In dulcele stil clasic

Mircea Vintila - Frunza verde de albastru

alunitzacofan@gmail.com (Alunis) — Wed, 02 Sep 2020 18:44:00 +0000

Ninge verde, ninge roșu

alunitzacofan@gmail.com (Alunis) — Thu, 19 Dec 2013 14:44:00 +0000

Gând la gând c-un sentiment
Și c-o floare de colind,
Le-ncrustez în cest moment
Din ființă în fiind...

In peisajul hibernal,
Sub răceala unui astru
Și-o joacă de carnaval,
Să trăim în chip măiastru.

Ninge verde, ninge alb,
Ninge-albastru și iar roșu;
Ne-agață-n faldu-i cald
Moșu'...Moșu'? Da, e Moșu' !

Fulgi de nea

alunitzacofan@gmail.com (Alunis) — Thu, 31 Jan 2013 09:16:00 +0000

Cu fiecare fulg de nea
Ce cade lin de sus,
Atâtea fericiri vă dea
Cel Nenumit, iubit nespus.
Și de acest sfânt Crăciun,
De-ți cere, orice-ți cere,
Un An mai fast, mai bun,
Primiți-l dar cu dalbele-i mistere.

Unuia ce-o așteaptă pe Cosânzeana

alunitzacofan@gmail.com (Alunis) — Thu, 19 Jul 2012 13:18:00 +0000

Numeri ori ba pân' la zece

Viața iute te petrece...

Și de ce singurel îmi ești

Ca și zmeul din povești ?

Dorul mic și dorul mare

Te-au lăsat cu ochii-n soare.

Acrostih de Paști 2012

alunitzacofan@gmail.com (Alunis) — Tue, 17 Apr 2012 12:42:00 +0000

Dragii mei,

Iată un mic dicționar de Paști cu tot ce-i trebuie unui tablou total de primăvară frumoasă și împlinită:

Păduri, pajiști

Acvile, arici,

Șerpi, șoimi,

Tulnice, tobe,

Emoții, empatii;

Fluturi, furnici,

Erupții, evanescențe,

Ruguri, rugi,

Irizări, irumperi,

Creștin, căutări,

Iubiri, Isus,

Tradiții, tinerețe…

Acrostih de Anul Nou

alunitzacofan@gmail.com (Alunis) — Thu, 19 Jan 2012 16:24:00 +0000

Lucrarea Domnului de o priviți

Aminte tainic să v-aducă,

Mustind de doruri și dorinți,

Urări de însorite zile…

Lumina nașterii s-așterne,

Țipând cu glasul de copil,

Iar, peste albe dune, cerne

Ani de tăcere, ani de-nviere,

Nunta Zăpezii cu o Stea:

Ispita lor fu a lui Isus zămislire.

An Nou Fericit tuturor în 2012!

Albă ca Zăpada

alunitzacofan@gmail.com (Alunis) — Thu, 19 Jan 2012 16:12:00 +0000

Minunate cântece de iarnă, colinde românești, ale acestei fetițe, originară din Moldova, extrem de talentată în intepretare și avâd suportul muzical, financiar și creator al tatălui ei: Cleopatra Stratan. Ascultați și bucurați-vă, că deși a trecut Crăciunul, iarna abia e la început.

Mihai Galatanu scrie poezie sau produce hartie igienica?

alunitzacofan@gmail.com (Alunis) — Mon, 18 Jul 2011 14:25:00 +0000

Aș vrea să deschid o discuție despre poetul Mihai Gălățanu (poet din generația '90) și despre modul lui șocant de a concepe anumite teme poetice. Vă spun cinstit că am fost atrasă de ideea acestei discuții de rechizitoriul ce i s-a adus prin articolul de pe

http://www.universulromanesc.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=151&Itemid=116

unde i se aduc variate acuze, cea de pornografie fiind cea mai măruntă, ca să nu mai vorbim de acuza de blasfemie și iconoclastie, însă citatele de acolo sunt trunchiate, extrase tendențios, cu rea-voință. Nu vreau să mă erijez în apărător (oricum cred că M. Gălățanu nu are nevoie de apărarea mea), dar oricine știe că citatele (din poezie, proză sau alt text originar) trebuie judecate în context, legate strict de situația de comunicare sau de producere. Tehnica citării poate fi cu dublu tăiș: poate condamna sau poate ridica în slăvi, depinde de unde începi și unde te oprești. Stârnită fiind de judecata extrem de negativă a acestui articol acuzator, m-am pus pe căutat pentru a citi și eu și a fi în cunoștință de cauză.

Cei doi critici români, făcuți tabula rasa pentru că au îndrăznit să-l susțină pe M. Gălățanu, în speță Nicolae Manolescu și Alex Ștefănescu (totuși, un produs nicolaemanolescian) emit judecăți favorabile, dar autorul articolului omite să spună că sunt colegi de generație și critici mai tineri care-i demontează în discursuri pozitive resorturile poeziei condamnate. Bine, poate o fi având dreptate Dumitru Țepeneag atunci când afirmă (vezi șotroanele sale din volumul 'Capitalism de cumetrie', apărute în revista Cotidianul timp de aproape un an și jumătate 2001-2003) că N. Manolescu nu e...critic și nici măcar unul de categoria pană, deoarece îi lipșeste gustul estetic și nu are antena de a percepe poezia în general, cea modernă în special, dat fiind că exclude din cronicile sale de întâmpinare și din istoria literaturii sale pe mulți poeți importanți, față de care nu are nici cel mai slab comentariu de făcut.

Oare chiar atâția oameni școliți, cu carte serioasă, tociți prin bilbioteci, cu vederea pierdută din pricina kilometrilor de pagini citite interogativ-critic, coelgi de generație (ei-înșiși scriitori de primă mână), colegi de breaslă (din Uniunea Scriitorilor, care i-au acordat un premiu național, Liviu Rebreanu), să greșească fundamental în a-l considera pe M. Gălățanu poet important ?

Trebuie să mai știți că i s-a întocmit un dosar penal la presiunea câtorva cetățeni din Brașov, adresat Parchetului Brașov, dar autorul nu a fost condamnat, cum s-a întâmplat de exemplu cu Geo Bogza (pentru Poemul invectivă, pentru care a făcut închisoare prin 1930), sau (mai demult) cu Bogdan Petriceicu Hașdeu (pentru Duduca Mamuca) sau cu Liviu Rebreanu (pentru Ion, roman citit de elevii de liceu pe sub bănci, fără aprobarea și îndemnul oficial al profesorilor de atunci).

Iată integral una din poeziile incriminate:

O NOAPTE CU PATRIA
(audio autor)
Ce ţîţe mortale ai tu, fă Patrie,
trase în milioane de exemplare
Ce tiraj bestial şi cum îl difuzezi tu
ca să tragă toată lumea de ele – ca pă ziare
O noapte cu tine costă între cincizeci şi optzeci de miare.
Ce bani buni ai făcut tu la Stambul, fã Patrie, cu turcaleţi, arabi, cu libaneji şi curji,
în boscheţi sau direct din picioare.
O noapte cu tine visează orice muritor
după o noapte cu tine freamătă Occidentu’.
Toţi ştiu că eşti meseriaşă,
că bagi toată lumea în boale.
Cum dai tu din bucile tale,
cum împarţi mireasma hormonilor tăi,
porţionată pă chintale.
Ale tale sînt pîrîiaşele de spermă care-ţi curg printre sîni,
ale tale izvoarele de fecale,
ale tale muzeele oratorilor politici, de artă şi bale.
Ce frumoasă eşti, fă Patrie
şi cum ne laşi tu să ţi-o băgăm toţi printre picioare.
Stai şi la noi o dată, măcar o dată, fă patrie, că n-o fi foc,
să ne dăm şi noi drumu’ printre pădurile tale,
s-avem şi noi un copil cu Patria,
un copil din flori,
un copil din Faună şi Floră.
(şi Archipiade, şi Thais,
ei verişoara, de nu sora,
la care i-am tras-o sub cais
pînă i s-a înroşit aurora.)
Ce sfincte sfinctere şi roze rozete ai tu, Patrie
şi cîţi salcîmi tăiaţi de moromete.
Nimeni nu are atîta sinceritate ca tine,
nimeni nu dă atît de dezinteresat din picioare.
O noapte cu tine costă cît tezauru’ dă la ruşi,
cît Insula Şerpilor luată în gură
cincizeci de ani,
cît Basarabia tîrîtă prin lupanarele
Siberiei Orientale.

E obligatoriu însă să mai citiți și altele pentru a vă face o părere cât mai amplă și mai avizată. Aveți aici o sugestie

http://agonia.ro/index.php/poetry/100709/Burta_instelata

Voi ce părere aveți?

Cantec de leagan

alunitzacofan@gmail.com (Alunis) — Sun, 10 Jul 2011 11:25:00 +0000

Dormi, pui de om,

Cu mine în somn,

Invață de-acum

Că nu orice drum

E drept, nepătat,

Că nu-i păcat

Să vrei să-nțelegi

A lumilor legi.

Trudește mereu

Să știi, dragul meu...

In lumea aceasta,

Deschisă-i fereastra

Oricui încearcă

S-o străbată c-o barcă.

Nu-ți fie teamă,

O singură mamă

Ajunge să-ți dea

Vecinica Stea.

E mintea cu gândul

Ce-mpunge pământul,

E inima fântânii

Sub ghețurile iernii,
E sufletul viu
Din mări sub pustiu,
E cântecul pur

Venind din azur.

Dormi copilaș,

Cu cap drăgălaș,

Să crești maiestuos

Ca fluierul de os,

Să te-nalți din nădrag
Ca trunchiul de brad,
Să răspândești lumină
Precum ziua senină.
Dormi, puiul meu,
Să nu-ți fie greu
Cândva să crezi,
Făr' să te minunezi
Că-n mări sub pustiu
Găsești suflet viu.

(21 noiembrie 1985)

Epigrama politică

alunitzacofan@gmail.com (Alunis) — Sun, 02 Jan 2011 12:03:00 +0000

Rău era cu “der, die, das”

Da-i mai rău cu “davai ceas”

De la Nistru pân’ la Don

Davai ceas, davai palton

Davai ceas, davai moșie

Harașo tovărășie!

O epigramă politică care-i aparține tot lui Constantin Tănase. Ne-am obișnuit, atunci când trebuie să vizualizăm mental și un chip, să-l legăm de înfățișarea unui alt mare actor român, Toma Caragiu, care a jucat rolul lui Constantin Tănase pe marele ecran (în filmul 'Actorul și sălbaticii' http://www.youtube.com/watch?v=2Qd6iwLkqzY). Istoric vorbind, această epigramă se leagă de invazia sovietică în România, în 1945, când se pare că trupele invadatoare aveau mania sau obsesia de a colecționa...ceasuri, jefuindu-i pe bieții oameni, în plină stradă, de ele. 'Davai...ceas' înseamnă 'Dă-mi ceasul'.

Pamfletul lui Constantin Tănase

alunitzacofan@gmail.com (Alunis) — Sun, 02 Jan 2011 11:46:00 +0000

Ne-am trezit din hibernare

Și-am strigat cât am putut:

Sus Cutare! Jos Cutare!

Și, cu asta, ce-am făcut?!

Am dorit, cu mic, cu mare,

Și-am luptat, cum am știut,

S-avem nouă guvernare.
Și, cu asta, ce-am făcut?!

Ca mai bine să ne fie,

Ne-a crescut salariul brut,
Dar trăim în sărăcie.
Și, cu asta, ce-am făcut?!
Ia corupția amploare,
Cum nicicând nu s-a văzut.
Scoatem totul la vânzare.
Și, cu asta, ce-am făcut?!
Pentru-a câștiga o pâine,

Mulți o iau de la-nceput,

Rătăcesc prin țări străine.
Și, cu asta, ce-am făcut?!
Traversăm ani grei cu crize,
Leul iar a decăzut,
Cresc întruna taxe, accize.
Și, cu asta, ce-am făcut?!
Totul este ca-nainte,
De belele n-am trecut,
Se trag sforile, se minte…
Și, cu asta, ce-am făcut?!
Se urzesc pe-ascuns vendete
Cum nicicând nu s-a văzut,
Țara-i plină de vedete.
Și, cu asta, ce-am făcut?!
Pleacă-ai noștri, vin ai noștri!

E sloganul cunoscut.

Iarăși am votat ca proștii

Și, cu asta, ce-am făcut?!

La o analiză atentă a pamfletului lui Constantin Tănase, după 85 de ani de la propagarea lui în public, am zice că lucrurile nu s-au schimbat deloc în Țara Românească. Unde-s vremurile în schimbare? Avem în continuare o rotație, când la stânga, când la dreapta, la cârma politicii, indiferentă la binele obștesc, ce să mai zic de al ...țărișoarei noastre mici. In continuare, ni se iau ochii cu creșteri salariale brute, dar impozitele către stat sunt din ce în ce mai mari (accize, taxe). Mulți, fie că-s de la baza piramidei sociale, sau fac parte din elitele intelectuale, pleacă 'en gros' ca să-și facă un viitor normal și să poată trăi la fel de normal. Voturile noastre de la urna electorală, sunt fără percutanță, goale de conținut, nu schimbă nimic acolo la vârf, fiindcă tot cu paraziți ne alegem, din cei care ne exploatează cu ferocitate (vezi schimbarea Codului Muncii care-i favorizează net pe angajatori) și vorbesc demagogic de schimbările majore pe care le-au săvârșit pentru binele...națiunii.

Sticla de vin a Anului 2011

alunitzacofan@gmail.com (Alunis) — Sun, 02 Jan 2011 08:56:00 +0000

Vă urez cu-ntârziere

Să curgă lapte și miere…

Sănătatea, de-i o nucă,

Noul An atunci v-aducă

Numai nuci, mere și vin,

Visele să le-ntărim.

Fericirea, de-i un măr,

N-o luați, rogu-vă,-n răspăr.

Dacă viața-i ca un vin

Beți-o pe-ndelete, lin.

Sticla să fie mereu plină:

Zi-senină, ani-lumină.

Și atât vă mai doresc:

Un An Nou împărătesc!

Cugetarile unei maimute

alunitzacofan@gmail.com (Alunis) — Sun, 26 Sep 2010 16:39:00 +0000

Odata, o maimuta din neamul Anecdotic,

Venind la sfat pe-o creanga de arbore exotic,

A zis: Atentiune! Sunt foarte afectata!

Tot circula o vorba, deloc adevarata

Ca omul ar descinde din buna noastra rasa.

Ba chiar ideea asta îmi pare odioasa!

Si, zau, savantul Darwin , tot neamul ni-l jigneste

Când spune cum ca omul cu noi se înrudeste!

Ati pomenit vreodata divorturi printre noi?

Copii lasati pe drumuri sau arme de razboi?
Am inventat, noi, cipuri si alte dracarii?
Insemne sataniste, otravuri, smecherii?
Vazut-ati pe vreunul, retras în jungla deasa,
Ca sa scorneasca arma distrugerii în masa?
Tot ce lasam în urma, când mai sarbatorim,

E biodegradabil. Natura o-ngrijim.
Iar omul otraveste, în fiecare zi,
Paduri, câmpii, si ape, si zarile-azurii ...
N-avem starlete porno sau dive-travestiti,
Si, orisice s-ar zice, nu suntem trogloditi!
Cine-a vazut în hoarda la noi bolnavi mintali,
Drogati, lacomi de sânge sau homosexuali,
Escroci, banditi, gherile sau vreo tutungerie?
În neamul nostru nobil nu vezi asa prostie!
Noi n-avem mafii crude în stirpea noastra-aleasa,

Nici teroristi, nici dogme, nici luptele de clasa..

Cât am batut eu jungla, scuzati, n-am observat

În obstea maimuteasca vreun cocotier privat.

Urmând calea cea buna si, evident, corecta,

Adolescentii nostri parintii si-i respecta.

În ierarhia noastra, cum e firesc si drept,

Devine sef acela viteaz, agil, destept,

Capabil viata obstei s-o tina, s-o pazeasca,

De rele si primejdii turma sa si-o fereasca ...

Adesea seful nostru îsi risca mândra blana,

Ca turmei sa-i gaseasca loc de dormit si hrana.

Pe când, priviti ! La oameni, fereasca Domnul sfânt,

Sefi sunt cei fara suflet si fara de cuvânt,

Corupti, vicleni, jigodii, cu gura cât mai mare,

Nebuni dupa putere si dupa bunastare!

De turma lor n-au grija nici cât un bob de mei,

Conteaza doar averea si înmultirea ei.

Nu veti vedea vreodata, cât soarele si luna,

O minte de maimuta dospind în ea minciuna.

La om, tot ce înseamna minciuna, intrigi, ura

Sunt legi de referinta, a doua lui natura.

Chiar dac-as fi silita de vreun laborator,

N-as deveni vreun Iuda ori vreun informator...

Si iata înc-un lucru din lumea mea, frumos:

La noi nu se întâmpla razboi religios,

Nici sfinte inchizitii, nici libertati în lanturi,

Nici chefuri dupa care sa ne culcam prin santuri,

Nici ordine mondiala, si nici nationalism,

Si nici vreo îndoiala ce-aduce a ateism ...

E-adevarat ca omul, acest biped gunoi,

Arata ca maimuta, dar n-a descins din noi!

Vă doresc să savurați acest mic pamflet care pune în paralelă antropologică omul și maimuța, după Darwin, strămoașa noastră...Nu știu cui aparține acest text sarcastic, l-am primit prin e-mail, altminteri aș fi trecut autorul/ autoarea. Sper să-o/-l aflu cândva. Și atunci am să corectez, trimițându-vă direct la sursă.

Calculatorul - eternul dusman

alunitzacofan@gmail.com (Alunis) — Thu, 02 Sep 2010 05:30:00 +0000

Răspuns lui Florinel Constantin din http://reteaualiterara.ning.com/

O sculă ce-i de om făcută

gândește cum gândesc și eu:

binar sau multipar, tătucă,
și-i doar o piesă de muzeu

dacă se culcă pe-o ureche

și-mi irosește, din clepsidră,

timpul de-amor de pe banchete,

sugându-mi viața ca o hidră...

Nu-mi pare rău de misogin

de punctul G nu (m)i-l găsește

și nici intrarea-i în vagin,

cum Barbu Ion ne povestește.

(care îmi scrie:

NU mi se intampla si mie la fel. La fiecare li se intampla altfel. Unora in papushoi, altora-n faneatza sau pe bancheta masinii... Trebuie doar putina atentie si rabdare cu ce si cum. De experimentat link-urile si de vazut exact cum functioneaza. Odata inteleasa logica lor, chiar bazat pe intuitie, la inceput (chestiile alea misogine, stii tu !!!), apoi lucrurile se desfasoara mai simplu si mai putin ...surprinzator.

Trebuie totusi avut in vedere ca un calculator gandeste binar si nu se razgandeste nici de-al dreacu'. Daca ai dat clic intr-un loc, el aia face, ca un facut, Si nici nu se simte vinovat, nu-i sensibil la jigniri, nu se ingrasa, nu-i gelos...

E nevasta perfecta.

E ca un punct G

miraculos si simplificat

in fiecare buric

de clic

de soricel

englezicel.

Se si reseteaza daca-l supra-ncarci

pe el.

Dar ne-om descurca noi pana la urma.

Putem lua exemplu de la Fane Babanu' Delavranceascu :

...scula asta "...nu-i a noastra ci

a urmasilor nostri

si a urmasilor-urmasilor nostri,

in veacul vecilor !"

O zi minunata si nu uita ca viatza reala e in jurul nostru

ca un susur de ventilator

de calculator,

ca un amant binar,

hermafrodit,

departe de-a mai fi ca noi,

un troglodit.)

In harem

alunitzacofan@gmail.com (Alunis) — Wed, 01 Sep 2010 15:22:00 +0000

Lui Constantin P. din rețeaua literară,
(care mi-a trimis un cadouaș politicos, trimis la încă o sută, fără text și subtext)
Mulțam domnu' Constantin
Pe cât văd, ești bun vecin:
Pe listoiul de cadouri
Doar femei îs, în 'maiouri'.
Și mă-ntreb, făcută ghem:
Mă vrei în lungul harem?

Spovedanie

alunitzacofan@gmail.com (Alunis) — Thu, 08 Jul 2010 18:29:00 +0000

La părintele Vintilă
Vine-Arvinte, cam sfios,
Și se roagă: - Fie-ți milă
De un suflet păcătos!

Chiar în săptămîna mare,
Când tot omul e smerit
Și postește cu-ndurare,
Uite, am păcătuit !

-Ai furat ? întreabă popa

-Nu prea sfinte! Fără vrere
M-am dat răului și hopa!
In grădină c'o muiere !

-Vai de mine, vai de mine...
Greu păcat ai săvârșit...
Insă dacă-mi spui cu cine,
Poate vei fi mântuit.

-Nu pot, a raspuns Arvinte,
Să-mi fac chinul și mai greu
Nu pot s-o divulg Părinte,
Că mă bate Dumnezeu !

......Era'naltă și frumoasă,
Părul blond și ochi de jar,
Gura dulce,voluptoasă,
Dinții de mărgăritar...

-Nu cumva ai fost cu Tanți
Din Smîrdan, de peste drum ?
-Nu pot s-o divulg că Domnul
Mă trăznește chiar acum !

.....Și-avea flori la cingătoare,

Trup de crin îmbobocit,

Mijlocel de fată mare,

Numai bună de iubit..

-Poate-ai fost cu Mița Creața
Cea usoară ca un fulg ?
-Cere-mi tot, ba chiar și viața,
Insă nu pot s-o divulg !

......Durdulie, 'mbujorată,
Numai cântec, numai joc,
Când te-a strâns în brațe-odată,
Ai simțit în vine foc !

-Măi Arvinte-ai fost cu Leana
Care șade pe Neptun ?
-Oh! Degeaba-mi zgândări rana,
Fiindcă tot nu pot să spun !

.....O comoară tăinuită,
Fruct în dragoste scăldat,
Toată plină de ispită,
Toată plină de păcat!

- Bine, du-te, meditează,
Și vii mâine mai dispus,
Domnul să te aibe-n pază!
-Sărut dreapta ! Și s-a dus.

Ajungind în colț, ca vîntu'
S-a-ntilnit cu Calistrat
Care ntrebă: -Ei, Prea Sfintul
De păcat te-a dezlegat ?

-Inca nu ! răspunse Arvinte
Foarte vesel și vioi,
Dar aflai de la Părinte
Incă trei adrese noi !

(Ion Minulescu)

Când artă, când pornografie

alunitzacofan@gmail.com (Alunis) — Thu, 01 Jul 2010 18:53:00 +0000

De ce și cum vocabularul selectat din zona scatologicului, coprologicului, vulgarului sau obscenului se face câteodată artă, iar alteori e pură pornografie? Mă interesează răspunsurile argumentate, nu cele simpliste. Poate că voi scrie cândva o carte despre acest subiect. Totuși, până atunci doresc să știu ce criterii aveți dvs. pentru a stabili când e vorba de una (artă), când e vorba de cealaltă (pornografie). Modernizarea vocabularlui poetic, lărgirea și îmbogățirea lui, prin adăugarea altor categorii estetice decât cele artistotelice și kantiene (frumosul, sublimul, grațiosul, tragicul, comicul) s-a realizat în secolul al XIX-lea prin referințele suprarealiste, învăluite în coconul romantismului oniric și fantastic, prezente la Nerval, Lautreamont, Rimbaud, Baudelaire, Poe. Intr-o primă etapă a analizei, este clar că teritoriul esteticului s-a modificat prin adăugarea unor noi 'elemente de peisaj': hidosul, urâtul, grotescul, burlescul, oribilul, monstruosul etc și că judecata de valoare critică se modifică și ea odată cu canoanele literare. In fine, rămâne bâzâitoare întrebarea: de ce obscenul, scatologicul și coprologicul este artă la Emil Brumaru (Povestea boiernașului de țară...), la Tudor Arghezi (Poarta neagră, Icoane de lemn, Cimitirul Buna-vestire), la Geo Bogza (Poemul invectivă) și pornografie la M. Gălățanu (Poezii), Henry Miller (Opus pistorum), H. Bonciu (Pensiunea d-nei Pipersberg) ?

Fabulă

alunitzacofan@gmail.com (Alunis) — Tue, 29 Jun 2010 20:04:00 +0000

Lui Ioan T. Morar, noul prieten literar

Prieten să fii c-un leu

E foarte, foarte, greu:

Un pas greșit de-l faci,
C-o labă de m-ataci
Ajung un câmp de maci...
Şi-mi zic:"Mai bine taci!
Şi-nvaţă de la fabulist
Că leul poate fi artist
Şi prietenia cu cei mici

E ca-ntre dulău și-arici;

Leul îl joacă pe bâtlan

Servindu-ţi pește dolofan

Intr-o carafă cu gât lung

Unde labuţele-ţi n-ajung..."

Şi vin să vă întreb :

Unde-s părțile din întreg?

Morala :
Of, prietenia literară

Poate să-ţi facă viaţa amară.

Catarg

alunitzacofan@gmail.com (Alunis) — Mon, 19 Apr 2010 20:54:00 +0000

Lui Relu
(care mai crede încă în optimism așa după cum se poate vedea în poezia ce urmează:
Sufletul meu a rîs, plin de iubire

Și lacrimi încet, încet s-au prelins
Iar lacrimile acestea, de fericire
Durerea lumii întregi ar fi stins.
Sufletul meu a rîs, si rîde mereu
Și fericirea ne-ncetat se întinde
De parca inima mea sufletului meu
Iubirea iubirilor ar cuprinde.)

Văd deschis un zâmbet larg
Și un text prea optimist,
Nonșalant ca un catarg
Peste traiul nostru trist.
'Negru-i soarele!' 'Ba-i șarg!'
Contrazici un socialist?
Deh, oglinzile se sparg
Ca-n Realul futurist...

Paște fericit!

alunitzacofan@gmail.com (Alunis) — Wed, 07 Apr 2010 15:46:00 +0000

Iată o variantă a aceleiași poezii, pubicată anterior, însă acum e prezentată în power point. O adresez tuturor vizitatorilor și interlocutorilor mei, cu urările de rigoare. O primăvară de basm vă doresc din preaplinul (meu) omenesc!

Ouă vegetale

alunitzacofan@gmail.com (Alunis) — Sun, 04 Apr 2010 13:07:00 +0000

Ouă vegetale, muguri,

Stele de petale, struguri,

Pâlpâie ca dalbii fluturi

Din înalt peste adâncuri.

Proaspăt, și curat, și nou,

Ne-a făcut Isus cadou

Lumea noastră și-un erou

Ce renaște dintr-un OU...

Domnul fie lăudat

C- altă viață ni s-a dat,

De la Isus înviat.

Moartea pusă-i la-ngropat.

(aprilie 2010)

Văpaia ouălor de Paști

alunitzacofan@gmail.com (Alunis) — Sat, 03 Apr 2010 09:28:00 +0000

Ca ploaia spornică de muguri,

Să vă rodească deplin viața;

Cu palmele unite-n ruguri,

Blând Isus să v-atingă fața.
Văpaia ouălor de Paști,

Pulsând în fluturi de topaz,

(Din nou, ce bine-i să renaști!)

S-alunge orice alt necaz.

Prin harul lui, mană cerească,

De înfloriri, ah! să aveți parte,

Și visul vostru să trăiască

Cu străluciri fără de moarte!

(aprilie 2002)

Jocul de-a floreta

alunitzacofan@gmail.com (Alunis) — Fri, 26 Mar 2010 10:35:00 +0000

1) Lui Daurel
(care crede ca invidia sporește fericirea!)

Nu prea cred că-i fericire
Cu invidia-n simțire
Să te faci din verde roșu,
Văzând merele cât coșu’ !…

2) Lui Zamfiricel

(care a uitat ce-am 'vorbitără')

Nu au fost solicitate?

Ia, ascultă, măi, fârtate:

De vei scrie la memorii
Nu uita de apa morii,
Care face țac, țac, tac,
Și-ai să pierzi ce ai în cap.

Colind straniu despre un băiat și o căprioară

alunitzacofan@gmail.com (Alunis) — Sun, 28 Feb 2010 19:45:00 +0000

Intr-o zi noi am plecat

Refren: Domn, domn, să-nălțăm! (după fiecare vers)
Și ne-am dus iar la vânat.
Căprioare n-am aflat.
Am găsit doar un băiat.
Și am stat cu el la sfat,
Că era tare-nvățat.
Era os de împărat,
Și ne-a zis cam întristat:
̋Colindul v-am transformat
Cu o vrajă de-mpărat,
Peste-a lumii mare hat
Peste sufletele voastre
Și strălucitoare astre.
Căprioare nu-mi vânați,
Sufletul să vi-l salvați.
Faceți-mi o bucurie:
Peste-ntinsa împărăție,
Duceți-vă la plimbat,
Să vedeți minuni de-a lat
Și de-a lungul lumii aste,
Paradisului: măiastre…
Lumea toată e o stea
Și cu mine-alăturea.
Omul este praf de stele
Și-ntră jocul meu de iele.
Lucrurile nevăzute
Is mai mândre, nu-s mai slute,
Și-s mai multe, sute, sute,
Miliarde, pe-ntrecute.
Toate curg într-un lat râu,
Ce unește ca un brâu,
Ce-i văzut și nevăzut
Asta chiar de la-nceput.
Dragii mei, nu vă-ntristați,
Căprioare nu-mi vânați,
Mergeți dar’ la voi acas’,
După-acest dulce popas.
Eu vouă v-am revelat
Ce-i ascuns și ce-i lucrat,
Cu un fir de praf stelar
Ce-l purtați la inelar
Și în voi – fin icusar…˶

Epigramele mele

alunitzacofan@gmail.com (Alunis) — Fri, 26 Feb 2010 16:20:00 +0000

Lui Zamfir Pop

1)Stai să vezi, măi, ce minune
Tot cătând unul și una
Peste-Ulise dau de nume
Ce mă latră, vai, de numa…!’

2)A greși e omenește,
Când te-ndopi cu ce nu este,
Dar nu-mi mai croi altiță
Ca să-mi spui …profesoriță.

3) ‘Stai, oprește-te!, îmi zise.
Ce să cauți unul, una
Vezi pe blogul lui Ulise
Unde-s doi de numa, numa…’

4) Mă tot mir cum am greșit:
Zamfir este chiar Ulise?
Atunci…, poate…, negreșit
Că-i un joc doar de culise.
(februarie 2010)