Jurnal de Comăna (Țara Făgărașului)

Prin Comana, azi vara.

2016-01-11T16:23:00.000+01:00

2015-12-10T02:39:00.000+01:00

Regiunea Tara Cohalmului

Vizitați pagina microregiunii Dumbrava Narciselor!

2012-12-27T00:55:00.002+01:00

Microregiunea Dumbrava Narciselor este una dintre cele șapte microregiuni de dezvoltare ale județului Brașov, constituind partea de est a zonei istorice Țara Făgărașului. Cuprinde comunele Comăna, Mândra, Părău, Șercaia, Șinca și Șinca Nouă.

Apăsați pe legaturi pentru a afla mai mult.
http://www.dumbrava-narciselor.ro
http://ro.wikipedia.org/wiki/Microregiunea_Dumbrava_Narciselor

Comăna by night

2012-12-19T11:07:00.004+01:00

Satele comunei Comăna în harta iozefină a Marelui Principat al Transilvaniei (1769-1773)

2012-10-09T09:37:00.001+02:00

Satele actualei comune Comăna, faceau parte la acea vreme din trei unități administrative distincte, corespondente judetelor de azi: Districtul Făgărașului, Comitatul Alba și Scaunul Rupea.

Comăna de Jos/ Alsó Komána făcea parte din districtul Făgărașului

Comăna de Sus/ Felső Komána făcea parte din districtul Făgărașului

Crihalma/ Kiralijhalma/ Königsberg făcea parte din comitatul Alba

Ticușu Nou/ Olah Tijukos făcea parte din scaunul Rupea

Coperta calendarului Primariei Comăna 2011

2011-03-14T15:10:00.001+01:00

Articol cu hărți despre regionalizarea României

2011-02-21T20:04:00.000+01:00

Regionalizarea României

Date tehnice, comuna Comăna.

2011-02-01T10:54:00.001+01:00

COMUNA COMANA, JUDETUL BRASOV.

Altitudine : 430m alt.

Temperatura medie anuala: 8.6 C

Temperatura minima absoluta -33.6 C Ianuarie 1943

Temperatura maxima absoluta +38.9 C 9 septembrie 1946

Viituri ale raului Olt: 1933 Fagaras, 602 mc/s

1932 Fagaras, 768 mc/s

Scurgerea medie anuala 2-5 l/sec/mp

Comuna Comăna 1971...remember.

2011-02-01T10:43:00.003+01:00

(1) Comuna Comana este situata in partea de nord a judetului la o distanta de 64 km de municipiul Brasov si 24 km de orasul Rupea. Are o suprafata de 100 kmp. Relieful este deosebit de variat, de la valea manoasa a Oltului pana la culmile inalte ale muntilor Persani. Teritoriul comunei este strabatut de apele raului Olt.

Numeroase documente atesta existenta localitatilor sale componente inca din secolul al XIV-lea, scotand in evidenta ca ocupari de baza ale locuitorilor agricultura si cresterea animalelor. Acestea sunt confirmate: de obiceiurile agrare, de port, de folclorul literar, muzical si coregrafic, ce se intalnesc atat in Comana cat si in satele din imprejurimi si intreaga subzona etnografica a Oltului. Folclorul, obiceiurile de peste an, legate de muncile agricole si de pastorit marcheaza mai ales aparitia unor noi cicluri de productie a primaverii si a verii. Asa de exemplu, “Plugarii”, obicei inspiratde harnicia taranilor muncitori, evidentiaza la loc de cinste pe sateanul care a iesit primul la arat. ,,Cununa”, obicei care arata cinstirea ce se acorda incheierii recoltatului graului. Acest obicei sub denumirea de ,,Dardaica” a fost intalnit in intreaga Transilvania inca de pe la anul 1640 prezentat apoi de Dimitrie Cantemir in ,,Descrierea Moldovei”.

Semnificativ este si portul, prin multitudinea pieselor vestimentare. Iile ornamentate cu motive florale sau zoomorfe sunt imbracamintea de baza. Surtul negru decorat cu ruje si cratinta neagra tesuta la razboi cu alesaturi, se poarta peste fusta alba incretita. Peste iie se imbraca pieptarul din piele de miel, decorat cu flori, negre, rosii si galbene. Barbatii poarta camasi albe pe dinafara, cioareci din lana alba. Se incing peste camase cu serpar tot din piele peste care infasoara o curea cu bumbi. Se imbraca pe dinafara clinceul negru iar pe cap poarta vara palarie iar iarna caciula cu ,,veaca” sau ,,retezata”. Portul din aceasta comuna ca si din Venetia, Parau si alte sate, respectiv din intreaga subzona a Oltului continua sa atraga intreaga noastra admiratie. Bogatia artei populare de aici este pastrata si valorificata, ca mijloc de stimulare larga a puterii creatoare a maselor populare.

Comuna este formata din patru sate: Comana de Jos, satul de resedinta, Comana de Sus la 4 km, Crihalma la 3 km si Ticusu Nou la 5 km de satul de resedinta.

Drumul national Brasov-Sibiu, cu o ramificatie de 13 km-drum judetean in intregime modernizat- face legatura comunei cu resedinta judetului. In cadrul comunei exista patru statii de autobuz, transportul cu mijloace auto asigurand legatura cu minicipiul Brasov, municipiul Fagaras si orasul Rupea.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------

(1) ,,Localitatile judetului Brasov”, 1971.

pe aripile vietii: Transfagarasanul

2010-11-07T22:34:00.000+01:00

pe aripile vietii: Transfagarasanul: "De ce trebuie sa pierdem ca sa regretam, sau sa ajungem sa spunem ' s-au facut si lucruri bune'? Am facut o excursie de scurta durata in tar..."

Prezentare comuna Comana, de pe vacante romanesti.

2010-10-27T13:24:00.000+02:00

Comana, comuna, N 45.91366 E 25.22950

Cunoastere:

Cetatea sateasca de aparare de pe Valea Comanii (sec XII)

Gruiul Vacarului, vestigiile unei asezari dacice

Biserica ortodoxa „Adormirea Maicii Domnului” (sec XIII)

Biserica greco-catolica, pastreaza inca picturile originale (1512)

Muzeu etnografic ce cuprinde obiecte traditionale si un important tezaur monetar

Mori traditionale de apa

Sport:

Trasee spre Muntii Persani, munti cu fenomene carstice (pesteri) si vulcanice deosebite

Cicloturism pe malul raului Comana

Zone de pescuit pe Valea Comana

Zona de vanatoare pe Valea Comana

Natura:
Acces catre rezervatia geologica Piatra Cioplita

Rezervatia naturala Pestera Comana

Rezervatia paleontologica Varful Garbova

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplita, monument natural

Materialul este preluat de pe http://vacanteromanesti.wordpress.com/2009/08/06/tichete-vacanta-brasov-turism-predeal-poiana-brasov-bran-moeciu-fagaras-sacele-zarnesti-codlea-rasnov-victoria-rupea-schi-concediu/

Ștefan Mailat, voievodul Transilvaniei, născut în Comăna de Jos.

2010-08-31T11:37:00.003+02:00

Material extras din cartea Terra Blachorum, o minimonografie a Țării Făgărașului, vol 1, de Ion Funariu și Ileana Potroviță-Funariu, Brașov, 2010

Din 1464 până în 1690, Țara Făgărașului se află sub stăpânirea regilor unguri și apoi a principilor ardeleni care numesc căpitani ai cetății, în scaunul de judecător al Țării Oltului fiind desemnați și boieri români, dovadă că puternicul, pe acea vreme, regat maghiar a trebuit să țină seama de mândra țărănime din Țara Oltului care, volens-nolens, a fost cooptată în structurile de conducere ale regatului ungar. Forța țărănimii libere din Țara Făgărașului a fost atât de mare încât din rândurile acesteia s-a ridicat și un voievod al Transilvaniei. E vorba de ȘTEFAN MAILAT, fiu de țărani liberi din COMĂNA DE JOS, acesta domnind în TRANSILVANIA timp de 14 ani, din 1527 până în 1541. Sfârșitul său e tragic. Asediat de turci în cetatea Făgărașului, prin trădare, este prins și închis în închisoarea celor ȘAPTE TURNURI (Istanbul) unde a murit după 10 ani de temniță grea.

Românul Ștefan Mailat.

Între anii 1527 - 1541 timp de 14 ani Făgărașul va fi stăpânit de Ștefan Mailat. Participase în calitate de camerier al regelui LUDOVIC, la lupta de la Mohaci, fiind unul dintre puținii demnitari care a scăpat cu viață din această cumplită luptă.

Prin 1480 trăia în Comăna de Jos un vestit boier, Matei Mailat, având întinse moșii la comăna, Crihalma și Țânțari. În 1511, Matei Mailat împreună cu fiii săi Comșa, Ioan, Negoiță, Ștefan, Dumitru și Marta ar fi părăsit religia ortodoxă, trecând la biserica catolică, cu scopul de a intra în rândul aristocrației ardelene.

Ștefan s-a născut în anul 1502 la Comăna, având ca naș pe însuși regele Ludovic II. Luat la curtea regală, Ștefan primește o educație aleasă, bucurându-se de un mare prestigiu printre magnații Ardealului.

După dezastrul de la Mohaci, Ștefan merge în capitală pentru a vesti nenorocorea. În capitală găsește mari frământări. După moartea regelui Ludovic, tronul este râvnit mai ales de doi puternici pretendenți: Ferdinand I, german, fratele lui Carol al V-lea și Ioan Zapolya, un ceh maghiarizat.

Ștefan împreună cu alți nobili susține pe Ferdinand I. Drept recompensă, regele Ferdinand oferă lui Mailat cetatea și ducatul Făgărașului, numindu-l în 1528, VOIVOD AL ARDEALULUI. Visând transformarea Ardealului într-un principat independent, trezește dușmănia nobililor unguri care, pentru a-l prinde, apelează la forța armată otomană. Mailat se baricadează în Cetatea Făgărașului. Curând o puternică armată turcească sosește la poarta cetății. cedând unor promisiuni mincinoase, este prins, dus la Constantinopol și închis în celebra închisoare Edicule. După aproape 10 ani se stinge din viață în anul 1550, în săptămâna Crăciunului.

Comăna de Jos 2010

2010-07-27T16:39:00.002+02:00

Câteva fotografii din Comăna de Jos realizate in luna iulie 2010.

Plec din centru si nu pot să nu remarc țigla nouă de pe biserica ''hai vechie''.

Ceva mai la vale, noua cladire a gradiniței se ridică impunătoare în curtea școlii din Comăna de jos. Parcul din fața scolii, frumos amenajat cu banci și , arbuști și flori.

Puțin mai jos, între școală și poliție se află în construcție remiza de pompieri, o premieră in Comăna.

Arunc o privire spre Ulița Lancii. Deși aproape toate străzile din Comăna au nume, ele nu sunt indicate ca în alte părți.

De lângă poliție îmi apare o imagine greu de ignorat: Pleașa într-un decor floral. Îmi scapă totuși o buruiana în colțul fotografiei.

Într-o zi însorită de vară, satul îmi apare frumos, dar din pacate trebuie să plec.

Și ca să nu uit: felicitări Primăriei pentru realizarea trotuarului din zona centrală a comunei! O zi bună și să auzim numai de bine!

Primăria Comăna are site oficial!

2010-02-16T13:26:00.004+01:00

S-a deschis pagina oficială a comunei Comăna la adresa www.comuna-comana.ro

Articol Buna Ziua Fagaras ''Asfalt la Crihalma''

2009-05-28T12:13:00.003+02:00

A fost de ajuns ca drumul să fie asfaltat, pentru ca oamenii din Crihalma să se simtă mai fericiţi. Deşi asfaltul este încă fierbinte pe drum, preţul caselor a crescut peste noapte, iar oamenilor obişnuiţi cu drumurile de ţară nu le vine să creadă că s-a întâmplat o aşa minune şi spun că se simt ca la oraş.

Drumul de la Crihalma la Ticuş a fost asfaltat în urmă cu mai bine de 30 de ani. De atunci, betonul s-a măcinat şi nimeni nu a mai făcut nimic pentru a stopa degradarea drumului. Până acum, când primarul a reuşit să obţină fonduri pentru asfaltarea a mai bine de 5 kilometri de şosea. Un drum asfaltat înseamnă un pas înainte pentru locuitorii comunei.

,,Drumul trebuia asfaltat. Nu peticit, ci turnat covor asfaltic. Acum se lucrează la drumul care duce de la Crihalma la Ticuş. Pot să vă spun că, de când drumurile din satul Crihalma au fost asfaltate, a crescut considerabil preţul caselor. Zona e foarte frumoasă, dar pentru că drumurile erau cum erau, oamenii nu se înghesuiau să cumpere case în zonă. Odată cu asfaltarea, situaţia s-a schimbat”, a declarat primarul comunei Comăna, Viorel Grusea.

Oamenii din Crihalma sunt în culmea fericirii: au scăpat de gropile din vechiul asfalt, iar maşinile de mare tonaj care trec prin zonă nu le vor mai afecta casele. ,,Înainte era jale. Treceau camioanele, se zguduiau casele, ni le stropeau, acum e mult mai bine. Ne simţim şi noi ca la oraş”, ne-a spus un sătean din Crihalma.

Asfaltarea drumurilor a fost o prioritate a primarului de aici încă de când a fost ales în fruntea comunei. A început cu drumul Comăna de Jos-Comăna de Sus care care nu văzuse niciodată asfaltul. A urmat apoi drumul Comăna – Crihalma, iar acum s-a asfaltat şi cel spre Ticuş.
Lavinia GHEORGHE

``Omul de Piatră`` si Monumentul eroilor din Comăna de Jos

2009-05-18T08:00:00.004+02:00

Pleșita Pietroasă și Stamnicu, Comăna de Jos

2009-04-30T08:27:00.003+02:00

Salutari din Crihalma!

2009-04-27T08:16:00.007+02:00

Cartierul Morii

2009-04-24T22:56:00.003+02:00

Cartierul ``Sinaia´´ din Comana de Jos

2009-04-24T22:50:00.003+02:00

Se afla situat in partea de est, peste vale de moara, pe dreapta drumului ce merge la Brazi.

Album de primăvară - Comăna de Jos

2009-04-21T12:32:00.014+02:00

1.Comana vazuta de pe Pleasa
2.Pom inflorit la Brazi, in spate se vad Muntii Fagaras
3.Comana de Jos
4.Comana de Jos
5.''In Sus'' Comana de Jos
6.Oi pe valea Comanii
7.Chiciora si Garbova
8.Turnul bisericii din Crihalma
9.Turnul bisericii ,,Cuvioasa Paraschiva´´ Comana de Jos
10.Biserica ''Adormirea Maicii Domnului´´ Comana de Sus
11.Cascada pe vale
12.Oi...
13.Muntii Fagaras
14.Playing-Comana de Sus
15.Omul de Piatra, din rezervatia,,Piatra Cioplita'' Comana de Sus
16.Floricica de munte

Denumirea comunei/oraşului: Comăna, Alsokomana, Unterkomana

2009-04-07T11:43:00.006+02:00

Localităţi aparţinătoare: Comăna de Jos, Comăna de Sus, Crihalma, Ticușu Nou

Religia 2002

Ortodoxă 2366 89.79 %
Penticostală 119 4.52 %
Greco-Catolică 114 4.33 %
Adventistă de ziua a Şaptea 18 0.68 %
Creştină de rit vechi 10 0.38 %
Romano-Catolică 3 0.11 %
Reformată 1 0.04%
Unitariană 1 0.04 %
Ateu 1 0.04 %
Altele 2 0.08 %

Rezervatia avifaunistica Podisul Hartibaciului care cuprinde 46% din comuna Comana:

2009-04-07T09:58:00.006+02:00

Extras din Hotărâre nr. 1284 din 24/10/2007
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 739 din 31/10/200799
ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului

Judeţul Braşov: Beclean (54%), Buneşti (67%), Cincu (100%), Comana de Jos (46%), Făgăraş
(23%),
Hoghiz (5%), Jibert (93%), Mândra (24%), Părău (1%), Rupea (18%), Şercaia (32%), Şoarş
(100%),
Ticuşu Vechi (100%), Ucea de Jos (2%), Ungra (63%), Viştea de Sus (12%), Voila (21%).

Prin H.G 1284/2007 Podişul Hârtibaciului a fost declarat Spaţiu de Protecţie Aviafaunistică, devenind arie de protecţie a păsărilor, ca parte a reţelei europene Natura 2000 în România. Acest SPA se întinde pe teritoriile judeţelor Braşov, Mureş Sibiu şi cuprinde 39 de comune şi cinci oraşe; Agnita, Dumbrăveni, Făgăraş, Rupea şi Sighişoara, fiind, ca suprafaţă, a doua zonă din ţară, după Delta Dunării.Cea mai mare parte a acestui spaţiu se află în judeţul Sibiu, pe valea Hârtibaciului.Scopul propunerii acestei arii speciale de protecţie a păsărilor a fost conservarea unor populaţii aparţinând următoarelor 32 de specii de păsări de importanţă comunitară: Alcedo atthis (pescăruş albastru), Anthus campestris (fâsă de câmp), Aquila pomarina (acvilă ţipătoare mică), Aythya nyroca (raţă roşie), Botaurus ste- llaris (buhai de baltă), Bubo bubo (buhă), Caprimulgus europaeus (caprimulg), Chli- donias hybridus (chirighiţă cu obraz alb), Chlidonias niger (chirighiţă neagră), Ciconia ciconia (barză albă), Ciconia nigra (barză neagră), Circaetus gallicus (şerpar), Circus aeruginosus (erete de stuf), Circus cyaneus (erete vânăt), Crex crex (cristel de câmp), Dendrocopos leucotos (ciocănitoare cu spate alb), Dendrocopos medius (ciocănitoare de stejar), Dendrocopos syriacus (ciocănitoare de grădină), Dryocopus martius (ciocănitoare neagră), Egretta alba (egretă mare), Falco vespertinus (vânturel de seară), Himantopus himantopus (piciorong), Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic), Lanius minor (sfrâncioc cu fruntea neagră), Lullula arborea (ciocârlie de pădure), Nycticorax nycticorax (stârc de noapte), Pernis apivorus (viespar), Philomachus pugnax (bătăuş), Picus canus (ghionoaie sură), Sterna hirundo (chira de baltă), Strix uralensis (huhurez de pădure) şi Tringa glareola (fluierar de mlaştină). Aria găzduieşte efective importante din speciile caracteristice acestei zone. Aici cuibăreşte cea mai însemnată populaţie de acvilă ţipătoare mică şi de viespar din România, densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hârtibaciului. Populaţia de cristel de câmp (Crex crex) este semnificativă pe plan global (peste 20 de perechi).
Text: APM

Investitii in invatamant

2009-03-30T09:52:00.002+02:00

Banii au fost folositi pentru dotarea scolilor cu mobilier, materiale didactice, grupuri sanitare, incalzire, energie electrica sau apa curenta, dar si in instruirea prin programe de mentorat a peste 500 de dascali si imbunatatirea activitatilor de predare-invatare in scolile din mediul rural.
Proiectul pentru Invatamantul Rural (PIR) a demarat in toata tara in noiembrie 2003, va fi finalizat in 2009, si a fost finantat de catre Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare si Guvernul Romaniei. In cadrul acestui program, scolile brasovene din mediul rural au beneficiat de o finantare de 1,5 milioane de dolari, bani ce au fost folositi in crearea a sase centre fixe de resurse (dotate cu fax, calculator, videoproiector, aparatura audio-video) la scolile generale din Comana, Voila, Ucea, Prejmer, Jibert si dotarea unitatilor de invatamant cu materiale didactice (carti scolare, planse, harti, jocuri educationale), alese direct de catre profesori, in functie de necesitati. De asemenea, peste 195.000 de lei au fost investiti in dotarea salilor de sport a 77 de scoli implicati si ei in diverse proiecte educationale, care au avut scopul sa-i apropie pe acestia de comunitatea locala. In astfel de programe au fost implicati si elevi dezavantajati din opt scoli din judet, printre care cele din Budila, Maierus si Zizin.

Scoala pentru dascali
Si cadrele didactice au beneficiat de PIR. Acestea au participat la un program de mentorat, prin care au fost ajutate sa-si imbunatateasca metodele de predare. Cei 526 de dascali inscrisi au fost instruiti direct la scoala la care isi desfasoara activitatea. Acestia au invatat metode de predare interactiva centrata pe elev, cum sa-i cunoasca mai bine pe scolari si cum sa adapteze curriculumul la mediul rural. De asemenea, unii dintre ei s-au specializat in utilizarea computerului in procesul instructiv educativ sau si-au imbunatatit cunostintele de baza de matematica.
Pe langa mentorat, dascalii din mediul rural au avut ocazia sa se califice in meseria de profesor. 55 de suplinitori au participat la acest program de invatamant la distanta, desfasurat in parteneriat cu Universitatea "Transilvania", si au reusit sa obtina inca o specializare sau chiar sa se califice.

Porcii incep sa fie sacrificati cu asomatoare (si la Comana)

2009-03-30T09:50:00.003+02:00

In judetul Brasov, in gospodariile particulare, s-a inceput din acest an sacrificarea porcilor folosind asomatoarele, asa cum prevad normele europene. Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) recomanda doua metode de sacrificare a porcului: cea de folosire a pistolului cu glont captiv si cea a electronarcozei.
Medicii veterinari care au intrat in posesia asomatoarelor au nevoie de avize speciale privind regimul armelor si munitiilor, intrucat acestea au efect letal. "Pana acum au fost achizitionate astfel de asomatoare in 15 circumscriptii, iar medicii au fost instruiti in acest sens, pentru ca ele se cumpara de la un armurier si au nevoie de avize speciale privind regimul armelor si munitiilor. Asomatorul este un pistol de tipul celor cu glont captiv, tubulatura lui este ca a unui pistol cu bolturi care penetreaza cutia craniana, atinge nivelul cortexului, iar porcul sacrificat intra intr-o coma profunda, apoi i se produce sangerarea si moare", ne-a explicat medicul Dorin Enache, directorul executiv al Directiei Sanitar Veterinare si Siguranta Alimentelor (DSVSA) Brasov. Acesta a adaugat ca o astfel de metoda este folosita in abatoare de peste 30 de ani si este timpul sa se aplice si in gospodarii.
"Pana in prezent, oamenii nu sunt deschisi la aceasta metoda moderna de sacrificare a porcului, pentru ca nu stiu despre ce e vorba. Ei prefera metodele traditionale. Trebuie mediatizata, altfel nu va avea succes printre persoanele din mediul rural. E in avantajul porcului, deoarece animalul nu mai este traumatizat. Proprietarul animalului sacrificat prin impuscare cu glont captiv trebuie sa plateasca o taxa de 50 de lei medicului veterinar din circumpscriptiile de stat, pret ce poate varia la medicii de libera practica", ne-a declarat presedintele colegiului medicilor veterinari, Ioan Coman.
Pana acum au fost achizitionate asomatoare de catre medicii veterinari din Zarnesti, Tarlungeni, Cata, Ormenis, Sinca Noua, Poiana Marului, Comana, Voila, Beclean, Homorod, Apata, Bunesti, Valea Buzaului, Hoghiz si Fundata.