Un obicei pe care multi parinti tind sa il aiba este acela de a controla tot ce mananca copiii, de a le dicta ce, cat si cum sa manance. Fara sa isi dea seama, le schimba in rau relatia cu hrana, le cresc anxietatea si neincrederea in ceea ce simt.

Merita  ca parintii sa-si schimbe perceptia asupra acestor lucruri, de a le da cale libera copiilor pentru a-si descoperi sau redescoperi mancatul intuitiv.

Pentru ca cei mici sa se hraneasca sanatos, atat cat vor si ca sa nu capete tulburari alimentare pe termen lung, nu controlul la fiecare pas este solutia, ci relaxarea si cateva reguli/principii de bun simt:

1. NEUTRALITATEA  fata de alimente. Nu laudam, dar nici nu criticam alimentele de pe masa.  La fel si in cazul celor mici:  nu-i laudam sau certam in fuctie de alegeri, chiar daca in prima faza, cei care au avut parte de restrictii, vor dori doar ceea ce, in mod normal, le era interzis sau li se dadea in cantitate foarte mica. In timp, nu se vor mai simti constransi si vor incerca si alte alimente, isi vor regla apetitul si vor manca tot mai echilibrat. Este recomandat sa nu fie introduse recompensele (pentru ca au mancat tot sau pentru ca au incercat ceva nou etc.).

2. IMPLICAREA lor in bucatarie sau macar la aranjatul mesei. Pentru copiii este o incantare sa ajute in bucatarie. Cu cat sunt lasati sa atinga mai multe ustensile si ingrediente si cu cat fac mai mare mizerie, cu atat mai mult vor savura bucatele. Incercati sa nu va ingroziti de cate aveti de strans in urma lor- ganditi-va ca tocmai ingaduiti unele dintre cele mai placute amintiri.

3. Mancatul IMPREUNA cu toata familia, aceleasi alimente (chiar daca vor fi preferinte intr-o directie sau alta) macar o data pe zi sau doar la sfarsit de saptamana, daca altfel nu se poate. Si in acest fel, micutii vor fi stimulati sa incerce feluri noi, mai ales daca vad la parinti sau la frati ca savureaza mancaruri de care ei nu s-ar atinge.

4. PRINCIPIUL 80/10 sau 80/20. Ideea este aceea de a le permite copiilor ca 10-20% din alimentele cumparate sa fie alese de ei, chiar daca asta presupune si dulciuri. Si aici neutralitatea va face minuni. Daca in cea mai mare parte a timpului au o alimentatie echilibrata, completa, dulciurile isi pot gasi relaxate un locusor.

5. MANCARE GUSTOASA, fireasca, care sa contina proteine, grasimi, carbohidrati, suficienta sare si care sa nu tina cont de reguli impuse de dietele momentului.

Intr-un final, asa cum spune Ellyn Satter in  ‘Child of mine: Feeding with Love and Common Sense’- treaba parintilor este aceea de a pune la dispozitie alimente, iar a copiilor aceea de a manca atat cat le trebuie.

Cum stiti ca ati reusit sa va impacati si voi si copiii cu mancarea? Aplicand testul prajituricii. Daca-i oferiti copilului o prajiturica, un desert care-i place mult si (satul fiind) va refuza, stiti ca sunteti pe drumul cel bun.

Abia astept sarbatorile de iarna! Stiu ca si voi le asteptati si deja va ganditi cu drag si pofta la masa plina cu de toate.

Am pentru voi 5 sugestii care sa va ajute sa va bucurati de mancare, chiar sa va permita sa infulecati din plin, fara sa va simiti rau.

Si nu, nu excludem mancarurile si combinatiile delicioase, nici nu ne silim sa ne oprim inainte sa ne saturam pentru a ne ridica de la masa inghitind in sec.

1. Alegeti retete care presupun gatitul cu grasimi precum unt, ghee, untura, smantana sau chiar unt de cocos si untura de palmier. Ce au toate in comun? Grasimi prietenoase cu orgaismul uman, protejate in fata oxidarii. Personal, prefer ghee facut in casa la majoritatea preparatelor. Uitati de alte restrictii, insa evitati cat puteti grasimile hidrogenate si uleiurile vegetale (margarina, ulei de floarea soarelui, porumb, rapita, de seminte de struguri etc). Daca grasimile preponderent saturate protejeaza, asigura integritatea celulelor, cele vegetale, intens procesate si rancede, vor actiona ca niste torpile asupra acelorasi celule. Daca totusi va e pofta de un preparat in care e musai sa folositi ulei vegetal, faceti o cantitate mai mica decat de obicei. Uleiul de masline este in regula daca este folosit crud si daca este organic si de buna calitate. Daca aveti obiceiul de a va abtine de la grasimi in general, s-ar putea ca bila sa fi devenit lenesa, caz in care nu strica sa aveti putin bitter suedez la indemana.

2. Mancati linistiti carne, insa incercati sa nu consumati carne macra in exces, ci alegeti partile mai impanate – sa aveti si niscaiva grasime, dar si cartilaje si oase gatite impreuna. In felul acesta veti avea parte de un mancare mai echilibrata in nutrienti ce va ajuta organismul sa asimileze ce-i trebuie si apoi sa inlature toxinele mai lesne. Daca e sa ma intrebati ce carne e de preferat, va voi spune ca cea de vitel si de miel (pentru care macelariile arabesti sunt surse decente in orasele mari din tara) pentru ca sunt mai bogate in nutrienti si pentru ca au grasimi mai potrivite. Stiu insa ca toata lumea viseaza la porc de Craciun, asa ca va indemn sa il marinati bine inainte de gatire, sa-l insotiti cu multe mirodenii si niscaiva muraturi pentru a-i face fata mai usor. Daca veti gati pui, straduiti-va sa gasiti de tara.

3. Cartofii, orezul, radacinoasele si legumele in general sunt vazute destul de rar pe masa de sarbatori sau in cantitati foarte mici. Va asigur insa ca va veti simti mult mai bine si ca veti ramane cu destula energie pentru a face alte lucruri placute in aceasta perioada, daca pe langa friptura, consumati o portie de piure si o salata de sfecla rosie cu hrean, muraturile deja mentionate si alte variatiuni pe aceasta tema (reteta Morcovi, nuci si smochine scaldate in unt ramane la noi printre favorite). Iar energia ramasa va fi cu atat mai multa cu cat garnitura depaseste portia de friptura.

4. La desert va indemn sa aplicati aceeasi regula cu grasimile. Aici avem o multime de variante delicioase precum frisca din smantana dulce, mascarpone, creme cu unt, inghetata- sunt atat de multe variante care sa ne permita sa inlocuim margarina, incat si cei mai putin priceputi in ale bucatariei pot prepara ceva rapid, gustos si sanatos si la fel de prietenos ca felul principal. Amestecati mascarpone cu putin sirop de artar sau miere, aruncati deasupra fructe taiate cubulete si nuci si veti concura fara probleme cu cele mai elaborate deserturi. Ananasul e in fruntea listei ca ajutor al digestiei la mesele copioase, dar si fructele de padure ce se gasesc proaspete sau congelate in multe supermarketuri va pot veni in sprijin.

5. Putine lucruri sunt mai terapeutice pentru organismul nostru decat somnul dupa o masa buna. Mai ales pentru cei care sunt tot anul pe fuga. Nu va opresc sa va faceti concediul la munte sau in alta tara, daca insa va simtiti stresati si obositi, cel mai bun cadou pe care vi-l puteti face este o saptamana de somn.

Daca aveti nevoie de inspiratie pentru retete, indemnul meu ar fi sa evitati cartile de dieta in voga; puneti mana pe-un Jamie Oliver si va veti simti bine cu voi si cu ceilalti!

Va propun astazi o combinatie de ingrediente ce ar putea sa va scape de chinul balonarii si al constipatiei, dar si de cel al curelor stricte de detoxifiere.

Ingrediente:
- 1 morcov organic;
- 1 lingurita (pana la o lingura) de ulei de cocos;
- putina sare.

Preparare:

Curatati morcovul de coaja cu ajutorul unui curatator de cartofi. Continuati sa folositi curatatorul pentru a obtine fasii sau dati morcovul prin razatoarea mare. Amestecati toate ingredientele.

E de preferat ca salata se se consume dimineata, cu o ora inainte sa mancati, insa poate fi mancata oricand peste zi. Daca timpul nu va permite sa faceti aceasta salata, straduiti-va totusi sa mancati un morcov crud pe zi.

Dupa spusele dr. Raymond Peat, aceasta salata ne scapa de endotoxine, unele dintre cele mai daunatoare toxine pentru organismul uman. Endotoxinele afecteaza ficatul, care raspunde atacului lor prin inflamatie sistemica.

Morcovul crud, impreuna cu uleiul de cocos, reduc nivelul endotoxinelor, precum si pe cel al hormonilor de stres (estrogenul etc) si cresc nivelul hormonilor “tineretii” (progesteronul, testosteronul etc).

Fibrele din morcov au efect antibiotic- de aceea morcovii nu mucegaiesc in sol; ele nu sunt digerate in intestin, ci mai degraba curata in drumul lor, distrugand organismele nocive, ceea ce ajuta la vindecarea sistemului digestiv.

Un morcov crud pe zi ajuta ca toxinele din bila sa fie eliminate din corp si impiedica astfel reabsorbtia lor.

Sucul de morcov sau morcovii maruntiti in blender nu au acelasi efect. Sucul de morcov are o cantitate mare de beta- caroten, ceea ce poate afecta glanda tiroida. Cand fibra cruda de morcov este consumata, cea mai mare parte din beta- caroten este eliminata.

Uleiul de cocos vine de asemenea cu calitati antibacteriene, iar impreuna au un efect cu atat mai puternic. In plus, uleiul de cocos stimuleaza metabolismul, ceea ce va da o senzatie de cald si bine.

Sarea ajuta la reducerea nivelului hormonilor de stres, mai ales daca aceasta salata este consumata dimineata, atunci cand acesti hormoni au un nivel ridicat. Sodiumul din sare este un mineral extrem de important pentru tinerea sub control a hormonilor de stres si pentru stimularea metabolismului (aici despre pericolele unei diete sarace in sodium).

Pentru ca timpul imi este foarte limitat, m-am obisnuit sa am mereu in congelator ceva care sa poata fi folosit cu usurinta pentru mai multe feluri de mancare- in cazul de fata, aluatul fermentat cu branza de vaci, deja clasic pe blog. De regula fermentez 1 kilogram de branza dulce de vaci cu 1 kilogram de faina integrala la care adaug 200 g de unt si o lingurita de sare, las 24 de ore intr-un castron, apoi impart in cateva pungute si dau la congelator.

Pentru aceasta reteta am scos cam 300 g de aluat din congelator (initial visam la placinte mici englezesti, dar mi-ar mai fi luat cel putin o ora sa le impachetez), iar pentru umplutura am folosit ce aveam prin frigider.

Ingrediente:

- 300 g aluat fermentat cu branza de vaci (vezi mai sus);

- 5 fire de ceapa verde;

- 300 g ciuperci;

- 150 g jumari din carne de rata;

- 200 g cascaval de casa taiat feliute;

- un pumn de untisor congelat;

- marar tocat;

- 1 lingurita de busuioc uscat;

- 1 lingura de susan;

- 1 lingura de unt;

- 1 lingura de ulei de masline;

- sare;

- piper;

- putina faina alba bio pentru modelat aluatul.

Puteti inlocui din ingrediente dupa bunul plac, va sugerez insa sa nu renuntati la cascaval (poate nici la ceapa si ciuperci)

Preparare:

Puneti aluatul la decongelat in frigider cu o seara inainte. Cand sunteti gata sa va apucati de treaba, curatati cepele si taiati-le cat mai marunt, curatati si ciupercile, apoi sotati-le impreuna in unt, cu sare si piper dupa gust. Dupa ce s-au inmuiat, adaugati in tigaie jumarile, untisorul (puteti folosi spanac) si mararul si busuiocul uscat. Imprieteniti-le bine, apoi dati tigaia deoparte.

Intindeti aluatul pe blatul de lucru (incercati sa-l faceti cat mai rotund; se modeleaza extrem de usor, nu e lipicios), puneti pe o jumatate de aluat amestecul din tigatie, acoperiti cu un strat de feliute de cascaval, apoi lipiti grosier marginile aluatului.

Stropiti cu ulei de masline, presarati cu seminte de susan si busuioc uscat si dati la cuptor la 165 de grade Celsius pentru aproximativ 20 de minute (verificati sa fie usor rumenit deasupra).

Serviti cu o salata imensa!

In aceasta perioada imi place sa folosesc cat mai multe frunze verzi din padure pentru ca, dintre toate vegetalele la care avem acum acces, ele sunt de departe cele mai nutritive, intrucat cresc in solul cel mai bogat in minerale. Consumand frunzoase primavara ajutam ficatul sa se detoxifieze si aducem in organism minerale dupa care acesta tanjeste. La noi in familie nu este zi in care sa nu mancam salata de untisor, il adaugam si la ciorbe, mai facem pilafuri cu stevie, mancarici cu urzici. Doar untisorul il consumam si crud, restul frunzelor le mancam doar gatite. Quinoa si/sau meiul sunt alternative binevenite, insa sigur ca pot fi inlocuite cu orez brun lasat la hidratat macar 7 ore.

Ingrediente pentru cca 30 de sarmalute (depinde de marime):
-  1 cana de quinoa fiarta (vezi aici cum se gatesc pseudocerealele);
-  1 cana de mei fiert (puteti folosi doar mei sau doar quinoa);
- 4-5 cepe medii(chiar si mai mult);
- 1 legatura mica de marar;
- 2-3 catei de usturoi;
- 1 morcov maricel;
- 1 radacina de telina maricica;
- 2-3 legaturi de untisor tocat (sau urzici tocate);
- o mana de fulgi de ardei deshidratati (puteti folosi si suc de gogosari);
- piper, sare, putina boia;
- cateva linguri de ulei de masline sau de cocos (daca tineti post) sau untura (preferata mea la aceasta reteta);
- frunze de varza murata si/sau frunze mai mari de stevie.

Preparare:
Daca aveti robot de bucatarie veti economisi mult timp, insa puteti toca ceapa si usturoiul marunt si cu un cutit, iar morcovul si telina pot fi date pe razatoare. Eu am folosit robotul, in care am maruntit intai ceapa si usturoiul impreuna, apoi le-am dat deoparte. Am pus apoi in robot morcovul, telina, mararul si le-am maruntit bine si pe acestea.
Uleiul il incalziti usor intr-o tigaie (in niciun caz nu trebuie sa sfaraie uleiul sau sa iasa fum), se adauga ceapa, usturoiul si condimentele si se amesteca putin pana devin transparente. Se adauga apoi restul ingredientelor, mai putin meiul si quinoa, care vor astepta alaturi intr-un castron. Puneti ingredientele din tigaie peste pseudocereale, amestecati bine si ati obtinut compozita pentru sarmale.
Luati apoi cate o frunza de varza/stevie, puneti cam o lingurita cu varf (sau mai mult) de compozitie pe fiecare frunza, impachetati si puneti intr-o oala. Cand ati terminat de impachetat adaugati 1-2 cani de apa in oala. Eu pun mereu apa la ochi- sarmalele nu trebuie sa fie acoperite cu apa, mai degraba mai adaugati apa calduta pe parcurs.
Imi place sa adaug la fiert pe langa apa, putin bors, suc de rosii si dafin.
Dati oala in cuptorul incins dinainte la 175 de grade Celsiul si lasati cca o ora.

Pofta buna!

Carentele de vitamine si minerale sunt de cele mai multe ori motivele pentru care ne simtim obositi, demotivati, pentru care ne ingrasam aparent inexplicabil, pentru care ne imbolnavim usor si ne punem apoi greu pe picioare.

Iata cu ce rezonez eu in privinta suplimentarii:

Este intotdeauna de preferat sa ne luam vitaminele si mineralele din alimente. Atunci cand insa nu avem la dispozitie o varietate de alimente care sa acopere toata gama de micronutrienti necesari (sau cand alegem sa nu consumam anumite alimente), putem apela la cateva suplimente bine alese, in functie de nevoile fiecaruia. Si datorita faptului ca solul este sterilizat de agricultura moderna si multe minerale dispar sau sunt gasite in proportii mult mai mici decat ar fi normal apare nevoia de suplimentare. La fel de important este si sa tinem cont nu doar de ce nutrienti avem in alimente sau in suplimente, ci si de cat de bine stam cu digestia si implicit cu absorbtia.

Suplimentele de vitamine si minerale sintetice sunt, in marea majoritate a cazurilor, de evitat pentru ca fac mult mai mult rau decat bine. Nutrientii sintetici, izolati, au cu totul alt efect asupra organismului fata de cei naturali. Un exemplu bun aici este acidul folic (vitamina B9)- in natura, folatii nu apar sub forma de acid folic, ci sub forma de tetrahidrofolati. Acidul folic din suplimente este cu greu convertit in folati de catre organismul uman. Si chiar daca acidul folic poate preveni spina bifida la bebelusi, el nu vine cu restul efectelor dezirabile ale hidrofolatilor (1). Suplimentarea cu acid folic poate duce la sau adanci carenta de B12 (2). Sunt de asemenea studii care arata ca acidul folic (dar nu si folatii) pot duce la aparitia cancerului (3).

Complexele de multivitamine si minerale sunt de evitat, indiferent ca sunt sintetitce sau obtinute din produse naturale; cele sintetice, din motive lesne de inteles, evidentiate putin si mai sus, iar cele obtinute din ingrediente naturale pentru ca au multe hibe care duc la impiedicarea absorbtiei. De pilda, unele minerale si vitamine concureaza pentru acelasi loc in organism, ceea ce inseamna ca nu vor fi absorbite nicicum in anumite combinatii, ba chiar vor duce si la proasta absorbtie a unor nutrienti din alimente.

Anumite vitamine si minerale nu trebuie suplimentate, ele trebuie luate doar din alimente; ce mai putem face, asa cum am amintit si la inceput, este sa avem grija de sanatatea sistemului digestiv pentru a asigura o cat mai buna absorbtie din alimente. Un exemplu aici este fierul, foarte toxic atunci cand este in exces si care poate duce la probleme precum constipatie, diaree, arsuri la stomac; mai mult decat atat, in exces, el impiedica absorbtia zincului- un mineral si asa gasit cu greu in alimente si care este extrem de important in crestere. Este de preferat sa ne asiguram ca absorbim fierul din alimente, avand destule vitamine liposolubile in alimentatie precum si vitamina C (din alimente si/sau suplimente). Sunt si cazuri in care trebuie suplimentat cu fier, insa decizia trebuie luata cu foarte multa grija.

Un alt exemplu este manganul, prezent de altfel in multe complexe de multivitamine si minerale si care este neurotoxic atunci cand este in exces. Este putin probabil sa avem carente de mangan pentru ca este prezent in multe alimente vegetale si animale.

Cu ce e indicat sa suplimentam? 

Vitaminele liposolubile A, D3, K2 (4)- ce colaboreaza in multe functii ale organismului, printre care imunitate si sanatatea oaselor si a dintilor. Stilul de viata (mai ales petrecutul timpului in spatii inchise), lipsa unor alimente traditionale de origine animala din dieta, precum si solul sterilizat, fac ca cei mai multi dintre noi sa fim deficienti.

Vitamina A- necesara pentru sanatatea ochilor, pentru sistemul imunitar, pentru sanatatea oaselor si a pielii, pentru crearea de noi celule, pentru protejarea grasimilor de oxidare etc.

Se gaseste in alimentele de origine animala sub forma de retinol. In vegetale gasim carotenoide, precursori ai vitaminei A.

Pentru a nu avea carente de vitamina A, este indicat sa consumam galbenusuri de ou, ficat de vitel, unt, legume colorate (alaturi de grasimi, astfel incat carotenoidele sa se transforme in vitamina A). Vitamina A sintetica este toxica (din pacate aproape toate complexele de multivitamine o contin)- singurul supliment recomandat pentru vitamina A este uleiul de ficat de cod fermentat, un supliment- aliment (eu il comand de aici).

Vitamina D3- importanta pentru mineralizarea oaselor, indispensabila sistemului imunitar. Carenta de vitamina D duce la probleme de sanatate precum: cancer, boli cardiovasculare, diabet, boli infectioase, scleroza multipla.

Vitamina D este fabricata de organism in prezenta soarelui (in anumite conditii), dar este prezenta si in grasimile animale (daca animalele respective au stat in aer liber).

Intr-un climat rece ca al nostru, pe langa consumul de alimente ce contin vitamina D (untura, somon, sardine, creveti pescuiti, unt, lactate integrale, oua), este indicat sa suplimentam si sa ne asiguram ca ajungem pana ajungem la un nivel de aproximativ 40 nanograme/ ml. Poate fi obtinuta din ulei de ficat de cod, dar se gasesc si suplimente separate de D3.

Vitamina K2- o vitamina mai putin pomenita, insa extrem de importanta, ce se gaseste in alimente precum unt si smantana, ficat, galbenusuri de ou, frunzoase, in muraturi (cu sare) si in branza veche, fermentata.

Necesara pentru activarea anumitor proteine, inclusiv a celor care controleaza mineralizarea oaselor si prevenirea calcificarii tesuturilor moi. Carenta de vitamina K2 duce la ateroscleroza, cancer, la cresterea ratei mortalitatii din multiple cauze etc.

Si vitamina K2 se poate lua din ulei de ficat de cod in amestec cu unt concentrat (butter oil)(se gaseste aici), dar si din suplimente separate (MK- 7 sau MK- 4). Uleiul de ficat de cod in combinatie cu unt concentrat sunt foarte eficiente in tratarea cariilor dentare.

Vitamina C. Suplimentarea cu vitamina C are o multime de beneficii. In cantitati mari este eficienta mai ales in infectii virale. Vitamina C este necesara pentru fabricarea de colagen, carnitina, de diferite enzime. Prezenta in multe fructe si legume, insa concentratia de vitamina C scade insa din momentul in care sunt culese precum si prin gatire. O sursa foarte buna de vitamina C o reprezinta si legumele fermentate. Cautati suplimente ce contin Acerola sau Amla.

Seleniu- un mineral foarte important pentru sanatatea glandei tiroide- marimea glandei tiroide este invers proportionala cu aportul de seleniu (5) (alaturi de iod). Mai ales daca nu mancam carne de vita, rinichi, oua, peste si fructe de mare, este indicat sa suplimentam cu seleniu. Sunt studii care arata ca sursele vegetale de seleniu, precum nucile de Brazilia, sunt mai putin optime decat cele de origine animala.

Iod- un alt mineral neglijat, important pentru sistemul imunitar, carenta fiind corelata cu prezenta cancerului de stomac (6), dar nu numai. Tarile unde consumul de iod este ridicat (in special din alge marine), au speranta de viata mai mare. Carenta de iod poate avea efecte devastatoare in sarcina (7).

Magneziu- mai mult de 300 de enzime au nevoie de magneziu; acest mineral joaca un rol important si in sanatatea oaselor si a membranelor celulelor. Carenta de magneziu este foarte raspandita si periculoasa- vorbim din nou de boli cardiovasculare, dar si de osteoporoza, hipotiroidism, migrene, astm. Vitamina D depinde si de aportul de magneziu. Surse de magneziu sunt algele marine, nucile, semintele, ceaiul, ciocolata. Datorita demineralizarii solului, este indicat sa suplimentam cu magneziu, iar cea mai sigura cale spre un aport optim este uleiul de magneziu aplicat pe piele (spray) (ne asiguram astfel ca nu depinde de sistemul digestiv pentru a fi asimilat).

Zinc- un mineral al carui carenta duce la probleme precum intarzierea dezvoltarii sexuale, piticism, probleme de piele, caderea parului, depresie, probleme comportamentale etc. Suplimentarea in exces poate hrani patogenii, astfel incat trebuie precautie in privinta cantitatii. Gasim zinc in ficat de vitel (hranit cu iarba), fructe de mare, seminte de dovleac, de susan etc.

Zincul este bine sa fie insotit de o cantitate adecvata de cupru, astfel incat echilibrul obtinut prin consumul de ficat de vitel sau de miel (ce contin cupru) va asigura efecte si mai benefice (reduc impreuna semnificativ riscul de boli cardiovasculare). Cine nu consuma ficat, poate supliementa si cu cupru.

Sigur ca mai sunt si alte suplimente de vitamine si minerale ce aduc beneficii, aleg insa sa ma opresc la cele care mi se par cele mai importante.

Vreau sa amintesc din nou ca este foarte important ca alimentele de origine animala sa provina de la animale hranite cu hrana lor naturala, ce petrec destul timp in aer liber, iar alimentele de origine vegetala sa aiba parte de teren fertil si nu de ingrasaminte chimice, pesticide si hormoni- in caz contrar, beneficiile dispar in mare masura.

(1) http://chriskresser.com/beyond-paleo-5

(2) http://www.youtube.com/watch?v=BvEizypoyO0&feature=player_embedded

(3) http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19190501

(4) Perfect Health Diet de Paul Jaminet, Ph.D. si Shou- Ching Jaminet, Ph.D

(5) http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12611611?dopt=AbstractPlus

(6) http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17497074?dopt=AbstractPlus

(7) http://lpi.oregonstate.edu/infocenter/minerals/iodine/

Consumul de carne este daunator sanatatii. Auzim asta mereu. Si asa este- consumul de muschi fara grasime, piele, cartilaje si alte tesuturi conjunctive, organe, consumul de carne de la animale crescute in conditii inumane, hranite cu hrana lor nefireasca, carora li se dau hormoni si antibiotice, este daunator.

Un articol din Wise Traditions, scris de curand de Chris Masterjohn*, sintetizeaza cat de important este sa consumam atat produsele de origine vegetala, cat si pe cele de origine animala in forma lor integrala pentru ca efectul sinergetic este cel care conteaza in primul rand, si nu fiecare element in parte.

Am sa traduc introducerea articolului lui Chris Masterjohn pentru ca e greu sa spui lucrurile astea mai bine decat el:

” Dietele societatilor traditionale de succes (si aici se refera la cele pomenite si de mine in acest articol) veneau cu o gama larga de nutrienti care colaborau intre ei pentru a asigura o sanatate vibranta. Pe masura ce dietele s-au indreptat spre alimente sarace din punct de vedere nutritiv, fortificate cu nutrientii la moda la un moment dat, ne uitam cu stupoare la degenerarea fizica pe care ne-am atras-o cu mana noastra si am inceput sa initiem tot felul de cercetari si sa ne imaginam tot felul de alimente dusman care ne pandesc din umbra.

Am pus bolile de inima pe seama colesterolului, mortalitatea pe seama carnii, osteoporoza pe seama vitaminei A si diabetul pe seama grasimii. Se pare insa ca s-au tot pus intrebari gresite. Biologia nu e un razboi intre moleculele bune si cele rele, nici un razboi intre alimente “sanatoase” precum vegetalele si cele “otravitoare” precum carnea. Biologia este un sistem in care partile lucreaza impreuna pentru a produce un context in care fiecare parte beneficiaza de intreg.”

Iata doua dintre cele mai relevante exemple:

Carnea slaba contine aminoacidul metionina, care ajuta la cresterea si repararea celulelor, la comunicarea dintre celule, la apararea in fata radicalilor liberi si la detoxifiere. Ca toate aceste procese sa aiba loc insa, carnea slaba trebuie insotita de vitaminele din grupa B, colina si aminoacidul glicina ce se gasesc in organele, pielea si oasele animalelor, in galbenusul de ou, in leguminoase, in frunzoase. Dietele moderne contin cantitati mari de carne slaba si putin spre deloc din celelalte parti din animal. In felul acesta, metionina nu-si poate face treaba, in schimb genereaza produsi toxici, ceea ce duce la aparitia bolilor cronice.

Vitaminele A, D si K colaboreaza pentru a feri tesuturile moi de calcifiere, pentru a hrani dintii si oasele si pentru a asigura cresterea optima la copii. Consumand organe de la animale, peste gras, grasimi de la animale ce pasc iarba, ulei de ficat de cod, dar si  legume galbene si rosii si legume fermentate obtinem toti acesti nutrienti. Atunci cand exista prea multa vitamina A in detrimentul vitaminei D, vom acumula fosfor in loc de calciu, ceea ce va duce la pierderea de calciu. Cand exista prea multa vitamina D, vitamina K nu va reusi sa activeze procesele necesare directionarii calciului inspre oase si dinti, iar acesta se va duce spre tesuturile moi. Pentru ca ne ferim atat de tare de organe si grasimi animale, astfel de dezechilibre sunt greu de evitat.

Mai multe detalii despre importanta consumului de cartilaje, piele, oase, gasiti in acest articol. Voi reveni cu articole ce detaliaza importanta consumului de organe animale etc.

*Chris Masterjohn este PhD in Nutritional Science. Site-ul lui este cholesterol-and-health.com.

Imagine preluata de pe sxc.hu.

Baza este cam aceeasi ca la reteta precedenta (Rulouri cu nuca), insa de data aceasta am schimbat restul ingredientelor si am obtinut aroma si textura nemaipomenite.

Ingrediente (pentru 2 tavi mari):

- 500 g faina integrala de grau sau spelta (alac);
- 300 g branza dulce de vaci*;
- 185 g untura si/sau unt la temperatura camerei (eu am pus din ambele);
- 150 g de parmezan ras* (optional);
- 3 linguri de seminte de chimen;
- 2 lingurite de sare de mare.

Preparare:

Amestecati faina cu branza de vaci si cu untul si/sau untura, apoi lasati la cald pentru 12-24 de ore. Dupa ce s-a scurs intervalul in care faina s-a imprietenit cu branza (care a ajutat-o sa devina mai usor digerabila) amestecati restul ingredientelor, presarati putina faina pe blatul de lucru, intindeti coca cu sucitorul pana la o grosime de aproximativ 1/2 de cm, apoi faceti forme de stea (daca aveti; daca nu, faceti-le rotunde cu ajutorul unui pahar).

Dati la cuptorul incins de dinainte la 150 de grade C pentru aproximativ 20 de minute.

* Puteti incerca sa inlocuiti branza de vaci si parmezanul cu branza sarata de oi etc.

Sa aveti o masa de Craciun imbelsugata si sa va fie toti cei dragi alaturi! Sarbatori fericite!

Am pentru voi o reteta in care vom folosi faina integrala fermentata cu branzica de vaci, asa cum veti vedea imediat.

Ingrediente:

- 450 g faina integrala de grau sau spelta (alac)*;
- 300 g branza dulce de vaci;
- 100 g de Rapadura de la Rapunzel sau zahar activ din trestie de zahar de la Bio King (se gaseste la Ki-Life in Bucuresti etc);
- 110 g unt la temperatura camerei sau untura si inca putin unt topit/untura pentru intins pe foi;
- 50 g de nuci (de preferat hidratate, apoi deshidratate la maxim 65 de grade C) taiate;
- 4-5 linguri de magiun de prune facut in casa sau de Topoloveni (optional);
- 1 lingurita sare de mare;
- vanilie sau scortisoara.

Preparare:

Amestecati faina cu untul sau cu untura si cu branza de vaci cu ajutorul robotului de bucatarie sau chiar cu mana (daca framantati cu mana, aluatul nu se va lega pana nu il lasati langa o sursa de caldura pentru cateva ore, dupa care veti framanta iar). Eu prefer a doua varianta, chiar daca efortul fizic e mai mare. Lasati amestecul la cald 12-24 de ore (cu cat lasati mai mult cu atat va creste mai bine).

Dupa cele 12-24 de ore, amestecati in aluat zaharul, sarea si vanilia sau scortisoara.

Impartiti aluatul in doua si intindeti-l cu facaletul pana la o grosime de 1/2 de cm sau chiar mai putin. Doar daca e nevoie mai adaugati putina faina, aluatul se va lucra foarte usor, nu este prea lipicios. Cu o pensula intindeti un strat de unt sau de untura pe aluatul intins, apoi un strat de magiun (optional) si un strat de nuci tocate. Rulati aluatul si taiati rulouri de 2-3 cm sau chiar mai mici. Daca taiati mai ingust, vor iesi mai crocante, daca taiati rulouri mai late, vor iesi ceva mai moi.

Dati la cuptorul preincalzit la 150 de grade C pentru 45 minute- 1 ora.

* Unele persoane digera mult mai bine spelta decat graul clasic, probabil pentru ca e o specie de grau mai putin modificat.

Reteta inspirata din Nourishing Traditions de Sally Fallon si Mary Enig.

Si uite-asa, tot betacarotenul cu care se lauda morcovul este transformat in vitamina A, datorita untului care va mirosi divin in aceasta combinatie.