<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><feed
	xmlns="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:thr="http://purl.org/syndication/thread/1.0"
	xml:lang="en-US"
	>
	<title type="text">Krossfire&#039;s Blog</title>
	<subtitle type="text">Un simplu haiduc al cuvintelor</subtitle>

	<updated>2026-04-12T10:42:42Z</updated>

	<link rel="alternate" type="text/html" href="https://www.krossfire.ro/" />
	<id>https://www.krossfire.ro/feed/atom/</id>
	<link rel="self" type="application/atom+xml" href="https://www.krossfire.ro/feed/atom/" />

	
<icon>https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/2016/10/cropped-120x120-150x150.png</icon>
	<entry>
		<author>
			<name>krossfire</name>
							<uri>http://www.krossfire.ro</uri>
						</author>

		<title type="html"><![CDATA[La Mijloc]]></title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://www.krossfire.ro/la-mijloc-medie/" />

		<id>https://www.krossfire.ro/?p=72360</id>
		<updated>2026-04-12T10:42:42Z</updated>
		<published>2026-04-12T10:42:42Z</published>
		<category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="Social, Cultural, Politic" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="Viata &amp; Nu Numai" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="medie" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="mediocritate" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="mijloc" />
		<summary type="html"><![CDATA[<p>Există un paradox pe care-l trăim cu toții de vreo douăzeci de ani, cu precădere de când Internetul ne-a devenit indispensabil. Practic, indiferent de domeniu, devenim din ce în ce mai buni la a promova extreme și din ce în ce mai slabi la tot ce se încadrează în noțiunea de medie, moderație sau, Doamne [&#8230;]</p>
<p>The post <a href="https://www.krossfire.ro/la-mijloc-medie/">La Mijloc</a> appeared first on <a href="https://www.krossfire.ro">Krossfire&#039;s Blog</a>.</p>
]]></summary>

					<content type="html" xml:base="https://www.krossfire.ro/la-mijloc-medie/"><![CDATA[<p><em>Exist</em><em>ă un paradox pe care-l trăim cu toții </em><em>de vreo dou</em><em>ăzeci de ani, cu precădere de când Internetul ne-a devenit indispensabil. Practic, indiferent de domeniu,</em><em> devenim din ce </em><em>în ce mai buni la a promova extreme și din ce în ce mai slabi la tot ce se încadrează în noțiunea de medie, moderație sau, Doamne Feri, de </em><em>banalitate.</em></p>
<p>Am scris în repetate rânduri despre <a href="https://www.krossfire.ro/lacrimi-si-seminte-stoicism/">dulcele parfum la mediocrității</a>, dar și despre “capodoperomanie”, un termen pe care încercam să-l fac să sune interesant acum vreo <a href="https://www.krossfire.ro/sub-semnul-capodoperei/">șaptisprezece</a> ani (da, atât de bătrâni suntem). Și atunci, ca și acum, credeam că, odată ce începem să ignorăm vârfurile și acceptăm ideea de “mijloc”, ajungem de fapt să înțelegem cum funcționează viața. Cât timp alergăm după micile excepții de la integrala norocului, n-avem nicio șansă să fim mulțumiți sau fericiți.</p>
<p>Teoria mediei sună bine pe hârtie și au spus-o și vechii stoici, dar și filosofii creștini: fii mulțumit cu ce ai. Problema pe care am observat-o în ultimii ani însă, și o leg direct de influența social media, dar și de senzaționalismul american, este că societatea nu-ți mai permite să fii anonim. Dacă vrei să exiști în orice domeniu, că e muncă academică sau de cercetare, job la corporație sau business de instalații TREBUIE să te expui! Practic, nu mai voie să rămâi în zona de mijloc, mulțumit cu ce faci și fără să-ți împărtășești non-stop trăirile.</p>
<p>Trebuie să strigi, să interacționezi, să postezi pe Facebook, să delirezi pe LinkedIN sau să-ți plătești cota la gheretele de promovare a muncii academice. Că na, se știe, cercetarea cea mai valoroasă e aia cu cel mai bun SEO, iar cel mai bun meșter e ăla care face live pe TikTok în timp ce trage de ventilul de  gaze.</p>
<p>Munca de culise, singura muncă <a href="https://www.krossfire.ro/oda-muncii-de-culise">realmente valoroasă</a>, e privită ca fiind secundară. Vrei, nu vrei, trebuie să fii puțin influencer, să-ți faci puțin brand, să mergi la evenimente răsuflate și să te amesteci cu toate nulitățile care au norocul să cunoască pe cineva. Normalul, funcționalul și suficientul sunt doar niște amintiri. Totul trebuie să fie “wow”, “incredibil”, “de neratat”!</p>
<p>Treaba asta se vede peste tot. În cazul filmelor, ai din ce în ce mai des <a href="https://readfoundobject.substack.com/p/they-killed-normal-and-called-it"> de ales între blockbustere și seriale cu bugete uriașe sau tâmpenii fără public și filme de duzină</a>. Găsești din ce în ce mai greu povești simple și relaxante, pentru că filmele realmente plăcute rămân blocate în purgatoriul distribuției TV sau al unor canale obscure. Asta dacă nu cumva ai ochit nișa filmelor de festival, unde aceiași și aceiași oameni se recompensează anual între ei, în timp ce urlă că nu se uită nimeni la capodoperele lor.</p>
<p>În muzică ori ești viral pe toate canalele, ori ești de nișă pentru 400 de oameni devotați. Nu contează dacă ai compus tu sau AI-ul melodia aia, dar contează cât de mult ai dat din coate să fii văzut. La fel și în cazul cărților, unde toți autorii de “capodopere” se vaită nu mai citește nimeni, uitând că există un public masiv de cărți mediocre, dar plăcute.</p>
<p>Jocuri video? există titluri AAA și titluri independente promovate de comunitate&#8230; asta în timp ce anual sute de titluri care ar fi fost fantastice acum 15 ani primesc un rating călduț, vânzări călduțe și, într-un final, un faliment călduț.</p>
<p>Software-ul n-a fost niciodată o industrie grozavă, dar până recent puteai conta măcar pe mediocritate, pe un Windows care-ți mai dădea câte o eroare, dar în 92% din cazuri își făcea treaba. Acum tot software-ul și cu precădere cel enterprise e o mizerie de nedescris <a href="https://www.krossfire.ro/a-i-ul-nu-poate-distruge-o-ruina/">și nu din cauza AI-ului,</a> ci a lăcomiei.</p>
<p>Ai de ales între software slab, dar cu abonamente ieftine și între software execrabil și mega scump, vândut pe pile și influență. Din punctul ăsta de vedere, AI-ul a fost singurul mediator din ultimii ani. AI-ul, chiar și cel bine reglat, produce în general doar lucruri mediocre (și cât se poate de utilizabile), doar că le produce pentru oameni care trăiesc la extreme. Cei care sunt experți în domeniul lor vor mai mult decât un produs mediu, iar cei care de-abia știu să citească îl folosesc cu copy-paste și devin isterici când sunt prinși.</p>
<p>Ahh, și apropo de AI și de cum ne va fura el joburile. Astăzi, dacă vrei o carieră, ori scalezi rapid și schimbi firmele la doi ani, ori riști să rămâi blocat în proiect (până te dă afară unul care nu știe nimic <a href="https://www.krossfire.ro/a-i-ul-nu-poate-distruge-o-ruina/">despre AI</a>, dar crede că te va înlocui). Să nu mai vorbim despre dubioasa lume a antreprenoriatului modern și a start-up-urilor făcute de studenți de anul II pe banii părinților. Câte dintre ele reușesc? Acum 4 ani, în timpul boom-ului, ai fi zis 0.5%, acum sunt 0.01% cu indulgență.</p>
<p>Desigur, asta nu se vede doar în domeniul muncii, ci și în zonele vieții unde te-ai aștepta în mod natural la mai multă diversitate. Restaurantele din orașele mari? În 90% din cazuri ai de ales între fast-food (și fast-food deghizat în mâncare urbană) sau fine dining cu trei măsline în farfurie, cu tot mai puțină variație între ele. Totul e fie foarte iute, sărat și plin de aditivi, fie fără gust, dar așezat în farfuria murdară de parcă ai nimerit la cinci stele Michelin.</p>
<p>În politică e fix la fel și nu doar în cea românească, că nu tâmpiții noștri au aruncat în aer economia mondială, ci ăia de peste ocean, cu șepci roșii și idei simple, dar greșite. Vă întrebați de ce sunt atâția votanți indeciși în SUA și prin alte țări? Păi dacă au mereu de ales între “politician prăfuit și birocrat” și “politician revoluționar și psihopat”, de ce să nu fie?</p>
<p>De ce credeți că sistemul românesc de educație eșuează? Am scris-o în repetate rânduri: pentru că nu prioritizează media. Vedem mereu excepțiile: olimpicii în care au pompat părinții bani, timp sau pasiune și care se cară imediat din țară și imbecilii care nu știu să scrie, dar sunt la a patra încercare de BAC. Asta dacă nu sunt deja studenți în anul trei la Facultatea de Piulițe și Șuruburi din Apahida. Dar stați liniștiți, că și ăștia se văd lideri mondiali sau măcar influenceri de păcănele; alt domeniu unde e plin de câștigători și pierzători, dar 99% dintre jucători sunt în media dependenței și a falimentului.</p>
<p>Astăzi toți vor să fie Elon Musk sau Andrew Tate (depinde ce gen de psihopat te impresionează) sau, din contră, să fie complet în afara sistemului, făcând țoale hand-made în garajul părinților și lucrând de douăzeci de ani la un album-capodoperă care nu mai iese. Nu mai e acceptabil să ai o mașină decentă, un apartament mediu și o familie clasică. Mașina trebuie să fie o chestie în rate pe care nu ți-o permiți, familia Instagramabilă, iar divorțul ceva ce se va discuta într-un podcast.</p>
<p>Din păcate, așa cum spuneam și mai sus, media și mediocritatea sunt strâns legate de moderație. Cum știi ce e moderația, dacă tu nu îți lași cale de mijloc? Dacă tot ce vezi sunt oameni care au prea mult și oameni care au prea puțin, dar se comportă de parcă ar avea prea mult&#8230; cum știi când să te oprești?</p>
<p>O societate sănătoasă se judecă după câți oameni duc o viață decentă, nu după câți miliardari alienați produce. Democrația ar trebui să fie guvernare pentru mase, nu circ pentru excepții mai mult sau mai puțin stabile.</p>
<p>De fapt, clasa de mijloc a fost mereu cel mai periculos actor social pentru cei de la putere, dar pare că atât miliardarii lumii, cât și noi, fraierii care am stat pe loc, am contribuit la erodarea și distrugerea ei. Desigur, în România, n-am apucat să avem cu adevărat o clasă de mijloc consolidată; am avut un strat subțire de oameni care sperau să devină una, până au pilit-o politica și prostia.</p>
<p>În toată treaba asta cu gravitatul spre extreme, știți ce mi se pare cel mai ciudat? Majoritatea oamenilor sunt sau ajung să fie mediocri, pentru că viața te împinge spre medie cu mai multă forță decât te trage în jos sau împinge spre vârf. E distribuția naturală a lumii, Gauss-ul lui Dumnezeu, dacă vreți.</p>
<p>Prin urmare, deși social media ne dă senzația că s-au înmulțit excepțiile, adevărul e că nu e așa. Sigur, a crescut numărul de țepari, politicieni corupți și miliardari din tech avari, dar nu suficient cât să justifice venerarea extremelor. Problema e că societatea <a href="https://www.krossfire.ro/poate-ca-nu-e-doar-vina-noastra/">a decis că media nu este ok</a>, ca un pește care a decis brusc să înoate doar spre suprafață pentru că e mai cool, mirându-se apoi de ce e în ghearele unui pescăruș.</p>
<p>Prin urmare, aș vrea să fie ăsta un manifest pentru mijloc. Într-o lume care a decis că dacă nu ești vizibil nu exiști, eu zic să-i premiem pe oamenii care-și țin gura și n-au mereu o opinie, pentru cei care muncesc fără să dea șase mail-uri să se laude, pe ăia care au cont de Instagram cu poze, nu cu reclame la bere și pe toți cei care au decis că viața e prea scurtă să rămâi singur în vârf și prea frumoasă ca să te scalzi în mocirla faimei.</p>
<p>Astăzi, ciocnim pentru medie și moderație și de ce nu, și pentru mediocritate, pe care am condamnat-o pe nedrept ani de zile!</p>
<p><em>P.S: </em><em>Și dacă tot sunt sărbătorile, vă urez Paște fericit și cât mai multă moderație la ronțăială. </em><a href="https://unsplash.com/photos/leaning-tower-of-pisa-rome-XvPsA9Riev4"><em>Sursa imaginii.</em></a></p>
<p>&nbsp;</p>
<p>The post <a href="https://www.krossfire.ro/la-mijloc-medie/">La Mijloc</a> appeared first on <a href="https://www.krossfire.ro">Krossfire&#039;s Blog</a>.</p>
]]></content>
		
					<link rel="replies" type="text/html" href="https://www.krossfire.ro/la-mijloc-medie/#comments" thr:count="5" />
			<link rel="replies" type="application/atom+xml" href="https://www.krossfire.ro/la-mijloc-medie/feed/atom/" thr:count="5" />
			<thr:total>5</thr:total>
			</entry>
		<entry>
		<author>
			<name>krossfire</name>
							<uri>http://www.krossfire.ro</uri>
						</author>

		<title type="html"><![CDATA[Războiul Troian și mitul modern]]></title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://www.krossfire.ro/troia-razboiul-si-mitul-modern/" />

		<id>https://www.krossfire.ro/?p=72091</id>
		<updated>2026-03-22T17:51:34Z</updated>
		<published>2026-03-12T17:25:10Z</published>
		<category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="Istorice" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="ahei" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="colapsul epocii de bronz" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="conflict" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="Egipt" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="eric cline" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="film" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="Grecia" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="hititi" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="Iliada" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="lupita n&#039;yongo" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="Nolan" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="Odissea" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="Odyssey" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="poparele marii" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="Troia" />
		<summary type="html"><![CDATA[<p>S-a pornit recent un scăndăluț online pe tema faptului că, în Odiseea, un viitor film bazat pe celebra epopee, rolul Elenei din Troia va fi preluat de Lupita Nyong’o, o actriță a cărei culoare a pielii nu se potrivește cu ce cred unii că a scris Homer. Dacă e să fiu onest, sunt departe de [&#8230;]</p>
<p>The post <a href="https://www.krossfire.ro/troia-razboiul-si-mitul-modern/">Războiul Troian și mitul modern</a> appeared first on <a href="https://www.krossfire.ro">Krossfire&#039;s Blog</a>.</p>
]]></summary>

					<content type="html" xml:base="https://www.krossfire.ro/troia-razboiul-si-mitul-modern/"><![CDATA[<p><em>S-a pornit recent un scăndăluț online pe tema faptului că, în Odiseea, un viitor film bazat pe celebra epopee, rolul Elenei din Troia va fi preluat de Lupita Nyong’o, o actriță a cărei culoare a pielii nu se potrivește cu ce cred unii că a scris Homer.</em></p>
<p>Dacă e să fiu onest, sunt departe de a fi un individ corect <a href="https://www.krossfire.ro/ziua-cand-vom-intoarce-spatele/">politic</a> și mi se pare amuzant cum cred producătorii americani că-și repară greșelile istorice față de populația afro-americană. Dacă Nolan voia să facă un film cât de cât corect istoric, folosea măcar actori din regiune, chit că grecii Epocii Bronzului și grecii de-acum au tot atâta legătură între ei precum românii și Cultura Cucuteni. Pe de altă parte, Elena din Troia e un personaj fictiv din toate punctele de vedere, chiar dacă războiul descris în Iliada și Odiseea a fost unul real și mult mai interesant decât varianta lui mitologică. De fapt, de-acolo trebuie să și pornim. Dacă vrem să vedem ce e în neregulă cu producțiile americanizate care tratează istoria ca pe o supapă ideologică a propriilor ambiții, trebuie să înțelegem contextul istoric din spate.</p>
<p>Să începem deci cu Troia: ce a fost, unde a fost și de ce a fost această cetate cu deschidere la mare atât de importantă în secolul XII înaintea erei noastre. Pentru asta însă trebuie să menționăm însă că, până prin 1865, Troia a fost considerată un simplu mit. A fost nevoie de un context politic favorabil și de un nebun simpatic pentru a se dovedi că nu era așa&#8230;</p>
<p>Pe undeva prin secolul XIX, Imperiul Otoman, o putere în cădere liberă, a dat voie arheologilor occidentali să analizeze mai atent Anatolia. Unul din leagănele civilizației moderne și una din cele mai importante regiuni ale Epocii Bronzului, Anatolia fusese și unul dintre cele mai mari centre ale civilizațiilor Antichității Timpurii. În plus, după descoperirea pietrei Rosetta în 1799, arheologii europeni aveau un apetit fantastic pentru a dezgropa tot ce li se părea &#8220;antic&#8221;.</p>
<p>Odată ce primii experți europeni au ajuns în zonă, nu doar legende precum Troia și-au demonstrat valoarea de adevăr, dar și câteva povestiri biblice au căpătat mai mult sens. Tot în perioada asta umanitatea a redescoperit Imperiul Hitit, probabil cel mai puternic imperiu al Epocii Bronzului și cu siguranță cel mai bine informat. De altfel, hitiții o să tot apară de câteva ori în articolul de față. Să revenim însă la subiect&#8230;</p>
<p>Troia în sine a fost descoperită de <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Heinrich_Schliemann">Heinrich Schliemann.</a> Schliemmann ăsta era un băiat care făcuse o groază de bani din negoț și din intermedieri și care-și dezvoltase propriul sistem de învățare a unei limbi străine, motiv pentru care și vorbea vreo doișpe. Inteligent nativ și curios, neamțul era și foarte pasionat de Grecia și de mitologia ei și credea că Troia era mai mult decât o legendă. Singura mare problemă a lui Heinrich Schliemann era că omul era un fel de Donald Trump al arheologiei: un nebun care credea că dinamita rezolvă orice problemă.</p>
<p>Din fericire pentru noi și pentru istorie, băiatul ăsta chiar a descoperit Troia pe dealul Hisarlik, într-un loc indicat inițial de Frank Calvert, alt arheolog amator. Din păcate pentru noi, a făcut-o folosind mai multă dinamită decât Wile E. Coyote. Vedeți voi, Troia cea legendară era de fapt mai multe orașe, construite unul peste altul pe parcursul a vreo 3000 de ani, motiv pentru care dinamitarea dealului pentru a descoperi &#8220;comoara regelui Priam&#8221; a fost o idee proastă. Straturile arheologice s-au amestecat și au trecut mai bine de 100 de ani până când cineva a identificat Troia lui Homer ca fiind de fapt Troia VI/VIIa (a șasea și a șaptea așezare din același loc, refăcută imediat după un cutremur). Orașul ăsta corespunea cel mai clar mitului homerian, de la arhitectura descrisă în poem la relieful din jur.</p>
<p>Dar ce era totuși Troia pentru oamenii din perioada respectivă? Ei bine, cercetările recente, iar aici vă recomand <a href="https://www.amazon.com/Trojan-War-Short-Introduction-Introductions/dp/0199760276">scurta istorie</a> a lui Eric Cline, ne spun că Troia sau Wilusa în arhivele hitite (Iliusa sau Ilion la greci, de unde și numele de Iliada) era în momentul războiului troian un oraș anatolian, cel mai probabil luvian sau frigian (după <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Phrygians_(play)">Eschil</a>), aflat sub tutela Imperiului Hitit. Cu alte cuvinte, Troia nu era nici măcar un oraș grecesc, darămite unul populat de omuleți similari cu americanii moderni. Populațiile anatoliene și luvienii în special aveau o origine incertă, proto-indoeuropeană după limbă, iar frigienii erau o rudă distantă, migrată din Balcani. Descrierile vremii îi arătau pe luvieni (sau Arzawa, dupa fosta lor entitate politică) ca pe niște indivizi înalți, svelți și, în cazul războinicilor, purtători de coifuri cu pene. În orice caz, localnicii erau departe de Parisul lui Orlando Bloom, din vechiul film Troia. Despre hitiți nu mai vorbim: își rădeau bărbile și țineau părul impletit in codițe, aveau deseori mustati scurte si fruntea lata si purtau tunici scurte și împodobite, cercei și pantofi cu vârful întors. Erau practic niște hipsteri metrosexuali pe lângă grecii cei hiper masculini.</p>
<p>Conflictul descris de Homer sau de oamenii care au stat în spatele numelui &#8220;Homer&#8221;, a fost plasat pe undeva prin secolul XII înainte de Hristos, mai precis în perioada 1200–1180 Î.Hr. Dacă mi-ați citit <a href="https://www.krossfire.ro/bata-bate-banul-accelerationismul/">comparațiile istorice</a> amatoriceşti sau dacă vă place pur și simplu istoria, știți că în perioada aia a mai avut loc un eveniment major. Care? Colapsul Epocii de Bronz, o catstrofă <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/1177_B.C.:_The_Year_Civilization_Collapsed">acoperită</a> perfect de Eric Cline și nu doar de el.</p>
<p>Ce s-a întâmplat atunci? Simplu, în decursul a mai puțin de un deceniu, Grecia Miceniană (Grecia veche, a aheilor, până la fondarea cetăților clasice), Creta Minoică (atunci subjugată grecilor), Imperiul Hitit, dar și alte state și orașe din Levant și Estul Mijlociu precum Ugarit, regatul Amorit, vechiul imperiu Assirian, Babilonul și Egiptul Antic au dispărut sau au avut de suferit masiv după o combinație de secetă, cutremure, schimbări climatice, migrații masive, întreruperi ale aprovizionării cu staniu (vital pentru a produce bronzul) și după invaziile a ceva ce până de curând era cunoscut doar sub denumirea de &#8220;Popoarele Mării&#8221;.</p>
<p>Practic, dacă n-ar fi existat inscripțiile egiptene din perioada respectivă, pentru că Egiptul și Asiria au supraviețuit într-un final, tot ce ne-ar fi rămas ar fi fost zeci de cetăți arse și peste 300 de ani de tăcere absolută în ceea ce privește cultura materială. Practic, pentru câteva secole, omenirea civilizată a fost readusă în preistorie. &#8220;În regulă, și ce legătură are asta cu Troia?&#8221; o să ziceți. Ei bine, e posibil ca adevărata Troie să fi fost unul din motivele care au declanșat căderea marilor puteri regionale, dar și invazia &#8220;Popoarelor Mării&#8221;.</p>
<p>Să ne uităm însă mai atent unde era Troia poziționată și ce interese aveau puterile regionale când venea vorba de enigmatica cetate&#8230;</p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" class="wp-image-72241 aligncenter" src="https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/Troia-1.png" alt="" width="669" height="376" srcset="https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/Troia-1.png 1920w, https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/Troia-1-300x169.png 300w, https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/Troia-1-1024x576.png 1024w, https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/Troia-1-768x432.png 768w, https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/Troia-1-1536x864.png 1536w" sizes="(max-width: 669px) 100vw, 669px" /></p>
<p style="text-align: center;"><em>(Ca să înțelegeți mai bine cum arătau lucrurile, am făcut o combinație între Wikipedia și o hartă desenată de scriitorul și <a href="https://www.gordondoherty.co.uk/writeblog/troys-absent-saviours">istoricul Gordon Doherty</a>)</em></p>
<p>Troia avea ghinionul să fie principalul port al Imperiului Hitit la marea Egee, prin vasalitate cel puțin, dar și un punct important de comerț pentru micenieni. Cel mai probabil, războiul troian a fost o serie de conflicte care au durat în jur de un deceniu (Iliada nu acoperă efectiv căderea orașului, dar putem estima). Conflictele au avut loc între micul regat din jurul Troiei, hitiții care-l sprijineau și vechii greci şi aliații lor, toți direct interesați de ieșirea la Egee și probabil și de controlul strâmtorii Dardanele. Chiar și dacă ignorăm cifrele uriașe înaintate de Homer, puținele estimări mai realiste din perioadă spun că Troia era un oraș super fortificat și că trupele necesare pentru a o cuceri au fost de ordinul zecilor de mii și la fel și trupele necesare apărării. Apropo, în mitul homeric original, Zeus voia să profite de războiul Troian pentru a mai depopula puțin Pământul. Cam asta a fost anvergura lui pentru părțile cobeligerante&#8230;</p>
<p>În acest punct merită să amintim și că Grecia miceniană era de fapt un fel de monarhie federală, o combinație de orașe-stat precum Micene, Ithaca, Pylos sau Theba, conduse din Micene de un rege, numit și anax, titlu pe care Agamemnon îl are în poemul lui Homer. Prin urmare armata lor era mai puțin o adunătură de &#8220;eroi&#8221;, ci o combinație de micenieni, aliați și mercenari. Mai mult, dacă ne uităm puțin la mitul clasic al lui Homer și la celebrul sacrificiu al Ifigeniei, fiica lui Agamemnon, putem observa că relațiile dintre greci și &#8220;regele&#8221; lor nu erau tocmai clar definite, iar regele conducea mai degrabă prin exemplu, decât prin legi.</p>
<p>Momentul în care grecii atacă este unul de profunde răscoale între orașele Greciei centrale și populațiile din jur și foarte probabil unul de declin al comerțului și al economiei. La fel, imperiul hitit venea după o secetă uriașă, de trei ani consecutivi, și după o pace câștigată cu mare greutate cu Egiptul. Și aici merită să spunem că, deși ocupa un sfert din harta de mai sus, Imperiul Hitit avea doar câteva orașe autentic hitite (Hattusa fiind cel mai mare, urmată de Kanesh, Kusara și Karkemish), fiind în rest administratorul unui uriaș sistem de tributuri și alianțe, ținute împreună de formidabila armată a împăratului. Mai mult, hitiții însişi erau un amestec din populația indigenă Hati, indo-europeni şi hurrienii cuceriți. Pe scurt, hitiții erau minoritari în propriul imperiu.</p>
<p>Practic, două regate în declin au decis să se lupte cam un deceniu pentru o regiune importantă, dar nu atât de importantă încât să merite parierea întregii stabilități regionale pe ele. Hitiții sunt menționați mai degrabă în Odiseea sub numele de Khetti sau Keteioi (în greacă) și apar în ultima fază a războiului, când deja resursele Troiei păreau epuizate. Asta poate și pentru că hitiții trimiteau mereu armata de la Hattusa, iar după standardele vremii, Troia era la mama naibii, iar imperiul hitit fusese zguduit recent de un război civil. Desigur, există și posibilitatea ca hitiții să fi fost atât de îndepărtați și civilizațional și fizic de greci, încât vechii micenieni să nu înțeleagă de fapt ce se întâmpla. Oricum, te aștepți ca grecii să fie eroi într-o epopee grecească.</p>
<p>Evident, nu doar grecii, hitiții și troienii au fost implicați în acest asediu extins, ci și popoarele din jur, în special aliații și dușmanii anatolieni ai Imperiului Hitit. Cert este că până la urmă Troia cade și, deși imaginea celebrului cal troian apare pe diferite vase de bronz din perioadă, e posibil ca el să fi fost o metaforă bazată pe o similaritate a unor denumiri. Metaforă pentru ce? Pentru un anume tip de barcă, deseori încărcată cu provizii și lasată drept tribut, cel puțin conform teoriei arheologului F<a href="https://medium.com/@fsacchi/why-the-trojan-horse-probably-wasnt-a-horse-26e7b13f53df">rancesco Tiboni. </a>Cumva, în contextul ăsta, schema Calului Troian capătă mai mult sens, deși teoria nu a fost complet validată.</p>
<p>Ce s-a întâmplat după ce grecii au pus Troia la pământ, consumându-şi resursele în proces? Păi, așa cum vă spuneam, a venit Colapsul Epocii Bronzului, iar acum știm cu precizie că Popoarele Mării nu erau invadatori sălbatici, ci mai degrabă refugiați din zonele afectate fie de secetă, fie de războiul pe care cele două mari puteri ale vremii îl începuseră (e imposibil ca regiunea să nu fi fost afectată economic). Știm mai multe despre ei datorită egiptenilor și lui Ramses al III-lea care-i și învinge și notează treaba asta pe un pietroi. Tot egiptenii notează și că multe Popoare ale Mării veneau cu <a href="https://explorersweb.com/exploration-mysteries-the-sea-peoples/">femei și copiii</a> în care sau bărci, ceva ce nu prea coincide cu mitul marilor invadatori.</p>
<p>Datorită acestor inscripții și cercetărilor ulterioare bănuim că Peleset (sau filistinii, pentru amatorii de denumiri biblice) veneau cel mai probabil din Creta, că Lukka erau foști subiecți hitiți, acum eliberați de stăpânii lor, și că Ahhiwaya sau Ekwesh nu erau altceva decât greci fugiți din Micene și din Vestul Anatoliei. De altfel, și termenul &#8220;ahei&#8221; (pe care vechii greci îl foloseau) e foarte similar cu cele două denumiri. Tribul numit Sherdan era probabil venit din Sardinia (unde exista o civilizație a Bronzului dezvoltată, fragmentată şi militarizată), iar Shekelesh proveneau din Sicilia.</p>
<p>Weshesh, Karkiya și Teresh erau anatolieni, din foste dependințe ale hitiților, Denjen și Teker erau în mod cert luvieni din zona Troiei, pe când Denyen erau greci mai degrabă refugiați din nordul Greciei. Teresh e un alt trib de popoare ale mării asociate cu Troia și, spun unii cercetători, precursorii etruscilor, fapt ce ar alimenta vechea legendă etrusco-romană a lui Aeneas.</p>
<p><img decoding="async" class="wp-image-72247 aligncenter" src="https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/Sea-Peoples.jpg" alt="" width="305" height="403" srcset="https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/Sea-Peoples.jpg 602w, https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/Sea-Peoples-227x300.jpg 227w" sizes="(max-width: 305px) 100vw, 305px" /></p>
<p style="text-align: center;"><em>*Popoarele mării, după <a href="https://www.gordondoherty.co.uk/writeblog/death-from-the-waves-the-sea-people">Giuseppe Rava și Godron Doherty</a>. Desigur, catalogarea din text nu e finală și a fost făcută după consultarea a mai multe <a href="https://www.jstor.org/stable/j.ctt4cghc9">surse.</a> Exceptând filistinii, grecii și triburile Lukka, nu avem date foarte clare despre restul de popoare ale mării. Interesant este că despre grecii exilați știm că la un moment dat ajung în slujba faraonilor Egiptului, după ce cei din urmă îi inving. Este interesant pentru că fix asta spune Odiseea că ar fi făcut la un moment dat Ulysse și navele lui&#8230;</em></p>
<p>Forțate de împrejurări, de climă și lipsa resurselor, toate popoarele ăstea au năvălit asupra fostelor teritorii hitite, asupra Canaanului și centrului Levantului, distrugând totul în cale. După câteva secole, urmașii acelorași populații au construit orașe și imperii și au făcut trecerea naturală de la folosirea bronzului la cea a fierului, mai abundent și mai rezistent, dar mai greu de stabilizat cu mijloace rudimentare.</p>
<p>Totuși, dacă Războiul Troian a fost un mini război mondial între greci și hitiți și s-a încheiat cu o infiltrare maritimă în cetatea Troiei și cu un colaps global, cum rămâne cu restul de personaje din Iliada?</p>
<p>Ei bine, unele au corespondent real. Priam, conducătorul Troiei, se prea poate să fi fost <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Piyama-Radu">Piyamaradu</a>, un aliat al grecilor care cauzase ceva haos prin Anatolia și care ajunsese să preia Troia/Wilusa cu forța la un timp, așa cum ne spun hitiții în <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Tawagalawa_letter">scrisoarea de la Twagalawa, </a>un document premergător războiului. În el, conducătorii hitiți se vaită că nu pot ajunge la pace cu grecii în ceea ce priveşte Wilusa/Troia. Documentul respectiv vorbește despre conflicte premergătoare războiului troian, dar arată și cam ce părere aveau hitiții despre greci: fără neapărat să-i desconsidere, putem spune că se temeau de impredictibilitatea lor. Aceleași surse ne spun însă că Priam/Piyamaradu era deja schimbat de pe tron în perioada războiului, ceea ce e posibil să-l fi și declanșat, prin provocarea grecilor.</p>
<p>Paris sau Alaksandu/Alexandros e la rândul lui un personaj istoric real care apare în mai multe inscripții hitite și grecești drept unul din conducătorii Troiei. Agammemnom (anax-ul sau regele regatului micenian), Hector sau Ahile e foarte posibil să fi existat, dat fiind că toți aveau nume extrem de comune în Grecia miceniană. La fel și celebrul scut al lui Ajax, de tip turn, care chiar era folosit de vechii greci.</p>
<p>Singura mare problemă rămâne Elena din Troia, care, după Homer, ar fi fost spartană și după Herodot și Euripide ar fi fost o vindecătoare&#8230; <a href="https://hekint.org/2025/06/23/helen-of-troy-a-literary-and-historical-consideration-of-her-role-as-an-ancient-egyptian-healer/">egipteană, </a>care nu a călcat vreodată în Grecia sau Troia. Sparta nu exista cu siguranță în timpul aheilor, fiind un oraș dorian fondat mult după ce vechii greci rămăseseră doar o amintire. Atena exista, dar populată de un alt val de greci, ulterior exilați de ionieni în niște orășele din centrul peninsulei şi poate prin Theba și Argos. Mai mult, în miturile grecești, Elena e fiica Ledei și a lui Zeus, care s-a transformat în lebădă pentru a o seduce. Ca urmare a acestui act bizar, Leda a făcut un ou, din care a ieșit Elena din Troia. Dacă vi se pare că bucata asta e mult mai aberantă decât ce ați auzit până acum, ei bine&#8230; așa și este.</p>
<p>Betthany Hughes argumentează chiar că Elena <a href="https://carturesti.ro/carte/helen-of-troy-25448260">era deja considerată o zeiță minoră</a> în Sparta, în perioada în care Homer își scria poemele, motiv pentru care sunt slabe șanse să fi fost un personaj real. Cel mai probabil Homer sau oamenii din spatele acestui nume au amestecat mitologia spartană, cu care erau contemporani, cu ceva mituri mai vechi și cu memoria colectivă a războiului Troian.</p>
<p>Dacă a existat vreo Elena, foarte probabil ea nu a fost nici albă, nici africană și mult mai probabil că nu a avut niciun fel de legătură cu începutul războiului. Dacă o prințesă greacă chiar a avut bucurii la unul din conducătorii Troiei, a făcut-o probabil pentru că societatea vechilor greci nu se comporta grozav cu femeile.</p>
<p>O Elena reală ar fi fost cel mult un &#8220;casus belli&#8221;, cum ar zice romanii: un pretext ca grecii să facă ce voiau oricum să facă, odată ce conducătorul lor nu mai era pe tronul Troiei. O eventuală Elena ar fi fost doar un pretext care n-ar fi oprit oricum colapsul inevitabil al civilizației greceşti, colaps care se întâmpla cel mai probabil în timp ce oamenii ăștia aveau toată armata concentrată lângă o cetate de partea cealaltă a mării.</p>
<p>Din fericire, la fel ca Evul Mediu de mai târziu, nici Colapsul Epocii Bronzului nu a durat la infinit. Grecia a intrat în epoca ei clasică, cu cetăți precum Atena, Sparta, Corint, Milet sau Rhodos, Asiria și-a revenit și a devenit unul dintre cele mai dezvoltate și sângeroase imperii, fiind ulterior eliminată de mezi și perși, la rândul lor creatorii unui mega imperiu. Egiptul a continuat să existe, soldații lor întâlnindu-se cu cei ai regatului elamit iar bărcile lor întrecându-se acum cu cele ale altor puteri precum fenicienii, cei care au creat și celebra Cartagina. Ulterior, în timp ce lumea se preocupa de luptele grecilor cu perșii, în nordul Greciei își lustruiau armele macedonenii, viitorii stăpâni ai lumii elenistice, iar într-un mic colțișor al Italiei se pregăteau de glorie niște băieți de care cu toții am auzit: romanii.</p>
<p>Niciun film istoric din perioada respectivă și nici cele complet fictive precum &#8220;300&#8221; n-or să surprindă vreodată mărirea și decăderea civilizațiilor, ci doar câteva fapte de glorie, puternic mitizate și cosmetizate de istorie sau de Hollywood. Ideea oricărei narațiuni de gen va fi întotdeauna să existe niște băieți răi (troienii care au răpit-o pe Elena) și niște băieți buni (grecii, cunoscuți în perioadă mai degrabă drept pirați și stăpâni agresivi). Ideea războiului ca motiv colectiv de suferință își face cu greu loc la Hollywood, mult mai ușor de promovat fiind războaiele cu &#8220;scopuri nobile&#8221;.</p>
<p>Prin urmare, dacă ați venit aici doar să vedeți ce părere am despre Lupita, regret să vă dezamăgesc, dar nici ea și nici altă actriță nu ar conta în rolul ăsta pentru că ar juca un personaj fictiv chiar și după standardele mitologiei grecești. Un personaj introdus doar pentru a înnobila războiul.</p>
<p>Din câte știm și încă știm foarte puțin, războiul troian a fost o afacere complexă și foarte distructivă pentru Epoca Bronzului, iar transformarea lui într-o cafteala pentru o gagică, cu personaje bune și rele, nu va transmite nimic din drama lui. La fel de inutilă este şi transformarea rătăcirii lui Ulysse din Odiseea într-o aventură eroică şi masculină.</p>
<p>Filmul anterior despre Troia, cel din 2004, a scos complet elementul mitologic din scenă, dar ce a rămas nu a fost o ilustrare a conflictului real, ci un fel de cafteala imaginară între americani și orientali. În același an ne-a lovit și Alexandru, un film atât de îndepărtat de realitatea lui Alexandru Macedon și atât de încărcat de agende politice, încât se putea numi foarte bine și Burebista. Înainte de el, Gladiatorul a transformat Roma într-o republică care trebuia salvată de propriul imperiu, iar după, Cleopatra din 2023 și Napoleon-ul din același an ne-au arătat că poți face un film istoric chiar dacă ai chiulit la toate orele de istorie din generală. Să nu mai amintim de legendarul Braveheart&#8230;</p>
<p>Lupita nu va fi o Elena bună sau o Elena rea pentru că Elena nu a existat. Actrița de culoare va juca de fapt o versiune fictivă a ceea ce-și închipuie un stat ultramilitarizat și iliberal că ne învață istoria. Mai mult, sunt sigur că o vor transforma cumva într-o femeie puternică și independentă, dar în același timp vulnerabilă. Bărbații vor fi lipsiți de rațiune și acționa din impuls, nu din motivațiile dinastice și politice care le-au chinuit strămoșii.</p>
<p>La final, în ciuda faptului că deznodământul real a fost unul teribil pentru toate părțile implicate, regizorul și producătorii ne vor livra un final fericit, unul pe care istoria nu ni-l va oferi niciodată. Nu de alta, dar oricum ai da-o, războiul e război, iar câștigătorii nu rămân niciodată așa multă vreme.</p>
<p><em>P.S: Din păcate, problemele medicale m-au cam ținut departe de scris, deci inclusiv de blog, dar sper ca lucrurile să se rezolve în curând. Ca și articolul precedent, și articolul ăsta se <a href="https://www.krossfire.ro/prin-cenusa-imperiu/">înscrie în seria despre imperii.</a></em></p>
<p>The post <a href="https://www.krossfire.ro/troia-razboiul-si-mitul-modern/">Războiul Troian și mitul modern</a> appeared first on <a href="https://www.krossfire.ro">Krossfire&#039;s Blog</a>.</p>
]]></content>
		
					<link rel="replies" type="text/html" href="https://www.krossfire.ro/troia-razboiul-si-mitul-modern/#comments" thr:count="5" />
			<link rel="replies" type="application/atom+xml" href="https://www.krossfire.ro/troia-razboiul-si-mitul-modern/feed/atom/" thr:count="5" />
			<thr:total>5</thr:total>
			</entry>
		<entry>
		<author>
			<name>krossfire</name>
							<uri>http://www.krossfire.ro</uri>
						</author>

		<title type="html"><![CDATA[Prin cenușa Imperiului]]></title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://www.krossfire.ro/prin-cenusa-imperiu/" />

		<id>https://www.krossfire.ro/?p=71123</id>
		<updated>2026-02-05T09:41:49Z</updated>
		<published>2026-02-03T19:21:57Z</published>
		<category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="Istorice" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="Social, Cultural, Politic" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="Alaric" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="bizant" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="cadere" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="Imperiu" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="mit" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="Odoacru" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="Roma" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="roman" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="Romulus Augustulus" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="Stilicho" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="vest" />
		<summary type="html"><![CDATA[<p>Anul este 476 d.Hr. O hoardă barbară dărâmă poarta Romei și sub săbiile și torțele ei cade ultima redută a Imperiului Roman de Vest, a “adevăratului” Imperiu Roman. Cu siguranță că ați mai auzit povestea asta dramatică pe la orele de istorie din generală. De fapt, am mai menționat-o pe scurt și aici. Singurul motiv [&#8230;]</p>
<p>The post <a href="https://www.krossfire.ro/prin-cenusa-imperiu/">Prin cenușa Imperiului</a> appeared first on <a href="https://www.krossfire.ro">Krossfire&#039;s Blog</a>.</p>
]]></summary>

					<content type="html" xml:base="https://www.krossfire.ro/prin-cenusa-imperiu/"><![CDATA[<p><i><span style="font-weight: 400;">Anul este 476 d.Hr. O hoardă barbară dărâmă poarta Romei și sub săbiile și torțele ei cade ultima redută a Imperiului Roman de Vest, a “adevăratului” Imperiu Roman. Cu siguranță că ați mai auzit povestea asta dramatică pe la orele de istorie din generală. De fapt, am mai menționat-o pe scurt și </span></i><a href="https://www.krossfire.ro/a-i-ul-nu-poate-distruge-o-ruina/"><i><span style="font-weight: 400;">aici</span></i></a><i><span style="font-weight: 400;">. Singurul motiv pentru care aș vrea să o discutăm este că&#8230; ea nu prea e adevărată.</span></i></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Vedeți voi, anul 476 nu a însemnat mai nimic pentru istoricii momentului și nici pentru cei care le-au urmat. De fapt, el nu a însemnat mai nimic timp de 1300 de ani. Este o dată aleasă prin secolul XVIII de un tip pe nume </span><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Edward_Gibbon"><span style="font-weight: 400;">Edward Gibbon</span></a><span style="font-weight: 400;"> pentru a avertiza lumea despre pericolele “barbariei” și cam atât. Roma nu a căzut și cu siguranță nu a dispărut atunci: a fost doborâtă lent de ignoranța și lăcomia propriilor elite.</span><span style="font-weight: 400;"><br />
</span></p>
<h3><strong>Deci, ce s-a prăbușit, mai exact?<br />
</strong><span style="font-weight: 400;"><br />
</span></h3>
<p><span style="font-weight: 400;">În anul 476 nu a “căzut Roma”, iar imperiul care-i purta numele era deja într-un agravat declin economic, politic și social. În anul respectiv, Odoacru, general roman după meserie (comis sau magister militum), dar barbar după origine (germanică sau hună), l-a înlăturat de pe tron pe Romulus Augustulus, ultimul împărat roman al Imperiului Roman de Vest. Pe lângă faptul că avea și un nume predestinat, Romulus era încă minor la data presupusei căderi.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Orașul Roma n-a ars atunci, cu atât mai mult cu cât capitala fostului Imperiu era deja la Ravenna, după ce fusese în prealabil la Mediolanum (Milano), iar pe Romulus Augustulus nu l-a omorât nimeni. Născut prin Pannonia romană, între Slovenia și Ungaria de azi, ultimul împărat așa-zis roman a avut parte de o pensionare calmă într-un castel cu grădină, deși tatăl său, Orestes, cel care deținea de fapt puterea, nu a sfârșit la fel de bine. Adițional, ar fi de remarcat că la momentul apariției lui Odoacru pe scenă, micul împărat avea deja un contestar pe nume Nepos, exilat pe undeva prin Dalmația (Croația de astăzi). Obiectiv, Nepos era împăratul de drept. Orestes și fiul său nu aveau oricum ce să caute pe tronul imperiului, Orestes fiind în trecut… consilier al lui Attila Hunul.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Dar când a ars totuși Roma? Cu vreo 66 de ani înainte, în timpul unui atac vizigot, condus de Alaric. De fapt, nici Alaric nu a făcut cine știe ce prăpăd în Roma, fiind la rândul lui creștin (arian), motiv pentru care a cruțat bisericile, oamenii de rând și mai tot ce ar fi putut întrerupe funcționarea orașului. Omul a făcut varză Senatul, a ars vreo trei clădiri și apoi a recuperat datoria pe care romanii o aveau la el. Deși evenimentul a afectat cu siguranță Imperiul Roman de Vest, ar fi de menționat că Marjorian (457-461), ultimul împărat cu sânge de roman în instalație, era cât pe ce să-i recapete posesiunile, la câțiva ani după invaziile hunice și la decenii după ce Alaric ce vizitase Roma. Mă rog, Marjorian ăsta ar fi făcut o treabă excelentă, dacă nu-l trădau și asasinau colegii lui, susținuți de nobilimea romană, disperată de măsurile lui de reformare a armatei, de cele anti-corupție și de ideile de împroprietărire a țărănimii și a soldaților. </span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Practic, asasinarea lui Marjorian și ultimii ani de existență ai Imperiului Roman de Vest au arătat uriașele probleme de capital, administrație, corupție și politică internă care au transformat unul dintre cele mai puternice state din lume într-o ruină. Așa-zisul Imperiu Roman de Apus rămăsese o colecție de nobili disperați să-și păstreze statutul; un stat parțial populat și aproape complet înconjurat de barbari. Propriii lui cetățeni nu mai aveau încredere că cei de la putere îi puteau proteja, motiv pentru care considerau că nu mai existau reguli. Ideea de “Roma”, în sine, ca edificiu cultural și civilizațional, era deja moartă în Vest.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">De altfel, în ciuda atacurilor repetate ale barbarilor, soldații romani erau foarte slab plătiți și recompensați, iar majoritatea erau oricum mercenari sau “barbari”. Unii dintre ei, mulți născuți în vechiul Imperiu, dezertau și se alăturau regatelor germanice care-i plăteau mai bine. În vechiul imperiu, omul de rând nu avusese voie până foarte târziu să poarte arme, fiind în imposibilitatea de a se apăra de atacuri externe. Cât despre atacurile interne, apărarea era la fel de dificilă: celebrul drept roman ajunsese un sistem de tip “plătește pentru acces” unde familiile nobiliare aveau întotdeauna dreptate. </span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Infrastructura, pentru care Roma era vestită, se degradase uluitor de mult, iar sistemul de taxare era sufocant. Prin urmare, nu știu dacă miră pe cineva faptul că foarte mulți romani, atât oameni de rând (negustori, agricultori), cât și foști demnitari, emigrau la Tolouse, capitala regatului vizigot (vezi Chris Wickham, </span><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/The_Inheritance_of_Rome"><span style="font-weight: 400;">The Inheritance of Rome</span></a><span style="font-weight: 400;">). Vizigoții păstraseră codul roman, dar și legile lui Marjorian, sub numele de Breviarul lui Alaric și aveau mare nevoie de specialiști pentru a-și păstra regatul germano-roman întreg. De protecție se ocupau mult mai bine decât fostul imperiu.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Acum sincer, omul de rând mai emigra și prin părțile hunilor și ale altor barbari, după cum ne spune </span><a href="https://archive.org/details/fragmentaryhisto0000pris"><span style="font-weight: 400;">Priscus</span></a><span style="font-weight: 400;">, istoric roman din Imperiul de Est. Acolo nu găseau același standard de viață confortabil (care li se promitea, dar pe care nu-l primeau în Vest), dar aveau măcar posibilitatea de a o lua de la capăt.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Roma n-a fost niciodată un loc corect, al oportunităților și libertății, nici când era republică, nici când a transformat-o Octavian în imperiu. Romanii știau asta, dar cât timp trăiau în siguranță, își primeau pâinea, circul, uleiul de măsline și sarea, presiunea claselor nobiliare și a războiului de la granițe nu îi deranjau. Spre finalul Imperiului de Vest însă, statul roman era de fapt un conglomerat aproape feudal, ținut în mână de niște super bogătani care-și plăteau siguranța și țineau populația în mizerie. Nu degeaba mulți istorici notează secolul cinci ca “începutul sfârșitului Antichității”.</span></p>
<h3><strong>Și ce s-a întâmplat după?</strong><span style="font-weight: 400;"><br />
</span></h3>
<p><span style="font-weight: 400;">Nici teritoriile fostului Imperiu Roman de Apus și nici lumea romană în sine nu au dus-o mai rău  odată ce autoritatea nominală a împăratului a încetat. Din contră, Odoacru cel rău și barbar s-a declarat rege al Italiei a făcut o sumedenie de lucruri de “barbar”: a acceptat suveranitatea Imperiului de Est și titlul de patrician, a păstrat Senatul roman funcțional, a trimis vechea coroană a împăratului la Constantinopole și a menținut sistemul de apeducte și de defensivă ale Italiei. De altfel, singurul motiv pentru care Odoacru, magister militum, și federații săi au venit la Ravenna după împărat era că nu fuseseră plătiți corect și nici pământ nu li se dăduse.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Când Zeno, Împăratul din Est, s-a săturat de Odoacru, l-a trimis pe Teodoric, regele ostrogot, în Italia. Teodoric a reușit să scape de celălalt barbar (cu mare dificultate) și apoi a continuat cu activități la fel de barbare: a încurajat cultura romană, a asimilat senatul prin oameni precum Boethius sau Cassiodorus și s-a declarat un continuator al tradiției romane. Ambii conducători au bătut monezi, au menținut și chiar scăzut taxele, au susținut sistemul de distribuție al hranei și s-au purtat MULT mai bine cu cetățeanul de rând decât o făcuseră ultimii împărați și patricieni. În plus, avocații romani au putut practica dreptul roman sub amândoi regii barbari, iar rețelele comerciale ale Mediteranei au rămas intacte, asta deși Nordul Africii era năpădit de vandali, un alt neam germanic.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Pe de altă parte, Imperiul Roman de Est, numit recent “bizantin”, a reușit să se reformeze în mai toate aspectele (de la drepturile de proprietate la interzicerea luptelor de gladiatori) și să continue. Insist pe expresia “numit bizantin”, pentru că cei din Est se considerau romani, trăiau mai bine decât vechii romani și au fost un exemplu de ce poate deveni un popor dacă își găsește echilibrul între cetățeni și aspirații.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Denumirea de bizantin a apărut mult după căderea imperiului și a fost un termen peiorativ, folosit de pseudoistorici care nu recunoșteau continuitatea romană-bizantină. Estul nu doar că a continuat încă o mie de ani tradiția romană, dar a îmbunătățit-o și întărit-o în toate modurile posibile. Deși Imperiul Roman de Răsărit a fost o construcție mai compactă (cu excepția perioadei lui Iustinian, când vechile granițe au fost aproape refăcute) și dominată de familiile grecești, el a fost și o construcție mai solidă din punct de vedere legislativ și birocratic.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">A fost un imperiu unde omul de rând putea să-și continue treaba chiar și în mijlocul deselor lui războaie civile pentru că instituțiile funcționau (Codul lui Iustinian este o lucrare monumentală, utilizată drept bază legală până în secolul XX). “Bizanțul” a continuat Roma în toate aspectele ei culturale, civile și parțial și militare, motiv pentru care lumea civilizată nu a simțit că “Imperiul” a căzut. Toată bogăția creativă a fostului Imperiu se afla la Constantinopole, un oraș populat majoritar de greci, ăia de la care romanii își împrumutaseră cultura, dar care respira romanitate. Câteva secole după așa-zisa cădere a Romei, mulți cetățeni din Est priveau evenimentul ca pe pierderea unei provincii, fapt afirmat cu claritate de Procopius, un istoric din timpul lui Iustinian (împărat care o și recucerește în 536).</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Altfel, despre cel mai puternic stat al Antichității Târzii și Evului Mediu și despre cum ne-a și afectat civilizationațional, vom vorbi cu altă ocazie. Dacă n-aveți răbdare, are Damian Anfile </span><a href="https://www.youtube.com/watch?v=UrWausFcQf4&amp;embeds_referring_euri=https%3A%2F%2Fduckduckgo.com%2F"><span style="font-weight: 400;">un podcast excepțional pe temă</span></a><span style="font-weight: 400;">. </span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Un alt imperiu fără descendență romană, dar cu pretenții de legitimitate, a fost și Sfântul Imperiu Romano-German care, la 800 d.Hr, era considerat o reînviere a romanității vestice. Cultural nu a fost una, dar militar&#8230; să zicem doar că domnul Carol cel Mare (768 &#8211; 814) știa ceva bătaie. Despre vizigoți am vorbit mai sus, iar ei nu erau singurii “barbari” care preferaseră să întrețină și întărească vechile orașe romane, în loc să le distrugă. Londra, Paris, Budapesta, Viena, Sofia, Lisabona, Madrid si evident, Roma, sunt toate metropole romane populate continuu de la înființarea lor de către romani.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Cum spuneam, la sute de ani după presupusa cădere a Romei, romanii erau încă foarte prezenți în Europa.</span></p>
<p><img decoding="async" class="wp-image-72107 aligncenter" src="https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/After-the-Fall.png" alt="" width="564" height="392" srcset="https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/After-the-Fall.png 2560w, https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/After-the-Fall-300x208.png 300w, https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/After-the-Fall-1024x712.png 1024w, https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/After-the-Fall-768x534.png 768w, https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/After-the-Fall-1536x1067.png 1536w, https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/After-the-Fall-2048x1423.png 2048w" sizes="(max-width: 564px) 100vw, 564px" /></p>
<p style="text-align: center;"><i><span style="font-weight: 400;">În harta asta de pe </span></i><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Fall_of_the_Western_Roman_Empire"><i><span style="font-weight: 400;">Wikipedia</span></i></a><i><span style="font-weight: 400;">, se vede perfect starea Imperiului de Vest după cădere. Practic, aici vedeți ceea ce trupa Corpus Et Anima descria în celebra lor piesă “Super Barbari”: La stânga barbari, de ei nu poți să sari. La sud-est vandali, toți goții sunt mortali.</span></i></p>
<h3><strong>Și totuși, de ce a căzut Colosul?</strong></h3>
<p><span style="font-weight: 400;">Imperiul Roman de Vest nu a căzut din cauza imigrației, cum ar vrea să credem Elon </span><a href="https://dig.watch/updates/elon-musk-wants-grok-ai-to-replace-historical-facts"><span style="font-weight: 400;">Musk</span></a><span style="font-weight: 400;">, deși invaziile l-au slăbit sesizabil. Este adevărat că hunii au gonit în Europa de Vest toate triburile germanice (vizigoții au ocupat Spania, suebii Portugalia, iar vandalii Africa), dar la fel de adevărat este că Imperiul Roman în sine era un imperiu de imigranți. În ultimul secol de viață, oamenii născuți în peninsula italică (nu mai vorbim despre regiunea Latium) erau aproape absenți din structurile militare și din toate meseriile care implicau construcțiile, infrastructura și ieșitul din cetate în general. Imigrația a fost acolo de la începuturi, însă modul în care se raporta Roma la ea se schimbase fundamental.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Vedeți voi, în ultimul secol al Republicii Romane și în primele două secole de existență ale Imperiului, romanii integrau popoarele nou cucerite. Erai barbar? Nicio problemă, dacă erai nobil plăteai o taxă măricică, te asociai cu cine trebuie și te făceau băieții roman. Dacă erai sărac, faceai 25 de ani de militărie (puteai fi în trupele auxiliare, mai puțin expuse luptei directe) și deveneai cetățean. Dacă te apucai de tânăr și deseori o făceai, puteai scăpa mai repede și pe la 43 de ani vorbeai latina, aveai solde colectate și un statut material decent, plus un petec de pământ. Copiii tăi? Născuți romani get-beget!</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Fabrica de romani a funcționat bine, cât timp era pământ de dat și cât timp armata nu era condusă de incompetenți. În ultimul secol de viață al Imperiului de Vest și mai ales în ultimii 50 de ani, când pierduse Sicilia și Africa, tot ce făceau romanii era să plătească triburi întregi de mercenari barbari care se așezau pe teritoriul lor în niște regiuni similare unor ghetouri și care-i apărau la rândul lor de alți barbari. Singurele lor trupe rămase erau </span><i><span style="font-weight: 400;">limitanei</span></i><span style="font-weight: 400;">, niște țărani-luptători de proveniență incertă.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">În secolul doi, un vlăjgan roșcat și cu tatuaje tribale ar fi fost cetățean de onoare al Romei, ar fi vorbit latina și ar fi știut cine e împărat. În secolul cinci, același vlăjgan ar fi trăit la marginea imperiului, ar fi vorbit germană (mă rog, nu chiar germană) și, la fel ca Odoacru, când s-ar fi enervat pe împărat, ar fi sărit pe cal și mers să-l schimbe. De fapt, cu doar 60 de ani înaintea lui Odoacru, generalul vandal </span><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Stilicho"><span style="font-weight: 400;">Stilicho</span></a><span style="font-weight: 400;"> a luptat până la ultima suflare pentru apărarea Romei, pe care o considerase casa lui, pentru că trecuse prin toate chinurile obținerii cetățeniei. Apropo, dacă mai țineți minte povestea cu Alaric de mai sus: Stilicho și Alaric au fost pe rând dușmani și apoi prieteni. Când Stilicho a fost executat din ordinul unei facțiuni romane “anti-germane”, Alaric a vrut să dea o mică lecție romanilor nerecunoscători și neplătitori. De-aia a fost atacată Roma, nu pentru că ea era civilizată și barbarii erau răi.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Roma n-a căzut nici din cauza creștinismului (din contră, el a acționat ca un factor unificator în Est). Imperiul Roman de Vest a picat din cauza corupției morale și financiare a liderilor și instituțiilor lui care n-au putut gestiona provocările conducerii unui astfel de stat. Imperiul Roman a decăzut moral deja din timpul Crizei Secolului III, deși Aurelian, Constantin și alții au mai ținut în picioare construcția încă o sută de ani. </span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Dacă vreți câteva semne că un imperiu stă să cadă, vi le voi rezuma pe cele de mai sus, deși sunt </span><a href="https://press.princeton.edu/books/hardcover/9780691172187/escape-from-rome"><span style="font-weight: 400;">cercetători pe bune</span></a><span style="font-weight: 400;"> care au scris în detaliu despre asta:</span></p>
<ul>
<li style="font-weight: 400;" aria-level="1"><span style="font-weight: 400;">Dispariția puterii “soft”: Un imperiu care nu convinge cultural și civilizațional popoarele din el nu are nicio șansă să reziste militar. Visul roman a fost real și a fost deseori motivul pentru care armatele romane păreau de neînvins. Barbarii VOIAU să fie romani.</span></li>
<li style="font-weight: 400;" aria-level="1"><span style="font-weight: 400;">Cheltuielile uriașe cu armata: Vezi primul punct. Dacă un stat plătește mai mult pe mercenari decât pe apă potabilă, atunci are o problemă.</span></li>
<li style="font-weight: 400;" aria-level="1"><span style="font-weight: 400;">Dispariția reciprocității stat-cetățean. Elitele doar strâng și nu mai dau nimic înapoi; clasa de mijloc refuză să mai plătească taxe; Statul nu mai oferă nimic în schimbul lor.</span></li>
<li style="font-weight: 400;" aria-level="1"><span style="font-weight: 400;">Imposibilitatea de a-ți asigura minima necesitate (adăpost, hrană) ca simplu cetățean.</span></li>
<li style="font-weight: 400;" aria-level="1"><span style="font-weight: 400;">Neîncrederea în autorități și evitarea serviciilor publice.</span></li>
<li style="font-weight: 400;" aria-level="1"><span style="font-weight: 400;">Fragmentarea elitelor în grupuri de putere și interese izolate. Alături de ea, se produce și monopolizarea resurselor și a bogăției.</span></li>
<li style="font-weight: 400;" aria-level="1"><span style="font-weight: 400;">Conservatorismul ca politică de stat. Vechea Romă încă avea mari bătălii legate atât de variantele de creștinism existente, cât și de vechea religie păgână.</span></li>
<li style="font-weight: 400;" aria-level="1"><span style="font-weight: 400;">Declinul urban ca urmare a declinului economic. Dacă orașele de la periferie se ruralizează, atunci Statul a eșuat.</span></li>
<li style="font-weight: 400;" aria-level="1"><span style="font-weight: 400;">Criza demografică și mentalitatea de tip “noi vs. ei”. Mai bine să rămânem 2 milioane de romani, decât 5 milioane de romani și “barbari”.</span></li>
<li style="font-weight: 400;" aria-level="1"><span style="font-weight: 400;">Inflația și transformarea taxelor de apartenență în taxe de protecție. </span></li>
<li style="font-weight: 400;" aria-level="1"><span style="font-weight: 400;">Excepționalism.</span></li>
</ul>
<h3><strong>Imperiile de astăzi</strong></h3>
<p><span style="font-weight: 400;">De fapt, despre asta era și articolul de față: despre imperii care stau să cadă, despre cât de teamă ne este să le lăsăm să o facă și despre cum ar putea arăta lumea de după. </span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Nu de alta, dar imperiile au, în esență, prostul obicei să se prăbușească: nu pentru că nu ar putea rezista economic sau social, ci pentru că în ultima lor fază au configurația unei scheme piramidale, unde cei din vârf sunt din ce în ce mai îndepărtați de fraierii care o alimentează cu bani și durere. </span><span style="font-weight: 400;"><br />
</span><span style="font-weight: 400;"><br />
</span><span style="font-weight: 400;">Imperiile sunt deseori doborâte de barbari interiori și exteriori care ajung în timp să se civilizeze și să le reconstruiască. Am mai scris </span><a href="https://www.krossfire.ro/imperialism-opresiune-fictiune-partea-1-imperiul/"><span style="font-weight: 400;">despre lucrul ăsta</span></a><span style="font-weight: 400;"> și vorbim despre un ciclu care s-a repetat în toate imperiile lumii, începând de la asirieni și persani (achaemenizi) și încheind cu britanicii. N-o zic eu, a zis-o </span><a href="https://qcurtius.com/2015/05/08/the-rise-and-fall-of-empires-ibn-khalduns-theory-of-social-development/"><span style="font-weight: 400;">Ibn Bin Khaldun</span></a><span style="font-weight: 400;"> acum vreo 700 de ani.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Altfel, mulți dintre voi au avut o tresărire citind cele de mai sus, cea mai la îndemână remarcă fiind: Băi, dar ăsta nu vorbește și despre Statele Unite?</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Evident că m-am gândit și la SUA, mai ales că este un imperiu care nu doar că stă să cadă, ci cel mai probabil trebuie să cadă. Nu doar că actualul model social al Statelor Unite este unul toxic pentru propriii cetățeni, dar este unul toxic și pentru lume ca întreg, la fel cum sunt și cele ale altor imperii precum Rusia sau China (v-am mai povestit care e </span><a href="https://www.krossfire.ro/imperialism-opresiune-fictiune-partea-1-imperiul/"><span style="font-weight: 400;">definiția termenului</span></a><span style="font-weight: 400;"> de imperiu, nu-i așa?)</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Statele Unite bifează cu brio toate semnele declinului: sunt corupte la nivel statal, disfuncționale la nivel militar, au renunțat de bună voie la soft power (USAID ăla ce credeați voi că e? Dar Radio Free Europe?), au cheltuieli uriașe cu armata (ca și rușii, de altfel), taxe uriașe pentru săraci și o ură totală pe imigranți, toate cuplate cu o abundență de ultra-miliardari care dețin toată puterea economică. Ahh, să nu uităm de deconectarea elitelor, care până recent făceau orgii cu minore alături de celebrul Geffrius Epstenius, mult peste petrecerile ultimilor împărați romani.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Mai mult, nu doar că elitele din politică și business, niște omuleți mediocri și corupți, au devenit obsedate de imperiul roman (pe care nu-l înțeleg, începând cu salutul ăla fascist care nu aparține romanilor), dar par și complet rupte de realitatea administrării unui imperiu. Sunt atât de sus cocoțate pe propriii munți de bani, încât nu văd că Al Doilea Amendament pe care-l tot invocă poate fi folosit cu ușurință împotriva lor. E nevoie doar de un Odoacru mai hotărât.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Mai amuzant este că Statele Unite chiar sunt convinse că lumea nu poate fără ei, uitând că nimeni altcineva din jur nu crede asta. Excepționalismul american e chiar mai pronunțat decât cel rusesc, cu atât mai mult cu cât el vine de la o țară cu o existență recentă. Trump crede că poate contesta și <a href="https://www.ms.now/11th-hour/watch/trump-threatens-to-take-over-elections-with-nine-months-until-the-midterms-2485193795565">anula alegeri</a> și că publicul lui îl va ierta la nefârșit. Oameni ca Elon Musk, Peter Thiel sau moștenitorii Imperiului Apple au senzația că produsele lor mediocre sunt un fel de Renaștere Tehnologică și uită că o mulțime suficient de supărată </span><a href="https://www.krossfire.ro/bata-bate-banul-accelerationismul/"><span style="font-weight: 400;">bate orice satelit Starlink.</span></a></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Desigru, e greu să negi influența americană, mai ales pe cea de după după Cel De-Al Doilea Război Mondial și poate e cumva nedrept să-i reduci la “un alt imperiu”, dar o influență majoră au avut și perșii și romanii și britanicii la timpul lor. Multă vreme, motivul pentru care SUA nu și-au înțeles traiectoria este că impactul lor asupra lumii a fost perceput și promovat drept pozitiv. Atât cetățenilor lor, cât și nouă, li s-a băgat în cap că Visul American e o chestie faină care merită exportată militar și cultural, prin înlocuiri de dictatori sau prin filme de la Hollywood. Și pentru o vreme chiar a funcționat.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">În același timp însă, America este doar o colecție de provincii create de imigranți europeni, o federație de conjunctură. Uităm că au avut un ditamai războiul civil și că unitatea lor trans-statală și trans-rasială e ceva care a apărut cam prin anii ’50, când a apărut și o prosperitate comună, dar și un inamic comun (URSS). Acum ambele sunt istorie.</span></p>
<p><i><span style="font-weight: 400;">Dar Statele Americane chiar au ceva în comun, sunt unite! o să-mi ziceți.</span></i><span style="font-weight: 400;"> Desigur, dar ce anume? Unitatea religioasă nu va fi niciodată un factor unificator pentru SUA, cum nu e nici supremația tehnologică, rezervată unei regiuni cât județul Vâlcea. Limba? Dacă vorbim despre engleză și spaniolă, poate. Altfel, statele votează diferit, au drepturi fundamentale diferite (avort, libertate de exprimare etc), ignoră în mod constant legea federală, au orașe care arată și se comportă diferit de restul provinciei, iar cetățenii lor se identifică mai degrabă cu statul din care fac parte, decât cu SUA care e condusă de cel mai slab împărat al ei.</span></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="wp-image-72106 aligncenter" src="https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/American-Unity.jpg" alt="" width="586" height="399" srcset="https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/American-Unity.jpg 1600w, https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/American-Unity-300x204.jpg 300w, https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/American-Unity-1024x698.jpg 1024w, https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/American-Unity-768x523.jpg 768w, https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/American-Unity-1536x1046.jpg 1536w" sizes="auto, (max-width: 586px) 100vw, 586px" /></p>
<p style="text-align: center;"><i><span style="font-weight: 400;">(Imaginea Unității. </span></i><a href="https://www.homesnacks.com/most-conservative-states-in-america/"><i><span style="font-weight: 400;">Sursa Imaginii</span></i></a><i><span style="font-weight: 400;">)</span></i></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Tot nedrept ar fi și să spunem că SUA vor pica din cauza lui Trump sau a emanațiilor unor tehno miliardari sau politicieni de carton (precum marioneta Vance). Ei sunt doar băieții care acum 1600 de ani îi trădau pe Marjorian și Stilicho, neînțelegând că nu elitele din castel țin o țară în picioare, ci fix ăia care sunt mereu “în teren”. Din păcate, în SUA, oamenii ăia sunt marginalizați sau aduși în punctul în care au de ales între a fi oameni ai străzii sau supuși ai sistemului.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Ei sunt doar vârful unui iceberg care se scufundă de la Reagan în sus sau poate chiar de mai devreme, că n-ar fi prima dată când SUA sunt în pragul </span><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Business_Plot"><span style="font-weight: 400;">unei lovituri de stat</span></a><span style="font-weight: 400;">. Diferența e că sistemul corporatocratic este acum atât de agresiv în SUA, încât poți </span><a href="https://www.youtube.com/watch?v=y_q741QO_m0"><span style="font-weight: 400;">cumpăra putere</span></a><span style="font-weight: 400;"> așa cum americanii cumpărau pe vremuri benzină ieftină. Iar când rămâne fără bani, are un complex militar la dispoziție cu care poate amenința țări precum Groenlanda sau Venezuela, niște încercări disperate de a-și recăpăta relevanța.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Ahh, și apropo de SUA și de inevitabilul lor destin. Când Trump amenința Groenlanda, toți imbecilii de la ei și de la noi îl citau pompos pe Tucidide (“Cei puternici fac ce pot, cei slabi suferă ce le este menit”). Vorba soției: toți citează, nimeni nu mai citește.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Tucidide a fost un istoric mișto, dar un general atenian ratat. El descria prin acel citat inițiativa Atenei de a invada fără sens Melosul, o insulă neutră, de care Atena avea nevoie în Războiul Peloponesiac (431 &#8211; 404 Î.Hr). Tucidide a murit fără să vadă finalul războiului, dar a fost mereu convins că nesăbuința Atenei o va face să-l piardă. Nu doar că asta s-a și întâmplat, dar atacarea fără miză reală a insulei Melios a fost unul din motivele pentru care mulți aliați atenieni au abandonat lupta. Mai mult chiar, când spartanii au ajuns la porțile Atenei, cetatea filosofilor era convinsă că populația ei va fi exterminată&#8230; pentru că ei așa ar fi făcut. </span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Și dacă mai vreți puțină istorie, aflați că Tucidide nu și-a terminat opera despre războiul Peloponesiac. Cel care a încheiat narațiunea a fost Xenofon, generalul filosof care a condus cea mai celebră retragere din istoria umanității. Xenofon era ceva mai realist în ceea ce privește politica externă, ceva observat și din alte cărți ale lui </span><i><span style="font-weight: 400;">„Amintește-ți cât de des liderii au ales să-și trateze prietenii ca pe sclavi și apoi au pierit în revoltele cauzate de propria prostie.”</span></i><span style="font-weight: 400;"> (Xenofon &#8211; Cyrus cel Mare: </span><a href="https://www.gutenberg.org/files/2085/2085-h/2085-h.htm"><span style="font-weight: 400;">Arta Conducerii și Războiului</span></a><span style="font-weight: 400;"> sau Educația lui Cyrus, după unele traduceri).</span></p>
<h3><strong>Dar dacă ăsta e cursul istoriei, de ce ne afectează atât de tare?</strong></h3>
<p><span style="font-weight: 400;">Diferența dintre scufundarea treptată în obscuritate a Romei și căderea Imperiilor de astăzi mi-a subliniat-o recent tot soția, un om care știe mult mai multă istorie decât mine. </span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Romanii secolului cinci nu au știut că Roma a căzut. Țăranii romani aveau un univers prea mic și centrat pe câteva aspecte simple pentru a-i interesa cine e împărat. Noi în schimb, vedem cum lumea pe care o știam se destramă de fiecare dată când deschidem știrile. Avem atât de multă informație și tehnologie la dispoziție, încât am devenit în același timp foarte sensibili și aproape imuni la semnele declinului. Știm că ceva rău se întâmplă, dar nu mai putem intui finalul.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Statele Unite nu vor dispărea ca teritoriu, mai ales că sunt mult mai ferite geografic decât alte imperii, ci doar vor deveni irelevante: o Rusie a Estului care, la fel ca adevărata Rusie, va depinde de mici conflicte militare pentru a supraviețui. Probabil se va transforma treptat într-un regat barbar, condus de regi ca Trump și Vance, luați la mișto de fiecare dată când se pretind patricieni. Asta dacă nu se va separat în două, trei sau patru americi, care există deja. După ce nebunia tehnologică se va calma în mod inevitabil, SUA se vor uita spre locurile goale unde au fost industria, serviciile, populația și drepturile ei. Nu de alta, dar nu <a href="https://thepeepleseconomist.substack.com/p/why-america-doesnt-make-things-anymore">prea mai produce nimic</a>.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Modelul pretinsei supremații militare în detrimentul celei economice și culturale este unul falimentar și dacă anii de război perdant cu Ucraina nu o demonstrează în cazul Rusiei, atunci nu știu ce o poate demonstra (poate doar războaiele din Irak, Afganistan, sau chiar Siria &#8211; nu-i așa, SUA?). Apropo, știți că Rusia a vândut mai toate activele externe ale Lukoil&#8230; fix americanilor? Desigur, despre Rusia </span><a href="https://www.krossfire.ro/cateva-lectii-de-istorie-ruseasca-despre-ucraina/"><span style="font-weight: 400;">am mai vorbit</span></a><span style="font-weight: 400;">, iar modelul lor era defect încă dinainte să ajungă pe piață. Problemele lor sunt similare cu ale SUA, însă declinul populației e mai drastic.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Altfel, nu cred că ne putem imaginea de-acum lumea de după Statele Unite, dar e clar că vom intra în curând în ea. Va fi un nou Ev Mediu? Asta e clar o posibilitate și se vede din faptul că populația se duce spre analfabetism funcțional și că foarte multe regiuni se întorc la “adevăratele valori”, adică la primitivism. Pe de altă parte, lumea a existat bine merci mii de ani și fără SUA, ba chiar și-a permis să treacă prin cele mai importante etape ale evoluției ei fără un stat în plus. Există deci și varianta în care America va pleca așa cum a venit: pe nesimțite.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">În cazul nostru rămân două mari necunoscute: Europa, în care trăim, și China. Europa are șansa pe care a avut-o Imperiul Roman de Răsărit când a decis să se reformeze, să se birocratizeze și să-și îndrepte atenția mai degrabă spre economie și administrație, decât spre război. Mai mult, e posibil să aibă șansa pe care a avut-o Republica Romană când s-a transformat în Imperiu.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Forța Europei? Legiferarea, de la GDPR la taxele vamale și la faptul că, birocratic, este probabil cea mai civilizată formațiune a lumii. La asta se adaugă o piață destul de puternică și cu produse proprii destul de bune. În cazul UE, e normal ca o formațiune bazată pe puterea economică a unor foste imperii să încerce să evite capcanele acestor formațiuni. E ceva mai puțin normal să nu-și promoveze cauza, să nu se unească și să nu aibă o armată comună, chiar dacă modelul militaro-elitist al trecutului s-a dovedit falimentar. Aici mai avem mult de lucru, cum mai avem și la liderii europeni.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Despre China e greu de spus ce va fi, dar modelul lor de supremație economică cuplat cu unitate culturală și investiții </span><a href="https://archive.is/20260131080541/https:/www.ft.com/content/68f60392-88bf-419c-96c7-c3d580ec9d97"><span style="font-weight: 400;">masive în educație</span></a><span style="font-weight: 400;"> (ceva ce SUA nu mai fac de ceva vreme) pare să fie câștigător. China a evoluat de la o fabrică globală la un exportator net de tehnologie și know-how, unul care mai are și o armată bine pregătită și clar mai loială decât a altora. Chiar dacă sunt gestionate de partidul unic, resursele financiare și de inteligență ale Chinei nu vor fi niciodată blocate de ambițiile lui Elon Musk sau Jeff Bezos. </span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Cel puțin pentru următorii 20 de ani, nu văd vreun colaps chinezesc la orizont. Din contră, dacă ne-am gândi puțin mai atent la binele european, China ar putea fi următorul pas după America de Sud și India în ceea ce privește comerțul “mare”, ăla bazat pe tehnologii și proiecte comune, nu pe haine de pe Shein. China a colonizat deja economic mai multe țări UE și africane (unde Uniunea are încă un interes). E mai perdant să nu beneficiem și noi de pe urma acestor investiții, decât să ne agățăm de scheletul Unchiului Sam. Nu de alta, dar superputerea noastră rămâne legiferarea.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Desigur, ce am scris în această ultimă parte e pură speculație. Nu știu dacă SUA vor colapsa sub Trump sau sub acceleraționiștii care în mod cert îi vor urma. Aș vrea să mi se spună că sunt pesimist și că n-am dreptate. Aș vrea să cred că finalurile fericite ale filmelor din anii ’80 ni se aplică și nouă. Mă tem însă că foarte curând va trebui să semnăm un tratat cu Odoacru.</span></p>
<p><i><span style="font-weight: 400;">P.S: Poza din titlu este ultima poza cu imparatul Romulus Augustulus, refăcută cu tehnica AI a aberației cromatice. Articolul ăsta se inscrie in seria despre imperii, unde aveti aici </span></i><a href="https://www.krossfire.ro/imperialism-opresiune-fictiune-partea-1-imperiul/"><i><span style="font-weight: 400;">primul episod</span></i></a><i><span style="font-weight: 400;">, </span></i><a href="https://www.krossfire.ro/imperialism-opresiune-si-un-strop-de-fictiune-partea-a-ii-a-colonizarea/"><i><span style="font-weight: 400;">al doilea</span></i></a><i><span style="font-weight: 400;">, precum si un episod </span></i><a href="https://www.krossfire.ro/nici-cu-decolonizarea-nu-mi-e-rusine/"><i><span style="font-weight: 400;">despre decolonizare</span></i></a><i><span style="font-weight: 400;">.</span></i></p>
<p>The post <a href="https://www.krossfire.ro/prin-cenusa-imperiu/">Prin cenușa Imperiului</a> appeared first on <a href="https://www.krossfire.ro">Krossfire&#039;s Blog</a>.</p>
]]></content>
		
					<link rel="replies" type="text/html" href="https://www.krossfire.ro/prin-cenusa-imperiu/#comments" thr:count="17" />
			<link rel="replies" type="application/atom+xml" href="https://www.krossfire.ro/prin-cenusa-imperiu/feed/atom/" thr:count="17" />
			<thr:total>17</thr:total>
			</entry>
		<entry>
		<author>
			<name>krossfire</name>
							<uri>http://www.krossfire.ro</uri>
						</author>

		<title type="html"><![CDATA[Stranger Things sau Cântecul de lebădă al unei generații]]></title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://www.krossfire.ro/stranger-things-cantecul-de-lebada-al-unei-generatii/" />

		<id>https://www.krossfire.ro/?p=71881</id>
		<updated>2026-01-09T21:45:49Z</updated>
		<published>2026-01-06T18:22:37Z</published>
		<category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="Filme &amp; Carti" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="seriale" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="stranger things" />
		<summary type="html"><![CDATA[<p>Dacă tot ne-ați zis toți ce sezoane din Stranger Things v-au plăcut, mă gândesc să arunc și eu gânduri peste stiva voastră. În momentul ăsta cred că a trecut suficient timp, încât majoritatea să fi văzut ultimele episoade din Sezonul 5. Dacă n-ați făcut-o, stați liniștiți: articolul ăsta nu conține spoilere majore. M-am gândit cumva [&#8230;]</p>
<p>The post <a href="https://www.krossfire.ro/stranger-things-cantecul-de-lebada-al-unei-generatii/">Stranger Things sau Cântecul de lebădă al unei generații</a> appeared first on <a href="https://www.krossfire.ro">Krossfire&#039;s Blog</a>.</p>
]]></summary>

					<content type="html" xml:base="https://www.krossfire.ro/stranger-things-cantecul-de-lebada-al-unei-generatii/"><![CDATA[<p><em>Dacă tot ne-ați zis toți ce sezoane din Stranger Things v-au plăcut, mă gândesc să arunc și eu gânduri peste stiva voastră. În momentul ăsta cred că a trecut suficient timp, încât majoritatea să fi văzut ultimele episoade din Sezonul 5. Dacă n-ați făcut-o, stați liniștiți: articolul ăsta nu conține spoilere majore.</em></p>
<p>M-am gândit cumva să scriu despre Stranger Things și pentru că nu am fost genul de privitor obișnuit al seriei, cel puțin nu al primelor sezoane. I-am urmărit pe frații Duffer de la genialul <a href="https://www.krossfire.ro/recenzii-filme-2019/">Hidden</a> (2015) și le-am apreciat și aportul la Wayward Pines, serial al cărui prim sezon îl recomand și acum. În plus, mai toată inspirația celor doi frați se trage din filmele care au format trei generații de cinefili.</p>
<p>Astfel, când cei doi au anunțat un proiect &#8220;retro&#8221; cu Netflix, am căutat tot ce s-a putut despre el, cu atât mai mult cu cât erau implicați și Shawn Lewy și Dan Cohen. Și acum ca și atunci pot să spun că sezonul 1 din Stranger Things rămâne o bornă cinematografică, cu atât mai mult cu cât a fost primul serial produs de Netflix pe care chiar am vrut să-l văd.</p>
<p><strong>Sezonul 1 (9.6/10)</strong> &#8211; Cum spuneam, primul sezon este probabil una din cele mai bune miniserii din zona de horror/mister scoase vreodată. Opt capitole absolut perfecte, fără nume mari pe afiș, dar cu o revenire spectaculoasă a Winonei Ryder și a lui Matthew Modine și cu o gașcă de puștani simpatici, plini până la refuz de personalitate. În plus, aici funcționează foarte bine dinamica originală a grupului, Mike fiind tipul cu soluții, Dustin tocilarul creativ, iar Lucas tipul curajos și ușor nesăbuit. Will este liantul echipei și principalul declanșator al căutării, iar universul Dungeons &amp; Dragons devine o hartă palpabilă a aventurilor lor în Hawkins, un oraș desprins parcă din cărțile lui King.</p>
<p>Dinamica adolescenților (Nancy, Steve, Jonathan) și a adulților (Joyce, Hooper) decurge natural din cea a puștilor și asta e, din pacate, cam singura dată când dinamica asta funcționează perfect în serial. De altfel, lucrurile au mers atât de bine în primul sezon, încât Saturday Night Live le-a dedicat și unul din cele mai bune <a href="ttps://youtu.be/sF7qb6Y3GJE?si=BZ8JBOsKfGZNNRs6">sketch-uri din perioadă</a>.</p>
<p>Dacă treci dincolo de misterul dispariției lui Will Byers, descoperi și o producție plină ochi de referințe la filmele clasice ale lui Steven Spielberg sau ale lui Stephen King (Stand by Me, IT, The Goonies, E.T., Close Encounters of the Third Kind, Firestarter, Poltergeist, Alien). Practic, sunt toate filmele care ne-au format universul cinematografic. Dacă nu sunteți familiari cu ele sau măcar vag cu Dungeons &amp; Dragons, regret să vă spun că ați trăit cam 80% din experiența Stranger Things. V-a lipsit tocmai bucățica aia care vă făcea să vă întrebați unde ați mai văzut uniforma antipaticului, dar bonomului șerif Hooper. Cum unde? În filmul Jaws!</p>
<p><em>*Nu doar că primul Sezon din Stranger Things a fost mai bun decât alte filme cu iz retro, dar a fost mai bun și decât Super 8, <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Super_8_(2011_film)">un film din 2011</a> în care J.J. Abrams și Steven Spielberg au încercat să aducă un tribut vechilor filme ale lui Spielberg. Merită văzut&#8230; dar nu e Stranger Things.</em></p>
<p><strong>Sezonul 2 (7.3/10)</strong> &#8211; Ăsta a fost de departe cel mai slab sezon după mine. Nu duce povestea nicăieri și, deși personajele lui Sean Austin și Paul Reiser sunt faine, sezonul în sine este exact ca un sequel din anii &#8217;80 care repetă aceeași formulă, cu mici variații. Pentru mine, singura chestie cool de-aici a fost referința la clasicul Tremors (tunelurile și mini demogorgonii) și personajul lui Max, gamerița încăpățânată cu un frate dubios și agresiv.</p>
<p>Max aduce și puțină tensiune romantică în echipă, tensiune care apare în mod normal fix la vârsta respectivă (la fel cum aduce și atracția lui Mike pentru Eleven). Inamicul principal, &#8220;The Mindflayer&#8221; e atât de 80s, încât îl uiți imediat. Episoadele despre No.8 (Kali), filmate în afara orășelului Hawkins, au fost dureros de slabe, la fel ca și personajul No.8 în sine (reabilitate inutil în ultimul sezon). Faptul că producătorii s-au gândit că Jonathan Byers e un personaj interesant a fost iar o greșeală: e fix dubiosul din American Pie, înainte să fie cool. Mi-ar fi plăcut să aflu mai multe despre Hawkins, decât să îmi fie încărcat serialul cu personaje uitabile sau sacrificabile.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone wp-image-71903 aligncenter" src="https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/Stranger-Things-2.jpg" alt="" width="400" height="400" srcset="https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/Stranger-Things-2.jpg 554w, https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/Stranger-Things-2-300x300.jpg 300w, https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/Stranger-Things-2-150x150.jpg 150w" sizes="auto, (max-width: 400px) 100vw, 400px" /></p>
<p style="text-align: center;">(Sursa Imaginii: <a href="https://encrypted-tbn0.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcRyxAU5r7WU26MZ0nPj_DB_bXb8PSoMxKS8G3F2NFiUvHZr7Wya">Rotten Tomatoes</a>)</p>
<p><strong>Sezonul 3 (9.1/10)</strong> &#8211; Pentru mine sezonul trei este aproape perfect. Nu are seriozitatea și întunericul celorlalte sezoane, dar tonul anilor &#8217;80 este surprins perfect, de la lumea mall-ului american la personajele noi și cosmopolite precum Robin, vânzătoarea vorbăreață și queer a Maiei Hawke. Deși episoadele sunt încărcate cu fire narative, nimic nu mi se pare în plus, iar readucerea rușilor în prim plan ca inamici (și referințele la WarGames) este fabuloasă, mai ales că războiul din Ucraina încă nu începuse. Desigur, sunt și alte referințe faine în sezonul ăsta (Jurrasic Park, Fast Times at Ridgemont High) și există și doi actori fabuloși ai copilărilei, readuși în prim plan (Gary Busey și legendarul Carey Elwes). Cel mai important în sezonul trei însă rămâne faptul că personajele principale chiar cresc și nu doar prin îmbătrânirea actorilor din spatele lor.</p>
<p>Trecerea la adolescență este marcată clar, și nu doar prin ciudățeniile lui Dustin sau prin relația lui Mike cu Eleven. Se observă clar creșterea și maturizarea lui Steve, de departe cel mai mișto personaj din serial, dar și faptul că puștii din primul sezon privesc cu alți ochi trauma de la începuturi. Să nu mai vorbim că tot acum apare și primul personaj de care chiar îmi pare rău: Alexei, savantul rus care vrea să aibă o viață normală.</p>
<p><em>*Aici se observă foarte clar și prăpastia între cei care urmăreau Stranger Things &#8220;pentru bătălii și poveste&#8221; și ăia care au prins și referințele din serial și și-au amintit măcar o dată de Terminator, când agentul rus își urmărea prada. Practic, cei care au privit mai degrabă relaxat serialul au găsit sezonul copleșitor și prea &#8220;distractiv&#8221; prin comparație cu anterioarele. Ceilalți au înțeles că ăsta era maximul pe care-l putea obține cineva din franciză și că de-aici a început declinul.</em></p>
<p><strong>Sezonul 4 (8.6/10)</strong> &#8211; Pentru mulți, ăsta a fost cel mai bun sezon din Stranger Things. Are acțiune, are un personaj negativ credibil și foarte mișto (inspirat din A Nightmare on Elm Street) și mai toate elementele culturale ale finalului anilor &#8217;80. Practic, te lovești de toate obsesiile filmelor ProTV-ului de altă dată: obsesia cu ritualurile și sataniștii, bazele militare invizbile, stonerii care fumează iarbă non-stop, ziarele independente care dezvăluie mari conspirații. Pentru mine însă, e sezonul care ar fi putut fi mai bun decât primul și al treilea, dar nu a fost. În plus, deja personajele din serial sunt prea mari și unele au alte preocupări (baschet, depresii), pe când altele vor să se refugieze în lumea copilăriei și a universului Dungeons &amp; Dragons. E o separare naturală care apare în viețile multor adolescenți și, deși adaugă un strop de dramă, ea mai mult complică povestea.</p>
<p>Rockerul Eddie este într-adevăr un personaj mișto, inspirat din realitate*, dar și ușor fals pentru cine a fost rocker pe bune prin liceu. Am apreciat însă că pentru o vreme chiar și non-metaliștii au băgat Metallica și Scorpions: n-are de ce să strice puțnă MUZICĂ. Vecna este unul dintre cei mai buni antagoniști dintr-un serial creat în ultimii ani. Și-atunci, ce mi se pare în neregulă cu Sezonul 4?</p>
<p>Ei bine, dacă sezonul 3 era deja exagerat și apropiat de limita credibilului (în universul francizei, evident), al patrulea sezon o ia complet razna. Printre cele mai bizare chestii sunt cu celebra călătorie în Rusia a lui Joyce (deși Murray e un super personaj) și găsirea bazei militare invizibile. În plus, autorii nu prea mai știu ce să facă cu personajele originale. Serios acum, timp de vreo două episoade, Mike, Jonathan și Argyle (un personaj care putea fi readus în ultimul sezon) se plimbă într-o dubiță Scooby Doo prin țară, iar Eleven are dialoguri profunde într-un laborator, alături de doi moși. Să nu mai vorbim despre episoadele de la început, în care Eleven se joacă puțin de-a Carrie pe la un liceu &#8220;normal&#8221;. La fel se întâmplă și cu Eddie despre care ni se spune în primul episod că e un tip mișto și cu idei, iar apoi se ascunde până la final. Din nou, referințe faine (Indiana Jones, The Thing), dar și mult timp pierdut. Având în vedere cât de mișto era povestea cu Vecna, sezonul 4 putea fi chiar perfect, dacă autorii se gândeau să lege de-atunci niște fire narative din sezoanele precedente, pentru a nu le mai căra cu ei în sezonul cinci.</p>
<p><em>*Eddie e inspirat din Damien Echols, un rocker interesat de vrăjitorie, acuzat pe nedrept în 1993, alături de alți doi amici, de uciderea a trei puști, printre care și un anume Christopher Byers, căutat de tot orașul. Au fost eliberați două decenii mai târziu, pe baza probelor ADN. Mă rog, Eddie e şi numele mascotei Iron Maiden, a căror muzică se aude des când e menţionat.</em></p>
<p><strong>Sezonul 5 (7.8/10)</strong> &#8211; Sincer, sezonul 5 nu prea avea cum să fie grozav și să fie și Stranger Things în același timp. De ce? Pentru că, la nivel de bază, Stranger Things este despre copii și adolescenți care își găsesc puterea interioară și exterioară (prietenia). Ei, deja personajele din serial se îndreaptă vertiginos spre vârsta adultă, iar actorii din spatele lor la fel. Millie Bobbie Brown e acum o domnișoară simpatică care se ceartă în spatele scenei cu &#8220;tatăl&#8221; ei din film, iar ceilalți au deja cariere și angajamente proprii.</p>
<p>Mai mult, serialul a cărat după el prea multe personaje cu care nu poate face mai nimic (Murray, Erica etc) și a mai adăugat câteva, precum Holy sau Derek, pentru a readuce cumva spiritul Stranger Things înapoi. Efectiv, e aproape imposibil să duci toate firele narative la bun sfârșit și să nici nu uiți de personajele originale, multe fiind oricum îngropate în plan secund, precum genialul Steve. În plus, nu a ajutat că oamenii au transformat un ciudat simpatic precum Dustin într-un fel de astrofizician depresiv, iar pe devotatul Hooper în commando. Holly aproape că nu există patru sezoane, iar acum descoperim că e unul din cele mai curajoase și stăpâne pe ele personaje (și chiar are o poveste faină, ca și Derek).</p>
<p>Referințele sunt tot acolo (Red Dawn, Back tot the Future), iar Vecna e în continuare unul dintre cei mai mișto antagoniști dintr-un serial. Totuși, dacă nu era Stranger Things, ci o cu totul altă serie, probabil ar fi primit un rating mai mare. Date fiind circumstanțele, oamenii cred că s-au descurcat chiar decent să aducă toate firele ăstea narative la un loc, dar era deja prea greu să păstreze și spiritul serialului și să vină și cu un final fantastic. Nu e perfect, dar e mult mai bine decât la alte seriale care au făcut aceeași greșeală, aceea de a crea zeci de fire narative, fără să știe dacă au luxul să le ducă până la capăt. Că na, nu știi când îți scot serviciile de streaming producția din priză. În astfel de condiții, Stranger Things a avut un final mai mult decât onorabil.</p>
<p><em>*Mulți s-au iritat pentru scena în care Will își descoperă sexualitatea (care nu mai era un secret pentru nimeni, de fapt). Pe mine m-a iritat mai mult că Will nu a făcut nimic două sezoane, ca acum să aflăm că e un mini zeu. Personajul de la care a pornit totul a fost recuzită mai bine de 3 sezoane&#8230;</em></p>
<p>Mulți au început să spună că saga Stranger Things nu s-a terminat și că ar mai urma un episod secret. M-aș bucura să fie așa, dar realitatea spune că mai degrabă urmează un documentar și, fapt deja confirmat, <a href="https://www.youtube.com/watch?v=7m49Wm64ngo">un serial de animație, plasat între sezoanele doi și trei.</a></p>
<p>Per total, cred că serialul a lăsat o moștenire fantastică, nu atât prin acțiune în sine, ci prin ce a adus în lumina reflectoarelor: o lume cu care am crescut și pe care sper ca mulți alți producători și regizori talentați să o exploateze. Stranger Things n-a fost niciodată un produs original, ci mai degrabă o pastișă foarte inteligentă a ceea ce a făcut ca nici zece ani de cinematografie să creeze mai tot ce se cheamă astăzi cultură pop. De-asta l-am numit &#8220;cântec de lebădă&#8221; al generației noastre și poate și a celei anterioare: a luat cam toate elementele imaginarului nostru colectiv și s-a jucat cu ele în așa fel încât și noi și rudele noastre de 15 ani să poată aprecia rezultatul. Practic și noi ăștia care închiriam Terminator pe casetă și cei care văd filmele prin clipuri de 30 de secunde putem discuta despre același subiect. Chapeau! Apropo de asta, dacă aveți rude sau prieteni mai tineri și vă uitați vreodată împreună la el, profitați de ocazie și arătați-le de unde s-au inspirat. Nu cred să regrete vizionarea vreunui clasic.</p>
<p>Altfel, Stranger Things a funcționat și datorită sau mai degrabă din cauza uneia din marile lui probleme: a fost filmat și produs lent, grație unor pandemiei și birocrației Netflix. Stranger Things a scos doar 5 sezoane scurte (42 de episoade) în decursul a nouă ani, perioadă în care Game of Thrones, de exemplu a scos 8 sezoane, de exemplu, cu mult mai multe episoade. Alte seriale, precum cele care sunt difuzate în general în regim de syndication produc de 4-5 ori mai mult conținut. Treaba asta a transformat Stranger Things într-o producție destinată mai degrabă consumului ocazional care foarte probabil că nu trebuia să treacă de 1-2 sezoane. Asta a permis ca el să devină un fel de referință cult pentru geeks, dar și un punct de comunicare cu oameni care altfel n-ar fi avut vreo treabă cu Dungeons &amp; Dragons, tehnologia radio sau rock-ul anilor &#8217;80. Serialul a fost în aceiași măsură despre &#8220;ce se întâmplă&#8221; și despre &#8220;unde se întâmplă&#8221;.</p>
<p>Mai mult, e posibil ca Stranger Things să fie ultimul serial de genul ăsta unde A.I.-ul generativ să nu fi jucat un rol crucial și unde umanitatea personajelor să fi fost mai importantă decât efectele (uneori fantastice, alteori similare celor din anii pe care-i emulau). Paradoxal, ultimul sezon a fost și unul extrem de scump, iar dacă Stranger Things va fi greu de repetat datorită schimbării paradigmei, îmi închipui că și banii vor juca un rol decisiv în a emula experiența din Hawkins, orășelul imposibil de uitat.</p>
<p><em>P.S: Frații Duffer au anunțat deja trei <a href="https://www.netflix.com/tudum/articles/duffer-brothers-netflix-projects">proiecte mișto</a> și nu uitați că Stranger Things are și alte proprietăți precum jocurile video pentru mobil și niște excelente benzi desenate. Sursa imaginii din titlu <a href="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/38/Stranger_Things_logo.png">este Wikipedia</a>.</em></p>
<p>The post <a href="https://www.krossfire.ro/stranger-things-cantecul-de-lebada-al-unei-generatii/">Stranger Things sau Cântecul de lebădă al unei generații</a> appeared first on <a href="https://www.krossfire.ro">Krossfire&#039;s Blog</a>.</p>
]]></content>
		
					<link rel="replies" type="text/html" href="https://www.krossfire.ro/stranger-things-cantecul-de-lebada-al-unei-generatii/#comments" thr:count="8" />
			<link rel="replies" type="application/atom+xml" href="https://www.krossfire.ro/stranger-things-cantecul-de-lebada-al-unei-generatii/feed/atom/" thr:count="8" />
			<thr:total>8</thr:total>
			</entry>
		<entry>
		<author>
			<name>krossfire</name>
							<uri>http://www.krossfire.ro</uri>
						</author>

		<title type="html"><![CDATA[2025 – Ultimul Sezon dintr-un Serial Prost]]></title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://www.krossfire.ro/2025-ultimul-sezon-dintr-un-serial-prost/" />

		<id>https://www.krossfire.ro/?p=71860</id>
		<updated>2026-01-09T14:37:14Z</updated>
		<published>2026-01-02T21:06:34Z</published>
		<category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="Social, Cultural, Politic" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="Topuri Dubioase" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="2025" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="an" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="krossfire" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="retrospectiva" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="Vlad" />
		<summary type="html"><![CDATA[<p>Obiceiul de a publica retrospective ale anilor trecuți, fie ele mai scurte sau mai lungi, nu m-a ocolit nici anul ăsta. Admit însă că 2025 m-a lăsat sleit de puteri, răbdare și de chef de viață, motiv pentru care articolul ăsta va fi mai furios decât vă așteptați. Ar fi nedrept pentru cei din jur [&#8230;]</p>
<p>The post <a href="https://www.krossfire.ro/2025-ultimul-sezon-dintr-un-serial-prost/">2025 – Ultimul Sezon dintr-un Serial Prost</a> appeared first on <a href="https://www.krossfire.ro">Krossfire&#039;s Blog</a>.</p>
]]></summary>

					<content type="html" xml:base="https://www.krossfire.ro/2025-ultimul-sezon-dintr-un-serial-prost/"><![CDATA[<p><em>Obiceiul de a publica retrospective ale anilor trecu</em><em>ți, fie ele </em><a href="https://www.krossfire.ro/2024-anul-nou-care-din-pacate-a-fost/"><em>mai scurte</em></a><em> sau </em><a href="https://www.krossfire.ro/2022-retrospectiva/"><em>mai lungi</em></a><em>, nu m-a ocolit nici anul ăsta. Admit însă că 2025 m-a lăsat sleit de puteri, răbdare și de chef de viață, motiv pentru care articolul ăsta va fi mai furios dec</em><em>ât vă așteptați.</em></p>
<p>Ar fi nedrept pentru cei din jur să consider anul 2025 o catastrofă totală. E anul în care m-am căsătorit cu persoana care mi-a permis să țin capul sus 365 de zile. Aici nu pot să fiu decât foarte recunoscător. Tot 2025 e și anul unde am investit timp, energie și experiență într-un proiect care, acum, în ultimele luni ale lui 2025, pare să fi decolat. În plus, am primit și două cadouri neașteptate de la doi oameni dragi pe care le folosesc în mod constant și astăzi.</p>
<p>În același timp, 2025 a fost o catastrofă la nivel mondial și local și un an plin de probleme medicale și financiare pentru mai toți apropiații mei. Aproape toți oamenii pe care îi cunosc (și mă include cu generozitate și pe mine) au pierdut pe cineva drag. Personal, aș spune că partea medicală m-a pus puțin în cap, norocul meu fiind o echipă extraordinară de medici care mi-au permis să funcționez relativ normal. Deși nu e nimic nerezolvabil pe termen lung, vizitele la spital și alergatul după diverse tratamente, combinate cu munca și stresul unui an haotic mi-au tăiat toată energia. A fost un an lung și stresant, iar articolul ăsta va conține și lucrurile pe care m-am ferit să le spun de-a lungul lui.</p>
<p>De fapt, de la vânzătoarea de la colț la oameni pe care nu-i mai văzusem de 15 ani, toți mi s-au văitat de cât de nasol a fost anul, iar când n-au făcut-o, s-au bucurat mai degrabă pentru lucrurile care nu s-au întâmplat, decât pentru cele care au fost. N-a câștigat ăla la prezidențiale, n-a ieșit aia la primăria Bucureștiului, nu s-a semnat nu știu ce lege. Până și la Masterchef, majoritatea privitorilor “n-au ținut” cu un concurent, în loc să țină cu alții (bine, Cosmina chiar merita premiul ăla: bravo, fato!). Apropo, dacă știți pe cineva care s-a lăfăit în bani și vacanțe relaxante în 2025, spuneți-i să ne zică și nouă rețeta, că eu în mod clar am pus prea multă lămâie în cocktail.</p>
<p>În timp ce scriam rândurile ăstea, Poliția Română ne spunea mândră că, datorită intervenției lor, bătaia cu ciomege de la Ruginoasa <a href="https://www.g4media.ro/jandarmii-au-folosit-gaze-lacrimogene-la-ruginoasa-pentru-a-preveni-violente-la-traditionala-ciomageala-de-anul-nou-peste-200-de-lucratori-mai-din-iasi-si-imprejurimi-mobilizati.html">n-a mai avut loc</a>. Iată, încă un lucru care nu s-a mai întâmplat, alături de asediul anual cu petarde!</p>
<p>Sincer, tot ce putem spera e că 2026 va fi diferit, fie și pentru că în 2025 Andrew Tate și Jake Paul au luat bătaie, iar Trump nu a luat încă Nobelul.</p>
<h3>Natura</h3>
<p>Pe scurt, natura ne-a urât și în 2025 și are de ce să o facă. A fost anul în care au murit <a href="https://www.cbsnews.com/news/bee-deaths-food-supply-stability-honeybees/">cele mai multe albine</a> de până acum, dar în compensație am avut un <a href="https://b365.ro/video-un-frate-jder-s-a-ratacit-prin-bucuresti-animalul-curios-a-explorat-zona-unirii-la-o-plimbare-580582/">jder</a> în București, un <a href="https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/surse-un-pui-de-cangur-a-fugit-din-curtea-lui-nutu-camataru-animalul-filmat-pe-o-strada-din-sectorul-5-video.html">cangur</a> și, bineînțeles, urși în aproape toate orașele (și în toate selfie-urile ilegale, din <a href="https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/motociclist-italian-ucis-de-un-urs-pe-transfagarasan-animalul-l-a-tras-in-padure-langa-lacul-vidraru-3310509">păcate</a>). Tot în 2025 a murit și Jane Goodall, probabil cel mai celebru primatolog din lume.</p>
<p>Incendii de vegetație au apărut cam peste tot în Europa (însă Los Angeles a câștigat trofeul), iar penele de curent au fost o problemă în toate țările Vestice, cu precădere în Spania și Portugalia. O veste și mai tristă este că șeful laboratorului MIT pentru energie nucleară a fost împușcat înaintea unei mari descoperiri, amânându-ne din nou șansa la o <a href="https://www.nature.com/articles/d41586-025-04135-9">soluție reală</a> la problema energiei verzi.</p>
<p>Plăcile tectonice din Africa se <a href="https://www.ladbible.com/news/world-news/africa-crack-split-warning-new-continent-229661-20250124">îndepărtează mai repede</a> decât credeam, fapt ce a generat cutremure cam peste tot. Se pare că planeta noastră nu a fost singura îngrijorată, din moment ce vreo lună ne-am dat cu părerea cu privire la Atlas, o <a href="https://www.space.com/astronomy/comets/how-2025-became-the-year-of-comet-the-rise-of-interstellar-3i-atlas-an-icy-lemmon-and-a-cosmic-swan">cometă foarte atipică,</a> care arăta mai mult a OZN decât a orice altceva. Acum sincer, dacă s-ar fi dovedit că era un autobuz plin cu omuleți verzi, cred că am fi înțeles cu toții de ce nu a avut stație pe Terra. Oricum, e mai bine decât să fie <a href="https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/o-spirala-luminoasa-ca-o-galaxie-in-miscare-a-aparut-din-senin-pe-cerul-noptii-in-mai-multe-tari-din-europa-ce-a-provocat-fenomenul-3171391">o grămadă de gunoi</a> creată de Elon Musk, ca alte obiecte misterioase de anul ăsta.</p>
<p>România n-a fost nici ea ocolită de dezastre, de la distrugerea unei părți din parcul IOR, la dezastrul validat de Salrom care a închis definitiv Salina Praid. Mai rău chiar, din 2025 putem spune că Lacul Pețea poate fi scos definitiv din cărțile de geografie: bazinul termal subteran a secat, prăduit din toate părțile de hotelieri lacomi, iar lacul a urmat același curs. Niciuna din speciile protejate de-acolo nu mai există.</p>
<p>Pe de altă parte, la nivel mondial, am regăsit vreo două specii considerate dispărute, una fiind o pasăre absolut <a href="https://subwaywembley.com.au/07-12-2025/rare-and-beautiful-bird-thought-to-be-extinct-is-found-after-100-years-of-no-sightings-61245/">adorabilă</a>, cealaltă fiind o echidnă <a href="https://interestingengineering.com/science/ancient-egg-laying-mammal-rediscovered">preistorică</a>. Ahh, și cum tot ne jucăm noi de-a creatorii, animalul numit Dire Wolf e pe cale să <a href="https://abcnews.go.com/US/dire-wolf-revived-biotech-companys-de-extinction-process/story?id=120558562">fie înviat</a>. Mai mult chiar, leopardul alb pare să-și <a href="https://www.independent.co.uk/news/uk/home-news/snow-leopard-big-cat-sanctuary-b2759759.html">revină treptat.</a></p>
<h3>România noastră</h3>
<p>Nu știu de unde să încep când e vorba de evenimentele din țară, dar știu de unde a început starea de asediu social pe care o resimțim în continuare cu toții: în decembrie 2024 când, după un simulacru de alegeri, un securist cu delir mistic a fost scos din cursă de CCR (după ce aceeași Curte o zburase în prealabil pe Șoșoacă) prin anularea alegerilor și am fost nevoiți să reorganizăm totul în mai 2025.</p>
<p>Desigur, în timpul ăsta am avut ocazia să adâncim și mai mult diviziunea dintre păturile sociale românești, suficient cât suveraniștii să-i urască pe corporatiști, corporatiștii pe suveraniști și nimeni pe nomenclaturiștii care au făcut posibilă atât candidatura lui Georgescu, cât și anularea alegerilor. Și da, ce să zic, ne-am speriat de rebeliunea lui Potra, ne-am distrat cu Elena Lasconi, ne-am hlizit la dezbaterile “in absentia” de la TV, la trădarea USR și inactivitatea lui Nicușor Dan și am făcut mișto de “Turul doi ânapoi”, dar tot n-am văzut super dosarul ăla care făcea evidentă implicarea Rusiei și necesară anularea alegerilor. Nu zic că nu există dovezi că o campanie electorală nedeclarată ar fi ilegală, cu atât mai mult cu cât presa independentă a expus o parte din ele, ci că autoritățile, care cer încredere și respect, nu s-au obosit deloc să le prezinte.</p>
<p>Ai spune în cazul ăsta că avem o probleme și cu serviciile (și nu doar aia că angajații lor sparg bugetul <a href="O%20tanti%20de%20la%20SRI%20a%20luat%20bani%20de%20la%20SRI%20si%20i-a%20spart%20pe%20un%20tepar%20de%20pe%20Instagram:">pe țepe</a> de pe Instagram), nu? Din păcate, în 2025 am fost prea ocupați cu justiția, în urma unui documentar Recorder (foarte bine făcut de altfel) pentru a mai vedea și restul de probleme din sistem.</p>
<p>Nu că n-ar fi probleme majore în Justiție, de la intangibilitatea Liei Savonea, la pensiile nesimțite ale unor magistrați din eșaloanele de sus, dar aș zice că e trist să ne oprim doar la ea, când serviciile, armata și alte fabrici de pensionari la 45 de ani sunt la fel de corupte. Apropo de armată, vă mai amintiți de scandalul cu generalul Zisu, <a href="https://hotnews.ro/generalul-catalin-zisu-ramane-sub-control-judiciar-decizia-curtii-de-apel-bucuresti-este-definitiva-2086062">ăla cu tablourile</a>? Tot în 2025 a fost, același an în care procesul generalului Coldea a continuat, iar generalul Dumitru Dumbravă a murit.</p>
<p>Anchetele Recorder n-au generat însă doar scandaluri în Justiție, ci și legi benefice, precum legea Nordis, numită după țeapa cu același nume (Laura Vicol e încă în libertate, apropo), precum și niște propuneri de a preveni țepele pe care ANAF le-a încurajat în fiecare an (vă mai amintiți de cea mai mare firmă fantomă <a href="https://www.youtube.com/watch?v=7M1btr0oRWk">din România</a>?). Tot cu aportul presei alternative, am descoperit și că Selly, care s-a apucat de construit stațiuni ilegale, e un mic dubios, ceva ce oricine nu ascultă trap vă putea oricum spune.</p>
<p>Dacă a venit vorba despre furturi și ilegalități, e imposibil să nu amintim despre dispariția unor piese de patrimoniu românesc dintr-un <a href="https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/anuntul-muzeului-national-de-istorie-in-a-carui-colectie-erau-bratarile-dacice-si-coiful-de-aur-furate-in-olanda-3095983">muzeu olandez</a>. Am primit o despăgubire relativ minoră pentru ele, dar aș zice că autorităție din România sunt la fel de responsabile ca cele olandeze pentru acest furt (pe care mulți îl atribuie mai degrabă unor colecționari privați ilegali, decât unei conspirații). Dacă ne încălzește cu ceva, tot în 2025 s-au mai descoperit niște <a href="https://www.antena3.ro/actualitate/locale/descoperire-arheologica-de-tezaur-total-intamplatoare-in-romania-un-detectorist-a-gasit-4-bratari-tracice-de-aur-in-jurul-unui-copac-768946.html">brățări dacice</a> intacte, să avem măcar ce expune.</p>
<p>Mai mult, și francezilor li s-au furat niște piese mai <a href="https://www.digi24.ro/stiri/externe/jaf-ca-in-filme-la-muzeul-louvre-hotii-au-reusit-sa-fuga-cu-mai-multe-bijuterii-3462957">importante din Luvru</a>, un muzeu suficient de celebru încât parola de securitate să fie&#8230; “Luvru”. După furt, același muzeu a fost și inundat, multe piese “de rezervă” fiind făcute praf de un sistem de canalizare prost întreținut. A fost anul patrimonului distrus.</p>
<p>Întorcându-ne la România, pe lângă dezastrele de la Praid și Pețea, în ultimele luni o bună parte din județul Prahova a rămas fără apă potabilă, fapt care s-a lăsat cu demisii (același ministru a organizat și demisiile din Romsilva, deci bravo ei). Fără legătură cu natura, dar în strânsă legătură cu natura umană, în 2025 am avut parte și de un dezastru teribil în cartierul bucureștean Rahova, unde un bloc a explodat din cauza unei acumulări de gaze. În contextul unui război la graniță, ne-a explodat și un depozit al <a href="https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/ipoteza-unui-sabotaj-luata-in-calcul-in-cazul-exploziei-de-la-cugir-radu-miruta-nemultumit-de-ritmul-anchetei-e-inacceptabil-3364995">fabricii Cugir</a>, iar la Cernavodă a existat o <a href="https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/alarma-de-incendiu-la-reactorul-2-de-la-centrala-nucleara-de-la-cernavoda-3371181">alarmă de incendiu</a>. Toate fără vinovați imediați&#8230; ca să vezi.</p>
<p>Îmi e foarte greu să aprofundez situația politică din România, pentru că articolul ăsta a ieșit oricum prea lung. Nicușor Dan a ieșit președinte în mai și de-atunci nu face altceva decât să “invite la discuții” pe toată lumea, ca un profesor care crede că dacă golanii clasei ar comunica mai mult, totul s-ar rezolva fără violență. Asta și să se înconjoare de afaceriști dubioși sau să <a href="Totusi,%20aceasta%20lege,%20legea%20Vexler%20a%20tot%20fost%20contestata%20de%20Nicusor%20Dan.">conteste legi</a> anti-extremism, sperând cumva că poate juca la toate capetele (nu poate și va ajunge să fie detestat de toate taberele).</p>
<p>După un interimat mai degrabă prolific, Bolojan a ajuns premier și, alături de Ciprian Ciucu, acum primar general, au încercat să învie PNL. Că n-au reușit să învie un partid istoric îngropat de Iohannis e una, dar nici cu economia țării nu s-au descurcat excelent. A fost și este o perioadă de austeritate extremă, cuplată cu o recesiune globală, iar austeritatea nu a funcționat niciodată în istoria recentă. În orice caz, 2025 a fost anul cu <a href="https://www.caleaeuropeana.ro/eurostat-peste-jumatate-dintre-romani-586-nu-isi-permit-o-vacanta-de-o-saptamana-pe-an-media-ue-este-de-27/">cele mai puține vacanțe</a> din istoria recentă a României.</p>
<p>Nicio măsură împotriva nomenclaturii de partid care a falimentat România nu a trecut într-o formă suficient de tăioasă încât să-i afecteze bunăstarea. Coaliția care l-a adus pe Nicușor Dan la putere se clatină din toate balamalele, iar principalul vinovat rămâne aripa Grindeanu din PSD, care și-a anunțat oricum susținerea pentru suveranism și probabil ieșirea din scena politică. În 2026, e posibil să avem un corp parlamentar suveranist (deși actualele lor partide nu se suportă între ele) și un fel de coaliție de dreapta din facțiunile vechilor partide.</p>
<p>Deși există vreo trei oameni competenți pe listă, cabinetul Bolojan nu a strălucit. Moșteanu, ministrul USR care se lăuda că a dezamorsat o șpagă pe care nu a luat-o, se pare că-și luase diploma de la Universitatea de Piulițe și Șuruburi din Tecuci, iar Daniel David a fost pur și simplu cel mai prost și arogant ministru al Educației… dintotdeauna. Da, știu că au demisionat amândoi, dar Apărarea tot praf e, iar educația <a href="https://worldpopulationreview.com/country-rankings/education-rankings-by-country">e cam cea mai slabă din UE</a><a href="Educatie%20care%20e%20cea%20mai%20proasta%20din%20UE:">.</a>  Desigur, norocul lui David a fost că Predoiu e încă în Guvern, motiv pentru care va fi mereu pe locul doi. Apropo, tot în 2025 am mai descoperit un dezastru la centrele de plasament din Mureș și nici acum nu s-a întâmplat nimic.</p>
<p>Cu mici excepții, membrii USR au pierdut oportunități și au propus numai tâmpenii (inclusiv <a href="https://www.euractiv.ro/politic-intern/dan-a-promulgat-legea-care-prevede-instalarea-in-spitale-de-butoane-de-panica-si-camere-video-75786">desființarea institutelor</a> de cercetare), AUR a continuat pe aceeași linie PSD a opoziției la reforme (și a pocnitului de curieri), iar restul de partide&#8230; mai bine să nu mai vorbim. Șoșoacă a căutat prin <a href="https://www.antena3.ro/politica/diana-sosoaca-a-intrat-cu-forta-la-ccr-sa-intrebe-de-alegeri-dar-a-cautat-si-in-caserolele-cu-mancare-ciorbica-de-perisoare-branzica-736619.html">caserolele de mâncare</a> ale altora, a urlat la Zelenski și s-a dus apoi să urle și să fie interzisă în Parlamentul European, iar POT are oameni care au terminat facultatea la Academic Singles. Anul 2025 a abundat și de Piedone și de falsele lui descinderi în restaurante în numele ANPC, până s-a dovedit din nou că omul era un mafiot și un șantajist de doi lei. Ăsta e nivelul politicii românești din 2025.</p>
<p>Apropo de politică, e greu să treci cu vederea faptul că a murit Ion Iliescu, omul care a inventat multe din tacticile care ne țin captivi într-un ciclu al sărăciei și omul care n-a plătit niciodată pentru crimele sale. Ai putea spune că 2025 a fost un an atât de prost, încât chiar și românul cel mai rezistent (la presiunea timpului, a bunului simț și a suferinței altora) a cedat. Oricum, presa a ratat titlul pe care-l așteptam cu toții: “Iliescu s-a dus să bată intelectuali printre îngeri.”</p>
<p>Au murit și scriitorul și politologul Bogdan Teodorescu, dar și un scriitor mai puțin cunoscut, dar foarte iubit prin hipsterime și în general un om de treabă: Mihnea Mihalache Fiastru. Și dacă veni vorba despre scriitori, e de remarcat că Mircea Cărtărescu n-a fost nici acum primit în Academia Română, deși a fost printre <a href="https://business-review.eu/lifestyle/art/mircea-cartarescu-among-2025-nobel-favorites-289581">favoriții la Nobel în 2025</a>.</p>
<p>Altfel, am continuat tare cu păcănelele, București fiind al doilea oraș după Las Vegas&#8230; ca <a href="https://business-review.eu/bucharest-going-out/bucharest-the-vegas-of-europe-according-to-recent-study-240502">densitate de cazinouri</a>. N-ar trebui să ne mire, din moment ce biroul de excludere din sistemul de păcănele e dotat la rândul lui cu&#8230; <a href="https://www.reddit.com/r/Romania/comments/1ihg8eu/biroul_onjn_unde_te_po%C8%9Bi_auto_exclude_de_la/">sală de păcănele</a>. Cumva, afacerile de genul ăsta rămân cele mai profitabile din România, în timp ce firme precum Hervis sau <a href="https://hotnews.ro/carrefour-se-pregateste-sa-vanda-magazinele-din-romania-2093932">Carrefour</a> au anunțat în 2025 că vor să-și vândă business-urile de aici. Bine, nici cu drogurile n-am stat mai bine, anul 2025 continuând trendul din 2024, iar dealer-ul Maru, ăla din cazul criminalului Pascu (care evident că va scăpa cu mai puțin decât s-a promis) a mai făcut o victimă, din același anturaj.</p>
<p>Tot campioni pare că suntem și la femicid, cu peste <a href="https://stirileprotv.ro/stiri/social/52-de-femicide-in-romania-in-2025-cauzele-pentru-care-sistemul-de-protectie-a-victimelor-esueaza-in-a-preveni-tragediile.html">52 de cazuri mediatizate</a> în 2025. Acum, dacă e să fim statistic corecți, cu zece ani în urmă numerele erau și mai mari. Dacă e să fim umani corecți, crimele împotriva femeilor (multe cu criminali rămași în libertate, precum celebrul Emil Gânj) ne fac să arătăm ca o țară bananieră sau, mai rău, ca una din fostul lagăr sovietic. Bine, nu ne ajută nici faptul că nu condamnăm abuzatori precum Pieleanu sau precum Cristian Andrei, marele psiholog televizat al anilor 2000, dovedit recent abuzator. Singurul lucru bun de anul ăsta a fost <a href="https://www.euractiv.ro/politic-intern/dan-a-promulgat-legea-care-prevede-instalarea-in-spitale-de-butoane-de-panica-si-camere-video-75786">legea Alexandra Ivanov</a>, o lege pentru protecția femeilor inițiată de USR și votată de femei din mai toate partidele de la guvernare.</p>
<p>Desigur, mai sunt și alte vești bune precum faptul că România e cam cel mai mare exportator de cereale din UE și cel mai mare producător de ouă. Indiferent de cât se consumă de fapt din ele în România, vorbim totuși de producători locali care-și vând marfa pe o piață dificilă. Mai mult, am înregistrat și câteva branduri naționale anul ăsta (Cârnații din Topor, de la Râmniu Vâlcea, de exemplu) și vom avea și o fabrică de drone militare bio și fără conservanți, la Brașov.</p>
<p>Tot România a intrat în sfârșit și în Schengen (cu totul). Dacă nu ni se anula Visa Waiver grație lui Trump, am avut unul din cele mai valoroase <a href="https://www.gandul.ro/actualitate/pasaportul-romanesc-bate-pe-cel-britanic-canadian-si-chiar-american-visa-waiver-l-a-urcat-pe-locul-al-saselea-in-topul-celor-mai-puternice-din-lume-20403447">pașapoarte din lume</a>.</p>
<p>S-au sfințit picturile din Catedrala Mântuirii Neamului, o veste care, în ciuda obiecțiilor legate de construirea ei, e un pas înainte spre exploatarea unor noi direcții turistice. Tot anul ăsta s-a redeschis Cazinoul din Constanța și tot România are și cel mai <a href="https://www.theguardian.com/environment/2025/nov/27/we-like-it-a-lot-how-romania-created-the-largest-deposit-return-scheme-in-the-world">eficient program de reciclare</a> din lume, chiar dacă el se bazează pe taxe mari per sticlă și pe oameni ai străzii care strâng orice PET ratat de alții. Ahh, iar Râmnicu Vâlcea a ieșit iar cel mai <a href="https://www.fanatik.ro/cel-mai-curat-oras-din-romania-se-afla-intr-o-zona-spectaculoasa-e-inconjurat-de-statiuni-de-top-si-are-un-super-potential-turistic-urias-21046791">curat oraș din România</a>.</p>
<p>Cumva, în ciuda sărăciei și a austerității, am reușit să ieșim mai puțin șifonați decât alții, deși România rămâne țara unde se fură statui ale lui <a href="https://www.libertatea.ro/stiri/pruncul-iisus-lipseste-iesle-scena-nasterii-domnului-piata-unirii-oradea-decizie-sa-nu-fie-furat-5550268">Iisus din iesle</a>, bătrânele sunt călcate de <a href="https://observatornews.ro/eveniment/femeie-de-70-de-ani-calcata-de-trenuletul-de-craciun-in-pitesti-640579.html">trenulețul de Crăciun</a>, unele instituții au <a href="https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/dna-aproape-toti-angajatii-isctr-timisoara-au-luat-mita-unele-firme-plateau-abonamente-lunare-de-2-500-de-euro-3280985">abonament</a> pentru șpagă, iar Primăria Timișoara avea un departament numit simobolic <a href="PLMSTF:%20https://ziare.com/primaria-timisoara/desfiintare-plmstf-1983012">PLMSTF</a>. România e tot țara unde Costi Ioniță poate susține liber că românii au cucerit Olanda.</p>
<p>Tot aici <a href="https://www.g4media.ro/incident-bizar-pe-calea-ferata-un-tren-brasov-bucuresti-a-gresit-drumul-si-a-luat-o-spre-buzau-cfr-calatori-sustine-ca-nu-i-apartine-vina-cncf-cfr-sa-organizeaza-si-dirijeaza-ci.html">un tren a greșit drumul</a>, altul și-a uitat vagoanele cu pasageri pe șine, iar o femeie a fost <a href="https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/o-femeie-fara-permis-din-capitala-prinsa-de-trei-ori-la-volan-in-zece-zile-de-acelasi-politist-a-fost-testata-pozitiv-la-droguri-3199531">prinsă fără carnet</a> de trei ori la rând. ANAF-ul își face platformă de vândut bunuri confiscate în sistem Olx și tot ei au amendat o firmă pentru că i-a <a href="https://www.startupcafe.ro/taxe/firma-inspectie-fiscala-cifra-afaceri-anaf-risc-fiscal.htm">crescut cifra de afaceri</a>. Am avut parte de știri precum cea cu cei doi oameni cu ordin de restricție unul împotriva celuilalt <a href="https://www.digi24.ro/stiri/doi-barbati-din-prahova-care-aveau-ordine-de-protectie-unul-impotriva-celuilalt-au-fost-prinsi-la-furat-impreuna-2928111">prinși la furat împreună</a> sau cu cei care au descis să oprească sistemul antigrindină din motive de conspirații, iar apoi au ajuns să se vaite că grindina le-a făcut zob recoltele. Tot în 2025, celebra conspiraționistă Flavia Groșan a murit, iar noi am devenit prima țară europeană cu noi cazuri de lepră, importate din Asia. În fine, România a fost fix… România.</p>
<h3>Uniunea Europeană</h3>
<p>Chiar dacă ne-am bucurat puțin că am intrat în Schengen, bulgarii s-au bucurat mai mult pentru că au reușit să treacă la euro. Sigur, au strâns ceva din dinți pe tema asta și vreun an vor suferi, dar pe termen lung mișcarea lor se poate să dea roade.</p>
<p>The Telegraph, un ziar conservator, și-a ales liderul mondial al anului: nu, nu e Trump și nici Stammer, ci&#8230; <a href="https://www.telegraph.co.uk/world-news/2025/12/31/telegraph-world-leader-2025-maia-sandu-moldova/">Maia Sandu</a>, un lider european care și-a câștigat al doilea mandat pro-UE, deși țara ei nu e în UE. Apropo, de la 1 ianuarie 2026 și moldovenii și ucrainenii vor putea suna fără taxe în UE.</p>
<p>Fără discuții însă, cel mai prost lider al anului rămâne Viktor Orban, care și-a adus țara unde voia, adică la <a href="https://www.g4media.ro/ungaria-economia-bolnava-a-europei-sub-viktor-orban-tara-vecina-a-ajuns-pe-ultimul-loc-din-ue-in-ce-priveste-consumul-pe-cap-de-locuitor-si-este-mult-in-urma-romaniei-la-crestere-economica-anal.html">nivelul economic</a> al anului 1400 și ceva (când aveau ditamai regatul, nene), pe lângă apărarea unei rețele interne de pedofili și <a href="https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/vecini/ungaria-este-pentru-al-treilea-an-consecutiv-cea-mai-corupta-tara-din-uniunea-europeana-21931413">aducerea corupției</a> la un nivel peste cel al României.</p>
<p>Personal aș menționa-o și pe Giorgia Meloni, un lider european pornit dintr-o zonă mai degrabă de drepta extremă și de euroscepticism și ajunsă în fruntea unei coaliții pe care a poziționat-o pro-Europa și anti-Rusia. Având în vedere lungimea mandatului ei (cel mai lung din Italia modernă), Meloni e probabil genul de lider care va supraviețui tăvălugului naționalisto-suveranist alimentat de propaganda rusească, pentru că nu doar România se confruntă cu el. Spun asta și pentru că, atunci când Trump și Putin sabotau în secret Ucraina, a fost prima care a pus mâna pe telefon să-i strângă pe Macron și prietenii lui la o șuetă diplomată.</p>
<p>Altfel, uniunea se cam clatină sub tirul lui Trump și al propagandei rusești și probabil vom ajunge la concluzia lui <a href="https://geopolitique.eu/en/2025/08/24/mario-draghi-how-do-we-change-our-continents-trajectory/">Mario Draghi</a>: trebuie să ne unim sau vom dispărea lent. Bine, paneuropenismul e o idee care mă bântuie de multă vreme și cred că mi-am spus clar punctul de vedere în articolul despre colonialism. Europa a muncit și suferit prea mult pentru a cădea în fața unei corporații gigant ca SUA sau a Mordor-ului rusesc. Anul 2025 a fost și anul în care a murit fondatoarea programului Erasmus, așa că măcar efortul ei să-l onorăm.</p>
<p>Desigur, pentru asta avem nevoie de lideri care nu sunt Ursula Von Der Leyen, recent atacată pe tema <a href="https://www.politico.eu/article/ursula-von-der-leyen-fraud-probe-federica-mogherini-stefano-sannino-european-external-action-service/">afacerii Mogherini</a>. Chiar și fără acuzațiile taberei suveraniste, tanti Von Der Leyen a făcut suficiente greșeli încât să i se ceară public schimbarea, ultimul fiind <a href="https://hotnews.ro/ursula-von-der-leyen-face-un-pas-in-spate-dupa-protestul-violent-de-la-bruxelles-decizia-luata-in-privinta-controversatului-acord-ue-mercosur-2134136">afacerea Mercosur</a> care a scos fermierii belgieni în stradă.</p>
<p>Altfel, UE a continuat cu amenzile aplicate companiilor americane (care ne vor datele, banii și sănătatea), enervându-i pe Musk, Vance, Thiel și pe lacheii protofasciști ai lui Trump. Bilă albă! În plus, noua legislație europeană privind <a href="https://gadget.ro/incepand-cu-20-iunie-2025-toate-telefoanele-si-tabletele-vandute-in-uniunea-europeana-vor-avea-o-noua-eticheta-de-prezentare-in-stilul-celei-energetice-de-la-electronice-si-electrocasnice/">transparența produselor</a> vândute în UE va enerva atât chinezii, cât și americanii, dar ne va feri de mizerii.</p>
<p>Pe plan militar, sub președinția Danemarcei, Europa și-a amintit că vreo câteva sute de ani a deținut supremația, așa că s-a apucat de mărit cheltuielile <a href="https://www.aa.com.tr/en/europe/denmark-to-leave-eu-frugal-four-group-to-focus-on-rearming-europe/3588103">pentru înarmare</a>, de construit <a href="https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/ue-va-lansa-o-misiune-de-supraveghere-a-flancului-estic-ursula-von-der-leyen-anunta-construirea-unui-zid-de-drone-3407625">un zid de drone</a> pe flancul estic și de prevenit incidente precum bruiajul comunicării aviatice care s-a întâmplat des în 2025. De altfel, mai multe rapoarte au arătat că până acum doi ani, Europa a fost înțesată de <a href="https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/un-roman-ar-fi-lucrat-pentru-serviciile-secrete-ruse-acuza-procurorii-britanici-ce-a-facut-acesta-3193755">spioni ruși</a>.</p>
<p>Scutul nuclear anglo-francez <a href="https://www.g4media.ro/extinderea-umbrelei-nucleare-franceze-si-britanice-in-europa-trezeste-un-mare-interes-in-randul-aliatilor-analiza-le-monde.html">va fi extins</a> asupra întregii regiuni, dar va dura. În același sens, multe companii au fost obligate să producă mai mult în Europa (inclusiv producătorii chinezi de mașini, gen Volovo sau MG) și s-a început, în sfârșit, consolidarea și construcția infrastructurii regionale de date, Airbus fiind prima companie mare care a făcut pasul ăsta.</p>
<p>Altfel, Slovacia scapă de trotinete, Irlanda introduce venitul <a href="https://www.businessinsider.com/ireland-basic-income-artists-permanent-2025-10#:~:text=Ireland%20plans%20to%20make%20a%20basic%20income%20for%20artists%20permanent,payments%20improved%20their%20daily%20lives">obligatoriu pentru artiști</a> , polonezii <a href="https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/lectii-de-lupta-si-supravietuire-pentru-civili-cum-se-pregatesc-polonezii-pentru-o-posibila-invazie-ruseasca-3223885">produc arme</a> ca românii sarmale, Malta <a href="https://www.politico.eu/article/european-court-rules-maltese-golden-passport-scheme-against-eu-law/">blochează pașapoartele</a> pentru urmăriții internațional, grecii își aruncă companiile feroviare în aer (la <a href="https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/explozie-in-centrul-atenei-o-bomba-a-fost-detonata-in-fata-sediului-companiei-feroviare-hellenic-train-3196449">propriu</a>), iar atentatele nu au ocolit nici anul ăsta Europa, Germania, Austria și Olanda. La capitolul incidente dureroase, ar fi de menționat și că în Macedonia de Nord a avut loc un Colectiv cu <a href="https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/corespondenta-digi24-cazul-incendiului-din-macedonia-de-nord-similar-cu-cel-din-clubul-colectiv-cum-arata-locul-dezastrului-3160759">59 de morți și 159 de răniți</a>. <span style="font-weight: 400;">Ceva similar s-a întâmplat și în Elveția, dar e mai degrabă un dezastru pentru 2026. </span>Sârbii, pe de altă parte, au fost în lumina reflectoarelor și pentru lupta lor cu corupția, dar și pentru descoperirea că Srebenica n-a fost singurul lor masacru din războiul bosniac.</p>
<p>Francezii au judecat cel mai grav <a href="https://www.theguardian.com/world/2025/mar/04/ex-surgeon-joel-le-scouarnec-tells-french-court-he-used-status-to-sexually-abuse-children">caz de pedofilie</a> din istoria lor, au început interzicerea social media pentru adolescenți și în școli (ceva ce a făcut și Australia anul ăsta). Anglia a <a href="https://www.ladbible.com/news/uk-news/assisted-dying-bill-vote-england-wales-mps-798954-20250620">votat sinuciderea</a> asistată (cam în același timp cu decesul programat al celebrelor surori Kessler) și tot Anglia s-a prins prin sondaje că Brexit a fost o <a href="https://www.theguardian.com/commentisfree/2025/aug/05/brexit-disaster-courage-eu-act-starmer">mizerie</a>. Bravo, Sherlock! Apropo de Marea Britanie, tot în 2025 au avut loc și cele mai grave revolte <a href="https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/a-cincea-noapte-consecutiva-de-violente-in-irlanda-de-nord-politia-atacata-cu-cocktailuri-molotov-in-portadown-3284663">anti-imigranți</a> din Irlanda de Nord. Revoltele au fost provocate de doi rromi cu cetățenie română care, după ce băgaseră în sperieți un întreg cartier, au încercat să violeze o tânără localnică, dar apoi s-au extins la toți imigranții.</p>
<p>Altfel, dacă e să încheiem tot cu vești bune, energia nucleară a devenit prioritară în întreaga Europă, în timp ce <a href="https://www.zf.ro/business-international/pentru-europa-visul-electric-a-fost-un-cosmar-comisia-europeana-22722655">obsesia pentru mașini electrice</a> a mai trecut. Ahh, și dacă vreți și o știre amuzantă, nemții au găsit un român cu trei oi în apartament, furate dintr-un <a href="https://m.stiridiaspora.ro/un-roman-din-germania-prins-in-apartament-cu-trei-oi-furate-dintr-un-parc-natural_526692.html">parc natural</a>. Peste tot acasă, știți ce zic?</p>
<h3>Evenimente Mondiale</h3>
<p>E greu de spus ce eveniment din 2025 nu a fost “Mondial”, dar aș începe cu moartea celebrului Papă Francisc, probabil unul dintre cei mai deschiși oameni care a ocupat acest post și penultimul, dacă ar fi să-l credem pe Nostradamus (dar nu-l credem).</p>
<p>Succesorul lui, Leon al XIV-lea, este american, dar atașat mai degrabă de Europa (părinți italieni și spanioli) și de America Latină (și-a petrecut mare parte din preoție în Peru). Noul Papă s-a remarcat mai degrabă prin moderație, prin disprețul față de actuala guvernare americană (apropo, oxiurul de Vance l-a vizitat pe fostul Papă înainte să moară) și printr-o întâlnire istorică cu <a href="https://www.vaticannews.va/en/pope/news/2025-11/pope-leo-xiv-patriarch-bartholomew-doxology-meeting-istanbul.html">Patriarhul Ecumenic</a> cu care se pare că a început o negociere tacită. Ahh, și dacă tot am rămas în zona religioasă, e de remarcat că în ultimii ani, din ce în ce mai mulți imigranți musulmani se <a href="https://www.christianitytoday.com/2025/09/mass-migration-conversion-evangelism-muslims/">convertesc la creștinism</a>.</p>
<p>Pandemia încă are efecte neașteptate asupra mentalului colectiv, în 2025 fiind arestați doi idioți pe care evenimentul îi inspirase să ia o întreagă <a href="https://www.npr.org/2025/11/23/nx-s1-5618242/texas-haiti-gonave-island-plot">insulă ostatică</a>. Apropo de Covid, mai multe națiuni Vestice au concluzionat ceea ce știam și ceea ce probabil știau și ele: virusul a scăpat dintr-un laborator din Wuhan, nu dintr-o friptură de pangolin. În același timp, cel mai mare studiu pe populația vaccinată a mai confirmat o chestie: vaccinații <a href="https://www.lemonde.fr/en/health/article/2025/12/05/large-scale-study-confirms-covid-19-vaccine-s-safety-and-effectiveness_6748171_14.html">au fost și sunt mai ok pe termen lung decât cei nevaccinați</a> (deși nimeni n-a fost ferit de consecințele contactului cu proteina spike).</p>
<p>Criza joburilor a continuat, iar jobul corporate în sensul clasic pare să moară, sub presiunea inteligenței artificiale, dar și a concluziilor naturale legate de utilitatea unor poziții și de cât de ieftin ar fi să le muți în India. De altfel, deși munca de acasă <a href="https://blog.bostonorganics.com/remote-work-makes-employees-happier-4-year-study-confirms/">ne face mai sănătoși</a>, companiile au demonstrat clar că nu le pasă de acest aspect.</p>
<p>Celebrul Dick Cheney a murit, iar Trudeau a demisionat și s-a combinat cu Katy Perry, o cântăreață devenită astronaut de ocazie datorită unui proiect egotistic al lui Jeff Bezos.</p>
<p>Nici lumea cărților n-a fost ferită de pierderi, scriitorul și activistul Mario Vargas Llosa pierzându-și și el viața în 2025, ca și celebrul David Lodge.</p>
<p>Dacă e să trecem peste știrile “mondene”, e vital să amintim faptul că Israelul și-a continuat măcelul din Gaza, atacând între timp și Iranul, pe care l-a “pacificat” repede cu ajutorul Statelor Unite ale lui Trump. Astfel, cei doi adolescenți întârziați ai politicii mondiale, au reușit să distrugă orice urmă de coerență politică în Estul Mijlociu. Apropo, deși România n-a jucat vreun rol în aceste conflicte, e de menționat totuși că am ajutat mai multe familii palestiniene cu <a href="https://www.youtube.com/watch?v=Lnbtd7qc_LY">copii bolnavi (de afecțiuni tratabile, că nu suntem vreo Mecca medicală, dar netratabile în Palestina).</a></p>
<p>Pe lângă faptul că s-au gratulat reciproc, iar Netaniyahu l-a recomandat pe Trump pentru Nobel (never gonna happen), e de remarcat și că israelienii au oprit-o puțin pe Greta Thunberg care <a href="https://www.independent.co.uk/news/world/middle-east/gaza-flotilla-greta-thunberg-october-7-attack-footage-israel-b2766268.html">venise să&#8230; ceva</a>.</p>
<p>Războaie au fost și între Cambogia și Tailanda și pentru o vreme între India și Pakistan. Măcar <a href="https://www.eunews.it/en/2025/03/14/armenia-and-azerbaijan-agree-on-the-terms-of-a-peace-treaty/">Armenia și Azerbaijan</a> au ajuns la un acord. Primul președinte columbian cu <a href="https://www.bbc.com/news/articles/c9dq8yxxy8zo">șanse de reformă </a>a fost asasinat și a murit și <a href="https://www.google.com/amp/s/amp.cnn.com/cnn/2025/05/13/americas/uruguay-president-jose-pepe-mujica-obit-intl-latam">Pepe Mujica</a> cel mai sărac președinte. După niște luni în care reformele lui păreau că merg, Javier Milei, președintele dilimache al Argentinei, a tras o țeapă cu crypto și a mers să cerșească la americani, în admirația multor imbecili libertarieni. Tot prin America Latină, o <a href="https://igvofficial.com/news/beauty-queen-landy-parraga-dies-after-sharing-photo-of-octopus-lunch/">regină a frumuseții</a> a fost ucisă la masă de mafie, Duterte a fost adus în fața tribunalului, iar în Mexic a apărut un mega scandal generat de descoperirea unei tabere de <a href="https://edition.cnn.com/2025/03/14/americas/mexico-crematoriums-discovered-intl-latam/index.html">exterminare care aparținea cartelurilor</a>, cu rămășițele a peste 200 de oameni, majoritatea tineri și copii.</p>
<p>În Turcia Erdogan și-a arestat principalul <a href="https://www.presshub.ro/ancheta-reporter-de-iasi-sentinta-revoltatoare-3-ani-cu-suspendare-dupa-ce-a-rupt-in-doua-un-barbat-pe-zebra-cu-1485-km-h-judecatoarea-a-dat-vina-pe-caroseria-masinii-si-a-just-366311/">contracandidat</a>, iar în Namibia candidatul la prezidențiale se numește Adolf Hitler Uunona, un primar în funcție care a anunțat totuși <a href="https://www.independent.co.uk/news/world/africa/adolf-hitler-uunona-namibia-election-b2874229.html">că-și va schimba numele</a> înainte de alegeri. Australia a interzis rețelele sociale pentru minori, așa cum menționam, iar acum luptă să-și ia porturile înapoi de la <a href="https://www.digi24.ro/stiri/externe/cresc-tensiunile-intre-china-si-australia-canberra-vrea-sa-preia-controlul-unui-port-strategic-inchiriat-unei-companii-chineze-3256381">chinezi</a>. Tot chinezii sunt și motivul reînarmării puternice a Japoniei, unde din păcate a venit la putere un nebun care nici nu recunoaște genocidul din Al Doila Război Mondial, genocid pentru care Japonia încă nu a plătit. Prin Egipt s-a inaugurat în sfârșit un super muzeu de istorie, dar tot pe la ei au fost și niște conflicte legate de mânăstirea <a href="https://greekcitytimes.com/2025/05/29/egypt-closes-st-catherines-monastery-confiscates-its-property-and-evicts-the-monks/">Sfânta Ecaterina</a> și proprietățile ei care aproape a declanșat un conflict cu Grecia.</p>
<p>Americanii de la Boeing au continuat să omoare oameni pe mapamond, <a href="https://m.digi24.ro/stiri/externe/un-avion-cu-peste-o-suta-de-persoane-la-bord-s-a-prabusit-in-india-3281479">inclusiv în India</a>, asta când nu și-au otrăvit <a href="https://www.wsj.com/business/airlines/toxic-fumes-airplane-pilot-crew-death-739fa3bb">propriii piloți</a>. Coreea de Nord a continuat să fie limbricul planetei, fie trimițându-și tinerii să moară în Rusia, fie să se angajeze ca “<a href="https://hotnews.ro/it-istii-falsi-din-coreea-de-nord-tintesc-acum-companii-europene-cum-ii-pacalesc-pe-angajatori-ca-sa-obtina-joburile-1939057">spioni tehnologici</a>” în Vest.</p>
<p>De fapt, mai toată politica mondială a fost influențată de trei mari actori toxici pe care-i voi aminti pe rând, fără prea multă tragere de inimă: Statele Unite, Rusia și China.</p>
<h3>Statele Unite</h3>
<p>Epoca Trump a început hidos și a devenit clar pentru toată lumea că SUA nu sunt un model pentru nimeni, nici măcar pentru propriii lor cetățeni. De fapt, e un model cultural si economic care stă să moară, motiv pentru care cred nu are sens să sărim în groapa altora. Singurul motiv pentru care SUA merită susținute este pentru a permite Europei să se reorganizeze și readucă civilizația Vestică înapoi, cum a mai făcut-o. Din păcate, vecinul nostru de peste Atlantic a ales exact genul de oameni care să o golească de resurse în numele unei idei expirate: acceleraționismul (numit și <a href="https://www.krossfire.ro/accelerationism/">tehnoretardare</a> printre oamenii care n-au doi neuroni și nici două miliarde în bancă).</p>
<p>Trump și lacheii lui au fost penibili, printre ei remarcându-se cu precădere J.D Vance (o lichea produsă de Peter Thiel, responsabilă pentru eșecurile diplomatice ale SUA), Robert F. Kennedy Jr. (responsabil pentru dezastrul din cercetare medicală, zeci de conspirații, dar și pentru o lege aproape decentă împotriva coloranților) și Stephen Miller (arhitectul abuzurilor ICE).</p>
<p>Desigur în primele trei luni ale anului, totate titlurile au fost capturate de Elon Musk, un individ atât de mic emoțional și intelectual, încât n-ar mai merita amintit (dacă n-ar fi făcut atât de mult rău statului prin intermediul DOGE și al ideilor fasciste, nu s-ar fi supărat apoi pe Trump, pentru a sfârși în final recompensat de propriii investitori). Despre Musk se pot spune multe, de la îmbogățirea aproape exclusiv din contracte cu statul, la distrugerea propriului AI pentru a răspândi mizerii, până la faptul că e un individ atât de mic și prost încât trișează la jocuri video.</p>
<p>De fapt, dacă ar fi să scriu doar despre SUA, nu mi-ar ajunge șapte articole. De la planurile de <a href="https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/zelenski-mesaj-catre-popor-dupa-publicarea-planului-trump-putin-suntem-intr-unul-dintre-cele-mai-grele-momente-din-istorie-3514069">dezmembrare a Europei</a>, la eliminarea USAID și Radio Free Europe până la demantelarea Departamentului Educației și <a href="https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/mesajul-ambasadei-romaniei-in-sua-pentru-studentii-romani-de-la-harvard-dupa-decizia-administratiei-trump-3254285">amendarea Harvard</a>, echipa MAGA și soldații ei din Heritage Foundation au distrus tot ce se putea distruge. SUA au reușit să iasă și din UNESCO și să-și strice orice fel de încercare de a trece la energie sustenabilă.</p>
<p>Tarifele lui Trump, anunțate pe hârtia aia mare și penibilă? N-au avut niciun efect, cu excepția scăderii economiei americane pe vreo două luni (e ok, <a href="https://www.benzinga.com/markets/equities/25/12/49641957/trumps-tariffs-and-the-art-of-the-rebound">și-a revenit</a>, gata să reintre în buzunarele celor 1%). Nu strica puțină lectură, că au mai încercat și alți dictatori mișcarea.</p>
<p>Până și armata SUA s-a făcut de râs când deșteptul de Hegseth a dat planurile de bombardare a unei țări <a href="https://www.theatlantic.com/politics/archive/2025/03/trump-administration-accidentally-texted-me-its-war-plans/682151/">pe Signal</a>, într-un grup cu un jurnalist. Bine, măcar folosea Signal: tinerii republicani folosesc <a href="https://www.politico.com/news/2025/10/14/private-chat-among-young-gop-club-members-00592146">Telegram</a> ca să-și trimită reciproc glume cu Hitler. Să mai zicem ceva despre dezastrul cu Venezuela sau despre redenumirea Golfului Mexicului? Nu de alta, dar despre uriașul eșec diplomatic din discuțiile cu Rusia lui Putin (pe care Trump și ai lui îl admiră) și despre <a href="https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/mapn-romania-si-aliantii-au-fost-informati-de-decizia-sua-de-a-redimensiona-trupele-americane-in-europa-3477489">eșecul NATO ca întreg</a> am discutat tot anul.</p>
<p>În SUA anului 2025<a href="https://www.reuters.com/business/finance/white-house-make-housing-recommendations-within-months-hassett-says-2025-11-13/"> șomajul</a> a ajuns la cote maxime, <a href="https://www.independent.co.uk/news/world/americas/us-politics/la-protests-ice-raids-stephen-miller-insurrection-b2765792.html">protestatari</a> au fost agresați în mai multe orașe ale Americii (pe care Trump le-a numit “câmpuri de antrenament”), în timp ce omulețul portocaliu a strâns milioane de la donatori prin balurile lui și a demolat o parte din Casa Albă pentru a-și face o <a href="https://www.bbc.com/news/articles/ced6np51532o">sală mai mare de bal</a>. Altfel, au fost atentate în masă peste tot și nimic nu s-a îmbunătățit efectiv.</p>
<p>Ca veste mai degrabă îmbucurătoare, ar fi victoria lui <a href="https://www.theguardian.com/us-news/live/2025/nov/04/nyc-mayor-election-zohran-mamdani-andrew-cuomo-results-latest">Zohran Madmani</a> în New York, un milenial stângist și anti-Trump. Spun “mai degrabă” pentru că nu trăiesc în New York, iar marele oraș e al naibii de sălbatic. S-ar putea ca un ONGist agitat să nu fie chiar ce-i trebuie.</p>
<p>Altă treabă care ar merita amintită este moartea lui Charlie Kirk, un influencer semi-anonim în afara cercurilor republicane, pe care protofasciștii MAGA l-au transformat în martir. Serios, pentru câteva luni, NIMENI nu avea voie să spună nimic despre un om atât de inteligent, încât a fost împușcat în timp ce ținea un speech pro-arme. Ba, mișcarea MAGA a încercat inclusiv să-i dea cancel lui Stephen King pentru că gândește și să îngroape mediatic faptul că, în timp ce acest gânditor de secol XVII era omorât de propria ideologie, senatorii democrați <a href="https://www.livemint.com/news/us-news/targeted-shootings-minnesota-lawmakers-melissa-hortman-and-john-hoffman-shot-by-impersonator-11749909561441.html">cădeau secerați</a> tot de ea.</p>
<p>Nu zic că e cazul să te bucuri că a murit un om, dar poate e cazul să nu-ți pese că a murit un om de peste ocean ale cărui idei erau atât de răsuflate, încât nici în cercurile lui nu era prea celebru. E drept, poate că unii nu l-au uitat pe Kirk&#8230; spre deosebire de nevastă-sa care <a href="https://www.msn.com/en-us/tv/recaps/video-of-jd-vance-erika-kirk-s-cozy-hug-in-slow-motion-makes-rumors-worse/ar-AA1TaRUp">apare tot mai des la braț cu J.D. Vance</a>.</p>
<p>Dosarele Epstein au ținut destul de mult prima pagină a presei americane, dosare pe care Trump le-a considerat multă vreme un fel de Graal al revelațiilor politice, până când a fost forțat să le elibereze. Atunci el și Pam Bondi, o avocată cu anvergura unei secretare de CAP au susținut inițial că dosarele nu există, apoi le-au eliberat parțial, cu mii de corecturi penibile, descifrate ulterior de jurnaliști pentru că fuseseră gândite de un analfabet digital.</p>
<p>Pe scurt: aproape toate elitele SUA au avut treabă fie cu evazionistul Epstein, fie cu pedofilul Epstein, fie cu amândoi. Printre ei, la loc de frunte a fost fix Donald <a href="https://www.nytimes.com/live/2025/12/23/us/epstein-files-trump">Trump care l-a numit pe Epstein bun prieten</a>. Prințul Andrew, alt pedofil amator, a fost renegat între timp de Casa Regală Britanică.</p>
<p>Tot în SUA a fost un mic scandal când ceva comedianți s-au dus să țină un show în Arabia Saudită. Păi na, vorba lui Chapelle: din când în când mai merg și ei în țări libere, nu? Ok, a fost o glumă proastă, dar oamenii ăștia trăiesc în țara unde președintele se laudă că va anula actele predecesorului pentru că au fost scrise cu un pix greșit și unde <a href="https://www.irishtimes.com/crime-law/2025/04/27/irish-woman-living-legally-in-us-for-decades-detained-after-returning-from-visit-to-ireland-to-see-her-father/">cercetătorii sunt opriți</a> în aeroport, să nu cumva să crească IQ-ul local. E de mirare că, pentru prima dată în decenii întregi, din SUA se <a href="https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/numar-record-de-americani-care-solicita-schimbarea-cetateniei-financial-times-spune-care-este-tara-preferata-3144203">emigrează la greu</a>? (nu, nu doar George Clooney pe care Trump s-a gândit să-l înjure de Anul Nou)</p>
<h3>Mordor</h3>
<p>Dacă America, cu toata conducerea ei ineptă, e departe de un colaps total, doar de unul politic care poate îi va aduce salvarea, Rusia e foarte aproape de el, după cum spun și <a href="https://www.express.co.uk/news/world/2151114/putin-russia-ukraine-general-leonid-ivashov">foștii ei generali</a>.</p>
<p>Pe cât de prost a mers războiul din Ucraina pentru Ucraina, pe-atât de dureroasă e continuarea lui pentru Rusia, o țară care a pierdut <a href="https://www.economist.com/international/2025/06/02/vladimir-putins-sickening-statistic-1m-russian-casualties-in-ukraine">peste un milion de oameni</a> încercând să ia o țară pe care credea că o va cuceri în trei zile, iar generalii ei încă activi sunt măcelăriți pe bandă rulantă de drone, <a href="https://www.digi24.ro/stiri/externe/un-general-rus-a-murit-la-moscova-in-explozia-unei-masini-capcana-este-investigata-o-pista-legata-de-serviciile-speciale-ucrainene-3556953">trotinete capcană</a> și tot felul de <a href="https://edition.cnn.com/2025/05/29/europe/russia-gurtsiev-stavropol-blast-intl">alte unelte</a> ale serviciilor ucrainene. Despre <a href="https://www.telegraph.co.uk/world-news/2025/06/09/russia-sent-african-shampoo-makers-die-ukraine-front-line">recrutările lor forțate</a> ce să mai spunem.</p>
<p>În 2025, Rusia a bombardat grădinițe, ucis oameni de Paști, amenințat cu rachete de croazieră și reînființat niște <a href="https://www.digi24.ro/stiri/externe/rusia/bilet-catre-arctica-in-interiorul-sistemului-rus-de-munca-fortata-detinutii-acopera-deficitul-de-personal-al-economiei-dure-de-razboi-3408725">gulaguri</a>, ba chiar a fost atât de crudă încât a oferit familiilor ucrainienilor uciși în război <a href="https://m.digi24.ro/stiri/externe/rusia/indignare-dupa-ce-oficiali-rusi-au-facut-cadou-mamelor-soldatilor-ucisi-in-ucraina-masini-de-tocat-carne-3150645">mașini de tocat carne</a>… dar tot n-a oprit cea mai mare operațiune de distrugere a infrastructurii militare din Europa modernă, <a href="https://edition.cnn.com/2025/06/01/europe/ukraine-drones-russia-airbases-intl">organizată de ucraineni</a>.</p>
<p>Dacă Polonia, de exemplu, <a href="https://www.digi24.ro/stiri/externe/alerta-in-polonia-drone-rusesti-au-fost-doborate-de-armata-dupa-incalcarea-spatiului-aerian-mai-multe-aeroporturi-au-fost-inchise-3406871">a doborât toate dronele inamice</a>, România a tot dat Ro-Alert-uri cu privire la dronele rusești și uneori ucrainene eșuate aici, deși are toate capabilitățile necesare să le doboare. Bine, la noi spionii internaționali pot scăpa prin <a href="https://independentnews.ro/duba-care-l-a-transportat-pe-seful-sis-acuzat-de-spionaj-impotriva-romaniei-spulberata-de-un-tir/">accidente rutiere</a>.</p>
<p>Sincer, sunt multe de spus despre stadiul actual al Rusiei, cum ar fi și despre corupția ucraineană care a blocat destul de mult inițiativele internaționale ale lui Zelenski. Ce pot spune însă e că, deși Ucraina încasează în continuare masa atacurilor, timpul nu curge în favoarea Rusiei ca stat. Nici a lor, nici a aliaților lor precum bielorușii sau cecenii (Kadirov era să moară <a href="https://www.digi24.ro/stiri/externe/rusia/abia-l-au-resuscitat-ramzan-kadirov-a-fost-la-un-pas-de-moarte-in-ultima-sa-vizita-la-moscova-starea-dictatorului-din-cecenia-3567561">în 2025</a>).</p>
<p>Din păcate, nu doar unor vedetuțe dubioase de-afară le-a putrezit creierul de propagandă, ci și unei majorități a susținătorilor Rusiei, după cum ne arată un <a href="https://www.dw.com/en/czech-film-highlights-ukraine-war-conspiracy-theories/a-73737895">documentar ceh</a>. Indiferent câtă istorie ai băgat în cineva și câte imagini terifiante i-ai arăta, dacă cineva a ajuns la părerea că Putler este eroul lui, va prefera să moară sub bocancii armatei ruse, decât să o condamne. De altfel, un imbecil american fix asta a și făcut, <a href="https://www.theguardian.com/world/2025/dec/09/ukraine-war-briefing-donbas-cowboy-russians-jailed-for-killing-us-volunteer-on-their-side">fiind torturat și omorât</a> de armata rusă pe care o iubea.</p>
<h3>China</h3>
<p>Despre China nu pot spune foarte mare lucru, decât că a avut un an fabulos, din păcate pentru vecinii ei. A avansat în fața SUA în <a href="https://interestingengineering.com/innovation/china-pioneers-a-radical-new-type-of-ai-chip">cercetarea AI</a> și a făcut bani de pe urma celui mai prost președinte din istoria Statelor Unite, care i-a mai dat și <a href="https://edition.cnn.com/2025/12/08/tech/nvidia-h200-chips-china-trump-export">chip-uri pe bandă rulantă</a>. Între timp, miliardarii chinezi <a href="https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/o-dinastie-de-neoprit-primul-tata-al-chinei-si-ceilalti-miliardari-chinezi-care-fac-zeci-sau-sute-de-copii-in-sua-cu-mame-surogat-3547741">fac copii cu sute de femei</a> în SUA pentru ceva plan măreț al partidului (aș vrea ca aia să fie o glumă).</p>
<p>Practic, fabrica asiatică a devenit lideră pe mai multe domenii în 2025 (de la medicamente, la taxiuri autonome și, evident, mașini electrice), profitând de incapabilitatea SUA de a impune limite reale și a Europei de a identifica pericolul din importurile chineze (norvegienii au descoperit, de exemplu, că <a href="https://piataauto.md/Stiri/2025/10/Norvegienii-au-descoperit-cu-stupoare-autobuzele-chinezesti-Yutong-tara-lor-pot-fi-controlate-oprite-distanta-din-China-printr-o-cartela-din-Romania/">autobuzele electrice chinezești</a> pot fi oprite de la distanță). Să nu mai zic de faptul că genocidul și <a href="https://uhrp.org/report/demolishing-faith-the-destruction-and-desecration-of-uyghur-mosques-and-shrines/">eliminarea culturală a uyghurilor</a> a continuat fără vreo sancțiune internațională și că 2025 a fost anul “exercițiilor” de forță din zona Taiwanului.</p>
<p>China a băgat la greu și în energie nucleară și a jonglat diplomatic cu colosul pierdut al Rusiei și cu gigantul prăbușit al Statelor Unite. Chiar dacă multe țări s-au trezit și au mai mutat din producție sau impus tarife (inclusiv România), majoritatea producătorilor chinezi au deja fabrici peste tot și porturi întregi în leasing. Până la urmă, așa cum spunea Financial Times: e o țară care ne poat evinde orice, fără să aibă <a href="https://www.ft.com/content/f294be55-98c4-48f0-abce-9041ed236a44">nevoie urgentă de nimic</a> (poate doar de Taiwan, pentru care și-au făcut sistem de bruiat Starlink).</p>
<p>Desigur, România s-a pregătit la greu pentru asta și a permis trimiterea în China a unei delegații formate din&#8230; <a href="https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/adrian-nastase-si-viorica-dancila-s-au-fotografiat-alaturi-de-dictatorii-lumii-xi-jinping-vladimir-putin-si-kim-jong-un-3397201">Adrian Năstase și Viorica Dăn</a>cilă, doi oameni care au exact zero funcții în Statul Român, zero autoritate și zero credibilitate. Job done!</p>
<h3>Big Business și A.I.</h3>
<p>Cloudflare a picat de două ori în 2025, trăgând tot Internetul după el și aducându-mă din nou la concluzia unui <a href="https://www.krossfire.ro/a-i-ul-nu-poate-distruge-o-ruina/">articol precedent:</a> lumea software de astăzi e o mizerie. Și Google a avut un ditamai outage-ul, dar și Steam și servicii care pot sta pe picioarele lor. Se pare că utilizarea a 70% din resursele noastre hardware pentru “A.I.” a dus la o instabilitate a infrastructurii și la o ditamai criza de RAM.</p>
<p>Cum spuneam mai sus, <a href="https://www.profit.ro/stiri/social/angajatii-unei-banci-au-aflat-prin-e-mail-trimis-din-greseala-cand-vor-fi-concediati-acum-primesc-consiliere-psihologica-22145882">concedierile în masă</a> au continuat și în 2025, uneori traumatic. Dacă A.I.-ul a fost o scuză bună pentru mulți, mutarea forței de muncă în India și supra-angajările (și supraevaluările) din pandemie par să fi fost adevăratul motiv.</p>
<p>Industria auto e într-o groapă teribilă, Stellantis reorganizându-se, iar Volkswagen închizând fabrici pe bandă rulantă. O <a href="https://www.g4media.ro/euro-ncap-a-publicat-lista-celor-mai-sigure-masini-testate-in-2024-o-masina-chinezeasca-declarata-castigator-la-cea-mai-disputata-categorie.html">mașină chinezească</a> a fost declarată cea mai sigură electrică din lume, dar asta nu a fost suficient să oprească valul de taxări pe <a href="https://www.theguardian.com/environment/2025/aug/11/road-tax-australia-ev-users-electric-cars-vehicles">mașini electrice.</a> Bine, nici faptul că românii cumpără Tesla în prostie nu ajută, având în vedere că e <a href="https://www.carscoops.com/2024/11/tesla-model-3-comes-bottom-in-german-tuv-reliability-test-again/">o căruță pe care nici testerii nu o suportă.</a> În altă ordine de idei, un alt model drag românilor, Kia Ceed, va fi retras de pe piață după ani de dominație (paradoxal, <a href="https://www.autoexpress.co.uk/kia/ceed/367554/goodbye-kia-ceed-popular-hatch-has-been-sensationally-killed-uk">Xceed încă rămâne pe piață</a>).</p>
<p>Deși Dacia a pierdut un mare avantaj, pe CEO-ul Denis Le Vot, omul care a schimbat brandul, <a href="https://www.youtube.com/watch?v=SS5xSBVxiZk">Stepway</a> a fost printre cele mai bine vândute mașini din Europa în 2025, iar Bigster și Duster au luat tone de premii. N-a stricat nici că Renault a fost considerată una din cele mai inovatoare companii <a href="https://www.press.renault.co.uk/releases/3366">auto</a> din Europa.</p>
<p>Altfel, Warren Buffet s-a retras într-un final, AOL a dispărut definitiv (la fel și Skype, care încă exista), iar Apple Vision e istorie. <a href="https://www.libertatea.ro/stiri/seful-companiei-austriece-de-constructii-strabag-a-murit-brusc-si-neasteptat-peter-haselsteiner-avea-44-de-ani-5162585">Proprietarul Strabag</a> a murit în condiții dubioase, iar mai toate marile companii au avut ceva probleme cu privire la modelul de business (amuzanți au fost cei <a href="https://petapixel.com/2025/04/10/adobe-deletes-bluesky-posts-after-furious-backlash/">de la Adobe</a> care au decis să-l apere în cel mai trist mod posibil).</p>
<p>Altfel, cele mai mari achiziții de piață rămân cele făcute de Omnicom care înghițit aproape toate agențiile mari de advertising neafiliate și, bineînțeles, achiziția Warner Bros. de către Netflix.</p>
<p>Și prin România au existat ceva mișcări de trupe: Emag\Sameday au cumpărat Cargus, Mega Image a absorbit Profi, dar au fost forțați să vândă din magazine celor de la <a href="https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/retail/ultima-ora-mega-image-vinde-catre-annabella-aproape-90-de-magazine-pentru-a-putea-prelua-profi-22135770">Anabella</a> (lanț vâlcean), iar Litera a cumpărat Elefant. G4Media <a href="https://hotnews.ro/grupul-de-presa-al-lui-radu-budeanu-a-cumparat-g4media-2043673">a fost cumpărat</a> de un mogul politic pe o sumă colosală pentru România. Superbet a avut <a href="https://www.gsp.ro/gsp-special/stiri-extrasport/superbet-pierdere-de-30-de-milioane-de-euro-845270.html">un an ceva mai greu</a>, dar treaba asta nu e motiv de tristețe.</p>
<p>Altfel, deși <a href="https://www.bbc.com/news/articles/cn4qg5gzgzxo">Bill Gates</a> se lăuda că-și va dona toată averea, Microsoft a avut un <a href="https://www.pcgamer.com/gaming-industry/microsofts-year-of-shame/">an destul de nașpa,</a> iar alți giganți precum IBM sau Oracle au început să dea înapoi din Europa, hotărâtă să <a href="https://www.france24.com/en/live-news/20250613-we-re-done-with-teams-german-state-hits-uninstall-on-microsoft">înceapă războiul</a> cu marile concerne americane. Ca o victorie din zona mai degrabă independentă a software-ului, e de remarcat că celebrul VLC a primit în sfârșit <a href="https://www.theregister.com/2025/11/12/vlc_guru_gong/">recunoașterea</a> pe care o merită.</p>
<p>Despre AI va trebui probabil să vorbesc separat, pentru că în 2025 s-au întâmplat atât de multe în domeniul ăsta, încât e imposibil să acopăr tot și am scris deja două <a href="https://www.krossfire.ro/despre-inteligenta-artificiala-partea-i/">articole</a> pe temă. De la temerile Bloomberg cu privire la o viitoare bulă (temeri pe care marile companii nu fac eforturile să le calmeze) la inovațiile reale din domeniu, aproape orice frază legată de tehnologie din 2025 a fost urmată de cuvântul A.I.</p>
<p>Tot ce pot spune, ca om care e și el parțial implicat în domeniu, este că 2026 va fi anul când vom separa flăcările de fum.</p>
<h3>Știință</h3>
<p>În 2025, Nobelul în medicină a fost câștigat pentru <a href="https://www.bbc.com/news/articles/c2knwvpd7vno">explicarea sistemului imunitar</a>, iar în toate celelalte domenii (chimie, fizică etc) a fost implicat măcar parțial și A.I.-ul. Apropo, din toate Nobelurile luate în 2025, cinci au fost luate de absolvenți ale aceleiași <a href="https://hotnews.ro/nobel-cinci-premii-in-trei-zile-pentru-o-facultate-care-a-stabilit-un-nou-record-mondial-2084413">universități din California</a>. Apropo de universități, mai toate cele europene s-au retras de pe X, rețeaua de dezinformare a lui Musk.</p>
<p>Îmi e greu să acopăr tot ce s-a întâmplat anul ăsta, de la faptul că oamenii de știință au descoperit că Universul nu e o simulare (wow, ce surpriză) la multiplele revelații din domeniul medicinei și microbiologiei. De exemplu, s-a descoperit un nou antibiotic pentru boala Lyme, ale cărei cazuri se înmulțesc (încălzirea globală, boss), se pare că <a href="https://theconversation.com/mitochondria-can-sense-bacteria-and-trigger-your-immune-system-to-trap-them-revealing-new-ways-to-treat-infections-and-autoimmunity-255939">mitocondriile</a> sunt cele care declanșează de fapt sistemul imunitar, iar coreenii au descoperit o metodă de a face cancerul și cancerul de colon în special să se “deprogrameze imunitar”. Știu că tot auziți de-astea cu cancerul în fiecare an, dar chestia asta e <a href="https://oncodaily.com/oncolibrary/benein-cancer-treatment">în teste clinice</a>. Tot în 2025 am aflat și că oamenii cu părul alb fac cancer mai rar și că sângele artificial <a href="https://www.tokyoweekender.com/entertainment/tech-trends/japanese-scientists-develop-artificial-blood/">e deja o realitate</a> în studiile clinice japoneze.</p>
<p>Altfel, după un transplant de gene, un bărbat cu diabet avansat a reușit să-și producă <a href="https://gizmodo.com/diabetic-man-with-gene-edited-cells-produces-his-own-insulin-no-transplant-drugs-required-2000640127?utm_source=substack&amp;utm_medium=email">propria insulină</a>. Bine, asta nu ne scutește de faptul că a mai apărut <a href="https://www.freejupiter.com/a-distinct-new-type-of-diabetes-has-just-been-officially-recognized/">un tip de diabet</a> și chiar o nouă autoimună numită <a href="https://newsinhealth.nih.gov/2025/08/discovering-vexas">VEXAS</a>. Tot cercetătorii s-au prins că cea mai mare parte a cancerelor de plămâni din ultimii ani nu au atât de multă legătură cu fumatul (care le agravează), ci cu <a href="https://hotnews.ro/cercetatorii-spun-ca-au-descoperit-cauza-inmultirii-inexplicabile-a-cazurilor-de-cancer-ce-rol-joaca-aerul-pe-care-il-respiram-1878923">microplasticele</a> din aer. Tot ei s-au prins și că Sindromul Down ar putea fi&#8230; <a href="https://stirileprotv.ro/stiri/stiinta/sindromul-teribil-aproape-sa-fie-eradicat-printr-un-proces-complex-de-zeditare-a-genelor-japonezii-au-gasit-solutia.html">eradicat</a> și că Parkinson e o boală posibil produsă de om. Altfel, tatuajele sunt o bună sursă de boli autoimune și <a href="https://www.pnas.org/doi/10.1073/pnas.2510392122">autoinflamatorii</a>, dar nu le spuneți asta celor care și-au acoperit deja o bună parte din piele cu ele.</p>
<p>Medicamentele de tip GLP-1 (Ozempic, Mounjaro) au avut parte de o popularitate așteptată în 2025, contribuind la reducerea epidemiei de obezitate. Acum, nu vreau să fac apologia companiilor farmaceutice, dar medicamentele ăstea au scăzut semnificativ consumul de cipsuri și băuturi carbogazoase, ca și profiturile unor restaurante fast-food. Apropo, dacă tot suntem aici, doctorii ne avertizează grav cu privire la <a href="https://www.ladbible.com/news/health/bowel-cancer-warning-protein-powder-gym-diet-990863-20250613">suplimentele proteice</a>.</p>
<p>Speranța de viață sănătoasă a scăzut, deși cea de <a href="https://cursdeguvernare.ro/ella-kallai-diferenta-tot-mai-mare-intre-speranta-de-viata-si-speranta-de-viata-sanatoasa-presiune-pe-sistemul-de-sanatate.html">viață în general</a> a crescut. Tot 2025 a fost și anul în care mai multe persoane peste 40 de ani au dat naștere decât adolescenți și persoane tinere. Tot în 2025 a murit și cel mai mare donator de sânge, cel care a salvat milioane de oameni cu anticoropii lui folosiți în cazul sarcinilor cu șanse de reject pentru prunc.</p>
<p>Deși noi ne-am uitat după racheta cu bagaboante trimise de Bezos în spațiu sau după 3I/ATLAS, cometa care semăna a OZN, inginerii NASA n-au stat degeaba. Au descoperit cea mai mare gaură neagră (da, e o glumă pe-aici pe undeva) din Universul cunoscut cu masa a <a href="https://www.space.com/astronomy/black-holes/the-biggest-black-hole-ever-seen-scientists-find-one-with-mass-of-36-billion-suns">36 de miliarde</a> de “Sori” și dacă tot fac atât de multe referințe la Soare, au zis să-l și asculte: sună absolut <a href="https://www.ladbible.com/news/science/nasa-parker-probe-touches-sun-creepy-sound-632252-20250124">înfiorător.</a> Altfel, am confirmat că mai există un <a href="https://www.bnl.gov/newsroom/news.php?a=111648">ocean sub Pământ</a> și că lumina poate fi transformată într-un supersolid, iar la Cernobâl au descoperit primele bacterii care se hrănesc direct cu radiații.</p>
<p>În zona de vești mai interesante, s-a confirmat că o ciupercă asiatică îți dă halucinații cu <a href="https://attheu.utah.edu/science-technology/mushroom-causes-fairytale-like-hallucinations">pitici și doar cu pitici</a>, au apărut lentilele de contact care <a href="https://hotnews.ro/inovatie-spectaculoasa-lentilele-de-contact-care-fac-posibila-vederea-pe-timp-de-noapte-1993151">văd pe întuneric</a>, iar ADN-ul ne-a zis cine e Jack Spintecătorul (polonezul ăla pe care-l suspectau toți, <a href="https://www.mirror.co.uk/news/weird-news/jack-rippers-real-identity-finally-36315068">Aron Kominsky</a>). Cel mai mare studiu pe alimente ultraprocesate vine cu o super revelație: sunt toate nasoale.</p>
<p>La final m-aș întoarce tot în zona cercetării românești, unde un universitar ieșean a descoperit că se poate insera fraudulos în articolele altora. <a href="https://pressone.ro/reteaua-citarilor-fictive-un-universitar-iesean-si-a-crescut-reputatia-academica-plantandu-si-fraudulos-lucrarile-in-bibliografiile-a-circa-200-de-articole-stiintifice">Ilustrul nostru anonim</a> fusese citat în peste 200 de articole, deși nici măcar acum nu știu cum îl cheamă.</p>
<h3>Antropologie si Istorie</h3>
<p>Partea asta probabil trebuia să stea la Știință, dar 2025 a fost un an glorios pentru istorici, așa că o tratăm separat. Am aflat că Alexandru Macedon e posibil să fi fost otrăvit chiar cu apă din Styx (mă rog, din echivalentul lui real, <a href="https://www.nationalgeographic.com/history/article/how-did-alexander-the-great-die-river-styx">Mavroneri</a>), ne-am prins de unde veneau hitiții (protoindoeuropeni) și de faptul că celții nu au fost niciodată un popor, ci un tipar cultural, ca și fenicienii.</p>
<p>Un mormânt colectiv din Slovacia ne-a arătat că și agricultorii pașnici ai neoliticului se omorau pe capete, că Nilul mai avea <a href="https://stirileprotv.ro/divers/o-descoperire-arheologica-rescrie-istoria-egiptului-antic-ar-putea-rezolva-unul-dintre-cele-mai-mari-mistere-ale-lumii.html">un braț</a>, fix pe lângă piramide (care a și ajutat la construcția lor), și că <a href="https://www.mediafax.ro/cultura-media/un-fragment-cu-scriere-cuneiforma-vechi-de-2-700-de-ani-rescrie-istoria-relatiilor-dintre-regatul-iuda-si-imperiul-asirian-23632086">vechea Asirie și vechiul Israel</a> aveau relații diplomatice foarte complexe. Între timp, am găsit și o bucată semnificativă din farul din Alexandria, dar și un vas al plăcerilor din regiune, vas despre care se credea că <a href="https://www.mediafax.ro/cultura-media/egiptul-antic-dezvaluie-o-descoperire-rara-vasul-placerilor-interzise-gasit-langa-alexandria-confirma-relatarile-lui-strabon-dupa-2-000-de-ani-23655519s">nu există.</a></p>
<p>Tot în 2025 s-au găsit și celebrele tuneluri de sub ruinele <a href="https://www.popularmechanics.com/science/archaeology/a65446804/underground-inca-labyrinth-rumor/">Inca</a>, iar în Macedonia de Nord s-au găsit ruinele Lyncestisului, un regat macedonean dispărut. Treaba asta va da apă la moară populației locale de bulgari care se crede rudă cu Macedon. Între timp, un băiat din Chile a înapoiat o bucată de Parthenon luată de tatăl său <a href="https://www.smithsonianmag.com/smart-news/a-man-brought-his-fathers-piece-of-the-parthenon-to-greek-officials-they-said-it-was-from-an-even-older-temple-in-the-acropolis-180987628/">cu mulți ani înainte</a> pentru a afla cu surprindere că… era mult mai veche decât Parthenonul.</p>
<p>Altfel, se pare că oamenii evoluează prea încet pentru <a href="https://newatlas.com/biology/evolution-modern-life-anthropocene/">mediul lor</a>, că T-Recșii e posibil să fi avut și ei pene și că cel puțin o <a href="https://www.popularmechanics.com/science/archaeology/a69093787/human-remains-no-relatives-dna/">specie de oameni</a> fără legătură cu actualii homo sapiens a mai călcat prin regiune și a supraviețuit mai mult decât credeam.</p>
<p>În timp ce în România niște profesori au luat în serios teoria unui puști conform căruia românii se trag din cumani (copiată din Neagu Djuvara și enunțată cu ignoranța profundă a generației Alpha), la Hunedoara s-au găsit <a href="https://www.antena3.ro/life/stiinta/descoperire-arheologica-extraordinara-in-hunedoara-un-set-complet-de-unelte-arata-cat-de-ingeniosi-erau-dacii-745986.html">unelte</a> dacice chiar avansate, iar străinii au început să devină obsedați de <a href="https://english.elpais.com/culture/2025-07-27/trajan-the-roman-emperor-who-fought-the-dacians-and-parthians-superpowers-like-todays-russia-and-china.html">împăratul Traian</a>.</p>
<p>Desigur, descoperirea anului este rămâne aia că Hitler chiar suferea de o formă <a href="https://www.cbsnews.com/news/adolf-hitler-dna-reveals-nazi-likely-kallmann-syndrome-genitals-micropenis/">de micropenie</a>.</p>
<h3>Filme &amp; Media</h3>
<p>Anul ăsta a fost un obituar continuu. Au murit David Lynch, Gene Hackman, Val Kilmer, Terrence Stamp, Michelle Trachtenberg (foarte tânără de altfel), Diane Keaton, Robert Redford, Michael Madsen, Julien McMahon, Udo Kier, Brigitte Bardot, Richard Chamberlain, Rob Reiner (ucis, din păcate) și chiar și legendarul Hulk “Hollywood” Hogan. Chiar și românii au avut niște pierderi, deși ele aparțineau mai degrabă altor generații: actrița Julieta Szony, regizorul Mircea Veroiu și actorul Mihai Dinvale.</p>
<p>Altfel, ca și 2024, genul horror și-a arătat capabilitatea de a produce filme bune sau măcar interesante: Weapons a fost o surpriză plăcută pentru mine, dar nici Bugonia, Frankenstein sau Bring Her Back n-au fost de lepădat. Chiar și Ultimul Knives Out a fost o surpriză plăcută, ultimul Super Man a fost o ciudățenie cu succes la box office, iar Naked Gun a reinventat efectiv parodia (am mai scris pe tema asta, n-are sens să mă repet).</p>
<p>Acum, dacă e să-mi întreb prietenii și pe cei mai cinefili ca mine, probabil toți ar zice că ultimul film al lui Leo DiCaprio, One Battle After Another, a fost cam cel mai ok film al anului. Eu aș adăuga, fără urmă de ironie, și Cravata Galbenă. Da, filmul a fost implicat într-un <a href="https://culturaladuba.ro/regizorul-serge-celebidachi-si-echipa-filmului-cravata-galbena-au-cerut-revistei-de-liceeni-alecart-modificarea-unei-recenzii-scrisa-de-o-eleva-este-o-mare-neintelegere-raspunde-echipa-filmului/">scandal stupid</a> legat de promovare, dar producția e impecabilă, iar povestea absolut fascinantă, la fel cum a fost și viața lui Sergiu Celibidache. Dacă John Malkovich nu mai e o surpriză pentru nimeni, tânărul Ben Schnetzer rămâne revelația anului în termeni de actorie.</p>
<p>Ca de obicei, zona serialelor a abundat de titluri faine, lucru care se întâmplă în mod constant de vreo 10-15 ani încoace. S-a vorbit intens despre Adolescence, The Studio, Alien:Earth, Severance, Andor, Dept.Q și The Chair Company, dar și despre ultimele sezoane din White Lotus, The Bear, Fallout și, evident, despre finalul Stranger Things (difuzat chiar în noaptea dintre ani). Aș menționa aici și sezonul doi din Peacemaker, pentru cine-l poate tolera atât de mult pe John Cena pe ecran (eu am putut și mi-a plăcut).</p>
<p>Altfel, s-au întors legedendele Mitchell &amp; Webb, Sebastian Stan are și el un Glob de Aur, Trinitas are platformă de streaming și se lucrează intens la <a href="https://nerdist.com/article/spaceballs-2-starring-josh-gad-mel-brooks-producing-sequel-movie/">Space Balls 2</a> cu participarea lui Mel Brooks. Johnny Depp a fost măcar legal reabilitat complet, iar filmele făcute cu GenAI pot lua Oscaruri.</p>
<p>Ca o notă de subsol, filmul The Toxic Avenger, cu Peter Dinklage, făcut în 2023 și scos pe piață în 2025 a avut cea mai mișto campanie de promovare din ultimii zece ani. Filmul e o parodie în care un om de serviciu care lucrează pentru o companie coruptă din pharma este transformat accidental într-un supererou monstruos, prin contact cu produsele companiei. Cum a fost promovat? Prin investirea a <a href="https://movieweb.com/toxic-avenger-reboot-viral-marketing-stunt-medical-debt/">5 milioane de dolari</a>, adică tot bugetul de promovare, în ștergerea datoriei medicale a mai multor americani săraci. În același sens, e de menționat că și <a href="https://www.nme.com/news/film/michael-sheen-just-paid-1m-worth-of-debt-for-900-people-using-his-own-money-3843895">Michael Sheen</a> a făcut un gest similar. Bravo lor!</p>
<p>În zona de aiureli woke, pe care am eliminat-o altfel din articolul de față (pentru că am înlocuit aberațiile woke cu fascismul de buzunar), e de menționat totuși și filmul cu Power Puff Girls unde <a href="https://youtu.be/VjbEfm1N7TM?si=xgO_qAyTPoUtySXX">reacția la trailer</a> a fost atât de brutală, încât mizeria nu s-a mai lansat. La fel s-a întâmplat și cu Snow White-ul Disney din 2025, o abominație unde în rol principal a fost distribuită probabil cea mai arogantă puștoaică mulatră, iar în rol de mamă cea rea, superba Gal Gadot, ale cărei păreri despre patria ei mamă, Israel, au alienat pe toată lumea de pe platou. Din păcate, ăsta chiar s-a lansat, doar pentru a lua un 2.5/10 pe IMDB.</p>
<p>Altfel, Rowling îi dă înainte cu remake-ul la Harry Potter unde Snape va fi <a href="https://deadline.com/2025/03/harry-potter-series-mcgonnagall-snape-casting-1236313232/">negru</a> fără vreo explicație clară, dar în care vechii actori nu au voie pentru că au contrazis-o cu privire la atacurile ei asupra comunității trans. Tot eșec a fost și Megalopolis-ul lui Francis Ford Coppola care se văita că va trebui <a href="https://stirileprotv.ro/show-buzz/entertainment/celebrul-regizor-francis-ford-coppola-a-fost-nevoit-sa-isi-vanda-insula-belize-ca-sa-acopere-pierderile-filmului-megalopolis.html">să-și vândă o insulă</a> pentru a acoperi pierderile.</p>
<p>Între timp, Netflix pare să nu mai fie atât de concentrat pe incluziune, cât pe ideea de a <a href="https://www.g4media.ro/persoane-din-interiorul-netflix-au-afirmat-ca-sunt-obligati-sa-rescrie-scenariile-pentru-telespectatorii-care-isi-folosesc-telefoanele-in-timpul-vizionarii.html">scurta dialogurile din scenarii</a>, încât să poată fi văzute filmele în timp ce faci altceva sau navighezi pe social media.</p>
<p>Tot la capitolul “cancel culture”, dar de dreapta, intră și anularea show-ului lui Jimmy Kimmel pentru că nu s-a închinat în fața lui Charlie Kirk sau ceva. Până la urmă, omul a fost adus înapoi, în timp ce lumea uita treptat cine fusese Charlie.</p>
<p>Între timp, AI-ul și-a băgat coada peste tot, de la filme la producția publicitară, iar multe <a href="https://www.socialsamosa.com/campaign-spot/original-source-new-ad-leverages-ai-8843722">campanii arată foarte bine</a>.</p>
<h3>Jocuri</h3>
<p>Zona de jocuri video a fost destul de activă în 2025, deși concedierile masive au continuat și la fel și sindicalizările, <a href="https://www.gamesradar.com/games/diablo/no-amount-of-hard-work-is-enough-to-protect-us-over-450-diablo-devs-sick-of-the-constant-pressures-of-layoffs-passion-tax-and-crunch-under-ai-obsessed-microsoft-vote-to-unionize/">foarte dificile în Statele Unite</a>. La fel au continuat și achizițiile unor companii mari de către chinezi sau fonduri dubioase. EA Games, de exemplu, va fi cumpărat de un fond al <a href="https://www.profit.ro/bloomberg/tranzactie-gigant-electronic-arts-vandut-cu-55-miliarde-dolari-cea-mai-mare-achizitie-din-istoria-wall-street-ului-cu-efect-de-levier-22182331profi">Arabiei Saudite și de ceva firmă a ginerelui</a> lui Trump. Din fericire, nimănui nu-i mai pasă de EA Games de ani de zile…</p>
<p>Clair Obscur: Expedition 33 a fost jocul anului în calendarul tuturor, doar că folosirea AI-ului generativ l-a văduvit de niște premii. În continuare cred că jocul ăsta are <a href="https://youtu.be/LpNVf8sczqU?si=dumtRoBc-tA1FRqg">cea mai bună coloană sonoră</a> din ultimii ani. Assassin’s Creed: Shadows a marcat revenirea Ubisoft pe firmament (deși au omorât The Crew), iar Ghost of Yotei și Split Fiction au fost în topurile gamerilor. Aici aș adăuga și genialul Hades 2 și n-aș uita nici de remake-ul după Oblivion care a fost foarte bun.</p>
<p>Altfel, Nintendo a decis că emulatoarele sunt <a href="https://www.androidauthority.com/nintendo-emulators-legal-3517187/">totuși legale</a>, iar Elon Musk și-a plătit succesul în jocuri și s-a supărat când fanii s-au prins imediat că e prost. Un dezvoltator a promis că va da credit tuturor donatorilor pentru jocul lui&#8230; motiv pentru care a adăugat <a href="https://www.pcgamer.com/games/horror/one-small-indie-developer-has-accidentally-saddled-itself-with-almost-65-000-extra-people-to-thank-after-initially-asking-for-100-names-to-pad-out-its-credits/">65 000 de nume la finalul jocului</a>.</p>
<p>Ana Dumbrava a continuat să ia premii de Counter Strike pentru România, iar Macron și-a felicitat personal <a href="https://www.sheepesports.com/en/all/articles/cs2-emmanuel-macron-congratulates-vitality-on-completing-the-intel-grand-slam/en">echipa de Counter Strike.</a></p>
<p>Steam a fost în continuare pe val, deși a mai făcut și gafe (a lăsat un joc cu malware să treacă, de exemplu, și a avut o cădere de Crăciun), însă mai toată presa e de acord că Valve și Steam sunt mult <a href="https://gameworldobserver.com/2025/02/19/why-amazon-failed-to-compete-with-steam-store">înaintea competiției</a> și că ăsta e probabil primul monopol ok <a href="https://www.gamesradar.com/games/they-just-keep-winning-steam-was-already-beating-every-store-at-finding-games-and-it-just-got-better-with-custom-calendars-showing-recent-and-upcoming-games-valve-thinks-youll-like/">de pe piață</a>. Bine, explicația e simplă: Valve este o companie cu owner privat, Gabe Nevell nu e un idiot (deși are <a href="https://www.theverge.com/news/673938/gabe-newell-valve-founder-brain-computer-interface-first-chip-starfish">idei tâmpițele</a> uneori), iar echipa lor e mică și constantă de decenii. Absența investitorilor cu idei sau a imbecililor din companiile de consultanță a permis Valve să fie number one pe o piață definită chiar de ei și să aibă peste <a href="https://www.pcgamer.com/gaming-industry/steam-just-cracked-40-million-concurrents-for-the-first-time-meaning-valves-user-count-was-bigger-than-80-percent-of-the-countries-in-the-united-nations/">40 de milioane de utilizatori</a> logați simultan în sistem (și cu mult mai mulți în total).</p>
<p>Tot datorită Steam și Steam Deck în special, au explodat și jocurile pe Linux. Anunțarea unei console Valve a orientat și mai mult jucătorii altor medii (Linux, console, hand held) spre gigantul american.</p>
<p>Eșecul anului a fost fără discuție <a href="https://mygamereviews.com/2025/07/07/civilization-7-review-the-worst-game-in-the-series/">Civilization VII</a>. Nu că nu au existat jocuri mult mai proaste (dacă vă place tortura, încercați Mindseye) sau că alte strategii nu au dezamăgit (Anno 117: Pax Romana, de exemplu, n-a fost ce spera Ubisoft, dar nu e un joc rău), ci doar că aici este vorba despre Civilization. În esență, când ai o serie ai cărei fani și copiii lor se joacă constant din 1991, de când a ieșit primul Civ, și a cărei rețetă a rămas cam la fel de-atunci (exploreză, extinde-te, extrage, cercetează, evoluează, negociază și distruge-ți adversarii) ai un singur lucru de făcut. Ce? Să nu schimbi rețeta, ceea ce Civilization VII a făcut.</p>
<p>Altfel, Sony n-a avut cel mai bun an, deși titluri mișto au avut (ultimul Forza Horizon, Death Stranding 2, ultimul Silent Hill). Playstation Network a fost căzut pentru o perioadă lungă, iar dezvoltatorii lor au fost nevoiți să dea în judecată gigantul chinez Tencent pentru o clonă 1 la 1 după un joc din <a href="https://www.thegamer.com/horizon-zero-dawn-clone-light-of-motiram-sony-copyright-infringement-lawsuit-evidence-removal-steam">seria Horizon</a>. Măcar ei au avut bani să facă asta: un dezvoltator independent s-a trezit că o companie de țepari <a href="https://www.pcgamer.com/games/horror/a-big-scam-company-just-stole-my-whole-game-a-backrooms-indie-dev-has-been-forced-to-seek-legal-help-after-someone-took-their-game-off-steam-and-uploaded-it-to-the-nintendo-store/">le-a luat jocul de pe Steam</a>, l-a reîmpachetat pentru Nintendo store și a reînceput să-l vândă acolo. E ca și când ai lua mâine Pe Aripile Vântului, i-ai zice Pe Aripile Gândului și ai merge să faci lansare la Gaudeamus.</p>
<p>Bine, nici la Xbox nu merg mai bine lucrurile, din moment ce oamenii își înlocuiesc în continuare designerii cu <a href="https://80.lv/articles/candy-crash-developer-king-is-replacing-laid-off-workers-with-ai">AI-uri făcute chiar de aceiași designeri</a>. Nintendo în schimb a dus-o ok, dat fiind că Switch 2 s-a vândut cel puțin onorabil pentru japonezi și <a href="https://www.ign.com/articles/nintendo-switch-2-welcome-tour-will-be-a-paid-tour-of-your-new-nintendo-switch-2">fabulos</a> prin comparație cu competiția.</p>
<p>Dacă bunicuța gameriță (Epic Gaming Grandma) a decedat în 2025, o altă doamnă în etate este gata să-i ia locul. În Japonia, <a href="https://www.ign.com/articles/tekken-8-tournament-won-by-73-year-old-japanese-grandma-draws-attention-to-how-games-are-helping-care-home-residents-in-japan">o bunicuță de 73 de ani</a> a câștigat campionatul de Tekken, după ce învățase jocul de lupte în azilul unde era internată.</p>
<p>În zona de vești mai dubioase, Activision s-a apucat să plaseze reclame la jocuri în interiorul altor jocuri, ca în produsele pentru mobil, iar idioții de la Warner Bros au închis definitiv Monolith Studios și au trecut sub patent sistemul lor, <a href="https://www.ign.com/articles/after-warner-bros-shut-down-shadow-of-mordor-developer-monolith-and-canceled-wonder-woman-fans-lament-the-wasted-potential-of-its-nemesis-system">Nemesis</a>, probabil cel mai original AI din istoria recentă a jocurilor video. Ce era Nemesis? Pentru cei care nu au jucat cele două jocuri care îl foloseau, sistemul Nemesis permitea inamicilor răniți sau care scăpaseră de asalturile jucătorilor tăi să se răzbune, să crească în rank-uri, să se reorganizeze și să te urmărească pe hartă.</p>
<p>Altfel, gamerii ar vrea ca producătorii să nu mai poată omorî jocurile “<a href="https://www.gamingbible.com/news/200000-gamers-petition-072998-20240807">always online</a>”, un model de business foarte prost oricum (titlurile <a href="https://www.pcgamer.com/gaming-industry/industry-report-says-steam-users-play-more-noncompetitive-games-than-console-players-and-our-interest-in-pve-keeps-growing/">single player</a> au fost iar cool in 2025), iar toxicitatea din jocuri a devenit <a href="https://arxiv.org/abs/2504.01534">obiect de studiu</a> academic. În fine, jocurile sunt obiect de studiu de vreo 20 de ani, dar în 2025 a fost o avalanșă de studii pe tema lor, până și Anthropic (creatorii AI-ului Claude) testându-și <a href="https://techcrunch.com/2025/02/24/anthropic-used-pokemon-to-benchmark-its-newest-ai-model/">modelele</a> pe jocurile mai vechi cu Pokemon.</p>
<p>Genialul și longevivul Dwarf Fortress a <a href="https://www.pcgamer.com/games/sim/dwarf-fortress-sells-1-million-copies-on-steam-so-now-bay-12-games-can-afford-that-little-party-it-planned/">primit recunoaștere</a> și ceva bănuți, iar un tip a făcut primul MMO care e de fapt single player. Cum? Practic toate personajele <a href="https://www.gamesradar.com/games/mmo/ive-had-this-idea-for-25-years-solo-dev-behind-single-player-mmo-with-fake-simulated-players-insists-i-do-not-plan-to-add-multiplayer-as-it-soars-on-steam/">din joc sunt AI-uri</a> care se prefac că-s oameni care joacă ca niște AI-uri. Fix de asta aveam nevoie. Altfel, brandul Acclaim a reînviat, iar Neverwinter Nights (aka cel mai bun RPG făcut vreodată în opinia mea și doar a mea) a mai primit un add-on oficial&#8230; după <a href="https://www.pcgamer.com/games/rpg/23-year-old-dungeons-and-dragons-rpg-neverwinter-nights-just-got-a-new-official-expansion-that-continues-its-original-story-in-a-love-letter-to-the-game-and-its-community/">23 de ani de la lansare!</a></p>
<p>Per final, vă las cu <a href="https://www.youtube.com/watch?v=41O_MydqxTU&amp;t=1s">această piesă deosebită</a> din filmul Minecraft. Filmul, la fel ca jocul, nu au prea mult sens pentru noi, adulții, dar hei, e cu Jack Black!</p>
<h3>Muzică</h3>
<p>E foarte greu să vă spun ce s-a întâmplat în muzica “mare” în 2025, pentru că muzica mea și pop-ul american nu se întâlnesc prea des. În plus, 2025 a fost anul în care MTV și-a început retragerea din grile definitiv. Chiar și așa, ne-am început anul cu un mic scandal și anume cu diss track-ul lui Kendrick Llamar (“Not Like Us”), compus în 2024, dar cântat live la Superbowl 2025 spre oroarea lui Drake, ținta atacurilor din cântec.</p>
<p>Desigur, anul a fost plin de știri despre Taylor Swift (care continuă să fie gigantică, anti-Trump și pro-oameni, pe care-i plătește foarte bine), Sabrina Carpenter (care nu știu ce cântă, dar bravo ei) și altor domni și doamne a căror muzică nu-mi e foarte familiară. De fapt îmi cam e, pentru că multe din hit-urile anului 2025 sunt niște cover-uri nesimțite ascunse sub eticheta “interpolării muzicale”. Ce să zic, sper că AI-ul n-o să aibă prea multă milă cu ăștia și după cum sună o piesă făcută cu SunoAI în 2025, probabil că nici nu va avea.</p>
<p>Câteva piese auzite prin Bolt m-au enervat cu precădere și aș aminti aici Doechii – Anxiety care nu e compusă acum și nici măcar nu e compusă de Doechii, pentru că e o copie după Gotye – Somebody I Used to Know. Ca să nu fiu nasol, aș spune că artista de culoare a avut un an bun și că nu e lipsită de talent, doar că Anxiety e tot ce e mai prost în muzica GenZ: are o temă superficială (văicăreala despre cât de rea e anxietatea) și e un plagiat remixat exclusiv pentru TikTok. Tot aici includ și întreaga carieră de o singură piesă a lui Benson Boone. Omul e un măscărici care pare să fi ascultat clasicii (Queen și alte câteva trupe legendare) și să se fi hotărât să îi parodieze în cel mai trist mod posibil. Altfel nu-mi explic cum o piesă cântată prost și cu versuri de clasa a patra a ajuns atât de sus. Rick Beato avea dreptate, dar a încercat să fie drăguț.</p>
<p>Pentru mine, piesele non-metal ale anului 2025 sunt <a href="https://www.youtube.com/watch?v=ZA1YBgsBoBc&amp;list=RDZA1YBgsBoBc&amp;start_radio=1">New Plan</a> de la The Glorious Sons (dacă nu v-ați apucat să-i ascultați deja pe canadienii ăștia, acum e momentul) și <a href="https://www.youtube.com/watch?v=QRJhPHxY_A0">Decibels</a>, de la trupa de reggae franțuzesc Dub Inc. (dap, sunt fan reggae franțuzesc de ani de zile). Dacă nu vă plac, e ok, rămânem prieteni. Dacă nu vă plac, dar vi se pare că Benson Boone e super original, mă mai gândesc.</p>
<p>Un alt scandal non-metalist de care e imposibil să nu fi auzit este cel care-l privește pe pseudorapperul și pe violatorul cunoscut P.Diddy zis Puff Daddy zis “ăla care probabil a ordonat asasinatul lui Notorious B.I.G.”. Omul a primit <a href="https://hotnews.ro/p-diddy-si-procesul-care-a-zduguit-industria-muzicala-cum-au-reactionat-vedetele-la-verdictul-instantei-2016747?utm_source=substack&amp;utm_medium=email">mai puțin decât merita</a> pentru scandalul de abuz sexual care l-a implicat, după ce luni de zile au tot apărut oameni care se lădau că știau și ne-au avertizat.</p>
<p>Din fericire, zona de rap nu a suferit doar de abuzatori și diss track-uri. O reîntoarcere a unor MC și trupe vechi ne-a dat în 2025 piese noi de la Wu-Tang Clan, Method Man și Redman (încă <a href="https://www.youtube.com/watch?v=D8fHatctfRo">amuzanți</a>), dar și extrem de mult A.I. Slop. E aproape imposibil să mai cauți un nume de tip 50 Cent sau NAS fără să dai peste 20 de videoclipuri false. Lumea a părut mai puțin deranjată de asta decât de faptul că Nicki Minaj e fană MAGA.</p>
<p>În zona de heavy metal, evenimentul anului a fost Concertul Back to the Beginning, în cinstea retragerii lui <a href="https://hotnews.ro/video-cea-mai-tare-zi-din-istoria-heavy-metalului-ozzy-osbourne-si-a-tinut-concertul-de-adio-alaturi-de-black-sabbath-de-la-metallica-la-slayer-marile-formatii-au-venit-sa-cante-2018160">Ozzy Osbourne</a>, zeu al metalului care, la scurtă vreme, ne-a și părăsit. Altfel, anul n-a dus lipsă de albume bune nici mainstream și nici underground, la o primă răsfoire mentală remarcând rapid ultimele albume Sabaton, Alestorm, Heaven Shall Burn, Avantasia sau Testament (bun de tot, de altfel). Totuși, dacă mi-a rămas ceva puternic în minte anul ăsta a fost unul din proiectele lui Mikael Stanne, Hallo Effect, și albumul March of the Unheard. Premiul pentru cea mai harnică trupă merge totuși la Rome, proiectul luxemburghezului Jérôme Reuter care a scos vreo 3 albume în 2025 fără A.I., o compilației și un album live. Ca fan, pot să spun că nu-s grozave, dar apreciez efortul.</p>
<p>Apropo, în 2025 s-a legitimat și mai vechiul institut de <a href="https://metalstudies.org/">studii ale metalului</a>, dar a apărut și un program de facultate cât se poate de real despre <a href="https://www.nme.com/news/music/you-can-now-study-a-university-degree-in-heavy-metal-3830513">heavy metal</a>. E ceva ce mi-ar plăcea să fac, sincer să fiu.</p>
<p>Bine, în 2025 am avut și o concurentă la Miss Chile care era în paralel și solistă la trupa de death metal Decessus. Femeia <a href="https://youtu.be/FwbZrdSGlmE?si=gi2awPAMHhKcbohq">a rupt</a> și la propriu și la figurat și a câștigat, iar metal-ul, la fel ca filmele horror, și-a făcut tot mai des loc în presa mainstream (aici, <a href="https://www.telegraph.co.uk/music/news/sabaton-swedish-metal-band/">despre Sabaton</a> și eforturile lor de a salva muzee). Inclusiv în România s-a vorbit despre gen, când o trupă de tipe s-a dezbrăcat pe scenă la Râșnov și când biletele pentru Metallica au generat o uriașă îmbulzeală online. Apropo de concerte, cred că Satch &amp; Vai a fost concertul anului pentru mine.</p>
<p>Anul 2025 a fost anul în care nu l-am pierdut doar pe Ozzy Osborne, ci și pe Chris Rea, Brian Whilson și Ace Frehely. Prin România, am pierdut ceva artiști, de la gloriile altor vremuri (Horia Moculescu), la gloriile care ar fi putut (Artan), de la legende (compozitorul Eugen Doga) la legende undeground (Mircea Tiberian). Tot în 2025 a murit și jurnalistul muzical Alex Revenco.</p>
<p>În Rock’n Roll Hall of Fame au fost incluși White Stripes și Soundgarden, dar și Outkast (meritau), iar Japonia și-a tras <a href="https://www.cbsnews.com/news/sanae-takaichi-japan-prime-minister-heavy-metal-drums/">prim-ministră metalistă</a>, mergând pe urmele Taiwanului. Multe magazine de instrumente muzicale și-au închis porțile, iar idioții de la Live Nation au senzația că biletele la <a href="https://www.rollingstone.com/music/music-news/live-nationceo-concerts-aunderpriced-are-they-1235432347/">concerte sunt ieftine</a>, când de fapt n-au fost niciodată mai scumpe.</p>
<p>La capitolul alte vești proaste, solistul de la 3 Doors Down are cancer in stadiu terminal, Alyssa a plecat de la Arch Enemy, iar David Draiman de la Disturbed a tras trupa pe dreapta pe termen nedeterminat, după ce s-a apucat să semneze rachete prin Israel și să-și irite fanii. <a href="https://blabbermouth.net/news/ex-lostprophets-singer-ian-watkins-dead-at-48-after-attack-in-prison">Ian Watkins</a>, pedofilul care cândva a fost solistul Lostprophets, s-a stins în pușcărie.</p>
<p>Deși NU Metal-ul a înviat în ultimii doi ani, de asta nu par să beneficieze nici Linkin Park (a căror nouă <a href="https://sports.yahoo.com/article/laughable-van-basten-slams-linkin-204212772.html">formulă nu funcționează</a>) și nici Limp Bizkit, care și-au pierdut basistul și aparent și bunul simț, prin declarații <a href="https://faroutmagazine.co.uk/limp-bizkit-concert-estonia-cancelled-fred-durst-pro-russian-comments/">Pro-Rusia</a>. System of a Down însă vor concerta din nou, ceea ce nu pot spune decât că mă bucură. Radiohead au avut și ei ditamai turneul, iar reuniunea Oasis a rupt casele de bilete în 2025. Practic, din punctul ăsta de vedere, 2025 a fost mai apropiat de 2005, decât de 2024.</p>
<p>Prin România, a fost ceva scandal cu prestația lui Justin Timberlake la Electric Castle… până s-a prins lumea că omul a avut boala Lyme, ca Avril Lavgine, Shania Twain, Ben Stiller și multe alte vedete. De unde au luat-o? Din același cartier pentru bogătani, The Hamptons, cartier <a href="https://www.tyla.com/entertainment/celebrity/justin-timberlake-lyme-disease-celebrity-diagnosis-reason-595319-20250804">construit pe o fostă pădure</a> unde căpușa care o produce era abundentă.</p>
<p>În știri ceva mai amuzante, un băiat de la trupa Vitriol a fost <a href="https://themosh.net/vitriol-guitarist-kyle-rasmussen-abandoned-at-gas-station-mid-tour-as-bandmates-stage-mass-exodus/">abandonat de colegii de trupă</a> în benzinărie (după ce-i enervase pe toți) și a fost nevoit să facă fundraising ca să se poată întoarce acasă. Cradle of Filth au colaborat cu <a href="https://www.musicradar.com/artists/hes-playing-acoustic-guitar-but-a-lot-of-it-sounds-like-us-ed-really-pushes-himself-dani-filth-on-cradle-of-filths-collaboration-with-ed-sheeran">Ed Sheeran</a>, Sex Pistols s-au reunit cu <a href="https://www.masslive.com/entertainment/2025/11/legendary-rock-band-to-go-on-tour-next-year-without-founding-member.html">Frank Carter</a> la voce, iar niște băieți din generația noastră au deschis un club pentru <a href="https://www.chroniclelive.co.uk/whats-on/music-nightlife-news/elder-emo-night-newcastle-digital-31057031">ascultătorii de emo</a> de peste 30 de ani. Norvegienii chiar au pierdut o trupă de <a href="https://www.metalsucks.net/2025/11/13/norwegian-authorities-are-searching-for-two-black-metal-musicians-lost-in-the-mountains/">black metal în pădure</a>, iar un documentar bine documentat (sic!) susține că Jim Morrison nu e mort.</p>
<p>Și pe la noi s-au întâmplat multe, de la micile scandaluri de la începutul anului, precum retragerea trupei Firma despre care mulți credeau că e deja retrasă, la show-ul făcut de o româncă la <a href="https://www.facebook.com/watch/?v=547754564593948&amp;rdid=RsKTT5h5OKPTij6U">Britain’s Got Talent</a> la faptul că marele artist, fotbalist și fost primari Nicolae Robu a scos în sfârșit albumul ăla pe care-l așteptam cu toții din 2024. Vă rog să <a href="https://www.facebook.com/share/v/1CEDwoJWAb/">ascultați…</a></p>
<h3>Sport</h3>
<p>David Popovoci a câștigat tot ce putea câștiga, oriunde a participat, dar publicul român a rămas cu ideea că tipul și-a luat o mașină prea scumpă și că face reclame (ceea ce am face cu toții dacă am ști că faima noastră ne va ține maxim până la 30-33 de ani). <a href="https://www.digisport.ro/atletism/neverosimil-stefania-uta-record-si-medalie-de-aur-pentru-romania-dupa-o-cursa-interzisa-cardiacilor-3742091">Ștefania Uta</a> ne-a adus o medalie de aur la atletism, Madalina Florea a castigat Golden Trail, iar <a href="https://www.digi24.ro/stiri/sport/alte-sporturi/mihaela-cambei-a-castigat-trei-medalii-de-aur-la-campionatele-europene-de-haltere-3197561">Mihaela Cambei</a> a mai luat niște titluri la haltere.</p>
<p>Simona Halep s-a retras, după o încercare dificilă de revenire, dar și Cristina Neagu. Tot în 2025 am aflat că vestita Camelia Voinea (care-și împingea fiica la toate probele de gimnastică pe care nu le putea face) era o abuzatoare. Evident, ea s-a apărat trimițând-o pe fiică-sa cu o scrisoare în care scria că mami nu <a href="https://www.digi24.ro/stiri/sport/antrenoarea-camelia-voinea-si-ar-fi-abuzat-verbal-propria-fiica-in-sala-de-gimnastica-conform-unui-video-mami-nu-mai-pot-3507855">e abuzatoare</a>.</p>
<p>În lumea fotbalului nu s-au întâmplat prea multe: ne-am calificat <a href="https://www.digisport.ro/fotbal/echipa-nationala/acum-e-sigur-romania-s-a-calificat-la-barajul-pentru-cupa-mondiala-2026-ce-se-schimba-daca-termina-grupa-pe-locul-2-3925093">cu greu</a> la barajul pentru Mondiale din martie, a murit legendarul Emeric Ienei, iar Bolojan l-a premiat în sfârșit pe Hagi. FCSB a pierdut dreptul la vechile titluri ale Stelei, iar ProTV a fost obligat de CNA să difuzeze meciurile și live, <a href="https://gadget.ro/in-romania-a-aparut-asa-numita-clauza-anti-voyo-ro-cea-care-obliga-pro-tv-si-nu-numai-sa-transmita-meciurile-de-fotbal-si-la-televizor/">nu doar pe Voyo</a>. Cristi Chivu este acum antrenor la Inter Milano. Apropo de Inter, ei au fost executați în finala Ligii Campionilor cu 5-0 de către PSG, fapt care a generat niște super mișcări de <a href="https://www.digisport.ro/fotbal/champions-league/emmanuel-macron-nu-sta-la-discutii-vom-pedepsi-vom-fi-necrutatori-imagini-ca-dupa-razboi-franta-e-in-doliu-3622603">stradă în Franța</a>.</p>
<p>Din păcate, în 2025 ne-a părăsit și legendarul Mihai Leu. Tot din păcate, în 2025, în România se organizează meciuri demonstrative la mișto în care oameni cu probleme precum Floricica Dansatoarea sau Perversul de pe Târgu Ocna sunt caftiți în ring de practicanți reali MMA. Nu fac mișto și a fost un show <a href="https://www.digisport.ro/special/lupta-rusinii-s-a-mutat-la-bucuresti-o-romanca-a-intrat-in-ring-cu-un-barbat-si-ce-a-urmat-e-complet-neasteptat-3839959">absolut hidos.</a> Totuși, ca veste bună, reclamele la pariuri cu vedete sunt pe cale de a fi interzise</p>
<p>Desigur, știri tâmpite n-au fost doar în România. Pe Cristiano Ronaldo l-au amenințat cu 100 de lovituri de bici pentru că <a href="https://www.digisport.ro/special/amenintat-cu-100-de-lovituri-de-bici-cristiano-ronaldo-a-luat-decizia-3456331">a pupat</a> o artistă în scaun cu rotile din Iran. Inutilul de Jake Paul a câștigat un meci cu un Mike Tyson bătrân, probabil regizat, iar apoi a fost bătut măr de un sportiv amator care nu citise scenariul. O rusoaica trișa la maraton cum trișam noi în generală la <a href="https://www.eurosport.ro/atletism/daria-yadernaya-descalificata-dupa-ce-ar-fi-trisat-incredibil-la-maratonul-de-la-tokyo.-la-berlin-ar-fi-folosit-metroul_sto20787941/story.shtml">proba de rezistență</a>, iar un fost atlet olimpic, Ryan Wedding, e acum cel mai căutat drug lord de către americani și canadieni deopotrivă.</p>
<p>Ahh, iar pentru amatorii de povești despre motoare &#8220;ca pe vremuri&#8221;, o Skoda <a href="https://www.skoda-storyboard.com/en/skoda-world/rally-champion-fuel-efficiency-record-holder/">a doborât recordul mondial</a> la mers cu un singur plin: 2831 de kilometri.</p>
<h3>Internet</h3>
<p>Să încerci să acoperi subiectul “Internet” în 2025 e ca și când ai vrea să explici cuiva Imperiul Roman în 30 de secunde. Sunt prea multe lucruri de spus și uneori referințele sunt atât de complicate, încât mai bine halucinezi, ca un AI.</p>
<p>Practic, 90% din ce am discutat mai sus s-a întâmplat pe Internet, un Internet unde chinezii au decis să ceară diplome de expertiză celor care vorbesc aiurea în social media, unde X-ul lui Musk a dezvăluit locația utilizatorilor săi și am aflat că toți marii susținători MAGA și ai Rusiei trăiesc în Pakistan.</p>
<p>În 2025, Internetul a gemut de poze cu păpuși LaBubu, de celebrul “6-7” (nu vă bateți capul), de animații Ghibli făcute cu AI, de porcării pe bază de matcha și, evident, de celebra ciocolată Dubai (apărută în 2021, viralizată la final de 2024 și devenită teroare în 2025).</p>
<p>Nu am putea uita nici despre mema cu CEO-ul și HR-ista îmbrățișați la concertul Coldplay (care s-a dovedit a fi ceva diferit de ce credeam), de Ibiza Final Boss sau de memele cu J.D. Vance care încă nu s-au terminat. O altă memă care mă așteptam să fie mai bună a fost cu CEO-ul care fură mingea unui copil la un meci de baseball, dar nu a avut aceeași anvergură.</p>
<p>Românii <a href="https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/doi-romani-filmati-alergand-pe-pista-dupa-un-avion-2489250.html">au alergat după avioane</a> pe pistele germane, l-au ascultat pe Costi Ioniță inventând istorie, s-au hlizit la gemenele Indiggo și au exploatat pe TikTok melodia aia insuportabilă cu Dame un Grrr (pentru că da, piesa aia e românească).</p>
<p>Felix Baumgarter, celebrul cascador și iubitul Mihaelei Rădulescu a murit și, în ciuda cancanurilor din presa clasică, Internetul l-a onorat cum se cuvinte. Nu același lucru se poate spune despre Andi Moisescu și Olivia Steer care au divorțat, spre surpriza nimănui.</p>
<p>Internetul a fost un loc minunat, unde s-au câștigat campionate <a href="https://edition.cnn.com/2025/04/28/world/video/seagull-screech-competition-european-championship-ldn-digvid">de urlat ca un pescăruș</a>, s-au furat picioare și <a href="https://www.libertatea.ro/stiri/barbat-furat-trei-picioare-amputate-spitalul-cantacuzino-bucuresti-pierdut-unul-5156441">s-au pierdut în fugă</a>, iar un <a href="https://nypost.com/2025/07/15/us-news/paranormal-investigator-dan-rivera-dies-on-annabelle-haunted-doll-tour/">investigator paranormal</a> a murit după ce a încercat să demonstreze că celebra păpușa Anabelle nu e posedată.</p>
<p>Apropo, tot din online am aflat că Generațiile mai tinere au descoperit concediile și le spun… <a href="https://www.fastcompany.com/91357784/what-is-a-micro-retirement-inside-the-latest-gen-z-trend">micro pensionare</a> (micro retirement).</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Pe final, aș putea spune că 2025 a fost un an plin, poate prea plin, chiar și pentru cei care nu-și împart timpul în secțiuni de 365 de zile. Prin urmare, nu pot decât să las acest articol testament viitor celor care într-o zi o să zică: “cred că nu era așa rău înainte, prin 2025”. Ba da, prietene, a fost nasol, iar acum întoarce-te la hoverboard-ul tău și bea-ți electroliții!</p>
<p><em>P.S: Această retrospectivă a fost naturală 100%, fără AI, conservanți sau moderație în exces.</em></p>
<p>The post <a href="https://www.krossfire.ro/2025-ultimul-sezon-dintr-un-serial-prost/">2025 – Ultimul Sezon dintr-un Serial Prost</a> appeared first on <a href="https://www.krossfire.ro">Krossfire&#039;s Blog</a>.</p>
]]></content>
		
					<link rel="replies" type="text/html" href="https://www.krossfire.ro/2025-ultimul-sezon-dintr-un-serial-prost/#comments" thr:count="21" />
			<link rel="replies" type="application/atom+xml" href="https://www.krossfire.ro/2025-ultimul-sezon-dintr-un-serial-prost/feed/atom/" thr:count="21" />
			<thr:total>21</thr:total>
			</entry>
		<entry>
		<author>
			<name>krossfire</name>
							<uri>http://www.krossfire.ro</uri>
						</author>

		<title type="html"><![CDATA[A.I.-ul nu poate distruge o ruina]]></title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://www.krossfire.ro/a-i-ul-nu-poate-distruge-o-ruina/" />

		<id>https://www.krossfire.ro/?p=71407</id>
		<updated>2026-01-30T21:05:28Z</updated>
		<published>2025-12-15T21:06:00Z</published>
		<category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="Social, Cultural, Politic" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="Software, Hardware, Online" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="AI" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="distruge" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="Internet" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="ruina" />
		<summary type="html"><![CDATA[<p>Dacă tot am întârziat masiv cu ultimul articol din seria despre AI (dintr-un motiv întemeiat, doar că nu unul vesel), ar merita să fac un pas în lateral și să discut puțin despre Apocalipsa pe care o tot prezice jumătate din Internet. Inteligența Artificială cică ar fi elementul care va distruge Internetul și rețelele sociale, [&#8230;]</p>
<p>The post <a href="https://www.krossfire.ro/a-i-ul-nu-poate-distruge-o-ruina/">A.I.-ul nu poate distruge o ruina</a> appeared first on <a href="https://www.krossfire.ro">Krossfire&#039;s Blog</a>.</p>
]]></summary>

					<content type="html" xml:base="https://www.krossfire.ro/a-i-ul-nu-poate-distruge-o-ruina/"><![CDATA[<p><em>Dac</em><em>ă tot am întârziat masiv cu ultimul articol din seria </em><a href="https://www.krossfire.ro/a-i-ul-nu-o-sa-ti-fure-jobul-partea-a-ii-a/"><em>despre AI</em></a><em> (dintr-un motiv întemeiat, doar că nu unul vesel), ar merita să fac un pas în lateral și să discut puțin despre Apocalipsa pe care o tot prezice jumătate din Internet. Inteligența Artificială cică ar fi elementul care va distruge Internetul și rețelele sociale, zic influencerii depășiți în cantitate și calitate de un roboțel guraliv.</em></p>
<p>Înainte de orice, trebuie să vă spun drept: la nivel de existență online, mă simt bătrân. Am dat prima dată de Internet prin 1996, la un centru de informatică, și am continuat sporadic la biroul alor mei. Calculator am avut tot din perioada aia, ba chiar de mai devreme, dar nici vorbă de conexiune la “ceva”.</p>
<p>De dial-up m-am lovit când treceam la liceu, iar de net prin cablu în a doua parte a liceului, prin 2004-2006, când RDS-RCS s-a gândit să pună Râmnicu Vâlcea pe harta lor spre succes, printre primele din țară (infrastructura exista de la niște firme anterioare). Cam atunci am avut și primul blog, dedicat mediului de dezvoltare Game Maker și atunci am făcut și primele jocuri. În fine, <a href="https://www.krossfire.ro/vremuri-lente-internetul/">v-am mai spus povestea asta</a>, precum și despre norocul de a fi avut părinți vizionari.</p>
<p>Am prins și prima epocă a blogurilor (krossfire.ro are 19 ani) și primele agenții de digital, primii social media manageri, primii influenceri și așa mai departe. De ce vă spun toate astea? Pentru că, dând toată nostalgia la o parte, acum 10-15 ani, Internetul era un loc mult mai fain. Nu, nu compar cu epoca dial-up, când stăteai după cârâiala aia de modem o oră doar să-ți vezi mail-ul. Compar cu netul anilor 2010-2016, când lucrurile, deși departe de a fi perfecte, păreau că se duc într-o direcție mai bună.</p>
<p><strong>De ce ne e frică de AI?</strong></p>
<p>Adevărul e că inteligența artificială și munții de conținut creați cu ea ridică niște probleme interesante, așa că îngrijorările unora nu sunt complet neîntemeiate. Obiectiv vorbind însă, AI-ul nu poate distruge un cimitir de mamuți, abandonat cu mult înainte să ne punem probleme de genul: “Copilul ăla de ce are șase degete?”. Atât Internetul ăla vizibil, de la motoare de căutare la rețelele sociale, erau deja un foc de lemne care ardea dinainte de pandemie (pandemie care a pus kerosen pe vâlvătaie). Multe din lucrurile care ne plac nouă, ăstora mai bătrâni, sunt deja o fantomă a ceea ce speram cândva să devină.</p>
<p>Kurzgesagt, unul din canalele mele favorite de pop science, are un filmuleț foarte bine documentat despre răul pe care-l poate face inteligența artificială <a href="https://www.youtube.com/watch?v=_zfN9wnPvU0">pentru conținutul online</a>. Pot fi de acord cu multe idei de-acolo, inclusiv cu conceptul de “appstinence” (abținerea de la aplicații și telefoane) dar și cu saturația de conținut AI, supramonetizarea producțiilor neoriginale și cu faptul că peste 50% din traficul online de azi este format din boți. Tot clar e că sistemele de inteligență artificială destinate publicului larg vor fi din ce în ce mai otrăvite de antrenarea pe baze de date corupte. De altfel, unii utilizatori au început să-și facă platforme de arhivare care să-i ajute să scape <a href="https://interestingengineering.com/ai-robotics/slop-evader-block-ai-content">de conținutul A.I.</a></p>
<p>Adevărul însă este că problemele prezentate de autori acolo nu sunt noi, ci au fost doar subliniate de ridicarea AI-ului. E la fel cu avalanșa de concedieri despre care vorbeam în seria despre A.I.: multe din joburile supraplătite din pandemie ar fi dispărut oricum sau ar fi plecat în India. Acum a apărut doar pretextul pentru a le elimina. Nu AI-ul fură joburi, ci economia în declin, managementul prost și produsele proaste și nesustenabile.</p>
<p><strong>De ce problema este în altă parte</strong></p>
<p>Google și serviciile lui (mai ales cele de căutare și analytics) sunt niște epave prea mari pentru a se scufunda brusc, dar ele plutesc în derivă de un deceniu. Faptul că acum ai probabil cel mai prost robot AI care-ți rezumă ceva ce era oricum un panou publicitar imens, nu e o mare schimbare în rău. Site-urile legitime pierd trafic, la fel și Google, iar noi pierdem timpul pentru a afla răspunsuri la întrebări dificile precum “Unde găsesc modelul ăsta de pantofi?”</p>
<p>Creatorii erau exploatați și înainte, iar LinkedIN își vindea oricum utilizatorii (ați auzit de Sales Navigator?), doar că acum o face pe față, iar informațiile greșite și lipsa de integritate academică erau o problemă încă de când navigam pe dial-up. Microsoft a făcut mereu software mediocru, așa că nu mă miră că AI-ul lor e pe lângă subiect de cele mai multe ori. Doar <a href="https://www.pcgamer.com/software/ai/microsofts-head-of-ai-doesnt-understand-why-people-dont-like-ai-and-i-dont-understand-why-he-doesnt-understand-because-its-pretty-obvious/">pe ei îi miră.</a></p>
<p>Cory Doctorow a numit conceptul “Enshitification” și a fost cuvântul anului 2024. E un proces natural prin care toate platformele online se lansează cu oferte decente, iar apoi, împovărate de modelul SaaS și de presiunea investitorilor, de concurență sau de propria prostie, devin niște ruine digitale, pline de reclame și ținute în picioare de speculațiile Big Tech.</p>
<p>Nu degeaba există și o conspirație numită Teoria Internetului Mort care crede că din 2016, majoritatea Internetului e populată doar de boți, nu de ființe umane. Deși e obiectiv falsă, conspirația e atât de greu de demontat pentru că 70% din utilizatorii de Internet se comportă ca niște boți, iar din cei rămași, cel puțin 15% sunt plătiți să aibă păreri (vedeți și recentul scandal legat de X și de afișarea spațiului geografic al multor comentatori).</p>
<p style="text-align: center;"><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter wp-image-71776" src="https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/1-1.png" alt="Internetul Ruina" width="356" height="437" srcset="https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/1-1.png 684w, https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/1-1-245x300.png 245w" sizes="auto, (max-width: 356px) 100vw, 356px" /><br />
<em>(Internetul actual nu mai poate fi salvat. <a href="https://www.smbc-comics.com/comic/asteroid">Sursa Imaginii</a>.)</em></p>
<p><em>„Dar, Vlad, erau o groază de tâmpenii și în anii 2000 și 2010, de ce zici că era mai bine atunci?”</em> Erau, că nu degeaba existau toate memele ălea cu Clippy, iritantul ajutor al Microsoft Office. Diferența era că nici Clippy și nici alte epave ale deceniilor trecute nu încercau să-mi vândă nimic, dacă eu deja cumpărasem softul. Acum, am cel puțin 4 abonamente plătite care în continuare încearcă să-mi vândă alte tâmpenii, în ideea că plata e doar pentru eliminarea reclamelor la “alte servicii”, nu la ale lor. Să nu mai vorbim despre faptul că absolut toate programele, chiar și ălea pe care le deschizi o dată la două luni, sunt Software-as-a-Service. De ce să nu plătești abonament pentru un editor banal de .pdf-uri? Până și softul de pe aspiratorul tău inteligent, ăla care se actualizează la două săptămâni fără motiv, e tot cu abonament…</p>
<p style="text-align: center;"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone wp-image-71777 aligncenter" src="https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/2-1.png" alt="" width="535" height="280" srcset="https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/2-1.png 1200w, https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/2-1-300x157.png 300w, https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/2-1-1024x536.png 1024w, https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/2-1-768x402.png 768w" sizes="auto, (max-width: 535px) 100vw, 535px" /><br />
(Sursa: <a href="https://marketoonist.com/wp-content/uploads/2025/11/251117.n.smartproducts-2.jpg">Marketoonist</a>)</p>
<p>De altfel, dezvoltarea de software a devenit o corvoadă <a href="https://spectrum.ieee.org/it-management-software-failures">pur birocratică</a>, nu una tehnologică. Înlocuirea oamenilor cu AI e posibilă și pentru că mulți aveau job-uri efectiv inventate (asta nu înseamnă că e fair play, mai ales cât și jobul de CEO e unul tot inventat).</p>
<p>Efectele ei se văd și în aplicațiile telefoanelor, telefoane care oricum stagnează tehnologic de minim șase ani. Mizerii încete și consumatoare de memorie, plătite de 2-3 ori de-alungul parcursului lor de utilizare. Ne-a luat un deceniu să ajungem să facem ceva mai rapid și mai bine ce puteam face cu un Nokia N95 în 2007. Bună treabă!</p>
<p>Dacă acum 15 ani ne plângeam de spam, acum am ajuns la punctul în care cam 90% din mail-uri sunt spam, inclusiv ălea la care ne-am abonat voluntar. Încercați azi să căutați niște informații simple despre o destinație turistică. Acum, spuneți-mi câte din primele 10 site-uri nu sunt doar reclame și link-uri afiliate (care vă vor urmări mult după căutare) și câte dintre cele valide nu au  de fapt mai multe costuri ascunse decât o lege românească.</p>
<p><strong>AI-ul și conținutul de calitate</strong></p>
<p>Conținutul ala de calitate pe care-l plâng toți? Redus de câțiva ani la bucățele fake regizate pentru Tik-Tok. Rețelele de streaming? Atât de premium că ne-am întors la piraterie (anul 2025 e anul cu cea mai mare creștere a pirateriei din ultimii 15 ani). Nu mai zic de situația aia distractivă în care jumătate de Internet pică din cauza unui CDN finanțat cu miliarde. Cum spuneam și într-un alt articol: Internetul modern este foarte <a href="https://www.krossfire.ro/vremuri-lente-internetul/">foarte lent</a>, în ciuda vitezelor mari și a prețului mic plătit pentru ele.</p>
<p>Fake news? Au existat de când lumea și Pământul. Până la urmă, pe Georgescu nu AI-ul l-a adus în top, iar oamenii se spălau cu ceai de sunătoare în nas încă din anii ’90. Mai mult, informația de calitate e mai puțin accesibilă ca oricând, cu paywall-uri pe orice pagină, de la site-uri de știri la comunități academice. Informația nasoală? Extrem de ușor de găsit și de greu de raportat autorităților, atunci când e replicată agresiv prin reclame plătite. Asta dacă nu e promovată ca autentică de tot felul de psihopați cu prea mulți bani și prea puțin discernământ.</p>
<p>Dar stai, domne, că AI-ul face arta adevărată sa moară! Înțeleg deci că înainte dădeai foarte mulți bani pe artă? Au dispărut toate platformele de crowdfunding, magazinele clasice și Patreon și nu știu eu? Poți susține oamenii care-ți plac și astăzi, așa cum (nu) i-ai susținut ieri. Nu mediocritățile pe bază de A.I. îi amenință, ci mediocrii care cred că arta se plătește singură.</p>
<p>Senzația mea e că toți scriitorii, desenatorii și animatorii ăia independenți mișto au cam murit de foame până să le înjumătățească AI-ul veniturile. Nu de alta, dar încă găsești cărți, printuri, filme, muzică și jocuri în format fizic pe care nu te oprește nimeni să le cumperi. De fapt, azi găsești la cele mai mici prețuri din istorie materiale de calitate și hardware de calitate pentru ele (vezi cât costă azi o consolă retro față de acum 10 ani). De altfel, dacă vreți să ne luptăm în realități antropologice și sociale&#8230; cultura a început <a href="http://Cultura stagneaza: https://www.experimental-history.com/p/the-decline-of-deviance">să stagneze.</a></p>
<p>E la fel și în muzică, deși aici discuția e mai lungă. De vreun an s-a umplut de creatori AI care înjumătățesc veniturile și așa firave ale unora din Shopify, Deezer, Youtube Music etc. Aici pericolul generat de muzica generată de AI, care sună din ce în ce mai bine, este cumva real (un cont pro de Suno te poate duce foarte departe).</p>
<p>În același timp, majoritatea artiștilor adevărați, ăia care înțeleg ce-i aia o gamă, câștigă mai mult din muzică live decât au făcut-o vreodată din streaming. E adevărat că mulți oameni cu potențiali sunt în pericol, dar la fel de adevărat e că avem o armată de DJ, trapperi, producători și muzicieni pop de canapea care n-au avut și n-o să aibă niciodată talent și ale căror produse păreau oricum făcute cu AI.</p>
<p>Ahh, și apropo de talent: influencerii pe care-i deplâng unii se transformaseră în panouri publicitare încă de acum 10 ani. Faptul că acum pot face reclame la și mai multe mizerii nu schimbă cu nimic lucrurile la fel cum nu le schimbă nici faptul că AI-urile generative le mănâncă din profituri. Într-o societate cu minim de educație și cultură, oamenii ăștia n-ar trebui să câștige nici măcar bani pentru o ciocolată, dat fiindcă jumătate din conținutul lor e prost, iar cealaltă jumătate e porno. Mai mult despre asta în primul comentariu, unde veți primi un link la Substack-ul meu, care vă duce înapoi pe Facebook, unde am un link Instagram, unde am un discount la șosete cu Moș Crăciun. Like și Share, vă rog!</p>
<p style="text-align: center;"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone wp-image-71780 aligncenter" src="https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/3-2.png" alt="" width="386" height="425" srcset="https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/3-2.png 684w, https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/3-2-273x300.png 273w" sizes="auto, (max-width: 386px) 100vw, 386px" /><br />
(<a href="https://www.smbc-comics.com/comics/1764990791-20251207_edit.png">Sursa Imaginii</a>)</p>
<p>Oricum ai învărti-o, 70% din conținutul online și din codul care-l făcea accesibil erau mizerabile și înainte, iar consumatorii lor nu erau departe. Ce copiază acum studenții de pe ChatGPT, copiau înainte de pe site-uri de comentarii. Like-urile date unor domnișoare cu creier puțin și OnlyFans-uri populare vor merge către niște oameni la fel dedicați care pot genera 10 avataruri ca ele. AI-ul va înrăutăți unele lucruri, dar nu e vina lui că majoritatea site-urilor au devenit o colecție sinistră de tracking cookies, avertismente GDPR, abonări la newsletter, reclame, bannere și rugăminți să-ți scoți AdBlocker-ul că va fi bine.</p>
<p><strong>De ce AI-ul ar putea avea un impact pozitiv?</strong></p>
<p>Pentru că, deși e inevitabilă umplerea lui de reclame, AI-ul are totuși un relaxant efect unificator. Înainte, pentru halucinațiile unui jurnalist de mâna a doua, trebuia să trec prin 2 site-uri irelevante, 3 pop-upuri și șase bannere, cu sau fără adblock. Acum le pot afla instant. În plus, față de motoarele de căutare, AI-ul are avantajul granularității. Dacă știi ce și cum să ceri, dar și ce tool-uri să folosești, ajungi până la urmă la un rezultat decent sau chiar la adevăr, dacă asta cauți. Fără să sari din site în site sau să ajungi la pagina șapte din Google.</p>
<p>Și dacă AI-ul se umple până la urmă de reclame, cum urmărea Altman (normal, că nu poți să mergi pe pierderi și investiții la nesfârșit), n-ar fi oare cele mai relevante reclame de până acum, având în vedere că motorul știe deja destul de multe despre tine? Sună distopic dar, să fim serioși: nimănui nu-i place cu adevărat publicitatea, indiferent de platformă. Măcar să fie cât de cât relevantă.</p>
<p style="text-align: center;"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone wp-image-71779 aligncenter" src="https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/4-1.png" alt="" width="608" height="318" srcset="https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/4-1.png 1200w, https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/4-1-300x157.png 300w, https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/4-1-1024x536.png 1024w, https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/4-1-768x402.png 768w" sizes="auto, (max-width: 608px) 100vw, 608px" /><br />
(Sursa <a href="https://marketoonist.com/wp-content/uploads/2025/12/251201.n.decades.jpg">Imaginii</a>)</p>
<p>Multe dintre lucrurile pe care unii le fac acum cu platforme de tip Loveable sau Cursor costau câteva salarii de programatori și project manager și săptămâni întregi de teste. La fel și în cazul automatizărilor de marketing sau vânzări. Ce fac unii în 5 minute cu browsere pe bază de AI precum Comet (Perplexity) era până acum rezolvabil cu o serie de extensii și platforme online cu plată. Dacă AI-ul poate înlocui 3-4 alte straturi de software plătite lunar cu un singur strat, mă îndoiesc că va “strica” ceva în afara profiturilor unor companii deja lacome. Banii din buzunarul a trei dubioși vor merge în buzunarul unuia singur.</p>
<p>Într-adevăr, obsesia cu construcția de sisteme de inteligență artificială ne-a adus ceva probleme, inclusiv o criză de RAM, și e trist să vezi că, în loc să-l pună la muncă, mulți lasă AI-ul să facă exact task-urile profund umane precum scrisul sau compusul. La fel de adevărat este că utilizarea lui va crea munți de conținut inutil.</p>
<p>În același timp, îmi e greu să stau pe muntele de gunoi care este acum Internetul și să arăt cu degetul spre AI-ul generativ drept principalul vinovat pentru dezastru. Până la urmă, AI-ul e pe piață în forma actuală de nici trei ani și tot el a învățat să se “descurce” de la cineva, nu-i așa? Să nu mai vorbim de faptul că atât utilizatorii tineri, cât și cei cu experiență n-au nicio problemă în a folosi platformele de inteligență artificială, pe când “liderii de piață” din unele domenii au devenit de ani buni inutilizabili.</p>
<p><strong>A cui e totuși vina?</strong></p>
<p>Dacă e să fie vina cuiva, e tot a miliardarilor din tehnologie care de ani de zile bagă bani în a-și controla cât mai puternic utilizatorii și a-i îndopa cu reclame. În discuția cu Novara Media, Corey Doctorow (da, fix omul cu “enshitification”) explică destul de clar că degradarea calității Internetului nu e un accident și că marile companii își <a href="https://www.youtube.com/watch?v=7wE8G-d7SnY">îndoapă intenționat utilizatorii cu reclame</a>. Le știți, companiile conduse de genul de idioți care bagă 77 de miliarde în concepte retardate <a href="https://finance.yahoo.com/news/reportedly-burning-77-billion-mark-081200329.html">precum metaversul</a>, iar apoi se roagă de Trump să le permită să vândă mai multe date, înainte de a-i devora investitorii. AI-ul e doar un instrument în schema asta, unul care a ajuns la ospăț după ce reușiseră ceilalți să mănânce tot porcul.</p>
<p>Oamenii ăștia sunt efectiv înspăimântați că în unele țări și unele uniuni (aia europeană, de exemplu) încă primesc amenzi pentru publicitate mascată, dezvăluirea datelor utilizatorilor, practici înșelătoare și spam jenant. La fel de frică le e și de dark web, reddit, de grupurile private de Discord, de comunitățile de gaming și lectură, de aplicațiile de chat închise, de newslettere-le pe platformă proprie și de rămășițele vechiului Internet, unde oamenii încă mai schimbă idei și informații, nu mizerii de 15 secunde. Le e frică de oamenii care încă au copii fizice după filmele, jocurile sau muzica preferată, de oamenii care adaptează console retro și de cei care au grupuri închise de hobby-uri. Cu alte cuvinte, le e frică de cei pentru care Internetul e o stradă cu sens unic, nu un garaj veșnic deschis cu parcare liberă pentru companiile de publicitate și brokerii de date.</p>
<p>Cei din BigTech se tem nu atât de ce reprezintă bulele ăstea acum, ci de ce-ar putea reprezenta, odată cu degradarea marilor autostrăzi de date: un Internet izolat, fără mizerii scumpe de la companii supraveluate, cu tehnologii rulate local și fără zgomotul care nu-ți permite de fapt să extragi valoare. Un Internet similar cu cel care a creat cea mai mare generație de programatori, hackeri și creatori de până acum, una care încă mai speră la ideea de comunitate. Un spațiu populat mai degrabă de oameni educați, nu de mase disperate după clickuri, unul care să se lupte cu <a href="https://www.scena9.ro/article/hiperconectati-singuratate-generatia-z-tineri">epidemia de singurătate</a> care a alimentat atâtea portofele din Silicon Valley.</p>
<p><strong>Deci, ce facem mai departe?</strong></p>
<p>Sincer, nimic sau cel puțin nimic pentru Internetul ăsta mare și frumos pe care chipurile o să-l distrugă AI-ul. El e deja o ruina, o pagină dintr-o viitoare carte de istorie.</p>
<p>În anul 476, când ni se spune că ar fi căzut Roma, Imperiul Roman de Apus era o simplă amintire. Tot ce a făcut Odoacru, cuceritorul “barbar” al orașului, a fost să marcheze trecerea peninsulei italiene (pe care a consolidat-o ulterior) într-o nouă epocă. Legile, obiceiurile și expertiza romană au mai rezistat fără probleme un mileniu în Imperiul Roman de Răsărit, dar și în vechile teritorii din Vest care s-au reinventat în timp.</p>
<p>AI-ul n-o să ne dărâme imperiul de paie. În cel mai bun caz, o să ne ajute să navigăm mai ușor prin hățișurile lui. În cel mai rău caz, o să-i accelereze colapsul, permițându-ne să ne întoarcem la țărișoarele noastre lipsite de ambiție, dar&#8230; cât de cât libere.</p>
<p><em>P.S: Apropo, medievaliştii sunt destul de siguri că <a href="https://youtu.be/rMfdCZ3MeXM?si=_1dD97Dm-aVwuwl0">Evul Mediu</a> Tehnofeudal a început deja. Iar dacă vreți totuși o soluție, ea s-ar putea să fie <a href="https://www.youtube.com/watch?v=bjEGRXVKQCQ">interoperabilitatea impusă prin lege</a>. Sursa <a href="https://unsplash.com/photos/concrete-ruins-under-white-sky-GYCfL_i_hhU">imaginii din titlu</a>.</em></p>
<p>The post <a href="https://www.krossfire.ro/a-i-ul-nu-poate-distruge-o-ruina/">A.I.-ul nu poate distruge o ruina</a> appeared first on <a href="https://www.krossfire.ro">Krossfire&#039;s Blog</a>.</p>
]]></content>
		
					<link rel="replies" type="text/html" href="https://www.krossfire.ro/a-i-ul-nu-poate-distruge-o-ruina/#comments" thr:count="45" />
			<link rel="replies" type="application/atom+xml" href="https://www.krossfire.ro/a-i-ul-nu-poate-distruge-o-ruina/feed/atom/" thr:count="45" />
			<thr:total>45</thr:total>
			</entry>
		<entry>
		<author>
			<name>krossfire</name>
							<uri>http://www.krossfire.ro</uri>
						</author>

		<title type="html"><![CDATA[Nici cu decolonizarea nu-mi e rusine&#8230;]]></title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://www.krossfire.ro/nici-cu-decolonizarea-nu-mi-e-rusine/" />

		<id>https://www.krossfire.ro/?p=71276</id>
		<updated>2025-11-02T11:39:36Z</updated>
		<published>2025-10-15T10:26:38Z</published>
		<category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="Istorice" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="Social, Cultural, Politic" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="aes" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="Africa" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="burkina fasso" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="China" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="colonialism" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="congo" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="decolonizarea" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="Europa" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="Franta" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="islamist" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="lovitura" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="mali" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="razboi" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="rdc" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="Rusia" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="rwanda" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="uganda" />
		<summary type="html"><![CDATA[<p>Acum ceva vreme am început să scriu o serie de articole despre imperialism și colonialism și îmi pare rău că m-am oprit chiar înainte de părțile polarizante. Nu de alta, dar în ultimul an, s-a umplut online-ul de discuții pe tema asta, unele venite dintr-o curiozitate istorică autentică, altele de pe Tik-Tok sau din cărțile [&#8230;]</p>
<p>The post <a href="https://www.krossfire.ro/nici-cu-decolonizarea-nu-mi-e-rusine/">Nici cu decolonizarea nu-mi e rusine&#8230;</a> appeared first on <a href="https://www.krossfire.ro">Krossfire&#039;s Blog</a>.</p>
]]></summary>

					<content type="html" xml:base="https://www.krossfire.ro/nici-cu-decolonizarea-nu-mi-e-rusine/"><![CDATA[<p><i><span style="font-weight: 400;">Acum ceva vreme am început să scriu o </span></i><a href="https://www.krossfire.ro/imperialism-opresiune-si-un-strop-de-fictiune-partea-a-ii-a-colonizarea/"><i><span style="font-weight: 400;">serie de articole</span></i></a><i><span style="font-weight: 400;"> despre imperialism și colonialism și îmi pare rău că m-am oprit chiar înainte de părțile polarizante. Nu de alta, dar în ultimul an, s-a umplut online-ul de discuții pe tema asta, unele venite dintr-o curiozitate istorică autentică, altele de pe Tik-Tok sau din cărțile aiuristice despre civilizațiile „bune” pe care le-au cucerit europenii cei „răi”. </span></i></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Așa cum povesteam în alte articole, problema colonialismului și cea a ideii de </span><a href="https://www.krossfire.ro/imperialism-opresiune-fictiune-partea-1-imperiul/"><span style="font-weight: 400;">imperiu</span></a><span style="font-weight: 400;"> ca formă de organizare sunt imposibil de redus la câteva fraze aruncate într-un clip. Probabil ăsta e și motivul pentru care nu mă miră că atât stânga liberală cât și dreapta suveranistă s-au îndrăgostit de un termen mult mai ușor de deturnat: </span><i><span style="font-weight: 400;">decolonizarea culturală</span></i><span style="font-weight: 400;">.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">În teorie, decolonizarea culturală ar trebui să fie renunțarea la părțile pe care imperialiștii cei răi le-au impus anumitor țări și revenirea la un fel de societate inițială, pură și lipsită de traumele capitalismului modern. Evident, dincolo de faptul că puterile coloniale europene au făcut demonstrabil rău în unele teritorii (nu mai rău decât alte puteri invadatoare), genul ăsta de viziune utopică n-are nicio bază istorică. </span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">În primul rând, multe din țările pe care imperiile europene le-au creat după retragere nu existau înainte de colonizare (aproape niciuna din țările din Africa, Estul Mijlociu sau India și nici Filipinele sau Indonezia), deci nu aveau la ce cultură originală să se întoarcă. Mai mult, în majoritatea cazurilor, decolonizarea s-a făcut rapid, la presiunea organismelor internaționale și a opiniei publice. Asta a rezultat în erodarea rapidă a instituțiilor existente și la războaie civile și genocid făcute chiar de “ai lor”. </span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Chiar și așa, decolonizarea culturală e un instrument fabulos de propagandă. Suveraniștii urlă că țările din care fac parte sunt colonii, uitând că multe încă se vindecă după ce au fost mutilate Imperiul Sovietic. În același timp, stângiștii o țin langa cu bietele victime ale colonialismului, Sykes Picot (de discutat în alt capitol) și cu faptul că tot ce se întâmplă în acest moment rău în lume e vina colonialiasmului. </span><span style="font-weight: 400;">Practic, în timp ce Internetul susține aiureli precum că UNESCO e instrument colonizator sau că aztecii erau o populație extrem de avansată și apreciată, în lumea reală, atât colonialismul târziu cât și mitul decolonizării fac mii de victime.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Bunăoară, știați că AES, cel mai mare stat ca întindere din Africa, a decis să iasă din </span><a href="https://www.bbc.com/news/articles/czjvp0pr3eko"><span style="font-weight: 400;">Curtea Penală Internațională</span></a><span style="font-weight: 400;"> (Curtea de la Haga) pe motiv de colonialism, defavorizare a liderilor genocidari africani (mulți condamnați) și a unor acuzații injuste, precum cele aduse lui Putin?</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Ce pisici e AES și de ce ne pasă?  AES sau Alianța Statelor Sahelului este o federație militară și un viitor stat format din actualele țări Mali, Niger și Burkina Faso care împreună acoperă mai bine de un sfert din suprafața Europei. Fabulos, și de ce ne-ar păsa? Ar trebui să ne pese pentru că acest nou stat exista din cauza neglijenței liderilor europeni și americani, a retoricii putrede cu decolonializarea și, evident, islamiștilor, rușilor și chinezilor. Toate ingredientele pentru succes.</span></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="wp-image-71309 aligncenter" src="https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/Alianta-Statelor-Sahelului-AES.png" alt="" width="485" height="377" srcset="https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/Alianta-Statelor-Sahelului-AES.png 900w, https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/Alianta-Statelor-Sahelului-AES-300x233.png 300w, https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/Alianta-Statelor-Sahelului-AES-768x597.png 768w" sizes="auto, (max-width: 485px) 100vw, 485px" /></p>
<p style="text-align: center;"><i><span style="font-weight: 400;">(Harta este una proprie, dar se bazează pe </span></i><a href="https://amaniafrica-et.org/the-withdrawal-of-aes-from-ecowas-an-opportunity-for-re-evaluating-existing-instruments-for-regional-integration/"><i><span style="font-weight: 400;">cea de aici</span></i></a><i><span style="font-weight: 400;">. Sahelul este regiunea africană de tranziție dintre zona fertilă din nordul Africii și deșertul Sahara)</span></i></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Poate nu știți, dar prin 2013, Mali, un stat bogat, dar nu tocmai stabil din Africa, a cerut ajutor francezilor, fiind năpădit de miliții islamice care îi înconjuraseră atât capitala, Bamako, cât și cel mai mare oraș, Timbuktu. De ce francezilor? Ei bine, Mali e fostul Sudan Francez, o denumire care era mai clară, dată fiind istoria regiunii (legătura lui cu vechiul Imperiu Mali e minoră, doar 8% din populație avându-și rădăcinile acolo). </span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Mai mult, dacă nu știați, Franța și-a păstrat o zonă economică proprie numită CFA (Communauté Financière Africaine), care este de fapt formată din vreo 14 țări (optsprezece până acum câțiva ani) și două zone distincte. </span><span style="font-weight: 400;">Criticii spun că CFA e un instrument neocolonial care leagă economia unor țări africane de cea a Franței și care le obligă să aibă depozite în conturi franceze și să nu-și poată controla pe deplin finanțele. Au dreptate. Economiștii care susțin CFA pe de altă parte, mulți dintre ei africani, susțin că țările din sistem sunt mai bogate, mai stabile și mai dezvoltate tehnologic decât cele din jur. Și ei au dreptate. În orice caz, Mali era parte din această comunitate și un aliat puternic al Franței în regiune.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Prin urmare, francezii au trimis niște trupe acolo și au făcut rapid pace și s-au retras glorios. Glumesc, francezii au făcut ce știu ei în general să facă: multă mizerie. </span><a href="https://hir.harvard.edu/how-france-failed-mali-the-end-of-operation-barkhane/"><span style="font-weight: 400;">Operațiunea Barkhane</span></a><span style="font-weight: 400;"> a costat o groază de timp și bani și n-a rezolvat nimic. În primă fază, micul, dar eficientul contingent francez (Legiunea Străină) a despresurat capitala și două orașe, iar localnicii francofoni i-au privit ca pe eroi. Apoi, lucrurile au început încet-încet să treneze, iar francezii și aliații lor (trupe locale, ale țărilor ECOWAS și trupele ONU) au început să alerge aiurea după teroriști, făcând greșeală după greșeală. Au deschis focul asupra unei nunți, s-au aliat cu alte grupări cu potențial terorist, au greșit mai multe asalturi. Pe lângă asta, trei ani de pandemie au văzut planurile de război blocate și media din ce în ce mai iritată pe “teroriști și pe ceilalți teroriști”. După nouă ani, în 2022, Franța s-a retras. În Mali existaseră deja niște lovituri de stat, iar o juntă militară preluase puterea și îi rugase frumos pe francezi să meargă să piardă la ei acasă.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Desigur, pentru cunoscătorii avizi de geografie, harta mea de mai sus, cea în care arătam milițiile teroriste, s-ar putea să fie cam ciudată, pentru că de-acolo părea că ele nu erau doar în Mali sau în capitala acestui stat. Evident că, hăituiți de Pierre și François, teroriștii (inclusiv ISIS, aripa Sahel) s-au răspândit în țările din jur, în special în Burkina Fasso. </span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Dacă ISIS sună acum mai degrabă ca o corporație care-și deschide sedii să vadă pe unde mai poate răspândi teroare, asta e probabil pentru că așa funcționează, la fel cum funcționează și cealaltă mare grupare din zona asta, JNIM (Jama’at Nusrat al-Islam wal-Muslimin). Ultima e o grupare formată din cinci grupări mai mici și condusă de lideri Al’Quaeda ai cărei membri sunt specializați pe diferite ramuri ale terorii pe care ISIS nu le poate acoperi. Cheia stă în project management, aparent&#8230;</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Deci, ce s-a întâmplat mai departe în regiune? Păi, o lovitură de stat în Burkina Fasso și o criză în Niger au transformat </span><a href="https://www.globalr2p.org/countries/mali/"><span style="font-weight: 400;">regiunea Sahelului central</span></a><span style="font-weight: 400;"> într-o adunătură de triburi războinice, ceea ce era și acum câteva sute de ani, dacă e să fim sinceri. În timpul ăsta, decolonizatorii de Tik-Tok urlau sus și tare că țările africane și-au recăpătat libertatea și au scăpat de colonizatori. Sloganuri de gen s-au auzit inclusiv în timpul răscoalei vestelor galbene din Franța. <em>Jos CFA, că nu lasă Africa să fie liberă, huo!</em></span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Cele trei țări, acum conduse toate de grupări militare, au început să-și pună la comun resursele de apărare, să deschidă o piață comună și să-și unifice treptat economiile, în vederea unei </span><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Alliance_of_Sahel_States"><span style="font-weight: 400;">uniuni complete</span></a><span style="font-weight: 400;">. Sună în regulă, nu? Ahh, am omis faptul că nu au rezolvat deloc problema teorismului care s-a amplificat, au arestat toată opoziția și media rivală, au ieșit din </span><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/ECOWAS"><span style="font-weight: 400;">ECOWAS</span></a><span style="font-weight: 400;"> (o Uniune Vest-Africană pe stil UE, care primește doar țări democratice), au început ieșirea din CFA și din toate organismele internaționale, inclusiv curtea de la Haga. Ahh, și au chemat în ajutor grupul Wagner, deja controlat integral de Rusia. Da, acel grup Wagner!</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Deși economic continuă să crească ușor, cele trei țări exportă acum în principal refugiați. Nu știu dacă în zonă vom avea o criză de tip Rhodesia (un stat autentic rasist, decolonizat de fermieri albi și apoi depopulat masiv de criminalul Mugabe), dar în mod cert nu vom avea o Wakanda. De-aia aș fi rezervat când vine vorba de plecarea „coloniștilor celor răi” și recăpătarea unei independențe pe care multe dintre aceste țări deja o aveau.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Ca o paranteză, când Franța, care spera să-și reia operațiunile în regiune, a aflat de interferența Rusiei, Macron a luat-o puțin razna și a pornit cruciada europeană împotriva Rusiei (pe care eu o susțin, dar din motive diferite). Putin </span><a href="https://www.lemonde.fr/en/international/article/2024/03/13/putin-says-france-resents-russia-for-stepping-on-its-tail-in-africa_6614492_4.html"><span style="font-weight: 400;">de altfel a și spus</span></a><span style="font-weight: 400;"> că motivul pentru care Macron e fixat pe Rusia nu are treabă cu Ucraina, ci cu Africa, dar pentru că fostul șef FSB nu ne dă motive să-l credem, mulți l-au ignorat din start. Pe de altă parte, retragerea celor trei țări din CFA îi costă pe francezi mai mult pe termen lung decât niște rachete și ajutoare trimise în Ucraina.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Din păcate pentru francezi, AES nu e singurul dezastru din regiunile CFA și ECOWAS: acum aproape 4 ani, Guinea (fosta Guinea franceză) a căzut pradă unei lovituri de stat militare. Acum Guinea e și mai săracă decât era, deși e unul dintre cei mai mari exportatori de bauxită, aur și diamante din lume. Evident că, la fel ca în cazul AES, junta militară și-a plasat noii îmbogățiți în poziții de forță și negociază cu puteri precum China sau Rusia exploatarea resurselor. În timp ce voi citiți articolul ăsta, ceva similar se întâmplă în </span><a href="https://www.digi24.ro/stiri/externe/prima-declaratie-a-presedintelui-scos-din-propria-tara-de-un-avion-trimis-de-catre-macron-mesajul-liderului-malgas-3455677"><span style="font-weight: 400;">Madagascar</span></a><span style="font-weight: 400;">, unde președintele a fost scos cu un avion francez din țară. Dar hei, bine că au scăpat de colonialism! </span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Ahh, și apropo de China: poate vă mai amintiți de scandalul cu Potra și mercenarii lui puși pe fugă de gherilele M23 (March 23) care cuceresc încet dar sigur Republica Democrată Congo (RDC). Ei bine, gherilele ăstea sunt aparent independente, dar în realitate susținute în proporție de 80% de Rwanda, o țară mică, la rândul ei victima unui genocid intern prin anii ’90 și un aliat vital al Chinei în regiune (care practic a reconstruit țara prin anii 2000). Ca să vă faceți o idee, Rwanda e o țară de mărimea județului Vâlcea, pe când Congo e țara aia uriașă de mărimea Europei de Vest, unde Leopold al II-lea al Belgiei a comis probabil cea mai mare atrocitate europeană din regiune, pe persoană fizică. Ca să cucerească Polonia, Vâlcea ar avea nevoie de multe resurse…</span></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="wp-image-71308 aligncenter" src="https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/Rwanda.png" alt="" width="451" height="318" srcset="https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/Rwanda.png 1699w, https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/Rwanda-300x212.png 300w, https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/Rwanda-1024x723.png 1024w, https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/Rwanda-768x542.png 768w, https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/Rwanda-1536x1085.png 1536w" sizes="auto, (max-width: 451px) 100vw, 451px" /></p>
<p style="text-align: center;"><i><span style="font-weight: 400;">(Harta a fost </span></i><a href="https://www.euronews.com/my-europe/2025/01/30/dr-congo-conflict-why-is-the-eu-under-pressure-to-reconsider-its-minerals-partnership-with"><i><span style="font-weight: 400;">preluată de aici</span></i></a><i><span style="font-weight: 400;">. Ca o paranteză, tatăl cântărețului belgian Stromae a fost o victimă a genocidului interetnic din Rwanda, iar piesa Papaoutai este despre el. Cu plăcere.)</span></i></p>
<p><span style="font-weight: 400;">În RDC funcționează acum un armistițiu, negociat tot cu ajutorul francezilor și belgienilor, însă zona e problematică: Republica Democrată Congo e uriașă și foarte bogată, dar diversă etnic și extrem de greu de apărat. China vrea mine, iar țărișoarele din jur, precum Rwanda sau Uganda, și ea parțial implicată, vor teritoriu. Nu văd armistițiul durând prea mult, mai ales că el a fost obținut cu amenințarea embargoului comercial asupra Rwandei (de la care Belgia și Olanda cumpărau resurse ca din bazar, dar nu la fel de multe precum China). În paralel, Sudanul (ăla real) trece prin cea mai groaznică perioadă de conflict din ultima vreme, decăzând de la o țară în creștere în 2020 la una complet instabilă după ce oamenii care au dat lovitura de stat din 2021 au început să se omoare între ei, cu ajutorul țărilor arabe, Rusiei și indirect și al producătorilor de arme din Vest. Dar hei, măcar nu e colonialism, că ăștia se bat între ei, nu?</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Acum, de ce vă bat la cap cu toate lucrurile ăstea, când cu toții știm că avem războaie de proximitate care ne afectează mai mult? Pentru că tema decolonizării a fost vehiculată și aici și pentru că, indiferent dacă o folosește dreapta suveranistă sau stânga ultraprogresistă, urmarea e aceeași. Imediat ce pleacă puterile coloniale mari și rele din Vest, în locul lor vin alte puteri coloniale mai nasoale. Practic, scapi de Franța cea rea și vin milițiile islamiste și Rusia. Asta dacă nu preiau dictatorii și găștile locale controlul, libere să fure și pedepsească fără supervizarea unor organisme internaționale. Știu că nu e o comparație prea plăcută, dar e ca și când ai renunța la un soț alcoolic pentru unul care te bate.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Să nu se înțeleagă de-aici că decolonizarea în sine e un proces nociv, mai ales când vorbim despre colonii reale, nu metaforice. Sunt destule țări care au făcut pașnic tranziția de la colonii secundare la state prospere (Singapore, Malta, Țările Baltice) sau la democrații stabile și cu economii în creștere (Botswana, Mauritius, Barbados). Am dat exemplele respective pentru că nu am vrut să amintesc coloși precum Canada, Australia sau Noua Zeelandă. Ce le-a unit pe toate a fost o desprindere treptată de sistemele administrative străine și o negociere continuă a drepturilor și condițiilor comerciale, mai ales că multe din fostele puteri coloniale aveau un ego de apărat și erau dispuse la concesii. Practic, poți să-ți alegi singur liderii și destinul țării și să profiți de niște acorduri comerciale favorabile, fără să-ți îneci propriul popor în sânge și să faci exact lucrurile de care-i acuzi pe colonizatori.</span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Din păcate, când astăzi se vorbește despre decolonizare nu se vorbește despre vreo reparație plătită de europeni pentru ca tribul Yoruba să prospere, ci despre un fenomen la fel de artificial precum colonialismul în sine. Când vedeți câte o țară relativ pașnică din Africa că își rupe brusc “lanțurile” în timp ce rușii și chinezii o încurajează și stângiștii o dau drept exemplu, să nu vă gândiți la decolonizare. E doar o schimbare a unui stăpân slab cu unul rău&#8230;</span></p>
<p><i><span style="font-weight: 400;">P.S: Nici seria despre colonialism, nici cea despre AI nu sunt trase pe linie moartă. Doar posesorul blogului are momente de pauză forțată. Sursa imaginii </span></i><a href="https://unsplash.com/photos/black-statue-of-man-holding-yellow-umbrella-r-5Q6WSvHRo"><i><span style="font-weight: 400;">din titlu</span></i></a><i><span style="font-weight: 400;">.</span></i></p>
<p>The post <a href="https://www.krossfire.ro/nici-cu-decolonizarea-nu-mi-e-rusine/">Nici cu decolonizarea nu-mi e rusine&#8230;</a> appeared first on <a href="https://www.krossfire.ro">Krossfire&#039;s Blog</a>.</p>
]]></content>
		
					<link rel="replies" type="text/html" href="https://www.krossfire.ro/nici-cu-decolonizarea-nu-mi-e-rusine/#comments" thr:count="10" />
			<link rel="replies" type="application/atom+xml" href="https://www.krossfire.ro/nici-cu-decolonizarea-nu-mi-e-rusine/feed/atom/" thr:count="10" />
			<thr:total>10</thr:total>
			</entry>
		<entry>
		<author>
			<name>krossfire</name>
							<uri>http://www.krossfire.ro</uri>
						</author>

		<title type="html"><![CDATA[War of the Words]]></title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://www.krossfire.ro/war-of-the-words-razboiul-lumilor/" />

		<id>https://www.krossfire.ro/?p=70792</id>
		<updated>2025-10-03T15:29:47Z</updated>
		<published>2025-09-30T20:29:07Z</published>
		<category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="Social, Cultural, Politic" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="Viata &amp; Nu Numai" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="AI" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="argint" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="glont" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="Internet" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="magic" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="Media" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="orson" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="presa" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="propaganda" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="radio" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="razboiul lumilor" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="social media" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="welles" /><category scheme="https://www.krossfire.ro/" term="wells" />
		<summary type="html"><![CDATA[<p>Legenda spune că, în Octombrie 1938, radioul favorit al americii, CBS, a lansat în eter o transmisiune radio care a provocat panică națională. Este vorba, bineînțeles, despre celebra versiune radiofonică a cărții Războiul Lumilor, de H.G. Wells. Povestea evenimentului are un loc special atât în cultura populară, cât și în manualele de jurnalism sau psihologie. [&#8230;]</p>
<p>The post <a href="https://www.krossfire.ro/war-of-the-words-razboiul-lumilor/">War of the Words</a> appeared first on <a href="https://www.krossfire.ro">Krossfire&#039;s Blog</a>.</p>
]]></summary>

					<content type="html" xml:base="https://www.krossfire.ro/war-of-the-words-razboiul-lumilor/"><![CDATA[<p><em>Legenda spune că, în Octombrie 1938, radioul favorit al americii, CBS, a lansat în eter o transmisiune radio care a provocat panică națională. Este vorba, bineînțeles, despre celebra versiune radiofonică a cărții Războiul Lumilor, de H.G. Wells.</em></p>
<p>Povestea evenimentului are un loc special atât în cultura populară, cât și în manualele de jurnalism sau psihologie. Pe scurt, în toamna lui 1938, vrând să promoveze varianta dramatizată a cărții Războiul Lumilor (scrisă de un un băiat cu nume și renume similare), Orson Welles a decis să însceneze o falsă transmisiune de știri în care anunța invazia extraterestră din carte ca pe un eveniment real.</p>
<p>Regizor fiind, Welles a muncit intens la punerea în scenă a ideii care nu doar că a sunat realist, dar a fost și foarte bine interpretată. Transmisiunea a generat o panică uriașă în rândul publicului american care, lipsit de alte surse de informare, a luat totul de bun și a început să fugă spre biserici, buncăre și beciuri pentru a se adăposti de extratereștri. Pare plauzibil pentru 1938, nu-i așa? Pare, doar că povestea din manual diferă semnificativ de cea din realitate. Cu alte cuvinte, &#8220;războiul lumilor&#8221; este mai degrabă un mit urban.</p>
<p>Nu doar că nivelul de panică a fost limitat, dar americanii aveau deja acces la câteva posturi de radio concurente. De fapt, la momentul emisiei, mulți ascultau o altă emisiune mai populară de pe NBC, un post rival. Mai mult, transmisiunea lui Welles conținea avertismente clare că este vorba despre teatru radiofonic, iar emisiunea era oricum una de divertisment, nu de știri. Desigur, au fost oameni care s-au panicat, dar vorbim despre cazuri izolate. În plus, majoritatea au sunat la Primărie și Poliție (deci la autorități) pentru a lămuri situația. Unii au vorbit pur și simplu cu vecinii lor ceva mai calmi, care așteptaul liniștiți jurnalul și ziarele de a doua zi. Practic, legenda a fost creată mai mult de interviurile lui Welles, care părea <a href="https://www.neh.gov/article/fake-news-orson-welles-war-worlds-80">destul de mândru</a> că a generat panică, decât de realitate. La ea a contribuit masiv și presa scrisă, care a tratat și popularizat evenimentul ca pe un alt „abuz” al radioului, un mediu concurent.</p>
<p>Astăzi, dincolo de ce ne spun vechile manuale de jurnalism și propagandă, povestioara lui Welles servește mai degrabă drept contraexemplu pentru o mai veche idee despre media și anume „teoria glonțului de argint” (sau a glonțului magic). Teoria asta spune că media injectează idei în publicul inocent și receptiv și că respectivul public nu are cum să se apere de asediul informațional. Teoria a fost demontată în repetate rânduri și trecută în rezervă prin anii &#8217;80 și &#8217;90.</p>
<p>Din păcate, tind să cred că astăzi este momentul potrivit să aducem înapoi glonțul de argint și să-i dăm spășiți dreptate lui Welles. De ce? Pentru că, în 2025, sunt convins că adaptarea după Războiul Lumilor, transmisă simultan pe Youtube, Tik-Tok, Facebook și Twitch de influenceri mituiți, ar avea un efect mult mai mare decât a avut în 1938. Să nu uităm că trăim într-o epocă unde un sfert din țară era convinsă că pe 3 Septembrie vom fi recrutați, deși nu exista nicio sursă oficială în sensul ăsta, nicio dovadă, niciun document al autorităților și nicio logică în spatele datei.</p>
<p>Mai mult, dacă Orson Welles a făcut un efort real ca munca lui să fie percepută ca realistă (simulări de sunete de conflict, interviuri, un reporter de teren), majoritatea panicilor colective de azi n-au niciun fel de bază, nici măcar o imagine prost generată cu AI. În plus, în 1938, patronii postului făceau eforturi financiare uriașe ca frecvența radioului să fie auzită pe 60-70% din teritoriul Statelor Unite, din care maxim 25% ar fi ascultat-o în perioada transmisiei. Idioțeniile de azi se propagă rapid pe 90% din teritoriul unei țări și pe aproape tot teritoriul cultural de care aparține un anumit influencer (mai ales dacă prostia e transmisă în engleză).</p>
<p>Ce este cel mai grav însă? Omul de azi e aproape complet neechipat să se apere de fake news și de panicile fabricate în laboratoarele de propagandă. De ce?</p>
<ol>
<li>Informația se propagă mult prea repede și e prea greu de verificat de autorități. În plus, omul modern nu mai are încredere în autorități, chiar și atunci când nu înțelege problema.</li>
<li>Treaba asta pune povara dovezii pe umerii individului, iar individul modern are carențe teribile de logică și metodă științifică.</li>
<li>Coeficientul mediu de atenție al internauților <a href="https://www.apa.org/news/podcasts/speaking-of-psychology/attention-spans">e atât de scăzut</a>, încât orice explicație complexă e percepută ca fiind plictisitioare.</li>
<li>Mai mult, există o cameră de ecou pentru orice, grație social media. Oricât de prost ai fi, există un loc unde alți proști îți dau dreptate (chiar și dacă ești mai prost decât omul obișnuit din Antichitate și crezi că <a href="https://www.krossfire.ro/wp-content/uploads/Flat-Earth.jpg">Pământul e plat</a>).</li>
<li>Oamenii nu tocmai inteligenți se înconjoară cu oameni nu tocmai inteligenți, pentru că societatea nu valorizează creșterea sau învățarea. Paznicii și taximetriștii conspiraționiști stau aproape șase ore pe zi de vorbă cu alți paznici și taximetriști conspiraționiști. La fel și corporatiștii conspiraționști, că nu meseria contează.</li>
<li>Există sute de surse de informare, dar dacă algoritmul decide că o știre e importantă, atunci ea va fi preluată de peste 50% dintre ele, incapabile sau neinteresate să o contracareze. Practic, a devenit neeconomic să fii site-ul sau canalul Youtube care dezminte știri.</li>
<li>Aproape toate dovezile vizuale care înainte erau un bun validator al informației (&#8220;Am văzut cu ochii mei!&#8221; sau &#8220;Am citit într-o carte!&#8221;) pot fi manipulate cu ușurință.</li>
<li>Trăim cu impresia tâmpită că totul se dezbate (<a href="https://www.krossfire.ro/poti-sa-fii-de-acord-sau/">moartea expertizei</a>).</li>
<li>Vrem libertate de expresie, dar și libertate de respobsabilitate. Oamenii care răspândesc mizerii nu plătesc pentru ele.</li>
<li>Închidem argumente întregi doar pentru că X se simte lezat de discuție în sine (valabil și pentru eroii dreptei și ai stângii). Unii chiar cred că scopul unei dezbateri este să ajungem la un consens, nu să se valideze adevărul.</li>
<li>Modelele noastre sociale, la nivel global, nu doar local, sunt indvizi narcisici cu maxim trei lecturi și minim treizeci de conturi. Genul ăsta de oameni cred că se pricep la orice și-și dau cu părerea despre orice.</li>
<li>În plus, există oameni al căror job permanent e propaganda, chiar și când nu există vreun scop politic la mijloc. Mulți dintre ei nu mai răspândesc minciuni, ci practică mai degrabă o musaca de cuvinte care selectează adevăruri (<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Paltering">paltering</a>) sau declamă &#8220;adevăruri generale&#8221; care sunt de fapt niște banalități fără sens (<a href="https://rationalwiki.org/wiki/Deepity">deepity</a>).</li>
</ol>
<p>Desigur, o să ziceți, asta nu e doar o problemă românească. Ciulamaua asta de idei, fake-uri și opinii incoerente plutește în spațiul virtual în mai toate țările așa-zis civilizate și alimentează atât grupuri extremiste și conspiraționiste, cât și oameni de rând care nu știu să se informeze corect. Până la urmă, fenomenul fake news nu e ceva local și nici variantele lui îmbunătățite de AI nu sunt.</p>
<p>Fenomenele n-or fi locale, dar ele sunt cu siguranță mai grave în țara cu cel mai mare declin de IQ din <a href="https://openpsych.net/files/papers/Jensen_2025a.pdf">ultimul deceniu</a>. E țara unde oamenii nu știu să stea la <a href="https://www.krossfire.ro/stai-la-coada/">o coadă</a>, să treacă pe o <a href="https://www.krossfire.ro/petrecere-de-pietoni/">trecere de pietoni</a> sau să intre în sensul giratoriu, dar unde toată lumea înțelege perfect situația economică a țării, când nu se ocupă cu cercetarea în medicină. Nu mai zic de lipsa de cunoștințe generale de istorie, geografie sau fizică, că pe-aia au validat-o <a href="https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/dezastru-la-testele-pisa-romania-e-pe-penultimul-loc-in-ue-elevii-romani-sunt-la-nivelul-de-competenta-2-considerat-critic-2604155">testele PISA</a> și nici de analfabetismul funcțional, că ăla crește mai repede decât inflația.</p>
<p>Cred că merită să aducem iar în discuție teoria glonțului de argint, pentru că suntem mai aproape de el ca oricând.</p>
<p>Acum aproape 90 de ani, mass-media nu putea lovi direct în populație pentru că, deși oamenii nu erau cu mult mai inteligenți (vorbim totuși despre America începutului de secol XX), ei aveau totuși câteva avantaje. Primul era spațiul mental, un element vital pentru a-și schimba opinia. Practic, deși omul de rând nu avea acces la atât de multe informații precum cel de azi, era măcar vag conștient de treaba asta și avea timp să umple golul ăla cu ceva. Odată ce afla o știre, trebuia să o analizeze puțin pentru a o valida. Informația era ca o minge de biliard care nu mergea direct la țintă, ci se mai lovea puțin de pereții mesei, găsindu-și într-un final locul, după mai multe ciocniri.</p>
<p>Al doilea motiv pentru care glonțul de argint nu-și atingea ținta era că filtrele sociale funcționau nu neapărat mai bine înainte, ci mai strict. Era 1938 și aflai de la vecinul tău că neamțul ăla gălăgios și cu mustăcioară e de fapt băiat bun? Hmm, parcă treaba asta nu suna tocmai bine, nu? Ei bine, ieșeai la birt și te înjurau puțin băieții pe tema noii tale idei &#8211; nu erau ei chiar intelectuali, dar era un grup din care voiai să faci parte. La muncă era la fel și la fel simțeai și când deschideai un post de radio sau un ziar și vedeai exact cu ce se ocupa mustăciosul. Dacă din 10 opinii, nouă erau negative, n-aveai motive reale să-l crezi pe-ăla care plimba svastica prin curte, nu? Desigur, treaba asta nu e infailibilă și e posibil să obții chiar efectul advers (spiritul de turmă), dar schimbul fizic de idei și opinii va fi mereu mai valoros decât unul algoritmic. Genul ăsta de filtru social în timp real era surprins inclusiv prin romanele lui Marin Preda, unde în Poiana lui Iocan se auzea des &#8220;Păi vezi că ești prost, bă?&#8221;. Uneori erai, alteori nu, dar în general îți doreai să nu fii.</p>
<p>Practic, înainte ca viața cotidiană și device-urile să ne inunde creierul cu informații irelevante, aveam măcar răgazul să mestecăm informația. Astăzi nu mai avem luxul ăsta și, din păcate, AI-ul se <a href="https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/judecatorul-care-a-impresionat-zeci-de-mii-de-romani-nu-exista-povestea-virala-a-fost-creata-cu-inteligenta-artificiala-3420773">asigură</a> că în următorii ani mai toate datele vor fi premestecate și ambalate, astfel încât gândirea critică va deveni un exercițiu anevoios. Nu de alta, dar toate tehnologiile, chiar și ălea cu un mare potențial pozitiv precum AI-ul, vor să devii dependent de ele. Trăim în ceea ce numesc unii, societatea &#8220;post alfabetizată&#8221;, în care informația nu mai are nevoie <a href="https://jmarriott.substack.com/p/the-dawn-of-the-post-literate-society-aa1">de decodare sau citire.</a></p>
<p>De ce ar merge transmisiunea lui Welles azi? Pentru că majoritatea, chiar și cei care se cred în afara sistemului, și-au creat un de tunel de voci, idei și materiale în jurul propriei persoane. Dacă ai noroc și exercițiu, tunelul ăsta e destul de larg încât să lase să treacă toate gloanțele propagandei. Dacă nu, orice prostie ajunge direct la țintă, iar tunelul se înfundă treptat, răpindu-ți șansa de a a-ți mai schimba <a href="https://www.dw.com/en/czech-film-highlights-ukraine-war-conspiracy-theories/a-73737895">vreodată opinia</a>. Astăzi Orson Welles n-ar mai avea în fața cui să pună în scenă Războiul Lumilor: jumătate din public e deja pregătită pentru Apocalipsă, pe când cealaltă crede că ea a trecut, dar că oculta mondială ne-a ascuns adevărul.</p>
<p><em>P.S: Din păcate, am fost iar din circulație pentru o vreme, dar am mai lucrat putin la seria cu A.I.-ul la care plănuiam să revin. De fapt, cred că ar trebui să termin și episoadele despre colonialism, dat fiind că pare că le retrăim. <a href="https://unsplash.com/photos/bokeh-photography-of-condenser-microphone-Y20JJ_ddy9M">Sursa imaginii.</a></em></p>
<p>The post <a href="https://www.krossfire.ro/war-of-the-words-razboiul-lumilor/">War of the Words</a> appeared first on <a href="https://www.krossfire.ro">Krossfire&#039;s Blog</a>.</p>
]]></content>
		
					<link rel="replies" type="text/html" href="https://www.krossfire.ro/war-of-the-words-razboiul-lumilor/#comments" thr:count="20" />
			<link rel="replies" type="application/atom+xml" href="https://www.krossfire.ro/war-of-the-words-razboiul-lumilor/feed/atom/" thr:count="20" />
			<thr:total>20</thr:total>
			</entry>
	</feed>

<!--
Performance optimized by W3 Total Cache. Learn more: https://www.boldgrid.com/w3-total-cache/?utm_source=w3tc&utm_medium=footer_comment&utm_campaign=free_plugin


Served from: www.krossfire.ro @ 2026-04-14 01:25:04 by W3 Total Cache
-->