Din primele date, în accident au fost implicate trei autoturisme, iar într-unul dintre acestea s-a aflat o femeie încarcerată. Femeia a fost extrasă de către pompieri, este conștientă, cooperantă, urmând a fi transportată la spital.

De asemenea, un bărbat nu a reușit să iasă singur afară din autoturism, fiind deblocat de către forțele noastre. De asemenea, acesta va fi transportat la spital.

În paralel, este evaluată o minoră de 13 ani, care a suferit un atac de panică.

– Autobuze: 9, 19, 20, 21, 30, 31, 32, 35, 36B, 37, 38, 39, 42, 44, 47;

– Troleibuze: 1, 3, 5, 6, 25;

– Tramvaie: 100, 101.

Nu vor functiona liniile de noapte!

În rest, în ziua de 31 decembrie 2024 – Ajun de An Nou, transportul urban și metropolitan se va desfășura între orele 5:00 – 22:00, conform programului pentru zilele lucrătoare.

Toate detaliile privind programele de circulatie vor putea fi consultate pe site-ul companiei www.ctpcj.ro si in aplicatia de mobil Tranzy.

La Penitenciarul Gherla aproximativ 100 de angajați au protestat în această dimineață, Ei susțin că dacă nu le vor fi plătite orele suplimentare, veniturile lor se vor reduce cu 2000 de lei.

Sindicatul Național al Polițiștilor de Penitenciare – SNPP, afiliat la Federația PUBLISIND din cadrul Blocului Național Sindical, anunță că 5.000 de semnături au fost strânse pentru blocarea activităților din Poliția Penitenciară. Din 31 decembrie angajații vor refuza munca suplimentară, de la ora 6,30. Personalul din penitenciare nu va intra în serviciu pe data de 31 decembrie 2024, potrivit SNPP.

Angajații din penitenciare cer menținerea în anul 2025 a tuturor drepturilor aflate în plată cel puțin la valoarea din luna decembrie 2024 și eliminarea din „OUG privind măsurile bugetare 2025” a prevederilor care reduc salariile.

Ei susțin că din cele 20.000 de posturi necesare conform standardelor aprobate, sunt ocupate 13.400 de posturi (în scădere).

Ei susțin că protestul din 31 decembrie trage un semnal de alarmă că Poliția Penitenciară se menține funcțională doar pentru că polițiștii de penitenciare acceptă să presteze muncă suplimentară într-un volum uriaș, unic în România.

Așa arată mâna distrusă de o petardă a unui bărbat de 54 de ani din Cluj. Imaginea a fost făcută publică de medicii care l-au tratat, ca să arate cât rău pot face pocnitorile cu încărcătura explozivă, potrivit Știrilor ProTv.

„A necesitat reconstrucția celor trei degete în cadrul compartimentului de chirurgie plastică și internare timp de 6 zile. A venit chiar în seara de Crăciun, pe 24 decembrie”, potrivit purtătorului de cuvânt al Spitalului Județean Cluj.

Medicii de la Spitalul de Urgență din Cluj spun că în preajma anului nou, au – în medie – până la cinci astfel de cazuri severe de rezolvat. Situația este la fel de gravă peste tot în țară. Doar în ultimele trei zile, la spitalul din Iași, au ajuns trei adolescenți cu răni și arsuri provocate de petarde.

Victime cad și animalele. Udo, un ciobănesc german în vârstă de 3 ani, a stat două zile la Terapie Intensivă după ce o petardă aprinsă, aruncată lângă el, l-a rânit la gură.

Până atunci, Poliția și Jandarmeria încearcă să oprească traficul de artificii și petarde de mare putere.

Autoritățile au transmis că în ultimele trei luni a confiscat peste 80 de tone de materiale pirotehnice.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat în şedinţa de guvern că ultima prognoză oficială a Comisiei Europene din noiembrie, dar şi datele venite în decembrie de la Comisia Naţională de Prognoză au fost mult mai pesimiste decât aşteptările specialiştilor. ”Situaţia s-a deteriorat accelerat în majoritatea statelor UE începând cu a doua parte a lunii octombrie, iar acest lucru nu avea cum să ocolească România. Noi avem deja un deficit ridicat în acest an deoarece cheltuielile au fost mai mari cu 69 de miliarde de lei, adică 3,92% din PIB faţă de ceea ce era prevăzut în buget. Însă niciun om de bună credinţă nu poate critica că am mărit pensiile de două ori şi am eliminat inechităţile pentru 3,8 milioane de pensionari sau că am majorat salariile profesorilor, medicilor, poliţiştilor sau militarilor”, a spus şeful Executivului.

El a arătat că nimeni nu poate contesta că a trebuit să acorde bani în plus pentru a menţine facturile la energie şi gaze neschimbate pentru populaţie şi economie, că au mărit fondurile pentru sănătate sau că au făcut investiţii record în infrastructură.

”Toate împrumuturile au fost pentru a construi autostrăzi, şcoli şi spitale şi pentru a achita datoriile din urmă. Vreau să anunţ că nu regret niciuna dintre aceste măsuri, pentru că am făcut dreptate pentru milioane de oameni şi am ajutat economia, prin investiţii majore. Avem însă înainte un an dificil din punct de vedere economic, iar în faţa cifrelor şi a realităţii trebuie să adoptăm rapid măsuri care să protejeze România de eventuale riscuri financiare majore. Un comportament economic iresponsabil, în acest moment, ar însemna automat scăderea rating-ului de ţară, alungarea investitorilor şi împrumuturile la dobânzi foarte mari. Asta înseamnă în scurt timp recesiune, falimente şi şomaj pentru foarte mulţi români”, a spus premierul Ciolacu.

”De aceea, am hotărât împreună cu partenerii de coaliţie să adoptăm azi aşa-zisa Ordonanţă „Trenuleţ”, pentru a ţine sub control deficitul bugetar în 2025, aşa cum ne-am angajat în faţa Comisiei Europene, prin Planul Fiscal. Am obţinut o prelungire de la 4 la 7 ani pentru reducerea deficitului, iar primul pas este să coborâm la 7% în 2025. Asta înseamnă că vom avea acces în continuare la fondurile europene şi din PNRR atât de necesare pentru a continua modernizarea României”, a anunţat premierul, potrivit news.ro.

El a menţionat că ”această ordonanţă nu este una a „austerităţii” sau „sărăciei” aşa cum se spune la televizor”. ”Austeritate a fost când s-au tăiat salarii cu 25%, când a crescut TVA de la 19 la 24% sau când s-au închis sute de şcoli şi spitale”, a continuat el.

În loc de a reduce drastic cheltuielile publice, guvernul apelează din nou la soluția taxării suplimentare a celor care au dus și până acum greul susținerii financiare, prin taxe și impozite, a unui aparat administrativ supradimensionat și ineficient, atât la nivel central cât și la nivel local.

Mai mult decât atât, măsurile de reducere a pragului de taxare pentru microîntreprinderi la 250.000 euro din 2025 și la 100.000 euro din 2026, precum si creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, sunt propuse a fi luate cu doar 3 zile înainte de implementare, în profund dispreț pentru prevederile legale legate de predictibilitatea și stabilitatea mediului de afaceri.

Efectul acestor măsuri este cu atât mai devastator, cu cât nu lasă timp efectiv de calcule, modificări ale prețurilor, optimizare a costurilor și schimbări de strategii pentru antreprenori.

Pentru mulți dintre aceștia, noile prevederi înseamnă nici mai mult nici mai puțin decât închiderea afacerilor sau reducerea personalului, un cadou otrăvit de sărbători.

Amintim că sectorul întreprinderilor mici și mijlocii din România angajează peste jumătate din forța de muncă din România.

Precizăm că aceste măsuri nu au fost niciodată discutate cu mediul de afaceri și nu a fost realizat niciun studiu de impact cu privire la efectele acestora pe termen mediu și lung.

Este inacceptabil faptul că, în repetate rânduri, guvernul a asigurat cetățenii și mediul de afaceri că nu va introduce creșteri de taxe și impozite, promisiuni care acum se dovedesc a fi neadevărate.

Această lipsă de onestitate afectează grav întreaga relație dintre autorități și mediul de afaceri. Înțelegem nevoia de a reduce drastic deficitul bugetar, dar măsurile guvernamentale ar trebui să se concentreze în principal pe măsuri de reducere a cheltuielilor publice, nu pe impunerea unei poveri fiscale suplimentare pe cei care au dus și până acum greul creșterii economiei românești.

Orice măsură de creștere a impozitării mediului de afaceri trebuie să vină în contrapartidă cu măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare.

Prin urmare, solicităm imperativ guvernului să elimine din proiectul de Ordonanță de Urgență toate masurile care au impact asupra mediului de afaceri, inclusiv reducerea pragului la microîntreprinderi, creșterea impozitului pe dividende și eliminarea facilităților fiscale din anumite domenii.

Acestea trebuie discutate și agreate mai întâi cu mediul de afaceri și implementate doar în urma unor studii de impact, care să permită antreprenorilor să-și ajusteze afacerile corespunzător, pentru beneficiul economiei românești.

Reprezentanţii Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) sunt prezenţi, luni,la Palatul Victoriei, pentru a depune fizic la registratura Guvernului lista cu cei peste 35.000 de semnatari ai petiţiei „Scoateţi trenuleţul din ordonanţă!” lansată în urmă cu mai puţin de 24 de ore în spaţiul public cu scopul de a elimina prevederile cuprinse în cadrul proiectului de Ordonanţă de Urgenţă privind măsurile fiscal-bugetare pentru anul 2025 care limitează reducerea la transportul feroviar pentru studenţi.

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater“ solicită Guvernului şi liderilor partidelor aflate la guvernare să-şi respecte angajamentele luate în urma grevei generale din mai – iunie 2023 şi să nu îngheţe salariile angajaţilor din învăţământ, aşa cum apare în proiectul de ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri bugetare (ordonanţa „trenuleţ”). De asemenea, consideră sindicaliştii, acest proiect vine şi cu alte măsuri care vor aduce prejudicii învăţământului românesc. În acest context, sindicaliştii ameninţă cu proteste în Piaţa Victoriei din Capitală.

Federaţia Patronală a Energiei (FPE) îşi exprimă profunda îngrijorare în legătură cu propunerea recentă de introducere a unei taxe de 1,5% aplicabile construcţiilor speciale (aşa numita “taxă pe stâlp”), inclusă în cea mai recentă versiune a Ordonanţei „Trenuleţ”, şi consideră că această taxă este excesivă şi ar putea avea un impact sever asupra sectoarelor economice strategice.

Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) atrage atenţia asupra unui nou val de măsuri fiscale care riscă să destabilizeze mediul de afaceri din România şi precizează că majorarea impozitului pe dividende, de la 8% la 10%, reprezintă o promisiune încălcată şi o lovitură directă dată investitorilor. Potrivit ANAT, Guvernul recurge la măsuri luate din pix, fără o minimă consultare cu mediul de afaceri, care este direct afectat.

„Luni, 30.12.2024, ora 12:30, poliţiştii şi poliţiştii de penitenciare protestează în faţa Guvernului României împotriva măsurilor de austeritate impuse de Ordonanţa trenuleţ. Într-o manieră iresponsabilă, fără să se gândească la consecinţe, Guvernul nu îngheaţă salariile angajaţilor din sectorul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, ci taie salariile acestei categorii socio-profesionale, situaţie care va conduce la deprofesionalizarea instituţiilor de forţă ale statului. Clasa politică vrea poliţişti, jandarmi, pompieri, poliţişti de penitenciare, militari, SRI-işti, SPP-işti, SIE-işti care să posede doar două calităţi: 1. să aibă CNP românesc şi 2. să respire, deoarece niciun român competent, cu principii şi valori etice nu va mai vrea să poarte uniforma statului pe 3000 de lei salariu lunar”, se arată într-un comunicat dat publicităţii duminică după amiază de Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP).

Sindicaliştii din penitenciare atrag atenţia că, din cauza tăierilor salariale, în anul 2025, „în sistemul penitenciar se prefigurează o nouă criză a resursei umane, pe fondul unei situaţii deja alarmante din perspectiva lipsei de personal”.

ANOSR informează, într-un comunicat de presă, că, adiţional demersului, a transmis duminică dimineaţă premierului Marcel Ciolacu, vicepremierului Marian Neacşu şi ministrului Transporturilor şi infrastructurii, Sorin Grindeanu o serie de „justificări şi argumente” referitoare la necesitatea de a menţine nemodificate prevederile art. 128 din Legea nr. 199/2023 aplicate până în prezent, precum şi o solicitare pentru a organiza o întâlnire de urgenţă, înaintea desfăşurării şedinţei de Guvern planificate luni pentru adoptarea proiectului de act normativ, între reprezentanţii studenţilor şi membrii Executivului pentru a discuta în mod direct despre importanţa reducerii de 90% la transportul feroviar pentru studenţi.

Într-un comunicat de presă comun, federaţiile din învăţământ precizează că cele mai importante nemulţumiri vizează îngheţarea salariilor în anul 2025, la nivelul celor din luna noiembrie 2024, modul de acordare a voucherelor de vacanţă şi suspendarea aplicării unor legi pe o perioadă îndelungată.

Astfel, sindicaliştii consideră că prin măsura privind îngheţarea salariilor în 2025, „se calcă în picioare Declaraţia politică din anul 2023 a preşedinţilor PSD şi PNL referitoare la Educaţie, publicată în Monitorul Oficial, angajamentele publice ale aceloraşi preşedinţi referitoare la salarizarea în învăţământ, prevederile OUG nr. 57/2023, precum şi promisiunile recente ale guvernanţilor, conform cărora, în anul 2025, salariaţii din învăţământ vor primi încă o majorare salarială, astfel încât, să se respecte angajamentele luate în timpul amplelor proteste din învăţământ, din anul 2023”.

„Nu trebuie să se uite un lucru: Şi promisiunile trebuie respectate, la fel ca prevederile legale!”, avertizează sindicaliştii

Referitor la salarizarea din învăţământ, federaţiile sindicale consideră că şi după majorările consistente din anii 2023 şi 2024, salariul unui profesor debutant a ajuns la aproximativ 4000 de lei net, „salariu insuficient, ţinând cont de importanţa muncii prestate şi de costurile vieţii din România”.

”Federaţia Patronală a Energie (FPE) îşi exprimă profunda îngrijorare în legătură cu propunerea recentă de introducere a unei taxe de 1,5% aplicabile construcţiilor speciale (aşa numita “taxă pe stâlp”), inclusă în Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri fiscal bugetare pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025. FPE atrage atenţia Guvernului că această măsură a fost propusă fără o consultare transparentă şi fără un dialog social prealabil cu actorii relevanţi din domeniu. Federaţia subliniază că astfel de iniţiative contravin principiilor bunei guvernări şi recentelor promisiuni făcute în cadrul dialogului social dintre Guvern şi patronate. Deşi FPE înţelege necesitatea Guvernului de a adopta măsuri fiscale pentru asigurarea sustenabilităţii bugetare, consideră că această taxă este excesivă şi ar putea avea un impact sever asupra sectoarelor economice strategice”, arată FPE.

Taxa de 1,5% pe construcţiile speciale reprezintă o povară fiscală majoră care va afecta competitivitatea companiilor din domeniul energetic şi din alte sectoare strategice, consideră federaţia.

”ANAT atrage atenţia asupra unui nou val de măsuri fiscale care risca să destabilizeze mediul de afaceri din România, într-o manieră care favorizează evaziunea şi loveşte exact în cei care contribuie activ la bugetul naţional – firmele private”, arată ANAT, contestând majorarea impozitului pe dividend, despre care spune că este o promisiune încălcată şi o lovitură directă dată investitorilor.

”În pofida promisiunilor repetate ale primului ministru că fiscalitatea nu va creşte, Guvernul introduce acum o nouă majorare a impozitului pe dividende, de la 8% la 10%, după ce acesta a fost recent crescut de la 5% la 8%. Această măsură este o dublă impozitare – profitul companiilor este deja taxat, iar dividendele, care reprezintă sursa de venit a investitorilor, sunt din nou supuse impozitării. De-a lungul anilor, acest impozit a crescut progresiv, de la 5% într-un context economic stabil în 2016, până la 8% în 2023, iar acum la 10%. Este o supraimpozitare care afectează tocmai pe cei care produc valoare şi contribuie substanţial la bugetul de stat. Practic, impozitul pe dividende s-a dublat în ultimii 3 ani, fapt care descurajează mediul antreprenorial şi aşa subdimensionat faţă de potenţialul României şi, în mod deosebit, micii întreprinzători care, cel mai probabil, îşi vor închide afacerile”, arată ANAT.

Dar ia stați un pic! Adică existau sectoare economice care au avut facilități, deci nu au fost obligate să își plătească toate taxele, impozitele și contribuțiile? În vreme ce alte sectoare erau obligate să le plătească pe toate? Păi ce proști sunt cei care și-au plătit toate taxele, impozitele și contribuțiile, crezând că își fac datoria de cetățeni model și că din banii lor se finanțează educația, sănătatea, infrastructura și pensiile.

Să vă fie rușine, proștilor care de ani de zile plătiți până la ultimul leu toate taxele, impozitele și contribuțiile! În loc sa fiți deștepți și să vă învârtiți de niște facilități fiscale. Sau să fiți cei mai deștepți și să faceți evaziune fiscală și muncă la negru.

Din cauza proștilor care își plătesc toate taxele, impozitele și contribuțiile ne merge rău la toți, România este îndatorată, avem deficit bugetar, deficit de cont curent și deficit de balanță comercială.

Ar trebui să fie dați exemplu în toată mass-media proștii care de ani de zile își plătesc toate taxele, impozitele și contribuțiile sperând că într-o bună zi România va fi o țară respectată de toți.

Este vizată zona joasă a județului Cluj , respectiv zona localităților: Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Gherla, Huedin, Aghireșu, Baciu, Apahida, Gilău, Florești, Viișoara, Mihai Viteazu, Tritenii de Jos, Iara, Săvădisla, Cășeiu, Frata, Cojocna, Ceanu Mare, Bonțida, Iclod, Luna, Feleacu, Jucu, Moldovenești, Mica, Căpușu Mare, Mociu, Mintiu Gherlii, Dej, Unguraș, Sic, Chinteni, Chiuiești, Cuzdrioara, Gârbău, Călărași, Cămărașu, Căianu, Sânpaul, Fizeșu Gherlii, Băișoara, Câțcău, Cătina, Țaga, Vad, Mănăstireni, Suatu, Petreștii de Jos, Borșa, Sânmărtin, Sâncraiu, Bobâlna, Panticeu, Cornești, Așchileu, Dăbâca, Geaca, Vultureni, Recea-Cristur, Izvoru Crișului, Săndulești, Ciurila, Tureni, Aluniș, Pălatca, Aiton, Buza, Jichișu de Jos, Ploscoș.

Se vor semnala local, ceață ce determină vizibilitate redusă sub 200 m și izolat sub 50 m ce va favoriza formarea ghețușului sau chiciurei

Principalele măsuri propuse:

Îngheţarea salariilor, soldelor şi indemnizaţiilor în administraţia centrală şi locală la nivelul din noiembrie 2024

Proiectul de ordonanţă prevede continuarea aplicării unora dintre măsurile care vizează limitarea cheltuielilor aprobate în anii  anteriori. Acestea se aplică angajaţilor din administraţia centrală şi locală şi altor categorii de bugetari

– menţinerea în anul 2025 a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, din administraţia centrală şi locală, precum şi a indemnizaţiilor aferente funcţiilor de demnitate publică şi funcţiilor asimilate acestora, la nivelul acordat pentru luna noiembrie 2024;

– menţinerea în anul 2025 a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna noiembrie 2024

– în anul 2025, orele suplimentare efectuate de bugetari se  vor compensa numai cu timp liber.

Limitări în ceea ce priveşte tichete, vouchere. Norma de hrană şi cea de echipare, menţinute la valoarea din acest an

Proiectul de act normativ reduce la jumătate valoarea tichetelor de vacanţă şi menţine doar tichetele de creşă, celelalte tichete de valoare de care beneficiau unele categorii de salariaţi fiind suspendate. Astfel, proiectul prevede:

– neacordarea în anul 2025 a biletelor de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, şi nici a premiilor prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017

– acordarea voucherelor de vacanţă în limita a 800 lei, cu condiţia asigurării de către angajat a unei coplăţi de 800 lei.

– menţinerea în anul 2025 a anumitor categorii de drepturi de care beneficiază personalul militar, poliţiştii şi poliţiştii de penitenciare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul brut, la nivelul lunii decembrie 2024;

– menţinerea în anul 2025 a alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană, valoarea financiară anuală a normelor de echipare şi valoarea financiară a drepturilor de echipament la nivelul acordat pentru luna decembrie 2024.

Examenele pentru angajarea „la stat”, suspendate. Numărul maxim de posturi din instituţiile publice, stabilit în aşa fel încât fiecare instituşie să se încadreze în bugetul alocat cheltuielilor de personal

Ordonanţa prevede de asemenea că de la 1 ianuarie 2025 se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, cu excepţia posturilor unice din instituţiile şi autorităţile publice. Măsura se aplică indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare a instituţiilor publice, inclusiv celor care îşi finanţează activitatea integral din venituri proprii, dar care sunt înfiinţate pe lângă instituţiile publice.

„Prin excepţie, ordonatorii principali de credite, în cazuri temeinic justificate, pot aproba ocuparea unui procent de maximum 15% din totalul posturilor vacantate în anul 2025, numai în condiţiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivel de ordonator principal de credite, pe fiecare sursă de finanţare în parte”, prevede proiectul.

Potrivit documentului pus în consultare, numărul maxim de posturi finanţat în anul 2025 din fonduri publice de către instituţiile şi autorităţile publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare trebuie „să fie stabilit astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condiţiile legii cu încadrarea în cheltuielile de personal. Ordonatorii de credite vor stabili numărul maxim de posturi care se finanţează, cu respectarea acestei condiţionalităţi”.

Plafonarea alocaţiilor copiilor şi a unor drepturi şi indemnizaţii acordate unor categorii precum revoluţionari, academicieni, artişti

Proiectul de Ordonanţă prevede o serie de măsuri care afectează categorii precum revoluţionarii, academicienii, pensionarii şi urmaşii acestora, precum neacordarea de ajutoare, plăţi compensatorii la pensionare şi menţinerea în anul 2025 în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2024 a următoarelor drepturi:

– alocaţiile de stat pentru copii, reglementate de Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

– indemnizaţiile prevăzute de Decretul-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura comunistă, precum şi celor deportate în străinătate ori prizonierilor din acea perioadă

– indemnizaţiile acordate persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

– indemnizaţiile prevăzute de Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961

– indemnizaţia pentru activitatea de liber profesionist a artiştilor interpreţi sau executanţi din România

– cuantumul indemnizaţiilor acordate membrilor Academiei Române, membrilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, membrilor Academiei de Ştiinţe Medicale din România, membrilor Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“, membrilor Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, dar şi al sprijinului acordat urmaşilor membrilor Academiei Române şi urmaşilor membrilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România;

– cuantumul indemnizaţiei preşedintelui Consiliului Naţional al Organizaţiilor de Pensionari şi al Persoanelor Vârstnice

– indemnizaţiile stabilite în baza Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

– ajutorul lunar pentru soţul supravieţuitor;

– indemnizaţiile reparatorii lunare pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944-31 decembrie 1961

– drepturile prevăzute de Legea nr. 168/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului participant la acţiuni militare, misiuni şi operaţii pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român şi acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia şi urmaşilor celui decedat.

Propuneri privind drepturile câştigate de bugetari în instanţă

Proiectul de act normativ stabileşte că „pentru a avea un tratament unitar în ceea ce priveşte plata drepturilor de natură salarială şi a sumelor reprezentând daune-interese moratorii, stabilite prin hotărâri judecătoreşti, este necesar ca şi plata sumelor stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, să se realizeze după o procedură similară celei stabilită pentru hotărârile judecătoreşti devenite executorii până la data de 31 decembrie 2024”.

Plafonarea indemnizaţiilor sportivilor şi a celor acordate pentru merite în diverse domenii/ NU se vor plăti, anul viitor, tichetele pentru sportivi

Proiectul de Ordonanţă propune ca în anul 2025, rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educaţiei fizice şi sportului să se acorde în cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2024.

Conform proiectului, tichete de sportiv, acordate în baza Legii 322/2022, nu vor fi acordate pentru anul 2025, proiectul prevăzând că „Se propune prorogarea până la data de 1 ianuarie 2026 a termenului prevăzut la art. II din Legea nr. 322/2022 pentru completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000”.

Cuantumul lunar al indemnizaţiei de merit se menţine la nivelul din luna decembrie 2024, de 6.240 lei.

Limitarea reducerilor de tarife sau gratuităţilor la transport

Proiectul de Ordonanţă pus în consultare propune ca în anul 2025 să se acorde reduceri de tarife sau, după caz, gratuităţi, numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, la facilităţile de transport acordate prin diverse legi revoluţionarilor, judecătorilor şi procurorilor, angajaţilor CFR, membrilor din familiile acestora şi pensionarilor.

Legislaţia în vigoare prevede că judecătorii şi procurorii beneficiază anual de şase călătorii în ţară dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru şase călătorii în ţară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul. Aceste drepturi nu au caracter salarial şi nu se impozitează.

Nu se mai fac diverse achiziţii în instituţiile publice

Prin proiectul de ordonanţă se propune interzicerea, în anul 2025, a achiziţionării, preluării în leasing sau închirierii de autoturisme, mobilier şi aparatură birotică, de către autorităţile şi instituţiile publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi de către operatorii economici care aplică prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2013, cu excepţia celor necesare desfăşurării obiectului principal de activitate.

Scade temporar, cu un sfert, subvenţia pentru partide

Proiectul de act normativ propune de asemenea ca subvenţia acordată în anul 2025 partidelor politice să fie diminuată cu 25% faţă de anul 2024.

Punctul de pensie nu mai creşte/ Aşa-numitele „pensii speciale” nu se mai indexează

„România trebuie să pună în aplicare în mod riguros măsurile necesare pentru corectarea deficitului excesiv, context în care se impune o construcţie bugetară responsabilă pentru evitarea deteriorării stabilităţii financiare, şi susţinerea finanţelor publice de o manieră eficientă în condiţiile unui cadru internaţional şi intern dificil. Astfel, în anul 2025 se propune menţinerea la nivelul de 81 lei a punctului de referinţă în funcţie de care se calculează cuantumul pensiilor”, se arată în proiectul de Ordonanţă.

Documentul mai prevede că pensiile de serviciu nu vor mai creşte cu rata inflaţiei.

„Prin derogare de la prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2025, pensiile de serviciu stabilite în condiţiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflaţiei”, se prevede în documentul pus în consultare.

Măsura se aplică şi pensiilor de serviciu pentru grefieri şi alte categorii de personal care ocupã funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecãtoreşti, al parchetelor de pe lângã acestea şi al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, parlamentari, personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă, funcţionarilor parlamentari, membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, foştilor salariaţi ai Curţii de Conturi. Nici pensiile militare de stat, nu se actualizează indexează cu rata medie anuală a inflaţiei.

Punctele în baza cărora sunt decontate serviciile medicale rămân la valoarea actuală

Ordonanţa pusă în consultare plafonează şi valoarea decontată pentru serviciile medicale astfel, se propune ca, în anul 2025, valorile garantate ale punctelor pentru acordarea serviciilor medicale în asistenţa medicală primară, asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţi clinice şi respectiv suma orientativă/medic specialist în asistenţa medicală stomatologică, să se menţină la nivelul valabil în trimestrul IV al anului 2024.

Totodată, se propune menţinerea valorii indicatorului social de referinţă la nivelul aferent lunii noiembrie 2024.

Prevederi privind bugetele instituţiilor publice/Prima didactică, doar dacă poate fi asigurată din fonduri europene

„În vederea finalizării obiectivelor de investiţii pentru care au fost alocate sumele prevăzute în anexa 7.03 la Legea bugetului de stat pe anul 2024, nr. 421/2023, este necesar ca sumele rămase neutilizate să rămână la dispoziţia autorităţilor locale, prevede proiectul de Ordonanţă.

Institutele naţionale de cercetare-dezvoltare nu plătesc sau acordă, după caz, în anul 2025,premii, prime, ore suplimentare, vouchere de vacanţă şi/sau alte drepturi similare acordate în legătură cu concediul de odihnă aferent anului 2025.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene va acorda prime didactice şi prime de cariere profesionale, reglementate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2023 „numai în cazul în care cheltuielile cu acesta se decontează integral din fonduri externe nerambursabile”. Aceeaşi măsurp este valabilă şi pentru tichetele sociale pe suport electronic pentru sprijin educaţional, reglementate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2023, dar şi în ceea ce priveşte sprijinul material pentru anumite categorii de persoane defavorizate, reglementat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023.

Deconturile pentru călătoriile studenţilor, doar pe ruta de acasă către localitatea în care studiază

În anul 2025, studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă în instituţiile de învăţământ superior acreditate vor beneficia de tarif redus cu 90% pe transportul intern auto şi pentru transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a doar pe distanţa/rutele dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care se află instituţia, pe tot parcursul anului universitar. Aceeaşi reducere se acordă pentru studenţi şi pentru mijloacele de transport local în comun şi transportul cu metroul, pe tot parcursul anului universitar, în localitatea în care îşi are sediul instituţia de învăţământ superior.

Măsuri pentru operatorii economici deţinuţi de stat

Companiile de stat vor avea posibilitatea legală de creştere a numărului de personal şi a cheltuielilor de natură salarială „numai în cazul dezvoltării activităţii acestora” iar în cadrul acestor entităţi contractele colective de muncă vor fi negociate numai după aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli.

Proiectul de Ordonanţă prevede de asemenea „interdicţia de a fi prevăzute în contractele individuale/colective de muncă ale operatorilor economici care aplică prevederile Legii nr. 296/2023, începând cu 01.01.2025 a acordării de bonusuri, prime, plăţi compensatorii, gratificaţii sau orice alte drepturi de natură salarială pentru retragerea din activitate ca urmare a pensionării sau eşalonarea pe 5 ani a acestor drepturi reglementate de contractele individuale/colective de muncă aflate în vigoare până la data de 31.12.2024”.

Aceiaşi operatori economici au obligaţia de actualizare a tarifelor şi taxelor pe care le obţin din activitatea de bază, cu cel puţin rata anuală a inflaţiei pentru anul 2024 faţă de ultima actualizare a acestora cu excepţia situaţiilor în care creşterile anuale de tarife şi taxe au fost superioare ratei anuale a inflaţiei sau în cazul în care taxele şi tarifele sunt stabilite prin reglementări europene sau reglementări naţionale în aplicarea reglementărilor europene.

Se propune ca în anul 2025 să nu se încheie angajamente legale pentru obiective noi de investiţii care se finanţează prin subprogramele prevăzute la art. 2 alin. (1) literele a), b), c), d), f), h) şi m) din Anexa nr. 3 ”Programul naţional de construcţii de interes public sau social” la Ordonanţa Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii „C.N.I.” – S.A., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 17 august 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 117/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Aplicarea legii privind Agenţia pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare se amână până în 2027

Legea nr. 133/2019 prin care se înfiinţează Agenţia pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare, în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va intra în vigoare după data de 31 decembrie 2026. „Astfel, se evită riscul unui blocaj în desfăşurarea activităţii Agenţiei pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare, cu consecinţe negative majore, datorate, în primul rând, lipsei fondurilor necesare funcţionării, respectiv pentru investiţii, cheltuieli curente, cheltuieli de personal”, se argumentează în proiectul de Ordonanţă.

Statul nu mai are bani nici pentru mierea promisă preşcolarilor şi elevilor mici

„Se propune prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din învăţământul primar de stat, privat şi confesional până la data de 1 ianuarie 2026”, se arată în proiect.

În anul 2025, pentru Programul Naţional Masă Sănătoasă se asigură de la bugetul de stat din sume defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti, în limita sumei de 1.139.400 mii lei aprobată într- poziţie distinctă într-o anexă la Legea bugetului de stat pe anul 2024, pentru preşcolarii şi elevii din maxim 1000 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat. Repartizarea sumelor pe unităţi/ subdiviziuni administrativ teritoriale şi pe unităţi de învăţământ, precum şi normele metodologice de aplicare a Programului Naţional pentru anul 2024 se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Primele pentru comercializarea produselor agricole, suspendate

Legea nr. 236/2020 care prevedea prime de comercializare pentru agridcultori, pescari acvacultori nu se va aplica anul viitor. „Astfel, se evită riscul imposibilităţii asigurării resurselor financiare necesare pentru plata primei de comercializare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu consecinţe negative în percepţia generală a potenţialilor beneficiari cu privire la acordarea acestei forme de sprijin, precum şi riscul unor posibile sancţiuni din partea Comisiei Europene în condiţiile unei decizii nefavorabile privitoare la caracterul acestei forme de sprijin acordat producătorilor agricoli” argumentează Guvernul.

Proiectul mai propune prorogarea până la 31 decembrie 2025 a termenului prevăzut la art. III din Legea nr. 352/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2011 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier.

De asemenea, proiectul propune suspendarea aplicării Legii nr. 5/2021 privind Statutul personalului profesionist operativ de intervenţie din cadrul serviciilor civile care asigură asistenţă publică medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat, până la 1 ianuarie 2026.

 Acordarea indemnizaţiilor pentru pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, preşedinte al consiliului judeţean şi vicepreşedinte al consiliului judeţean, amînată din nou

Foştii primari, viceprimari, preşedinţi sau vicepreşedinşi de Consilii judeţene şi care îndeplinesc condiţiile vârstei de pensionare ş pentrucare legea a stabilit indmenizaţii nu vor primi aceste drepturi anulv iitor, în condiţiile în care proiectul propune prorogarea termenului prevăzut la art. 210 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, pentru data de 1 ianuarie 2026. Conform legii, Primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene beneficiază de indemnizaţie pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă,  iar cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată.

Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri, în vigoare de la jumătatea anului

Proiectul de ordonanţă menţionează că termenul de operaţionalizare a Registrului naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri, „este prea scurt”, iar în acest context se propune prorogarea până la data de 1 iunie 2025 a implementării acestuia. Măsura trebuie implementată în contextul în care Consiliul Uniunii Europene a convenit asupra eliminării, începând cu 1 ianuarie 2025, a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne dintre Bulgaria, respectiv Ungaria şi România.

Indemnizaţia pentru persoane cu handicap, afectată de noile măsuri

Proiectul de Ordonanţă prevede prorogarea termenului de intrare în vigoare a prevederilor art. 58 din Legea nr. 448/2006, care prevede că persoanelor cu handicap vizual grav, handicap grav şi handicap accentuat, care beneficiază de pensie pentru limită de vârstă li se acordă, începând cu data de 1 ianuarie 2025, o indemnizaţie de solidaritate care se determină prin raportare la cuantumul pensiei pentru limită de vârstă aflat în plată sau cuvenit conform legislaţiei anterioare datei de 31 august 2024.

Impozitul pe dividende creşte de la 8 la 10 la sută

„Se propune majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025”, este una dintre prevederile proiectului publicat de Guvern. Impozitul pe veniturile nerezidenţilor va creşte şi el de la 8% la 10%, pentru dividendele distribuite/plătite persoanelor nerezidente, „pentru corelare cu regimul fiscal aplicabil dividendelor distribuite/plătite persoanelor rezidente, regim ce are în vedere angajamentul asumat de Guvern în cadrul PNRR privind revizuirea cadrului de impozitare existent în România”.

Scad plafoanele de impozitare a veniturilor pentru întreprinderile mici

În ceea ce priveşte impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se propune, de anul viitor:

– reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro;

– eliminarea condiţiei de realizare a veniturilor din consultanţă şi management, în proporţie de 80%, utilizată pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor.

– se actualizează codurile corespunzătoare activităţilor pentru care impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se calculează prin aplicarea cotei de 3%, dar şi verificarea condiţiei de aplicare a sistemului de impunere o singură dată, începând cu anul 2024, de către contribuabilii din HoReCa.

– pentru anul fiscal 2025, respectiv 2026 se clarifică modul de verificare a condiţiei legate de plafonul propus de 250.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru venituri realizate de microîntreprinderi precum şi modul în care se verifică nivelul veniturilor din consultanţă şi management în vederea încadrării ca microîntreprindere.

Eliminarea facilităţilor fiscale pentru domeniul IT

„Ca urmare a angajamentelor asumate prin PNRR şi prin Planul Bugetar-Structural Naţional pe Termen Mediu – 2025-2031 se propun următoarele măsuri:

– Eliminarea facilităţilor fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfăşurării activităţii de creare programe pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025.

„Prin Planul Bugetar-Structural Naţional pe Termen Mediu – 2025-2031 prezentat Comisiei Europene, Guvernul României s-a angajat să asigure o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar începând cu anul 2025, printr-o serie de măsuri, inclusiv prin reforme fiscale care au între obiective ajustarea sistemului de facilităţi fiscale pentru principalele categorii de impozite şi taxe astfel încât să se respecte principiul impunerii echitabile dar şi pentru a evita formarea unor distorsiuni în materie de politică fiscală ceea ce ar presupune generarea unor inechităţi fiscale între diferite categorii de contribuabili”, argumentează promotorii proiectului.

Impozitul pe construcţii

Se reinstituie impozitul pe construcţii, datorat de

• persoanele juridice române, cu excepţia instituţiilor publice, institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, asociaţiilor, fundaţiilor şi a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare şi funcţionare; o persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;
•  persoanele juridice cu sediul social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene. Construcţiile sunt cele prevăzute de grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe.

Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5 % asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, inclusiv în situaţia în care sunt închiriate, luate în administrare/concesiune sau în folosinţă. Impozitul se plăteşte în două rate egale, până la datele de 25 mai inclusiv şi 25 septembrie inclusiv.

Impozitul instituit este venit al bugetului de stat, şi se administrează potrivit Codului de procedură fiscală.

Scutiri pentru o parte a veniturilor, pentru cei care primesc salariul minim

„Având în vedere faptul că scopul măsurii este sprijinirea salariaţilor cu salariul de încadrare la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit prin hotărârea Guvernului, se propune menţinerea măsurii potrivit căreia, pentru suma de 300 lei/lună reprezentând venituri din salarii şi asimilate salariilor nu se datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii, până la 31 decembrie 2025, în anumite condiţii, prin derogare de la prevederile Titlului IV şi V din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare”, se prevede în proiect.

Regimul fiscal se aplică, începând cu veniturile lunii ianuarie 2025, în cazul persoanelor fizice care au salariul de încadrare, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Măsura se aplică pentru salariaţii care desfăşoară activitate în baza contractelor individuale de muncă, încadraţi cu normă întreagă.

Ordonanţa propune, între condiţiile care trebuie îndeplinite cumulativ, ca nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, să nu fie diminuat în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă a Guvernului şi 31 decembrie 2025, pentru a atinge nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vederea aplicării acestui regim fiscal.

De asemenea, măsura propusă se aplică salariaţilor care desfăşoară activitate în sectorul agricol şi industria alimentară şi care nu beneficiază de facilităţile fiscale prevăzute la art. 60 pct. 7, art. 138^1, şi art. 154 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi al căror nivel al salariului de încadrare, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit prin hotărâre a Guvernului.

PROIECTUL DE OUG POATE FI CONSULTAT AICI

Pentru un video pe TikTok, aceștia nu au fost deloc curioși că riscă să producă daune mașinilor pe care s-au urcat.

Cel care a surprins imaginile susține că le-a transmis poliției, iar dacă vo fi identificați distracția îi va costa scump de tineri.

Din primele cercetări a reieșit că un tânăr de 24 de ani, aflat la volanul unei autoutilitare, nu ar fi adaptat viteza pe breteaua de coborâre spre strada Primăverii, pătrunzând pe spațiul verde amenajat de lângă pod, unde s-ar fi izbit de o structură din beton, răsturnându-se ulterior pe carosabil.

Evenimentul a avut ca rezultat avarierea unui autoturism parcat și a unui alt autovehicul aflat în mișcare.

Cei doi conducători auto implicați au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative în ambele cazuri.

Tânărul de 24 de ani a necesitat îngrijiri medicale, fiind transportat la o unitate spitalicească.

Polițiștii continuă cercetările în vederea stabilirii tuturor împrejurărilor producerii evenimentului rutier.

Din primele verificări efectuate la fața locului, s-a stabilit că un bărbat, de 39 de ani, pe fondul unor discuții contradictorii cu soția sa, în vârstă de 34 de ani, a ieșit din locuință, s-a urcat într-un autoturism, iar ulterior, folosind un lichid inflamabil, ar fi incendiat componente ale vehiculului, ceea ce ar fi condus la propagarea rapidă a focului și deteriorarea autoturismului.

La fața locului au intervenit de urgență echipaje din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Cluj, bărbatul fiind transportat la spital pentru îngrijiri medicale.

De asemenea, soția acestuia a necesitat îngrijiri medicale după ce ar fi încercat să stingă incendiul.

Cercetările sunt continuate pentru stabilirea tuturor circumstanțelor în care s-a produs incidentul.

Pompierii au găsit la fața locului un bărbat care prezintă arsuri, acesta fiind preluat imediat de către echipajul SMURD de terapie intensivă mobilă.

De asemenea, autoturismul este situat lângă un bloc de locuințe, iar că măsură preventivă au fost evacuate patru persoane din interiorul acestuia.

Toate persoanele urmează să fie evaluate medical.

La misiune au luat parte trei autospeciale, precum și o ambulanță SMURD de terapie intensivă mobilă, respectiv o ambulanță SAJ.

Bărbatul de aproximativ 40 de ani a fost intubat și va fi transportat la spital. De asemenea, va fi transportată la spital pentru investigații suplimentare și îngrijiri medicale una dintre persoanele evacuate, mai exact o femeie de aproximativ 25 de ani.

La fel ca de 1 Decembrie, acestea vor fi înlocuite cu un spectacol de lasere și lumini.

„Trecerea în noul an se va face la Cluj fără focul de artificii, din dragoste pentru mediu și pentru animalele de companie. Focurile de artificii sunt deja parte a trecutului, nu parte a viitorului”, a fost declarația primarului Boc.