Lumea în care vom trăi

POLIFEST 2014, un eveniment marca POLITEHNICA București

2014-04-15T08:01:00.001-07:00

Un alt fel de contact, o altfel de abordare şi deschidere faţă de mediul economic şi social, un concept unic în lume - așa se caracterizează târgul de joburi educaționale POLIFEST, http://www.upb.ro/stiri/program-polifest-2014.html, ajuns, anul acesta, la cea de-a treia ediție, desfășurată, ca de obicei, în campusul politehnicii bucureștene între 9 și 11 aprilie a.c., sub același motto, Noi construim viitorul!

Sursa: http://www.upb.ro/stiri/program-polifest-2014.html

Iar cine-a trecut pe-acolo, știe foarte bine despre ce vorbesc! Cine nu, să asculte emisiunea de mai jos și va știi de ce nu trebuie ratată ediția de anul viitor! -)

Cu cine am stat de vorbă?

Cu Alexandru Pălăcean student anul III la Facultatea de Automatică și Calculatoare, UPB, Laboratorul InGeAR - Centru de performanță în inginerie electrică: Energetică, Automatizări și Robotică - UPB, https://www.facebook.com/eap.ingear,

cel care mi-a pus la dispoziție și forografiile de mai jos - și care, nu-i așa?, fac mai mult decât o mie de cuvinte!

Cu Adrian Ionuț Nicoară, la standul Facultății de Chimie Aplicată și Știința Materialelor (aici, explicând), căruia îi datorez aceste imagini pentru care, și lui, îi mulțumesc.

Nanoparticule funcționalizate cu medicament

Materiale polimerice

Instalație medicamente cu eliberare controlată

Și de ce chimie? Simplu, pentru că ne place!!

Studenții Facultății de Chimie Aplicată și Știința Materialelor, prezenți la stand

Cu domnul profesor Constantin Ghiță, Departamentul de Mașini Electrice al Facultății de Inginerie Electrică dar și cu Cătălin Tudorache, student anul I la aceeași facultate.

Cu Violeta Andreea Anastase, studentă anul IV la Construcții aerospațiale, Facultatea de Inginerie Aerospațială.

Și o ultimă oprire dar deloc în ultimul rând, la Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor.

Imagini în oglindă: “Pe aripile vântului II” – tunelul aerodinamic de vânt al Departamentului de Hidraulică şi Protecţia Mediului al Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti

2014-04-09T06:36:00.003-07:00

Imagini în oglindă: “Pe aripile vântului II ” – de data asta, în tunelul aerodinamic de vânt al Departamentului de Hidraulică şi Protecţia Mediului al Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti.

A existat un vizionar – profesorul Constantin Iamandi, un om cu energie "debordantă şi cu viziune internaţională" care, abia întors din Statele Unite – erau anii 70 – a avut viziunea a ceea ce trebuia să fie Laboratorul de hidraulică al Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, "o mare şi spectaculoasă hală" în care , în 1973, anul terminării construcţiei, nu era "nici un fel de echipament sau model" – am citat din lucrarea "Laboratorul de hidraulică la 40 de ani", editat de colectivul laboratorului în anul 2013.

Cu timpul, aici şi-au găsit locul numeroase instalaţii care au făcut din Laboratorul de hidrodinamică un loc esenţial pentru domeniu şi pentru multe altele, conexe.

Tot profesorul Iamandi este cel care a adus aici, în anul 1976, "un tunel aerodinamic mic, cu patru ventilatoare cuplate în paralel", citat din aceeaşi lucrare,"Laboratorul de hidraulică la 40 de ani", tunel transformat ulterior (tot de profesorul Iamandi), într-un tunel aerodinamic pentru a simula curgerea din stratul limită atmosferic. Astăzi, în Laboratorul de Aerodinamica și Ingineria Vântului din cadrul Departamentului de Hidraulică şi Protecţia Mediului al Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti, locul unde s-a testat acţiunea vântului pe câteva dintre cele mai înalte clădiri din Bucureştii ultimilor ani, Bucharest Tower Center International şi Cascade Park Plaza Office Building.

Care au fost paşii intermediari, cine sunt cei care au scris şi scriu istoria acestui loc – în ediţia de astăzi.

Macheta Manastirii Voronet

Farfuria de 10 miliarde. De 10 miliarde de locuitori - sau cum va arăta agricultura viitorului

2014-03-02T22:42:00.000-08:00

Nu e un secret - până în 2050 vom fi 10 miliarde, cu variaţii foarte mici.

E clar, aşadar, că Pământul nu va mai putea hrăni atâtea guri în mod "tradiţional". Va fi nevoie de o schimbare de mentalitate şi de abordare - iar ştiinţa propune , deja, soluţii: hidroponia, acvacultura intensivă, fertilizatori obţinuţi cu ajutorul bacteriilor şi musculiţelor "black soldier" din resturile alimentare din gunoiul menajer, biomasă de larve ca sursă de hrană pentru pui şi peşti, etc, etc.

Ferma lui Serban Sarbu din Chico (California). Gainile sunt inebunite dupa larve.Resturi vegetale fermentate cu larve în compostoare (cutiile de plastic din imagine) . Larvele care ies prin gaurile din compostoare sunt mancate de gaini.

Acestea sunt larvele care "fac deliciul" găinilor

WindEEE sau îndrăzneala de a depăşi limitele. Proiecte mondiale cu semnături româneşti: windEEE Dome, primul "tunel" hexagonal din lume destinat studiul vânturilor extreme.

2013-12-09T06:56:00.001-08:00

WindEEE , the audacity to get beyond the limits

"Existăm atâta timp cât cineva își amintește de noi.”

Carlos Ruiz Zafón , În umbra vântului

La 25 de kilometri de campusul Universităţii Western Ontario din oraşul London, regiunea Ontario (Canada), se află Advanced Manufacturing Park – pe scurt, un parc tehnologic aflat încă în fază relativ incipientă de dezvoltare.

https://www.google.com/#q=Advanced+Manufacturing+Park+London+ontario

Aici se află, însă, deja, primul “tunel” “hexagonal din lume destinat studiului efectelor tridimensionale ale vântului în circumstanţe catastrofice” – am citat din prezentarea oficială - , cum ar fi tornadele, ca să dau doar un singur exemplu.

Se numeşte WindEEE Dome – pe scurt, WindEEE – şi poartă o semnătură românească: Horia Hangan, prof.dr. la Facultatea de Inginerie a Universităţii Western Ontario din London, Ontario şi director al institutului asociat, WindEEE Research Instititute.

WindEEE Dome s-a construit, însă, la propriu dar mai ales la figurat, pe competenţele şi tradiţia clădite aici, la Facultatea de Inginerie a Universităţii Western Ontario din London, Ontario, în anii '60, de primul inginer specializat în ingineria vânturilor, Alan Davenport, cel căruia i se datorează primul tunel de vânt construit la această facultate în ceea ce se numeste The Boundary Layer Wind Tunnel Laboratory , http://www.blwtl.uwo.ca dar şi cel de-al doilea tunel, construit tot aici, în anii '80.

http://www.blwtl.uwo.ca

La frontiera dintre domenii....

2013-07-29T08:24:00.001-07:00

"Sinteza, caracterizarea si aplicatii ale unor sisteme biomimetice; realizarea si validarea unor metode analitice bazate pe tehnici cromatografice, spectrometrice si electrochimice pentru analiza de biocompusi si bioprocese; analiza eficacitatii si a compozitiei unor plante si extracte de plante; realizarea unor sisteme de tip „Biosensor” pentru determinarea de principii active si contaminanti." - aceasta este, succint, descrierea competenţelor Centrului de bioanaliză al Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Ştiinţe biologice din Bucureşti. Detaliile - pe pagina oficială, http://bioanaliza.ro.

Ce nu este scris acolo este cum s-a "adunat" acest centru, ce i-a adus şi ce i-a făcut să rămână pe cei care sunt astăzi acolo. Cu alte cuvinte, ce face acest loc atât de special. Poate că povestea de mai jos va oferi şi răspunsurile.

Gunoiul menajer, o sursă inepuizabilă de inspiraţie!....

2013-06-16T07:08:00.000-07:00

                                                   "Din bube, mucegaiuri şi noroi
                                                    Iscat-am frumuseţi şi preţuri noi."

                                                                                    Tudor Arghezi, Testament

Oricât ar putea părea de ciudat, da: gunoiul menajer se dovedeşte a fi o sursă (practic, inepuizabilă!) de inspiraţie. Cel puţin pentru oamenii de ştiinţă - şi ca dovadă, iată un proiect care foloseşte ca materie primă resturile alimentare din gunoiul menajer, bacterii şi musculiţele "black soldier" pentru a obţine, printre altele, fertilizatori, biomasă de larve ca sursă de hrană pentru pui şi peşti, produse biochimice : chitina pentru bandages şi melanina pentru baterii organice.

Un proiect care are patru parteneri, NOCO, o companie petrolieră, University of Southern California, Wrigley Institute din Catalina Island şi un finantator privat, Hawaii Electric şi care este coordonat de dr. Radu Popa, assistant profesor la University of Southern California din Los Angeles, Profesor of Geobiologie şi Astrobiologie.

Şi tot în ediţia de astăzi vorbim despre un alt proiect, cu legătură cu primul, cu acelaşi iniţiator, dr. Radu Popa şi cu o miză extraordinară: printre altele, restabilirea de zone umede în Lunca Dunării cu scopul final de a filtra apa de Dunare, creşterea biodiversităţii în zona umedă, mărirea productivitaţii şi desalinizarea solului in Lunca Dunării.

Cum se va face asta? Tot dr. Radu Popa explică: "folosim plante de apă (papură şi stuf) pentru tratarea apelor. Plantele vor fi fertlizate cu reziduuri organice rezultate din reciclare de food waste." Ce se va obţine? Printre altele, "celuloza şi amidon (folosite pentru a produce etanol tehnic pentru amestecuri cu benzină), apa de mai buna calitate (scadere a azotului, fosforului si a durităţii) inainte de a folosi apa pentru irigatie si pentru animale de fermă. Proiectul nu a fost încă aprobat dar il vom porni din surse private, pe terenuri private."

Modele americane de succes: Universitatea Arizona din Tucson, Arizona

2011-10-26T12:33:00.000-07:00

Pentru orice ziarist de ştiinţă, Universitatea Arizona din Tucson, Arizona, Statele Unite este Raiul pe pământ.

Nu numai pentru că vorbim despre un campus extraordinar de frumos dar pentru că aproape că nu există loc în această universitate de unde să nu poţi scoate o poveste cu subiect ştiinţific dintre cele mai uimitoare.

Premiile Nobel pentru ştiinţe pe anul 2011

2011-10-19T05:35:00.000-07:00

Dacă e octombrie, atunci sunt şi premii Nobel.

Medalia cu chipul lui Alfred Nobel

http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/about/

Iar anul acesta n-a făcut excepţie. Şase domenii şi 13 laureaţi, reprezentând 6 ţări - cam aşa arată, geografic, "tabloul Nobel" al anului 2011.

Saul Perlmutter
Lawrence Berkeley National Laboratory, University of Berkeley, Berkeley, USA

Photo: Roy Kaltschmidt. Courtesy: Lawrence Berkeley National Laboratory

http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/physics/laureates/2011/

Brian Schmidt
Australian National University
http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/physics/laureates/2011/
Photo: Belinda Pratten, Australian National University

Dominat de bărbaţi - zece - dar şi cu o premieră: 3 laureate, în acelaşi an, ale premiului Nobel pentru pace. Ceea ce, cum spuneam şi într-o altă ocazie, demonstrează, dacă vreţi, faptul că femeile sunt, cu adevărat, luptătoare - în cazul de faţă, luptătoare pentru pace!

Ellen Johnson Sirleaf
Photo: A. Cruz/ABr. Creative Commons License Attr. 2.5 Brazil

Leymah Gbowee

Photo: Michael Angelo for Wonderland

Tawakkul Karman

Photo: Ahmed Jadallah/Scanpix

Pariul de 7 miliarde. De locuitori

2011-07-12T22:56:00.000-07:00

"Anul acesta, la 31 octombrie, populaţia lumii va ajunge la 7 miliarde. Acest moment reprezintă o provocare, o oportunitate şi un îndemn la acţiune", declara Dr. Babatunde Osotimehin, Director Executiv al Fondului ONU pentru Populaţie, UNFPA în mesajul său adresat cu ocazia Zilei Mondiale a Populaţiei, marcată în fiecare an, la 11 iulie.

http://supravietuitor.wordpress.com/2011/07/11/11-iulie-ziua-mondiala-a-populatiei

"Azi, de Ziua Mondială a Populaţiei, lansez Campania intitulată 7 miliarde de acţiuni" (http://www.7billionactions.org/) , mai spunea el. " Această campanie ne arată ce presupune să trăieşti într-o lume cu o populaţie de 7 miliarde de persoane şi în acelaşi timp ne încurajează pe toţi să întreprindem acţiuni şi să ne aducem contribuţia la soluţionarea diferitelor probleme care ne afectează pe toţi."

"Împreună suntem 7 miliarde de oameni care se bazează unul pe celălalt."

http://ngm.nationalgeographic.com/

"În curand, pe planetă vor fi 7 miliarde de locuitori", scrie revista National Geographic în numărul său din iulie a.c.. "Pînă în 2045, populaţia globală ar putea ajunge la 9 miliarde. Poate planeta duce această povară?", se întreabă publicaţia.

Poate planeta duce această povară? Şi, de fapt, ce va însemna, ca presiunea antropică, perspectiva celor 7 miliarde de suflete? Iată întrebări cărora vom încerca să la oferim răspuns, împreună cu Diana Dogaru, dr.in geografie, cercetator, Institutul de Geografie al Academiei Române, Departamentul de Mediu şi GIS şi Claudia Popescu, de asemenea dr.în Geografie, Institutul de Geografie, Academia Românăşi profesor la Academia de Studii Economice Bucureşti, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, Catedra de Istoria Economiei şi Geografie.

A 6-a Conferinţă Internaţională a Internatioanl Human Dimension Program on Global Environmental Change, IHDP - "Global Environmental Change, Globalization and International Security: New Challenges of the 21 st Century".
IHDP, International Human Dimension Programme este un program axat pe tematici ce includ diferite aspecte legate de populaţie şi mediu. Informaţii interesante pot fi găsite şi pe site-urile conferinţelor "State of the Planet" (discursurile pot fi audiate): http://www.earth.columbia.edu/sop2008/ , http://www.earth.columbia.edu/sop2010/, http://www.planetunderpressure2012.net/

(Ne)Convenţional, despre calculul neconvenţional

2011-07-05T08:06:00.000-07:00

Este matematician, membru corespondent al Academiei Române (din 1997) si, din 2006, membru al Academia Europaea.

Şi-a luat doctoratul în matematici în 1977 la Universitatea Bucureşti, avându-l drept coordonator pe matematicianul Solomon Marcus.

A publicat 11 cărţi în matematică şi informatică (unele din ele traduse în japoneză, chineză si rusă), ("Gramatica proceselor economice", "Gramatici matriciale", "Gramatici contextuale", "Paradoxurile ierarhiilor" fiind doar câtev adintre acestea), a editat peste 50 de volume colective şi a publicat numeroase articole de specialitate, pe langă alte numeroase cărţi de ştiinţă popularizată, cărţi de matematică distractivă (jocuri) şi cărţi de ficţiune.

Este specialist în teoria limbajelor formale, în lingvistică computaţională dar mai ales este inventatorul, in 1998, al asa numitelor sisteme P ("p" de la Păun, Gheorghe Păun, http://psystems.disco.unimib.it ), adică modele de calcul bazate pe modelul ADN-ului şi pe membrane.

http://davos.science.uttgm.ro/bio_computation/invited_speakers.html

Recent, a fost invitat să deschidă lucrările celei de-a 10 Conferinţe Internaţionale dedicată Calculului Neconvenţional de la Turku, din Finlanda (http://www.math.utu.fi/projects/uc2011) – adică tot acolo unde, în urma cu 12 ani, Gheorghe Paun, (invitatul de astazi al emisiunii) – „lansa la apă” ideea calculului cu membrane, parte a calculului neconvenţional.

http://www.math.utu.fi/projects/uc2011/photos/UC2011.htm

Congresul matematicienilor români, Braşov, 29 iunie - 5 iulie a.c.

2011-06-20T14:31:00.000-07:00

"Peste 350 de matematicieni din mai mult de 30 de ţări de pe 5 continente, printre care cercetători şi profesori români de la universităţi de top din Statele Unite, Franţa, Noua Zeelandă, Marea Britanie, Germania participă la Congresul matematicienilor români care are loc la Brașov în perioada 29 iunie - 5 iulie a.c.

Evenimentul are loc sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României, cu sprijinul Guvernului României prin Departamentul Românilor de Pretutindeni și Agenția Națională pentru Cercetarea Științifică.

Congresul este organizat de Secţia de Matematică a Academiei Române, Institutul de Matematică „Simion Stoilow” al Academiei Române, Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii din București şi Universitatea „Transilvania” din Brașov și se va desfășura în Sala Auditoriu a Universitatii „Transilvania”.

Universitatea „Transilvania” din Brașov
Sursa: http://imar.ro

Pentru prima dată, în acest an congresul este organizat în parteneriat cu European Mathematical Society (EMS) și se bucură de prezența la lucrări a Președintei EMS, Dna Marta Sanz-Sole de la Universitatea din Barcelona.

Congresul se organizează o dată la fiecare patru ani şi continuă o tradiţie întreruptă în 1956 (după patru congrese) şi reluată abia în 2003"

Sursa: Comunicatul de presă al Congresului

Invitaţi la ediţia din 14 iunie a emisiunii Planeta radio - Lumea în care vom trăi au fost Prof.dr. Lucian Beznea, director adjunct al Institutului de Matematică "Simion Stoilow" al Academiei Române, Conf.dr. Victor Ţigoiu, decanul Facultăţii de Matematică şi Informatică a Universităţii din Bucureşti şi prof.univ.dr Liviu Ornea, Facultatea de Matematică, Universitatea Bucureşti.

Despre matematică, fireşte cu dragoste!

2011-05-05T04:16:00.001-07:00

Cu Liviu Ornea, dr. în matematici, profesor (de matematică) la Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti.

La Tokyo

La Cagliari

MECIPT 1 - 50 de ani de istorie IT românească

2011-04-15T02:03:00.000-07:00

Acum 50 de ani, la Timişoara începea să se scrie o foarte frumoasă istorie.

Unul dintre cei care contribuia la scrierea acestei istorii era matematicianul Dan Farcaş, dr. în matematici şi, astăzi, membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale din România, invitatul emisiunii de astăzi iar istoria despre care vorbim s-a numit MECIPT 1, Maşina Electronică de Calcul a Institutului Politehnic din Timişoara, primul computer realizat în mediul universitar din România.

Dan Farcaş la pupitrul de comanda al calculatorului MECIPT-1. Foto Agerpres 1966

www.atic.org.ro/index.php?file1=meniu-mat.php&id_pag=4 && file2=stiri-cont.php&id_st=13

MECIPT-1 avea 2 000 tuburi electronice, zeci de mii componente pasive, putea face 50 de operaţii/secundă, 4 kbytes memorie pe tambur magnetic, imprimantă - maşină de scris electrică cu electromagneţi de acţionare clape, făcea programare în cod maşină şi avea 30 kilometri de fire.

Vasile Baltac la pupitrul MECIPT 1 în 1962
Sursa: https://sites.google.com/site/evocarivasilebaltac/home-1/remember/1962-mecipt-1

Vasile Baltac la pupitrul MECIPT 1 în 1962, în planul 2 lîngă calculator Vili Lowenfeld
Sursa: https://sites.google.com/site/evocarivasilebaltac/home-1/remember/1962-mecipt-1

De ce (ne) fuge pământul de sub picioare?

2011-04-15T01:44:00.000-07:00

Iată o întrebare pe care ne-am pus-o foarte des în ultimele săptămâni, "obligaţi" de evenimentele din Japonia.

Lovită, la exact o lună de la cutremurul de 9 grade pe scara Richter din 11 martie, de un altul.

O replică, spun specialiştii, de 6,6 grade pe aceeaşi scară Richter a cutremurului din 11 martie. Suficient de puternică, însă, pentru a produce două victime şi întreruperea curentului electric în peste 200.000 de locuinţe.

O replică urmată de alte 25, la 68 de km est de Fukushima, devenită în ultima lună sinonimă cu dezastrul!

"Oamenii de ştiinţă", scria The Washington Post în ediţia sa on line din 11 aprilie, "avertizează că seismul din Japonia va genera replici destul de serioase, de 7 şi chiar 8 garde pe scara Richter, care vor continua, în această regiune, timp de mai multe decenii; în plus, a dus, deja, la creşterea riscului producerii unui alt mare cutremur pe o falie adiacentă".

Încercăm, aşadar, să înţelegem ce şi de ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat în Japonia.

Invitatul emisiunii este Mihai Ducea, dr. în geologie, profesor în Departamentul de Geoştiinţe al Universităţii Arizona, Statele Unite ale Americii.

http://emvc.geol.ucsb.edu/animations/quicktime/SoAtlantic_CutGlobe.mov

Cât de mic este foarte mic?

2011-03-03T11:16:00.000-08:00

"În curând, nanotehnologia nu va mai fi o curiozitate", spunea, recent, Mihail Roco, aflat în vizită în Bucureşti.

Vizita in tara noastra a D-lui Dr. Mihail C. Roco
senior adviser for nanotechnology, National Science Foundation, USA

Cu ocazia vizitei in tara noastra a D-lui Dr. Mihail C. Roco, senior adviser for nanotechnology, National Science Foundation, USA, personalitate remarcabila a domeniului nanotehnologiilor, a avut loc Simpozionul “Perspectivele nanotehnologiei pana in 2020 si prezenta cercetatorilor romani in domeniu”, la data de 19 ianuarie 2011, in Aula Academiei Romane.
Intr-o prezentare de sinteza, dl. Mihail Roco a caracterizat starea domeniului la mai bine de un deceniu de la lansarea in Statele Unite a “National Nanotechnology Initiative” si a vorbit despre noul program al SUA (pana in 2020), propus un urma unei largi consultari, la scara globala.

La simpozion au participat 125 de reprezentati ai mediului academic si industrial, distribuiti astfel:

67 de reprezentati din 18 institute nationale de C-D;
22 de reprezentati din 5 universitati;
15 reprezentati din 9 firme;
13 reprezentati din 5 Institute ale Academiei Romane;
8 reprezentanti din 5 institutii publice.

Titlul academic de DOCTOR HONORIS CAUSA

In aceeasi zi, Dlui Dr. Mihail C. Roco i s-a acordat titlul academic de DOCTOR HONORIS CAUSA la Universitatea Politehnica din Bucuresti (foto).

http://www.imt.ro/NANOPROSPECT/vizita_Roco.htm

http://www.imt.ro/NANOPROSPECT

Nanotehnologia in Romania: studiu prospectiv

Proiect finantat in cadrul Programului Capacitati 2010, Modulul II, Studii prospective

Proiectul este coordonat de Institutul National de Cercetare- Dezvoltare pentru Microtehnologie,IMT-Bucuresti

#######################################

Vizita la IMT

http://www.imt.ro/NANOPROSPECT/2011.01.19/galerie_foto_IMT/

La un pas de adevar - Oxirenele, sperante pentru tratamentul cancerului

2011-02-02T06:30:00.000-08:00

"Cele mai luminate minti", dupa cum scrie site-ul http://www.normoxys.com/ , Prof. Claude Nicolau, PhD, specialist in biofizica celulara si Prof. Jean-Marie Lehn, Premiul Nobel pentru chimie (1987), s-au intalnit si-au decis infiintarea companiei NormOxys.

Rezultatul?

Obtinerea unei noi clase de substante numite oxirene, care cresc capacitatea organismului de a furniza oxigen, intr-un mod mai eficient, tesuturilor cu deficienta de oxigen.

Aplicatii?

Boli cardiovasculare dar si cancer!

Invitati: Prof.dr. Claude Nicolau, visiting Professor la Tufts University si visiting Profesor de Medicina la Harvard Medical School (1991 si 2002)

Sursa: http://www.normoxys.com/

si Jean-Marie Lehn, Director al Laboratorului de Chimie Supramoleculara al Universitatii Strasbourg, laureat al premiului Nobel pentru chimie pe anul 1987.

Sursa: http://www.scilogs.eu/

Regal pentru stiinta - Premiile Nobel 2010

2011-01-26T03:05:00.000-08:00

"Premiile Nobel pentru stiinte ar putea fi privite ca fiind contributia personala a lui Alfred Nobel in a demonstra lumii intregi importanta cercetarii stiintiifce.
Aceste premii, impreuna cu cele pentru literatura si pace constituie esenta testamentului lui Alfred Nobel."

Cu aceste cuvinte isi incheia discursul Marcus Storch, presedintele bordului de conducere al Fundatiei Nobel, discurs rostit in deschiderea ceremoniei de decernare a premiilor Nobel din capitala Suediei, din seara zilei de 10 decembrie 2010.

Sursa: http://nobelprize.org/

5 discipline si 9 laureati - in medicina, chimie, fizica, economie si literatura. Un adevarat regal, desfasurat, conform traditiei, in prezenta a peste 1500 de invitati, in Sala de Concerte din Stockholm.

Sursa: http://nobelprize.org

Richard F. Heck, Ei-ichi Negishi si Akira Suzuki, laureatii premiului Nobel pentru chimie, 2010

Sursa: http://nobelprize.org

Peter A. Diamond, Dale T. Mortensen si Christopher A. Pissarides, laureati ai Premiului Bancii Centrale a Suediei in stiinte economice, 2010

Sursa: http://nobelprize.org

Mario Vargas Llosa, laureatul premiului Nobel pentru literatura, 2010

Sursa: http://nobelprize.org

Andre Geim and Konstantin Novoselov, laureatii premiului Nobel pentru fizica, 2010

Un regal marcat, insa, si de o absenta, cea a profesorului Richard Edwards, laureat al Premiului Nobel pentru medicina, cel care punea la punct, la inceputurile anilor '70, tehnologia fertilizarii in vitro.

Sursa: http://nobelprize.org

Robert G. Edwards, laureat al premiului Nobel pentru medicina sau fiziologie, 2010

Absent din motive de sanatate, prof. Edwards a fost, insa, reprezentat de sotia sa, Ruth Edwards.

Ceremonia decernarii premiilor din seara zilei de 10 decembrie a fiecarui an este, insa, "varful eisbergului", apogeul a ceea ce, traditional, se cheama "Saptamana Nobel". Si al carei prim moment important este conferinta de presa a laureatului premiului Nobel pentru literatura din data de 6 decembrie, de la Academia Suedeza.

Academia Suedeza, Stockholm

Sursa: http://www.svenskaakademien.se/

Urmeaza, apoi, calendaristic si, din nou, traditional, conferinta de presa comuna a laureatilor premiilor Nobel pentru chimie, fizica si economie de la Academia Regala de Stiinte a Suediei din 7 decembrie.

Sursa: http://en.wikipedia.org/

Academia Regala de Stiinte a Suediei, Stockholm

Despre toate acestea, in emisiunea "Planeta radio - Regal pentru Stiinta: Premiile Nobel 2010". Aici, mai jos.

Nobel pentru libertatea de expresie - premiul Nobel pentru pace al anului 2010

2011-01-26T01:56:00.000-08:00

La 8 octombrie 2010, Comitetul Nobel Norvegian anunţa drept laureat al Premiului Nobel pentru pace pe Liu Xiaobo, dizident chinez, luptator pentru drepturile omului condamnat, in decembrie 2009, de autoritaile chineze, la 11 ani de inchisoare pentru subminarea autoritatii statului.

Liu Xiaobo, China

1955-

Sursa: http://nobelpeaceprize.org/

La 10 decembrie acelasi an, ceremonia decernarii premiului Nobel pentru pace de la Oslo avea sa se desfasoare in absenta laureatului, caruia autoritatile chineze nu i-au permis participarea la ceremonie. Dar caruia organizatorii aveau sa-i rezerve un scaun, pe care aveau sa fie asezate diploma si medalia Nobel.

Sursa: http://nobelpeaceprize.org/

Invitat, in studio, Adrian Cioroianu, prof.dr. in istorie, fost ministru de externe al Romaniei (2007 - 2008)

Adrian Cioroianu in 2007
Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/

Arsenicul, un nou element esenţial vieţii?

2010-12-30T03:37:00.000-08:00

Se pare că da - esenţial cel putin (vietii) bacteriilor :-).

"S-ar putea să fi descoperit semnele unei "biosfere ascunse" - o formă paralelă de viaţă pe Pamânt, cu o biochimie diferită de a tuturor celorlalte", scria The Scientist la 2 decembrie 2010, despre descoperirea care avea să facă vâlvă în lumea biologilor şi nu numai: descoperirea, în Mono Lake din California, a unei bacterii în al cărei ADN există, în loc de fosfor (unul dintre cele 6 elemente chimice despre care se ştia că sunt esenţiale vieţii), arsenic.

Turnurile Tufa, alcaline şi hipersaline, Mono Lake, California - Photo Octagon

Invitat: dr.biologie Radu Popa, Associate professor în Departmentul de Biology, Portland State University, SUA, specialist în xenobiologie

JPL, Pasadena, California, 1999

În laborator, Portland State University, 2008

"Cine n-are inventatori...să-i caute (şi anul viitor) la Salonul Naţional de Creaţie şi Inovaţie pentru Tineret 2010 (de la Târgu Internaţional Gaudeamus)

2010-11-25T02:18:00.000-08:00

Peste 380 de expozanţi, peste 540 de evenimente şi peste 100.000 de vizitatori - iată statisticile Târgului Internaţional Gaudeamus - Carte de învăţătură, organizat de Radio România în perioada 18 - 22 noiembrie 2010, în Pavilionul Central Romexpo.

Sursa: http://www.gaudeamus.ro/

Nu despre târgul în sine vorbim azi ci despre Salonul Naţional de Creaţie şi Inovaţie pentru Tineret, de la Târgul de carte, care a fost amenajat la nivelul 3 al Romexpo.

Ce-am găsit acolo? Dacă n-aţi văzut la Târg, citiţi, priviţi şi ascultaţi mai jos.

Snail car sau "Încet dar sigur!"
Proiectul a luat locul II.
http://www.ziaruldeiasi.ro/invatamant/premii-pentru-ieseni-la-salonului-national-de-creatie-si-inventica-pentru-tineret~ni6s02

Anca Postolache, cl. a XI a şi Emanuel Croitoru, Şcoala Normală "Vasile Lupu", Iaşi alături de profesor coordonator Daniela- Marinela Chiorescu

Interviu pentru Radio România Cultural, emisiunea Planeta radio - Lumea in care vom trăi

Cu Alexandru Mironov

Mircea Flechintan, cl.a XII a, Colegiul tehnic "Alexandru Ioan Cuza", Constanta
Proiectul "Testare si dispozitiv pentru executarea electroacupuncturii"
Salonul Naţional de Creaţie şi Inovaţie pentru Tineret 2010, Târgul Internaţional Gaudeamus - Carte de invatatura,
Romexpo, Bucuresti, 18 - 22 noiembrie 2010

ROSBIR sau solutia iesirii din criza prin inovare

2010-11-16T04:45:00.000-08:00

Invitati

prof.dr. Florin Colceag si dr.fiz Eugen Pavel

Planeta radio - Ediţie specială: Premiile Nobel 2010

2010-10-19T20:45:00.000-07:00

http://www.kva.se/sv/Kalendariumlista/Event/?eventId=278
De sus, de la stânga la dreapta:

Fizică: Andre GEIM şi Konstantin NOVOSELOV
Chimie: Richard HECK, Ei-ichi NEGISHI şi Akira SUZUKI
Ştiinţe economice: Peter DIAMOND, Dale MORTENSEN şi Christopher PISSARIDES.
Photo credits (top left to bottom right): Jon Super/AP, private, Purdue University, Hokkaido University, Lars Kruse, Nigel Stead/LSE, and MIT.

11 premii şi 5 naţiuni: Marea Britanie, Rusia, Statele Unite, China şi Japonia - aşa arată, statistic şi geografic, "tabloul Nobel" al anului 2010.

Stiinta si geopolitica

2010-09-30T02:41:00.000-07:00

"Lumea in care vom trai" privita din perspectiva geopolitica si a relatiilor internationale influentate, la randul lor, si de dezvoltarea stiintifica, tehnologica, educationala.

Invitat: Iulian Fota, Consilier Prezindential pe Probleme de Securitate Nationala, specialist in relatii internationale

Cu secretarul general NATO

In Iordania

Lumea în care vom trăi

POLIFEST 2014, un eveniment marca POLITEHNICA București

Cu Adrian Ionuț Nicoară, la standul Facultății de Chimie Aplicată și Știința Materialelor (aici, explicând), căruia îi datorez aceste imagini pentru care, și lui, îi mulțumesc.

Imagini în oglindă: “Pe aripile vântului II” – tunelul aerodinamic de vânt al Departamentului de Hidraulică şi Protecţia Mediului al Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti

Farfuria de 10 miliarde. De 10 miliarde de locuitori - sau cum va arăta agricultura viitorului

WindEEE sau îndrăzneala de a depăşi limitele. Proiecte mondiale cu semnături româneşti: windEEE Dome, primul "tunel" hexagonal din lume destinat studiul vânturilor extreme.

WindEEE , the audacity to get beyond the limits

La frontiera dintre domenii....

Gunoiul menajer, o sursă inepuizabilă de inspiraţie!....

Modele americane de succes: Universitatea Arizona din Tucson, Arizona

Premiile Nobel pentru ştiinţe pe anul 2011

Ellen Johnson Sirleaf Photo: A. Cruz/ABr. Creative Commons License Attr. 2.5 Brazil

Leymah Gbowee

Tawakkul Karman

Pariul de 7 miliarde. De locuitori

(Ne)Convenţional, despre calculul neconvenţional

Congresul matematicienilor români, Braşov, 29 iunie - 5 iulie a.c.

Despre matematică, fireşte cu dragoste!

MECIPT 1 - 50 de ani de istorie IT românească

De ce (ne) fuge pământul de sub picioare?

Cât de mic este foarte mic?

La un pas de adevar - Oxirenele, sperante pentru tratamentul cancerului

Regal pentru stiinta - Premiile Nobel 2010

Nobel pentru libertatea de expresie - premiul Nobel pentru pace al anului 2010

Arsenicul, un nou element esenţial vieţii?

"Cine n-are inventatori...să-i caute (şi anul viitor) la Salonul Naţional de Creaţie şi Inovaţie pentru Tineret 2010 (de la Târgu Internaţional Gaudeamus)

ROSBIR sau solutia iesirii din criza prin inovare

Planeta radio - Ediţie specială: Premiile Nobel 2010

Stiinta si geopolitica

Ellen Johnson Sirleaf
Photo: A. Cruz/ABr. Creative Commons License Attr. 2.5 Brazil