Dacă te preocupă ridurile și fermitatea, merită să cunoști fitozomul de silybin, ingredientul pe care l-am ales pentru formulele noastre antirid ca alternativă blândă la retinol. Dacă pielea a devenit mai uscată, hidratarea și confortul sunt la fel de importante, iar dimineața protecția solară nu ar trebui să lipsească.

În continuare îți explic cum se schimbă pielea după 50 de ani, ce poți aștepta realist de la o cremă antirid și cum alegi produsele potrivite, fără să complici inutil rutina.

Cum se schimbă pielea după 50 de ani și cum te poate ajuta o cremă antirid

După 50 de ani, probabil observi că pielea nu mai arată și nu se mai simte ca înainte. Crema pe care o foloseai de câțiva ani nu îți mai ajunge, liniile fine se văd mai bine, iar tenul pare mai puțin luminos sau mai puțin ferm.

Schimbările astea nu apar la aceeași vârstă și nici la fel pentru toată lumea.

Două femei de peste 50 de ani pot avea nevoi complet diferite: una are tenul uscat și simte că pielea o strânge, iar cealaltă are în continuare ten mixt, dar o preocupă ridurile din jurul ochilor sau tenul neuniform.

De ce pielea devine mai uscată și își pierde din fermitate

Sub stratul de la suprafața pielii se află dermul, care ține pielea fermă. Colagenul este schela lui, elastina ajută pielea să revină după ce o întinzi, iar acidul hialuronic ține apa în derm.

Ridurile apar pentru că, în derm, colagenul se reface mai încet decât se degradează. Pe colagen lucrează în paralel două procese.

Primul este îmbătrânirea cronologică: fibroblastele, celulele care produc colagen, devin mai puțin active cu fiecare an. Al doilea este fotoîmbătrânirea: radiația UVA ajunge până în derm și activează niște enzime care taie fibrele de colagen deja formate.

Odată cu menopauza scade și estrogenul, care în piele susține producția de colagen, hidratarea și grosimea pielii. Pielea devine mai subțire, stratul de la suprafață pierde din lipidele care țin apa în interior, iar liniile fine se văd mai bine.

Intensitatea acestor schimbări diferă însă de la o persoană la alta.

Poți observa că unele zone ale feței au nevoie de mai multă hidratare, că liniile fine sunt mai evidente sau că textura pielii nu mai pare la fel de uniformă.

Pentru fermitate, este util să urmărești ingredientele gândite pentru îngrijirea antirid, dar și să ai așteptări realiste. O cremă cosmetică poate contribui la un aspect mai neted și mai ferm, fără să schimbe structura feței și fără să oprească îmbătrânirea naturală a pielii.

Ce rezultate poți aștepta în mod realist de la o cremă antirid

Când alegi o cremă antirid, este firesc să vrei să știi ce rezultate vei vedea și cât timp trebuie să o folosești.

Majoritatea femeilor cu care discut la standul nostru la târguri au așteptarea că există creme foarte bune și foarte scumpe care reduc semnificativ ridurile profunde. Însă realitatea este de altă părere, iar răspunsul depinde de formula produsului și de nevoile pielii tale.

Hidratarea și confortul se observă relativ repede, după ce aplici un produs potrivit. Dacă pielea este deshidratată, un produs hidratant o face să arate mai suplă, iar liniile fine care vin din deshidratare devin mai puțin vizibile pentru câteva ore.

Aspectul ridurilor și al fermității îl evaluezi după o perioadă mai lungă de folosire constantă, de obicei după aproximativ 8 săptămâni, pentru că colagenul se reface lent, oricare ar fi activul.

Luminozitatea și uniformitatea aspectului tenului sunt alte nevoi, pe care le poți îngriji cu produse cu vitamina C și niacinamidă.

Ce ingrediente să cauți într-o cremă antirid după 50 de ani

Când alegi o cremă antirid, lista de ingrediente îți spune mai multe despre produs decât vârsta recomandată pe ambalaj. Două creme pentru tenul matur pot avea formule foarte diferite: una pune accent pe riduri și fermitate, alta pe hidratare, iar a treia pe luminozitatea tenului.

Nu ai nevoie neapărat de o cremă care promite să facă totul. Este mai util să înțelegi rolul fiecărui ingredient și să alegi o formulă potrivită nevoii tale principale, pe care o poți completa ulterior cu alte produse, dacă este nevoie.

Dacă le pun în ordine, pe primul loc este protecția solară, apoi retinolul și alternativele lui bine tolerate, cum este fitozomul de silybin. Lângă ele lucrează antioxidanții și ingredientele care țin pielea hidratată.

Fitozomul de silybin, alternativa blândă la retinol

Dacă principala ta preocupare sunt ridurile și pierderea fermității, fitozomul de silybin este unul dintre ingredientele pe care merită să le cunoști.

Silybinul este principalul compus activ din armurariu (Silybum marianum). În formulele noastre îl folosim sub forma unui complex fitozomic, adică o dispersie moleculară de silybin și fosfatidilcolină, pe bază de lecitină. Legat de lecitină, silybinul devine mult mai compatibil cu pielea decât silybinul simplu.

Am ales fitozomul de silybin ca alternativă blândă la retinol, pentru aspectul ridurilor și al fermității pielii.

Retinolul este un ingredient antirid foarte cunoscut, dar la unele persoane apar iritația, descuamarea sau sensibilitatea, mai ales în primele săptămâni. Fitozomul de silybin nu este însă un retinol vegetal și nu este identic cu retinolul.

Ingredientul a fost evaluat într-un studiu randomizat, placebo-controlat, publicat de Boira și colaboratorii săi în Journal of Cosmetic Dermatology (2025), în care a fost comparat cu retinolul. Autorii au descris efectul antirid ca asemănător retinolului.

Toleranța este partea care m-a convins: niciuna dintre participantele din grupul cu silybin nu a raportat disconfort, spre deosebire de grupul cu retinol.

Studiul a fost făcut pe ingredient, nu pe produsele finite Mayie, așa că rezultatele lui nu pot fi atribuite automat fiecărei formule care îl conține. Dacă folosești retinol de un an, îl tolerezi bine și ești mulțumită, nu ai motiv să renunți la el.

Despre fitozomul de silybin am scris pe larg în acest ghid și am povestit despre el și în acest video:

Fitozomul de silybin: alternativa la retinol pe care am cercetat-o 6 ani | Founder Series

Vitamina C și vitamina E, pentru un aspect mai luminos și protecție antioxidantă

După 50 de ani, probabil observi că tenul nu mai are aceeași luminozitate sau că unele zone ale feței au altă nuanță. Soarele acumulat în timp, schimbările firești legate de vârstă și particularitățile pielii tale contribuie la aceste modificări.

Vitamina C este un antioxidant folosit în produsele cosmetice pentru un ten mai luminos și mai uniform. Este utilă când te preocupă aspectul tern al pielii sau petele pigmentare.

Totuși, formulele cu vitamina C nu sunt toate la fel. Vitamina C există în mai multe forme, care diferă prin stabilitate și prin felul în care se dizolvă, în apă sau în ulei.

În formulele noastre nu am pornit de la procent, ci de la forma vitaminei C: am ales tetrahexyldecyl ascorbate, un derivat liposolubil, stabil și blând.

Detaliul ăsta contează, pentru că vitamina C are nevoie de o formulă care să-i păstreze proprietățile. Așadar, simpla mențiune „cu vitamina C” de pe ambalaj nu îți spune mare lucru despre calitatea sau beneficiile produsului.

Vitamina E completează îngrijirea prin rolul ei antioxidant. Antioxidanții protejează ingredientele din formulă și, în funcție de formulă, ajută pielea să facă față stresului oxidativ, care apare și din cauza radiațiilor UV.

Ce trebuie să urmărești atunci când alegi o cremă cu vitamina C? În primul rând, forma ingredientului, ingredientele cu care este asociat și tipul de produs. O cremă de zi, o cremă de noapte și un ser concentrat au roluri diferite, chiar dacă toate conțin vitamina C.

De asemenea, o concentrație mai mare nu înseamnă automat că produsul este mai potrivit pentru pielea ta. Contează la fel de mult cum tolerezi produsul și formula completă.

Niacinamida, pentru bariera pielii și un aspect mai uniform

Niacinamida, cunoscută și ca vitamina B3, este un ingredient folosit des în îngrijirea tenului, pentru beneficiile ei asupra barierei pielii și asupra aspectului tenului. Se potrivește mai multor tipuri de ten și este utilă mai ales când pielea devine mai uscată, mai sensibilă sau are diferențe vizibile de nuanță.

După 50 de ani, schimbările firești ale pielii îi influențează capacitatea de a-și păstra hidratarea și confortul. Probabil simți că pielea te strânge după curățare, observi zone mai uscate sau un ten mai puțin uniform.

Aici niacinamida este un ingredient de luat în calcul, pentru că susține funcția de barieră a pielii. O barieră care funcționează bine limitează pierderea de apă și păstrează pielea confortabilă.

Un alt beneficiu al niacinamidei ține de îmbunătățirea aspectului neuniform al tenului. Într-o formulă potrivită, niacinamida face diferențele de nuanță mai puțin vizibile și tenul mai luminos.

Niacinamida se folosește și în produsele pentru tenul mixt sau gras, pentru că ajută la aspectul sebumului în exces. Așadar, nu este un ingredient doar pentru tenul uscat sau matur.

Pe riduri, niacinamida este un sprijin lângă activul antirid, nu un înlocuitor. Bissett și colaboratorii săi (2005) au măsurat, după 12 săptămâni, îmbunătățiri modeste, dar reale, la ridurile fine.

Contează concentrația de niacinamidă?

Da, dar procentul nu ar trebui să fie singurul criteriu după care alegi. Niacinamida se folosește în concentrații diferite, iar o concentrație mai mare nu garantează automat rezultate mai bune.

Contează formula completă, ingredientele de lângă ea și felul în care pielea ta tolerează produsul. Mai ales dacă ai tenul sensibil, introdu produsele noi pe rând și urmărește cum reacționează pielea.

Acidul hialuronic și ingredientele care ajută la menținerea hidratării

Hidratarea este una dintre cele mai importante părți ale îngrijirii tenului după 50 de ani. Pe măsură ce pielea se schimbă, observi că devine mai uscată, că își pierde din suplețe sau că liniile fine se văd mai bine, mai ales când pielea este deshidratată.

Acidul hialuronic este un umectant, adică atrage apa și o ține în piele. În produsele cosmetice hidratează suprafața pielii și straturile ei superioare, iar acest lucru face tenul să arate mai suplu și mai neted.

Totuși, acidul hialuronic nu elimină ridurile profunde. Efectul lui ține în primul rând de hidratare: când pielea este deshidratată, liniile fine par mai pronunțate, iar hidratarea le face temporar mai puțin vizibile.

Un lucru important este diferența dintre tenul uscat și tenul deshidratat. Cele două pot apărea împreună, dar nu înseamnă același lucru.

Tenul uscat are nevoie, în general, de emolienți, care îi dau confort și completează lipidele de la suprafața pielii. Tenul deshidratat are nevoie de apă, iar deshidratarea poate apărea și la tenul mixt sau gras.

De aceea, o cremă foarte bogată nu este obligatoriu cea mai bună alegere pentru oricine are peste 50 de ani. Dacă ai tenul mixt, probabil preferi o formulă lejeră, dar suficient de hidratantă, iar dacă ai tenul uscat, ai nevoie atât de umectanți, cât și de emolienți.

Ce alte ingrediente contribuie la hidratarea pielii?

Pe lângă acidul hialuronic, în formulele cosmetice se folosesc și alți umectanți, cum sunt:

• Glicerina, care atrage apa și o ține în straturile de la suprafața pielii.
• Ureea, care, în concentrațiile folosite pentru hidratare, ajută pielea să păstreze apa și o face mai confortabilă.
• Propanediolul, care are rol umectant și contribuie la senzația pe care o lasă formula pe piele.

Aceste ingrediente lucrează complementar. O formulă hidratantă nu o judeci doar după acidul hialuronic, ci după toate ingredientele ei și după cum răspunde nevoilor pielii tale.

Este suficient un produs cu acid hialuronic?

Depinde de tipul de ten și de formula pe care o folosești.

Un gel hidratant pe bază de apă poate fi suficient pentru unele persoane, mai ales dacă pielea nu este foarte uscată. Pentru tenul uscat, în schimb, este bine să aplici după gel și o cremă cu emolienți, ca pielea să rămână confortabilă.

Cum alegi cea mai bună cremă antirid în funcție de tipul de ten

Ca să găsești cea mai bună cremă antirid după 50 de ani pentru tenul tău, urmărește cum se comportă pielea după curățare și în orele de după ce aplici crema.

Senzația că pielea te strânge, luciul care rămâne în zona T sau roșeața și usturimea îți arată ce formulă ți se potrivește.

Nu te uita doar la cât de groasă pare crema în recipient. Contează și cum se întinde, ce senzație lasă după aplicare și dacă pielea rămâne confortabilă toată ziua.

Pentru tenul uscat, care are nevoie de hidratare și confort

Dacă ai tenul uscat, probabil cunoști senzația de piele care te strânge, mai ales după spălare sau în sezonul rece. Probabil observi și zone aspre, o descuamare fină sau un disconfort care revine la câteva ore după ce ai aplicat crema.

În această situație, nu alege crema antirid doar după activul pentru riduri. La fel de important este ca formula să-ți dea confort și să reducă senzația de uscăciune.

Ce să urmărești la o cremă pentru ten uscat?

În primul rând, textura și emolienții din formulă. O cremă mai bogată poate fi mai confortabilă decât un gel foarte lejer, mai ales seara sau în sezonul rece.

Totuși, o formulă bogată nu trebuie să lase neapărat o peliculă grasă pe piele. Ideal este ca crema să se întindă uniform, să fie plăcută la aplicare și să-ți dea confort fără să simți nevoia unui al doilea strat.

Poți evalua crema după câteva lucruri simple:

• Cum se simte pielea la 15–30 de minute după aplicare?
• Confortul rămâne sau uscăciunea revine repede?
• Crema se întinde ușor, inclusiv pe zonele mai uscate?
• Textura este potrivită pentru folosirea zilnică?

Nu confunda o senzație foarte grasă cu o hidratare mai bună. O cremă poate fi bogată, dar să nu-ți placă, după cum o formulă mai lejeră poate fi suficientă în unele perioade ale anului.

Dacă ai tenul uscat, merită să te uiți și la produsul de curățare. O cremă bine aleasă nu va compensa întotdeauna uscăciunea pe care o produce un gel de curățare prea agresiv pentru pielea ta.

Pentru tenul sensibil, care are nevoie de formule blânde

Tenul sensibil poate reacționa la produsele cosmetice prin usturime, roșeață, senzație de arsură sau disconfort. Reacțiile astea nu țin neapărat de vârstă, dar îți pot influența mult alegerea produselor după 50 de ani.

Dacă ai tenul sensibil, poate ești tentată să eviți orice ingredient activ. Nu este însă nevoie să renunți la îngrijirea antirid: mai util este să alegi formule potrivite pentru pielea sensibilă și să le introduci cu atenție în rutină.

La ce să fii atentă când alegi crema?

Verifică mai întâi dacă produsul este recomandat și pentru tenul sensibil. Apoi citește formula în întregime, inclusiv dacă are parfum adăugat sau alte ingrediente la care știi că ai reacționat.

Mențiunea „fără parfum adăugat” contează dacă parfumurile îți dau disconfort, dar nu garantează că produsul nu îți va da nicio reacție. Sensibilitatea este individuală și poate apărea chiar și la ingrediente considerate, în general, bine tolerate.

Contează și cum introduci produsul în rutină. Dacă începi în aceeași săptămână o cremă nouă, un ser și un exfoliant, îți va fi greu să-ți dai seama ce a provocat o eventuală reacție.

Mai practic este să introduci un singur produs nou odată și să urmărești cum reacționează pielea. Poți testa produsul întâi pe o zonă mică, conform instrucțiunilor de utilizare, înainte să-l aplici pe toată fața.

Dacă apare o senzație de arsură care nu trece, o iritație puternică sau o reacție neobișnuită, oprește-te din folosirea produsului. Dacă simptomele persistă sau se repetă, este bine să mergi la un dermatolog.

Nu lua disconfortul drept dovadă că produsul antirid funcționează. O cremă cosmetică nu trebuie să te usture sau să-ți descuameze pielea ca să fie utilă.

Pentru tenul mixt sau gras, care preferă texturi lejere

Tenul mixt sau gras nu dispare automat după 50 de ani. Poți avea în continuare sebum în exces pe frunte, pe nas și pe bărbie, chiar dacă observi riduri mai vizibile sau o piele mai puțin fermă.

La tenul mixt, obrajii au nevoie de obicei de mai mult confort, în timp ce zona T devine lucioasă la câteva ore după ce aplici crema. Din cauza acestei combinații, este greu să găsești un singur produs care să se simtă plăcut pe toată fața.

O greșeală frecventă este să crezi că, după o anumită vârstă, ai nevoie obligatoriu de o cremă foarte grasă. În realitate, o textură prea bogată devine inconfortabilă dacă pielea produce deja suficient sebum.

Ce caracteristici sunt utile pentru tenul mixt sau gras?

În general, merită să urmărești formulele fluide, de tip cremă-gel sau ultralejere, care se întind ușor și nu lasă pielea grasă.

Finisajul este un alt criteriu important. Dacă preferi un aspect mat sau folosești machiaj, verifică cum se comportă crema după ce s-a absorbit și dacă se potrivește cu celelalte produse pe care le aplici.

Nu este obligatoriu ca o cremă pentru tenul mixt sau gras să aibă un finisaj complet mat. Important este să nu lase pielea încărcată și să-ți placă s-o folosești zilnic.

Poți observa cum se comportă produsul în câteva situații concrete:

• Dacă zona T devine foarte lucioasă la scurt timp după aplicare, textura este probabil prea bogată pentru tine.
• Dacă obrajii rămân inconfortabili, probabil ai nevoie de altă îngrijire pe zonele respective.
• Dacă produsul face mici particule când aplici machiajul, verifică atât cantitatea folosită, cât și cum se potrivesc texturile suprapuse.

Este important să nu confunzi sebumul cu hidratarea. Un ten gras poate fi și deshidratat, iar dacă încerci să scapi complet de luciu cu produse foarte agresive, disconfortul se poate accentua.

Dacă ai tenul mixt, poți adapta cantitatea de cremă pe diferite zone ale feței, conform instrucțiunilor produsului. Nu face însă asta cu produsele cu protecție solară, la care doar cantitatea suficientă îți dă protecția declarată.

Ce creme antirid Mayie poți alege după 50 de ani?

În gama noastră găsești mai multe creme pe care le poți folosi după 50 de ani, fiecare cu un rol diferit. Unele sunt pentru dimineață și au filtre UV, altele sunt pentru hidratarea și îngrijirea de seară, iar una este gândită pentru conturul ochilor.

Ca să le compari corect, uită-te la patru lucruri: ingredientele principale, textura, momentul zilei în care o folosești și beneficiul cosmetic pe care îl urmărești.

Așa îți dai seama mai ușor dacă ai nevoie de o cremă cu SPF, de o formulă mai bogată pentru seară sau de un produs pentru o zonă anume.

Phyto SPF50 Moisturiser

Phyto SPF50 Moisturiser este o cremă de zi care combină îngrijirea antirid cu protecția solară SPF 50. Are filtre UV încapsulate, cu protecție UVA/UVB cu spectru larg, și fitozom de silybin.

Fitozomul de silybin nu sensibilizează pielea la soare, așa că l-am luat și l-am pus în SPF-ul nostru mai vechi, Daily Defence SPF Moisturiser - așa a apărut Phyto SPF50 Moisturiser.

În formulă sunt și vitamina E, hidrolatul de trandafir și uleiurile de măceșe și de cătină, certificate organic, iar uleiul de măceșe este presat la rece.

Un element distinctiv este textura cremă-gel ultralejeră. Crema este gândită pentru zi de zi, inclusiv sub machiaj, ca să ai îngrijire antirid dimineața fără să alegi o cremă de zi foarte bogată.

Phyto SPF50 Moisturiser este potrivită pentru toate tipurile de ten, inclusiv pentru tenul sensibil.

👉 Cremă Ultralejeră cu SPF 50 și Efect Antirid cu Fitozom de Silybin, Phyto SPF50 Moisturiser

Când merită să o alegi? Dacă vrei ca produsul de la finalul rutinei de dimineață să-ți dea atât protecție solară ridicată, cât și îngrijire pentru aspectul ridurilor.

Pentru că este un produs cu SPF, aplic-o generos și reaplic-o des, mai ales după transpirație, după înot sau după ce te ștergi cu prosopul.

C-night Moisturiser

C-night Moisturiser este o cremă de noapte gândită pentru tenul cu aspect tern sau neuniform.

Formula conține 10% niacinamidă, vitamina C stabilă, în formă liposolubilă, vitamina E, bisabolol și acid hialuronic. În C-night am pus o cantitate dublă de vitamina C față de C-bright Moisturiser, crema noastră de zi.

La C-night Moisturiser am ales o structură lamelară, care seamănă cu felul în care sunt așezate lipidele între celulele pielii. Am făcut asta tocmai ca să susținem bariera peste noapte, când pielea are cel mai mult timp să se refacă.

Comparativ cu C-bright, crema de zi, C-night are o textură mai bogată, fiind gândită pentru seară. Este formulată pentru toate tipurile de ten, dar textura ei îți va plăcea mai ales dacă preferi un produs mai emolient la finalul zilei.

👉 Crema de Noapte cu Vitamina C, C-night Moisturiser

Când merită să o alegi? Dacă vrei o cremă de noapte care să completeze îngrijirea antirid și să pună accent pe un ten luminos și uniform.

Aplică C-night Moisturiser la finalul rutinei de seară, fără să mai adaugi alt produs după ea.

C-bright Moisturiser

C-bright Moisturiser este o cremă de zi pentru un ten mai luminos și mai uniform.

Ingredientele ei principale sunt vitamina C stabilă, sub formă de tetrahexyldecyl ascorbate, niacinamida, acidul hialuronic și hidrolatul de trandafir certificat organic.

Formula are tot o bază lamelară și hidratează pielea, lăsându-i un aspect luminos și mat. O pot folosi persoane cu diferite tipuri de ten.

C-bright Moisturiser a primit premiul „Produsul Beauty Românesc al Anului 2023” la Gala Cosmobeauty.

👉 Crema de Zi cu Vitamina C, C-bright Moisturiser

Când merită să o alegi? Dacă te preocupă mai ales tenul tern, diferențele de nuanță sau petele pigmentare și vrei o cremă hidratantă pentru zi.

Ține minte că C-bright Moisturiser nu are SPF declarat. Dacă o folosești dimineața, ai nevoie și de un produs separat cu protecție solară, pe care îl aplici la finalul rutinei.

Phyto Veil Ultralight Moisturiser

Phyto Veil Ultralight Moisturiser este o cremă de zi cu SPF 30, formulată cu fitozom de silybin și cu filtre UV încapsulate, care asigură protecție UVA/UVB cu spectru larg.

Pe lângă fitozomul de silybin, pe care l-am pus în aceeași concentrație ca în Phyto SPF50, formula conține niacinamidă, acid hialuronic, scualan și vitamina E.

Textura ei este aerată, se absoarbe repede și nu lasă pe piele o peliculă grasă. Din acest motiv, este o opțiune bună dacă preferi formulele ultralejere sau dacă aplici machiaj peste crema de zi.

Crema este potrivită pentru toate tipurile de ten, inclusiv pentru tenul sensibil.

👉 Cremă Ultralejeră cu Silybin și SPF30, Phyto Veil Ultralight Moisturiser

Când merită să o alegi? Dacă vrei o cremă cu SPF 30, cu textură foarte lejeră, care combină protecția solară cu îngrijirea aspectului ridurilor și al tenului neuniform.

Principala diferență față de Phyto SPF50 Moisturiser este nivelul de protecție solară declarat, la care se adaugă formula. Nu alege între cele două doar după textură, ci și după cât stai la soare.

Phyto-smooth Age Erase Eye Cream

Phyto-smooth Age Erase Eye Cream este o cremă pentru conturul ochilor, zona în care liniile fine devin de obicei mai vizibile.

În Phyto-smooth am pus același activ, fitozomul de silybin, într-o formulă gândită pentru pielea subțire din jurul ochilor. Lângă el sunt niacinamidă, vitamina E, acid hialuronic și uleiuri de măceșe și de migdale dulci, certificate organic.

Uleiurile de măceșe și de migdale dulci le-am ales pentru că completează caracterul antioxidant al cremei și, în același timp, sunt lejere. Crema este gândită să reducă vizibil liniile fine din jurul ochilor și să lase pielea mai netedă, mai fermă și revigorată.

Are o textură ușoară, cu finisaj mat, și o poți folosi dimineața și seara, cu un masaj ușor pe conturul ochilor. Formula nu conține alcool, parfum adăugat sau ulei esențial.

👉 Crema Contur Ochi Antirid, Phyto-smooth Age Erase Eye Cream

Când merită să o alegi? Dacă vrei un produs formulat special pentru conturul ochilor, în loc să aplici pe această zonă o cremă gândită pentru toată fața.

Crema de ochi nu înlocuiește crema hidratantă pentru restul feței și nici protecția solară de zi cu zi.

Comparație între cremele Mayie pentru îngrijirea tenului după 50 de ani

Cele cinci creme nu sunt un clasament, de la cea mai eficientă la cea mai puțin eficientă. Au roluri diferite, iar alegerea depinde de ce vrei să facă fiecare produs în rutina ta.

Ce produse poți folosi alături de crema antirid pentru o îngrijire completă?

O cremă antirid poate fi folosită singură, dar uneori un produs complementar te ajută să răspunzi unei nevoi anume, fără să schimbi crema pe care o folosești deja.

În gama noastră, două produse au roluri distincte: PhytoDerm Antiwrinkle Nectar, un gel-ser cu activ antirid, și Hydration Booster Jelly, un gel hidratant pe bază de apă.

Diferența dintre ele nu este doar de nume. Primul ține de etapa ingredientelor active, iar al doilea este gândit pentru pregătirea și hidratarea pielii. Ambele se aplică înainte de cremă, dar răspund unor nevoi diferite.

PhytoDerm Antiwrinkle Nectar

PhytoDerm Antiwrinkle Nectar este un gel-ser antirid pe care îl adaugi în rutină când vrei o etapă separată pentru aspectul ridurilor.

PhytoDerm Antiwrinkle Nectar l-am făcut gel apos, fără uleiuri, cu fitozom de silybin, glicerină, propanediol și hidrolat de trandafir, pentru că după Nectar urmează, în rutina obișnuită, o cremă. Nu am vrut să încărcăm formula cu ulei, tocmai ca la finalul rutinei pielea să rămână lejeră.

Nectarul este gândit să reducă vizibil aspectul ridurilor și să lase pielea mai fermă și mai elastică. Are o textură de gel-ser, răcoritoare, care nu lasă pielea grasă, așa că poți aplica o cremă după el, fără să o înlocuiești.

Îl poți folosi dimineața sau seara, dar recomandarea mea este să-l folosești mai ales seara. Este potrivit pentru toate tipurile de ten, inclusiv pentru tenul sensibil.

Formula nu conține alcool, parfum adăugat sau ulei esențial. Asta contează dacă preferi produsele fără parfum adăugat, dar urmărește în continuare cum tolerează pielea ta produsul.

👉 PhytoDerm Antiwrinkle Nectar, Nectar Antirid cu Fitozom de Silybin

Când are sens să adaugi acest ser?

Dacă folosești deja o cremă cu care te simți bine, dar vrei o etapă în plus pentru aspectul ridurilor, PhytoDerm Antiwrinkle Nectar completează îngrijirea pe care o ai.

Nu este nevoie să înlocuiești crema cu serul. Cele două au funcții complementare: serul aduce activul într-o formulă de tip gel, iar crema completează îngrijirea.

De asemenea, nu este obligatoriu să folosești mai multe produse cu fitozom de silybin în aceeași rutină. Același ingredient în două formule nu înseamnă automat rezultate duble, așa că alege după produsele pe care le folosești deja și după cât de simplă vrei să fie rutina.

Hydration Booster Jelly

Hydration Booster Jelly este un gel hidratant pe bază de apă, gândit pentru etapa de pregătire a pielii.

Formula conține trei tipuri de acid hialuronic, de greutăți moleculare diferite, dar și uree, glicerină, propanediol și hidrolat de trandafir certificat organic - am creat astfel un gel super hidratant. Are un pH între 5,0 și 5,5 și nu conține uleiuri sau emolienți.

Spre deosebire de o cremă, Hydration Booster Jelly nu are o textură bogată sau emolientă. Rolul lui este să hidrateze suprafața pielii și straturile ei superioare, într-o formulă răcoritoare.

👉 Gel de Hidratare cu Acid Hialuronic, Hydration Booster Jelly

Când are sens să adaugi acest gel?

Hydration Booster Jelly este o alegere bună dacă simți că pielea are nevoie de mai multă hidratare, dar crema pe care o folosești îți place ca textură.

De exemplu, poți prefera ziua o cremă ultralejeră, dar să simți nevoia unui strat hidratant în plus, mai ales când stai mult în încăperi încălzite sau cu aer uscat.

Gelul îl poți folosi și dimineața, și seara. Seara îl poți aplica într-o cantitate mai mare, în funcție de nevoile pielii.

Pentru că Hydration Booster Jelly nu conține emolienți, recomandarea mea este să aplici după el o cremă, mai ales când aerul este uscat.

Cum alegi între cele două produse?

Diferența principală este nevoia pe care vrei să o îngrijești:

De ce protecția solară zilnică este importantă în rutina antirid după 50 de ani

Radiațiile ultraviolete sunt unul dintre factorii externi care contribuie la îmbătrânirea prematură a pielii. Efectele nu apar imediat, ci se adună în timp și devin vizibile ca riduri, pete pigmentare, o textură schimbată și un ten mai puțin uniform.

Greșeala pe care o aud cel mai des despre riduri este că SPF-ul nu ar fi chiar atât de important. Însă, pentru prevenția ridurilor, protecția solară este de fapt cel mai important pas din rutină, pentru că protejează colagenul pe care îl ai deja.

După 50 de ani, modificările astea sunt de multe ori deja prezente. Protecția solară nu le elimină, dar limitează expunerea în plus la radiațiile UV și rămâne o parte importantă a îngrijirii pielii pe termen lung.

Ca să înțelegi rolul protecției solare, este util să faci diferența dintre cele două tipuri principale de radiații ultraviolete care ajung la suprafața Pământului.

Radiațiile UVA pătrund mai adânc în piele și contribuie la fotoîmbătrânire. Sunt prezente tot anul, iar o parte dintre ele trec și prin geamul obișnuit, așa că te expui la ele nu doar în zilele de plajă.

Radiațiile UVB acționează mai ales în straturile de la suprafața pielii și sunt principala cauză a arsurilor solare. Intensitatea lor se schimbă în funcție de anotimp, de oră, de altitudine și de condițiile de mediu.

Ambele tipuri de radiații pot afecta pielea. De aceea, când alegi un produs de protecție solară, caută mențiunea „protecție UVA/UVB cu spectru larg”, nu doar valoarea SPF de pe ambalaj.

Un alt lucru important este că efectele soarelui nu depind doar de arsuri. Pielea primește radiații UVA chiar și când nu se înroșește și nu simți că soarele este puternic.

SPF 30 sau SPF 50: ce alegi?

SPF vine de la Sun Protection Factor și arată cât de bine te protejează produsul de radiațiile UV care provoacă în principal eritemul solar, adică înroșirea pielii.

Diferența dintre SPF 30 și SPF 50 pare mică dacă te uiți doar la cifre, dar merită înțeleasă corect.

În condițiile standard de testare și la cantitatea folosită în teste:

Valorile sunt orientative și nu măsoară separat protecția UVA.

Deși diferența dintre 96,7% și 98% pare mică, SPF 50 lasă să treacă mai puține radiații care provoacă eritemul decât SPF 30, în condițiile de testare.

Totuși, SPF 50 nu înseamnă protecție completă, după cum SPF 30 nu înseamnă că pielea este protejată doar 30 de minute.

Factorul SPF nu este un cronometru. Cât stai la soare, cât de puternice sunt radiațiile, cantitatea pe care o aplici și reaplicarea influențează protecția reală.

Când poate fi potrivit SPF 30?

Un produs cu SPF 30 și protecție UVA/UVB cu spectru larg poate fi o alegere bună pentru zi de zi, în funcție de cât te expui la soare și de recomandările primite de la medicul tău.

Când merită să alegi SPF 50?

SPF 50 te protejează mai bine de radiațiile care provoacă eritemul. Îl poți prefera dacă stai mult afară, dacă te expui mai intens la soare sau dacă vrei o marjă în plus de protecție.

Dacă ai pete pigmentare sau alte probleme de piele influențate de soare, dermatologul îți poate recomanda nivelul de protecție și măsurile suplimentare potrivite pentru tine.

Oricare ar fi factorul ales, protecția solară nu ar trebui să se bazeze doar pe cremă. Umbra, îmbrăcămintea potrivită, pălăria și evitarea soarelui în orele cu radiații puternice rămân importante.

De ce contează cantitatea aplicată și reaplicarea

Un produs cu SPF 50 nu îți dă automat protecția declarată dacă aplici un strat foarte subțire.

Valorile SPF se măsoară în condiții standard, cu 2 mg de produs pe centimetru pătrat de piele. Acasă, multă lume aplică mai puțin, iar acest lucru reduce protecția pe care o obții.

De aceea, cantitatea pe care o aplici contează la fel de mult ca factorul SPF ales.

Pentru față și gât ai nevoie de o cantitate suficientă cât să acoperi uniform toate zonele expuse. Nu există un număr de picături sau de pompări valabil pentru toate produsele, pentru că textura, densitatea și sistemul de dozare diferă.

Regula celor două degete este un reper practic: storci crema în două dungi continue, pe lungimea arătătorului și a mijlociului, sau iei aproximativ un sfert de linguriță. Nu este însă o măsurătoare exactă pentru orice formulă sau pentru orice față.

Ce zone sunt frecvent omise?

Când aplici protecția solară, ai grijă și la urechi, la linia maxilarului, la gât și la decolteu, dacă aceste zone sunt expuse. Dacă ai părul rar sau cărarea expusă, și scalpul are nevoie de protecție.

O altă greșeală este să aplici foarte puțin produs ca să eviți luciul sau senzația de piele încărcată. Dacă textura cremei te face să folosești mereu prea puțin, merită să alegi o formulă pe care o poți aplica în cantitatea necesară.

Când trebuie reaplicată protecția solară?

Când stai la soare, recomandarea obișnuită este să reaplici crema aproximativ la fiecare două ore, dar și după înot, după ce transpiri mult sau după ce te ștergi cu prosopul.

Chiar dacă un produs este rezistent la apă, asta nu înseamnă că protecția ține la nesfârșit.

Dacă stai mai mult în casă, cât de des reaplici depinde de cât te expui efectiv la radiațiile UV. De exemplu, dacă lucrezi lângă o fereastră însorită, te expui altfel decât într-o încăpere fără lumină directă de la soare.

În plus, machiajul aplicat peste protecția solară nu garantează că SPF-ul inițial rămâne același. Produsele de machiaj cu SPF pot contribui la protecție, dar cantitatea de machiaj pe care o aplici de obicei este prea mică pentru factorul declarat.

În îngrijirea antirid după 50 de ani, constanța în aplicarea protecției solare contează mai mult decât un SPF ridicat pe care îl folosești doar din când în când. Un produs potrivit este cel pe care îl poți aplica în cantitate suficientă și îl reaplici atunci când te expui la soare.

Cum arată o rutină antirid simplă după 50 de ani, dimineața și seara

O rutină antirid nu trebuie să fie complicată ca s-o poți urma zilnic. Mai important este ca produsele să fie aplicate într-o ordine logică și să aibă fiecare alt rol.

La Mayie am împărțit îngrijirea pielii în cinci etape: curățare, pregătire, ingrediente active, hidratare și protecție solară. Asta nu înseamnă însă că ai nevoie de câte un produs separat pentru fiecare etapă.

Unele dintre formulele noastre fac mai multe lucruri deodată, așa că îți poți construi o rutină simplă, cu doar trei pași dimineața și trei pași seara.

Rutina de dimineață, în trei pași

Dimineața, îngrijirea îndepărtează ce s-a adunat pe piele peste noapte, apoi hidratează pielea și o protejează în timpul zilei.

Pasul 1. Curăță delicat tenul

Începe cu Silk Effect Gentle Cleanser, un gel de curățare cu agenți tensioactivi blânzi, niacinamidă, glicerină și hidrolat de trandafir certificat organic.

Aplică gelul pe pielea umezită, masează ușor și clătește, conform instrucțiunilor, ca să cureți pielea fără s-o usuci. Nu este nevoie să freci fața sau să folosești apă foarte fierbinte.

Pasul 2. Pregătește pielea cu un gel hidratant

După curățare, aplică Hydration Booster Jelly, ca să întinzi un strat hidratant înainte de crema de zi. Textura pe bază de apă se întinde ușor și nu încarcă pielea.

Pasul acesta este util mai ales dacă pielea este deshidratată, dar nu vrei să aplici două creme cu texturi bogate.

Pasul 3. Aplică produsul cu SPF

Încheie rutina cu Phyto SPF50 Moisturiser, care combină îngrijirea aspectului ridurilor cu protecția solară SPF 50.

Aplică o cantitate suficientă cât să acoperi uniform toate zonele expuse. Dacă urmează machiajul, lasă crema să se așeze pe piele înainte să-l aplici.

Aceste trei produse formează și rutina predefinită Hydrate, Renew & Protect Routine.

👉 Hydrate, Renew & Protect Routine

Rutina predefinită este o variantă potrivită dacă vrei să începi cu o rutină de dimineață care include curățarea, hidratarea și protecția solară, fără să alegi separat fiecare produs.

Rutina de seară, în trei pași

Seara, accentul se mută de la protecția solară la curățarea pielii și la produsele pentru îngrijirea antirid.

Pasul 1. Îndepărtează machiajul, protecția solară și impuritățile

Curăță tenul cu Silk Effect Gentle Cleanser, ca să îndepărtezi tot ce ai aplicat în timpul zilei.

Dacă porți machiaj rezistent sau simți că un singur pas de curățare nu ajunge, folosește înainte un demachiant potrivit. Important este să îndepărtezi produsele aplicate în timpul zilei fără să freci pielea.

Pasul 2. Aplică serul antirid

Pe pielea curată, aplică PhytoDerm Antiwrinkle Nectar, conform instrucțiunilor. Seara îl poți aplica într-o cantitate puțin mai mare decât dimineața, dar o cantitate exagerată nu îți dă rezultate mai bune.

Pentru că Nectarul este o formulă de tip gel-ser, îl aplici înainte de cremă. Întinde-l ușor, iar dacă folosești și retinol, alternează-le: o seară retinol, o seară silybin.

Pasul 3. Completează îngrijirea cu o cremă de noapte

Încheie cu C-night Moisturiser, pentru hidratare și pentru un ten mai luminos și mai uniform.

În această ordine, serul vine înainte de cremă, fără să mai fie nevoie de alte produse între ele.

Dacă preferi o rutină de seară cu accent pe vitamina C, îți propun rutina predefinită C-night Ritual. Ea include Amino Micellar Water pentru curățare, C-bright Serum și C-night Moisturiser.

Spre deosebire de rutina cu PhytoDerm Antiwrinkle Nectar, C-night Ritual pune accent pe tenul tern și neuniform. Cele două variante sunt abordări diferite, nu etape pe care trebuie să le suprapui.

Dacă preferi să ai toate produsele într-o singură rutină predefinită, poți alege Rutina Mayie AM+PM, care adună cele cinci produse pentru dimineață și seară, în pașii de mai sus.

👉 Rutina Mayie AM+PM

Dacă vrei să ai grijă în plus și de liniile fine din jurul ochilor, poți alege Ritualul Antirid Plus. Rutina predefinită adună patru produse: Silk Effect Gentle Cleanser, PhytoDerm Antiwrinkle Nectar, Phyto-smooth Age Erase Eye Cream și Phyto Veil Ultralight Moisturiser cu SPF 30.

👉 Ritualul Antirid Plus

Spre deosebire de Rutina Mayie AM+PM, acest ritual are o cremă formulată special pentru conturul ochilor și o cremă de zi cu SPF 30, dar nu are o cremă de noapte separată. Este o alternativă dacă vrei să incluzi în rutina antirid și îngrijirea conturului ochilor.

Cum îngrijești conturul ochilor, gâtul și decolteul

Conturul ochilor, gâtul și decolteul își schimbă și ele aspectul odată cu vârsta, dar nu au nevoie neapărat de o rutină complet separată.

Pentru conturul ochilor, aplică Phyto-smooth Age Erase Eye Cream după Nectar, cu un masaj ușor, ca să nu tragi de pielea subțire din jurul ochilor. Respectă zona indicată în instrucțiuni și nu aplica crema prea aproape de ochi.

Pentru gât și decolteu, poți folosi produsele pentru față, dacă instrucțiunile lor permit acest lucru.

Un lucru des neglijat este protecția solară pe gât și pe decolteu. Dacă aceste zone rămân expuse, au și ele nevoie de protecție, nu doar fața.

Nu este nevoie să folosești automat o cremă diferită pentru fiecare zonă. Mai important este să alegi formule potrivite și să respecți instrucțiunile de aplicare.

Greșeli frecvente care pot reduce confortul și eficiența rutinei

Chiar și când ai ales produsele potrivite, felul în care le folosești îți influențează rezultatele.

Schimbarea prea frecventă a produselor. Dacă schimbi toată rutina după câteva zile, nu mai poți observa cum reacționează pielea la fiecare formulă. Fiecare produs nou o ia de la zero cu cele aproximativ 8 săptămâni, așa că dă-i timp, dar nu continua cu produsele care îți dau reacții neplăcute.

Introducerea simultană a prea multor produse active. Mai multe seruri nu înseamnă automat o rutină mai eficientă. În plus, dacă apare disconfortul, îți va fi mai greu să găsești produsul care l-a provocat.

Aplicarea produselor într-o ordine nepotrivită. În general, gelurile și serurile se aplică înainte de creme. Protecția solară este ultimul pas al îngrijirii de dimineață, înainte de machiaj.

Neglijarea curățării de seară. Produsele cu SPF, machiajul și impuritățile adunate în timpul zilei trebuie îndepărtate bine înainte de îngrijirea de noapte.

Păstrarea unei rutine care provoacă disconfort. Dacă pielea te ustură, se înroșește puternic sau se irită, nu continua doar pentru că produsul este antirid.

O rutină bună nu se măsoară după numărul de produse. Contează ca fiecare etapă să aibă un rol clar și ca produsele să le poți folosi confortabil, în mod constant.

Ce nu poate face o cremă antirid și când este recomandat să consulți un dermatolog

O cremă antirid poate îmbunătăți aspectul pielii, dar nu poate elimina complet ridurile profunde și nici nu poate reface volumul feței pierdut odată cu vârsta.

Nici o cremă „cu colagen” nu îți pune colagenul înapoi în piele. Molecula de colagen este prea mare ca să ajungă în derm, așa că o cremă cu colagen hidratează doar la suprafața pielii.

Este important să faci diferența dintre schimbările pe care le pot îngriji produsele cosmetice și cele care au nevoie de un dermatolog.

Nici petele pigmentare nu au mereu aceeași cauză. Unele apar după expunerea îndelungată la soare, altele pot avea alte cauze. Produsele cosmetice pot uniformiza aspectul tenului, dar nu țin locul unui diagnostic dermatologic.

Când este recomandat să consulți un dermatolog?

Programează o consultație dacă observi:

• Pete pigmentare noi sau pete care își schimbă forma, culoarea sau dimensiunea, ori leziuni ale pielii care sângerează sau nu se vindecă.
• Roșeață persistentă, mâncărime, descuamare sau senzație de arsură care nu trec după ce te-ai oprit din folosirea produselor suspecte.
• Schimbări ale pielii care apar brusc sau se agravează fără o cauză evidentă.
• Probleme pentru care ai încercat mai multe produse cosmetice, fără să vezi o îmbunătățire.

Dermatologul poate stabili dacă schimbările pe care le observi țin de îmbătrânirea obișnuită a pielii, de o afecțiune a pielii sau de alți factori care trebuie investigați.

Dacă vrei rezultate pe care îngrijirea cosmetică nu le poate oferi, medicul îți poate explica și ce proceduri dermatologice ți s-ar potrivi, cu beneficiile, limitele și riscurile lor.

Întrebări frecvente despre cremele antirid după 50 de ani

Care este cea mai bună cremă antirid după 50 de ani pentru tenul uscat?

Pentru tenul uscat, caută o formulă care îți dă atât hidratare, cât și confort după aplicare. Din gama Mayie, C-night Moisturiser este o opțiune pentru seară, datorită texturii mai bogate și bazei lamelare.

Dacă uscăciunea persistă, este posibil să fie nevoie să ajustezi toată rutina, inclusiv produsul de curățare.

Ce cremă antirid poți folosi dacă ai tenul sensibil?

Poți alege Phyto SPF50 Moisturiser sau Phyto Veil Ultralight Moisturiser, amândouă potrivite și pentru tenul sensibil.

Totuși, mențiunea asta nu garantează că oricine va tolera produsul. Dacă ai avut reacții ale pielii în trecut, citește lista de ingrediente și introdu produsele noi pe rând.

Este suficientă o cremă antirid sau ai nevoie și de un ser?

Nu ai nevoie obligatoriu de un ser. O cremă bine aleasă poate fi baza îngrijirii, iar un ser îl adaugi dacă urmărești ceva în plus.

Dacă folosești deja o cremă cu ingrediente active și ești mulțumită de cum se comportă pielea, nu ai de ce să adaugi automat încă un produs.

După cât timp poți observa schimbări în aspectul pielii?

Unele efecte, cum sunt hidratarea și confortul, se văd încă de la primele aplicări. Schimbările la liniile fine, la uniformitate și la fermitate cer, de obicei, mai mult timp.

Ca reper general, evaluezi pielea după aproximativ 8–12 săptămâni de folosire constantă. Intervalul nu este însă o promisiune de rezultate pentru un anumit produs Mayie.

Ca să compari cât mai obiectiv, fă-ți fotografii în aceeași lumină, fără filtre sau modificări digitale.

Trebuie să folosești o cremă diferită dimineața și seara?

Nu este obligatoriu. O cremă hidratantă fără SPF se poate potrivi pentru ambele momente ale zilei, dacă instrucțiunile produsului o permit și formula răspunde nevoilor pielii tale.

Diferența principală este că dimineața ai nevoie de protecție solară, iar seara nu. Poți folosi produse diferite dacă preferi texturi sau formule potrivite fiecărui moment al zilei.

Cum alegi crema antirid Mayie potrivită nevoilor tenului tău

Pe site-ul nostru găsești ingredientele, descrierile și instrucțiunile de utilizare ale fiecărui produs.

Dacă preferi o combinație gata făcută, uită-te și la rutinele Mayie predefinite.

Alege produsele după nevoile reale ale pielii tale, după confortul la aplicare și după rutina pe care o poți urma constant. Recomandarea mea rămâne aceeași: testează pe pielea ta, câteva săptămâni, constant. Restul e etichetă.

Sursă foto: imagini generate cu AI

Tudor Panait

Head of Product și Fondator Mayie Cosmetics

Tudor este pasionat de skincare și de procesul din spatele fiecărui produs, de la idee și ingredient, până la experiența reală a pielii. În rolul său de Head of Product, el caută mereu echilibrul dintre știință și simplitate, dezvoltând formule care nu doar promit rezultate, ci le susțin prin logică și coerență.

Pentru el, îngrijirea pielii nu înseamnă perfecțiune, ci consecvență și înțelegere. Crede că fiecare rutină ar trebui să fie clară, adaptată și ușor de urmat, fără confuzie sau exces.

✓ Revizuit de: Echipa de R&D Mayie

🧡 Despre Mayie

La Mayie credem în frumusețea autentică, construită pe bază de cercetare și grijă reală pentru piele. Din 2014, creăm produse care îmbină armonios ingredientele naturale cu tehnologii avansate, într-un mod onest, transparent și eficient.

Suntem un brand românesc de skincare, dezvoltat și fabricat local, respectând cele mai stricte standarde de calitate.

👉 Descoperă mai multe în Profilul de Brand sau explorează gama completă de produse.

O cremă cu SPF 50 poate face mai mult decât să protejeze pielea de radiațiile solare. În funcție de formulă, poate să și hidrateze pielea, să o mențină confortabilă sau să îngrijească aspectul ridurilor, iar în acest fel aceeași cremă poate înlocui un pas din rutină.

De aceea, este bine să privești crema cu SPF ca pe o parte din rutina zilnică de îngrijire, nu doar ca pe o cremă pe care o aplici când mergi la plajă.

În acest ghid îți explic ce urmărești când alegi o cremă de față cu SPF 50, cum găsești formula potrivită pentru tenul tău și cum o integrezi într-o rutină simplă, fără produse sau pași inutili. Unde e cazul, îți spun și ce am ales noi în formulele Mayie și de ce.

Ce trebuie să ofere o cremă de față cu SPF 50 pentru utilizare zilnică

O cremă de față cu SPF 50 trebuie să ofere protecție solară ridicată, dar și o textură pe care o porți cu plăcere în fiecare zi. Dacă produsul se întinde greu, lasă pielea încărcată sau nu se așază bine peste celelalte produse din rutină, cel mai probabil o să-l folosești mai rar decât ar trebui.

Ca să alegi informat dintre cele mai bune creme cu SPF, este util să înțelegi trei lucruri: ce înseamnă valoarea SPF 50, ce înseamnă protecția UVA și UVB și de ce textura contează atât de mult la o cremă pe care o aplici zilnic.

Ce înseamnă SPF 50 și câtă protecție oferă

SPF vine de la Sun Protection Factor, adică factor de protecție solară, și arată cât de bine te protejează un produs de radiațiile UV care provoacă în principal eritemul solar, adică înroșirea pielii de după o arsură.

Un produs cu SPF 50 lasă să treacă aproximativ 2% din radiațiile care provoacă eritemul, în condițiile standard de testare, deci filtrează aproximativ 98% din ele. Potrivit Academiei Americane de Dermatologie, un SPF mai mare înseamnă o protecție UVB mai mare, dar niciun produs de protecție solară nu blochează complet radiațiile ultraviolete.

Pentru comparație, SPF 30 oprește aproximativ 97% din radiația UVB, deci diferența dintre SPF 30 și SPF 50 este de un singur punct procentual. Din punctul meu de vedere, la fel de mult contează dacă crema are protecție UVA și dacă aplici cantitatea corectă.

Cifra 50 nu înseamnă nici numărul de minute, nici numărul de ore în care poți sta la soare fără riscuri. Factorul SPF arată nivelul de protecție măsurat în condiții de testare, nu o durată fixă de expunere.

Pentru zi de zi, SPF 50 este o alegere cu protecție ridicată, utilă mai ales când vrei să limitezi cât mai mult efectele soarelui asupra pielii.

De ce este importantă protecția UVA și UVB cu spectru larg

Când alegi o cremă de față cu SPF 50, nu e suficient să te uiți doar la cifra de pe ambalaj. Contează și de ce tipuri de radiații ultraviolete te protejează produsul.

Radiațiile UVA pătrund mai adânc în piele și sunt cele care, în timp, contribuie la fotoîmbătrânire, adică la riduri, la pete pigmentare și la un ten mai puțin uniform. Sunt prezente tot anul, iar o parte dintre ele trec și prin geamul obișnuit.

Radiațiile UVB acționează mai ales în straturile de la suprafața pielii și sunt principala cauză a arsurilor solare. Intensitatea lor se schimbă în funcție de anotimp, de ora din zi, de altitudine și de alte condiții de mediu.

Ambele tipuri de radiații pot afecta pielea, motiv pentru care este important să alegi un produs cu protecție UVA și UVB cu spectru larg.

Valoarea SPF măsoară în principal protecția față de radiațiile care provoacă eritemul și nu spune separat cât de bine te protejează crema de UVA. Potrivit Recomandării Comisiei Europene privind produsele de protecție solară, protecția UVA ar trebui să fie de cel puțin o treime din factorul SPF declarat.

De aceea, uită-te pe ambalaj și după simbolul UVA în cerc.

Când am trimis cremele noastre la testele pe produsul finit, am urmărit să aibă atât SPF, cât și protecție UVA, ca să putem spune că au protecție cu spectru larg. Pe tuburile de Daily Defence și de Phyto SPF50 găsești simbolul UVA în cerc.

Dacă vrei să previi fotoîmbătrânirea, protecția cu spectru larg este un criteriu de bază, indiferent dacă ai deja riduri vizibile sau vrei doar să nu se accentueze.

De ce contează textura și confortul la aplicare

O cremă de față cu SPF 50 poate avea o protecție solară foarte bună, dar o textură care nu ți se potrivește.

Unii preferă cremele cu textură bogată, alții se simt mai bine cu formule fluide, de tip cremă-gel sau ultralejere. Nu există o singură textură ideală pentru toată lumea.

Pentru zi de zi, uită-te la câteva lucruri practice:

• Cât de ușor se întinde: crema trebuie să se distribuie uniform pe piele, fără să freci mult.
• Ce simți după aplicare: textura trebuie să fie confortabilă, fără să lase pielea încărcată ore întregi.
• Finisajul: în funcție de preferințe, poți alege o formulă care lasă tenul mai luminos sau una care îl lasă mai puțin lucios.
• Cum se potrivește cu rutina: crema trebuie să se așeze bine peste produsele aplicate înainte și, dacă e cazul, sub machiaj.

Textura influențează și cât de constant folosești crema. Valoarea de pe ambalaj se obține în laborator cu o cantitate fixă de cremă, iar acasă aproape toată lumea aplică mai puțin. La o textură grasă, cantitatea corectă se simte încărcată, așa că aplici instinctiv mai puțin sau sari peste cremă în unele zile.

Tocmai de aceea am gândit cremele noastre cu SPF cu texturi foarte lejere - ca să le poți aplica în cantitatea corectă în fiecare zi, fără să simți tenul încărcat.

Prin urmare, cea mai bună cremă de față cu SPF 50 nu este neapărat cea cu textura cea mai bogată sau cea mai lejeră, ci cea pe care o poți integra cu plăcere în îngrijirea de zi cu zi.

Cum alegi cea mai bună cremă de față cu SPF 50 în funcție de tipul de ten

Chiar dacă două persoane folosesc aceeași cremă, una dintre cele mai bune creme cu factor de protecție 50, fiecare o poate simți altfel pe piele. Un produs confortabil pe un ten uscat poate părea prea bogat pe un ten gras, iar o formulă plăcută pe pielea mixtă poate să nu ajungă unui ten foarte uscat.

De aceea, când alegi o cremă de față cu SPF 50, pornește de la felul în care se comportă pielea ta în mod obișnuit. Observă dacă apar zone lucioase, senzație de uscăciune, sensibilitate sau schimbări legate de înaintarea în vârstă.

Cremă cu SPF 50 pentru ten gras sau mixt

Dacă ai tenul gras, probabil observi că fruntea, nasul și bărbia devin lucioase pe parcursul zilei. La tenul mixt, sebumul în exces se adună mai ales în zona T, în timp ce obrajii rămân normali sau sunt chiar mai uscați.

Pentru aceste tipuri de ten, caută o cremă cu SPF 50 care nu lasă pielea încărcată și care se așază confortabil pe piele.

Formulele fluide sau de tip cremă-gel sunt de obicei mai plăcute dacă nu vrei un finisaj gras. Totuși, o textură lejeră nu înseamnă automat că produsul se potrivește oricărui ten mixt sau gras, pentru că contează formula completă și felul în care reacționează pielea ta.

Dacă ai tendință acneică, poți urmări și mențiunea non-comedogen, atunci când producătorul o susține. O astfel de mențiune nu garantează însă că produsul nu îți va provoca imperfecțiuni.

Cum îți dai seama dacă ai făcut o alegere potrivită?

Uită-te la cum arată și cum se simte pielea după câteva ore. Dacă apare un luciu excesiv, dacă simți disconfort sau dacă machiajul nu se așază bine peste cremă, încearcă o altă formulă.

Nu încerca să compensezi sebumul în exces scoțând hidratarea din rutină. Și tenul gras poate fi deshidratat, pentru că nevoia de apă a pielii este diferită de cantitatea de sebum pe care o produce.

Cremă cu SPF 50 pentru ten uscat sau deshidratat

Tenul uscat are nevoie de mai mult confort, mai ales după curățare sau în sezonul rece. Probabil simți că pielea te strânge, observi zone aspre sau o descuamare fină.

În acest caz, o cremă de față cu SPF 50 care conține și ingrediente hidratante sau emoliente poate fi o alegere practică. În acest fel, același produs te protejează de soare și îngrijește pielea.

Este important să faci diferența dintre tenul uscat și tenul deshidratat. Tenul uscat produce, în general, mai puțin sebum, pe când tenul deshidratat are prea puțină apă, iar deshidratarea poate apărea la orice tip de ten.

Dacă pielea ta este uscată, urmărește dacă te simți confortabil cu crema pe tot parcursul zilei și dacă senzația de uscăciune revine repede după aplicare.

Dacă ai tenul deshidratat, dar nu îți plac cremele bogate, poți alege o cremă cu SPF 50 mai lejeră și poți aplica înainte un gel hidratant pe bază de apă. Recomandarea mea este aceeași și pentru tenul uscat: cremele noastre cu SPF au texturi lejere, gândite să nu încarce tenul, așa că hidratarea în plus vine din stratul de dedesubt.

Nu este obligatoriu să alegi cea mai grasă cremă pe care o găsești. Important este să găsești o combinație de produse care să răspundă nevoilor pielii tale, fără să o simți încărcată.

Cremă cu SPF 50 pentru ten sensibil

Tenul sensibil poate reacționa la unele produse cosmetice prin roșeață, usturime, senzație de arsură sau disconfort. Dacă ai astfel de reacții, alege crema cu SPF 50 uitându-te atent la formula completă.

Mai întâi, verifică dacă produsul este recomandat pentru tenul sensibil. Apoi citește lista de ingrediente, mai ales dacă știi deja că ai reacționat la anumite substanțe.

De exemplu, parfumul adăugat contează dacă ai sensibilitate la parfumuri, iar în cremele noastre cu SPF nu am adăugat parfum. Totuși, nici o formulă fără parfum adăugat nu garantează că pielea ta nu va reacționa deloc.

Ce poți face atunci când introduci o cremă nouă cu SPF 50?

Dacă ai pielea sensibilă, testează mai întâi produsul pe o zonă mică, conform instrucțiunilor de utilizare. Introdu crema nouă fără să schimbi în același timp și alte produse din rutină, ca să îți dai seama mai ușor ce a provocat un eventual disconfort.

Dacă apar usturime persistentă, roșeață accentuată sau iritație, oprește-te din folosirea cremei. Dacă reacțiile se repetă sau nu trec, este bine să mergi la un dermatolog.

Dacă ai o afecțiune dermatologică diagnosticată, cum sunt rozaceea sau dermatita, alege produsul de protecție solară după recomandările medicului.

Cremă cu SPF 50 pentru ten matur

Pe măsură ce înaintezi în vârstă, probabil observi că pielea se hidratează mai greu, își pierde din elasticitate și arată mai puțin uniform. Ridurile devin mai vizibile, iar unele zone ale feței au nevoie de mai mult confort decât înainte.

Totuși, tenul matur nu este un tip de ten separat. Poți avea peste 50 de ani și în continuare un ten gras, mixt, uscat sau sensibil.

De aceea, nu este nevoie să alegi o cremă cu SPF 50 doar pentru că pe ambalaj apare o recomandare de vârstă. Mai util este să urmărești dacă formula răspunde nevoilor pe care le are pielea ta acum.

Dacă te preocupă ridurile și fermitatea, poți alege o cremă care combină protecția solară cu un activ antirid. Aici se adaugă însă o problemă: activul din crema de zi nu trebuie să sensibilizeze pielea când te expui la soare.

Retinolul, de exemplu, face pielea mai sensibilă la soare, de aceea îl folosești seara. Fitozomul de silybin, activul gamei noastre antirid, nu sensibilizează pielea la soare, așa că l-am putut pune chiar în crema de zi, alături de filtre.

Dacă principala problemă este uscăciunea, confortul și hidratarea pot conta mai mult decât un ingredient antirid. Dacă ai tenul mixt sau gras, poți alege în continuare o formulă ultralejeră, indiferent de vârstă.

Protecția solară ajută la limitarea fotoîmbătrânirii, dar nu șterge ridurile deja formate și nu reface volumul pierdut al feței.

Alegerea potrivită este, așadar, cea care ține cont atât de cum este pielea ta acum, cât și de ce vrei să obții de la îngrijire.

Ce ingrediente merită să urmărești într-o cremă de față cu SPF 50

Când compari cele mai bune creme cu SPF 50 și citești lista lor de ingrediente, este important să faci diferența dintre ingredientele care asigură protecția solară și cele care îngrijesc pielea.

Filtrele UV asigură protecția solară declarată, iar ingredientele hidratante, emoliente și antioxidante aduc beneficii cosmetice în plus. Prezența lor nu crește automat protecția solară, dar arată că aceeași formulă poate face mai multe lucruri în rutina ta de zi cu zi.

Filtrele UV și rolul lor în protecția solară

Filtrele UV sunt ingredientele care îi permit unui produs cosmetic să te protejeze de radiațiile ultraviolete. În funcție de proprietățile lor, filtrele absorb radiațiile UV, iar unele dintre ele pot și reflecta sau împrăștia o parte din radiație.

În produsele de protecție solară se folosesc două categorii principale de filtre:

• Filtrele organice, care absorb radiațiile UV și le transformă în principal în căldură.
• Filtrele minerale, cum sunt oxidul de zinc și dioxidul de titan, care protejează tot în principal prin absorbție, dar pot și reflecta sau împrăștia o parte din radiație.

Niciuna dintre aceste categorii nu este automat mai eficientă sau mai potrivită pentru toată lumea. Protecția depinde de filtrele alese, de combinația dintre ele și de formula finală a produsului.

În cremele noastre cu SPF am folosit filtre organice: butyl methoxydibenzoylmethane, care acoperă UVA, plus ethylhexyl methoxycinnamate și octocrylene, care acoperă mai ales UVB. Le-am ales pentru că sunt complet transparente, invizibile pe piele.

Filtrele minerale adaugă de multe ori pielii o culoare albicioasă, iar în cel mai bun caz lasă pe piele o tentă deschisă, ușor rozalie, motiv pentru care nu am dorit să le folosim.

Contează și cum sunt integrate filtrele în cremă. Stabilitatea formulei, felul în care se distribuie filtrele pe piele și compatibilitatea dintre ingrediente influențează cât de bine funcționează produsul finit.

Ce înseamnă filtre UV încapsulate?

În unele formule cosmetice, filtrele UV sunt încapsulate, adică închise în capsule microscopice, gândite să țină filtrele la suprafața pielii, nu să pătrundă în ea. În funcție de sistemul folosit, încapsularea ajută la stabilitatea filtrelor și la distribuirea lor uniformă în produs.

În formula noastră Phyto SPF50 Moisturiser am ales filtre UV încapsulate, integrate într-o cremă-gel ultralejeră.

Ne-am gândit la asta pentru cei care ni se plângeau că filtrele solare îi sensibilizează sau îi ustură la ochi, dar și pentru textură: în forma lor liberă, unele filtre sunt lichide uleioase, iar încapsulate ne-au permis un gel lejer, care aproape că nu se simte pe piele.

Încapsularea nu înseamnă însă că pielea nu poate reacționa deloc. Iar protecția SPF 50 și protecția UVA/UVB sunt caracteristici ale formulei finite, nu beneficii pe care le datorăm doar încapsulării.

De aceea, când compari două creme cu SPF 50, nu este suficient să te uiți doar la denumirile filtrelor. Contează protecția declarată și măsurată pe produsul finit.

Antioxidanții și ingredientele pentru îngrijirea pielii

Pe lângă filtrele UV, unele creme de față cu SPF 50 conțin și ingrediente antioxidante, alese ca să completeze îngrijirea pielii.

Radiațiile ultraviolete și alți factori de mediu favorizează formarea speciilor reactive de oxigen, adică a radicalilor liberi, care produc în piele stres oxidativ. Antioxidanții din formulă lucrează ca o plasă de siguranță: radiația UVA care reușește totuși să treacă de filtre produce radicali liberi, iar antioxidanții ajută la protejarea pielii de acest stres oxidativ.

Vitamina E este un antioxidant folosit des în produsele de îngrijire. Într-o formulă cosmetică, vitamina E protejează unele ingrediente de oxidare și completează îngrijirea pielii.

Un alt ingredient pe care l-am ales pentru unele dintre formulele noastre este fitozomul de silybin, un complex pe bază de silybin, compus provenit din armurariu (Silybum marianum), și fosfatidilcolină.

În cosmetică, fitozomul de silybin este folosit pentru beneficiile lui asupra aspectului ridurilor și al fermității pielii. La Mayie, l-am pus în formulele noastre antirid ca alternativă blândă la retinol, fără să considerăm cele două ingrediente echivalente. Efectul se construiește treptat, așa că rezultatul îl evaluezi după aproximativ 8 săptămâni de folosire constantă.

Este important să reții că antioxidanții și ingredientele antirid nu înlocuiesc filtrele UV. O cremă poate conține antioxidanți foarte buni, dar protecția ei solară depinde de filtre și de cum a fost măsurată pe produsul finit.

Despre retinol am scris mai multe în articolul ce este retinolul și cum să îl folosești.

Ingredientele hidratante și emoliente

O cremă de față cu SPF 50 poate conține și ingrediente care mențin pielea hidratată și confortabilă. Contează mai ales când vrei un produs care să combine protecția solară cu îngrijirea de zi cu zi.

Ingredientele hidratante și emoliente nu au toate același rol.

Umectanții, cum sunt glicerina și acidul hialuronic, atrag apa și o țin în straturile de la suprafața pielii.

Emolienții, printre care unele uleiuri vegetale și scualanul, fac pielea mai netedă și mai confortabilă.

În formulele noastre folosim și ingrediente de origine vegetală, cum sunt hidrolatul de trandafir și uleiurile de măceșe și de cătină, în funcție de rolul fiecărui produs.

De exemplu, în Phyto SPF50 Moisturiser, hidrolatul de trandafir este al doilea ingredient din listă, imediat după apă, iar uleiul de măceșe presat la rece și uleiul de cătină completează partea emolientă a formulei. Uleiul de cătină se folosește în produsele pentru soare și pentru carotenoidele din el, pigmenții portocalii ai fructului, care sunt și ei antioxidanți.

Totuși, simpla prezență a unui ingredient hidratant sau emolient nu garantează că o cremă se potrivește oricărui tip de ten. Contează proporțiile, combinația dintre ingrediente și cum se simte produsul finit pe piele.

Prin urmare, când alegi o cremă de față cu SPF 50, citește lista de ingrediente ca pe un întreg: filtrele UV asigură protecția solară, iar celelalte ingrediente pot contribui la hidratare, la confort și la aspectul pielii.

Ce cremă de față cu SPF 50 găsești în gama noastră Mayie

În gama noastră, Phyto SPF50 Moisturiser este crema pe care o alegi dacă vrei să combini protecția solară SPF 50 cu îngrijirea aspectului ridurilor și al fermității pielii.

👉 Cremă Ultralejeră cu SPF 50 și Efect Antirid cu Fitozom de Silybin, Phyto SPF50 Moisturiser

Am formulat-o pentru zi de zi, cu atenție atât la protecția UVA/UVB, cât și la cât de confortabil se aplică. Dacă preferi un alt nivel de protecție solară, în gama noastră găsești și formule cu SPF 30.

Phyto SPF50 Moisturiser, protecție solară și îngrijire antirid

Phyto SPF50 Moisturiser este o cremă de zi cu SPF 50 și protecție UVA/UVB cu spectru larg, pe care am formulat-o ca să adunăm protecția solară și îngrijirea antirid într-un singur produs.

Am pornit de la Daily Defence, crema cu SPF pe care o parte dintre voi o folosiți de ani de zile, și am adăugat în formula ei fitozomul de silybin. Phyto SPF50 l-am vrut din start extrem de lejer pe față, așa că, după ce am adăugat activul, am ajustat textura și am făcut studiile de stabilitate.

În formulă am pus 0,8% fitozom de silybin, ingredientul pe care l-am ales pentru aspectul ridurilor și al fermității pielii, alături de vitamina E, hidrolat de trandafir și uleiuri de măceșe și de cătină. Uleiul de măceșe este presat la rece, iar ambele uleiuri sunt certificate organic.

Crema are filtre UV încapsulate și o textură cremă-gel ultralejeră, gândită să se întindă ușor și să fie confortabilă zi de zi, inclusiv sub machiaj.

Un avantaj practic este că nu ai nevoie neapărat de o cremă de zi separată înainte de ea. Formula adună protecția solară și ingrediente de îngrijire, așa că poate ține locul mai multor pași din rutina de dimineață.

Phyto SPF50 Moisturiser este potrivită pentru toate tipurile de ten, inclusiv pentru tenul sensibil.

Când îți recomandăm această cremă?

Dacă vrei protecție solară SPF 50, dar și o formulă care să îngrijească aspectul ridurilor, Phyto SPF50 Moisturiser poate fi o alegere potrivită.

Merită să o iei în calcul și dacă preferi produsele care fac mai multe lucruri deodată, ca să păstrezi o rutină de dimineață cu mai puțini pași.

Ce alte creme cu SPF poți alege din gama noastră

Nu toată lumea are aceleași preferințe când vine vorba de textură sau de nivelul de protecție solară. De aceea, pe lângă Phyto SPF50 Moisturiser, poți alege și alte creme cu SPF din gama noastră.

Phyto Veil Ultralight Moisturiser SPF 30

Phyto Veil Ultralight Moisturiser este o cremă de zi cu SPF 30 și protecție UVA/UVB cu spectru larg.

Formula conține fitozom de silybin, niacinamidă, acid hialuronic, scualan și vitamina E. Are o textură aerată, care se absoarbe repede și nu lasă pe piele o peliculă grasă.

👉 Cremă Ultralejeră cu Silybin și SPF30, Phyto Veil Ultralight Moisturiser

Am gândit această cremă pentru toate tipurile de ten, inclusiv pentru tenul sensibil.

Phyto Veil l-am făcut cu SPF 30 pentru cei care vor protecție, dar cărora un SPF 50 li se pare prea mult.

La un târg, la standul nostru, au venit odată cliente care voiau neapărat SPF 30, pentru că voiau să se bronzeze puțin. Le-am explicat că diferența de UVB oprit față de SPF 50 este oricum mică, iar bronzul apare tocmai pentru că radiația UV a ajuns în piele.

Alege-o dacă preferi o formulă ultralejeră și consideri că SPF 30 este suficient pentru cât stai la soare, ținând cont și de eventualele recomandări ale dermatologului. La plajă, la munte sau când stai mult afară, alege o protecție mai mare și reaplic-o des.

Diferența față de Phyto SPF50 Moisturiser nu este doar factorul de protecție: cele două creme au și formule diferite.

Daily Defence SPF Moisturiser

Daily Defence SPF Moisturiser este crema noastră de zi hidratantă cu SPF 50+ și protecție UVA, care a primit premiul „Produsul Beauty Românesc al Anului 2022” la Gala Cosmobeauty. Are hidrolat de trandafir, uleiuri de măceșe și de cătină și extracte de alge marine.

O poți folosi ca ultim pas al rutinei de îngrijire, înainte de machiaj. Alege-o dacă vrei SPF 50+ într-o cremă de zi hidratantă, fără un activ antirid.

👉 Cremă Ultralejeră cu SPF, Daily Defence SPF Moisturiser

Cum aplici corect crema de față cu SPF 50 pentru protecția declarată

Alegerea cremei de față cu SPF 50 este doar primul pas. Protecția pe care o obții depinde și de cum folosești produsul, pentru că valoarea SPF de pe ambalaj este măsurată în condiții standard de testare.

Dacă aplici prea puțină cremă, sari peste unele zone sau nu reaplici crema când este nevoie, protecția poate fi mai mică decât cea declarată.

Ce cantitate de cremă cu SPF 50 trebuie să aplici pe față și gât

În testele standard pentru măsurarea factorului SPF se folosesc 2 mg de produs pe centimetru pătrat de piele. Aceasta este cantitatea de referință pentru protecția declarată.

Acasă, multă lume aplică un strat mai subțire, mai ales când folosește crema cu SPF în fiecare dimineață. Problema este că o cantitate mai mică poate reduce semnificativ protecția pe care o obții.

Pentru față și gât, cantitatea necesară depinde de suprafața pe care o acoperi și de textura produsului, așa că nu există un număr de pompări sau de picături valabil pentru toate formulele.

Poate ai auzit de regula celor două degete: două dungi de cremă pe lungimea arătătorului și a mijlociului, adică aproximativ un sfert de linguriță pentru față și gât. Este un reper bun, dar nu o măsurătoare exactă, pentru că depinde de produs și de cât de lungi îți sunt degetele.

Pentru Phyto SPF50 Moisturiser, recomandarea noastră este să o aplici generos pe față, pe gât, pe decolteu și pe conturul ochilor, ca ultim pas al rutinei de dimineață. O cantitate prea mică poate reduce semnificativ protecția.

Când aplici crema, acoperă toată pielea expusă, inclusiv linia maxilarului, urechile și gâtul. Dacă decolteul rămâne descoperit, are și el nevoie de protecție.

Nu reduce intenționat cantitatea de cremă ca să eviți luciul sau senzația de piele încărcată. Dacă o cremă devine inconfortabilă când o aplici generos, este mai bine să alegi o altă formulă decât să folosești mereu prea puțin.

Când și cât de des trebuie reaplicată protecția solară

Protecția solară nu rămâne neschimbată pe piele toată ziua. Transpirația, atingerea feței, ștergerea cu prosopul și alte activități subțiază stratul de cremă.

Când stai la soare, recomandarea obișnuită este să reaplici crema aproximativ la fiecare două ore, dar și după înot, după ce transpiri mult sau după ce te ștergi cu prosopul.

Aceeași recomandare o face și Academia Americană de Dermatologie, pentru timpul petrecut în aer liber.

Chiar și produsele cu o mențiune testată de rezistență la apă trebuie reaplicate, pentru că rezistența la apă nu înseamnă protecție nelimitată.

Cremele noastre cu SPF nu sunt rezistente la apă, și asta a fost alegerea noastră. Ca să fie rezistente la apă, ar fi trebuit să punem în formulă polimeri și siliconi foarte duri, care se simt grei pe piele, iar noi am vrut texturi pe care le porți cu plăcere în fiecare zi.

Dacă stai mai mult în casă, cât de des reaplici depinde de cât te expui efectiv la radiațiile UV. De exemplu, dacă lucrezi lângă o fereastră însorită, te expui altfel decât într-o încăpere fără lumină directă de la soare.

Dacă ieși des afară, mergi mult pe jos sau stai pe o terasă, ține cont de cât timp stai la soare și de cât de puternic este soarele.

Reaplicarea nu te protejează însă în orice condiții. Umbra, pălăria și evitarea soarelui în orele cu radiații puternice rămân măsuri importante de protecție.

Cum folosești crema cu SPF 50 împreună cu machiajul

Dacă folosești fond de ten, corector sau alte produse de machiaj, aplică crema cu SPF 50 într-o ordine care să-i permită să formeze un strat uniform de protecție.

Crema cu SPF se aplică la finalul rutinei de îngrijire de dimineață, înaintea machiajului.

După ce întinzi crema uniform, las-o să se așeze pe piele, conform instrucțiunilor de utilizare. Apoi aplică machiajul, fără să freci mult, ca să nu strici stratul de protecție solară.

Dacă observi că fondul de ten face mici particule sau se întinde neuniform, verifică cum se potrivesc formulele între ele. Uneori, problema apare din cauza prea multor produse suprapuse sau a unor cantități nepotrivite.

Poate fondul de ten cu SPF să înlocuiască o cremă de protecție solară?

În general, nu este bine să te bazezi doar pe SPF-ul din fondul de ten. Cantitatea de machiaj pe care o aplici de obicei este mult mai mică decât cea folosită la măsurarea protecției declarate.

Un produs de machiaj cu SPF poate contribui la protecție, dar nu este automat echivalentul unei creme de protecție solară aplicate corect.

Reaplicarea peste machiaj este mai dificilă. Dacă folosești produse gândite pentru reaplicarea protecției solare, citește instrucțiunile și cantitatea necesară și nu presupune că o pulverizare rapidă sau un strat foarte subțire îți dă automat SPF-ul declarat.

Cel mai important este să găsești o metodă prin care să-ți păstrezi protecția potrivită pentru cât stai la soare, chiar și în zilele în care porți machiaj.

Cum integrezi crema cu SPF 50 într-o rutină simplă de dimineață

Nu ai nevoie de o rutină complicată ca să combini hidratarea cu protecția solară. La Mayie, am împărțit îngrijirea pielii în cinci etape: curățare, pregătire, ingrediente active, hidratare și protecție solară. Asta nu înseamnă însă că ai nevoie de câte un produs separat pentru fiecare etapă.

Unele dintre formulele noastre fac mai multe lucruri deodată, așa că poți construi o rutină de dimineață cu doar trei pași: curățare, hidratare cu un gel pe bază de apă și crema cu SPF 50.

Pasul 1. Curățarea delicată a tenului

Dimineața, curățarea îndepărtează sebumul adunat peste noapte și ce a rămas din produsele aplicate seara. Scopul nu este să îndepărtezi complet lipidele naturale ale pielii, ci să ai o piele curată, pregătită pentru produsele următoare.

Pentru acest pas, îți propun Silk Effect Gentle Cleanser, gelul nostru de curățare delicată, formulat cu agenți de curățare blânzi, niacinamidă, glicerină și hidrolat de trandafir.

👉 Gel de Curățare cu Trandafir și Niacinamide, Silk Effect Gentle Cleanser

Are un pH de aproximativ 5,5 și l-am gândit să curețe pielea fără să o lase uscată după spălare.

Aplică gelul conform instrucțiunilor, apoi clătește și usucă fața tamponând ușor, fără să freci, ca să nu irite pielea înainte de pașii următori.

Pasul 2. Hidratarea cu un gel pe bază de apă

După curățare, poți aplica un produs hidratant cu textură lejeră, mai ales dacă simți că pielea are nevoie de mai multă hidratare.

În gama noastră, Hydration Booster Jelly este un gel hidratant pe bază de apă, cu trei tipuri de acid hialuronic, de greutăți moleculare diferite, dar și uree, glicerină, propanediol și hidrolat de trandafir - am creat astfel un gel super hidratant.

👉 Gel de Hidratare cu Acid Hialuronic, Hydration Booster Jelly

L-am formulat fără uleiuri emoliente, ca să hidrateze într-o textură ușoară, pe care o poți aplica înainte de crema de zi.

Aplică gelul pe pielea curată și întinde-l uniform, ca pielea să primească apă înainte de crema cu SPF. Pasul acesta este util dacă vrei hidratare în plus, dar nu este obligatoriu pentru toată lumea. Dacă pielea ta se simte bine doar cu crema cu SPF 50, poți simplifica rutina.

Pasul 3. Aplicarea cremei de față cu SPF 50

Ultimul pas al rutinei de îngrijire de dimineață este protecția solară.

Pentru acest pas, îți recomand Phyto SPF50 Moisturiser, crema noastră de zi care combină SPF 50 cu îngrijirea antirid.

Pentru că formula are și ingrediente de îngrijire, crema poate înlocui crema hidratantă clasică de zi, dacă pielea ta se simte suficient de confortabil cu ea.

Aplic-o după ce gelul hidratant s-a absorbit, conform instrucțiunilor de utilizare, ca filtrele să formeze un strat uniform. Dacă folosești machiaj, îl aplici după crema cu SPF.

Preferi să ai toate cele trei produse într-o singură rutină predefinită?

Ca să ai o rutină de dimineață ușor de urmat, am adunat aceste produse în rutina predefinită Hydrate, Renew & Protect Routine.

👉 Hydrate, Renew & Protect Routine

Rutina are Silk Effect Gentle Cleanser pentru curățare, Hydration Booster Jelly pentru hidratare și Phyto SPF50 Moisturiser pentru protecție solară și îngrijirea aspectului pielii.

Am gândit-o pentru cei care au deja câteva riduri, de obicei de la 30 de ani în sus, și vor și un efect antirid, cu produse care se completează, fără să alegi fiecare formulă separat.

Citește și articolul despre ce combini și în ce ordine aplici produsele de skincare.

Greșeli frecvente când alegi și folosești o cremă de față cu SPF 50

Chiar dacă ai ales o cremă de față cu SPF 50, câteva obiceiuri pot reduce protecția solară sau te pot împiedica să găsești produsul potrivit pentru rutina ta.

1. Alegi crema exclusiv după valoarea SPF

SPF 50 este un criteriu important, dar nu ar trebui să fie singurul. Dacă produsul nu este confortabil pe pielea ta, probabil nu îl vei folosi constant.

Înainte să cumperi, verifică și protecția UVA, textura formulei și instrucțiunile de utilizare.

2. Presupui că un SPF mai mare îți permite să stai nelimitat la soare

O cremă cu SPF 50 nu elimină riscurile expunerii îndelungate la radiațiile ultraviolete.

Chiar dacă folosești o protecție solară ridicată, evită să stai mult la soare, mai ales în orele în care indicele UV este mare.

3. Folosești protecție solară doar vara sau în zilele însorite

Radiațiile UV nu dispar când cerul este acoperit de nori. Te expui la ele și în sezonul rece, mai ales la munte sau lângă suprafețe care reflectă lumina soarelui, cum este zăpada.

De aceea, este bine ca protecția solară să facă parte din rutina obișnuită de dimineață, nu doar din bagajul de vacanță.

4. Consideri că ingredientele antirid pot înlocui protecția solară

O cremă cu antioxidanți sau cu ingrediente pentru aspectul ridurilor nu te protejează automat de radiațiile UV.

Dacă folosești un produs antirid fără SPF, completează-l cu o protecție solară potrivită, iar dacă folosești retinol seara, a doua zi dimineață SPF-ul devine cu atât mai important. O formulă care face ambele lucruri îți simplifică, în schimb, rutina.

5. Schimbi prea multe produse în același timp

Dacă începi în aceeași săptămână o cremă cu SPF, un ser și un gel de curățare nou, îți va fi greu să-ți dai seama ce a provocat o eventuală reacție neplăcută.

Este mai bine să introduci produsele pe rând, mai ales dacă ai pielea sensibilă sau dacă ai avut reacții la cosmetice în trecut.

6. Continui să folosești o cremă expirată sau depozitată necorespunzător

Cremele cu SPF au un termen de valabilitate care trebuie respectat. Dacă le ții des la căldură sau le păstrezi în condiții nepotrivite, stabilitatea formulei poate avea de suferit.

Verifică data de expirare sau perioada de folosire după deschidere, când este indicată, și păstrează crema așa cum scrie pe ambalaj.

O alegere bună nu înseamnă doar să găsești o cremă cu SPF 50 care îți place, ci și să o păstrezi și să o folosești astfel încât să-și poată face treaba.

Întrebări frecvente despre cremele de față cu SPF 50

Este bine să folosești o cremă de față cu SPF 50 în fiecare zi?

Da. O cremă de față cu SPF 50 se poate folosi zilnic și este o alegere bună ca să protejezi pielea de radiațiile ultraviolete. Protecția solară este importantă tot anul, iar cât de mult ai nevoie de ea depinde de cât te expui la soare, nu doar de anotimp.

Poți folosi aceeași cremă cu SPF 50 vara și iarna?

Da, poți folosi aceeași cremă cu SPF 50 în ambele anotimpuri, dacă formula se potrivește în continuare cu nevoile pielii tale. În sezonul rece, pielea poate avea nevoie de mai multă hidratare, dar nu este obligatoriu să schimbi crema cu SPF - poți adăuga dedesubt un gel hidratant.

Ai nevoie de o cremă hidratantă separată înainte de SPF 50?

Nu neapărat. Dacă produsul cu SPF 50 conține și ingrediente hidratante și pielea ta se simte confortabil cu el, poate înlocui crema obișnuită de zi. Dacă simți nevoia de mai multă hidratare sau ai tenul uscat, aplică înainte un gel hidratant pe bază de apă, cum este Hydration Booster Jelly din gama noastră.

SPF 50 este potrivit și pentru tenul gras?

Da. SPF 50 se poate folosi indiferent de tipul de ten. Pentru tenul gras, contează să alegi o formulă confortabilă, care nu lasă pielea încărcată. Valoarea SPF nu spune cât de grasă sau de lejeră este o cremă - asta ține de formulă.

Poți folosi o cremă de față cu SPF 50 în locul unei creme de zi?

Da, dacă formula îngrijește pielea așa cum are ea nevoie. De exemplu, Phyto SPF50 Moisturiser din gama noastră combină protecția solară SPF 50 cu ingrediente pentru aspectul ridurilor și pentru confortul pielii. În acest fel, nu ai nevoie de două creme separate dimineața.

Alege crema de față cu SPF 50 potrivită rutinei tale

Protecția solară poate deveni unul dintre cele mai simple obiceiuri de îngrijire, atunci când ai la îndemână produsele potrivite.

Dacă vrei să încerci, alege Phyto SPF50 Moisturiser sau Hydrate, Renew & Protect Routine, dacă preferi o rutină predefinită cu produse care se completează dimineața.

În gama Mayie găsești și celelalte produse care îți fac îngrijirea de zi cu zi mai simplă, fără să renunți la protecția solară. Recomandarea mea rămâne aceeași: testează pe pielea ta, câteva săptămâni, constant. Restul e etichetă.

Sursă foto: imagini generate cu AI

Tudor Panait

Head of Product și Fondator Mayie Cosmetics

Tudor este pasionat de skincare și de procesul din spatele fiecărui produs, de la idee și ingredient, până la experiența reală a pielii. În rolul său de Head of Product, el caută mereu echilibrul dintre știință și simplitate, dezvoltând formule care nu doar promit rezultate, ci le susțin prin logică și coerență.

Pentru el, îngrijirea pielii nu înseamnă perfecțiune, ci consecvență și înțelegere. Crede că fiecare rutină ar trebui să fie clară, adaptată și ușor de urmat, fără confuzie sau exces.

✓ Revizuit de: Echipa de R&D Mayie

🧡 Despre Mayie

La Mayie credem în frumusețea autentică, construită pe bază de cercetare și grijă reală pentru piele. Din 2014, creăm produse care îmbină armonios ingredientele naturale cu tehnologii avansate, într-un mod onest, transparent și eficient.

Suntem un brand românesc de skincare, dezvoltat și fabricat local, respectând cele mai stricte standarde de calitate.

👉 Descoperă mai multe în Profilul de Brand sau explorează gama completă de produse.

Despre toate acestea am vorbit cu Olga Török în primul episod din Mayie Podcast, seria de pe canalul nostru de YouTube. Olga este actriță și la teatru folosește foarte mult machiaj. Seria a deschis-o cu formula ei: „eu întreb, Tudor aici de față răspunde și pielea noastră decide după aceea”. Mai jos găsești episodul complet și ce am spus în el, împreună cu explicațiile și sursele pe care într-o discuție de 22 de minute nu aveam cum să le dau.

În acest articol

• Ce rămâne dintr-un produs fără marketing
• De ce am renunțat la pozele before/after
• Cum facem un produs nou
• De ce nu adăugăm parfum în produsele pentru față
• O cremă de cinci ori mai scumpă este și de cinci ori mai bună?
• Colagenul din creme
• Peptidele
• Niacinamida și acidul hialuronic
• Ce aș pune într-o cremă cu buget nelimitat
• Cum îți dai seama dacă un produs merită banii
• Concluzia Olgăi: investește în documentare
• Întrebări frecvente

Ce rămâne dintr-un produs dacă scoți marketingul?

În episod: de la minutul 1:03.

Primul lucru care dispare este numele, iar fără el nici eu nu aș mai recunoaște produsul pe raftul din depozitul nostru sau din fabrică. Rămâne compoziția, la care lucrăm tocmai ca produsul să funcționeze foarte bine pe față: alegem active bune și gândim fiecare formulă ca să iasă un produs de top.

Doar că trăim într-o lume în care marketingul funcționează. Dacă nu faci marketing, în principiu nu cumpără nimeni produsul, pentru că lumea trebuie mai întâi să audă de tine. Așa că, după ce ai făcut un produs în care ai pus tot ce știi, trebuie să adaugi și marketing, ca oamenii să afle de el și să vrea să-l încerce. Contează însă cum îl faci, iar pentru noi asta a însemnat, de exemplu, să renunțăm la pozele before/after din reclame.

De ce am renunțat la pozele before/after din reclame?

În episod: de la minutul 2:25.

Olga a spus că o deranjează fețele impecabile ale modelelor din reclamele la cosmetice, care par să-ți promită o viață perfectă dacă folosești produsul. Noi încercăm să fim, pe cât posibil, pe bune. Spun „încercăm”, pentru că unele lucruri pe care le facem par marketing: anunțăm o campanie cu surle și trâmbițe, și da, în campaniile acestea este marketing. Însă un produs bun nu ajunge la cine are nevoie de el dacă nu faci puțin tam-tam.

La un moment dat am lucrat cu o agenție de marketing care ne-a făcut reclame before/after. La poza de după se alegeau cele mai bune cadre și o lumină care făcea fața să arate perfect. Fața modelului era reală și arăta bine, dar lumina schimbă cât de tare se văd ridurile, iar noi nu vrem să promovăm un rezultat dat de lumină. După o discuție lungă cu agenția, seria de before/after a dispărut din marketingul nostru, iar acum încercăm să arătăm în condiții cât mai realiste ce face un produs al nostru.

Dacă facem astăzi o poză before/after, o facem cu fix aceeași lumină și fix în același loc. Doar că după trei luni de folosire este foarte greu să refaci aceleași condiții. Contează și cum te-ai trezit în dimineața aceea, iar Olga a adăugat ce ai mâncat și ce dispoziție ai în ziua respectivă. Într-o zi în care te simți bine, fața are un fel de lumină care nu vine din produsul cosmetic. Din acest motiv, nu am mai făcut astfel de poze.

Cum facem un produs nou?

În episod: de la minutul 4:47.

Olga și-a făcut un clasament cu ce o atrage la un produs: întâi ingredientul activ, apoi parfumul, pentru că este primul lucru pe care îl simți când iei produsul în mână, apoi textura și la final ambalajul. Ordinea mea, când facem un produs nou, arată altfel:

1. Feedbackul clientelor. Urmăresc personal ce ne scrieți pe email și ce ajunge la customer care, adun feedbackul și vorbesc cu oameni pe care îi cunosc și care folosesc produsele noastre. Din toate aceste discuții îmi dau seama ce este bun, ce nu este bun și ce se caută.
2. Textura. De cele mai multe ori creez mai multe texturi, iar partea asta o fac eu personal: mă duc în laborator, la noi în fabrică, și încep să mă joc cu ingredientele până obțin o textură care să se potrivească pentru cât mai multe persoane.
3. Activele. După textură începe research-ul pe active, adică pe ingredientele care fac pielea să arate cum își dorește clienta. Aici împart activele în două tipuri: cele care chiar fac treabă bună și cele care sunt mai mult marketing, promovate mult pe social media ca și cum ar face ceva.
4. Testele de stabilitate. Sunt partea cea mai plictisitoare din toată formularea. Formula ajunge la chimiștii cu care colaborăm, fiecare specializat pe altceva (unii pe SPF, alții pe antirid), iar ei fac mici modificări la formula inițială, ca produsul să fie stabil și să reziste pe raft. În acest fel emulsia nu se strică și nu apare ulei deasupra cremei.

Pentru mine contează, așadar, mai întâi textura și activele bine alese. Ambalajul nu mai este o decizie importantă la un produs nou, pentru că l-am ales acum câțiva ani buni: flacoane airless foarte bune, pentru care până astăzi nu am găsit o variantă mai bună. De aceea, aproape orice produs nou îl punem în aceleași flacoane.

De ce nu adăugăm parfum în produsele pentru față?

În episod: de la minutul 8:05.

La parfum, Olga a atins un punct important. Am observat că primul lucru pe care îl face o clientă când deschide o cremă este să o miroasă. Problema este că, dacă pui parfum, o parte dintre persoanele cu pielea sensibilă pot face o reacție la el, imediat sau în timp, iar parfumurile sunt printre cele mai frecvente cauze de alergie de contact. În populația generală din cinci țări europene, aproximativ 2–3 persoane din 100 au avut un test pozitiv la amestecurile de parfum folosite în teste, iar la femei procentul a fost de aproximativ două ori mai mare decât la bărbați (Diepgen și colab., 2015). Într-o meta-analiză pe peste 20.000 de oameni, parfumul a fost al doilea cel mai frecvent alergen, după nichel (Alinaghi și colab., 2019).

În produsele noastre pentru față am ales intenționat să nu adăugăm parfum și, tocmai din acest motiv, am pierdut o parte dintre clientele care și-ar fi dorit un produs cu un miros frumos. Nicio variantă, cu parfum sau fără parfum, nu este mai bună decât cealaltă, pentru că oamenii se împart în două: cei care nu suportă parfum pe față și cei care îl suportă fără probleme. Noi am ales varianta fără parfum adăugat.

Olga m-a întrebat apoi despre mirosul discret de trandafir al gelului nostru de curățare, Silk Effect Gentle Cleanser, care este preferatul ei. Mirosul acesta nu vine dintr-un parfum adăugat, ci din hidrolatul de trandafir din formulă, care are mirosul lui natural.

O cremă de cinci ori mai scumpă este și de cinci ori mai bună?

În episod: de la minutul 9:11.

Întrebarea Olgăi a fost concretă: dacă o cremă costă 100 de lei și alta 500 de lei, cu aproape aceleași ingrediente, este cea de 500 de lei de cinci ori mai bună? Răspunsul meu a fost: clar nu. Lucrez de ani buni cu activele cosmetice și știu destul de bine ce există pe piață. La ingrediente există un plafon, iar peste el îmbunătățirile sunt minime. De la 100 la 500 de lei, poate că cineva pune niște active ceva mai bune, dar ca efect este ca și cum crema ar urca de la 100 la 110 lei.

Hidratarea este un exemplu bun, iar glicerina este, din punctul meu de vedere, unul dintre cei mai buni umectanți, adică ingrediente care atrag și țin apa în piele. Este și unul dintre cei mai bine studiați, cu efecte dovedite pe hidratarea și pe bariera pielii (Fluhr și colab., 2008), iar în același timp este foarte ieftină. Acidul hialuronic este mai scump și este și el bun, dar glicerina rămâne foarte bună raportat la cât costă. Așa că, în jurul a 100 de lei pe o cremă, obții cam tot ce pot da ingredientele cu efect bun. Peste 200 sau 300 de lei, diferența de preț vine, în principiu, din adaos, dintr-un ambalaj sau dintr-un parfum mai scump.

Olga m-a întrebat dacă la 1.000 de lei ar exista un nivel următor, iar răspunsul este că nu există. Știința ingredientelor cosmetice a evoluat din anii '70 până astăzi, dar ce era bun atunci este în continuare de top și acum. Au apărut și active noi, mai bune, însă nu de două, trei sau patru ori mai bune.

Colagenul din creme: de ce nu intră în piele?

În episod: de la minutul 12:10.

Olga m-a întrebat care este cel mai supravândut activ în acest moment. Un exemplu de activ foarte bine vândut, care face mult mai puțin decât se crede, este colagenul din creme. Asta nu înseamnă că acest colagen nu face nimic: el hidratează pielea la suprafață. Majoritatea celor care cumpără o cremă cu colagen o cumpără însă crezând că acest colagen intră în piele și suplinește, ca un filler, colagenul pe care pielea îl pierde după o anumită vârstă.

Însă colagenul din creme nu funcționează așa: molecula de colagen este atât de mare încât nu are cum să intre în piele, așa că rămâne la suprafață. Ca să-ți faci o idee, o regulă orientativă spune că prin pielea intactă trec ușor moleculele mai mici de 500 de daltoni (Bos și Meinardi, 2000), iar o moleculă de colagen nativ are în jur de 300.000 de daltoni, motiv pentru care, aplicat pe piele, colagenul trece foarte greu (Agustina și colab., 2023). Este ca și cum ai lipi o petală de floare pe piele și ai crede că îți intră în piele și îți face bine în interiorul pielii.

Cu suplimentele cu colagen, luate oral, discuția arată puțin altfel. Anumite peptide de colagen pot stimula fibroblastele, adică celulele din piele care produc colagen, dar dovezile sunt încă destul de subțiri, pentru că subiectul este relativ nou. O meta-analiză din 2025 a găsit un efect asupra hidratării, elasticității și ridurilor atunci când a luat în calcul toate studiile, dar când autorii au păstrat doar studiile de calitate înaltă sau pe cele fără finanțare din industrie, efectul nu a mai apărut (Myung și Park, 2025). O sinteză mai largă, din 2026, a ajuns însă la o concluzie favorabilă (Ravindran și colab., 2026). Aplicat pe piele, în schimb, colagenul nu intră. Despre ce se întâmplă cu colagenul din piele după 40 de ani am scris separat, în articolul Colagen după 40.

Peptidele: de ce contează cât de adânc ajung?

În episod: de la minutul 14:04.

Peptidele nu acționează prin simpla lor prezență în piele. Ele stimulează niște receptori din piele, iar pielea pornește astfel anumite procese biologice: produce mai mult colagen, mai multă elastină sau mai mult acid hialuronic, în funcție de peptidă. În laborator, peptidele chiar fac asta atunci când ajung la acei receptori.

Problema este aceeași ca la colagen. Ca să atingă receptorii, peptidele trebuie să ajungă destul de adânc în piele, iar din punctul meu de vedere, dintr-o cremă aplicată pe piele nu ajung până la receptori, la fel ca și colagenul. În cel mai bun caz, le-ai putea introduce mecanic în piele, la un salon de cosmetică, cu aparate sau chiar cu un dermaroller, care rănesc pielea ca să le facă loc, și atunci, da, peptidele au mai multe șanse să ajungă la receptori. Pentru una dintre cele mai cunoscute peptide din creme, palmitoyl pentapeptide-4, o recenzie din 2011 a constatat că lipseau măsurătorile despre cât trece de fapt prin piele (Abu Samah și Heard, 2011). Acolo unde s-a măsurat, de exemplu la o altă peptidă folosită des în creme, acetyl hexapeptide-8, într-un studiu de laborator pe piele umană prelevată, aproape toată cantitatea a rămas la suprafața pielii, iar în derm nu s-a detectat deloc (Kraeling și colab., 2015). Există totuși și un studiu pe 93 de femei, făcut de un producător de cosmetice, în care o cremă cu palmitoyl pentapeptide-4 a redus ridurile față de aceeași cremă fără peptidă (Robinson și colab., 2005).

Niacinamida și acidul hialuronic

În episod: de la minutul 15:33.

Niacinamida este una dintre cele mai polivalente și puternice substanțe active din cosmetice, iar efectul ei depinde și de ingredientele cu care o combini. Încercăm să o folosim cât mai des în produsele noastre pentru că chiar face ceva și, culmea, nu este o moleculă nouă, ci una veche și bună. În studii, niacinamida a avut efecte pe bariera pielii (Tanno și colab., 2000), iar o cremă cu 5% niacinamidă a îmbunătățit aspectul pielii îmbătrânite față de aceeași cremă fără niacinamidă (Bissett și colab., 2004). Aceste studii sunt făcute pe niacinamidă, nu pe produsele noastre. Despre niacinamidă am scris pe larg în ghidul despre niacinamidă.

Acidul hialuronic este, de fapt, un polimer care se comportă ca un burete mic și gol: când întâlnește apă, se umple cu foarte multă apă. Are o capacitate foarte mare de a lega și de a reține apa (Papakonstantinou și colab., 2012), iar în piele se umflă cu apă și creează astfel un rezervor de apă în plus.

Acidul hialuronic din cosmetice are mase moleculare diferite, adică bureți mai mari și bureți mai mici. Cei mari nu intră în piele, la fel ca și colagenul, pentru că nu au cum, dar rămân la suprafața pielii și o hidratează, iar când treci cu mâna pe față simți pielea mai hidratată. Cei mici reușesc să intre printre celulele pielii și hidratează mai adânc. Ca să-ți imaginezi, stratul de la suprafața pielii este ca un zid, în care celulele sunt cărămizile, iar lipidele dintre ele sunt mortarul (Nemes și Steinert, 1999). Printre cărămizi există un spațiu mic, pe unde încap doar bureții mici.

Într-un studiu de laborator pe piele umană, acidul hialuronic cu molecule mici a trecut de stratul de la suprafață, iar cel cu molecule mari nu a trecut (Essendoubi și colab., 2016). Într-un studiu pe 76 de femei, cremele cu 0,1% acid hialuronic au crescut însă hidratarea pielii indiferent de mărimea moleculei (Pavicic și colab., 2011). Studiile acestea sunt făcute pe acidul hialuronic, nu pe produsele noastre.

În Hydration Booster Jelly am pus acid hialuronic cu trei mase moleculare diferite, dar și uree, glicerină și propanediol - am creat astfel un gel super hidratant. Tot ce ține de acidul hialuronic găsești în ghidul despre acidul hialuronic.

Ce aș pune într-o cremă cu buget nelimitat?

În episod: de la minutul 18:17.

Cu un buget nelimitat, nu aș schimba foarte mult la cremele noastre de acum, dacă vreau ca ele chiar să funcționeze. Dacă aș vrea doar marketing, aș lua TikTok-ul dintr-un capăt în altul, aș alege cele 100 de ingrediente cele mai trendy și le-aș pune pe toate în cremă. Ar ieși un produs destul de scump, iar cu 100 de ingrediente în aceeași formulă nu mai poți controla exact ce face crema, dar ar fi trendy.

Produsele noastre nu sunt rețete vechi, iar în ele folosim și tehnologii noi. Un exemplu este fitozomul de silybin din produsele noastre Phyto și din Fresh-faced BB Cream SPF30, un complex silybin–lecitină: sistemul acesta este cunoscut de mult, dar în cosmetice, pentru silybin, se produce doar de câțiva ani. Eu, cel puțin, nu am mai văzut pe piață un alt produs cosmetic cu fitozom de silybin. Despre el am scris pe larg în ghidul despre silybin.

Cum îți dai seama dacă un produs merită banii?

În episod: de la minutul 20:07.

Olga m-a întrebat ce nu ar trebui să cumpere, dacă ar avea un buget foarte mare pentru cosmetice, iar răspunsul nu este simplu. Mie îmi este ușor, pentru că întorc recipientul, mă uit pe lista de ingrediente și îmi dau seama dacă produsul este bun și dacă merită banii - de fapt, asta este întrebarea reală. Pentru cineva care nu lucrează în formularea de cosmetice este însă dificil, iar de multe ori m-am pus în pielea clientelor noastre. De aceea încerc să explic pe site-ul nostru ce active funcționează și ce fac, iar pe cele care nu funcționează nu le promovăm, tocmai ca să nu vă dezamăgim.

Pe eticheta unui produs cosmetic, ingredientele sunt scrise în ordinea descrescătoare a cantității, iar cele sub 1% pot fi trecute în orice ordine, după celelalte (Regulamentul (CE) nr. 1223/2009, art. 19). De aici vin câțiva pași pe care îi poți face singură:

1. Întoarce produsul și uită-te pe partea din spate a etichetei, la lista de ingrediente, ca să vezi ce conține de fapt, nu doar ce scrie pe partea din față a ambalajului.
2. Caută umectanții buni la începutul listei. Glicerina este în continuare de top, iar propanediolul este și el foarte bun. Într-o cremă hidratantă îi găsești de obicei în primele poziții din lista de ingrediente, pentru că se folosesc în procente mari.
3. Uită-te pe ce loc este activul pentru care plătești. Dacă un ingredient trendy sau unul despre care știi că funcționează este la coada listei, cel mai probabil este într-un procent mic, așa că merită să te întrebi de ce producătorul l-a pus într-un procent atât de mic. Eu mă uit și la ce este înaintea lui și după el.
4. Ține cont că unele active lucrează în procente mici. Acidul hialuronic apare de cele mai multe ori spre coada listei - nici în produsele noastre nu este în primele poziții, pentru că la un procent mare produsul devine prea lipicios. În studiul de mai sus, cremele aveau doar 0,1% acid hialuronic (Pavicic și colab., 2011), așa că, în cazul lui, poziția din listă nu îți spune singură dacă produsul funcționează.

Concluzia Olgăi: investește în documentare

În episod: de la minutul 21:41.

Concluzia a tras-o Olga: cu un buget nelimitat, ar investi de fapt în documentare, altfel ajunge să cumpere, cum spune ea, „ceva care poate sclipește, dar nu face nimic”. I-am dat dreptate: nu mă gândisem la răspunsul ăsta, dar este unul foarte bun. Dacă investești în documentarea ta, ca să înțelegi ce se întâmplă în piele, la final ieși mult mai câștigată. Altfel, chiar și cu bani nelimitați, cumperi tot ce există, testezi, vezi ce merge și ce nu, iar până găsești produsul care funcționează pentru tine, îți ia câțiva ani buni.

În episodul acesta, Olga a propus deja un subiect pentru unul dintre episoadele următoare: câte un ingredient, explicat pe larg. Toate episoadele Mayie Podcast le găsești în playlistul „Fără praf de unicorn” de pe canalul nostru de YouTube.

Întrebări frecvente

Este o cremă scumpă mai bună decât una ieftină?

Nu neapărat. La ingrediente există un plafon, iar peste el un activ mai scump aduce o îmbunătățire mică. Din punctul meu de vedere, în jurul a 100 de lei pe o cremă obții cam tot ce pot da ingredientele cu efect bun, iar peste 200 sau 300 de lei diferența de preț vine, în principiu, din adaos, din ambalaj sau din parfum.

Colagenul din creme intră în piele?

Nu. Molecula de colagen nativ este prea mare ca să intre în piele, așa că rămâne la suprafață, unde hidratează pielea. Colagenul dintr-o cremă nu înlocuiește colagenul pe care pielea îl pierde cu vârsta.

Ce face acidul hialuronic în piele?

Acidul hialuronic se comportă ca un burete mic: absoarbe multă apă raportat la greutatea lui și creează astfel un rezervor de apă. Moleculele mari rămân la suprafața pielii și o hidratează acolo, iar cele mici, într-un studiu de laborator pe piele umană, au trecut de stratul de la suprafața pielii (Essendoubi și colab., 2016). Într-un alt studiu, cremele cu acid hialuronic au crescut hidratarea pielii indiferent de mărimea moleculei (Pavicic și colab., 2011).

Cum citești lista de ingrediente de pe o cremă?

Ingredientele sunt trecute în ordinea descrescătoare a cantității, iar cele sub 1% pot apărea în orice ordine, la final (Regulamentul (CE) nr. 1223/2009, art. 19). Dacă activul pentru care plătești este la coada listei, cel mai probabil este într-un procent mic. Excepția sunt activele care lucrează în procente mici, cum este acidul hialuronic, care a crescut hidratarea pielii și la 0,1% (Pavicic și colab., 2011).

De ce produsele Mayie pentru față nu au parfum adăugat?

Pentru că o parte dintre persoanele cu pielea sensibilă au o reacție la parfum, imediat sau în timp. Nicio variantă, cu parfum sau fără parfum, nu este mai bună decât cealaltă, dar noi am ales intenționat să nu adăugăm parfum în produsele pentru față, chiar dacă am pierdut astfel o parte dintre clientele care își doreau un produs parfumat. Mirosul ușor de trandafir al gelului nostru de curățare vine din hidrolatul de trandafir din formulă, nu dintr-un parfum adăugat.

Unde găsesc toate episoadele Mayie Podcast?

În playlistul „Fără praf de unicorn” de pe canalul Mayie de YouTube: https://www.youtube.com/playlist?list=PL9ojs-K6iftIUPqZB3jBjOxCDpFAbW5l6

Surse

• Bos J.D., Meinardi M.M., Experimental Dermatology, 2000; 9(3): 165–169, DOI 10.1034/j.1600-0625.2000.009003165.x
• Agustina L. și colab., Journal of Public Health in Africa, 2023; 14(Suppl 1): 2505, DOI 10.4081/jphia.2023.2505
• Myung S.K., Park Y., The American Journal of Medicine, 2025; 138(9): 1264–1277, DOI 10.1016/j.amjmed.2025.04.034
• Ravindran R. și colab., Aesthetic Surgery Journal Open Forum, 2026; 8: ojag018, DOI 10.1093/asjof/ojag018
• Abu Samah N.H., Heard C.M., International Journal of Cosmetic Science, 2011; 33(6): 483–490, DOI 10.1111/j.1468-2494.2011.00657.x
• Kraeling M.E. și colab., Cutaneous and Ocular Toxicology, 2015; 34(1): 46–52, DOI 10.3109/15569527.2014.894521
• Robinson L.R. și colab., International Journal of Cosmetic Science, 2005; 27(3): 155–160, DOI 10.1111/j.1467-2494.2005.00261.x
• Nemes Z., Steinert P.M., Experimental & Molecular Medicine, 1999; 31(1): 5–19, DOI 10.1038/emm.1999.2
• Papakonstantinou E. și colab., Dermato-Endocrinology, 2012; 4(3): 253–258, DOI 10.4161/derm.21923
• Essendoubi M. și colab., Skin Research and Technology, 2016; 22(1): 55–62, DOI 10.1111/srt.12228
• Pavicic T. și colab., Journal of Drugs in Dermatology, 2011; 10(9): 990–1000, PMID 22052267
• Fluhr J.W. și colab., British Journal of Dermatology, 2008; 159(1): 23–34, DOI 10.1111/j.1365-2133.2008.08643.x
• Tanno O. și colab., British Journal of Dermatology, 2000; 143(3): 524–531, DOI 10.1111/j.1365-2133.2000.03705.x
• Bissett D.L. și colab., International Journal of Cosmetic Science, 2004; 26(5): 231–238, DOI 10.1111/j.1467-2494.2004.00228.x
• Diepgen T.L. și colab., British Journal of Dermatology, 2015; 173(6): 1411–1419, DOI 10.1111/bjd.14151
• Alinaghi F. și colab., Contact Dermatitis, 2019; 80(2): 77–85, DOI 10.1111/cod.13119
• Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 privind produsele cosmetice, art. 19 alin. (1) lit. (g), Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 342, 22.12.2009

Citește mai departe

• Acidul hialuronic, explicat de formulator
• Niacinamida, explicată de formulator
• Fitozomul de silybin
• Ingredientele cosmetice de la A la Z
• Colagen după 40: ce se întâmplă cu pielea ta și ce funcționează cu adevărat
• Toate episoadele Mayie Podcast, pe YouTube

Tudor Panait

Fondator și formulator Mayie

Am înființat Mayie și, în același timp, formulez produsele noastre. Fac skincare de peste 10 ani, aici, în România, lângă Timișoara.

Ordinea are și ea o regulă simplă: aplici produsele de la textura cea mai subțire la cea mai groasă, iar dimineața SPF-ul este bine să rămână ultimul pas. Restul ține de momentul zilei, pentru că unele active lucrează mai bine dimineața, altele seara, iar pe câteva le desparți în seri diferite.

Din punctul meu de vedere, cea mai mare greșeală cu uleiul de față ține tot de ordine: uleiul este aplicat pe față fără să fi fost aplicat înainte un hidratant. Când spun hidratant, mă refer la un umectant, cum sunt glicerina, acidul hialuronic sau propanediolul. Capacitatea uleiului de a bloca pierderea apei nu este așa de mare, așa că aplicarea uleiului fără un hidratant înainte nu are foarte mult sens. Umectanții atrag apa și o țin lângă ei, iar uleiul doar încetinește evaporarea ei. De aceea, uleiul își face treaba cel mai bine peste un strat cu umectanți.

În acest articol

• Ce se combină și ce nu
• Ordinea produselor, dimineața și seara
• Niacinamida și vitamina C
• Retinolul și vitamina C
• Retinolul și acizii exfolianți
• Fitozomul de silybin
• Acidul hialuronic
• Un activ nou în rutină
• Rutinele Mayie
• Întrebări frecvente

Ce active se combină și care nu?

Aproape toate activele pot sta în aceeași rutină, iar diferența o face momentul în care le aplici. Unele merg chiar în același produs, pe altele le desparți între dimineață și seară sau între seri diferite, iar câteva combinații este bine să le eviți. În numele rutinelor noastre, AM înseamnă dimineața, iar PM înseamnă seara.

Da: în aceeași rutină, chiar în același produs

• Niacinamidă + vitamina C: dimineața sau seara. Le-am pus împreună în C-bright Moisturiser și în C-night Moisturiser.
• Vitamina C + vitamina E: dimineața sau seara. Cei doi antioxidanți se completează, iar în C-bright Serum stau în aceeași formulă: vitamina C, sub formă de tetrahexyldecyl ascorbate, și vitamina E.
• Vitamina C + SPF: dimineața. Serul sau crema cu vitamina C vine înainte, iar SPF-ul la final: după ser, SPF-ul îl poți aplica imediat.
• Acid hialuronic + orice activ: dimineața și seara, ca prim strat după curățare.
• Umectanți (acid hialuronic, glicerină) + ulei de față: dimineața și seara. Întâi gelul cu umectanți, apoi uleiul, în locul cremei sau înaintea unei creme foarte lejere.
• Niacinamidă + acid hialuronic: dimineața și seara.
• Niacinamidă + retinol: seara.
• Niacinamidă + acid salicilic (BHA): dimineața sau seara. Dacă tenul tău e reactiv, le desparți: acidul seara, niacinamida dimineața.
• Retinol + acid hialuronic: seara.
• Fitozom de silybin + vitamina C, niacinamidă sau acid hialuronic: dimineața și seara.
• Fitozom de silybin + SPF: dimineața, pentru că silybinul nu sensibilizează pielea la soare.

Cu pauză: dimineața și seara, sau în seri diferite

• Retinol + vitamina C: vitamina C dimineața, retinolul seara.
• Retinol + acizi exfolianți (AHA, BHA): în seri diferite.
• Fitozom de silybin + retinol: o seară retinol, o seară silybin, sau retinolul seara și Nectarul dimineața, sub SPF.
• Vitamina C pură (acid ascorbic) + acizi exfolianți: vitamina C dimineața, acidul seara.
• Acid salicilic (BHA) + un ser cu vitamina C sau cu fitozom de silybin: în aceeași rutină, dar unul dimineața și celălalt seara, de exemplu serul cu vitamina C sau Nectarul dimineața și BHA seara.

Nu: ce eviți

• Două exfoliante în aceeași seară, de exemplu un AHA cu un BHA sau un acid cu un scrub: alegi unul singur pe seară.
• Acizi exfolianți sau retinol lângă un tratament pe rețetă: doar cu acordul medicului care ți l-a prescris.
• Vitamina C în locul SPF-ului: un antioxidant nu ține locul filtrelor solare.

Care este ordinea corectă a produselor?

De la textura cea mai subțire la cea mai groasă: întâi gelul hidratant, apoi serul cu activ, apoi crema, iar dimineața SPF-ul la final, pe care îl poți pune și imediat după ser. Ordinea ține de felul în care lucrează fiecare tip de ingredient. Umectanții, cum e acidul hialuronic, atrag apa și o țin lângă ei, așa că îi aplici primii, pe pielea ușor umedă, ca să aibă ce apă să țină. Crema vine deasupra, pentru că grăsimile din ea încetinesc evaporarea - țin astfel apa în piele. De aici vine regula pe care o repet des: două straturi subțiri țin mai bine decât unul gros, gelul cu umectanți în piele, crema pe piele.

Uleiul de față își are locul tot în stratul de deasupra: îl folosești în locul cremei, dacă vrei, sau înaintea ei, peste gelul cu umectanți. Dacă folosești și ulei, și cremă, atunci crema este bine să fie foarte lejeră. Dimineața, uleiul poate fi folosit și sub SPF, dacă vrei pe piele o senzație ceva mai grasă decât îți lasă crema cu SPF singură.

SPF-ul este bine să rămână ultimul pas dimineața. Filtrele solare lucrează cel mai bine când formează un strat cât mai uniform pe piele, iar orice produs pe care îl masezi peste ele, la fel ca mâna pe care o duci pe față, schimbă așezarea filtrelor. Machiajul îl aplici după ce crema cu SPF s-a absorbit.

Dimineața

1. Curăță tenul cu un gel blând. Un gel de curățare și apa călduță, nu fierbinte, iau impuritățile fără să deranjeze „mortarul” de lipide care ține apa în piele. Silk Effect Gentle Cleanser are pH 5,5.
2. Aplică gelul hidratant pe pielea ușor umedă. După spălare, nu te șterge complet, ca umectanții să aibă ce apă să țină. În Hydration Booster Jelly am pus trei tipuri de acid hialuronic, dar și uree, glicerină și propanediol - am creat astfel un gel de hidratare. E un gel fără uleiuri, iar grăsimile vin în stratul de deasupra. Dimineața ajunge o cantitate mică. Ideal este ca serul să vină după gel, dar dacă vrei mai puțini pași în rutină, poți să nu mai folosești gelul deloc și aplici serul direct pe pielea curată.
3. Aplică serul cu activ. Dimineața, acesta este fie C-bright Serum, cu vitamina C, ca antioxidant sub SPF, fie PhytoDerm Antiwrinkle Nectar, cu fitozom de silybin. Din Nectar, dimineața ajung trei apăsări pe pompiță. Gelul și Nectarul sunt uneori chiar același pas din rutină, cum sunt în Rutina Mayie AM+PM.
4. Aplică crema de ochi și, dacă ai tenul uscat, o cremă de zi. Crema de ochi o aplici după ser, prin bătăi ușoare pe osul orbital, fără să ajungi pe linia genelor. Pe restul feței, SPF-ul îl poți aplica imediat după ser. Dacă ai însă tenul uscat, îți recomand un hidratant înainte de SPF, indiferent care este SPF-ul folosit, pentru că o cremă încetinește evaporarea apei din piele. Dacă vrei un singur produs cu vitamina C, recomandarea mea este crema de zi, C-bright Moisturiser, nu serul, pentru că aduce vitamina C și, în același timp, ajută la menținerea hidratării. Serul, pe de altă parte, are efectul vitaminei C, dar nu oferă acea „sigilare” pe care o oferă o cremă și care ține apa în piele.
5. Încheie cu SPF-ul, în cantitate generoasă. Pentru față și gât, storci crema în două dungi continue, pe lungimea arătătorului și a mijlociului, ca să ai pe piele factorul scris pe recipient. Este bine să o reaplici după transpirație, după înot sau după ce te ștergi cu prosopul, iar chiar și cu SPF nu sta prea mult la soare.

Seara

1. Demachiază, apoi curăță tenul. Dacă porți machiaj sau SPF, începi cu o apă micelară sau cu un ulei de curățare, iar gelul de curățare vine al doilea.
2. Aplică gelul hidratant. Seara este momentul în care Hydration Booster Jelly merge în cantitate mai mare, pentru că noaptea pielea are cel mai rapid ritm de regenerare și refacere (Matsui și colab., 2016). Atunci este momentul în care putem susține efectele activelor, iar hidratarea ajută și ea activele să-și facă treaba.
3. Aplică serul cu activ. Dacă folosești retinol sau un acid exfoliant, pune unul singur pe seară, nu amândouă. În serile cu retinol, gelul hidratant îl aplici tot primul, pe pielea ușor umedă. Retinolul vine însă abia după ce gelul s-a absorbit complet și pielea e uscată la atingere, pentru că pe pielea umedă retinolul poate irita mai ușor. Crema o aplici după retinol. Nectarul și C-bright Serum le poți folosi în aceeași seară: întâi Nectarul, într-o cantitate mai mare decât dimineața, apoi serul cu vitamina C, cum sunt așezate în Supreme Anti-aging Routine.
4. Aplică crema de ochi pe conturul ochilor, la fel ca dimineața.
5. Încheie cu o cremă de noapte mai bogată. La C-night Moisturiser am pus vitamina C stabilizată, alături de niacinamidă, într-o structură lamelară, care seamănă cu felul în care sunt așezate lipidele între celulele pielii. Am ales asta tocmai ca să susțină bariera peste noapte, când pielea are cel mai mult timp să se refacă. Crema de noapte am vrut să fie mult mai potentă decât cea de zi, așa că are de două ori mai multă vitamina C decât C-bright Moisturiser și 10% niacinamidă. Efectul niacinamidei la 10% nu este foarte diferit de cel la 5%. Am mers totuși pe 10%, chiar cu riscul ca această concentrație să fie doar ușor mai bună decât 5%. Am vrut acel mic plus, fără să creștem în mod artificial prețul cremei. După crema de noapte nu mai ai nevoie de alt produs, iar dacă preferi un ulei de față, îl poți folosi în locul cremei de noapte.

De unde vine mitul cu niacinamida și vitamina C?

Mitul vine din experimente vechi de laborator, făcute pe ingrediente pure, în soluție și la căldură, nu pe piele și nu în formulele de astăzi. Dovada cea mai simplă că cele două se împacă este că le găsești în aceeași cremă. Noi le-am pus împreună din prima zi în C-bright Moisturiser, iar în C-night Moisturiser vitamina C stă lângă 10% niacinamidă.

Cele două se și completează. Vitamina C este un antioxidant, iar niacinamida reduce transferul pigmentului către celulele de la suprafața pielii (Hakozaki și colab., 2002). Folosite constant și cu SPF în fiecare dimineață, C-bright Moisturiser și C-night Moisturiser ajută la estomparea vizibilă a aspectului petelor pigmentare. În plus, la noi vitamina C nu este acid ascorbic pur, care se degradează repede în recipient (Stamford, 2012), ci o formă stabilă, solubilă în uleiuri. Pe larg, despre fiecare ingredient, am scris în ghidul despre niacinamidă și în ghidul despre vitamina C.

De ce retinolul și vitamina C stau în momente diferite ale zilei?

Pentru că fiecare lucrează mai bine în alt moment: vitamina C dimineața, sub SPF, iar retinolul seara. Vitamina C este un antioxidant, iar lângă vitamina E cei doi antioxidanți se completează (Lin și colab., 2003). Studiul a folosit acid ascorbic, pe piele de porc, nu forma de vitamina C din produsele noastre. În C-bright Serum, pentru vitamina C am ales tetrahexyldecyl ascorbate, un derivat liposolubil, stabil și blând, iar vitamina E este antioxidantul care îl completează. Dimineața, filtrele solare opresc cea mai mare parte a radiației UV, iar radiația care trece totuși de ele formează în piele radicali liberi, pe care antioxidanții de dedesubt au mai multe șanse să-i neutralizeze. Un antioxidant nu ține însă locul SPF-ului: neutralizează o parte din radicalii liberi, dar nu oprește radiația.

Retinolul îl folosești seara. În primele săptămâni apar des roșeața și descuamarea, iar pielea devine mai sensibilă la soare, așa că în perioada în care îl folosești SPF-ul de dimineață devine obligatoriu. Acidul ascorbic pur poate irita și el o parte din tenuri. Dacă desparți retinolul de vitamina C, fiecare activ stă singur în stratul lui și iritația nu se adună.

Noi nu mai vindem niciun produs cu retinol. Am avut Reti-smooth Serum, dar l-am scos din magazinul nostru pentru că am reușit să găsim în fitozomul de silybin o alternativă fără iritația, descuamarea și fotosensibilizarea tipice retinolului. Nu avem în plan să mai producem serul cu retinol, pentru că avem deja această alternativă. De aceea, sfatul de aici este pentru retinolul pe care îl folosești deja: seara retinolul tău, pe pielea complet uscată, iar dimineața C-bright Serum și SPF-ul. Dacă ai tenul uscat, între ser și SPF pui și o cremă. Dacă nu tolerezi retinolul, fitozomul de silybin este alternativa blândă la retinol: autorii unui studiu publicat pe ingredient au descris efectul antirid ca asemănător retinolului (Boira și colab., 2025). Studiul a fost făcut pe ingredient, nu pe produsul nostru.

Retinolul și acizii exfolianți: de ce nu în aceeași seară?

Pentru că și retinolul, și acizii exfolianți pot irita pielea, mai ales în primele săptămâni, iar puse în aceeași seară iritația lor se adună. De aceea este bine să le pui în seri diferite: o seară retinolul, o seară acidul. Din același motiv, două exfoliante nu le pui în aceeași seară, nici AHA cu BHA, nici un acid cu un scrub.

Acizii exfolianți folosiți cel mai des sunt de două tipuri. AHA, cum e acidul glicolic, lucrează la suprafața pielii. BHA, adică acidul salicilic, se dizolvă în grăsimi și poate ajunge în porii încărcați de sebum (Arif, 2015).

2% BHA ActiClear Serum are 2% acid salicilic, lângă acid hialuronic, pantenol, gluconolactonă și apă de trandafir de Damasc. Am urmărit astfel o formulă cu efect foarte bun, dar care în același timp să fie blândă cu pielea. Îl aplici după curățare și înainte de cremă, dimineața sau seara, iar dacă e primul tău exfoliant, începe cu câteva seri pe săptămână și crește treptat. După ser poți pune C-night Moisturiser, cu vitamina C și niacinamidă, sau, dimineața, C-bright Moisturiser. În perioada în care îl folosești, aplică în fiecare dimineață o cremă cu SPF, în cantitate generoasă, pentru că pielea exfoliată este mai expusă la soare. Serul nu se folosește la copiii sub 3 ani, iar dacă urmezi un tratament pe rețetă, orice exfoliant îl adaugi doar cu acordul medicului.

Lângă acidul hialuronic, în serul BHA am pus și propanediol și glicerină, așa că serul are, la rândul lui, propriii umectanți. În practică, îl poți folosi fără Hydration Booster Jelly, iar dacă vrei hidratare în plus, aplici întâi gelul, apoi serul BHA. Serul BHA merge și cu Nectarul, dar de obicei tenul cu tendință acneică este și gras și nu are multe riduri, așa că Nectarul de cele mai multe ori nu este necesar. Dacă vrei însă în același timp și îngrijire antirid, și un ser care ajută la curățarea porilor, le poți folosi pe amândouă în aceeași rutină: unul dimineața și celălalt seara. Cu C-bright Serum faci la fel: serul cu vitamina C dimineața, sub SPF, iar serul BHA seara.

Cu ce se combină fitozomul de silybin?

Cu niacinamida, acidul hialuronic și SPF-ul merge chiar în același produs, cu vitamina C merge în aceeași rutină, iar cu retinolul e mai simplu să le alternezi. Silybinul este principalul compus activ din armurariu, iar în produsele noastre este legat de lecitină, într-un complex numit fitozom de silybin.

Silybinul nu sensibilizează pielea la soare, așa că îl poți folosi și dimineața. De aceea l-am luat și l-am pus în SPF-ul nostru mai vechi, Daily Defence SPF Moisturiser: așa a apărut Phyto SPF50 Moisturiser, cu SPF 50 și protecție UVA, măsurate separat, pe crema finită. În Phyto Veil Ultralight Moisturiser, cu SPF 30 și protecție UVA, silybinul stă lângă niacinamidă și acid hialuronic, iar în Phyto-smooth Age Erase Eye Cream, lângă niacinamidă, acid hialuronic și vitamina E. Tot lângă niacinamidă și acid hialuronic, silybinul stă și în Fresh-faced BB Cream SPF30, crema noastră nuanțată, cu SPF 30 și protecție UVA. Am pus în ea același fitozom de silybin, în aceeași concentrație ca în Phyto Veil, așa că, pe lângă culoare, crema BB ajută și la reducerea vizibilă a aspectului ridurilor. Seara, în Supreme Anti-aging Routine, Nectarul vine după curățare, urmat de C-bright Serum și de C-night Moisturiser. Cu Hydration Booster Jelly ordinea este simplă: întâi gelul, apoi Nectarul. Nectarul l-am făcut gel apos, fără uleiuri, pentru că după Nectar urmează, în rutina obișnuită, o cremă. Nu am vrut să încărcăm formula cu ulei, tocmai ca la finalul rutinei pielea să rămână lejeră, nu încărcată cu uleiuri.

Cu retinolul, cel mai curat e să le alternezi: o seară retinol, o seară silybin. Iar dacă folosești retinol de un an, îl tolerezi bine și ești mulțumită, nu ai niciun motiv să-l schimbi. Dacă păstrezi retinolul seara, Nectarul își are locul dimineața, după gel și înainte de SPF, pentru că silybinul nu sensibilizează pielea la soare. Ca să alegi între ele, am pus retinolul și silybinul față în față în articolul despre retinol.

Acidul hialuronic merge cu orice?

Da, practic cu orice activ, de la vitamina C și niacinamidă până la retinol și acizii exfolianți, pentru că ce contează e locul lui în rutină. Acidul hialuronic este un umectant care leagă apa și hidratează pielea (Pavicic și colab., 2011). Umectanții iau apa de unde o găsesc: mai ales din straturile mai adânci ale pielii, iar din aer doar când acesta e foarte umed. În aerul uscat din casă, apa rămasă pe piele după spălare este cea mai la îndemână, așa că gelul cu acid hialuronic îl aplici pe pielea ușor umedă și îl acoperi cu o cremă, care încetinește evaporarea.

Hydration Booster Jelly are trei tipuri de acid hialuronic. Acid hialuronic găsești și în C-bright Moisturiser, în C-night Moisturiser, în Phyto Veil, în crema de ochi Phyto-smooth și în serul cu 2% BHA, lângă celelalte active. Pe larg, în ghidul despre acidul hialuronic.

Cum introduci un activ nou fără să-ți irite pielea?

Unul câte unul, întâi pe o zonă mică, iar pe următorul îl adaugi abia după ce pielea l-a tolerat pe primul. Dacă începi trei active în aceeași săptămână și apare o iritație, nu mai știi care dintre ele a provocat-o.

1. Încearcă produsele noi unul câte unul. Întâi pe o zonă mică, ca să vezi cum reacționează pielea. În câteva zile observi textura și toleranța, dar aspectul cere săptămâni.
2. Începe exfolianții cu câteva seri pe săptămână, ca pielea să se obișnuiască treptat cu ei, și crește frecvența abia după aceea.
3. Introdu treptat cremele cu niacinamidă în concentrație mare, cum e C-night Moisturiser, dacă n-ai mai folosit niacinamidă până acum.
4. Păstrează SPF-ul în fiecare dimineață cât timp folosești retinol sau acizi exfolianți, pentru că pielea devine mai expusă la soare.
5. Oprește produsul dacă apare o roșeață care nu trece, iar dacă iritația persistă, mergi la dermatolog.

Rezultatul îl evaluezi abia după câteva săptămâni de folosire constantă, pe petele pigmentare după câteva luni, iar la produsele cu fitozom de silybin după aproximativ 8 săptămâni - constanța bate doza.

Rutinele Mayie, cu activele deja așezate

Dacă nu vrei să le combini singură, am așezat activele în rutine predefinite, în ordinea în care le aplici.

• Rutina Mayie AM+PM: cinci produse, trei pași dimineața și trei seara. Dimineața folosești gelul hidratant și Phyto SPF50, seara Nectarul și C-night Moisturiser, iar gelul de curățare îl folosești în ambele momente. Gelul hidratant și Nectarul stau aici pe același pas, unul dimineața, celălalt seara, iar Phyto SPF50 vine imediat după gel.
• Supreme Anti-aging Routine: șase produse. Dimineața, vitamina C vine sub Daily Defence, cu SPF 50+ și protecție UVA, iar seara folosești fitozomul de silybin, vitamina C și C-night Moisturiser.
• C-night Ritual: rutina de seară cu vitamina C și niacinamidă, adică apa micelară, C-bright Serum și C-night Moisturiser. Nu are SPF, așa că dimineața adaugi separat o cremă cu protecție solară.

Întrebări frecvente

Cu ce nu se combină niacinamida?

Practic, cu nimic din rutina obișnuită. Niacinamida merge cu vitamina C, cu acidul hialuronic, cu retinolul și cu acizii exfolianți. Dacă tenul tău e reactiv, pune acidul seara și niacinamida dimineața.

Pot folosi vitamina C și retinol în aceeași zi?

Da, dar în momente diferite: vitamina C dimineața, sub SPF, iar retinolul seara. Așa fiecare activ lucrează în momentul lui, iar iritația nu se adună.

Cu ce nu se combină retinolul?

Retinolul nu îl pui în aceeași seară cu acizii exfolianți (AHA, BHA) și nici, fără acordul medicului, cu un tratament pe rețetă. De vitamina C îl desparți între dimineață și seară, iar cu acidul hialuronic și niacinamida merge chiar în aceeași seară.

Cu ce nu se combină vitamina C?

Cu retinolul nu o suprapune în aceeași aplicare: vitamina C o folosești dimineața, iar retinolul seara. Vitamina C pură, adică acidul ascorbic, o desparți la fel și de acizii exfolianți. Cu niacinamida, vitamina E, acidul hialuronic și SPF-ul merge fără probleme.

Acidul salicilic cu ce se combină?

Cu acidul hialuronic, cu niacinamida și cu o cremă hidratantă, iar dimineața cu SPF-ul, care devine obligatoriu cât timp folosești acidul salicilic. Cu un ser cu vitamina C sau cu fitozom de silybin merge în aceeași rutină, dar unul dimineața și celălalt seara. Nu pune acidul salicilic în aceeași seară cu retinolul sau cu alt exfoliant, cum e acidul glicolic: alternează serile.

Ce se aplică primul, serul sau crema?

Serul se aplică înaintea cremei. Ordinea este de la textura cea mai subțire la cea mai groasă, așa că serul intră sub cremă, iar dimineața SPF-ul vine la final și îl poți pune chiar imediat după ser. La fel faci și cu un ser cu retinol, cu o singură diferență: dacă folosești și un gel hidratant, retinolul îl aplici abia după ce gelul s-a absorbit complet și pielea e uscată. Crema o aplici după retinol.

Fitozomul de silybin se combină cu retinolul?

Da, dar nu în aceeași seară: cel mai simplu e să le alternezi, o seară retinol, o seară silybin. O altă variantă este retinolul seara și Nectarul dimineața, sub SPF, pentru că silybinul nu sensibilizează pielea la soare. Cu niacinamida, acidul hialuronic și SPF-ul, silybinul merge chiar în același produs, iar cu vitamina C, în aceeași rutină.

Citește mai departe

• Ghidul despre fitozomul de silybin
• Ce este retinolul și cum începi să-l folosești
• Ghidul despre vitamina C
• UVA și UVB, fără mitologie: ce face SPF-ul și cum îl folosești corect
• Riduri și fermitate: ce poate face o cremă antirid

Surse

• Hakozaki T. și colab. The effect of niacinamide on reducing cutaneous pigmentation and suppression of melanosome transfer. British Journal of Dermatology, 2002. PubMed
• Lin J.Y. și colab. UV photoprotection by combination topical antioxidants vitamin C and vitamin E. Journal of the American Academy of Dermatology, 2003. PubMed
• Stamford N.P. Stability, transdermal penetration, and cutaneous effects of ascorbic acid and its derivatives. Journal of Cosmetic Dermatology, 2012. PubMed
• Arif T. Salicylic acid as a peeling agent: a comprehensive review. Clinical, Cosmetic and Investigational Dermatology, 2015. PubMed
• Pavicic T. și colab. Efficacy of cream-based novel formulations of hyaluronic acid of different molecular weights in anti-wrinkle treatment. Journal of Drugs in Dermatology, 2011. PubMed
• Matsui M.S. și colab. Biological Rhythms in the Skin. International Journal of Molecular Sciences, 2016. PubMed
• Boira C. și colab. Journal of Cosmetic Dermatology, 2025, studiul pe fitozomul de silybin, descris pe larg în ghidul despre silybin. PubMed

Tudor Panait

Fondator și formulator Mayie

Am înființat Mayie și, în același timp, formulez produsele noastre. Fac skincare de peste 10 ani, aici, în România, lângă Timișoara.

Pe partea medicală nu intru, pentru că noi nu facem medicină. Vreau în schimb să-ți arăt ce se întâmplă în piele, ce au măsurat studiile și cum îți folosești crema cu SPF știind toate acestea.

În acest articol

• Cum produce pielea vitamina D
• Ce arată studiile despre SPF și vitamina D
• De ce SPF-ul nu oprește tot UVB-ul
• Ce contează mai mult decât crema cu SPF
• Cât soare îi trebuie pielii
• Cine are motive să discute cu medicul
• Cum folosești SPF-ul
• Întrebări frecvente

Cum produce pielea vitamina D?

Vitamina D se formează în epidermă, stratul de la suprafața pielii, dintr-o moleculă înrudită cu colesterolul, care se numește 7-dehidrocolesterol. Când radiația UVB ajunge pe piele, transformă această moleculă în previtamina D3, iar căldura pielii o transformă apoi în vitamina D3 (Webb și colab., 1988). Corpul mai are de făcut doi pași până la forma pe care o folosește, dar pentru subiectul nostru contează primul pas, cel din piele.

Primul pas are nevoie de UVB, adică de radiația cu lungimea de undă între 290 și 315 nm. UVA are lungimea de undă mai mare, ajunge mai adânc în piele și nu produce vitamina D. De aici vin trei lucruri pe care le vei regăsi în tot articolul:

• UVB este și radiația care te arde. Un filtru care te ferește de arsură filtrează în mod firesc și radiația din care pielea face vitamina D, iar de aici a pornit îngrijorarea legată de SPF.
• UVB nu trece prin geam. În mașină nu te arzi de la soare, dar nici nu produci vitamina D, iar același lucru este valabil la birou, lângă fereastră (Holick, 1995).
• UVB depinde de anotimp și de oră. Este cel mai puternic vara, în jurul prânzului, și scade mult toamna și iarna. La latitudinea României, în lunile cele mai reci ajunge atât de puțin UVB la sol încât pielea aproape că nu mai produce vitamina D.

Ce arată studiile despre SPF și vitamina D?

Studiile pe acest subiect sunt de două feluri: experimente de laborator, cu lămpi UV, și studii făcute în viața reală. Rezultatele lor diferă, iar diferența explică de unde a pornit mitul.

În laborator, SPF-ul reduce clar producția de vitamina D. Într-un experiment din 1987, opt voluntari au primit doza minimă de radiație UV care înroșește pielea. La cei fără cremă, vitamina D din sânge a crescut mult, iar la cei care aplicaseră o cremă cu SPF 8 aproape că nu s-a schimbat (Matsuoka și colab., 1987). Un studiu din Danemarca a variat apoi grosimea stratului unei creme cu SPF 8. Cu cât stratul a fost mai subțire, cu atât corpul a produs mai multă vitamina D. La cantitatea folosită în testul de SPF, de 2 mg pe centimetru pătrat, creșterea nu a mai fost semnificativă (Faurschou și colab., 2012).

În viața reală, rezultatele arată altfel. Un review din 2019 a adunat studiile publicate pe acest subiect între 1970 și 2017: patru experimente de laborator, trei studii pe teren și 69 de studii observaționale (Neale și colab., 2019). Două dintre studiile pe teren au împărțit participanții la întâmplare într-un grup cu SPF zilnic și un grup de comparație. În niciunul crema nu a scăzut nivelul de vitamina D, dar ambele au folosit un SPF moderat, în jur de 16. Unul dintre ele s-a făcut în Australia, pe durata unei veri, pe 113 oameni de peste 40 de ani. O parte dintre ei au folosit zilnic o cremă cu SPF 17, iar ceilalți o cremă fără filtre. La final, vitamina D le crescuse aproape la fel de mult în ambele grupuri (Marks și colab., 1995). Studiile observaționale au găsit în cea mai mare parte fie nicio legătură, fie mai multă vitamina D la cei care spuneau că folosesc SPF. Acest tip de studii este însă greu de interpretat, pentru că cei care folosesc SPF sunt de multe ori și cei care stau mai mult la soare.

Un alt studiu s-a făcut într-o vacanță de o săptămână în Tenerife, la un indice UV foarte mare. Voluntarii, veniți din Polonia, au aplicat o cremă cu SPF 15 în cantitatea corectă, în medie 2,4 mg pe centimetru pătrat, măsurată prin cântărirea tuburilor. Nu s-au ars, iar vitamina D din sânge le-a crescut totuși semnificativ (Young și colab., 2019). Studiul a fost susținut de un lanț de farmacii, care a formulat și cremele folosite.

Tot în 2019, un grup de 13 experți în endocrinologie, dermatologie, fotobiologie și epidemiologie a analizat aceeași întrebare. Concluzia lor a fost că SPF-ul folosit zilnic sau în vacanță nu compromite vitamina D la oamenii sănătoși (Passeron și colab., 2019).

Studiul nou cu SPF 50+. Review-ul din 2019 spunea deschis și o limită: până atunci, nimeni nu testase în viața reală cremele cu SPF mare, folosite astăzi. Același grup de cercetători din Australia a făcut apoi acest studiu (Tran și colab., 2025). Au împărțit în două grupuri 639 de adulți care nu foloseau până atunci SPF în mod regulat. Cei din primul grup au primit o cremă cu SPF 50+ și indicația să o aplice pe toată pielea neacoperită de haine, în fiecare zi în care indicele UV anunțat ajungea cel puțin la 3. Cei din al doilea grup au folosit SPF doar când au vrut ei. Studiul a durat aproximativ un an. Față de nivelul de la început, vitamina D a crescut în medie cu 1,6 nmol/L în grupul cu SPF zilnic și cu 6,8 nmol/L în celălalt grup. La final, 46% dintre cei cu SPF zilnic și 37% dintre ceilalți aveau vitamina D sub pragul pe care autorii l-au folosit pentru deficit. Autorii recomandă în continuare protecția solară. Spun însă că cei care o folosesc zilnic pot avea nevoie de analize sau de suplimente de vitamina D, pe care este bine să le discute cu medicul.

Două detalii contează când citești acest rezultat. Studiul s-a făcut în Australia, unde soarele este mult mai puternic decât la noi, iar crema s-a aplicat pe tot corpul neacoperit, nu doar pe față. Efectul unei creme cu SPF puse doar pe față și pe gât nu a fost măsurat separat, iar fața și gâtul sunt o parte mică din suprafața pielii.

De ce SPF-ul nu oprește tot UVB-ul în viața reală?

La SPF te uiți mereu la două variabile: gradul de protecție și cantitatea. SPF 30 filtrează aproximativ 97% din UVB, iar SPF 50 aproximativ 98%, așa că oricare dintre ele lasă să treacă o parte mică din UVB, chiar și atunci când le aplici perfect.

A doua variabilă schimbă mai mult. Cifra SPF se măsoară în laborator cu 2 mg de cremă pe fiecare centimetru pătrat de piele, iar acasă aproape toată lumea aplică mult mai puțin. Studiile care au măsurat cât aplică oamenii în realitate au găsit între 0,39 și 1 mg pe centimetru pătrat, adică între o cincime și jumătate din cantitatea din test (Petersen și Wulf, 2014). La asta se adaugă transpirația, atingerea feței cu mâna și zonele pe care uiți să pui cremă. În acest fel, pe piele ajunge în realitate mult mai mult UVB decât arată cifra de pe ambalaj, iar din acest UVB pielea își face o parte din vitamina D.

Asta nu este un motiv să aplici mai puțină cremă. Ca să ai pe față protecția scrisă pe ambalaj, aplici o cantitate generoasă: două dungi de cremă, pe toată lungimea degetului arătător și a celui mijlociu, pentru față și gât. Cantitatea asta este scrisă pe pagina fiecărei creme cu SPF de la noi. Am gândit cremele noastre cu SPF cu texturi foarte lejere tocmai ca să le poți aplica în cantitatea corectă în fiecare zi, fără să simți tenul încărcat. Pentru vitamina D nu ajustezi cantitatea de SPF, ci discuți cu medicul, care îți poate recomanda o analiză.

Ce contează mai mult decât crema cu SPF?

Cel mai mult contează anotimpul, iar la noi asta se vede foarte clar. România se află între 44 și 48 de grade latitudine nordică. Un studiu clasic a măsurat, în zilele senine, dacă lumina soarelui reușește să transforme molecula din piele în previtamina D3. La Boston, puțin mai la sud decât Timișoara, lumina soarelui nu a produs deloc previtamina D3 din noiembrie până în februarie. La Edmonton, mult mai la nord, perioada asta a ținut din octombrie până în martie (Webb și colab., 1988), iar România se află între cele două orașe.

Analizele făcute în România arată același tipar. Un studiu a adunat rezultatele a peste 8.000 de oameni care și-au măsurat vitamina D la un centru de endocrinologie din București, între 2012 și 2016. Valorile cele mai mari au fost în septembrie, iar cele mai mici în martie, la toate vârstele și la ambele sexe. Valorile scăzute au fost frecvente, mai ales la vârstnici (Niculescu și colab., 2017). Diferența dintre septembrie și martie din acest studiu a fost de câteva ori mai mare decât diferența adusă de SPF-ul zilnic în studiul din Australia. Sunt studii diferite, pe oameni diferiți, dar comparația îți arată că, la noi, anotimpul cântărește mult mai mult decât crema cu SPF.

Iarna, crema cu SPF de dimineață nu îți ia vitamina D, pentru că în lunile cele mai reci soarele de la noi aproape că nu o produce oricum. UVA-ul scade însă mult mai puțin de la un anotimp la altul și trece prin geam, iar despre asta am scris pe larg în articolul despre UVA și UVB.

Pe lângă anotimp, mai contează:

• Ora din zi. UVB este cel mai puternic vara, în jurul prânzului, iar dimineața devreme și spre seară ajunge mult mai puțin. Orele în care pielea produce cea mai multă vitamina D sunt și orele în care te arzi cel mai repede.
• Cât timp stai afară și câtă piele ai descoperită. Cu cât stai mai mult afară și cu cât ai mai multă piele descoperită, cu atât nivelul de vitamina D tinde să fie mai mare (Passeron și colab., 2019). Lumina primită prin geam nu contează pentru vitamina D.
• Vârsta și culoarea pielii. Despre ele îți scriu mai jos, la cine are motive să discute cu medicul.

Cât soare îi trebuie pielii ca să facă vitamina D?

Nu există un număr de minute valabil pentru toată lumea, pentru că depinde de anotimp, de oră, de câtă piele ai descoperită, de vârstă și de culoarea pielii. Ce arată studiile este că pielea nu are nevoie de expuneri lungi și nici de arsură ca să producă vitamina D (Passeron și colab., 2019).

Într-un studiu din Manchester, 120 de adulți cu pielea deschisă la culoare au fost expuși iarna, în laborator, la doze mici de radiație care imitau soarele de vară. Expunerile au fost de trei ori pe săptămână, timp de șase săptămâni, iar participanții purtau tricou și pantaloni scurți. Autorii au calculat că fiecare expunere echivala cu aproximativ 13 minute de soare de vară la prânz, în Marea Britanie, pe cam o treime din suprafața pielii. La final, 9 din 10 participanți ajunseseră la un nivel de vitamina D pe care autorii l-au considerat suficient (Rhodes și colab., 2010). Același protocol a fost repetat pe adulți de origine sud-asiatică, cu pielea mai închisă la culoare. La ei vitamina D a crescut de peste două ori mai puțin, iar niciunul nu a ajuns la acel nivel (Farrar și colab., 2011).

Pielea are și o frână proprie. Când stai mult la soare, previtamina D3 nu crește la nesfârșit, ci ajunge la un plafon. Surplusul se transformă apoi în compuși care nu mai au rol de vitamina D (Holick și colab., 1981). Așa că, după un anumit punct, mai mult timp la soare nu îți mai aduce mai multă vitamina D. Îți aduce în schimb în continuare UVB, care arde pielea, și UVA, care ajunge mai adânc și contribuie în timp la riduri și la pete pigmentare.

Studiile de mai sus descriu condițiile din experimente și nu sunt o recomandare de minute la soare. Dacă vrei să știi cum stai cu vitamina D, răspunsul îl dă analiza de sânge, pe care o discuți cu medicul.

Cine are motive să discute cu medicul despre vitamina D?

Unii oameni au mai multe motive decât alții să-și verifice vitamina D, iar SPF-ul este doar unul dintre ele, și nu cel mai important. Studiile de mai sus pun pe această listă:

• Vârstnicii. Odată cu vârsta, pielea produce mai puțină vitamina D din aceeași lumină. Cercetătorii au comparat probe de piele de la persoane de 8 și 18 ani cu probe de la persoane de 77 și 82 de ani. În pielea celor în vârstă s-a format de peste două ori mai puțină previtamina D3 (MacLaughlin și Holick, 1985). În plus, mulți vârstnici ies mai rar afară, iar studiul din România a găsit valori scăzute mai ales la ei.
• Cei cu pielea mai închisă la culoare. Melanina filtrează și ea UVB, așa că aceeași expunere la soare produce mai puțină vitamina D, cum ai văzut mai sus la protocolul repetat în Manchester (Farrar și colab., 2011).
• Cei care stau mult în interior, de exemplu toată ziua la birou sau într-un cămin de bătrâni, și cei care poartă haine care le acoperă aproape tot corpul (Passeron și colab., 2019).
• Cei care trebuie să evite strict soarele din motive medicale, de exemplu în bolile în care pielea reacționează anormal la lumină. Pentru ei, aceeași lucrare din 2019 recomandă verificarea vitaminei D (Passeron și colab., 2019).
• Cei care aplică zilnic SPF 50+ pe tot corpul neacoperit, ca participanții din studiul australian (Tran și colab., 2025).

Dacă te regăsești în această listă, discută cu medicul despre analize și suplimente. Doar analiza de sânge îți spune cum stai, iar ce faci mai departe stabilești cu medicul.

Cum folosești SPF-ul dacă te gândești la vitamina D?

Noi purtăm SPF în fiecare dimineață pe față și gât, zonele care primesc soare tot anul și unde apar primele pete și riduri. Brațele și picioarele primesc câteva minute de soare fără protecție, fără să ajungem să ne înroșim. Pielea face vitamina D din UVB, iar UVB e puternic când soarele e sus pe cer, nu dimineața devreme sau seara. Iarna, la latitudinea noastră, pielea produce foarte puțină vitamina D, oricât ai sta afară. De aceea, despre analize și suplimente, vorbește cu medicul tău.

1. Aplică SPF-ul în cantitatea corectă. Pentru față și gât folosești două dungi de cremă, pe toată lungimea arătătorului și a mijlociului, ca să ai pe piele protecția scrisă pe ambalaj. O cantitate mai mică îți scade protecția pe toată fața, iar pentru vitamina D calea sigură rămâne analiza și discuția cu medicul.
2. Reaplică SPF-ul când stai mult afară. Transpirația, înotul și ștergerea cu prosopul iau din crema de pe piele. De aceea o reaplici des, în general cam la două ore, ca să rămână pe piele un strat suficient de filtre.
3. Nu sta mai mult la soare ca să compensezi vitamina D. După un anumit punct pielea nu mai produce mai multă vitamina D, dar UV-ul continuă să ajungă în piele. Chiar și cu SPF, este bine să nu stai prea mult la soare.
4. Discută cu medicul despre vitamina D. Dacă te regăsești în una dintre situațiile de mai sus, întreabă-l de o analiză, ca să afli cum stai de fapt. Tot cu medicul stabilești dacă ai nevoie de suplimente.

Cremele noastre cu SPF sunt creme de zi pentru față și gât, pe care le aplici dimineața, ca ultim pas al rutinei:

• Daily Defence SPF Moisturiser: SPF 50+ (protecție foarte ridicată) și protecție UVA, broadspectrum, PA++++, măsurate pe produsul finit.
• Phyto SPF50 Moisturiser: SPF 50 (protecție ridicată) și protecție UVA, broadspectrum, PA++++, măsurate pe produsul finit.
• Phyto Veil Ultralight Moisturiser: SPF 30 și protecție UVA, broadspectrum, PA++++, măsurate pe produsul finit.
• Fresh-faced BB Cream SPF30: crema noastră BB, nuanțată, cu SPF 30 și protecție UVA, broadspectrum, PA++++, măsurate pe produsul finit.

Cum alegi între ele am scris în ghidul despre SPF și filtre solare.

Întrebări frecvente

Vitamina D vine de la soare?

În cea mai mare parte, da. Pielea produce vitamina D atunci când radiația UVB de la soare ajunge pe ea, iar alimentația aduce de obicei mai puțină vitamina D decât soarele (O'Neill și colab., 2016). UVA nu produce vitamina D.

Se face vitamina D prin geam?

Nu. Geamul obișnuit oprește UVB-ul, adică radiația din care pielea produce vitamina D, așa că lumina primită la birou, lângă fereastră, sau în mașină nu produce vitamina D (Holick, 1995). UVA trece în schimb prin geam, de aceea SPF-ul cu protecție UVA își are rostul și în zilele în care stai lângă fereastră.

Cât trebuie să stai la soare pentru vitamina D?

Nu există un număr de minute valabil pentru toată lumea. Depinde de anotimp, de oră, de câtă piele ai descoperită, de vârstă și de culoarea pielii. Studiile au folosit expuneri scurte, sub pragul la care pielea se înroșește, iar după un anumit punct mai mult timp la soare nu mai aduce mai multă vitamina D. Cum stai cu vitamina D afli din analize, pe care le discuți cu medicul.

Se face vitamina D iarna?

La latitudinea României, foarte puțin în lunile cele mai reci. Soarele de iarnă stă jos pe cer, iar UVB-ul care ajunge la sol nu mai este suficient ca pielea să producă vitamina D. Într-un studiu pe peste 8.000 de oameni din România, nivelul de vitamina D a fost cel mai mic în martie și cel mai mare în septembrie (Niculescu și colab., 2017).

La ce oră produce pielea cea mai multă vitamina D?

Vara, în jurul prânzului, când UVB-ul este cel mai puternic. Sunt însă și orele în care te arzi cel mai repede, așa că acest lucru nu este un motiv să stai la soare fără protecție. Dimineața devreme și spre seară, UVB-ul este mult mai slab.

Trebuie să renunț la SPF dacă am vitamina D scăzută?

Nu este o decizie pe care să o iei singură. Autorii review-ului din 2019 și cei ai studiului australian cu SPF 50+ recomandă în continuare protecția solară. Dacă analizele îți arată o vitamina D scăzută, discută cu medicul ce faci mai departe, inclusiv despre suplimente.

Surse

• Neale R.E. și colab., British Journal of Dermatology, 2019; 181(5): 907–915, DOI 10.1111/bjd.17980
• Tran V. și colab., British Journal of Dermatology, 2025; 193(6): 1128–1137, DOI 10.1093/bjd/ljaf310
• Passeron T. și colab., British Journal of Dermatology, 2019; 181(5): 916–931, DOI 10.1111/bjd.17992
• Young A.R. și colab., British Journal of Dermatology, 2019; 181(5): 1052–1062, DOI 10.1111/bjd.17888
• Marks R. și colab., Archives of Dermatology, 1995; 131(4): 415–421, PMID 7726582
• Matsuoka L.Y. și colab., Journal of Clinical Endocrinology and Metabolism, 1987; 64(6): 1165–1168, DOI 10.1210/jcem-64-6-1165
• Faurschou A. și colab., British Journal of Dermatology, 2012; 167(2): 391–395, DOI 10.1111/j.1365-2133.2012.11004.x
• Petersen B., Wulf H.C., Photodermatology, Photoimmunology & Photomedicine, 2014; 30(2–3): 96–101, DOI 10.1111/phpp.12099
• Webb A.R. și colab., Journal of Clinical Endocrinology and Metabolism, 1988; 67(2): 373–378, DOI 10.1210/jcem-67-2-373
• Niculescu D.A. și colab., Archives of Osteoporosis, 2017; 12(1): 113, DOI 10.1007/s11657-017-0407-3
• O'Neill C.M. și colab., Nutrients, 2016; 8(9): 533, DOI 10.3390/nu8090533
• Holick M.F., American Journal of Clinical Nutrition, 1995; 61(3 Suppl): 638S–645S, DOI 10.1093/ajcn/61.3.638S
• Holick M.F. și colab., Science, 1981; 211(4482): 590–593, DOI 10.1126/science.6256855
• MacLaughlin J., Holick M.F., Journal of Clinical Investigation, 1985; 76(4): 1536–1538, DOI 10.1172/JCI112134
• Rhodes L.E. și colab., Journal of Investigative Dermatology, 2010; 130(5): 1411–1418, DOI 10.1038/jid.2009.417
• Farrar M.D. și colab., American Journal of Clinical Nutrition, 2011; 94(5): 1219–1224, DOI 10.3945/ajcn.111.019976

Citește mai departe

• UVA și UVB, fără mitologie: ce face SPF-ul și cum îl folosești corect
• SPF și filtre solare: cum alegi crema de zi cu SPF, explicat de formulator

Tudor Panait

Fondator și formulator Mayie

Am înființat Mayie și, în același timp, formulez produsele noastre. Fac skincare de peste 10 ani, aici, în România, lângă Timișoara.

Înainte de toate, e corect să afli un lucru de la mine: Mayie nu vinde acum niciun produs cu retinol. Am avut și noi un ser cu retinol, Reti-smooth Serum, dar l-am scos din magazinul nostru pentru că am reușit să găsim o alternativă cu un efect antirid similar retinolului, fără iritațiile lui. Nu avem în plan să mai producem serul cu retinol, pentru că gama noastră antirid are deja ca activ fitozomul de silybin, o alternativă naturală la retinol, despre care am scris separat în ghidul despre silybin. Fitozomul de silybin nu sensibilizează pielea la soare, așa că își are locul și în crema de dimineață, alături de SPF. Aici vorbim despre retinol: ce face în piele, cum îl introduci în rutină dacă ești la început și când are sens o alternativă. Dacă vrei direct comparația, am pus retinolul și silybinul față în față în secțiunea Retinol sau silybin.

În acest articol

• Ce este retinolul
• Retinol, retinal și retinoizii pe rețetă
• Cum începi cu retinolul
• De la ce vârstă
• Cu ce îl combini
• Bakuchiolul
• Când are sens o alternativă
• Retinol sau silybin
• Ce NU face retinolul
• Întrebări frecvente

Ce este retinolul și ce face în piele?

Retinolul este vitamina A în forma ei de alcool. În piele începe să lucreze abia după ce enzimele din celule îl transformă în retinal și apoi în acid retinoic. Acidul retinoic ajunge în nucleul celulei și schimbă felul în care lucrează anumite gene, iar efectul se vede în două straturi ale pielii (Mukherjee și colab., 2006).

La suprafață, în epidermă, celulele se reînnoiesc mai repede, așa că textura pielii devine mai fină și tonul ei mai uniform. Mai în profunzime, în derm, retinolul susține producția de colagen, adică a schelei care ține pielea fermă. Kafi și colaboratorii (2007) au testat o loțiune cu retinol pe pielea îmbătrânită natural, pe brațele unor persoane în vârstă. După 24 de săptămâni, cu aplicări de până la trei ori pe săptămână, ridurile fine s-au redus, iar în biopsiile de piele a crescut producția de colagen.

Retinolul nu este un exfoliant. Nu dizolvă legăturile dintre celulele moarte, cum fac acizii exfolianți, ci schimbă ritmul în care pielea își reînnoiește celulele. De aici vin, în mare parte, cojirea și roșeața din primele săptămâni - pielea are nevoie de timp ca să se obișnuiască cu ritmul nou.

Retinolul este și o moleculă sensibilă, care se degradează la lumină și în contact cu aerul. De aceea produsele cu retinol vin de obicei în ambalaje opace sau airless și se aplică seara. În formulă, retinolul are nevoie și de un sistem care să-l țină stabil până la ultima aplicare.

Retinol, retinal și retinoizii pe rețetă: care este diferența?

Toate fac parte din familia retinoizilor, adică a vitaminei A și a derivaților ei. Diferența principală dintre ele este câți pași mai au de făcut până la acidul retinoic. Cu cât o formă este mai aproape de acidul retinoic, cu atât lucrează mai direct, dar și toleranța ei trebuie urmărită mai atent.

• Esterii de retinil (retinyl palmitate, retinyl acetate) sunt forma cea mai blândă din cosmetice. Pielea îi transformă întâi în retinol, așa că au cel mai lung drum până la acidul retinoic.
• Retinolul are de făcut doi pași, în retinal și apoi în acid retinoic. Dintre retinoizii din cosmetice, este forma cu cele mai multe studii.
• Retinalul (retinaldehida) este la un singur pas de acidul retinoic, de aceea se folosește de obicei în concentrații mai mici decât retinolul.
• Retinoizii pe rețetă, cum e tretinoina (acidul retinoic ca atare), sunt medicamente, iar tretinoina este interzisă în produsele cosmetice din Uniunea Europeană, așa că o folosești doar dacă ți-o prescrie medicul.

Pentru retinolul din cosmetice, Uniunea Europeană a stabilit o limită prin Regulamentul (UE) 2024/996: retinolul și esterii lui pot ajunge la cel mult 0,05% echivalent retinol în loțiunile de corp și la 0,3% în restul produselor, inclusiv în cele pentru față. Pe ambalaj trebuie să scrie și „Conține vitamina A. Luați în considerare aportul zilnic înainte de utilizare”. Limita nu vine dintr-o problemă a pielii, ci din calculul expunerii totale la vitamina A. O primim și din alimentație și din suplimente, iar cosmeticele se adaugă peste ele. Produsele noi respectă regula din noiembrie 2025, iar din mai 2027 regula se aplică tuturor produselor din magazine.

Ca la orice activ, procentul de pe fața ambalajului spune destul de puține. Contează și forma de retinoid, sistemul în care este pus și celelalte ingrediente din formulă.

Cum începi cu retinolul dacă nu l-ai mai folosit?

Începi încet: o concentrație mică, de două sau trei ori pe săptămână, doar seara, cu o cremă hidratantă după retinol și cu SPF în fiecare dimineață. Frecvența o crești abia după ce pielea s-a obișnuit, pentru că o iritație puternică în primele săptămâni te face de obicei să renunți înainte să vezi vreun efect.

Când vorbim despre riduri, greșeala pe care o aud cel mai des este că SPF-ul nu ar fi chiar atât de important. Ca formulator, îți pot spune că pentru prevenția ridurilor SPF-ul este cel mai important pas din rutină, pentru că te ajută ca de acum înainte să apară mai puține riduri. La retinol, greșeala asta contează și mai mult. Cât folosești retinol, pielea este mai sensibilă la soare, iar radiația UVA degradează colagenul pe care vrei să-l susții cu retinolul în fiecare zi în care pielea nu este protejată. Cele două studii pe care mă sprijin aici le găsești mai jos, în secțiunea De la ce vârstă, ca să le poți verifica și tu.

1. Alege o concentrație mică. La început contează mai mult ca pielea să tolereze retinolul decât procentul de pe ambalaj, iar o concentrație mică îți dă timp să vezi cum reacționează pielea ta.
2. Aplică retinolul doar seara, de două sau trei ori pe săptămână. În primele săptămâni lasă cel puțin o seară liberă între aplicări, ca pielea să aibă timp să se refacă între ele.
3. Folosește cât un bob de mazăre pentru toată fața. Atât ajunge ca să acoperi fața cu un strat subțire, iar o cantitate mai mare aduce de obicei doar mai multă iritație. Retinolul îl aplici pe pielea curată și complet uscată, pentru că pe pielea umedă poate irita mai ușor. Dacă seara folosești și un gel hidratant, cum e Hydration Booster Jelly, gelul îl aplici primul, pe pielea ușor umedă. Apoi aștepți câteva minute, până se absoarbe complet și pielea e uscată la atingere, și abia după aceea aplici retinolul. Ocolești colțurile nasului, colțurile gurii și pleoapele, unde pielea este mai subțire.
4. Aplică o cremă hidratantă după retinol. Crema pune la loc „mortarul” de lipide dintre celulele pielii, care ține apa în interiorul pielii, și reduce senzația de piele care „trage”. Dacă ai tenul sensibil, poți aplica un strat subțire de cremă și înainte de retinol, ca să-l diluezi.
5. Aplică SPF în fiecare dimineață. Cât folosești retinol, pielea este mai sensibilă la soare, așa că SPF-ul cu protecție UVA este bine să rămână ultimul pas dimineața, chiar și iarna. Pentru față și gât aplici o cantitate generoasă, cam cât două dungi pe lungimea arătătorului și a mijlociului. SPF-ul îl reaplici des, mai ales după transpirație, înot sau după ce te ștergi cu prosopul. Chiar și cu SPF, este bine să nu stai prea mult la soare.
6. Crește frecvența treptat. Dacă după câteva săptămâni pielea e calmă, treci la o seară da, una nu, iar mai târziu, dacă vrei, la fiecare seară. Dacă pielea se irită din nou, revii la ritmul de dinainte.

Roșeața ușoară, cojirea și senzația de uscăciune din primele săptămâni sunt frecvente și au chiar un nume: retinizare. De obicei scad pe măsură ce pielea se obișnuiește cu retinolul. Usturimea puternică, umflarea sau o iritație care nu trece nici după ce rărești aplicările nu mai țin de adaptare. În cazul ăsta oprești retinolul și mergi la dermatolog.

De la ce vârstă poți folosi retinol?

Nu există o vârstă fixă de la care începi retinolul. Primele linii fine apar de obicei între 25 și 30 de ani, așa că de atunci îți recomand un activ antirid, fie retinol, fie o alternativă. După 40 de ani, activul antirid devine un pas firesc. Prevenția poate să înceapă însă mult mai devreme, încă din preadolescență sau din adolescență, iar la vârsta asta prevenția înseamnă hidratare și protecție solară.

SPF-ul are sens la orice vârstă, pentru că protejează colagenul pe care îl ai deja. Un studiu pe 298 de femei între 30 și 78 de ani, din sudul Franței, a estimat că expunerea la soare ar fi responsabilă de aproximativ 80% din semnele vizibile ale îmbătrânirii feței (Flament și colab., 2013). Nu toate semnele țin însă de soare în aceeași măsură: petele pigmentare țin cel mai mult de soare, lăsarea conturului ține mai ales de vârstă, iar ridurile țin de amândouă. Într-un alt studiu, din Australia, 903 adulți sub 55 de ani au fost urmăriți timp de 4 ani și jumătate: o parte au folosit zilnic protecție solară, iar ceilalți doar când au vrut ei. La cei cu SPF zilnic, pielea nu a arătat o îmbătrânire măsurabilă în acest interval, iar per total îmbătrânirea a fost cu 24% mai mică decât în celălalt grup (Hughes și colab., 2013). Retinolul și celelalte active antirid lucrează mai ales pe semnele care s-au format deja, pe când SPF-ul reduce ce se adaugă de acum înainte. De aceea un activ antirid are mult mai mult sens împreună cu SPF-ul de dimineață.

La adolescență, întrebarea despre retinol apare de obicei din cauza coșurilor. Pentru coșuri este bine să mergi la dermatolog, pentru că o cremă antirid nu este gândită pentru ele. Despre ce poate face și ce nu poate face o cremă antirid, la orice vârstă, am scris în ghidul despre riduri și fermitate.

Cu ce combini retinolul și cu ce nu?

Retinolul merge bine lângă ingredientele care hidratează, cum sunt acidul hialuronic, glicerina sau o cremă cu lipide. Cu acizii exfolianți și cu alte active care pot irita nu e bine să-l pui în aceeași seară. La început, ține-te de un singur activ puternic pe seară.

• Vitamina C dimineața, retinolul seara. Vitamina C este un antioxidant și își are locul dimineața, sub SPF, iar retinolul se aplică seara, pentru că se degradează la lumină. La noi, C-bright Serum are vitamina C sub forma unui derivat liposolubil, stabil și blând (tetrahexyldecyl ascorbate), lângă vitamina E, un antioxidant care îl completează. Dacă folosești retinol seara, serul cu vitamina C îl aplici dimineața. Pe larg, în ghidul despre vitamina C.
• Acizii exfolianți în alte seri. AHA și BHA, de exemplu acidul glicolic sau cel salicilic, îi folosești în alte seri decât retinolul, mai ales în primele luni. La noi, acidul salicilic este în 2% BHA ActiClear Serum, iar regula rămâne aceeași: serul cu BHA într-o seară, retinolul în alta.
• Acidul hialuronic și niacinamida, în aceeași rutină. Le poți folosi lângă retinol, iar acidul hialuronic ajută pielea să rămână hidratată cât se obișnuiește cu retinolul (ghidul despre acidul hialuronic). Gelul cu acid hialuronic îl aplici înainte de retinol, iar retinolul vine abia după ce gelul s-a absorbit complet și pielea e uscată.
• Fitozomul de silybin, alternat. Dacă vrei să le ai pe amândouă, cel mai curat e să le alternezi: o seară retinol, o seară silybin. Pentru că silybinul nu sensibilizează pielea la soare, îl poți folosi și dimineața, iar retinolul rămâne seara.

Dacă folosești deja un retinol seara, dimineața rutina rămâne simplă. Începi cu un gel blând de curățare, cum e Silk Effect Gentle Cleanser, apoi aplici pe pielea ușor umedă un gel hidratant, cum e Hydration Booster Jelly. Închei cu SPF, de exemplu cu Daily Defence SPF Moisturiser, care are SPF 50+ (protecție foarte ridicată) și protecție UVA, măsurate pe produsul finit.

Bakuchiolul: ce este și ce știm despre el?

Bakuchiolul este o moleculă extrasă din semințele plantei Psoralea corylifolia și se folosește în cosmetice ca alternativă la retinol. Nu este o formă de vitamina A și nici un retinoid, deși pe ambalaje apare des lângă cuvântul „retinol”.

Un studiu care a comparat direct bakuchiolul cu retinolul (Dhaliwal și colab., 2019) a urmărit 44 de persoane timp de 12 săptămâni. O parte dintre ele au aplicat o cremă cu 0,5% bakuchiol de două ori pe zi, iar celelalte o cremă cu 0,5% retinol o dată pe zi. Ambele grupuri au avut îmbunătățiri la riduri și la pete, iar cei care au folosit retinol au raportat mai des cojirea pielii și usturime. Este un studiu mic, iar despre bakuchiol există încă puține studii pe oameni, față de dosarul retinolului.

Bakuchiolul și fitozomul de silybin sunt molecule diferite, din plante diferite, deși ambele sunt folosite ca alternative la retinol. În formulele Mayie nu folosim bakuchiol. Când aleg activele pentru o gamă, fac foarte mult research ca să înțeleg care sunt cele mai potrivite pentru ce au nevoie clientele noastre. Apoi le aleg pe cele care aduc ceva nou, ca să avem un produs modern și funcțional. Pentru gama antirid am ales fitozomul de silybin, despre care scriu în secțiunea următoare.

Când are sens o alternativă la retinol?

Dacă folosești retinol de un an, îl tolerezi bine și ești mulțumită, nu ai niciun motiv să-l schimbi. O alternativă are sens în alte situații: când ai tenul sensibil sau reactiv și n-ai trecut niciodată de faza de retinizare sau când pielea ta are tendință de roșeață. Are sens și când e prima ta rutină antirid și vrei să eviți săptămânile de cojire.

Pentru situațiile astea, în gama noastră antirid avem fitozomul de silybin, alternativa naturală la retinol. Silybinul este principalul compus activ din armurariu, iar ca fitozom, adică legat de lecitină într-un complex silybin–lecitină, devine mult mai compatibil cu pielea decât silybinul simplu. Eu am ajuns la el pe filiera antioxidanților, nu pe cea a plantelor-minune: în laborator, silybinul neutralizează radicalii liberi care degradează colagenul și elastina. Toleranța a fost apoi partea care m-a convins.

Fitozomul de silybin are un efect antirid similar retinolului și nu sensibilizează pielea la soare, așa că îl poți folosi și dimineața. Tocmai de aceea l-am luat și l-am pus în crema noastră cu SPF mai veche, Daily Defence SPF Moisturiser, iar așa a apărut Phyto SPF50 Moisturiser. Are SPF 50 (protecție ridicată) și protecție UVA, măsurate pe produsul finit. Toate produsele noastre cu silybin au 0,8% fitozom de silybin (complex silybin–lecitină), aceeași concentrație ca în studiul pe ingredient. Ce s-a testat și care sunt limitele studiului am scris pe larg în ghidul despre silybin. Evaluează rezultatul după aproximativ 8 săptămâni de folosire constantă. Mai jos am pus retinolul și silybinul față în față, împreună cu produsele noastre cu silybin.

Retinol sau silybin: pe care îl alegi?

Dacă retinolul îți merge bine, rămâi la el. Fitozomul de silybin are sens dacă ai tenul sensibil sau reactiv, dacă pielea ta nu a tolerat retinolul, dacă este prima ta rutină antirid sau dacă vrei un activ antirid pe care să-l folosești și dimineața, sub SPF. În tabelul de mai jos am comparat retinolul și silybinul pe lucrurile la care te uiți când alegi.

Cele mai mari diferențe practice sunt toleranța și momentul din zi. Retinolul cere răbdare în primele săptămâni, se aplică doar seara și îți cere SPF în fiecare dimineață, pe când silybinul îl poți folosi și dimineața, chiar în crema cu SPF. Dovezile rămân de partea retinolului, iar asta ți-o spun deschis, deși am construit o gamă întreagă pe silybin. La amândouă efectul se construiește încet, așa că nu judeci niciunul după primele două săptămâni.

Dacă te regăsești în coloana silybinului, poți începe cu Nectarul sau direct cu una dintre rutinele noastre predefinite:

• PhytoDerm Antiwrinkle Nectar: gelul cu fitozom de silybin, activul gamei noastre antirid. Nectarul l-am făcut gel apos, fără uleiuri, pentru că în rutina obișnuită după Nectar urmează o cremă. Nu am vrut să încărcăm pielea cu uleiuri, ca la finalul rutinei pielea să rămână lejeră. Nectarul îl aplici după curățare și înainte de cremă. Ideal este ca Nectarul să vină după Hydration Booster Jelly, dar dacă vrei mai puțini pași în rutină, poți să nu mai folosești gelul deloc. Dimineața ajunge o cantitate mică, adică trei apăsări pe pompiță, iar SPF-ul îl poți pune imediat după Nectar. Nectarul îl găsești și în format de 6 ml, pentru testare.
• Rutina Mayie AM+PM: rutina completă, cu silybin dimineața și seara. Dimineața aplici Silk Effect Gentle Cleanser, Hydration Booster Jelly și Phyto SPF50 Moisturiser, iar seara Silk Effect, Nectarul și C-night Moisturiser, crema noastră de noapte cu vitamina C și 10% niacinamidă. În rutina asta gelul și Nectarul stau pe același pas: gelul dimineața, Nectarul seara.
• Rutina Mayie AM+PM, Mini: aceeași rutină de dimineață și de seară în format mic, dacă vrei să încerci întâi. În câteva zile observi textura și toleranța, dar aspectul ridurilor cere săptămâni.
• Hydrate, Renew & Protect Routine: rutina de dimineață, cu Silk Effect, Hydration Booster Jelly și Phyto SPF50. Am gândit-o pentru cine are deja câteva riduri, de obicei peste 30 de ani, și vrea pe lângă hidratare și protecție solară și un efect antirid.
• Phyto SPF50 Moisturiser: crema de zi cu SPF 50, protecție UVA și fitozom de silybin.
• Phyto Veil Ultralight Moisturiser: crema ultralejeră cu SPF 30, protecție UVA și fitozom de silybin.
• Fresh-faced BB Cream SPF30: crema BB nuanțată, cu SPF 30, protecție UVA și fitozom de silybin, dacă vrei activul antirid și o acoperire ușoară în același pas.
• Phyto-smooth Age Erase Eye Cream: crema cu fitozom de silybin pentru conturul ochilor.

Comparația completă, rând cu rând, o găsești în ghidul despre silybin, la Silybin vs retinol, fără menajamente. Drumul complet, de la ce se întâmplă în piele când apar ridurile până la rutina de dimineață și de seară, îl găsești în ghidul despre riduri și fermitate.

Ce NU face retinolul?

Retinolul nu șterge ridurile adânci și nici pe cele de expresie de pe frunte, care vin din mișcarea mușchilor - niciun cosmetic nu face asta. Nu înlocuiește SPF-ul, pentru că radiația UVA ajunge până în derm și degradează colagenul în fiecare zi în care pielea nu este protejată. O concentrație mai mare sau aplicările mai dese aduc de obicei mai multă iritație, nu un rezultat mai rapid. Efectul se menține cât timp folosești retinolul. Și nu ține locul unui tratament prescris de medic, pentru că acneea, rozaceea sau melasma sunt discuții pentru dermatolog.

Întrebări frecvente

Retinolul se folosește dimineața sau seara?

Seara. Retinolul se degradează la lumină, iar cât îl folosești pielea este mai sensibilă la soare, așa că îl aplici seara și închei rutina de dimineață cu SPF.

Retinolul se aplică înainte sau după cremă?

De obicei înainte: aplici retinolul pe pielea curată și uscată, iar crema hidratantă vine după retinol. Dacă folosești și un gel hidratant, gelul îl aplici primul și aștepți să se absoarbă complet înainte de retinol. Dacă ai tenul sensibil, poți pune un strat subțire de cremă și înainte de retinol, ca să-l diluezi.

Trebuie să folosesc SPF dacă aplic retinolul doar seara?

Da. Pielea rămâne mai sensibilă la soare și a doua zi, așa că SPF-ul cu protecție UVA este bine să fie ultimul pas în fiecare dimineață. SPF-ul îl aplici într-o cantitate generoasă și îl reaplici des, mai ales după transpirație, înot sau după ce te ștergi cu prosopul.

Ce faci dacă retinolul îți irită pielea?

Rărești aplicările, de exemplu la două seri pe săptămână, și aplici o cremă hidratantă după retinol. Roșeața ușoară și cojirea din primele săptămâni sunt frecvente și de obicei scad pe măsură ce pielea se obișnuiește cu retinolul. Dacă apar usturime puternică, umflare sau o iritație care nu trece nici după ce rărești aplicările, oprești retinolul și mergi la dermatolog.

Pot folosi retinol în jurul ochilor?

Poți, dar pielea din jurul ochilor este mai subțire și se irită mai ușor. De aceea alegi o formulă gândită pentru conturul ochilor, o aplici rar la început și ocolești pleoapa mobilă. Crema noastră de ochi, Phyto-smooth Age Erase Eye Cream, are ca activ antirid fitozomul de silybin, alternativa naturală la retinol.

Ce concentrație de retinol să aleg?

Pentru început, una mică, pentru că toleranța contează mai mult decât procentul. În Uniunea Europeană, produsele pentru față pot avea cel mult 0,3% echivalent retinol, conform Regulamentului (UE) 2024/996. Regula se aplică produselor noi din noiembrie 2025 și tuturor produselor din magazine din mai 2027.

În cât timp se vede efectul retinolului?

În primele săptămâni pielea se obișnuiește cu retinolul, așa că atunci urmărești mai ales toleranța. Pe ridurile fine, studiile măsoară efectul retinolului după câteva luni de folosire constantă, de exemplu după 24 de săptămâni în studiul lui Kafi și al colaboratorilor săi (2007).

Pot folosi retinol în sarcină sau când alăptez?

Decizia asta o iei cu medicul care îți urmărește sarcina sau alăptarea, nu cu un articol de pe internet. Arată-i lista de ingrediente a fiecărui produs pe care îl folosești, iar orice produs nou, inclusiv o alternativă la retinol, îl alegi împreună cu medicul.

Surse

• Mukherjee S. și colab., Clinical Interventions in Aging, 2006; 1(4): 327–348, DOI 10.2147/ciia.2006.1.4.327
• Kafi R. și colab., Archives of Dermatology, 2007; 143(5): 606–612, DOI 10.1001/archderm.143.5.606
• Dhaliwal S. și colab., British Journal of Dermatology, 2019; 180(2): 289–296, DOI 10.1111/bjd.16918
• Flament F. și colab., Clinical, Cosmetic and Investigational Dermatology, 2013; 6: 221–232, DOI 10.2147/CCID.S44686
• Hughes M.C. și colab., Annals of Internal Medicine, 2013; 158(11): 781–790, DOI 10.7326/0003-4819-158-11-201306040-00002
• Regulamentul (UE) 2024/996 al Comisiei din 3 aprilie 2024 (vitamina A în produsele cosmetice)
• Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 privind produsele cosmetice, Anexa II (tretinoina)

Citește mai departe

• Fitozomul de silybin: alternativa naturală la retinol, explicată de formulator
• Riduri și fermitate: ce poate face o cremă antirid și ce nu
• UVA și UVB, fără mitologie: ce face SPF-ul și cum îl folosești corect
• Ghidul despre vitamina C

Tudor Panait

Fondator și formulator Mayie

Am înființat Mayie și, în același timp, formulez produsele noastre. Fac skincare de peste 10 ani, aici, în România, lângă Timișoara.

Dacă vrei să înțelegi în detaliu cum lucrează umectanții, am scris separat ghidul despre acidul hialuronic.

Pe scurt (30 de secunde)

• Stratul de la suprafața pielii, stratum corneum, e ca un zid: celulele sunt cărămizile, iar lipidele dintre ele sunt mortarul care ține apa înăuntru.
• Toamna se schimbă trei lucruri deodată: aerul rece e mai uscat, pornesc caloriferele și pielea produce mai puțin sebum. Rezultatul: stratul de la suprafață rămâne cu mai puțină apă, iar bariera devine mai vulnerabilă.
• Un strat în plus chiar funcționează: umectanții aduc apa, emolienții completează mortarul, ocluzivii încetinesc evaporarea.
• Regula pe care o repet des: două straturi subțiri în loc de unul gros, gelul cu umectanți în piele, crema pe piele.
• SPF-ul rămâne: toamna UVB-ul scade mult, dar UVA-ul scade mult mai puțin și trece prin geam.

Ghid rapid: aer rece și uscat + calorifere + mai puțin sebum → stratul de la suprafață se deshidratează mai ușor → gel cu umectanți pe pielea ușor umedă → cremă deasupra → seara ceva mai bogat → SPF dimineața → curățare blândă → constanța bate doza.

Cuprins

1. Primul frig al Olgăi
2. Ce se întâmplă cu pielea toamna, când se răcește afară
3. De ce un strat în plus chiar funcționează
4. Ce schimbi concret în rutina de toamnă
5. Mit vs. realitate
6. Ce spun studiile
7. Întrebări frecvente

Primul frig al Olgăi

În episodul ei de octombrie, Olga iese din casă, simte primul frig pe obraji și caută în geantă o cremă hidratantă. Apoi se întreabă dacă gestul n-a fost mai degrabă psihologic.

Ca formulator, îți pot spune că nu prea. Pielea face în octombrie exact ce face și corpul tău: încearcă să se adapteze la o vreme care se schimbă de două sau chiar trei ori pe zi. Iar comparația pe care o folosește Olga, cu o „gecuță” pusă peste față, e mai aproape de știință decât ar crede. Mai jos vezi de ce.

Ce se întâmplă cu pielea toamna, când se răcește afară

Pielea rămâne cu mai puțină apă: aerul din jur e mai uscat, la suprafață ajunge mai puțin sebum, care o ajută să-și păstreze hidratarea, iar în sezonul rece scad și lipidele care leagă celulele între ele. Ca să vezi de ce contează asta, trebuie să știi cum e construită bariera.

Bariera pielii: un zid de cărămizi și mortar

Stratul de la suprafața pielii, stratum corneum (stratul cornos), arată ca un zid. Celulele lui aplatizate, corneocitele, sunt cărămizile. Între ele e un „mortar” de lipide: ceramide, colesterol și acizi grași, așezate în straturi foarte fine, unul peste altul. În interiorul cărămizilor stau factorii naturali de hidratare (NMF), un amestec de aminoacizi, uree și săruri care leagă apa.

Mortarul ăsta ține apa înăuntru. Bariera pielii e, în esență, o structură lamelară de grăsimi și umectanți. Seamănă mult cu structura de cristale lichide din cremele noastre din gamele Phyto și C (C-bright și C-night), și nu e o întâmplare. Revin la asta mai jos.

Ce este TEWL

Prin zidul ăsta, pielea pierde tot timpul puțină apă, care se evaporă la suprafață. În laborator îi spunem TEWL, de la Transepidermal Water Loss: pierderea transepidermică de apă. E normală. O barieră sănătoasă doar o ține sub control.

Vara aproape că nu o simți. Toamna se schimbă trei lucruri deodată.

Trei lucruri care se schimbă toamna

1. Aerul rece ține mai puțină apă. Cu cât aerul e mai rece, cu atât poate reține mai puțini vapori de apă. Afară, aerul e mai uscat decât pare.

2. Pornesc caloriferele. Asta e partea pe care o subestimăm. Când aerul rece de afară ajunge în casă și se încălzește, apa din el rămâne aceeași, dar umiditatea relativă se prăbușește. Aerul de afară, la 0 °C și cu umiditate relativă de 80%, încălzit la 22 °C, ajunge pe la 20%. Apa are mereu un traseu de la umed spre uscat și caută permanent echilibrul, la fel ca temperatura. Cu cât aerul din cameră e mai uscat, cu atât trage mai tare apa din piele.

3. La frig, pielea produce mai puțin sebum. Sebumul e stratul lipidic natural de la suprafață, cel care vara ajută pielea să nu se usuce. Temperatura influențează cât sebum ajunge la suprafața pielii: când pielea se răcește, ajunge mai puțin. Iar în sezonul rece scad și lipidele din „mortarul” dintre celule, cel care ține de fapt apa înăuntru.

Adaugă la asta drumul de câteva ori pe zi din frigul de afară în căldura de înăuntru și ai explicația pentru pielea care „trage” după demachiere în octombrie.

Citește și: Ieșirea din iarnă: hidratare inteligentă și protecție zilnică, același mecanism, la celălalt capăt al sezonului rece.

De ce un strat în plus chiar funcționează

Pentru că într-o cremă bună lucrează trei tipuri de ingrediente, fiecare cu altă treabă, și toate trei răspund exact la problemele de mai sus.

Umectanții: buretele

Umectanții atrag apa și o țin lângă ei, ca un burete. Acidul hialuronic e cel mai cunoscut, dar nu e singurul: glicerina, ureea și propanediolul fac același lucru, fiecare puțin altfel. Ureea e, de altfel, unul dintre factorii naturali de hidratare ai pielii.

În Hydration Booster Jelly am pus trei tipuri de acid hialuronic, dar și uree, glicerină și propanediol. Am creat astfel un gel super hidratant. E un gel fără uleiuri: treaba lui e apa. Grăsimile vin în stratul de deasupra.

Emolienții: mortarul adus din afară

Emolienții umplu spațiile dintre celule și netezesc suprafața. Așa reduc TEWL. Sunt, practic, un „mortar” adus din afară, acolo unde cel natural s-a subțiat.

Ocluzivii: gecuța

Ocluzivii formează o peliculă subțire deasupra, care încetinește evaporarea. Asta e gecuța Olgăi. Nu aduce apă; o ține acolo.

Regula celor două straturi subțiri

E regula pe care o repet des: două straturi subțiri țin mai bine decât unul gros. Gelul cu umectanți în piele, crema pe piele. Unul aduce apa, celălalt o ține acolo.

O cremă foarte groasă, pusă singură, încearcă să facă totul deodată și se simte grea pe piele.

O limită, ca să fiu corect: nu cunosc un studiu bun care să compare direct un strat gros cu două subțiri. Regula vine din felul în care lucrează fiecare tip de ingredient, nu dintr-un test cap la cap.

Cremele cu structură lamelară: de ce le-am construit așa

Seara contează felul în care e construită crema, nu doar ce conține. La C-night Moisturiser am pus vitamina C stabilizată, alături de niacinamidă, într-o structură lamelară, de cristale lichide, care seamănă cu felul în care sunt așezate lipidele între celulele pielii. Am ales asta tocmai ca să susțină bariera peste noapte, când pielea are cel mai mult timp să se refacă. Pe aceeași structură am construit și celelalte creme din gamele Phyto și C.

Am scris mai mult despre cum am formulat vitamina C în ghidul despre vitamina C.

Ce schimbi concret în rutina de toamnă

Cinci lucruri, niciunul complicat: gelul cu umectanți pe pielea ușor umedă, ceva mai bogat seara, SPF în continuare, o curățare mai blândă și un umidificator în dormitor. Nu o iei de la capăt; schimbi câteva gesturi.

1. Dimineața: gelul pe pielea ușor umedă

După spălare, nu te șterge complet. Aplică gelul cât pielea e încă puțin umedă, ca umectanții să aibă ce apă să țină. Apoi crema de zi deasupra.

Umectanții iau apa de unde o găsesc: mai ales din straturile mai adânci ale pielii, iar din aer doar când e foarte umed. În aerul uscat din casă, apa rămasă pe piele după spălare e cea mai la îndemână. Crema de deasupra încetinește evaporarea ei.

👉 Hydration Booster Jelly: gel fără uleiuri, cu trei tipuri de acid hialuronic, uree, glicerină și propanediol.

2. Seara: ceva mai bogat

O cremă de noapte cu mai multe lipide. Seara îți permiți o textură mai bogată, pentru că nu mai pui nimic peste ea.

👉 C-night Moisturiser: vitamina C stabilizată într-o structură lamelară, de cristale lichide.

3. SPF-ul rămâne

UVB-ul, cel care te arde, scade mult toamna. UVA-ul scade mult mai puțin și trece și prin geam: îl primești și la birou, lângă fereastră, și în mașină. Deci SPF-ul rămâne ultimul pas dimineața.

La Phyto SPF50 Moisturiser, care are și fitozom de silybin, am gândit special o textură foarte ușoară, ca să poți pune doza corectă fără să ți se pară încărcată pe piele. Doza chiar contează: SPF-ul de pe recipient se măsoară la 2 mg de produs pe fiecare cm² de piele, iar în viața reală oamenii pun, de obicei, între o cincime și jumătate din cantitatea asta. În plus, l-am gândit să fie o bază bună de machiaj.

Citește și: SPF, fără mitologie: ce face cu adevărat protecția solară

4. Curățare mai blândă

Dacă pielea „scârțâie” după spălare, demachiantul e prea agresiv pentru sezonul ăsta. Surfactanții puternici iau cu ei și o parte din lipidele care formează mortarul. Un gel blând și apă călduță, nu fierbinte, curăță deranjându-l cât mai puțin.

👉 Silk Effect Gentle Cleanser: gel de curățare blând, cu pH 5,5.

5. Un umidificator în dormitor

Nu e un produs de-al nostru, dar e una dintre cele mai ieftine schimbări cu efect pe care le poți face. Într-o cameră cu aer mai umed, pielea rămâne mai hidratată peste noapte. Ținta e pe la 40–50% umiditate relativă: peste 60% cresc riscurile de mucegai și acarieni, iar aparatul trebuie curățat des.

Dacă vrei pașii de dimineață adunați într-un singur set (curățare, gel, SPF), sunt în rutina Hydrate, Renew & Protect. Dacă vrei și pasul de seară, C-night Moisturiser e inclus în Rutina Mayie AM+PM.

Nu există o cremă care să oprească frigul. Ce poți face e să ajuți bariera să-și facă treaba, puțin în fiecare zi: constanța bate doza.

Mit vs. realitate

• Mit: „Senzația de piele care trage când vine frigul e doar în capul meu.”
  Realitate: hidratarea stratului cornos chiar scade în sezonul rece, iar câteva ore în aer uscat ajung ca să scadă.
• Mit: „Toamna nu mai am nevoie de SPF.”
  Realitate: UVB-ul scade mult, dar UVA-ul scade mult mai puțin și trece și prin geam.
• Mit: „Dacă pun un strat gros de cremă, nu mai am nevoie de nimic altceva.”
  Realitate: o cremă mai bogată ține apa mai bine, de aceea seara merge ceva mai bogat. Ziua, gelul cu umectanți dedesubt și crema deasupra îți dau și apa, și pelicula care o ține, fără senzația de greutate.
• Mit: „O cremă bună te apără de frig.”
  Realitate: o cremă nu ține de cald. Ce face e să încetinească pierderea de apă prin piele.

Ce spun studiile

1) Bariera ca zid de cărămizi și mortar: stratul cornos are două compartimente, corneocitele și lipidele dintre ele. Lipidele intercelulare (ceramide cu lanț lung, acizi grași liberi, colesterol) sunt organizate în faze lamelare și sunt cele care reglează funcția de barieră.

• Elias, P. M. (1983). Epidermal lipids, barrier function, and desquamation. Journal of Investigative Dermatology, 80(1 Suppl), 44s–49s. PubMed
• Bouwstra, J. A., & Ponec, M. (2006). The skin barrier in healthy and diseased state. Biochimica et Biophysica Acta, 1758(12), 2080–2095. PubMed

2) Umiditatea, frigul și bariera: umiditatea și temperaturile scăzute slăbesc, în general, funcția de barieră, iar pielea devine mai reactivă la iritanți. Câteva ore într-un mediu uscat reduc hidratarea stratului cornos. Iarna, lipidele stratului cornos sunt mult mai puține decât primăvara și vara.

• Engebretsen, K. A., Johansen, J. D., Kezic, S., et al. (2016). The effect of environmental humidity and temperature on skin barrier function and dermatitis. Journal of the European Academy of Dermatology and Venereology, 30(2), 223–249. PubMed
• Egawa, M., Oguri, M., Kuwahara, T., et al. (2002). Effect of exposure of human skin to a dry environment. Skin Research and Technology, 8(4), 212–218. PubMed
• Rogers, J., Harding, C., Mayo, A., et al. (1996). Stratum corneum lipids: the effect of ageing and the seasons. Archives of Dermatological Research, 288(12), 765–770. PubMed

3) Sebumul și sezonul rece: temperatura influențează cât sebum ajunge la suprafața pielii. Un studiu pe femei din Europa Centrală a confirmat hidratarea mai scăzută a stratului cornos și producția mai mică de sebum iarna.

• Piérard-Franchimont, C., Piérard, G. E., & Kligman, A. (1990). Seasonal modulation of sebum excretion. Dermatologica, 181(1), 21–22. PubMed
• Dolečková, I., Čápová, A., Machková, L., et al. (2021). Seasonal variations in the skin parameters of Caucasian women from Central Europe. Skin Research and Technology, 27(3), 358–369. PubMed

4) Cum lucrează hidratantele: ocluzivii acoperă suprafața stratului cornos, umectanții atrag apa, emolienții se integrează în stratul cornos. Ureea face parte din NMF și leagă apa. Umectanții iau apa mai ales din straturile mai adânci ale pielii, din aer doar când umiditatea e foarte mare, și de aceea se combină cu un strat ocluziv.

• Rajkumar, J., Chandan, N., Lio, P., et al. (2023). The skin barrier and moisturization: function, disruption, and mechanisms of repair. Skin Pharmacology and Physiology, 36(4), 174–185. PubMed
• Piquero-Casals, J., Morgado-Carrasco, D., Granger, C., et al. (2021). Urea in dermatology: a review of its emollient, moisturizing, keratolytic, skin barrier enhancing and antimicrobial properties. Dermatology and Therapy, 11(6), 1905–1915. PubMed
• Sethi, A., Kaur, T., Malhotra, S. K., et al. (2016). Moisturizers: the slippery road. Indian Journal of Dermatology, 61(3), 279–287. PubMed
• Barnes, T. M., Mijaljica, D., Townley, J. P., et al. (2021). Vehicles for drug delivery and cosmetic moisturizers: review and comparison. Pharmaceutics, 13(12), 2012. PubMed

5) UVA, UVB, geamul și doza: în emisfera nordică, raportul UVA/UVB e mare iarna și mic vara, pentru că UVA variază mai puțin decât UVB cu sezonul. Geamul obișnuit filtrează UVB, dar lasă să treacă UVA. În viața reală, crema cu SPF se aplică în cantități de 0,39–1 mg/cm², față de 2 mg/cm² la testare, ceea ce scade considerabil protecția.

• Nishimura, K., Ikehata, H., Douki, T., et al. (2021). Seasonal differences in the UVA/UVB ratio of natural sunlight influence the efficiency of the photoisomerization of (6-4) photoproducts into their Dewar valence isomers. Photochemistry and Photobiology, 97(3), 582–588. PubMed
• Marionnet, C., Tricaud, C., & Bernerd, F. (2015). Exposure to non-extreme solar UV daylight: spectral characterization, effects on skin and photoprotection. International Journal of Molecular Sciences, 16(1), 68–90. PubMed
• Tuchinda, C., Srivannaboon, S., & Lim, H. W. (2006). Photoprotection by window glass, automobile glass, and sunglasses. Journal of the American Academy of Dermatology, 54(5), 845–854. PubMed
• Petersen, B., & Wulf, H. C. (2014). Application of sunscreen: theory and reality. Photodermatology, Photoimmunology & Photomedicine, 30(2–3), 96–101. PubMed

6) Curățarea și apa caldă: surfactanții agresivi pot afecta proteinele și lipidele pielii; cei blânzi interacționează cât mai puțin cu ele. Iritația produsă de surfactanți crește odată cu temperatura apei.

• Ananthapadmanabhan, K. P., Moore, D. J., Subramanyan, K., et al. (2004). Cleansing without compromise: the impact of cleansers on the skin barrier and the technology of mild cleansing. Dermatologic Therapy, 17(Suppl 1), 16–25. PubMed
• Berardesca, E., Vignoli, G. P., Distante, F., et al. (1995). Effects of water temperature on surfactant-induced skin irritation. Contact Dermatitis, 32(2), 83–87. PubMed

Întrebări frecvente

1. De ce simt pielea mai uscată toamna?

Pentru că stratul de la suprafață rămâne cu mai puțină apă. Aerul rece ține mai puțină umezeală, caloriferele usucă și mai tare aerul din casă, iar la frig ajunge mai puțin sebum la suprafața pielii. Bariera are mai mult de lucru decât vara.

2. Ce este TEWL?

TEWL (Transepidermal Water Loss) e pierderea transepidermică de apă: apa care trece prin stratul cornos și se evaporă la suprafața pielii. E normală și crește când bariera e slăbită. Aerul uscat, în plus, deshidratează stratul cornos în doar câteva ore.

3. Trebuie să-mi schimb toată rutina toamna?

Nu. Ajung câteva ajustări: un gel cu umectanți sub crema de zi, pe pielea ușor umedă; o cremă de noapte mai bogată; SPF în continuare; un produs de curățare blând.

4. Am nevoie de SPF toamna și iarna?

Da. UVB-ul scade mult în sezonul rece, dar UVA-ul scade mult mai puțin și trece prin geamul obișnuit. SPF-ul rămâne ultimul pas dimineața.

5. Ce sunt umectanții, emolienții și ocluzivii?

Umectanții (acid hialuronic, glicerină, uree) atrag și leagă apa. Emolienții umplu spațiile dintre celulele stratului cornos și netezesc suprafața. Ocluzivii formează o peliculă subțire care încetinește evaporarea.

6. De ce se aplică gelul cu acid hialuronic pe pielea umedă?

Ca umectanții să aibă ce apă să țină. Peste gel se pune o cremă, care încetinește evaporarea apei aduse de gel.

7. Ce înseamnă o cremă cu structură lamelară sau cu cristale lichide?

E o cremă în care grăsimile și apa sunt așezate în straturi fine, alternante, asemănătoare cu cele pe care le formează lipidele între celulele pielii. La Mayie, cremele din gamele Phyto și C sunt construite așa.

8. Cum aleg un produs de curățare pentru sezonul rece?

Un gel blând, folosit cu apă călduță. Dacă pielea „scârțâie” după spălare, produsul de curățare e prea agresiv pentru sezonul ăsta.

9. Ajută un umidificator pielea?

Da, mai ales noaptea. Într-o cameră cu aer mai umed (ideal 40–50% umiditate relativă), pielea rămâne mai hidratată.

10. Când ar trebui să merg la dermatolog?

Dacă pielea se crapă, sângerează, te mănâncă persistent sau rămâne roșie și iritată deși ai ajustat rutina. Cosmeticele îngrijesc pielea sănătoasă; problemele de piele le evaluează medicul dermatolog.

Tudor Panait

Fondator și formulator Mayie

Tudor este pasionat de skincare și de procesul din spatele fiecărui produs, de la idee și ingredient, până la experiența reală a pielii. Ca fondator și formulator Mayie, el caută mereu echilibrul dintre știință și simplitate, dezvoltând formule care nu doar promit rezultate, ci le susțin prin logică și coerență.

Pentru el, îngrijirea pielii nu înseamnă perfecțiune, ci consecvență și înțelegere. Crede că fiecare rutină ar trebui să fie clară, adaptată și ușor de urmat, fără confuzie sau exces.

🧡 Despre Mayie

La Mayie credem în frumusețea autentică, construită pe bază de cercetare și grijă reală pentru piele. Din 2014, creăm produse care îmbină armonios ingredientele naturale cu tehnologii avansate, într-un mod onest, transparent și eficient.

Suntem un brand românesc de skincare, dezvoltat și fabricat local, respectând cele mai stricte standarde de calitate.

👉 Descoperă mai multe în Profilul de Brand sau explorează gama completă de produse.

Pe scurt (30 secunde)

• Colagenul scade cu aproximativ 1% pe an după 25-30 de ani.
• După menopauză, pielea poate pierde până la 30% din colagen în primii 5 ani.
• Cremele „cu colagen" hidratează la suprafață — moleculele sunt prea mari pentru a pătrunde în dermă.
• SPF zilnic este intervenția cu cel mai mare impact dovedit pentru păstrarea colagenului existent.
• Activele antirid funcționează cel mai bine pe o piele protejată zilnic de soare. Retinolul stimulează producția de colagen, iar fitozomul de silybin, alternativa blândă la retinol, are un efect antirid similar retinolului.

Ghid rapid: colagenul scade cu vârsta → UV degradează colagenul existent → SPF-ul reduce degradarea → suportul pentru bariera pielii reduce inflamația → activul antirid lucrează pe ridurile deja formate → consecvența contează mai mult decât intensitatea.

Cuprins

1. Povestea Olgăi: două riduri brusc
2. Ce este colagenul și ce face în pielea ta
3. De ce scade colagenul cu vârsta
4. Ce se schimbă concret după 40 de ani
5. De ce „cremele cu colagen" nu funcționează cum crezi
6. Ce funcționează cu adevărat (susținut de date)
7. SPF: prima linie de apărare pentru colagen
8. Retinol vs fitozom de silybin — comparație
9. Plan practic — rutina pentru protejarea colagenului
10. Greșeli frecvente după 40
11. Mit vs. realitate
12. Ce spun studiile
13. Întrebări frecvente

Povestea Olgăi: două riduri brusc

Octombrie anul trecut. Am stat de vorbă cu Olga.

Mi-a spus, în trecere, că s-a uitat dimineața în oglindă și a văzut două riduri pe care nu le observase. De parcă ar fi apărut peste noapte.

Am rugat-o să povestească pe cameră. Pentru că știu că nu e singura. E genul de moment pe care îl recunoști, dacă ai trecut prin el. Acel „când s-a întâmplat asta?" care vine fără avertisment.

Pielea nu se schimbă liniar. Se schimbă în praguri. Acumulezi modificări fără să le vezi, ani la rând. Apoi într-o dimineață cu lumină dreaptă, le observi pe toate odată.

Acum un an, Olga a observat ceva. Iată ce a aflat.

Ce este colagenul și ce face în pielea ta

Colagenul este cea mai abundentă proteină din corpul uman — aproximativ 30% din toate proteinele. În piele, formează aproximativ 80% din structura dermei (stratul profund al pielii).

Gândește-te la el ca la o schelă internă: oferă tenului fermitate, structură și elasticitate. Fără colagen suficient, pielea își pierde rezistența și ridurile devin vizibile.

Există peste 28 de tipuri de colagen, dar pentru piele contează două:

• Colagen tip I — oferă rezistență structurală (~85% din colagenul pielii)
• Colagen tip III — oferă elasticitate, asociat cu pielea tânără

Colagenul nu lucrează singur. Funcționează împreună cu elastina (care permite pielii să revină după întindere) și cu acidul hialuronic (care reține apa în dermă).

De ce scade colagenul cu vârsta

Producția de colagen începe să scadă din jurul vârstei de 25 de ani, treptat. Ritmul este de aproximativ 1% pe an în condiții normale.

Există însă două procese care accelerează această scădere:

1. Îmbătrânirea cronologică (intrinsecă)

Fibroblastele — celulele care produc colagen — devin mai puțin active cu vârsta. Produc mai puțin colagen nou și mai puține semnale de regenerare. Acesta e procesul „natural" și uniform.

2. Fotoîmbătrânirea (extrinsecă)

Radiațiile UV degradează activ colagenul existent prin activarea unor enzime numite matrix metalloproteinaze (MMP), care „taie" fibrele de colagen din dermă. Un studiu pe 298 de femei între 30 și 78 de ani, din sudul Franței, a estimat că expunerea la soare ar fi responsabilă de aproximativ 80% din semnele vizibile ale îmbătrânirii feței (Flament și colab., 2013). Nu toate semnele țin însă de soare în aceeași măsură: petele pigmentare țin cel mai mult de soare, lăsarea conturului ține mai ales de vârstă, iar ridurile țin de amândouă.

Asta înseamnă că o femeie de 40 de ani care s-a protejat consecvent de soare poate avea pielea „mai tânără” decât o femeie de 35 de ani care s-a expus mult fără protecție.

Citește și: Ce trebuie să știi despre UVA și UVB

Ce se schimbă concret după 40 de ani

Am citit literatura de specialitate. Iată ce am găsit, sintetizat:

Colagenul scade mai rapid

Ritmul de bază (1% pe an) se accelerează. Studiile arată că în primii 5 ani după menopauză, pielea poate pierde până la 30% din colagenul total. Asta e o pierdere semnificativă într-un interval scurt — și explică de ce schimbările par bruște.

Estrogenul scade — și el reglează colagenul

Estrogenul nu e doar un hormon „de reproducere". În piele, estrogenul stimulează direct producția de colagen, menține hidratarea și reglează grosimea pielii. Când scade — în perimenopauză și după — toate aceste funcții slăbesc simultan.

Bariera pielii devine mai subțire

Stratul exterior al pielii pierde din lipidele care țin apa înăuntru. Pielea devine mai uscată, mai sensibilă, mai reactivă. Ridurile fine par mai vizibile pentru că pielea are mai puțin „buffer" de hidratare.

Circulația în dermă încetinește

Capilarele profunde devin mai puțin eficiente. Nutrienții și oxigenul ajung mai greu la celule. Procesul de regenerare durează mai mult.

Toate astea se întâmplă în paralel, nu unul după altul. De aceea schimbarea pare bruscă.

Menopauza și pielea: ce poate face o cremă și ce ține de medic

Clientele aflate la menopauză mă întreabă de obicei ce am pentru riduri, ca să pară mai tinere. Eu le recomand întotdeauna o rutină, nu un singur produs, iar Rutina Mayie AM+PM este cea care prinde cel mai bine la ele. Are în ea și hidratare intensă, și un activ antirid, și SPF, care ajută la prevenția formării de noi riduri. Hidratarea vine dintr-un gel cu trei tipuri de acid hialuronic, iar activul antirid este fitozomul de silybin. O rutină are sens pentru că la menopauză în piele se schimbă mai multe lucruri în același timp.

Menopauza înseamnă 12 luni la rând fără menstruație și apare de obicei între 45 și 55 de ani (Organizația Mondială a Sănătății). Perioada de tranziție, de la primele schimbări ale ciclului până la un an după ultima menstruație, se numește perimenopauză. Estradiolul este principalul estrogen, iar după menopauză nivelul lui scade aproape la zero, așa că pielea nu pierde atunci doar colagen. Review-ul lui Lephart și Naftolin, citat mai jos la „Ce spun studiile”, descrie și celelalte schimbări. Pielea devine mai uscată și mai subțire, bariera se reface mai greu, iar apărarea antioxidantă slăbește. În acest fel, un activ pe care pielea îl tolera bine acum câțiva ani poate ajunge să o irite.

Ce poate face o cremă este să lucreze pe partea de uscăciune și pe barieră. Aici se aplică regula pe care o repet des: două straturi subțiri țin mai bine decât unul gros. Întâi vin umectanții, cum sunt glicerina, ureea sau acidul hialuronic, care atrag apa în piele. Apoi vine o cremă cu lipide, care încetinește evaporarea ei. Seara este bine ca această cremă să fie ceva mai bogată decât cea de zi. Produsele noi le încerci unul câte unul, întâi pe o zonă mică, ca să vezi cum le tolerează pielea ta în perioada asta. Iar SPF-ul cu protecție UVA este bine să rămână în fiecare dimineață, pentru că ajută la protejarea colagenului pe care îl ai.

Ce nu poate face o cremă: nu înlocuiește estrogenul și nu schimbă ce se întâmplă hormonal în corp. Bufeurile, somnul, sănătatea oaselor sau o eventuală terapie hormonală le discuți cu medicul tău, care îți cunoaște istoricul. Eu nu intru în aceste subiecte în articol, pentru că noi nu facem medicină. Decizia de a lua un supliment cu colagen este bine să o iei tot împreună cu medicul tău. Nu toate formele de colagen au fost studiate la fel, iar cele mai multe studii s-au făcut pe peptidele de colagen. Dovezile pentru suplimente sunt însă încă împărțite, iar ce arată studiile de până acum am scris mai jos, la întrebările frecvente. Dacă pe piele apar mâncărimi care nu trec, roșeață persistentă sau pete noi care se schimbă, mergi la dermatolog.

De ce „cremele cu colagen" nu funcționează cum crezi

Aici trebuie să fiu sincer cu tine, chiar dacă pare contraintuitiv:

Moleculele de colagen aplicate topic sunt prea mari pentru a pătrunde dincolo de stratul superficial al pielii.

Colagenul aplicat prin cremă nu ajunge în dermă. Nu se „integrează" în structura pielii tale. Nu construiește colagen nou.

Ce face însă o cremă „cu colagen":

• Hidratează la suprafață (efect umectant)
• Creează un film protector temporar
• Poate face ridurile fine vizibil mai puțin adânci pentru câteva ore

Nu sunt inutile. Dar nu fac ce promite ambalajul.

Mecanismele care construiesc colagen nou în derm sunt:

1. Stimularea fibroblastelor prin activi precum retinoizi sau peptide
2. Reducerea degradării colagenului existent prin SPF și antioxidanți
3. Sinteza din interior prin aminoacizi (proteine) + vitamina C (cofactor obligatoriu)

Ce funcționează cu adevărat (susținut de date)

Aici e partea care vreau să fie clară. Listez doar lucruri cu dovezi solide:

1. Protecția UV consecventă

Singura intervenție cu impact dovedit major. SPF zilnic, inclusiv iarna, inclusiv în zile noroase. Dacă faci un singur lucru, fă-l pe acesta.

2. Antioxidanții (Vitamina C, niacinamidă, Vitamina E)

Reduc stresul oxidativ care degradează colagenul. Vitamina C are bonus important: e cofactor obligatoriu în sinteza colagenului. Fără vitamina C suficientă, corpul nu poate produce colagen nou.

3. Retinoizii topici (retinol, retinaldehidă, tretinoină)

Standardul de aur pentru stimularea producției de colagen. Studiile clinice arată îmbunătățiri semnificative ale ridurilor fine după 12+ săptămâni de utilizare consecventă.

4. Activele anti-aging blânde (fitozom de silybin, peptide)

Pentru pielea sensibilă sau pentru cine nu se împacă cu retinolul, există alternative blânde la retinol. Fitozomul de silybin are un efect antirid similar retinolului și nu sensibilizează pielea la soare. În studiul publicat pe ingredient, niciuna dintre cele 14 participante din grupul cu silybin nu a raportat disconfort. Silybinul are și proprietăți antioxidante, dar asta nu înseamnă că te protejează de soare. De aceea SPF-ul este bine să rămână ultimul pas dimineața.

5. Suport pentru bariera pielii

Hidratare adecvată (umectanți + sigilare), evitarea agresiunilor (curățare prea dură, prea multe active simultan). O barieră intactă lasă activele să funcționeze.

6. Stilul de viață

• Somn 7-8h — pielea se regenerează predominant noaptea
• Dietă bogată în proteine — aminoacizi pentru sinteza colagenului
• Vitamina C alimentar — citrice, legume verzi, ardei
• Reducerea stresului cronic — cortizolul ridicat degradează activ colagenul
• Fără fumat — fumatul accelerează masiv pierderea de colagen

SPF: prima linie de apărare pentru colagen

Repet pentru că merită: SPF zilnic este intervenția cu cel mai mare ROI pentru păstrarea colagenului.

Iată de ce:

• Radiațiile UVA penetrează adânc în dermă și activează MMP — enzimele care degradează colagenul
• UVA trece prin nori, geamuri, mașină. Nu ai nevoie de „soare puternic" pentru daune cumulative
• Daunele sunt cumulative — fiecare expunere fără protecție se adună la totalul de o viață

Dacă ai un activ anti-aging excelent dar nu folosești SPF, e ca și cum ai construi o casă fără acoperiș. Activele pot stimula colagen nou dar UV-ul îl va degrada mai repede decât poți produce.

👉 Daily Defence SPF Moisturiser — formulă ușoară, bine tolerată inclusiv pe ten mixt/gras.

Retinol vs fitozom de silybin — comparație clară

Pentru riduri există două direcții principale: retinoizii sau alternativele blânde, cum este fitozomul de silybin. Am pus cele două direcții una lângă alta în tabelul de mai jos, ca să observi unde se aseamănă și unde diferă.

Eu am ajuns la silybin pe filiera antioxidanților și am făcut din fitozomul de silybin activul gamei noastre antirid. PhytoDerm Antiwrinkle Nectar este gelul-ser foarte lejer pe care l-am construit în jurul acestui activ. Am formulat Nectarul ca gel apos, fără uleiuri, pentru că după Nectar urmează în rutina normală o cremă. Nu am vrut să încărcăm pielea cu uleiuri, ca la finalul rutinei pielea să rămână lejeră. Nectarul conține 0,8% fitozom de silybin (complex silybin–lecitină), aceeași concentrație ca în studiul publicat pe ingredient.

Pentru că silybinul nu sensibilizează pielea la soare, Nectarul se folosește și dimineața, și seara. Aplică gelul-ser după curățare. Ideal este ca Nectarul să vină după Hydration Booster Jelly, dar dacă vrei mai puțini pași în rutină, poți să nu mai folosești Jelly-ul deloc. Uneori Jelly-ul și Nectarul sunt același pas și folosești doar unul dintre ele. Dimineața folosește o cantitate mică de Nectar, adică trei apăsări pe pompiță, iar imediat după Nectar poți aplica crema cu SPF. Seara încheie rutina cu o cremă. Efectul antirid se construiește treptat: evaluează rezultatul după aproximativ 8 săptămâni de folosire constantă. Dacă vrei să încerci Nectarul înainte de flaconul de 50 ml, am lansat și formatul de 6 ml, pentru testare sau pentru călătorie.

Citește și: Silybin – alternativa blândă și eficientă la retinol

Plan practic — rutina pentru protejarea colagenului

Nu îți promit miracole. Ce îți promit e o rutină simplă, susținută de date, ușor de urmat.

Mai jos este varianta scurtă a rutinei. Varianta completă, cu explicația fiecărui pas și cu alegerea cremei de ochi, am scris-o separat în ghidul despre riduri și fermitate.

Dimineața

1. Curățare blândă — pH fiziologic, fără stripping. 👉 Silk Effect Gentle Cleanser
2. Hidratare — un strat ușor cu acid hialuronic. 👉 Hydration Booster Jelly
3. Antioxidant (opțional) — vitamina C sau un serum cu niacinamide
4. SPF — pasul nenegociabil. 👉 Daily Defence SPF Moisturiser

Seara

1. Curățare — dublă dacă ai folosit machiaj sau ai SPF rezistent
2. Activ anti-aging — retinol progresiv sau fitozom de silybin. 👉 PhytoDerm Antiwrinkle Nectar
3. Hidratare — sigilează rutina cu o cremă cu confort 👉 C-night Moisturiser

Frecvența activelor anti-aging

Schema de mai jos este pentru retinol, pe care îl introduci treptat. Nectarul cu fitozom de silybin se poate folosi zilnic, dimineața și seara, pentru că silybinul nu sensibilizează pielea la soare.

• Săptămâna 1-2: retinolul de 2 ori pe săptămână, seara (fitozomul de silybin se folosește zilnic, din prima zi)
• Săptămâna 3-4: de 3 ori pe săptămână
• După săptămâna 4: dacă pielea răspunde bine, poți crește la utilizare zilnică

Notă: consecvența contează mai mult decât intensitatea. 6 luni de SPF zilnic + retinol de 3x pe săptămână bate 2 săptămâni de tratament intensiv urmate de abandon.

Greșeli frecvente după 40

• Sari peste SPF în zile noroase / iarna — UVA penetrează norii. Norii subțiri opresc doar o parte din radiația UV, iar UVA trece și prin geam.
• Combinarea agresivă a activelor — retinol + acizi + vitamina C pură simultan = iritație, nu „skincare avansat".
• Schimbatul rutinei prea des — dacă schimbi produsele la câteva săptămâni, nu ai cum să știi ce a funcționat. La un activ antirid, evaluează rezultatul după aproximativ 8 săptămâni de folosire constantă.
• Curățare prea agresivă — sub iluzia că „curățarea adâncă" ajută. Subțiază bariera.
• Cumpărarea cremelor scumpe „cu colagen" fără SPF zilnic — bani aruncați pe fereastră.
• Așteptarea unor rezultate vizibile în 2 săptămâni — pierderea de colagen s-a adunat în ani, iar efectul antirid se construiește și el treptat.

Mit vs realitate

• Mit: „Cremele cu colagen îmi reumplu colagenul pierdut."
  Realitate: Moleculele de colagen sunt prea mari pentru a pătrunde în dermă. Cremele hidratează la suprafață, atât.
• Mit: „Sunt prea tânără pentru a începe rutina anti-aging."
  Realitate: Colagenul începe să scadă din jurul vârstei de 25 de ani. Cu cât începi mai devreme cu SPF + bază bună, cu atât mai bine.
• Mit: „Suplimentele cu colagen oral inversează ridurile."
  Realitate: Dovezile sunt încă împărțite și nu arată că un supliment cu colagen inversează ridurile. Analizele pe colagen hidrolizat au găsit îmbunătățiri ale hidratării și elasticității pielii, dar în studiile de calitate mai bună și în cele fără finanțare de la producători efectul a dispărut (Myung și Park, 2025).
• Mit: „Dacă nu este soare, nu am nevoie de SPF."
  Realitate: UVA penetrează ferestrele apartamentelor și ale mașinilor. Expunerea cumulativă în interior e reală.
• Mit: „Genetica decide totul. Mama mea n-a avut riduri devreme, nici eu n-o să am."
  Realitate: Genetica contează, dar nu decide singură. Expunerea la soare adunată în timp, fumatul, somnul și stresul lasă și ele urme pe piele, iar de aceea două femei de aceeași vârstă pot arăta foarte diferit.

Ce spun studiile

1) Pierderea colagenului cu vârsta și după menopauză: review-urile recente confirmă că deficiența de estrogen post-menopauză produce pierdere accelerată de colagen, elastină, vascularizație și funcție a fibroblastelor, alături de creșterea activității MMP (enzime care degradează matricea extracelulară).

• Lephart, E. D., & Naftolin, F. (2020). Menopause and the Skin: Old Favorites and New Innovations in Cosmeceuticals for Estrogen-Deficient Skin. Dermatology and Therapy, 11(1), 53–69. DOI
• Shuster, S., Black, M. M., & McVitie, E. (1975). The influence of age and sex on skin thickness, skin collagen and density. British Journal of Dermatology, 93(6), 639–643. PubMed

2) UV și degradarea colagenului (fotoîmbătrânire): UV este factorul principal de mediu în îmbătrânirea pielii. Procesul este cumulativ și se corelează cu degradarea colagenului prin activarea MMP-1.

• Fisher, G. J., Kang, S., Varani, J., et al. (2002). Mechanisms of photoaging and chronological skin aging. Archives of Dermatology, 138(11), 1462–1470. PubMed
• Flament, F., Bazin, R., Laquieze, S., et al. (2013). Effect of the sun on visible clinical signs of aging in Caucasian skin. Clinical, Cosmetic and Investigational Dermatology, 6, 221–232. PubMed
• Hughes, M. C., Williams, G. M., Baker, P., & Green, A. C. (2013). Annals of Internal Medicine, 158(11), 781–790. PubMed

3) Bariera cutanată și hidratarea: bariera cutanată sănătoasă reduce TEWL (pierderea apei) și protejează colagenul de stresul oxidativ.

• Proksch, E., Brandner, J. M., & Jensen, J. M. (2008). The skin: an indispensable barrier. Experimental Dermatology, 17(12), 1063–1072. PubMed

4) Retinol și stimularea colagenului: retinolul topic are dovezi clinice solide pentru îmbunătățirea ridurilor fine prin modificări în matricea dermică.

• Kafi, R., Kwak, H. S., Schumacher, W. E., et al. (2007). Improvement of naturally aged skin with vitamin A (retinol). Archives of Dermatology, 143(5), 606–612. PubMed

5) Silybinul în laborator și pe piele: pe fibroblaste din piele umană, tratate cu silybin și apoi expuse la UVA, silybinul a redus radicalii liberi formați de radiație. A scăzut și cantitatea de MMP-1, enzima care degradează colagenul. În eprubetă, silybinul și ceilalți compuși din armurariu au încetinit și enzimele care degradează colagenul și elastina. Sunt rezultate de laborator, nu pe oameni.

Activul (fitozomul de silybin), în aceeași concentrație ca în produsele Mayie, a fost testat într-un studiu publicat, placebo-controlat: 57 de femei de 45–73 de ani, dintre care 14 în grupul cu extract de armurariu, cremă de două ori pe zi timp de 56 de zile. Autorii au descris efectul antirid ca asemănător retinolului. Niciuna dintre cele 14 participante nu a raportat disconfort, față de aproximativ o treime în grupul cu retinol. Studiu pe ingredient, nu pe produsul Mayie. (Boira și colab., Journal of Cosmetic Dermatology, 2025, PMID 39692756)

• Rajnochová Svobodová, A., Gabrielová, E., Michaelides, L., et al. (2018). UVA-photoprotective potential of silymarin and silybin. Archives of Dermatological Research, 310(5), 413–424. PubMed
• Vostálová, J., Tinková, E., Biedermann, D., et al. (2019). Skin Protective Activity of Silymarin and its Flavonolignans. Molecules, 24(6), 1022. PubMed
• Boira, C., Chapuis, E., Lapierre, L., et al. (2025). Journal of Cosmetic Dermatology, 24(1), e16613. PubMed

6) Suplimentele cu colagen: analizele care adună studiile pe colagen hidrolizat au găsit îmbunătățiri ale hidratării și elasticității pielii. Studiile au inclus adulți între 20 și 70 de ani, în cea mai mare parte femei. O analiză din 2025 a observat că efectul dispare în studiile de calitate mai bună și în cele fără finanțare de la producători. Separat, vitamina C este necesară enzimelor care formează și stabilizează colagenul în piele.

• de Miranda, R. B., Weimer, P., & Rossi, R. C. (2021). Effects of hydrolyzed collagen supplementation on skin aging: a systematic review and meta-analysis. International Journal of Dermatology, 60(12), 1449–1461. PubMed
• Pu, S. Y., Huang, Y. L., Pu, C. M., et al. (2023). Effects of Oral Collagen for Skin Anti-Aging: A Systematic Review and Meta-Analysis. Nutrients, 15(9), 2080. PubMed
• Myung, S. K., & Park, Y. (2025). The American Journal of Medicine, 138(9), 1264–1277. PubMed
• Pullar, J. M., Carr, A. C., & Vissers, M. C. M. (2017). The Roles of Vitamin C in Skin Health. Nutrients, 9(8), 866. PubMed

Concluzie din literatura medicală: protejarea colagenului existent (SPF + antioxidanți) este mai eficientă decât încercarea de a-l înlocui prin produse topice cu colagen. Stimularea producției noi se face prin activi care stimulează fibroblastele (retinoizi, peptide), pe o piele cu bariera intactă.

Citește și:
• Lumina din spatele umbrelor: cum poți reduce petele pigmentare
• Silybin – alternativa blândă și eficientă la retinol
• Ce trebuie să știi despre UVA și UVB
• Diferențele dintre un derivat de vitamina C și vitamina C pură
• Rutina de toamnă pentru ten: ce se întâmplă în piele când vine frigul

Întrebări frecvente

1. La ce vârstă începe să scadă colagenul?

Producția de colagen începe să scadă cu aproximativ 1% pe an după 25-30 de ani. Ritmul se accelerează după 40, mai ales în perimenopauză.

2. Cremele cu colagen funcționează?

Nu pentru a construi colagen nou. Moleculele sunt prea mari pentru a pătrunde dincolo de stratul superficial al pielii. Hidratează, dar nu înlocuiesc colagenul pierdut.

3. Cât colagen pierd la menopauză?

Studiile arată că pielea poate pierde până la 30% din colagenul total în primii 5 ani după menopauză.

4. SPF chiar protejează colagenul?

Da. UV-ul activează enzimele MMP, care degradează colagenul existent, iar SPF-ul zilnic reduce această degradare. Într-un studiu din Australia, 903 adulți sub 55 de ani au fost urmăriți timp de 4 ani și jumătate. Cei care au folosit zilnic protecție solară au avut o îmbătrânire a pielii cu 24% mai mică decât cei care au folosit-o doar când au vrut (Hughes și colab., 2013). Pentru prevenția ridurilor, SPF-ul este cel mai important pas din rutină.

5. Suplimentele orale cu colagen funcționează?

Dovezile sunt încă împărțite. Nu toate formele de colagen aduc îmbunătățiri la piele, iar cele mai multe studii s-au făcut pe colagen hidrolizat, adică pe peptide de colagen. Analizele care adună aceste studii au găsit îmbunătățiri ale hidratării și elasticității pielii (de Miranda și colab., 2021; Pu și colab., 2023). O analiză din 2025 a observat însă că efectul apare mai ales în studiile finanțate de producători și dispare în studiile de calitate mai bună (Myung și Park, 2025). Un supliment nu ține locul SPF-ului zilnic, iar decizia de a lua un supliment este bine să o iei împreună cu medicul tău.

6. Care e diferența între retinol și fitozom de silybin?

Retinolul stimulează producția de colagen, dar poate irita, mai ales la început, și sensibilizează pielea la soare, așa că se folosește mai ales seara. Fitozomul de silybin este alternativa blândă la retinol și are un efect antirid similar retinolului. Silybinul nu sensibilizează pielea la soare, așa că activul antirid își are locul în crema de dimineață, alături de SPF. Am pus fitozomul de silybin în PhytoDerm Antiwrinkle Nectar, pe care îl folosești dimineața și seara, și în Phyto SPF50 Moisturiser, crema de zi cu SPF 50.

7. Pot folosi retinol la 25 de ani?

Da. Un activ antirid zilnic, pe lângă SPF, îl recomand de la 25–30 de ani. Retinolul îl introduci treptat, în concentrații mici, și îl folosești mai ales seara, pentru că sensibilizează pielea la soare. Dacă pielea ta nu se împacă cu retinolul sau vrei un activ antirid și dimineața, fitozomul de silybin este alternativa blândă la retinol și nu sensibilizează pielea la soare.

8. De ce se accentuează ridurile iarna?

Aer uscat + încălzire artificială + dușuri fierbinți cresc TEWL (pierderea apei prin piele). Pielea deshidratată face ridurile fine mai vizibile, chiar dacă pierderea structurală de colagen e aceeași.

9. Cât timp până văd rezultate de la o rutină nouă?

Hidratarea se simte din primele zile. Pentru efectul antirid, evaluează rezultatul după aproximativ 8 săptămâni de folosire constantă.

10. Dieta poate ajuta producția de colagen?

Da. Proteine (aminoacizi necesari pentru sinteza colagenului), vitamina C (cofactor obligatoriu), zinc și omega-3 (reduc inflamația cronică). Fără ele, suplimentarea topică sau orală e mai puțin eficientă.

11. Ce contează mai mult: produsele scumpe sau consecvența?

Consecvența. Un SPF de 100 de lei aplicat zilnic 365 de zile bate un SPF de 300 de lei aplicat 50 de zile pe an.

12. Ridurile mele sunt mai adânci decât ale prietenelor de aceeași vârstă. De ce?

Genetica are partea ei, dar nu explică singură diferența. Contează mult și expunerea la soare adunată în timp, fumatul, stresul cronic, dieta și somnul, iar acestea diferă mult de la o femeie la alta, chiar la aceeași vârstă.

13. De la ce vârstă se ia colagen?

Nu există o vârstă de la care colagenul „se ia”. Colagenul din piele începe să scadă după 25–30 de ani, cu aproximativ 1% pe an, iar în primii ani după menopauză scade mai repede. Dar asta nu înseamnă că de la o anumită vârstă ai nevoie de un supliment. Studiile pe suplimentele cu colagen au inclus adulți între 20 și 70 de ani, așa că nici ele nu arată o vârstă de la care colagenul devine necesar (de Miranda și colab., 2021). Colagenul luat ca supliment poate avea sens, dar dovezile sunt încă împărțite și nu toate formele de colagen chiar aduc îmbunătățiri la piele. Cele mai multe studii s-au făcut pe peptidele de colagen, iar corpul are nevoie și de cofactori, cum este vitamina C. Cofactorii sunt substanțe fără de care enzimele care formează colagenul nu își pot face treaba. Suplimentele cu colagen sunt suplimente alimentare, nu produse cosmetice, iar decizia de a lua un supliment este bine să o iei împreună cu medicul tău. Ca formulator, îți pot spune că la orice vârstă SPF-ul zilnic ajută la protejarea colagenului pe care îl ai deja, pentru că UV-ul activează enzimele care degradează colagenul. Prevenția poate să înceapă încă din preadolescență sau adolescență, iar asta înseamnă hidratare și protecție solară. Un activ antirid zilnic, pe lângă SPF, îl recomand de la 25–30 de ani. Rutina completă, pas cu pas, o găsești în ghidul despre riduri și fermitate.

Tudor Panait

Fondator și formulator Mayie

Tudor este pasionat de skincare și de procesul din spatele fiecărui produs, de la idee și ingredient, până la experiența reală a pielii. Ca fondator și formulator Mayie, el caută mereu echilibrul dintre știință și simplitate, dezvoltând formule care nu doar promit rezultate, ci le susțin prin logică și coerență.

Pentru el, îngrijirea pielii nu înseamnă perfecțiune, ci consecvență și înțelegere. Crede că fiecare rutină ar trebui să fie clară, adaptată și ușor de urmat, fără confuzie sau exces.

🧡 Despre Mayie

La Mayie credem în frumusețea autentică, construită pe bază de cercetare și grijă reală pentru piele. Din 2014, creăm produse care îmbină armonios ingredientele naturale cu tehnologii avansate, într-un mod onest, transparent și eficient.

Suntem un brand românesc de skincare, dezvoltat și fabricat local, respectând cele mai stricte standarde de calitate.

👉 Descoperă mai multe în Profilul de Brand sau explorează gama completă de produse.

Primăvara mai adaugă două lucruri: soarele urcă tot mai sus de la o săptămână la alta, iar tot atunci apare tentația de a porni toate activele deodată, ca pielea să-și revină mai repede. Ca formulator, îți pot spune că aici contează și ordinea pașilor, nu doar produsele pe care le alegi. Întâi refaci hidratarea, cu un gel cu umectanți pe pielea ușor umedă și o cremă deasupra. Apoi aplici în fiecare dimineață un SPF cu protecție UVA, iar crema cu SPF poate avea în ea, din prima zi, și un activ antirid care nu sensibilizează pielea la soare. Un produs antirid separat, pentru seară, îl adaugi abia după câteva zile, când pielea s-a liniștit. Mai jos îți explic de ce, pas cu pas.

Pe scurt (30 secunde)

• După iarnă, stratul de la suprafața pielii are mai puțină apă: aerul rece și caloriferele cresc pierderea transepidermică de apă (TEWL), iar o parte din liniile fine sunt riduri de deshidratare.
• Hidratarea care durează are două straturi: un gel cu umectanți (acid hialuronic, glicerină, uree) pe pielea ușor umedă și o cremă deasupra, care încetinește evaporarea.
• SPF-ul cu protecție UVA este bine să rămână ultimul pas în fiecare dimineață, pentru că UVA trece și prin nori, și prin geam.
• Fitozomul de silybin este alternativa blândă la retinol: are un efect antirid similar retinolului și nu sensibilizează pielea la soare, așa că poate sta chiar în crema de zi cu SPF, din prima zi. Un produs antirid separat, pentru seară, îl adaugi după câteva zile, când pielea s-a liniștit.
• Hidratarea o simți din primele zile, iar efectul antirid îl evaluezi după aproximativ 8 săptămâni de folosire constantă.

Ghid rapid: după iarnă crește TEWL → bariera e fragilizată → ridurile fine sunt adesea „riduri de deshidratare” → soluția este hidratare stratificată + sigilare + SPF → apoi, anti-aging blând (ex: fitozom de silybin) pentru efect antirid cu toleranță bună.

Cuprins

1. Povestea scrisă pe piele după iarnă
2. Ce se întâmplă fiziologic cu bariera cutanată
3. Ce înseamnă hidratare reală (nu doar o cremă)
4. Rutina Hydrate & Protect explicată
5. De ce SPF este pasul decisiv
6. Retinolul: eficient, dar nu pentru toată lumea
7. Fitozomul de Silybin: alternativa blândă
8. Retinol vs Silybin – tabel comparativ
9. Plan practic de 7 zile pentru reset
10. Greșeli frecvente la ieșirea din iarnă
11. Ce spun studiile
12. Întrebări frecvente

Povestea scrisă pe piele după iarnă

Februarie. Lumina se schimbă.
Machiajul nu mai arată la fel.
Tenul pare tern, mai aspru, uneori mai reactiv.

Nu este doar frigul.
Este cumulul dintre aer uscat, diferențe mari de temperatură, încălzire artificială și radiații UV subestimate.

Pielea nu „îmbătrânește” brusc primăvara.
Se deshidratează cronic.

Și asta se vede exact în aceleași locuri: sub ochi, în jurul gurii, între sprâncene. Zonele cu mimică bogată devin primele „barometre” ale deshidratării.

În multe cazuri, ridurile fine care te sperie în oglindă nu sunt riduri „fixe”. Sunt riduri accentuate de un strat cornos deshidratat: pielea e ca o foaie fină de hârtie care s-a uscat prea mult.

De aceea, ieșirea din iarnă nu se face cu un restart agresiv. Se face cu o fundație calmă: barieră + apă + protecție.

Citește și: Rutina de toamnă pentru ten: ce se întâmplă în piele când vine frigul

Ce se întâmplă fiziologic cu bariera cutanată

Ce este bariera pielii

Structura formată din lipide intercelulare, corneocite și factori naturali de hidratare (NMF). Practic este o structură lamelară de substanțe alternante, unele solubile în lipide și altele solubile în apă.

Când acest „sandviș” lamelar se subțiază sau devine dezordonat, pielea pierde apă mai repede și devine mai reactivă la orice: parfum, acizi, retinoizi, vânt.

Ce este TEWL

Pierderea transepidermală de apă (Trans Epidermal Water Loss în engleză). Crește când aerul este uscat (umiditatea atmosferică redusă). Pierdem apă în mod constant prin pielea noastră.

Iarna, combinația de frig + vânt + aer încălzit în interior + dușuri mai fierbinți este rețeta perfectă pentru TEWL crescut. Iar primăvara, când începi să folosești mai multe active „pentru glow”, bariera încă fragilă poate ceda mai ușor.

De ce apar ridurile fine

Majoritatea ridurilor fine accentuate primăvara sunt cauzate de deshidratare, nu de pierdere structurală de colagen.

Asta e o veste bună: ridurile de deshidratare se pot îmbunătăți rapid (uneori în câteva zile) dacă refaci hidratarea și sigilezi corect.

Citește și: Cum ne demachiem tenul și aplicăm corect produsele cosmetice?

Ce înseamnă hidratare reală (nu doar „o cremă”)

Umectanți - atrag apa

Aici vorbim despre glicerină, propanediol sau vedeta hidratării: acidul hialuronic în mase moleculare diferite. Fiecare masă moleculară pătrunde mai adânc sau mai puțin adânc în piele formând astfel niveluri de hidratare simultan în mai multe straturi ale pielii.

Un mod simplu de a te gândi la asta: umectanții sunt „magnetul de apă” — dar au nevoie de un pas următor ca să nu se evapore totul imediat. Altfel, pot atrage apă din straturile mai profunde ale pielii și aceasta se poate evapora rapid în mediul înconjurător, rezultând deshidratarea.

În practică, gelul cu umectanți îl aplici pe pielea ușor umedă, imediat după spălare, ca umectanții să aibă ce apă să țină. Crema o aplici deasupra în cel mult un minut, ca apa să nu apuce să se evapore. În Hydration Booster Jelly am pus trei tipuri de acid hialuronic, dar și uree, glicerină și propanediol, fără niciun ulei - am creat astfel un gel a cărui treabă e apa. Grăsimile vin în stratul de deasupra, din cremă. Dacă vrei să înțelegi mai în detaliu cum lucrează umectanții și de ce contează mărimea moleculei de acid hialuronic, am scris separat ghidul despre acidul hialuronic.

NMF - refac mediul natural

Factorii naturali de hidratare (Natural Moisturising Factors în engleză). Ureea și glicerina sunt de referință. Vorbim despre o serie de molecule prezente în bariera cutanată și care au rolul de a menține în mod natural funcția de reducere a TEWL.

NMF este motivul pentru care pielea „se simte” elastică și confortabilă. Când scade, apare senzația aceea clasică de piele care ține, chiar dacă ai aplicat cremă.

Sigilare - menține hidratarea

O cremă sau un ulei de înfrumusețare pentru a reduce evaporarea apei din piele. Acționează mecanic, prin blocarea spațiilor intercelulare - aici vreau să demontez un mit: reducerea TEWL nu se face prin blocarea porilor.

Regula de aur: umectant + cremă (sigilare). Dacă sari sigilarea, hidratarea poate „dispărea” rapid, mai ales în aer uscat.

Citește și (pentru piele foarte uscată): Top uleiuri de înfrumusețare pentru ten (când și cum le folosești fără să încarci).

Rutina Hydrate & Protect - fundația de primăvară

Aceasta este o rutină Mayie simplicată, în doar 3 pași esențiali:

1. Curățare blândă

– pH fiziologic
– fără stripping

👉 Silk Effect Gentle Cleanser

Curățarea e primul loc în care „pierdem” bariera fără să ne dăm seama. Dacă după spălare simți pielea care scârțâie, acesta este un semnal clar: e prea mult.

2. Hidratare în straturi

👉 Hydration Booster Jelly

Hidratarea în straturi înseamnă să adaugi apă în piele progresiv, nu să „arunci” o cremă groasă peste o piele deja deshidratată. Beneficiile sunt superioare unei aplicări de tip "tot deodată".

3. Protecție zilnică

👉 Daily Defence SPF Moisturiser

Este rutina care nu impresionează prin agresivitate, ci prin consecvență.

Cei trei pași de mai sus sunt adunați în rutina predefinită Hydrate and Protect, care are la final Daily Defence SPF Moisturiser. Dacă vrei ca dimineața să ai, pe lângă hidratare și SPF, și un activ antirid, varianta este Hydrate, Renew & Protect. Primii doi pași sunt aceiași, Silk Effect Gentle Cleanser și Hydration Booster Jelly. Ultimul pas este Phyto SPF50 Moisturiser, cu SPF 50 și fitozom de silybin, care ajută și la reducerea vizibilă a aspectului ridurilor.

Hydrate and Protect este gândită pentru cei care vor să hidrateze pielea și să o protejeze de soare, poate pentru cei mai tineri. Hydrate, Renew & Protect este pentru cei care au deja și câteva riduri apărute, poate cei ușor mai în vârstă, de peste 30 de ani, și vor să aibă și un efect antirid. Ca reper, un activ antirid zilnic îl recomand de la 25–30 de ani. Prevenția poate să înceapă mult mai devreme, încă din preadolescență sau adolescență - asta înseamnă hidratare și protecție solară.

De ce SPF este pasul decisiv

• Radiațiile UV degradează colagenul
• Inflamația cronică accelerează îmbătrânirea
• Fără protecție, orice activ anti-aging pierde din eficiență

Mit vs Realitate

• Mit: „Dacă afară e înnorat, nu am nevoie de SPF.”
  Realitate: UVA trece prin nori și geamuri și contribuie la fotoîmbătrânire.
• Mit: „SPF îmi încarcă tenul și îmi face coșuri.”
  Realitate: textura potrivită (ușoară, bine formulată) poate fi confortabilă inclusiv pe ten mixt/gras.
• Mit: „Folosesc antioxidanți, deci pot să sar SPF.”
  Realitate: antioxidanții ajută, dar nu înlocuiesc filtrarea radiației UV.

La ieșirea din iarnă, SPF-ul contează mai mult decât pare, iar motivul este diferența dintre UVB și UVA. UVB-ul, cel care te arde, crește abia odată cu primăvara, dar UVA-ul variază mult mai puțin de la un anotimp la altul și trece și prin geam. UVA-ul aproape că nu te arde, așa că nu ai un semn vizibil că ajunge în piele, deși, în timp, accentuează ridurile și petele pigmentare. Cantitatea o măsori simplu: două dungi de cremă pe lungimea arătătorului și a mijlociului sau aproximativ un sfert de linguriță ajung pentru față și gât. La Phyto SPF50 Moisturiser am gândit o textură foarte ușoară, tocmai ca să poți aplica toată cantitatea asta fără să simți tenul încărcat. Are SPF 50 și protecție UVA, măsurate pe produsul finit, iar pe ambalaj găsești și simbolul UVA în cerc. Am pus în această cremă și fitozom de silybin, pentru că silybinul nu sensibilizează pielea la soare, așa că activul antirid poate sta chiar în crema de zi cu SPF. Dacă stai mult afară, este bine să reaplici crema frecvent, mai ales după transpirație sau după ce îți ștergi fața cu prosopul. Despre filtre, cantitate și reaplicare am scris pe larg în ghidul despre protecția solară.

Citește și: Ce trebuie să știi despre UVA și UVB

Retinolul – eficient, dar nu pentru toată lumea

• stimulează turnover-ul celular
• stimulează colagenul
• poate provoca iritație
• poate sensibiliza la UV

Retinolul rămâne un standard de aur în anti-aging. Dar există un „dar”: dacă bariera ta e deja fragilizată (după iarnă, după prea mult exfoliant, după cleansing agresiv), retinolul poate accentua exact ce încerci să repari: uscăciunea, sensibilitatea, descuamarea.

De aceea, pentru multe persoane, primăvara e momentul ideal pentru două etape: întâi barieră + SPF, abia apoi un activ antirid — fie retinol progresiv, fie o alternativă mai blândă.

Fitozom de Silybin - alternativa blândă

Ce este Silybin

Compus activ din armurariu.

Silybin (silibinin) este unul dintre principalii compuși bioactivi ai complexului numit silymarin. În literatura științifică, silymarin/silybin apare frecvent ca antioxidant și antiinflamator, inclusiv în contexte de stres oxidativ indus de UV.

Ce este un fitozom

Silybinul este o moleculă relativ mare și greu solubilă, iar pus ca atare într-o cremă rămâne în mare parte la suprafața pielii. În fitozom, silybinul este legat de fosfatidilcolina din lecitină, un fosfolipid din aceeași familie cu lipidele care alcătuiesc membranele celulare și bariera pielii. Rezultatul este un complex fitozomic, mult mai compatibil cu pielea decât silybinul simplu.

👉 PhytoDerm Antiwrinkle Nectar

Citește și: Silybin – alternativa blândă și eficientă la retinol

Retinol vs Silybin fitozom - comparație clară

Cifra din rândul despre disconfort vine dintr-un singur studiu. Activul (fitozomul de silybin), în aceeași concentrație ca în produsele Mayie, a fost testat într-un studiu publicat, placebo-controlat: 57 de femei de 45–73 de ani, dintre care 14 în grupul cu extract de armurariu, cremă de două ori pe zi timp de 56 de zile. Autorii au descris efectul antirid ca asemănător retinolului. Niciuna dintre cele 14 participante nu a raportat disconfort, față de aproximativ o treime în grupul cu retinol. Studiu pe ingredient, nu pe produsul Mayie. (Boira și colab., Journal of Cosmetic Dermatology, 2025, PMID 39692756)

Comparația completă dintre silybin și retinol, cu limitele studiului și cu produsele noastre cu fitozom de silybin, am scris-o în ghidul despre silybin.

Plan practic - reset de 7 zile

Ziua 1–3: stabilizare
Ziua 4–5: PhytoDerm Antiwrinkle Nectar, seara
Ziua 6–7: Nectarul și dimineața, apoi evaluarea

• Ziua 1: Curățare blândă + hidratare + SPF. Atât. (Scop: liniștire, nu performanță)
• Ziua 2: Repetă. Dacă pielea încă „ține”, hidratează pe piele ușor umedă și sigilează imediat.
• Ziua 3: Repetă. Observă: senzația de confort ar trebui să apară în prima parte a zilei.
• Ziua 4: Adaugă seara PhytoDerm Antiwrinkle Nectar (dacă e nevoie).
• Ziua 5: Repetă Nectarul seara. Dimineața: SPF consecvent.
• Ziua 6: Dacă pielea e calmă, poți aplica Nectarul și dimineața, după Hydration Booster Jelly: trei apăsări pe pompiță, apoi SPF-ul imediat.
• Ziua 7: Evaluează: mai puțină senzație de „piele care ține”, mai puține riduri fine „accentuate” și mai mult glow natural.

Dacă în rutina ta crema cu SPF este Phyto SPF50 Moisturiser, o folosești din ziua 1. Silybinul nu sensibilizează pielea la soare, așa că activul antirid își are locul în crema de dimineață, alături de SPF. PhytoDerm Antiwrinkle Nectar îl adaugi seara din ziua 4, după ce pielea s-a liniștit în primele trei zile. Ce evaluezi în ziua 7 este hidratarea: cât de confortabilă e pielea după spălare, dacă mai „ține” și cât de vizibile sunt liniile fine de deshidratare. Efectul antirid se construiește treptat: evaluează rezultatul după aproximativ 8 săptămâni de folosire constantă.

Notă pentru ten sensibil: dacă ești predispusă la roșeață, păstrează primele 7 zile fără exfolianți. Ajută mai mult decât crezi.

Citește și: Produsele potrivite pentru îngrijirea tenului sensibil

Greșeli frecvente la ieșirea din iarnă

• exfoliere agresivă
• prea multe active simultan
• lipsa SPF
• ignorarea sigilării hidratării
• „Curățare dublă” prea dură (mai ales dimineața) — îți poate subția bariera exact când ai nevoie de ea.
• Acizi + retinoizi + vitamina C pură în aceeași perioadă — nu e „skincare avansat”, ci este adesea rețeta pentru iritație.
• SPF aplicat prea puțin — protecția reală apare când cantitatea e suficientă și aplicarea e consecventă.

Ce spun studiile

1) Bariera cutanată și TEWL: bariera pielii este o structură esențială pentru menținerea hidratării; când e afectată, TEWL crește și apare uscăciunea, sensibilitatea și accentuarea ridurilor fine.

• Proksch, E., Brandner, J. M., & Jensen, J. M. (2008). The skin: an indispensable barrier. Experimental Dermatology, 17(12), 1063–1072. Link
• Rawlings, A. V., & Harding, C. R. (2004). Moisturization and skin barrier function. Dermatologic Therapy, 17(Suppl 1), 43–48. Link

2) Umectanți (glicerină) și hidratare: glicerina are rol umectant și poate îmbunătăți proprietăți ale pielii în contexte de xerosis/barieră afectată.

• Fluhr, J. W., Darlenski, R., & Surber, C. (2008). Glycerol and the skin: holistic approach to its origin and functions. British Journal of Dermatology. Link

3) NMF (uree) și integritatea stratului cornos: urea este component al NMF și este asociată cu hidratarea și integritatea stratului cornos; există dovezi clinice privind utilizarea topică în xerosis și suport de barieră.

• Celleno, L. (2018). Topical urea in skincare: A review. Dermatology and Therapy. Link
• Piquero-Casals, J., et al. (2021). Urea in Dermatology: A Review of its Emollient, Moisturizing, Keratolytic, Skin Barrier Enhancing and Antimicrobial Properties. Dermatology and Therapy. Link

4) Acid hialuronic topic și „riduri de deshidratare”: formulările topice cu HA pot îmbunătăți hidratarea și elasticitatea; unele studii raportează și reducerea adâncimii ridurilor fine, mai ales pentru HA cu masă moleculară mică.

• Pavičić, T., Gauglitz, G. G., Lersch, P., et al. (2011). Efficacy of cream-based novel formulations of hyaluronic acid of different molecular weights in anti-wrinkle treatment. Journal of Drugs in Dermatology. Link

5) Retinol topic: retinolul topic are dovezi clinice pentru îmbunătățirea ridurilor fine asociate cu îmbătrânirea, inclusiv prin modificări ale matricei dermice.

• Kafi, R., Kwak, H. S., Schumacher, W. E., et al. (2007). Improvement of naturally aged skin with vitamin A (retinol). Archives of Dermatology, 143(5), 606–612. Link

6) UV și degradarea colagenului (fotoîmbătrânire/photoaging): UV este factorul principal de mediu în fotoîmbătrânire; procesul este cumulativ și se corelează cu degradarea colagenului și modificări structurale ale pielii.

• Fisher, G. J., Kang, S., Varani, J., et al. (2002). Mechanisms of photoaging and chronological skin aging. Archives of Dermatology, 138(11), 1462–1470. Link

7) Silymarin/Silybin și stresul oxidativ indus de UV: studiile de laborator și pe animale sugerează un rol antioxidant și antiinflamator. Asta nu înseamnă că silybinul te protejează de soare, iar SPF-ul este bine să rămână ultimul pas dimineața.

• Couteau, C., Coiffard, L., et al. (2012). Silymarin, a molecule of interest for topical photoprotection. Journal of Photochemistry and Photobiology B. Link
• Katiyar, S. K. (2002). Treatment of silymarin, a plant flavonoid, prevents ultraviolet radiation-induced immunosuppression and oxidative stress in a mouse model. Photochemistry and Photobiology. Link

Concluzie: dacă vrei o ieșire inteligentă din iarnă, ordinea optimă este: hidratare stratificată (umectanți/HA) + suport NMF (ex: uree/glicerină) + sigilare, urmată de SPF zilnic; abia apoi adaugi anti-aging (retinol progresiv sau alternativă blândă precum fitozomul de silybin).

Citește și:
• Lumina din spatele umbrelor: cum poți reduce petele pigmentare…
• Silybin – alternativa blândă și eficientă la retinol
• Ce trebuie să știi despre UVA și UVB
• Diferențele dintre un derivat de vitamina C și vitamina C pură
• Cum ne demachiem tenul și aplicăm corect produsele cosmetice?

Întrebări frecvente

1. De ce pielea este mai uscată primăvara?

Pentru că iarna crește pierderea transepidermală de apă (TEWL) și afectează bariera hidro-lipidică.

2. Pot avea riduri din deshidratare?

Da. Ridurile fine sunt adesea accentuate de lipsa apei în stratul cornos.

3. Este suficientă o cremă hidratantă?

Nu. Hidratarea reală presupune umectanți + NMF + sigilare.

4. De ce trebuie SPF chiar dacă nu este soare puternic?

Radiațiile UV sunt prezente pe tot parcursul anului și degradează colagenul.

5. Ce este Fitozomul de Silybin?

Este un complex fitozomic: silybinul din armurariu, legat de fosfatidilcolina din lecitină. În această formă este mult mai compatibil cu pielea decât silybinul simplu.

6. Pot folosi Silybin dimineața?

Da, inclusiv dimineața, urmat de SPF.

7. Silybinul e la fel ca retinolul?

Nu, silybinul nu este retinol. Fitozomul de silybin are un efect antirid similar retinolului și este alternativa blândă la retinol.

8. Cât durează până văd rezultate?

Hidratarea se simte din primele zile, iar liniile fine de deshidratare se pot estompa pe măsură ce pielea se rehidratează. Pentru efectul antirid, evaluează rezultatul după aproximativ 8 săptămâni de folosire constantă.

9. Pot combina Silybin cu retinol?

Da, dar alternativ și cu atenție la toleranță.

10. Ce tip de ten are cea mai mare nevoie de hidratare primăvara?

Toate tipurile de ten, inclusiv cel gras.

11. Prin ce diferă Hydrate, Renew & Protect de Hydrate and Protect?

Prin crema de zi. În Hydrate, Renew & Protect ultimul pas este Phyto SPF50 Moisturiser, cu SPF 50 și fitozom de silybin, care ajută și la reducerea vizibilă a aspectului ridurilor. În Hydrate and Protect ultimul pas este Daily Defence SPF Moisturiser, cu SPF 50+. Silk Effect Gentle Cleanser și Hydration Booster Jelly sunt aceleași în ambele rutine. Hydrate and Protect este gândită pentru cei care vor să hidrateze pielea și să o protejeze de soare, iar Hydrate, Renew & Protect pentru cei care au deja și câteva riduri apărute și vor să aibă și un efect antirid.

12. Aplic gelul hidratant pe pielea umedă sau pe pielea uscată?

Pe pielea ușor umedă, imediat după spălare, ca umectanții să aibă apă la îndemână. Apoi aplici crema deasupra în cel mult un minut, ca apa să nu se evapore. Pe pielea complet uscată, în aerul uscat din casă, umectanții trag apa din straturile mai adânci ale pielii, iar pielea poate ajunge mai uscată decât era.

13. Pot folosi o singură cremă hidratantă cu SPF în loc de două produse separate?

Da, dacă o aplici în cantitatea corectă: două dungi de cremă pe lungimea arătătorului și a mijlociului, pentru față și gât. Dacă pielea e încă deshidratată după iarnă, aplică dedesubt un gel cu umectanți, pe pielea ușor umedă.

Tudor Panait

Fondator și formulator Mayie

Tudor este pasionat de skincare și de procesul din spatele fiecărui produs, de la idee și ingredient, până la experiența reală a pielii. Ca fondator și formulator Mayie, el caută mereu echilibrul dintre știință și simplitate, dezvoltând formule care nu doar promit rezultate, ci le susțin prin logică și coerență.

Pentru el, îngrijirea pielii nu înseamnă perfecțiune, ci consecvență și înțelegere. Crede că fiecare rutină ar trebui să fie clară, adaptată și ușor de urmat, fără confuzie sau exces. Prin articolele sale, își propune să explice mecanismele din spatele ingredientelor într-un mod accesibil și onest, astfel încât fiecare persoană să își poată construi o relație mai conștientă cu propria piele.

🧡 Despre Mayie

La Mayie credem în frumusețea autentică, construită pe bază de cercetare și grijă reală pentru piele. Din 2014, creăm produse care îmbină armonios ingredientele naturale cu tehnologii avansate, într-un mod onest, transparent și eficient.

Suntem un brand românesc de skincare, dezvoltat și fabricat local, respectând cele mai stricte standarde de calitate.

Misiunea noastră este să oferim fiecărei persoane încrederea de a se simți bine în propria piele, prin formule curate, inovatoare și alese cu responsabilitate.

👉 Descoperă mai multe în Profilul de Brand sau explorează gama completă de produse.

De Tudor Panait, fondator și formulator Mayie.

Hai să lămurim o confuzie pe care o întrețin multe branduri, uneori fără să-și dea seama, alteori foarte intenționat: diferența dintre vitamina C „pură" și un derivat de vitamina C. Și de ce, dacă alegi un produs cu vitamina C uitându-te la procentul de pe ambalaj, te uiți aproape sigur la cifra greșită.

Pornesc de la o decizie concretă: în crema superhidratantă C-bright Moisturiser am folosit un derivat de vitamina C, nu acid ascorbic pur. Îți explic de ce, pentru că în spatele alegerii ăsteia stă tot ce contează când compari două produse cu vitamina C.

Dacă vrei imaginea completă, cu tot ce face și ce nu face vitamina C în skincare, am adunat-o în ghidul despre vitamina C. Aici rămân la diferența dintre forma pură și derivat.

Ce formă de vitamina C folosim, de fapt

Forma sub care C-bright livrează vitamina C în piele se numește Tetrahexyldecyl Ascorbate (o vei găsi și ca Tetraisopalmitate — e același lucru). Pe scurt, THD Ascorbate. E un derivat liposolubil al vitaminei C, și e una dintre cele mai eficiente forme de a duce o cantitate maximă de vitamina C în piele.

Aici e prima nuanță importantă: fiecare formă de vitamina C — pură sau derivat — are proprietăți, efecte și un mod de a lucra diferit. Nu sunt versiuni „mai tari" sau „mai slabe" ale aceluiași lucru; sunt molecule diferite care se comportă diferit. De aceea e greu, uneori imposibil, să le compari direct. Dar pot să-ți dau câteva repere tehnice care te ajută să judeci un produs raportat la ce ai folosit până acum.

Ce face derivatul mai bine decât acidul ascorbic pur

Față de acidul ascorbic pur aplicat topic, THD Ascorbate din C-bright are câteva avantaje pe care le-am urmărit intenționat când am formulat:

Pătrunde mai mult și mai adânc. Raportat la acidul ascorbic pur aplicat pe piele, C-bright livrează de aproximativ trei ori mai mult acid ascorbic, și pe un profil mai larg — de la suprafață până în straturile mai adânci ale pielii.

Lucrează mai eficient chiar și gram pe gram. Protecția antioxidantă și stimularea sintezei de colagen sunt mai eficiente decât la acidul ascorbic, chiar și atunci când comparăm cantități egale absorbite în piele.

Nu irită. Asta e diferența pe care o simt cel mai des oamenii cu pielea sensibilă. Acidul ascorbic pur — vitamina C „pură" — dă de la furnicături până la iritații vizibile la mulți oameni. THD Ascorbate e foarte blând: e stabil și inert pe piele și se transformă în acid ascorbic abia în urma unui proces enzimatic care are loc în piele, după ce a trecut deja de stratul cornos. Practic, devine activ acolo unde trebuie, nu la suprafață unde ar irita.

Cum am gândit livrarea

Două lucruri pe care le-am construit special în C-bright și care nu se văd din procent:

Eliberare lentă. Am elaborat un mecanism prin care ai o livrare mai puternică în primele 30 de minute de la aplicare, dar curba continuă pe o perioadă lungă după aceea. Asta face vitamina C din C-bright mai biodisponibilă — pielea apucă să metabolizeze mai mult din ce a fost aplicat, în loc să se piardă o parte rapid.

Sinergie pentru iluminare. Am cuplat THD Ascorbate cu niacinamidă, pentru efectul de uniformizare și luminozitate — cele două lucrează mai bine împreună decât separat.

Structură lamelară. C-bright e construit pe o tehnologie de cristale lichide, iar structura asta lamelară potențează sistemul de livrare a vitaminei C. E un detaliu de formulare, dar exact genul de detaliu care diferențiază două produse cu „același" procent.

De ce procentul de pe etichetă te induce în eroare

Acum partea care contează cel mai mult, și motivul pentru care am scris articolul.

E foarte dificil să compari acidul ascorbic cu THD Ascorbate doar după procentul din produs. Pentru majoritatea activelor cosmetice, mai mult nu înseamnă automat mai bun — există limite biologice ale cantității dintr-un activ pe care pielea o poate folosi într-o unitate de timp. Peste acea limită, procentul în plus nu mai face nimic util; e doar cifră pe ambalaj.

În plus, multe active — vitamina C inclusă — sunt denumiri generice pentru molecule diferite, care se comportă diferit. Așa că a folosi procentul ca metodă de comparație între două produse cu vitamina C este, din punct de vedere științific, incomplet. Și de cele mai multe ori, irelevant. De multe ori, procentul e pur și simplu material de marketing.

Ca să compari corect două produse cu vitamina C, ar trebui să iei în calcul, cel puțin: structura moleculară a vitaminei C din fiecare (acid ascorbic, THD Ascorbate, MAP, SAP etc.), apoi procentul, apoi sistemul de livrare, apoi celelalte active din formulă, apoi pH-ul produsului. E o analiză complexă, greu de făcut chiar și în laborator — darămite din fața raftului, citind o etichetă.

Din motivul ăsta, recomandarea mea sinceră e alta decât „caută procentul cel mai mare": fă o comparație reală, pe pielea ta. Cum reacționează, cum se simte, ce rezultat vezi în câteva săptămâni de folosire constantă. Pielea ta e singurul test care contează cu adevărat pentru tine.

Articol informativ despre formulare cosmetică. Pentru afecțiuni ale pielii, consultă un medic dermatolog.

Tudor Panait

Fondator și formulator Mayie

Tudor este pasionat de skincare și de procesul din spatele fiecărui produs, de la idee și ingredient, până la experiența reală a pielii. Ca fondator și formulator Mayie, el caută mereu echilibrul dintre știință și simplitate, dezvoltând formule care nu doar promit rezultate, ci le susțin prin logică și coerență.

Pentru el, îngrijirea pielii nu înseamnă perfecțiune, ci consecvență și înțelegere. Crede că fiecare rutină ar trebui să fie clară, adaptată și ușor de urmat, fără confuzie sau exces.

Pe scurt: pe alimente, termenii bio, eco, ecologic și organic sunt echivalenți și protejați prin regulamentul european pentru agricultura ecologică. Îi poate folosi doar un produs certificat, care are pe ambalaj sigla UE și codul organismului de control. Pe cosmetice, regulamentul acesta nu se aplică, iar „natural” nu are o definiție generală în lege, nici pe alimente, nici pe cosmetice.

Trăim vremuri în care fluxul de informații circulă atât de rapid, încât este suficient să intrăm în orice magazin și să fim copleșiți de cantitatea de opțiuni pe care le avem în aproape orice sector de marfă. Fie că e vorba de alimente, vestimentație sau produse cosmetice, consumatorul are atâtea alternative la dispoziție, încât uneori nici nu mai știe ce să aleagă. Drept urmare, e foarte important în momentul de față să știm să citim atât etichetele produselor, cât și să înțelegem foarte bine informația de pe ambalaj.

Există două categorii de produse la care merită să citim eticheta cu mai multă atenție: alimentele și cosmeticele. Pe primele le mâncăm, iar pe celelalte le aplicăm zilnic pe piele.

Termenul de NATURAL este foarte des întâlnit în prezent, dus chiar până la suprasaturație. Dar ce înseamnă un produs 100% natural, de fapt? Legea nu definește cuvântul „natural” în general, nici pe alimente, nici pe cosmetice. Pe un cosmetic, „natural” spune doar că ingredientele, toate sau o parte din ele, vin din plante, din minerale sau din alte surse din natură. Cât de mare e partea naturală a formulei se poate calcula după un standard internațional, ISO 16128. Ceea ce e foarte important de reținut este că un produs care are mențiunea NATURAL pe etichetă, nu prezintă nicio garanție că nu ar conține ingrediente obținute printr-o agricultură bazată pe pesticide, îngrășăminte chimice sau alte substanțe dăunătoare. De asemenea, un produs „natural” poate conține și ingrediente obținute prin sinteză, de exemplu conservanți permiși de lege. Un produs natural nu înseamnă un produs BIO, ECO sau ORGANIC!

Pe alimente, termenii bio, eco și organic sunt echivalenți. Regulamentul (UE) 2018/848 privind producția ecologică protejează termenul folosit în fiecare limbă a Uniunii Europene, împreună cu derivatele și prescurtările lui, cum sunt „bio” și „eco”. Producătorul îl alege pe cel obișnuit în limba de pe etichetă. Termenul BIO este folosit în țări ca Germania, Franța sau Italia. Termenul ORGANIC este folosit pe teritoriile vorbitoare de limba engleză: SUA, Canada, Marea Britanie. În România a fost adoptat ca standard termenul: ECOLOGIC.

Un produs certificat eco, bio sau organic provine dintr-o fermă bio în care se practică agricultura organică. Acest proces presupune conservarea biodiversității și promovarea echilibrului biologic. Nu este permisă folosirea insecticidelor, pesticidelor, antibioticelor, hormonilor sau acceleratorilor de creștere, fertilizanților și îngrășămintelor artificiale. Nu este permisă cultivarea organismelor modificate genetic (OMG). Pot fi folosite însă anumite substanțe speciale certificate organic. De asemenea, un aliment ecologic nu conține aditivi sintetici sau solvenți și nu este sterilizat prin iradiere. Sunt necesari doi ani pentru a trece de la o cultură clasică la una ecologică.

Orice fermă sau cultură ecologică este certificată de un organism certificator autorizat și reglementat care respectă atât legislația de la nivel european, cât și cea de la nivel național. Au loc controale frecvente și riguroase și întregul proces este înregistrat în detaliu. Procesul de certificare este anual. În România, controlul și certificarea le fac organisme private, aprobate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Fiecare organism are un cod de forma RO-ECO-, urmat de trei cifre, pe care îl găsești pe ambalaj lângă sigla UE. Sigla națională „ae”, de la „agricultură ecologică”, este proprietatea ministerului și poate apărea, alături de sigla UE, pe produsele certificate.

Un produs ecologic are pe etichetă sigla UE, frunza cu 12 steluțe pe fond verde sau sigla AE (în România). De asemenea, este menționat termenul eco, bio sau organic, codul instituției care a realizat controlul și zona de proveniență.

La cosmetice, regulile sunt altele. Regulamentul european pentru agricultura ecologică se aplică alimentelor și produselor agricole, nu cremelor sau șampoanelor. Un ingredient agricol dintr-o cremă, de exemplu un ulei vegetal, poate fi certificat ecologic, dar crema în întregime nu primește certificare după acest regulament. Pentru produsul cosmetic finit, certificarea vine din altă parte: din standarde private, create de organisme de certificare. Ele stabilesc ce ingrediente și ce procese de fabricație sunt permise. Pentru nivelul organic cer și un procent minim de ingrediente certificate, pe care îl verifică apoi la producător, prin inspecții.

Unul dintre aceste standarde private, pentru cosmeticele și produsele de îngrijire organice, se numește COSMOS (Cosmetic Organic Standard).

Cele 5 categorii de ingrediente pentru un produs cosmetic sunt:

1. Apă
2. Minerale (ingrediente de origine minerală)
3. Agro-ingrediente procesate fizic
4. Agro-ingrediente procesate chimic
5. Alte ingrediente.

Dintre cele enumerate mai sus, doar ingredientele din categoriile 3 și 4 pot avea certificare ecologică. Apa poate fi tratată dacă se respectă anumite procedee permise, iar mineralele pot fi folosite atât timp cât sunt obținute fără modificări chimice.

Pe un produs cosmetic sau de îngrijire poate fi găsită una din următoarele sigle: COSMOS ORGANIC, COSMOS NATURAL, iar pentru ingrediente, CERTIFICAT COSMOS sau APROBAT COSMOS.


Cosmos Organic = semnătura acordată produselor care respectă standardul Cosmos în toate aspectele și conține procentajele necesare de ingrediente organice.

Cosmos Natural = semnătura acordată produselor care respectă cerințele standardului Cosmos în totalitate, dar nu conțin procentajul minim de ingrediente organice.

Certificat Cosmos = semnătură acordată agro-ingredientelor procesate fizic sau chimic al căror conținut organic respectă standardul Cosmos.

Aprobat Cosmos = semnătură acordată pentru materie primă non-organică, dar care este aprobată pentru a fi folosită în produsele cosmetice certificate Cosmos.

Producătorul de cosmetice și produse de îngrijire este cel care are datoria de a contacta o entitate autorizată în vederea începerii demersurilor de certificare. Procesul de certificare include inspecții anunțate sau neanunțate și poate dura câteva luni.

Ce înseamnă „natural” pe un cosmetic și ce este ISO 16128?

Pe un cosmetic, „natural” nu are o definiție în lege, iar reperul comun folosit de producători este standardul internațional ISO 16128. Standardul are două părți: prima, din 2016, definește tipurile de ingrediente, iar a doua, din 2017, arată cum calculezi cât de naturală este o formulă.

ISO 16128 împarte ingredientele în mai multe categorii, între care naturale, derivate naturale și organice, iar apa are o categorie separată. Un ingredient natural vine direct dintr-o sursă naturală, cum sunt plantele sau mineralele, fără o transformare chimică intenționată. Un derivat natural pornește de la o materie primă naturală, dar trece printr-un proces chimic sau biologic care îl transformă într-o altă moleculă. Fiecare ingredient primește apoi un indice de origine naturală: 1 pentru ingredientele naturale, 0 pentru cele care nu sunt naturale, iar pentru derivate și pentru amestecuri indicele se calculează. Din indicii ingredientelor și din cantitatea fiecăruia în rețetă iese procentul de origine naturală al produsului. După aceeași logică se calculează și partea organică, din ingredientele certificate.

Când citești un procent calculat așa, contează două detalii. Primul este apa: standardul o socotește ingredient natural, dar nu organic, iar calculul se poate face cu apă sau fără apă. O formulă cu multă apă iese astfel cu un procent natural mare, în timp ce procentul organic crește atunci când apa e scoasă din calcul. Al doilea detaliu este ce nu face standardul. ISO 16128 nu stabilește un prag de la care un produs se poate numi natural și nu se ocupă nici de afirmațiile de pe etichetă, nici de siguranța produsului. Procentul îți spune cât din formulă vine din surse naturale, după acest calcul. Despre cât de bine funcționează produsul sau despre cum îl tolerează pielea ta nu spune nimic.

Procentele de pe paginile produselor Mayie sunt calculate după acest standard, cu apa inclusă în calcul. La Hydration Booster Jelly, de exemplu, partea de origine naturală a formulei este de 98,3%, iar partea care vine din ingrediente certificate organic este de 92,8%. Ingredientele din spatele acestor procente le găsești în lista de pe pagina produsului, pe care o luăm pe rând în secțiunea următoare.

Cum citești pe etichetă ce este natural și ce este certificat?

Uită-te pe spatele etichetei înainte să dai crezare feței etichetei. Pe fața ambalajului, „natural” sau „bio” apare de multe ori scris mare, ca să te oprească în fața raftului, dar dovada stă în lista de ingrediente și în legenda de sub ea.

Lista de ingrediente urmează Regulamentul (CE) 1223/2009 în Uniunea Europeană. Ingredientele de peste 1% apar în ordinea descrescătoare a cantității, iar cele sub 1% vin după ele, în orice ordine. Lista nu-ți arată unde trece granița de la peste 1% la sub 1% - în jargonul nostru, pe pragul ăsta îl numim „punctul de 1%”. De aceea, din poziția ingredientelor în listă nu poți calcula singură cât de naturală este o formulă. Ce înseamnă fiecare ingredient din listă găsești în dicționarul nostru de ingrediente.

Producătorii care folosesc ingrediente certificate sau de origine naturală le marchează de obicei cu steluțe și explică sub listă ce înseamnă fiecare semn. Semnele nu sunt standardizate, așa că e bine să citești întâi legenda și abia apoi lista. Ia de exemplu lista de pe unul dintre produsele noastre, Hydration Booster Jelly, unde legenda are trei semne:

• o steluță, pentru ingredientele certificate organic: apa de trandafir (rosa damascena flower water) și glicerina;
• două steluțe, pentru ingredientele de origine naturală: propanediolul, acidul hialuronic (sodium hyaluronate) și sodium phytate;
• trei steluțe, pentru ingredientele permise în cosmetica organică: gluconolactona, benzoatul de sodiu, gluconatul de calciu și hidroxidul de sodiu. Primele trei ingrediente sunt sistemul de conservare, care merge împreună cu sodium phytate, iar hidroxidul de sodiu reglează pH-ul formulei;
• niciun semn: ureea și polyacrylate crosspolymer-6.

Ureea și polyacrylate crosspolymer-6 nu sunt nici certificate, nici de origine naturală. Ureea este totuși o moleculă pe care pielea ta o are deja, pentru că face parte din factorul natural de hidratare al stratului de la suprafață. În Jelly am pus-o lângă trei tipuri de acid hialuronic, glicerină și propanediol - am creat astfel un gel de hidratare. Polyacrylate crosspolymer-6 este ingredientul care îi dă textura de gel. Când lucrăm la un produs nou, formula inițială pornește de fapt de la textură - găsim întâi textura prin formulare și abia apoi adăugăm activele care trebuie.

Sunt cosmeticele bio mai bune pentru ten?

Nu automat. O certificare bio sau organică îți spune de unde vin ingredientele agricole și cum au fost cultivate și procesate. Nu îți spune însă cât de bine își face treaba produsul sau cât de bine îl tolerează pielea ta.

În Uniunea Europeană, orice cosmetic, certificat sau nu, trece înainte de vânzare printr-o evaluare a siguranței, făcută de un specialist calificat. Apoi persoana responsabilă, de obicei producătorul sau importatorul, îl notifică în portalul european al produselor cosmetice (CPNP), conform Regulamentului (CE) 1223/2009. Siguranța nu ține de originea ingredientelor, pentru că un ingredient natural poate irita la fel de bine ca unul sintetic. Uleiurile esențiale, de exemplu, conțin substanțe parfumante, cum sunt linalool și limonene, care pot da reacții alergice persoanelor sensibile. Peste o anumită concentrație, legea cere ca ele să fie trecute în lista de ingrediente.

Din același motiv, „fără chimicale” nu înseamnă nimic. Apa, uleiul de măceșe și acidul hialuronic sunt substanțe chimice la fel ca un conservant. Regulamentul (UE) 655/2013 cere ca afirmațiile despre cosmetice să fie corecte și să nu denigreze ingredientele folosite legal. Uită-te mai degrabă la ce face fiecare ingredient în formulă și la cum se potrivește produsul cu tenul tău.

Ce înseamnă „eco” pe un cosmetic, după regulile din 2026?

Pe un cosmetic, „eco” are de multe ori alt sens decât pe alimente. Aici cuvântul nu se referă la agricultura ecologică, ci la mediu, adică la ingrediente, la ambalaj sau la fabricație. Din 27 septembrie 2026 se aplică regulile din Directiva (UE) 2024/825. Ele interzic afirmațiile de mediu generice, de tipul „eco”, „prietenos cu mediul” sau „verde”, atunci când producătorul nu poate demonstra o performanță de mediu excelentă, recunoscută oficial. Tot de atunci, o etichetă de sustenabilitate poate apărea pe un produs doar dacă se bazează pe o schemă de certificare sau dacă este stabilită de o autoritate publică.

O afirmație precisă rămâne permisă dacă este adevărată și se poate dovedi, de exemplu cât din ambalaj se poate recicla. Când vezi pe ambalaj „eco” fără nicio explicație alături, întreabă-te la ce se referă: la ingrediente, la ambalaj sau la fabricație.

Ce scriem pe produsele Mayie și ce nu?

Pe produsele noastre scriem „cu ingrediente certificate organic” și nu „produs organic” sau „cosmetic bio”, pentru că certificarea o au ingredientele, nu produsul finit. Pe paginile celor mai multe produse ale noastre, ingredientele certificate organic și cele de origine naturală sunt marcate în lista de ingrediente, cu legenda dedesubt, ca la Hydration Booster Jelly. Toate produsele Mayie sunt vegane și cruelty-free (aprobate PETA), cu excepția șamponului A-silk Fortifier, care este cruelty-free, dar nu vegan.

La noi, naturalul nu este argumentul principal, ci un fapt pe care îl găsești în lista de ingrediente. Fiecare produs Mayie pornește de la întrebarea „Ce vrei să corectezi?”, iar pentru fiecare problemă alegem ingredientele active potrivite, în concentrațiile potrivite. La fitozomul de silybin, de exemplu, am ajuns pe filiera antioxidanților, nu pe cea a plantelor-minune.

Nu toate ingredientele noastre sunt de origine naturală. În cremele cu SPF folosim filtre UV organice, iar aici „organic” are sensul din chimie: molecule pe bază de carbon, obținute prin sinteză, fără legătură cu agricultura ecologică. Filtrele organice le-am ales în locul filtrelor minerale pentru că sunt complet transparente, invizibile pe piele. Filtrele minerale adaugă de multe ori pielii o culoare albicioasă, iar în cel mai bun caz lasă o tentă albicioasă deschisă, ușor rozalie. Despre filtrele UV și despre cum alegi o cremă cu SPF am scris separat, în ghidul despre cremele cu SPF.

Recomandarea noastră rămâne aceeași: testează pe pielea ta, câteva săptămâni, constant. Restul e etichetă.

În ultimul timp, universul uleiurilor esențiale s-a extins tot mai mult și a devenit din ce în ce mai căutat și apreciat, deși aceste lichide prețioase și concentrate extrase din plante au fost descoperite și folosite din cele mai vechi timpuri.
Fiecare plantă vine cu un profil complex de beneficii atât la nivel biochimic, celular și fizic, cât și la nivel emoțional, intelectual (și chiar spiritual ar spune unii).

Pe lângă mirosul îmbietor al unora dintre ele sau beneficiilor specifice, eficiența și versatilitatea uleiurilor esențiale ne invită să le introducem în viața noastră într-un fel sau altul.

În ceea ce privește sectorul frumuseții și îngrijirii pielii, uleiurile esențiale devin tot mai prezente în produsele cosmetice. Sunt căutate în special extractele cu puternice efecte antirid, antioxidante, stimulatoare de colagen și regenerante.

Cu toate că semnele îmbătrânirii pielii nu apar dintr-o dată, este important să adoptăm o rutină de îngrijire zilnică a tenului, care să hrănească, să curețe în profunzime și să hidrateze corespunzător. O astfel de rutină poate fi îmbunătățită prin adăugarea unor uleiuri esențiale cu beneficii extraordinare pentru ten. Și dacă un produs de lux care conține uleiuri esențiale prețioase este mult peste bugetul nostru, soluția ideală rămâne să ne facem noi propriul nostru ser antirid cu efecte regenerante.

Uleiurile esențiale cu efecte anti-aging puternice pot fi adăugate în uleiul de înfrumusețare într-o concentrație de 8-15 picături la 30 ml de ulei vegetal (sau mix de uleiuri) de înfrumusețare. Puteți alege un singur ulei esențial sau o combinație. Unele uleiuri esențiale sunt rare, scumpe și trebuie să fim foarte siguri de calitatea și integritatea sursei din care provin.

Metodele de extracție ale acestor uleiuri esențiale pot fi: la aburi, prin adăugarea unui solvent (în cazul unor flori foarte fragile precum cele de iasomie și vanilie) sau prin extracția cu dioxid de carbon (CO2) (o metodă modernă care produce uleiuri de calitate superioară).

Primele semne de îmbătrânire ale tenului apar în zona ochilor și a gurii și ele se datorează scăderii producției de colagen. Chiar dacă primele riduri fine de abia se observă, este important să adoptăm din timp o rutină de îngrijire zilnică a tenului care să cuprindă și un pas de hidratare intensă pe baza unui produs anti-aging. Pielea astfel își va menținea suplețea și aspectul tânăr.

Foarte multe companii din lume s-au axat, în ultimul timp, pe studiul uleiurilor esențiale și beneficiilor asupra pielii. Uleiurile esențiale descrise în cele ce urmează sunt cele care s-au remarcat în mod deosebit în sectorul de regenerare celulară și prevenire a ridurilor.

Uleiul esențial de Immortelle este actualmente la mare căutare, pe lângă cele consacrate deja. Uleiurile de tămâie, lavandă, trandafir și lemn de santal se remarcă printr-un efect emolient puternic și ajută la combaterea unor factori care îmbătrânesc pielea. Lavanda are efect calmant și este recomandată mai ales celor cu ten sensbil. Uleiul esențial de Geraniu este de asemenea foarte apreciat, el apropiindu-se mult de fruntașul topului, cel de trandafir. Uleiul esențial de Neroli este apreciat mai ales pentru capacitatea lui de a reduce petele și iritațiile.

Toate aceste beneficii și multe altele au fost dovedite de numeroase studii de cercetare și continuă să prezinte un mare interes în industria cosmetică.
Este foarte important să alegem un ulei esențial de calitate superioară, cât mai pur, care provine dintr-o sursă sustenabilă.

Top 13 uleiuri esențiale cu efecte antirid:

1. TRANDAFIR (Rosa damascena)

Metoda de extracție: distilare la aburi.
Culoare: lichid transparent spre gălbui deschis.
Aromă: florală profundă, bogată, cu ușoare note condimentate.
Alte proprietăți terapeutice: emolient, sedativ, tonic, cicatrizant, antispasmodic, antidepresiv, antiseptic, astringent, calmant.

2. IASOMIE (Jasminum grandiflorum/officinale)

Metoda de extracție: CO2 sau cu solvent.
Culoare: aurie spre portocaliu-maroniu.
Aromă: florală intensă, dulce, bogată.
Alte proprietăți terapeutice: antidepresiv, antispasmodic, antiseptic, calmant, cicatrizant, tonic nervos, stimulant, sedativ.

3. NEROLI (Citrus aurantium)

Metoda de extracție: distilare la aburi
Culoare: de la gălbui deschis la auriu. Uleiul esențial de neroli se închide la culoare cu timpul.
Aromă: florală, radiantă, dulce și ușoară.
Alte proprietăți terapeutice: antidepresiv, calmant, cicatrizant, regenerant, sedativ, tonic, antiseptic, antimicrobian.

4. LEMN DE SANTAL (Santalum album)

Metoda de extracție: distilare la aburi.
Culoare: galben deschis care devine un galben închis cu timpul, lichid ușor vâscos.
Aromă: dulce, lemnoasă, caldă, luxuriantă, orientală.
Alte proprietăți terapeutice: calmant, sedativ, emolient, tonic, antidepresiv, antiseptic, antispasmodic, astringent, cicatrizant, calmant.

5.  LAVANDĂ (Lavandula angustifolia)

Metodă de extracție: distilare la aburi sau extract CO2.
Culoare: transparent sau ușor gălbui.
Aromă: florală-ierboasă, proaspătă, diafană.
Alte proprietăți terapeutice: antidepresiv, analgezic, antibacterian, antiinflamator, antiseptic, calmant, cicatrizant, sedativ.

6. SALVIE (Salvia sclarea)

Metodă de extracție: distilare la aburi.
Culoare: de la transparent la un galben foarte deschis.
Aromă: ierboasă, caldă, moscată.
Alte proprietăți terapeutice: antiseptic, tonic, antidepresiv, analgezic, antibacterian, calmant, emenagog.

! Uleiul esențial de salvie are un statut special în ceea ce privește sfera afecțiunilor hormonale feminine.


7. LEMN DE TRANDAFIR (Aniba rosaeodora)

Metodă de extracție: distilare la aburi.
Culoare: de la transparent la gălbui deschis.
Aromă: lemnoasă, dulce, florală, ușor condimentată.
Alte proprietăți terapeutice: calmant, tonic, antiviral, antiseptic, analgezic, antifungic, antimicrobian.

8. YLANG-YLANG (Cananga odorata)

Metodă de extracție: distilare la aburi.
Culoare: de la galben deschis la galben închis.
Aromă: bogată, dulce, florală.
Alte proprietăți terapeutice: antidepresiv, calmant, tonic, sedativ, antiseptic, antispasmodic.

! Uleiul esențial de Ylang-Ylang este de obicei supus unui proces de distilare la aburi fracționat în ulei esențial de mai multe grade: extra (calitate superioară și cel mai intens), 1, 2 și 3. De asemenea, există și ulei esențial de Ylang-Ylang complet, acesta fiind rezultatul unui singur proces de distilare la aburi de până la 10 ore.

9. GERANIU (Pelargonium graveolens/ P. roseum/ P. asperum)

Metodă de extracție: distilare la aburi.
Culoare: de la galben foarte deschis la verzui deschis.
Aromă: florală, dulceagă, asemănătoare trandafirului, foarte ușor ierboasă și condimentată
Alte proprietăți terapeutice: tonic, antidepresiv, astringent, hemostatic, antiinflamator, analgezic, antibacterian, antiseptic.

10. IMMORTELLE (Helichrysum italicum)

Metodă de extracție: distilare la aburi.
Culoare: galben pal.
Aromă: pământie, ierboasă, caldă care aduce note de fân și flori.
Alte proprietăți terapeutice: analgezic, anticoagulant, antiinflamator, cicatrizant, diuretic, adjuvant hepatic.

11. TĂMÂIE (Boswellia carterii)

Metodă de extracție: distilare la aburi.
Culoare: de la transparent la gălbui.
Aromă: caldă, dulceagă, condimentată și intensă.
Alte proprietăți terapeutice: antidepresiv, tonic nervos, cicatrizant, calmant, antibacterian, antimicrobian, antiseptic.

12. SEMINȚE DE MORCOV (Daucus carota)

Metodă de extracție: distilare la aburi.
Culoare: de la galben deschis la galben închis.
Aromă: pământie, caldă, ușor fructată.
Alte proprietăți terapeutice: calmant, depurativ, adjuvant hepatic, diuretic, vasodilatator, regenerant, detoxifiant.

13. MUȘEȚEL GERMAN (Matricaria recutita)

Metodă de extracție: distilare la aburi.
Culoare: albastru intens.
Aromă: ierboasă, ca de fân și ușor dulceagă.
Alte proprietăți terapeutice: calmant, cicatrizant, depurativ, emenagog, imunostimulator, antibacterian, antiseptic, antispasmodic.

Alegeți cu mare atenție produsele pe care doriți să le aplicați pe piele. Uleiurile esențiale trebuie ambalate în recipiente de sticlă închisă la culoare, ferite de surse de căldură sau lumină, iar la ingrediente trebuie să apară menționat în procent de 100% planta respectivă.

Uleiurile esențiale sunt concentrate și nu se recomandă aplicarea lor directă pe piele, ci doar diluate într-un ulei purtător. Nu se recomandă folosirea uleiurilor esențiale de către femeile însărcinate, mămicile care alăptează, copii până la 12 ani sau persoanele alergice. De asemenea, uleiurile esențiale nu înlocuiesc un tratament recomandat de medicul specialist. Consultați-vă cu medicul dumneavoastră înainte de a utiliza uleiuri esențiale dacă suferiți de orice afecțiune.

Înainte de utilizarea unui ulei esențial, realizați întotdeauna un test de alergie pe o mică bucată de piele (pe antebraț, de exemplu). Uleiurile esențiale nu sunt solubile în apă, amestecați-le întotdeauna cu uleiuri de înfrumusețare (măceșe, cătină, floarea soarelui, argan, migdale dulci, luminița serii, jojoba etc).

Cremele de față hidratează tenul pentru că au apă în compoziție, pe când uleiurile nu conțin apă deloc. Aplicate după apa florală sau după un toner, uleiurile formează o barieră lipidică la suprafața pielii și încetinesc astfel pierderea apei, iar pielea care își păstrează apa rămâne elastică, suplă și luminoasă. De aceea un ulei își face cel mai bine treaba peste un produs cu umectanți, cum sunt glicerina sau acidul hialuronic, care aduc apa, iar uleiul o ajută apoi să rămână în piele.

Uleiurile prețioase pot fi alese în funcție de tipul de ten dar și combinate între ele pentru a realiza un ser cu multiple beneficii. Pentru a te inspira și a-ţi oferi un punct de plecare în alegerea lor, am realizat un top al uleiurilor cu efecte extraordinare pentru ten.

1. JOJOBA (Simmondsia chinensis)

Uleiul de jojoba este de fapt o ceară lichidă, cu o compoziție foarte asemănătoare sebumului uman. Este un hidratant uscat care nu lasă senzația de gras și care lasă pielea să respire prin pelicula fină și hidratantă pe care o formează. Conține o serie de acizi grași speciali și polifenoli.

Puncte forte:

• Hrănește pielea în profunzime;
• Potrivit oricărui tip de ten, zonei ochilor;
• Rezultate foarte bune în îngrijirea pielii sensibile, fragile, deshidratate, uscate;
• Întârzie apariția semnelor de îmbătrânire;
• Potrivit și pentru pielea iritată.

2. MARULA (Sclerocarya Birrea)

Unul din cele mai puternice uleiuri anti-aging, uleiul de marula impresionează prin compoziția sa bazată pe cantități mari de vitamina C, vitamina E, acizi grași esențiali (omega 9) și minerale precum fier, magneziu, cupru, fosfor.

Puncte forte:

• Mare putere antioxidativă;
• Foarte potrivit pentru tenul matur;
• Menține nivelul de hidratare al pielii la nivel optim;
• Foarte bun pentru pielea foarte uscată, aspră sau crăpată, iritată sau cu roșeață;
• Protejează pielea împotriva radicalilor liberi;
• Potrivit pentru toate tipurile de ten, dar mai ales pentru cel gras și cu tendință acneică, pentru că este calmant și non-comedogen.

3. MĂCEȘE (Rosa canina)

Uleiul de măceșe ocupă o poziție de frunte în ceea ce privește regenerarea celulară și efectele anti-aging. Este folosit des pentru tenul cu riduri fine și pentru a îmbunătăți aspectul pielii cu cicatrici, vergeturi, roșeață sau semne lăsate de acnee. Acest ulei prețios are un profil foarte bogat în acizi grași nesaturați, mai ales acid linoleic, și în antioxidanți care se dizolvă în grăsimi, cum sunt tocoferolii și carotenoidele (Lin și colab., International Journal of Molecular Sciences, 2017, PMID 29280987).

Puncte forte:

• Efect regenerant, antirid și antioxidant;
• Foarte bun pentru pielea matură, ridată, devitalizată, deshidratată;
• Ameliorează aspectul pielii cu roșeață sau cu vergeturi;
• Acționează ca un balsam după ras sau epilare.

4. ARGAN (Argania spinosa)

Uleiul de argan a devenit foarte popular în îngrijirea părului, dar el merită o atenție deosebită și în ceea ce privește efectele sale asupra tenului. Bogat în fitosteroli și antioxidanți, uleiul de argan este extraordinar la capitolul anti-aging.

Puncte forte:

• Remarcabile efecte anti-aging și antioxidante;
• Tenul devine ferm, elastic, tonifiat;
• Contracarează efectele radicalilor liberi;
• Ajută tenul matur și uscat să își păstreze hidratarea;
• Calmează pielea după expunerea la soare și ameliorează aspectul cicatricilor.

5. SÂMBURI CAISE (Prunus armeniaca)

Departe de a fi un ulei banal, cel extras din sâmburii caiselor coapte este un elixir de înfrumusețare bine cunoscut din timpuri străvechi în unele zone din Orient. Acest ulei se remarcă prin textura foarte fină și ușoară, care nu lasă senzația de gras și prin versatilitatea lui. Poate fi folosit pentru orice tip de ten, pentru zona ochilor, pe pielea copiilor, ca ulei de corp, de masaj sau ca ingredient în alte preparate cosmetice.

Puncte forte:

• Are o acțiune puternic revitalizantă asupra tenului;
• Redă suplețea și elasticitatea tenului uscat, tern, obosit;
• Efecte foarte bune asupra pielii mature și ridurilor;
• Conferă luminozitate și vitalitate;
• Efect calmant, ameliorează aspectul roșeții și senzația de mâncărime a pielii uscate.

6. SÂMBURI STRUGURI (Vitis vinifera)

Profilul uleiului din sâmburi de struguri se remarcă în primul rând prin conținutul ridicat de fenoli și acid linoleic, ceea ce îl face să penetreze foarte ușor în piele fără să lase senzația de uleios. Acest ulei se remarcă prin efectele deosebit de emoliente și anti oxidative asupra tenului.

Puncte forte:

• Contracarează efectele radicalilor liberi;
• Are o capacitate mare de a regenera pielea și a o hrăni în profunzime;
• Este foarte emolient și menține tenul hidratat;
• Foarte potrivit pentru tenul mixt și gras.

7. LUMINIȚA SERII (Oenothera biennis)

Uleiul extras din luminița serii – sau primulă se mai numește această plantă- este un ulei deosebit de eficient în aplicări antirid, cu efecte regenerante și de reconstrucție celulară. Bogat în vitamina E, fitosteroli și acid gama-linolenic, uleiul de luminița serii calmează pielea iritată și o ajută să facă față factorilor de mediu.

Puncte forte:

• Ideal pentru zona conturului ochilor și pielea sensibilă;
• Potrivit pentru tenul matur și pentru liniile fine date de uscăciune;
• Are un efect calmant asupra tenului;
• Menține pielea deosebit de hidratată.

8. SEMINȚE CĂTINĂ (Hippophae rhamnoides)

Este important de știut că uleiul de cătină poate fi găsit în mai multe variante. De obicei, este vândut sub forma unui macerat de cătină pe bază de ulei vegetal sau ca ulei din fructe de cătină. Dorim să menționăm aici că ne vom referi la uleiul extras din semințele de cătină, care este mai rar, dar cu totul impresionant datorită compoziției sale. Are o concentrație foarte mare de substanțe bioactive, acizi grași esențiali, fitosteroli, vitamina E, oligoelemente și carotenoide.

Puncte forte:

• Puternic antioxidant, regenerant, calmant și hidratant;
• Potrivit pentru tenul matur sau devitalizat;
• Reduce excesul de sebum și susține bariera naturală a pielii;
• Are efect purificator.

9. CÂNEPĂ (Cannabis sativa)

Uleiul de cânepă este unul din uleiurile cele mai bogate în conținutul de acizi grași esențiali omega 3 și omega 6, ceea ce îi conferă proprietăți puternic regenerante și emoliente. Aplicat pe ten, menține bariera hidrolipidică a acestuia și contribuie la elasticitatea, suplețea și fermitatea lui.

Puncte forte:

• Proprietăți emoliente;
• Foarte bun pentru tenul uscat, matur, mixt sau sensibil;
• Regenerează, calmează și hrănește în profunzime;
• Potrivit pentru tratamente antirid;
• Calmează pielea iritată, sensibilă sau cu roșeață.

10. MIGDALE DULCI (Prunus amygdalus dulcis)

Uleiul din migdale dulci este un ulei cu o textură fină, lejeră și care pătrunde treptat în piele, oferindu-i un aspect catifelat. Hrănește intens pielea, o protejează împotriva deshidratării și o calmează. Datorită unei absorbții mai lente, uleiul de migdale dulci este perfect pentru demachiere și masaj facial sau corporal.

Puncte forte:

• Nutritiv, emolient, hidratant;
• Menține bariera lipidică de protecție a pielii;
• Potrivit și pentru masajul corpului;
• Foarte bun pentru pielea uscată, aspră, sensibilă, roșie, iritată.

11. TAMANU (Calophyllum inophyllum)

Tamanu este un arbore care crește în zone tropicale. Din sâmburii fructelor lui se extrage acest ulei deosebit, care trebuie neapărat menționat pentru efectul lui calmant asupra pielii cu imperfecțiuni. Ameliorează aspectul pielii și o lasă mai catifelată.

Puncte forte:

• Efect purifiant;
• Calmează pielea uscată sau iritată;
• Potrivit pentru tenul cu tendință acneică sau cu roșeață;
• Diminuează aspectul cicatricilor și vergeturilor;
• Potrivit și pentru pielea crăpată sau aspră.

Alte uleiuri demne de menționat în îngrijirea tenului și pielii sunt: ulei de avocado, ulei din germeni de grâu și bineînțeles, cel de măsline. Dacă ai eczemă, psoriazis sau dermatită, întreabă-l pe dermatolog înainte să folosești un ulei nou pe piele.

Alege cu atenție uleiul de înfrumusețare pe care doreşti să-l aplici pe ten. Verifică eticheta produsului, astfel încât să fie menționat acest ulei ca ingredient în procent de 100%. De preferat, foloseşte uleiuri organice, extrase prin presare la rece, ambalate în recipiente de sticlă de culoare închisă.

Păstrează uleiul la loc uscat, răcoros și ferit de lumină directă sau sursă de căldură. Descoperă uleiul cel mai potrivit pentru tenul tău și include-l în rutina de îngrijire zilnică.

Uleiurile vegetale hrănesc și protejează pielea, dar nu țin locul unui activ antirid. Dacă vrei unul blând, am scris separat despre fitozomul de silybin, alternativa naturală la retinol pe care am pus-o în PhytoDerm Antiwrinkle Nectar. Iar dacă te preocupă petele, începe cu ghidul despre petele pigmentare.

Există ulei de față hidratant?

Strict vorbind, nu, pentru că un ulei nu conține apă. Ca formulator, îți pot spune că uleiul de față face altceva: formează un film protector pe piele, care ajută la prevenirea uscării, dar nu aduce aport de apă.

Din punctul meu de vedere, cea mai mare greșeală cu uleiul de față este că se aplică pe piele fără să fi fost aplicat înainte un hidratant. Când spun hidratant, mă refer la un umectant, cum este glicerina, acidul hialuronic sau propanediolul. Capacitatea uleiului de a bloca pierderea apei nu este așa de mare, așa că aplicarea uleiului fără un hidratant înainte nu are foarte mult sens.

Pielea pierde tot timpul puțină apă prin stratul de la suprafață. În laborator îi spunem TEWL, adică pierderea transepidermică de apă. Uleiul încetinește totuși această pierdere, pentru că se comportă ca un strat ocluziv. Un studiu de sinteză despre uleiurile vegetale aplicate pe piele descrie fix acest efect: pielea își păstrează apa, iar TEWL scade (Lin și colab., International Journal of Molecular Sciences, 2017, PMID 29280987). În plus, uleiul este și emolient: umple spațiile dintre celulele de la suprafață și netezește pielea. Este, practic, un „mortar” adus din afară, acolo unde cel natural s-a subțiat. Așa se explică senzația de piele moale pe care o ai după aplicare.

Apa o aduc umectanții, cum sunt acidul hialuronic, glicerina și ureea, care o atrag și o țin lângă ei ca un burete. De aici vine regula pe care o repet des: două straturi subțiri țin mai bine decât unul gros. Gelul cu umectanți în piele, crema pe piele. Unul aduce apa, celălalt o ține acolo. Uleiul de față își are locul în stratul de deasupra: îl folosești în locul cremei, dacă vrei, sau înaintea ei. Dacă folosești și ulei, și cremă, atunci crema trebuie să fie foarte lejeră. Dimineața, uleiul poate fi folosit și sub SPF, dacă vrei pe piele o senzație ceva mai grasă decât îți lasă crema cu SPF singură.

Concret, după spălare nu te șterge complet. Aplică gelul cu umectanți cât pielea e încă puțin umedă, ca umectanții să aibă ce apă să țină. Apoi pune uleiul deasupra, ca să încetinească evaporarea apei. Hydration Booster Jelly este un gel fără uleiuri, cu trei tipuri de acid hialuronic, uree, glicerină și propanediol: treaba lui este apa, iar grăsimile vin în stratul de deasupra.

Ulei de față sau cremă: ce alegi?

Crema și uleiul nu fac același lucru: o cremă aduce în același strat și apă, și grăsimi, iar un ulei aduce doar grăsimi. De aceea, dacă folosești un singur produs, de cele mai multe ori crema acoperă mai mult din ce îi trebuie pielii.

O cremă este o emulsie: apă și uleiuri amestecate și ținute împreună de un emulgator. În cremele noastre punem de obicei și umectanți, care atrag apa și o țin în piele. C-bright Moisturiser este crema noastră de zi cu vitamina C. Are acid hialuronic, glicerină și propanediol, dar și ulei de măceșe și ulei de migdale dulci. Face astfel într-un singur strat ceea ce, cu un ulei, faci din doi pași: un gel cu umectanți și uleiul deasupra. Uleiul pur nu are nici apă, nici umectanți, așa că face doar partea de film protector și de „mortar” adus din afară, despre care am scris mai sus.

Uleiul își are locul când pielea cere mai multe grăsimi decât îi dă crema. Se întâmplă pe tenul uscat, pe tenul matur sau iarna, când la frig pielea produce mai puțin sebum. Uleiul îl aplici peste un produs cu apă și umectanți, cum e un gel sau un ser apos, ca să aibă ce apă să țină. Peste gel poți încheia cu o cremă sau, dacă vrei, cu un ulei în locul cremei. Dacă tenul tău este foarte uscat, le poți folosi pe amândouă.

Când le folosești pe amândouă, uleiul vine înaintea cremei: gelul, apoi uleiul, apoi crema. Crema trebuie să fie atunci foarte lejeră, ca la finalul rutinei pielea să nu fie încărcată cu uleiuri. Dimineața, ultimul pas este bine să rămână crema cu SPF. Uleiul îl poți folosi și sub SPF, dacă vrei pe piele o senzație ceva mai grasă decât textura aproape nudă pe care o lasă singură crema cu SPF.

Ce ulei de față alegi pentru tenul uscat și ridat?

Pentru tenul uscat și ridat alege un ulei care completează lipidele de la suprafața pielii. Pielea pierde din aceste lipide odată cu vârsta, dar și în sezonul rece. Din lista de mai sus, uleiurile de măceșe, argan, sâmburi de caise, cânepă și migdale dulci sunt recomandate pentru tenul uscat sau matur. Uleiul îl aplici peste gelul cu umectanți, pe pielea curată și ușor umedă.

Uleiul te ajută la partea de uscăciune: completează „mortarul” de la suprafață și încetinește pierderea apei, iar pe pielea care își păstrează apa liniile fine se observă mai puțin. Ridurile se formează însă și mai jos, în derm, unde colagenul se reface mai încet decât se degradează. După 40 de ani, diferența asta crește de la an la an. Pentru ce se întâmplă în derm contează SPF-ul și activul antirid, despre care scriu în secțiunea următoare.

Cum combini uleiul de față cu un activ antirid?

Dacă activul antirid este într-un gel apos, îl aplici pe pielea curată, iar uleiul sau crema vin deasupra, ca să păstreze apa adusă de gel. Ordinea urmează aceeași regulă a celor două straturi subțiri de mai sus.

PhytoDerm Antiwrinkle Nectar, despre care am scris mai sus, este un astfel de gel: are fitozom de silybin, glicerină și propanediol într-o bază de apă și hidrolat de trandafir, fără uleiuri. L-am făcut așa pentru că după Nectar urmează în rutina normală o cremă. Nu am vrut să încărcăm formula cu ulei, pentru ca la finalul rutinei pielea să fie lejeră, nu încărcată cu uleiuri. Nectarul îl aplici după curățare și, ideal, după Hydration Booster Jelly - uneori cele două geluri sunt chiar același pas din rutină. Dacă vrei mai puțini pași în rutină, poți să nu mai folosești Jelly deloc, pentru că Nectarul are și el glicerină și propanediol. Peste Nectar pui o cremă sau uleiul tău, ca să nu pierzi apa adusă de umectanții din gel.

Silybinul nu sensibilizează pielea la soare, așa că Nectarul îl poți folosi și dimineața, și seara. Dimineața ajung trei apăsări pe pompiță, iar seara, momentul pe care îl recomandăm pentru Nectar, folosește o cantitate mai mare. Rezultatul îl evaluezi după aproximativ 8 săptămâni de folosire constantă. Dimineața, SPF-ul este bine să rămână ultimul pas, iar crema cu SPF o poți pune și imediat după Nectar.

O rutină antirid care se vede în timp are trei piese: SPF cu protecție UVA în fiecare dimineață, un activ antirid pe care îl tolerezi și o hidratare care ține bariera pielii întreagă. Activul antirid îl recomand de la 25–30 de ani, iar prevenția, adică hidratarea și protecția solară, poate începe încă din preadolescență sau adolescență. Uleiul de față ține de a treia piesă, iar pe toate trei le-am explicat pe rând, împreună cu ce poate face o cremă antirid și ce nu, în ghidul despre riduri și fermitate.

Ce uleiuri am pus în formulele Mayie?

Din lista de mai sus, uleiul de măceșe și uleiul de migdale dulci le găsești și în produsele noastre de față, dar în formule, nu ca ulei pur. Amândouă sunt în C-bright Serum, C-bright Moisturiser, C-night Moisturiser și în crema de ochi Phyto-smooth Age Erase Eye Cream. Pe partea din spate a etichetei le recunoști după denumirile rosa canina fruit oil și prunus amygdalus dulcis oil. În cremele noastre cu SPF, Phyto SPF50 Moisturiser și Daily Defence SPF Moisturiser, am pus ulei de măceșe presat la rece și ulei de cătină. La cătină folosim uleiul din fructe, nu pe cel din semințe descris în lista de mai sus.

C-bright Serum este singurul nostru ser fără apă. Forma de vitamina C pe care am ales-o pentru gama C-bright se numește tetrahexyldecyl ascorbate și se dizolvă în uleiuri, nu în apă. În acest fel, în ser vitamina C și vitamina E stau într-o bază uleioasă, lângă uleiul de măceșe și cel de migdale dulci.

Pe uleiul de măceșe și pe cel de migdale dulci le-am ales pentru că completează caracterul antioxidant al produselor în care le-am pus și, în același timp, sunt lejere. Uleiul de măceșe are în mod natural antioxidanți care se dizolvă în grăsimi, mai ales tocoferoli și carotenoide (Lin și colab., 2017). Uleiul din fructe de cătină îl folosim în cremele cu SPF pentru carotenoidele din el, printre care și beta-carotenul, care este tot un antioxidant. Carotenoidele sunt pigmenții portocalii ai fructului, iar în aceste creme, pe lângă filtre, uleiul de cătină completează partea antioxidantă a formulei, alături de vitamina E.

Ca formulator, îți pot spune că, dacă pielea „scârțâie” sau „trage” după spălare, demachiantul este prea agresiv pentru ea, iar restul rutinei pornește de pe o barieră deranjată. Mai jos îți explic ce face apa micelară pe piele, când îți ajunge singură și când ai nevoie de al doilea pas, cum demachiezi ochii și ce greșeli este bine să eviți.

În acest ghid

• Ce este apa micelară
• Apa micelară se clătește?
• Apă micelară sau demachiant
• Demachierea pe tipuri de ten
• Demachierea ochilor
• Dubla curățare
• Curățarea de seară și de dimineață
• Toner după apa micelară
• Ce aplici după curățare
• Greșeli de evitat
• Produsele Mayie pentru curățare

Ce este apa micelară și cum curăță?

Apa micelară este apă în care sunt dizolvați surfactanți blânzi, în concentrație mică, de obicei împreună cu umectanți, cum e glicerina. Un surfactant are o parte care se leagă de apă și o parte care se leagă de grăsimi. Când în apă sunt destule molecule de surfactant, ele se adună singure în micele. În fiecare micelă, partea care se leagă de grăsimi stă spre interior, iar partea care se leagă de apă stă spre exterior.

Pe dischetă, micelele prind în interiorul lor tot ce e gras pe piele: sebumul, crema cu SPF de peste zi, pigmenții și cerurile din machiaj. Le iau cu ele când tragi discheta, fără apă de la robinet și fără să freci pielea. Numele apei micelare vine de la aceste micele, iar limita ei vine din același mod de lucru: curăță doar prin contact, așa că își face treaba atât cât ajunge discheta. Este potrivită pentru demachiere și pentru curățarea de dimineață, iar seara este primul pas din dubla curățare.

Pe lista de ingrediente a unei ape micelare se vede destul de clar cum e construită. La Amino Micellar Water, primul ingredient nu este apa, ci hidrolatul de trandafir certificat organic, adică ingredientul cu cea mai mare cantitate din formulă. Pentru curățare am folosit doi surfactanți blânzi: unul obținut din aminoacizi de măr (sodium cocoyl apple amino acids) și coco-glucoside. Lângă ei sunt doi umectanți, glicerina și propanediolul, și niacinamida.

Surfactanții din aminoacizi de măr sunt foarte blânzi cu pielea și de aceea i-am ales pentru Amino Micellar Water, care este un produs leave-on. În laborator îi spunem „leave-on” unui produs care rămâne pe piele și nu se clătește. Surfactanții pe bază de aminoacizi sunt descriși și într-un review din 2019 ca surfactanți mai blânzi pentru produsele de curățare (Ananthapadmanabhan și colab., Journal of Drugs in Dermatology, 2019, PMID 30681816).

Cât despre pH, ambele produse noastre de curățare sunt ușor acide, iar diferența dintre ele este o chestiune tehnică. Aleg pH-ul unei formule ca să găsesc un numitor comun pentru conservant, pentru stabilitatea formulei și pentru eficiența curățării. Amino Micellar Water are pH 6, iar gelul nostru de curățare, Silk Effect Gentle Cleanser, care are alt amestec de surfactanți, are pH 5,5. De ce contează ca produsul de curățare să nu fie alcalin îți explic mai jos, în secțiunea despre toner.

Apa micelară se clătește?

Nu, la marea majoritate a persoanelor apa micelară nu se clătește, dacă pe ambalaj scrie că nu necesită clătire. Amino Micellar Water nu necesită clătire: după dischetă continui direct cu următorul pas din rutină, cum scrie și în modul de utilizare. Pe piele rămâne doar o cantitate mică din aceeași soluție, adică hidrolat, umectanți, niacinamidă și surfactanți blânzi, pe care discheta nu a luat-o.

Nu recomand clătirea la Amino Micellar Water din două motive: este o formulă foarte blândă cu tenul, chiar și cu tenul sensibil, iar în ea sunt și ingrediente active, cum este niacinamida. La apa micelară, ingredientele active din soluția pe care discheta nu a luat-o rămân pe piele, pe când la un gel de curățare, care se clătește, pe piele rămâne doar o parte foarte mică din ele.

Tocmai pentru că rămâne pe piele, contează atât de mult cum e formulată apa micelară. Toți surfactanții interacționează într-o anumită măsură cu lipidele de la suprafața pielii. Cei agresivi interacționează puternic și cu proteinele ei, iar de aici vin senzația de piele care trage după spălare, uscăciunea și iritația (Ananthapadmanabhan și colab., Dermatologic Therapy, 2004, PMID 14728695). La un produs care rămâne pe piele, alegerea unor surfactanți blânzi contează deci mai mult decât la un gel pe care îl clătești după câteva secunde.

Clătirea are totuși sens în cazul unui ten foarte reactiv. Dacă pielea ta reacționează la ce rămâne din apa micelară pe ea, clătește fața cu apă călduță după ce ai terminat de curățat tenul. Obiectivul principal, adică un ten curat, a fost atins în acel moment, așa că este mai bine să elimini apa micelară de pe față. Seara, gelul vine oricum după apa micelară în dubla curățare, așa că nu mai ai nevoie de o clătire separată.

Apă micelară sau demachiant: ce alegi?

Apa micelară este și ea un demachiant, cel mai simplu dintre ele, așa că alegerea reală este între tipurile de demachiant. Alegi după cât machiaj porți, după cât de rezistent la apă e el și după cât de bine îți suportă pielea frecarea.

• Apa micelară curăță prin micele, pe dischetă, și nu necesită clătire. Merge pentru machiajul de zi cu zi și pentru crema cu SPF. O apă micelară care demachiază și machiajul rezistent la apă, cum e Amino Micellar Water, ia și rimelul rezistent la apă, dacă lași discheta să lucreze câteva secunde pe pleoapă.
• Laptele demachiant este o emulsie de apă și uleiuri, mai bogată decât apa micelară, pe care o ștergi cu discheta sau o clătești. Se potrivește mai ales tenului uscat.
• Demachiantul bifazic are două straturi, unul apos și unul uleios, pe care le amesteci agitând flaconul înainte de fiecare folosire. Faza uleioasă dizolvă machiajul rezistent la apă, de aceea se folosește mai ales la ochi. Apa micelară bifazică funcționează la fel: este o apă micelară cu un strat de ulei deasupra.
• Uleiul demachiant dizolvă machiajul greu și crema cu SPF. Îl aplici pe fața uscată, cu mâinile uscate, și masezi ușor, apoi adaugi puțină apă și clătești. Un ulei demachiant are în formulă emulgatori, care îl transformă la contactul cu apa într-o emulsie lăptoasă, ușor de clătit. Uleiul simplu, de măsline sau de cocos, nu are emulgatori, așa că rămâne pe piele ca un film până îl speli cu un gel.
• Gelul de curățare face spumă cu apa și se clătește. Este pasul care spală tot ce a rămas pe piele: urmele de machiaj și de SPF, dar și demachiantul folosit înainte.

Noi nu avem un ulei demachiant în gamă. În rutina noastră de seară, primul pas îl face apa micelară, iar al doilea gelul de curățare.

Apa micelară se potrivește oricărui tip de ten, cu condiția să fie blândă. Amino Micellar Water este foarte blândă cu tenul, chiar și cu tenul sensibil. Dacă ai tenul gras sau mixt și simți pielea încărcată după apa micelară, folosește-o doar ca prim pas și spală-te apoi cu gelul de curățare. Mai jos găsești și ce demachiant se potrivește fiecărui tip de ten.

DEMACHIEREA/CURAȚAREA

Demachierea este pasul cel mai important din ritualul zilnic de îngrijire. Trebuie să acordăm o mare atenție modului în care ne demachiem, duratei dar și produselor folosite.

Se recomandă astfel :

Ten normal: orice tip de demachiant, eventual ales în funcție de cât machiaj folosim. 

Ten mixt/gras: spumă sau gel de curățare.

Ten uscat/ sensibil: lapte demachiant sau apă micelară blândă, fără parfum. Dacă ai o afecțiune a pielii sau dacă pielea ta reacționează la multe produse, întreabă dermatologul ce produse de curățare ți se potrivesc.

• Dacă nu te machiezi deloc sau doar foarte puțin, alege o apă micelară blândă.
• Dacă te machiezi intens, orientează-te spre un demachiant bifazic sau pe bază de ulei ori spre o apă micelară care demachiază și machiajul rezistent la apă, iar după el spală-te cu un gel de curățare.
• Șervețelele demachiante sunt recomandate doar în călătorii sau în momentele în care nu ai altceva la îndemână, pentru că te obligă să freci pielea.
• Mișcările vor fi delicate, fără frecare, mai ales în jurul ochilor.

Etape:

1. Ochi (+/-sprâncene): aplicăm pe pleoapa închisă discheta demachiantă cu produs și așteptăm câteva secunde, apoi cu mișcări blânde, de la exterior spre interior, în zona inferioară și de la interior la exterior, pe cea superioară, executând astfel ușoare mișcări circulare. Nu se folosește aceeași dischetă de la un ochi la altul!

Procesul de demachiere al ochilor se realizează folosind mai multe dischete până când nu se mai observă reziduuri de produs pe ele.

Dacă vrei să folosești mai puține dischete de unică folosință, poți alege dischete demachiante refolosibile din bumbac. Le găsești în magazinele de profil sau online, sunt moi, nu lasă scame și se spală la mașină.

2. Buze: dacă au fost date cu ruj, se folosește tot demachiantul de ochi, iar mișcările sunt de la exterior la interior.
3. Fața, gâtul și decolteul se vor curăța întotdeauna cu mișcări ascendente, dinspre vârfului nasului spre frunte, apoi tâmple și de pe lateralul nasului, spre urechi, iar de la bărbie, tot spre urechi.

Cum demachiezi ochii, inclusiv rimelul rezistent la apă?

Înmoaie bine discheta, ține-o câteva secunde pe pleoapa închisă, ca demachiantul să dizolve rimelul, apoi trage-o ușor în jos, fără să freci. Pielea din jurul ochilor este mai subțire decât pielea de pe restul feței, de aceea aici este bine să nu apeși discheta și să nu freci.

Rimelul rezistent la apă este formulat tocmai ca să nu se dizolve în apă. Pentru el ai nevoie de un demachiant care dizolvă grăsimile și cerurile: o apă micelară care demachiază și machiajul rezistent la apă, un demachiant bifazic sau un ulei demachiant. Cu Amino Micellar Water, lasă discheta înmuiată puțin mai mult pe pleoapă, apoi reia cu o dischetă curată, până când nu mai rămâne rimel pe ea. Amino Micellar Water o folosești pe pielea din jurul ochilor, pe față, pe gât și pe decolteu, cum scrie și în modul de utilizare de pe pagina produsului.

Apa micelară este formulată ca să intre în contact cu pielea din jurul ochilor, nu cu globul ocular. Dacă ajunge pe globul ocular, înseamnă că a fost folosită în mod greșit. Amino Micellar Water conține surfactanți foarte blânzi, dar globul ocular nu este construit să reacționeze plăcut la niciun surfactant sau agent de curățare din lumea asta. Gelul de curățare este pentru față, nu pentru ochi: îl clătești, așa că evită contactul direct cu ochii.

Mare atenție în jurul ochilor cu orice produs cosmetic, pentru că uneori chiar și apa provoacă usturime dacă ajunge pe globul ocular. Globul ocular este construit să accepte contactul doar cu aerul și cu lacrimile - din păcate, niciunul dintre ele nu curăță machiajul. Dacă totuși te ustură ochii la demachiere, clătește-i cu multă apă și pune mai puțin produs pe dischetă, ca să nu se scurgă în ochi. Dacă usturimea revine, cere sfatul medicului.

Ce este dubla curățare și când ai nevoie de ea?

Dubla curățare înseamnă două produse de curățare folosite unul după altul, seara. Primul dizolvă machiajul, crema cu SPF și sebumul, iar al doilea, un gel care face spumă cu apa, spală ce a rămas, inclusiv urmele primului produs. Îți recomandăm dubla curățare în serile în care ai purtat machiaj sau SPF, adică în fiecare seară, dacă porți SPF zilnic. Dimineața îți ajunge o singură curățare.

Crema cu SPF și machiajul sunt formulate să rămână bine prinse de piele, așa că un singur produs blând le ia mai greu dintr-o singură trecere. Al doilea pas nu cere un produs mai puternic, ci încă o trecere cu un produs blând.

La noi, dubla curățare înseamnă Amino Micellar Water pe dischetă, apoi Silk Effect Gentle Cleanser, masat pe față cu puțină apă călduță și clătit. Dacă folosești deja un ulei demachiant, el ține locul primului pas, iar gelul vine după el. Silk Effect merge și singur, ca unic pas de curățare, dimineața sau în serile fără machiaj și fără SPF.

Dacă pielea trage după al doilea pas, unul dintre produse este prea agresiv pentru pielea ta, apa este prea fierbinte sau freci prea tare.

Cum cureți tenul seara și cum dimineața?

Seara cureți mai temeinic decât dimineața, pentru că atunci dai jos tot ce s-a adunat pe piele peste zi. Dimineața pielea are pe ea doar sebumul și urmele cremei de noapte, așa că îți ajunge o curățare blândă, într-un singur pas.

Seara

1. Demachiază ochii și buzele cu apa micelară, ca să iei rimelul și rujul înainte să ajungă pe restul feței.
2. Treci discheta cu apă micelară pe față, pe gât și pe decolteu, ca să dizolvi crema cu SPF și machiajul.
3. Spală-te cu gelul de curățare și cu apă călduță, ca să clătești ce a rămas după dischetă.
4. Tamponează pielea cu prosopul, fără să o freci, și continuă cu restul rutinei de seară.

Dimineața

1. Spală-te cu gelul de curățare și cu apă călduță sau, dacă preferi o curățare fără clătire, folosește apa micelară pe dischetă.
2. Nu te șterge complet și aplică Hydration Booster Jelly cât pielea e încă puțin umedă, ca umectanții să aibă ce apă să țină.
3. Aplică serul peste gel, dacă folosești un ser, ca să adaugi activul tău: PhytoDerm Antiwrinkle Nectar, din care dimineața ajung trei apăsări pe pompiță, sau C-bright Serum.
4. Aplică SPF-ul la final, în cantitate generoasă, ca să-ți protejezi pielea de soare: pentru față și gât, două dungi de cremă pe lungimea arătătorului și a mijlociului.

Ideal este ca serul să vină după gel, dar dacă vrei mai puțini pași în rutină, poți să nu mai folosești gelul deloc. După ser poți aplica SPF-ul imediat, pentru că important este ca protecția solară să rămână ultimul pas, nu să vină neapărat după o cremă. Dacă ai tenul uscat, îți recomand totuși un hidratant înainte de SPF, indiferent care este SPF-ul folosit, de exemplu o cremă între ser și SPF.

Toamna și iarna, când aerul din casă este mai uscat, curățarea blândă contează și mai mult. Am explicat de ce în articolul despre rutina de toamnă pentru ten.

Ai nevoie de toner după apa micelară?

Nu, tonerul nu este un pas obligatoriu după apa micelară. Apa micelară curăță, iar tonerul nu este făcut să curețe. Tonerul este o soluție apoasă, de obicei cu umectanți sau cu hidrolate, pe care o aplici după curățare ca prim strat de hidratare. Tonicul și tonerul sunt același tip de produs, iar apa micelară nu îl înlocuiește, așa cum nici el nu înlocuiește apa micelară.

Despre toner se spune des că „restabilește pH-ul” pielii după spălare. Pielea are la suprafață un pH ușor acid, în medie sub 5. Apa de la robinet are în Europa, de obicei, un pH în jur de 8 și ridică pH-ul pielii. După spălarea cu apă de la robinet, pielea are nevoie de până la 6 ore ca să-și readucă singură pH-ul la valoarea naturală (Lambers și colab., International Journal of Cosmetic Science, 2006, PMID 18489300). Ce poți alege tu este pH-ul produsului de curățare: unul neutru sau ușor acid, apropiat de pH-ul pielii, poate deranja mai puțin stratul de la suprafață decât unul alcalin (Ananthapadmanabhan și colab., 2004). Silk Effect Gentle Cleanser are pH 5,5, iar Amino Micellar Water are pH 6.

În rutina noastră, rolul de prim strat de hidratare îl are Hydration Booster Jelly. Este un gel cu acid hialuronic în trei greutăți moleculare, pe care îl aplici pe pielea ușor umedă. Despre acidul hialuronic și despre pielea ușor umedă am scris pe larg în ghidul despre acidul hialuronic.

Ce aplici după curățare?

După curățare urmează restul rutinei, iar ordinea pornește de la regula pe care o repet des: două straturi subțiri țin mai bine decât unul gros. Gelul cu umectanți în piele, crema pe piele. Unul aduce apa, celălalt o ține acolo.

Dimineața, peste gel vine serul, dacă folosești unul, apoi SPF-ul, care este bine să rămână ultimul pas. Între ser și SPF poți pune o cremă, iar dacă ai tenul uscat, îți recomand să nu sari peste crema asta. Seara, după gel vine activul tău, apoi o cremă de noapte cu mai multe lipide, cum e C-night Moisturiser.

Activul antirid îl recomand de la 25–30 de ani, iar prevenția, adică hidratarea și protecția solară, poate începe încă din preadolescență sau adolescență. Ce active alegi și ce poate face fiecare am explicat pe rând în ghidurile noastre despre riduri și fermitate și despre vitamina C.

Uleiul de față îl pui tot în stratul de deasupra, peste gel: în locul cremei sau înaintea ei, iar dacă folosești și ulei, și cremă, crema este bine să fie foarte lejeră. Din punctul meu de vedere, cea mai mare greșeală cu uleiul de față este să aplici uleiul pe piele fără un hidratant înainte, cum sunt glicerina, acidul hialuronic sau propanediolul. Uleiul nu aduce aport de apă, iar capacitatea lui de a bloca pierderea apei nu este așa de mare, așa că, fără hidratantul de dedesubt, aplicarea uleiului nu are foarte mult sens. Despre uleiurile de față am scris separat, în articolul despre uleiurile pentru ten.

Ce greșeli să eviți la curățarea tenului?

Greșelile de mai jos au aproape toate aceeași cauză, și anume că cureți pielea mai tare decât are nevoie.

• Apa fierbinte. Iritația produsă de surfactanți crește odată cu temperatura apei (Berardesca și colab., Contact Dermatitis, 1995, PMID 7758326). Spală-te cu apă călduță, nu fierbinte.
• Pielea care „scârțâie” după spălare. Senzația nu înseamnă că pielea este mai curată, ci că produsul de curățare este prea agresiv pentru ea. Stratul de la suprafața pielii arată ca un zid: celulele sunt cărămizile, iar între ele este un „mortar” de lipide, din care surfactanții puternici iau și ei o parte.
• Frecatul. Discheta trasă cu forță peste ochi sau peste față deranjează pielea fără să o curețe mai bine. Lasă produsul să lucreze câteva secunde și trage discheta ușor.
• Prea multe spălări pe zi. Dimineața și seara este suficient. O a treia spălare, fără un motiv anume, riscă doar să usuce pielea.
• Seara fără curățare. Dacă sari peste curățare, crema cu SPF și machiajul rămân pe piele toată noaptea, iar restul rutinei de seară se așază peste ele.

Ce produse de curățare are Mayie?

Pentru curățarea feței avem două produse, pe care le poți folosi separat sau împreună, în dubla curățare de seară. Le găsești pe amândouă în colecția de curățare.

Amino Micellar Water este apa noastră micelară. Este foarte blândă cu tenul, chiar și cu tenul sensibil, demachiază inclusiv machiajul rezistent la apă și nu necesită clătire. Are pH 6 și lasă un aspect luminos, reîmprospătat și mat. O folosești dimineața și seara, pe pielea din jurul ochilor, pe față, pe gât și pe decolteu.

Silk Effect Gentle Cleanser este gelul nostru de curățare, cu pH 5,5. Este foarte blând cu tenul, chiar și cu tenul sensibil, curăță eficient, respectând bariera pielii, și lasă un aspect luminos și mat după clătire. Agenții de curățare sunt SLMI (sodium lauroyl methyl isethionate) și coco-glucoside, lângă hidrolatul de trandafir certificat organic, glicerină, propanediol și niacinamidă. Este conceput fără alcool, uleiuri, parfum adăugat și ulei esențial. Îl masezi pe față, adaugi puțină apă călduță ca să facă spumă, apoi clătești și eviți contactul direct cu ochii.

Ambele sunt vegane și cruelty-free, aprobate PETA. Despre niacinamidă, pe care o găsești în ambele formule, am scris separat, în ghidul despre niacinamidă.

✓ 2 vase care intră unul în altul pentru bain-Marie (oale inox, emailate sau sticla termorezistentă)

✓ Cântar, termometru (cu infraroșu), blender vertical/tel

✓ Spatulă, linguri, vase sau boluri pentru ingrediente

✓ Matrița ( formă de silicon pentru brioșe)

Pasul 2 : Cântărim toate ingredientele (în grame!)

✓ 90g unt de cacao (noi am avut borcan de 100ml care a echivalat cu 90g)

✓ 90g unt de shea (noi am avut borcan de 100ml care a echivalat cu 90g)

✓ 230g ulei de cocos

✓ 280g ulei de măsline extravirgin

✓ 40g ulei de ricin

✓ 228g apă de lavandă

✓ 106g sodă (NaOH minim 97%)

✓ 12g ulei esențial de lavandă Mayie (=aproximativ 15ml)

Urmărește înregistrarea Mayie Live în care facem această rețetă de săpun natural!

https://www.youtube.com/watch?v=2evB0a34ucU&feature=youtu.be

Pasul 3: Trecem la treabă

✓ Punem apa de lavandă într-un vas termorezistent. Cu mânecă lungă, mănuși și într-un spațiu bine ventilat, turnăm puțin câte puțin soda peste apa de lavandă (niciodată invers!), având grijă să nu inhalăm vaporii. Amestecăm până se dizolvă complet și lăsăm deoparte la răcit.

✓ Cu cele două vase/oale realizăm un bain-Marie. Pe aragaz/plită punem vasul mare cu apă la fiert. Punem în vasul de deasupra unturile și uleiurile unul câte unul, amestecând până se dizolvă și omogenizează toate. Apoi scoatem vasul de pe aburi și lăsăm deoparte la răcit.

✓ Măsurăm temperatura amestecului de uleiuri și soluției de sodă mereu, urmărind ca acestea să ajungă la 45-50 de grade Celsius. Când au atins această temperatură, turnăm soluția de sodă peste amestecul de uleiuri, folosind spatula pentru a evita crearea bulelor de aer. Amestecăm ușor cu spatula pentru a omogeniza.

✓ Introducem blenderul vertical și îl ciocnim de câteva ori de pereții vasului pentru a elimina aerul, apoi îl pornim în secvențe scurte de 3-5 secunde, amestecând și omogenizând. Suntem atenți la compoziție, să ajungă de consistența unei budinci (suficient de lichidă să puteți turna în forme).

✓ Turnăm compoziția în matrița de săpun (sau forma de silicon) și lăsăm descoperit 24-48 de ore la răcit și întărit. Scoateți săpunul din forme doar după ce s-a întărit.

✓ Săpunurile se lasă la maturat 4-6 săptămâni (minim 4) pe un raft sau într-o cutie într-un spațiu bine ventilat.

Minunat! Spor la treabă!

Pasul 1: curăţare/demachiere/tonifiere

1. Apa de trandafir Mayie

2. Apa de lavandă Mayie

3. Toner Mayie

 

Pasul 2: hidratare/hrănire/emoliere

1. Uleiul de măceşe Mayie

2. Uleiul de cătină Mayie

3. Uleiul de argan Mayie

4. Uleiul de floarea soarelui Mayie

Pasul 3: serul

Pasul 4: Uleiul esenţial de lavandă Mayie (opţional)

Plantă perenă, iubitoare de soare și de un sol bine drenat, lavanda înflorește la sfârșitul primăverii sau începutul verii și a devenit un simbol al romantismului și stării de bine. Când ne gândim la câmpuri întinse și însorite de lavandă, ne gândim în primul rând la sudul Franței, deși ea este cultivată cu succes acum atât în România cât și în multe alte părți ale lumii care îndeplinesc cerințele ei.

Supranumită și regina plantelor medicinale, lavanda a fost deschizătoare de drum și în ceea ce privește aroma terapia. Din vârfurile înflorite ale levănțicii se extrage, prin distilare, prețiosul ulei esențial de lavandă și, ca produs secundar, apa de lavandă (hidrolatul de lavandă).

Uleiul esențial de lavandă este probabil cel mai popular și versatil ulei esențial. Numeroasele sale virtuți au fost documentate și evidențiate de-a lungul timpului. Este important însă de știut cum să alegem acest produs, pentru a fi siguri de calitatea, puritatea și autenticitatea sa. Nu toate uleiurile esențiale sunt pure sau pe același prag de calitate. Unele sunt obținute prin alte metode decât distilarea, folosind solvenți sau sunt diluate cu alte substanțe sau uleiuri. Este foarte important să ne documentăm și să fim siguri că alegem un produs pur, de calitate superioară. Pe etichetă ar trebui să scrie: 100% ulei esențial pur de lavandula angustifolia . Prețul este un alt bun indicator al calității uleiului.

Beneficiile uleiului esențial de lavandă aplicat în mici cantități pe piele, ca atare sau diluat

• Uleiul esențial de lavandă este antiseptic, antimicrobial, antiinflamator, antifungic, analgezic
• Grăbește vindecarea micilor răni, arsuri, iritații, înțepături de insecte și ajută în caz de mâncărimi
• Poate fi diluat într-un ulei care se absoarbe rapid în piele (migdale dulci, jojoba) și aplicat pe piele pentru a preveni înțepăturile de insecte
• Ameliorează și combate acneea
• Aplicat pe scalp, previne căderea excesivă a părului, stimulează creșterea acestuia și e folosit chiar și în unele cazuri de alopecie
• Adăugat la un mix de uleiuri pentru masaj, promovează starea de bine și relaxarea
• Folosește un roll on cu ulei esențial de lavandă (precum Calm Down Love din colecția Mayie Fun!), aplicându-l pe punctele de puls (încheieturi, tâmple) pentru a-ți reda o stare de bine și de calm

Beneficiile uleiului esențial de lavandă bazate pe aromaterapie (prin inhalarea mirosului)

• Diverse studii arată că mirosul de lavandă calmează sistemul nervos și are un efect liniștitor în caz de anxietate, stres, atacuri de panică, depresie sau oboseală cronică
• Susține funcțiile cognitive și îmbunătățește memoria
• Promovează și îmbunătățește calitatea somnului, previne insomniile
• Diminuează crampele menstruale și ameliorează sindromul premenstrual, având un efect calmant
• Ameliorează simptomele de greață și vărsături

Întrebuințări

• În primul rând, uleiul esențial de lavandă este folosit în industria parfumeriei dar și cea a fabricării de produse cosmetice (săpunuri, creme și loțiuni, geluri de duș, spumante de baie, produse pentru păr etc.)
• Având un miros atât de apreciat, lavanda a fost introdusă și în multe produse de curățenie, întreținere a casei (detergenți, dezodorizante, spray-uri de mobilă etc.)
• Uleiul esențial de lavandă ocupă loc de frunte în aromaterapie, inițial fiind folosit în special pentru parfumarea mediului ambiant (printr-un difuzor sau lumânări de exemplu, pentru multiplele beneficii pe care le aduce prin inhalare) și în masaje. Ulterior, atât planta cât și uleiul esențial au devenit atât de versatile încât au ajuns să fie utilizate în cele mai diverse moduri.

Câteva dintre preferatele noastre întrebuințări ale uleiului esențial sunt:

• Câteva picături adăugate în sarea de baie sau direct în apa din cadă
• Săculețe de sare și lavandă/ulei esențial care pot fi încălziți și aplicați pe umeri, spate
• Cartonașe stropite cu ulei esențial de lavandă puse în dulapuri pentru un miros plăcut dar și eficiente împotriva moliilor
• Buchete decorative de lavandă uscată sau potpourri-uri (și acestea pot fi stropite cu puțin ulei esențial)
• Câteva picături de ulei esențial stropite pe așternuturi și perne pentru a promova un somn calitativ și liniștit
• Adăugați 2 picături pe masca nelipsită astăzi (chirurgicală sau textilă) – vă va relaxa și vă veți bucura de mireasma încântătoare

Uleiurile esențiale sunt extracte din plante puternic concentrate care, datorită compușilor lor și substanțelor volatile pot provoca iritații sau alergii. Efectuați întotdeauna un test cu o cantitate foarte mică de ulei esențial aplicată în pliul cotului pentru a determina dacă sunteți alergici.

Uleiurile esențiale sunt contraindicate copiilor și femeilor însărcinate.

Pentru orice afecțiune sau problemă medicală vă recomandăm să vă adresați medicului sau specialistului dumneavoastră. Nu ingerați uleiuri esențiale decât sub îndrumarea unui specialist.

Alegeți întotdeauna cu atenție produsul pe care îl cumpărați, pentru a fi siguri de puritatea și calitatea lui.

Un lucru este bine ştiut: pielea își pierde elasticitatea și vitalitatea de-a lungul anilor. Regenerarea celulară îşi încetinește ritmul, rezervele naturale de hidratare a pielii se epuizează, iar toate acestea duc la apariţia pielii uscate, îmbătrânite şi cu un aspect nesănătos. 

Factorii de apariţie a ridurilor sunt diverşi, fie că vorbim despre cele de expresie, pe frunte, în jurul ochilor sau în zona obrajilor și a bărbiei. Cu toate acestea, să fim sinceri, nimeni nu poate stopa în totalitate procesul de îmbătrânire, însă poate fi încetinit. 

Soluţiile anti-aging de o calitate superioară conțin vitamine, extracte de plante și nutrienți. Aceste ingrediente sunt motivul principal care duc la obţinerea unui ten tânăr şi sănătos. Cele mai multe dintre ele reduc totodată impuritățile și porii măriţi. 

Pe lângă ajustarea acţiunilor din viaţa de zi cu zi, precum un somn calitativ, reducerea consumului alcool, abținerea de la fumat și protejarea împotriva radiaţiilor solare, tenul poate fi ajutat cu anumite produse complet naturale, special dedicate pentru prevenirea îmbătrânirii.

Uleiuri presate la rece cu efecte anti-aging

Uleiurile esenţiale menţionate în acest articol sunt obţinute numai prin distilarea naturală a inflorescenţelor, mugurilor, tulpinilor, frunzelor, rădăcinilor sau seminţelor. Pentru procesarea fiecărei plante în parte se respectă un proces de producţie specific şi riguros. 

Efectul benefic al acestora are loc atât asupra corpului, cât și a psihicului, deoarece mirosurile acționează direct asupra părții limbice a creierului. Acea zonă eliberează emoții de relaxare, încurajare, întărire, calmare sau curățare. La nivel fizic, ingredientele lor pe bază de plante sunt substanțe preţioase, care luptă împotriva procesului de îmbătrânire.

Iată mai jos selecţia noastră de soluţii cosmetice pentru ca tenul tău să fie mereu radiant, indiferent de vârstă:

• Ulei esenţial de lavandă
• Ulei de măceşe
• Melissa Youth
• Ulei de cătină
• Ulei de floarea soarelui
• Ulei esenţial de melissa

Antioxidanţi naturali împotriva îmbătrânirii pielii

Uleiurile esențiale au un conținut ridicat de antioxidanți, acest lucru făcându-le ideale pentru protecţia pielii împotriva efectelor radicalilor liberi. Radicalii liberi declanșează stresul oxidativ şi creează daune asupra structurilor celulare şi a proteinelor. Efectul asupra pielii este vizibil: elasticitatea este slăbită, apar ridurile, iar îmbătrânirea pielii este accelerată.

Prin urmare, soluţia principală de contracarare a radicalilor liberi constă în antioxidanți. Multe dintre uleiurile esențiale sunt bogate în antioxidanți, astfel că acestea au un succes incredibil în îngrijirea pielii.

Îngrijirea pielii cu uleiuri esențiale 

Uleiul esenţial de lavandă

Uleiul esențial de lavandă are o reputație excelentă în domeniul cosmetic. Acesta are o gamă largă de utilizări și este un ulei foarte blând, care poate fi aplicat direct pe zona dorită. Ajută pielea să regenereze celulele, astfel încât să aibă un efect vizibil anti-îmbătrânire. Ba chiar mai mult, pot fi tratate cu această soluţie miraculoasă, atât petele cauzate de înaintarea în vârstă, cât și cicatricile. 

Are efect antiinflamator și poate ajuta la tratarea pielii sensibile, cu coşuri sau iritaţii. Uleiul de lavandă este util chiar și în cazul arsurilor solare. Prin intermediul sistemului limfatic, stimulează procesul de detoxifiere, drept urmare oferind pielii un aspect radiant. 

Uleiul esenţial de lavandă este adesea utilizat pentru:

• Regenerare
• Calmare
• Purificare
• Anti-aging

Uleiul de măceşe

Uleiul de măceșe şi uleiul din semințe de trandafir sunt două denumiri pentru unul și același produs: ambele sunt uleiuri vegetale obținute din semințele trandafirilor sălbatici. Această soluţie complet naturală nu numai că protejează împotriva apariţiei coşurilor, ci are şi efecte anti-aging puternice, datorită acidului linoleic pe care îl conține, un acid gras esențial.

Uleiul de măceşe este adesea utilizat pentru:

• Tratarea pielii uscate
• Eczeme, psoriazis și pete
• Arsuri și răni la nivelul pielii
• Leziuni și inflamații ale gingiilor și mucoasei bucale
• Prevenirea îmbătrânirii tenului

Ulei de cătină

Fructele sale care abundă în vitamine au efecte puternice de vindecare, hidratare și protejare a tenului. Acesta este motivul principal pentru care uleiul de cătină apare în compoziţia multor produse cosmetice. Uleiul de cătină este extras din pulpă şi conține o mulțime de acizi grași nesaturați, vitamina E și caroten. Datorită ingredientelor sale, are un efect antiinflamator și de vindecare a rănilor, ceea ce îl face ideal pentru tratarea problemelor cauzate de acnee sau de soare.

Având efect de hidratare, este ideal și pentru pielea uscată, lăsând tenul suplu și moale. Ba chiar mai mult, uleiul de cătină protejează împotriva petelor pigmentare.  Cu numeroșii săi antioxidanți, cătina este şi un minunat agent anti-îmbătrânire. 

Melissa Youth

Serul anti-aging Melissa Youth Mayie este un produs 100% vegetal şi natural, obţinut după o perioadă lungă de cercetare şi testare a efectelor extractelor naturale din măceşe și roiniţă. Melissa Youth este un ser anti-aging foarte bogat în acizi graşi esenţiali, β-caroten, vitamina E şi vitamina D. 

Produsul este ideal pentru întinerirea sănătoasă a tenului, regenerând celulele în toate straturile sale, reducând ridurile şi ajutând la refacerea texturii pielii. Pe lângă aceste beneficii, iluminează tenul, elimină micile imperfecţiuni şi hidratează în mod uscat, pătrunzând adânc în piele. 

Uleiul esenţial de Melissa

Roiniţa este o plantă mai puţin cunoscută, însă a fost valorificată de către grecii antici, care o foloseau pentru a trata mușcăturile de câine și înțepăturile de scorpion. De curând, cercetătorii francezi i-au descoperit proprietăţile excelente anti-îmbătrânire. Uleiul de Melissa poate neutraliza efectele stresului oxidativ din razele UV, poluarea aerului sau chiar fumul de nicotină. 

Uleiul esențial întârzie procesul de îmbătrânire prematură a pielii prin inhibarea eliberării substanțelor inflamatorii. Stimulează producerea de colagen și elastină, oferind pielii fermitate și rezistenţă.

Sfat practic pentru reîntinerirea tenului: Amestecă 5% Ulei de Melissa Mayie cu 95% ulei de cocos virgin sau ulei de jojoba şi foloseşte acest ulei minune în fiecare seară după demachiere. 

Bonus: Apă de trandafir

Chiar dacă această soluţie nu este un ulei esenţial, apa de trandafir a fost folosită pentru îngrijirea pielii de secole, iar parfumul său de neegalat poate fi definiţia luxului. Pe lângă aroma fermecătoare, această soluţie conține multe ingrediente care sunt adevărate arme anti-îmbătrânire și ajută la vindecare, hidratare și combatere cu succes a semnelor de bătrânețe. Totodată îmbunătățește circulația sângelui, îmbunătățește acizii grași nesaturați, elasticitatea pielii şi acționează la refacerea ţesutului. 

Coşurile și zonele roşii ale pielii pot fi tratate cu doar câteva picături din apa de trandafir. Proprietățile antibacteriene permit pielii să se vindece mai repede și să se curețe în profunzime.

Concluzie

Stresul, deficiențele nutriționale, dezechilibrele hormonale și alte condiții de sănătate pot afecta vizibil aspectul pielii. Cu toate acestea, poţi obţine aspectul sănătos dorit! Acordând atenţie pielii tale, te vei putea bucura de diverse beneficii, precum mai multă strălucire şi vitalitate. 

Atunci când alegem produsele de îngrijire, în special cele dedicate tenului, este important să cunoaştem propriul tip de piele. Fiecare tip are nevoi diferite, care trebuie luate în considerare în rutina de zi cu zi. Citind acest articol vei afla cum îţi poţi determina tipul de ten, ce caracteristici are fiecare categorie și cum îţi poţi îngriji corespunzător tenul. 

Pielea este unul dintre cele mai importante organe ale corpului: aceasta ne protejează de influențele negative ale mediului înconjurător și totodată elimină toxinele. Fără o îngrijire adecvată, tenul nu va avea un aspect sănătos. Aşadar, apare necesitatea îngrijirii corespunzătoare a acestuia. Însă cum poţi face asta? Pentru început, va trebui să afli care este tipul tău de ten.  

Care este tipul tău de ten? 

Pentru a afla în care categorie te încadrezi, este important să cunoşti varietatea de tipuri de piele care există și care sunt caracteristicile acestora. 

Ten gras

Persoanele cu acest tip de piele tind să aibă un aspect lucios al tenului. Iată câteva caracteristici ale tenului gras: 

• pielea secretă mai mult sebum decât cantitatea normală, acest lucru ducând la un aspect lucios
• pori mari
• puncte negre şi coşuri
• predispoziţie la acnee
• coşurile se răspândesc pe spate

Nivelul ridicat de sebum la nivelul tenului poate fi o problemă reală! Ca să nu mai vorbim despre punctele negre! Pe de altă parte, pielea grasă are tendinţa de a îmbătrâni mai greu, astfel că ridurile vor apărea mult mai târziu decât la persoanele cu alte tipuri de ten.  

Pentru tenul gras, purificarea este deosebit de importantă! Produsele care ar irita alte tipuri de piele pot fi excelente pentru tenul gras. Îţi recomandăm soluţii 100% naturale pentru reglarea secreţiei de sebum, care nu creează sensibilitate sau dependenţă. Printre acestea amintim:

• Ulei esenţial de lavandă
• Apa de trandafir bourbon
• Ulei de măceşe
• Apă de Melissa
• Ulei de cătină
• Apă de mentă

Produsele de mai sus pot regla excesul de sebum, oferind pielii un aspect hidratat şi sănătos. Exfolianții din compoziţia acestora împiedică porii să se înfunde de la producția excesivă de sebum, acest lucru ducând la mai puține puncte negre și coşuri.

Sfat: Nu folosi creme hidratante pentru îngrijire! Purificarea este mult mai importantă decât hidratarea! Când vine vorba de produsele cosmetice, utilizează soluţii matifiante, cu efect antibacterian și de purificare. 

Ten uscat

Pielea uscată este cea mai sensibilă dintre toate tipurile de piele. Se poate recunoaşte astfel:

• imediat după purificare, pielea capătă un aspect foarte tern
• este sensibilă la influențele mediului, precum căldura sau frigul
• tinde să se înroșească uşor
• riduri fine cauzate de lipsa hidratării
• pori mici
• textură mată
• nu are strălucire naturală

Aceste caracteristici îţi sunt cunoscute? În acest caz, pielea ta este foarte săracă în grăsimi și lipide. La polul opus, pe pielea uscată rareori apar pete sau coşuri. 

Tenul uscat are nevoie de hidratare, protejare si regenerare. Îţi recomandăm să foloseşti produse 100% naturale, care pot avea grijă de tenul tău, indiferent de condiţiile de mediu. Foloseşte aceste soluţii care conţin 100% ingrediente organice şi îţi garantăm că nu va mai trebui să apelezi la alte produse dermatologice: 

• Apă florală de lavandă
• Ulei esenţial de lavandă
• Ulei de cătină
• Ulei de măceşe
• Apă de oregano
• Ulei de floarea soarelui
  
  

Sfat: În ceea ce privește îngrijirea zilnică, recomandăm în special utilizarea produselor care au efecte de hidratare. Grăsimile vegetale, precum uleiul măceşe, uleiul de cătină sau uleiul esenţial de lavandă sunt ingredientele care vor face minuni asupra tenului tău. 

Ten sensibil 

În îngrijirea și curățarea pielii sensibile trebuie să se evite folosirea substanţelor care pot provoca alergii! Acordă o atenţie deosebită ingredientelor din produsele cosmetice folosite! Iată câteva dintre caracteristicile pielii sensibile: 

• sensibilă la frig și căldură
• intoleranță la parfumuri
• alergii
• mâncărimi
• roșeață, coşuri sau chiar eczeme
• reacţii la condiţiile de mediu sau la diferite produse cosmetice

Produsele neadecvate sau o îngrijire excesivă poate irita pielea și poate provoca roșeață. Aşadar, cu cât lista de ingrediente din produsele cosmetice este mai scurtă, cu atât mai mult te vei putea bucura de un ten sănătos.

Tenul sensibil necesită o îngrijire specială pentru a-l menţine sănătos, fără iritaţii, mâncărimi sau senzaţii de disconfort. Pentru că sensibilitatea este provocată de cele mai multe ori de ingredientele chimice, îţi recomandăm să foloseşti reţete 100% naturale de refacere şi întreţinere a tenului, precum: 

• Toner pentru ten sensibil
• Ulei de cătină
• Melissa Youth
• Ulei de măceşe
• Apă de trandafir bourbon
• Ulei esenţial de lavandă

Sfat: Ingrediente precum lavanda, menta și măceşele sunt deosebit de liniștitoare pentru piele. În plus, apa florală calmează rapid pielea iritată, deoarece extractele sunt considerate agenți calmanţi.

Ten mixt 

Pielea mixtă poate fi foarte pretențioasă din punctul de vedere a îngrijirii, deoarece prezintă atât zone uscate, cât și zone cu exces de sebum. Iată cum poţi recunoaşte acest tip de ten: 

• obraji uscați
• zona bărbiei cu exces de sebum
• frunte uscată
• impurități în zona T (frunte, nas, bărbie)

În cazul acestui tip de ten, zona T este grasă, iar restul tenului este normal sau uscat. Aşadar, persoanele care au acest tip de ten, se confruntă cu o situaţie uşor delicată. Iată care sunt soluţiile ideale pentru tine:

• Apă de oregano
• Apă de salvie sclarea
• Ulei esenţial de melissa
• Apă florală de lavandă
• Apă de melissa
• Apă de mentă
• Ulei de cătină

Sfat: Curățarea tenului mixt se poate face la fel ca în cazul tenului sensibil. Îngrijirea acestui tip de ten trebuie făcută cu mare atenţie. Aşadar, îţi recomandăm să aplici soluţii hidratante doar pe obraji și zona ochilor. Pentru îngrijirea zonei T, optează pentru produsele adecvate tenului gras, adică cele cu efect de purificare şi curăţare. 

Ten îmbătrânit

Doar pentru că ai ajuns la o anumită vârstă, nu trebuie să resimţi efectele de îmbătrânire asupra tenului! Pielea nu începe să îmbătrânească doar după 50 sau 60 de ani! Încă de la 25 de ani, nivelul de colagen începe să scadă într-un ritm alert. Însă această schimbare devine mai vizibilă de abia după 50 de ani, textura pielii arătând lipsită de vitalitate. 

Produsele de îngrijire a pielii mature trebuie să fie bogate în următoarele ingrediente:

• Hyaluron
• Vitamine (A, E și C)
• Uleiuri vegetale de înaltă calitate
• Extracte din plante
• Pantenol
• Peptide

Pielea ta este expusă la factori foarte stresanţi din mediul exterior şi începe să dea semne de îmbătrânire? Include în rutina ta zilnică următoarele produse pentru a reda tenului luminozitatea şi textura tânără: 

• Melissa Youth
• Apă de oregano
• Ulei de floarea soarelui
• Ulei esenţial de Melissa
• Ulei de cătină
• Apă de trandafir

Sfat: Tenul matur are nevoie de hidratare, aşadar asigură-te că îţi hrăneşti tenul cu ingredientele adecvate! O alimentaţie bogată în antioxidanţi va ajuta pielea să oprească radicalii liberi care distrug colagenul. Printre astfel de alimente se numără şi: fructele de pădure, arahidele, kiwi şi cătina.

Concluzie

Având la dispoziţie diferite produse cosmetice naturale, poţi contracara aceste probleme diferite și totodată poţi ajuta la obţinerea unui tip de ten normal, cu un aspect sănătos şi plin de vitalitate. Deși acest lucru nu este întotdeauna ușor, folosind produsele adecvate, te vei putea bucura de rezultate uimitoare! Încearcă şi tu puterea vindecătoare a naturii: https://www.mayie.ro/ . Hrană pentru piele!

Cel mai probabil folosești SPF-ul greșit. Nu o spun ca să te sperii — o spun pentru că aproape toată lumea îl folosește greșit, iar motivul nu e neglijența, ci faptul că eticheta nu-ți spune partea care contează cu adevărat. Hai să trec prin trei mituri și să-ți arăt ce se întâmplă de fapt când îți pui crema cu factor de protecție dimineața.

N-am să-ți vând tinerețe fără bătrânețe. Vreau doar să înțelegi ce cumperi, ca să-l folosești ca să chiar funcționeze.

UVA și UVB sunt amândouă radiații ultraviolete care vin de la soare, dar fac lucruri diferite în piele. UVB are lungimea de undă mai scurtă, rămâne la suprafața pielii și este radiația care te arde. UVA are lungimea de undă mai mare, trece prin geam și ajunge mai adânc. În straturile mai adânci ale pielii contribuie în timp la riduri și la pete pigmentare, fără să o simți pe moment. Cifra SPF de pe ambalaj se referă la protecția față de UVB. Protecția UVA o cauți separat pe etichetă, iar mai jos vreau să-ți arăt cum o recunoști.

Mai întâi: ce înseamnă UVA și UVB și ce măsoară factorul de protecție?

Ca să demontăm miturile, trebuie să știm ce face soarele cu pielea. Radiația ultravioletă se împarte în trei categorii, după lungimea de undă: UVC, UVB și UVA.

UVC e cea mai periculoasă, dar nu ajunge la noi — atmosfera o blochează complet. E radiația folosită la sterilizare, în spitale sau în lampa aceea de laborator în care bagi instrumentarul ca să omori bacteriile. Bun că rămâne sus; dacă ar ajunge la sol, ne-ar prăji literalmente.

UVB are lungimea de undă mai mare decât UVC. Cea mai mare parte din UVB este oprită de stratul de ozon, așa că din radiația UV care ajunge la sol doar în jur de 5% este UVB, dar tocmai ea este responsabilă de arsura solară. E radiația care lucrează la suprafața pielii: stai o zi la soare, te înroșești, apoi te arzi. Dacă ai pielea deschisă, cu puțină melanină, se întâmplă și mai repede. Detaliu important: UVB nu trece prin sticlă. În mașină, la geam, nu te arzi de la UVB.

UVA e cea cu lungimea de undă cea mai mare, între 315 și 400 nm, aproape de spectrul vizibil. Aici e problema: UVA trece mult mai ușor prin atmosferă, așa că în jur de 95% din radiația UV care ajunge la noi este UVA, și trece și prin sticlă. Intră în casă, intră în mașină. Și pentru că are lungime de undă mare, pătrunde adânc în piele — mult mai adânc decât UVB. Acolo, în profunzime, produce oxidare, generează riduri și pete pigmentare. Pe partea medicală, în care nu intru pentru că noi nu facem medicină, UVA e și cea asociată cu afectarea pe termen lung a pielii.

Reține diferența, pentru că pe ea se sprijină tot restul articolului: UVB arde la suprafață, UVA îmbătrânește în profunzime. Și doar UVA trece prin geam.

UVA și UVB, punct cu punct. Dacă vrei comparația completă, acestea sunt diferențele care contează pentru pielea ta:

• Lungimea de undă. UVB are între 280 și 315 nm, iar UVA între 315 și 400 nm. Cu cât lungimea de undă e mai mare, cu atât radiația ajunge mai adânc în piele.
• Cât ajunge la tine. Din radiația UV care ajunge la sol, în jur de 95% este UVA și doar în jur de 5% este UVB.
• Ora și anotimpul. UVB este cel mai puternic vara, în jurul prânzului, și scade mult toamna și iarna. UVA variază mult mai puțin de la o oră la alta și de la un anotimp la altul. De aceea, iarna ponderea lui în lumina zilei crește.
• Geamul și norii. Geamul obișnuit oprește aproape tot UVB-ul, dar lasă să treacă o bună parte din UVA. Îl primești deci și la birou, lângă fereastră. Norii subțiri lasă și ei să treacă o mare parte din radiația UV, așa că o zi înnorată nu e o zi fără UV.
• Ce face în piele. UVB rămâne în epidermă, stratul de la suprafață, unde produce roșeața și arsura. Tot de la UVB vine, în mare parte, și bronzul care apare după câteva zile. UVA ajunge până în derm, stratul în care stau colagenul și elastina. În piele produce radicali liberi și contribuie în timp la riduri și la pete pigmentare.
• Cum se măsoară protecția. Față de UVB, prin cifra SPF. Față de UVA, separat: pe etichetă o recunoști după simbolul UVA în cerc, după PA sau după mențiunea broad spectrum, pe care ți le explic mai jos.

Mitul 1: „Folosesc factor mai mare, deci pot sta mai mult la soare"

Fals. Și ca să înțelegi de ce, trebuie să știi ce măsoară de fapt cifra de pe ambalaj.

Factorul SPF se referă strict la o metodă de testare a radiației UVB. Atât. UVA nu se măsoară deloc în acel test. Iată ce înseamnă cifrele, în procent de UVB blocat:

• SPF 15 → blochează ~93%
• SPF 30 → blochează ~97%
• SPF 50 → blochează ~98%

Observă ceva? Între SPF 30 și SPF 50 diferența reală e de 1%. Între 15 și 30 e mai mare (4%), dar de la 30 în sus câștigul devine marginal. Niciun SPF nu blochează 100% — curba se aplatizează, plătești mai mult pentru foarte puțin în plus.

Deci de ce nu poți sta mai mult la soare cu SPF 50? Din două motive.

Primul: cifra nu spune nimic despre UVA. Dacă nu ai și o protecție broad spectrum, UVA trece în continuare și te îmbătrânește, indiferent cât de mare e SPF-ul. Nu te arzi — dar pielea ta tot încasează.

Al doilea: cifra de pe ambalaj presupune o cantitate pe care aproape nimeni nu o aplică. Gradul de protecție se testează în laborator cu o cantitate fixă, standardizată. Tu, acasă, pui mai puțin — toată lumea pune mai puțin. Și aici e capcana: dacă aplici un sfert din cât trebuie, un SPF 50 îți oferă în realitate undeva la SPF 15–20 pe față. Ai cumpărat 50, porți 20. Sunt două variabile, nu una: gradul de protecție și cantitatea. Dacă o ignori pe a doua, prima nu mai contează.

Cât trebuie să aplici, concret

În laborator se calculează exact, cu virgulă. Acasă ai două metode simple care te aproprie foarte bine de doza corectă:

Regula celor două degete. Storci crema pe lungimea arătătorului și a mijlociului, două dungi continue. Atâta îți ajunge pentru față și gât.

Sfertul de linguriță. Aproximativ un sfert de linguriță de produs acoperă corect fața și gâtul.

Dacă pui această cantitate dintr-un SPF 30, ai SPF 30 pe bune — fix ca în laborator. La fel pentru 50. Dacă pui o picătură mică, nu ai ce scrie pe sticlă, indiferent de cifră.

Aici intervine și textura, și e motivul pentru care la noi contează atât de mult. Pe o cremă grasă, cantitatea corectă se simte încărcată — și atunci instinctiv pui mai puțin, și pierzi protecția. Pe o textură lejeră, aceeași cantitate se simte aproape ca și cum n-ai pus nimic. Noi am gândit special texturile ușoare ca să poți aplica doza corectă fără disconfort, zilnic. La fiecare produs cu SPF de pe mayie.ro am scris ce cantitate trebuie aplicată ca să respecți factorul de pe recipient — tocmai pentru că e jumătate din poveste.

Mitul 2: „Aplic dimineața și mă ține toată ziua"

În teorie, da. În practică, nu — și diferența vine din ce se întâmplă fizic cu crema pe parcursul zilei.

Filtrele solare funcționează: absorb radiația UV și o disipă sub formă de căldură, și pot face asta de mii de ori. Problema nu sunt filtrele, ci ce se întâmplă cu stratul de pe față. Transpiri. Te atingi involuntar de față de zeci de ori. Apar acțiuni mecanice care strică dispunerea uniformă a filmului — apar goluri, densitatea scade, iar protecția nu mai e cea de la prima aplicare.

De aceea se recomandă reaplicarea la circa două ore. Se consideră că în două ore, în medie, transpiri și te atingi suficient cât stratul să nu mai fie eficient. Dacă nu transpiri și ești atent, poate să te țină și mai mult — dar asta depinde de ce faci, nu de cât de scump a fost produsul.

Un detaliu pe care vreau să-l știi despre SPF-urile lejere, inclusiv ale noastre: sunt transparente și nu sunt waterproof. Când transpiri sau intri în apă, se scurg de pe față fără să vezi — n-au culoare, nu lasă urmă. Asta nu e un defect, e o alegere. Ca să faci un produs cu adevărat waterproof, trebuie să pui polimeri și siliconi duri care se simt grei pe piele, te fac să transpiri mai mult și nu se poartă plăcut zilnic. Noi am preferat o textură pe care chiar o porți în fiecare zi și pe care o poți folosi și ca bază de machiaj — cu condiția să o reaplici când stai mult în soare.

Mitul 3: „SPF înseamnă protecție completă"

Fals — și e mitul cu cele mai mari consecințe, pentru că te lasă să crezi că ești acoperit când de fapt jumătate din pericol trece nestingherit.

Repet ideea de la început, pentru că aici se închide cercul: SPF măsoară doar protecția împotriva UVB. Un SPF 50 te poate proteja aproape complet de UVB — nu te arzi, nu se înroșește pielea. Dar UVA, radiația cu lungime de undă mare, trece în continuare prin filtre și prin geam, intră adânc și provoacă riduri, pete pigmentare, oxidare, radicali liberi. Te-ai protejat de arsură și ai rămas expus la îmbătrânire.

Cum te asiguri că ești acoperit și pe UVA? Cauți pe etichetă mențiunea „broad spectrum" sau „UVA". Aceste cuvinte sunt reglementate — nu pot apărea pe ambalaj oricum, ci doar dacă produsul chiar filtrează și UVA. Dacă le vezi, ai protecție pe ambele fronturi. Dacă pe o cremă scrie doar SPF, fără broad spectrum, faci doar jumătate din treabă.

Și aproape sigur vrei ambele. În peste 10 ani n-am întâlnit pe nimeni care să nu vrea protecție UVA — adică să nu-i pese de riduri și pete, ci doar de arsură. Excepțiile sunt rare și ciudate: la un târg au venit clienți care voiau neapărat SPF mai mic ca să se bronzeze. Le-am explicat ce ți-am explicat și ție — între SPF 30 (97%) și SPF 50 (98%) diferența e oricum mică. Ce conta cu adevărat pentru pielea lor era ca UVA să fie filtrat.

Cum citești pe etichetă protecția UVA și UVB?

Te uiți la patru lucruri: cifra SPF pentru UVB, simbolul UVA în cerc sau ratingul PA pentru UVA, mențiunea broad spectrum și lungimea de undă critică, dacă o găsești în fișa tehnică. Fiecare îți spune altceva, iar cifra SPF singură, oricât de mare ar fi, nu îți spune nimic despre UVA.

Cifra SPF. În laborator, SPF-ul se măsoară comparând câtă radiație suportă pielea până se înroșește, cu cremă și fără cremă. Roșeața vine în cea mai mare parte de la UVB, de aceea cifra SPF vorbește despre UVB. Testul se face cu 2 mg de cremă pe fiecare centimetru pătrat de piele. Asta e mult mai mult decât aplică cei mai mulți oameni acasă, de aceea contează atât de mult cantitatea despre care am scris mai sus. În Uniunea Europeană, cifrele de pe ambalaj sunt grupate în patru categorii: protecție scăzută (SPF 6–10), medie (SPF 15–25), ridicată (SPF 30–50) și foarte ridicată (SPF 50+). Mențiunea „50+” înseamnă că valoarea măsurată a fost de cel puțin 60.

Simbolul UVA în cerc. Comisia Europeană recomandă, din 2006, ca protecția UVA a unei creme cu SPF să fie de cel puțin o treime din SPF. Simbolul UVA încercuit, folosit de producătorii europeni, arată că produsul respectă acest prag. Concret, la o cremă cu SPF 30 și simbolul UVA în cerc, factorul de protecție UVA este de cel puțin 10.

PA+, PA++, PA+++, PA++++. Este sistemul folosit în Japonia și în mare parte din Asia. Se măsoară cât se închide la culoare pielea la câteva ore după expunerea la UVA. Fiecare „+” înseamnă o treaptă în plus de protecție: PA+ pentru un factor UVA între 2 și 4, PA++ între 4 și 8, PA+++ între 8 și 16 și PA++++ de la 16 în sus. Pe o cremă vândută în Europa poți vedea și PA, dacă produsul a fost testat și după această metodă.

Broad spectrum. Mențiunea vine din regulile americane. În Statele Unite, o cremă poate scrie „broad spectrum” doar dacă lungimea ei de undă critică este de cel puțin 370 nm. Pe ambalajele europene, aceeași informație despre UVA vine de obicei prin simbolul UVA în cerc.

Lungimea de undă critică. Îți spune până unde se întinde protecția spre 400 nm, adică spre capătul UVA-ului care ajunge cel mai adânc în piele. Se calculează din curba de absorbție a cremei: este lungimea de undă până la care se adună 90% din toată absorbția dintre 290 și 400 nm. Pragul european este tot de 370 nm. Rar o vezi pe ambalaj, dar o găsești în rapoartele de test și în fișele tehnice.

Ce nu ar trebui să vezi pe o etichetă. Aceeași recomandare europeană spune că un produs de protecție solară nu ar trebui să promită „protecție 100%”, „sunblock” sau că nu mai trebuie reaplicat. Niciun filtru nu oprește toată radiația, așa că astfel de promisiuni nu au acoperire, oricât de mare ar fi cifra de lângă ele.

Din punctul meu de vedere, între SPF 30 și SPF 50 alegerea contează mai puțin decât faptul că produsul filtrează și UVA. Așa că, pe etichetă, uită-te întâi după partea de UVA și abia apoi la cifră.

SPF-ul și protecția UVA se măsoară pe crema finită, pentru că același filtru, la aceeași concentrație, poate da valori diferite în formule diferite. Protecția depinde și de cum se întinde crema și de cât de uniform rămân filtrele în stratul de pe piele. La Daily Defence SPF Moisturiser, crema noastră de zi cu SPF, SPF 50+ (protecție foarte ridicată) și protecția UVA sunt măsurate pe produsul finit.

Când am trimis Daily Defence la testele pe produsul finit, am urmărit ca crema să ofere protecție solară SPF și protecție UVA, pentru a putea spune că protejează pielea atât de UVB, cât și de UVA. Raportul de test confirmă că protecția UVA este de cel puțin o treime din SPF, iar lungimea de undă critică este de cel puțin 370 nm. Acestea sunt fix pragurile despre care ți-am scris mai sus. De aceea, pe tubul de Daily Defence găsești simbolul UVA în cerc, iar același simbol este și pe tubul de Phyto SPF50.

Dacă vrei să alegi crema cu SPF potrivită pentru tenul tău, am adunat produsele noastre cu SPF și diferențele dintre ele în ghidul despre SPF și filtre solare.

Cum folosești SPF-ul iarna, în oraș și la munte?

Iarna folosești SPF-ul în fiecare dimineață, ca vara, iar la munte ții cont și de zăpadă. Motivul este UVA-ul, care scade iarna mult mai puțin decât UVB-ul și, cum am scris la început, trece și prin geam. Pentru că UVB-ul scade, te arzi mult mai greu și arsura nu mai vine ca semnal. Radiația care contribuie în timp la riduri și la pete pigmentare ajunge însă în continuare la piele.

Într-o zi obișnuită de iarnă, prin oraș, contează mai ales două lucruri. Primul este cantitatea, care rămâne aceeași ca vara: tot două dungi pe arătător și mijlociu sau un sfert de linguriță, pentru față și gât. Al doilea este ordinea. În sezonul rece aerul este mai uscat decât pare, iar acest lucru face pielea să piardă și mai multă apă. De aceea iarna aplici de multe ori o cremă mai bogată, iar crema cu SPF vine peste ea, ca ultim pas dimineața. Dacă ai tenul uscat, îți recomand în orice anotimp un hidratant înainte de SPF, indiferent care este SPF-ul folosit. Ca să poți pune doza întreagă peste o cremă mai bogată, textura SPF-ului contează și iarna, nu doar vara. La Phyto SPF50 Moisturiser am gândit în mod special o textură foarte ușoară, tocmai ca să poți aplica doza corectă fără să ți se pară tenul încărcat. Dacă seara folosești retinol, care face pielea mai sensibilă la soare, SPF-ul de a doua zi dimineață contează iarna la fel de mult ca vara.

La munte, zăpada proaspătă poate reflecta până la 80% din radiația UV care ajunge pe ea. În plus, la altitudine aerul este mai subțire și oprește mai puțină radiație (Organizația Mondială a Sănătății). Pe pârtie primești deci radiația și direct de la soare, și reflectată de zăpadă. De aceea folosești SPF-ul ca într-o zi la plajă: alegi o protecție mai mare, aplici generos și reaplici des. Reaplicarea contează pentru că la munte transpiri, te ștergi pe față cu mănușa și stai ore întregi afară.

Alte mituri despre SPF

„Nu stau la soare, așa că nu am nevoie de SPF în fiecare zi”

Ideea că nu ai nevoie de SPF este unul dintre motivele cele mai des întâlnite pentru care oamenii nu îl folosesc. Un sondaj a întrebat 3.000 de oameni din Germania, între 14 și 45 de ani, cât de des folosesc SPF. Dintre cei care îl folosesc rar sau deloc, aproape jumătate au spus că li se pare incomod, iar patru din zece că nu au nevoie de el. Tot în acest sondaj, SPF-ul îl foloseau cel mai rar tocmai cei care vara făceau rar plajă sau deloc (Diehl și colab., Journal of Cancer Education, 2021). Iar oamenii mai în vârstă se protejează de soare, în general, mai rar decât cei tineri, nu mai des, cum arată un sondaj pe peste 50.000 de oameni din 20 de țări (Lim și colab., Journal of the European Academy of Dermatology and Venereology, 2024).

Expunerea la soare nu înseamnă însă doar zilele de plajă. UVA-ul trece și prin geam, cum am scris mai sus, iar norii subțiri opresc doar o parte din radiația UV. În acest fel, expunerea de zi cu zi se adună în ani și contribuie la riduri și la pete pigmentare. Într-un studiu din Australia, 903 adulți sub 55 de ani au fost urmăriți timp de 4 ani și jumătate. O parte dintre ei au avut indicația să folosească zilnic protecție solară, iar ceilalți au folosit-o doar când au vrut. La cei cu SPF zilnic, îmbătrânirea pielii a fost per total cu 24% mai mică decât în celălalt grup (Hughes și colab., Annals of Internal Medicine, 2013). Pentru prevenția ridurilor, SPF-ul zilnic este cel mai important pas din rutină. De aceea SPF-ul este bine să rămână ultimul pas în fiecare dimineață, nu doar în zilele în care știi că vei sta la soare.

„Fondul de ten cu SPF îmi ajunge”

De cele mai multe ori, nu. Cifra SPF de pe un fond de ten sau de pe o cremă BB este măsurată la fel ca la orice produs cu SPF. Testul de laborator se face cu 2 mg de produs pe fiecare centimetru pătrat de piele. Un produs nuanțat îl aplici însă de multe ori în strat subțire, ca să nu se vadă. În acest fel, pe față ajunge o protecție sub cifra de pe ambalaj. Este fix a doua variabilă din Mitul 1: cantitatea. Un studiu de laborator din 2021 a simulat felul în care aplicăm acasă aceste produse. În cantitatea folosită de obicei, SPF-ul real al cremelor de protecție solară și al machiajului cu SPF a ieșit mult sub cifra de pe etichetă. Când crema cu SPF a fost pusă sub machiaj, protecția a crescut mult față de fiecare produs aplicat singur (Kim și colab., Skin Research and Technology, 2021). Dacă porți fond de ten, pune dedesubt crema cu SPF, în cantitatea întreagă, și aplică machiajul după ce crema s-a absorbit.

„Crema cu SPF deschisă vara trecută e la fel de bună”

Depinde de ce scrie pe ambalaj. Te uiți după data de valabilitate și după simbolul borcănelului deschis, cu un număr urmat de litera M, de exemplu 12M. Numărul îți spune câte luni poți folosi produsul după ce l-ai deschis. Dacă lunile astea au trecut, o înlocuiești, pentru că după perioada asta producătorul nu mai poate spune ce protecție îți oferă crema.

Te lasă SPF-ul fără vitamina D?

Spus așa, „SPF-ul mă lasă fără vitamina D” este un mit. Crema cu SPF nu oprește complet formarea vitaminei D în piele, dar nici nu este adevărat că nu are niciun efect asupra ei. În viața de zi cu zi, cremele cu SPF în jur de 16 nu au scăzut nivelul de vitamina D din sânge. Un SPF 50+ pus dimineața, de rutină, timp de un an, a lăsat însă nivelul de vitamina D ceva mai mic decât la cei care foloseau SPF doar când voiau. Dacă te îngrijorează vitamina D, discută cu medicul tău, în loc să renunți la SPF.

Întrebarea pornește de la un lucru adevărat. Vitamina D se formează în piele sub acțiunea UVB-ului, adică fix a radiației care te arde și față de care cifra SPF măsoară protecția. În teorie, o cremă care oprește UVB-ul ar trebui să oprească astfel și vitamina D. În practică, efectul din studiile făcute în viața reală este mult mai mic decât cel din laborator.

Un review din 2019 a adunat studiile publicate pe acest subiect între 1970 și 2017 (Neale și colab., British Journal of Dermatology, 2019). În experimentele de laborator, crema cu SPF a redus mult formarea vitaminei D în piele, dar acolo s-au folosit lămpi UV, a căror lumină este diferită de cea a soarelui. În două studii făcute în viața reală, o parte dintre oameni au avut indicația să-și pună zilnic o cremă cu SPF în jur de 16, adică protecție medie. Nivelul lor de vitamina D din sânge nu a ieșit mai mic decât la ceilalți. Nici majoritatea celor 69 de studii în care oamenii au spus singuri cât de des folosesc SPF-ul nu au găsit o legătură cu un nivel mai scăzut de vitamina D.

Cremele cu SPF mare, pe care le folosim astăzi, nu fuseseră însă testate așa, iar autorii au spus deschis această limită. Același grup de cercetători a făcut apoi și studiul care lipsea. În Australia, 639 de adulți au fost urmăriți timp de aproximativ un an. O parte dintre ei au avut indicația să-și pună în fiecare dimineață SPF 50+ în zilele cu indicele UV de cel puțin 3, iar ceilalți au folosit SPF doar când au vrut. La finalul anului, nivelul mediu de vitamina D a ieșit ceva mai mic în grupul cu SPF 50+ zilnic. Tot în acest grup, deficitul de vitamina D a fost mai frecvent: 46%, față de 37% în celălalt grup (Tran și colab., British Journal of Dermatology, 2025). Autorii recomandă în continuare folosirea regulată a SPF-ului și spun că, la cei care îl folosesc zilnic, poate fi nevoie ca vitamina D să fie verificată.

Mai departe este partea medicală, în care nu intru, pentru că noi nu facem medicină. Nivelul tău de vitamina D îl afli doar dintr-o analiză de sânge, iar ce faci după aceea hotărăști împreună cu medicul tău.

Un detaliu din culise: antioxidanții

Mai e o piesă pe care merită s-o știi, pentru că leagă protecția de corecție. În multe produse cosmetice apar antioxidanți — vitamina E, vitamina C, silibina pe care o folosim noi, chiar și retinolul e antioxidant.

Ce fac ei? Când UVA pătrunde în piele și generează radicali liberi, antioxidantul îi neutralizează. Are, în esență, efectul invers al UVA. Dar — și aici e nuanța — asta nu înseamnă că te protejează de soare. Dacă te dai doar cu antioxidant, fără filtre, nu e suficient: radiația UVA e mult mai puternică decât pot antioxidanții să contracareze singuri.

Combinația care chiar funcționează e: o cremă cu protecție broad spectrum și SPF 30–50, plus antioxidanți. Filtrele opresc cea mai mare parte a radiației; ce reușește totuși să treacă are șanse mult mai mari să fie anulat de antioxidanții din formulă. Protecție și plasă de siguranță în același strat.

În Daily Defence și în Phyto SPF50 am pus lângă filtre vitamina E, ulei de măceșe și ulei din fructe de cătină. Vitamina E este un antioxidant, iar uleiul de măceșe completează caracterul antioxidant al formulei și în același timp este un ulei lejer. Uleiul de cătină îl folosim în aceste două creme pentru carotenoidele din el. Carotenoidele sunt pigmenții portocalii ai fructului, printre care și beta-carotenul, și sunt și ele antioxidanți.

Cum am gândit Phyto SPF50

Când am lucrat la Phyto SPF50, vedeta noastră pe care am lansat-o în primăvara lui 2026, am pornit fix de la cele trei mituri de mai sus — și de la mult mai multă știință în spate.

Baza a fost Daily Defence SPF Moisturiser, un SPF pe care mulți dintre voi îl folosiți de ani de zile. E un best-seller, și nu întâmplător: are o textură extrem de ușoară și se simte aproape nud. Filtrele solare din Daily Defence sunt încapsulate, adică stau închise în capsule microscopice. Capsulele sunt gândite să rămână la suprafața pielii, nu să pătrundă în piele. Am ales încapsularea gândindu-ne și la cei care se plângeau că filtrele solare îi sensibilizează sau îi ustură la ochi. Încapsularea are și avantajul că distribuie uniform filtrele pe suprafața pielii, iar astfel am ajuns la protecția dorită fără să încărcăm formula cu filtre. Al treilea avantaj al încapsulării este chiar senzația asta lejeră pe piele. Multe filtre solare organice sunt, ca materie primă, lichide uleioase, iar atunci când nu sunt încapsulate pot da cremei o senzație grea, uleioasă.

Ce am făcut în primăvară a fost să combin acest SPF cu activul gamei noastre antirid, fitozomul de silybin, același din Nectarul nostru antirid. De ce fitozom? Pentru că silybinul, singur, nu prea trece de suprafața pielii. În fitozom, silybinul este legat de fosfatidilcolina din lecitină, iar acest complex fitozomic este mult mai compatibil cu pielea decât silybinul simplu. Fitozomul de silybin are un efect antirid similar retinolului și nu sensibilizează pielea la soare. De aceea își are locul chiar într-o cremă de zi cu SPF. Despre studiul pe ingredient, despre limitele lui și despre cum se compară silybinul cu retinolul am scris pe larg în ghidul despre silybin, alternativa blândă la retinol.

Rezultatul e Phyto SPF50: SPF 50 (protecție ridicată) și protecție UVA, măsurate pe produsul finit, plus fitozomul de silybin, într-o singură textură ultralejeră. Prevenție și corecție într-un singur pas — exact ce mi-aș dori eu să port zilnic. Dacă e un singur produs din gama noastră pe care să-l recomand, ăsta e.

Pe scurt, ca să nu uiți: cifra SPF se referă doar la UVB. Cantitatea contează la fel de mult ca cifra (două degete sau un sfert de linguriță). Reaplici la circa două ore când stai în soare. Și cauți obligatoriu „broad spectrum" pe etichetă — altfel UVA, cea care îmbătrânește, trece nestingherită.

Vrei tot sistemul, prevenție și corecție, într-o rutină simplă? Rutina Mayie în 5 pași include Phyto SPF50, alături de ceilalți patru pași esențiali.

Întrebări frecvente despre UVA și UVB

Ce înseamnă UVA și UVB?

Sunt două tipuri de radiație ultravioletă de la soare, despărțite după lungimea de undă. UVB (280–315 nm) arde pielea la suprafață, iar UVA (315–400 nm) ajunge mai adânc și contribuie în timp la riduri și la pete pigmentare.

Care este diferența dintre UVA și UVB?

UVB este mai puternic vara și la prânz, nu trece prin geamul obișnuit și produce arsura. UVA variază mult mai puțin de la un anotimp la altul și trece prin geamul obișnuit. Din radiația UV care ajunge la sol, în jur de 95% este UVA.

Protejează SPF-ul și de UVA?

Nu neapărat. Cifra SPF măsoară protecția față de UVB, așa că protecția UVA o verifici separat, după simbolul UVA în cerc, după PA sau după mențiunea broad spectrum.

Ce înseamnă filtre UVA și UVB pe o cremă?

Înseamnă că crema filtrează ambele tipuri de radiație, nu doar UVB-ul care te arde. La Daily Defence SPF Moisturiser, de exemplu, SPF 50+ și protecția UVA sunt măsurate pe produsul finit.

Am nevoie de SPF iarna sau când stau în casă, lângă geam?

Da, dacă stai ziua lângă fereastră sau ieși afară. Iarna UVB-ul scade mult, dar UVA-ul scade mult mai puțin și trece prin geamul obișnuit. De aceea SPF-ul cu protecție UVA este bine să rămână ultimul pas dimineața, iar despre asta am scris mai pe larg în rutina de toamnă pentru ten.

Blochează SPF-ul vitamina D?

Nu complet. Vitamina D se formează în piele sub acțiunea UVB-ului, iar în experimentele de laborator crema cu SPF a redus mult formarea ei. În viața reală, cremele cu SPF în jur de 16, folosite zilnic, nu au scăzut nivelul de vitamina D din sânge. Un SPF 50+ pus dimineața, de rutină, timp de un an, a dus însă la un nivel de vitamina D ceva mai mic decât la cei care au folosit SPF doar când au vrut. Dacă ai întrebări despre vitamina D, discută cu medicul tău.

Surse

• Comisia Europeană, Recomandarea 2006/647/CE din 22 septembrie 2006 privind eficacitatea produselor de protecție solară și mențiunile referitoare la acestea, Jurnalul Oficial al UE L 265 din 26.9.2006. EUR-Lex
• Organizația Mondială a Sănătății, Global Solar UV Index: A Practical Guide, 2002 (benzile UVA, UVB, UVC și efectul norilor).
• Marionnet, C., Tricaud, C., Bernerd, F. (2015). Exposure to non-extreme solar UV daylight: spectral characterization, effects on skin and photoprotection. International Journal of Molecular Sciences, 16(1), 68–90. PubMed
• Nishimura, K., Ikehata, H., Douki, T. și colab. (2021). Seasonal differences in the UVA/UVB ratio of natural sunlight influence the efficiency of the photoisomerization of (6-4) photoproducts into their Dewar valence isomers. Photochemistry and Photobiology, 97(3), 582–588. PubMed
• Tuchinda, C., Srivannaboon, S., Lim, H. W. (2006). Photoprotection by window glass, automobile glass, and sunglasses. Journal of the American Academy of Dermatology, 54(5), 845–854. PubMed
• U.S. Food and Drug Administration, 21 CFR 201.327 (testul „broad spectrum”, lungimea de undă critică de cel puțin 370 nm). eCFR
• Standardele ISO 24444 (determinarea in vivo a SPF), ISO 24442 (determinarea in vivo a protecției UVA) și ISO 24443 (determinarea in vitro a protecției UVA).
• Neale, R. E., Khan, S. R., Lucas, R. M., Waterhouse, M., Whiteman, D. C., Olsen, C. M. (2019). The effect of sunscreen on vitamin D: a review. British Journal of Dermatology, 181(5), 907–915. PubMed
• Tran, V., Duarte Romero, B. L., Andersen, H. și colab. (2025). British Journal of Dermatology, 193(6), 1128–1137 (studiul Sun-D, despre aplicarea zilnică a cremei cu SPF 50+ și vitamina D). PubMed
• Organizația Mondială a Sănătății, Radiation: The known health effects of ultraviolet radiation (întrebări și răspunsuri: zăpada proaspătă reflectă până la 80% din radiația UV) și fișa Ultraviolet radiation (radiația UV crește cu altitudinea). OMS
• Diehl, K., Schneider, S., Seuffert, S., Greinert, R., Görig, T. (2021). Who Are the Nonusers of Sunscreen, and What Are Their Reasons? Development of a New Item Set. Journal of Cancer Education, 36(5), 1045–1053. PubMed
• Lim, H. W., Saint Aroman, M., Skayem, C. și colab. (2024). Sun exposure and protection habits: Self-reported attitudes, knowledge and behaviours. Journal of the European Academy of Dermatology and Venereology, 38(10), 2024–2033. PubMed
• Hughes, M. C., Williams, G. M., Baker, P., Green, A. C. (2013). Annals of Internal Medicine, 158(11), 781–790. PubMed
• Kim, M. A., Jung, Y. C., Bae, J., Ha, J., Kim, E. (2021). Layering sunscreen with facial makeup enhances its sun protection factor under real-use conditions. Skin Research and Technology, 27(5), 751–757. PubMed

Acesta e primul episod din seria în care demontez miturile din skincare, cu știința la vedere. Conținutul are scop informativ și de îngrijire cosmetică; pentru afecțiuni ale pielii, consultă un medic dermatolog.

Tudor Panait

Fondator și formulator Mayie

Tudor este pasionat de skincare și de procesul din spatele fiecărui produs, de la idee și ingredient, până la experiența reală a pielii. Ca fondator și formulator Mayie, el caută mereu echilibrul dintre știință și simplitate, dezvoltând formule care nu doar promit rezultate, ci le susțin prin logică și coerență.

Pentru el, îngrijirea pielii nu înseamnă perfecțiune, ci consecvență și înțelegere. Crede că fiecare rutină ar trebui să fie clară, adaptată și ușor de urmat, fără confuzie sau exces.

Pentru început, vreau să îţi transmit câteva curiozităţi despre această planta miraculoasă, pe care probabil nu le ştiai. De exemplu, ştiai că denumirea de lavandă vine de la cuvântul latin ,,lavare”, care înseamnă a purifica? Ba chiar mai mult, se trage din aceeaşi familie de plante din care face parte şi menta. Indiferent din ce specie provine, ştiu doar un singur lucru: părul meu nu ar mai da uleiul de lavandă pe nici un fel de produs chimic.

Beneficiile uleiului

Probleme cu acneea?

Ai încercat o suită întreagă de cosmetice anti-acnee din comerţ, însă mai mult ţi-au făcut rău decât bine? Ce spui dacă încerci o soluţie naturală, organică, obţinută din inima naturii? Fără efecte adverse, doar multe beneficii şi nutrienţi de care tenul tău se va bucura. Uleiul esenţial de lavandă calmează inflamaţia provocată de acnee. Tot ce trebuie să faci este să aplici o picătură pe un vârf de deget şi apoi să masezi pe zonele afectate. Vei putea observa că după o aplicare constantă, cicatricile se vor estompa, iar pielea se va simţi mai curată, fără a avea o senzaţie neplăcută de încărcare.

Calmează şi purifică pielea

Dacă ai mai citit despre proprietăţile lavandei, probabil ştii despre efectele calmante şi antiinflamatoare pe care le poate oferi pielii. Datorită conţinutului său de peste 20 de principii active, tenul tău va primi tratamentul de care are nevoie, iar toxinele înmagazinate de către pori vor fi eliminate. Pentru un ten sănătos, poţi folosi uleiul de lavandă combinat cu cel de cătină  pentru a avea un ten perfect sănătos, plin de luminozitate si fermitate.

Şi tu poţi avea propriul tău toner organic

Un toner facial este o soluţie lichidă, care conţine ingrediente de care tenul are nevoie, pentru combatarea diferitelor probleme, precum acneea, dimensiunea porilor sau lipsa hidratării. În plus, poate fi utilizat şi pentru îndepărtarea resturilor de machiaj. După cum probabil ştii, tonerele disponibile în comerţ conţin substanţe toxice pentru piele, care pot provoca iritaţii sau efecte adverse. Din acest motiv, doresc să te învăţ cum poţi obţine propriul tău toner organic, cu aromă de lavandă.

Reţeta este simplă şi poate fi realizată de oricine. Adaugă într-o sticlă cu pulverizator între zece şi douăzeci de picături de ulei esenţial de lavandă Mayie și zece picături de ulei de măceşte. Amestecă compoziţia obţinută şi, după ce s-a omogenizat, adaugă o sticluţă de apă florală de lavandă. Voila, reţeta magică este gata. Poţi pulveriza amestecul cel puţin de două ori pe zi. Nu uita să agiți sticla înainte de folosire!

Un scalp curat, fără mătreaţă

Mătreaţa îţi afectează viaţa de zi cu zi? Avem un ingredient magic pentru rezolvarea acestei probleme! Probabil ai ghicit despre ce este vorba! Pentru un scalp curat şi sănătos, tot ce trebuie să faci este să amesteci 15 picături de ulei de lavandă cu două linguri de ulei de măsline sau migdale. Încălzeşte compoziţia astfel încât să fie călduţă la aplicarea pe scalp. Masează scalpul cu acest amestec şi lasă-l să acţioneze timp de o oră, după care îl poţi spăla.

Îţi doreşti un păr moale şi strălucitor, exact ca prinţesele din basme?

Părul îţi este uscat, cu fire rebele şi parcă nici un balsam nu poate rezolva această problemă? Renunţă cât mai repede la produsele din comerţ şi creeaza propriul tău balsam organic, iar părul îţi va mulţumi pentru alegerea făcută!  În sfârşit poţi avea părul neted şi strălucitor la care ai visat!

Ai nevoie de trei linguriţe de oţet de mere, 15 picături de ulei de lavandă şi 6 linguriţe de apă. Vei amesteca apoi toate ingredientele şi le vei introduce într-o sticlă cu pulverizator. Pulverizează apoi pe păr şi lasă soluţia să se usuce în mod natural. Poţi folosi acest balsam după fiecare şamponare sau ori de câte ori consideri că este necesar. Nu uita să agiți sticla înainte de folosire!

Ten care radiază frumuseţe şi tinereţe

Iată și lista de beneficii:

Ajută la menţinerea echilibrului pH-ului pielii şi controlează excesul de sebum al tenului gras.

O piele sănătoasă are valorile pH-ului între 4,5 şi 6,2, acesta fiind considerat un mediu acid. Aciditatea este necesară deoarece încetineşte procesul de dezvoltare a bacteriilor, precum cele care contribuie la formarea acneei. Spălându-ne pe faţă cu săpun şi apă, folosim produse alacaline, astfel stratul acid de protecţie a pielii poate deveni uşor dezechilibrat. Tocmai de aceea, apa de trandafir se poate folosi pentru a spori protecţia şi efectul acidităţii normale a pielii.

Modalitate de folosire: 
Pe post de demachiant: combină o linguriţă de apa de trandafir cu foarte puțin ulei de cocos extra-virgin şi pune acest mix pe un tampon demachiant, iar apoi aplică pe piele.

Reduce roşeaţa pielii iritate sau cea cauzată de coşuri, dermatită sau eczemă.

Datorită proprietăţilor sale antinflamatoare, astrigente şi antibacteriene, apa de trandafir ajută în reducerea petelor de roşeaţă, combate acneea, eczemele şi dermatita. Odată aplicată pe piele, înlătură sebumul şi impurităţile acumulate în pori. Efectul astrigent ajută la atenuarea capilarelor sparte şi reducerea punctelor roşii.

Modalitate de folosire: 
Pe post de toner: pur şi simplu aplică doar câteva pufuri de apă de trandafir pe ten, imediat după curăţarea pielii. Astfel, vei ajuta la închiderea porilor.

Ajută la hidratarea şi revitalizarea pielii uscate.

În urma aplicării apei de trandafir, pielea se va simţi împrospătată şi hidratată, deoarece aceasta va pătrunde în piele. Apa de trandafir poate fi utilizată ori de câte ori pielea se simte uscată şi fără tonifiere, deoarece nu crează depedendenţă.

Vindecă rănile şi cicatricile cauzate de acnee.

Datorită proprietăţilor antimicrobiene, apa de trandafiri înlătură bacteriile infecţioase şi reduce petele cauzate de acnee, dermatită sau chiar cauze exterioare, precum muşcăturile de ţânţari sau insecte. 

Modalitate de folosire: 

Probleme cu acneea? Amestecă o lingură de suc de lămâie cu o linguriţă de apă de trandafir, iar apoi aplică pe ten cu un tampon demachiant. Masca se lasă 30 de minute, iar apoi se înlătură cu apă proaspătă.

Îmbunătăţeşte structura firului de păr şi ajută la eliminarea mătreţii.

Adaugă doar câteva pufuri de apă de trandafir în şamponul sau balsamul pe care îl foloseşti, iar în urma utilizării, părul tău se va bucura de hidratarea de care are nevoie. Pe lângă hidratare, părul tău va avea o aromă plăcută.

Modalitate de folosire:

Păr uscat, care se electrizează uşor? Amestecă o lingurită de apa de trandafir cu glicerină cosmetică, iar apoi aplică soluţia cu ajutorul tampoanelor cosmetice pe scalp, masându-l pentru 10-15 minute. Lasă compoziţia să îşi facă efectul timp 30 de minute, iar apoi spală cu şampon.

Îţi doreşti un păr sănătos, care să strălucească? După şamponare, aplică doar câteva pufuri pe părul umed.

Previne efectele îmbătrânirii.

Adesea găsită ca şi ingredient natural în produsele de frumuseţe, apa de trandafir ajută la combaterea ridurilor, datorită efectelor sale anti-îmbătrânire. În plus, dacă este aplicată ca toner, poate linişti pielea iritată şi reduce aspectul ridurilor. 

Dacă aceste beneficii te-au convins să achiziţionezi o sticluţă de apă de trandafir naturală 100%, te invităm să arunci aici un ochi :)

Dovezile arată că puterea plantelor aromatice a fost reconoscută de omenire încă din perioada neolitică care s-a încheiat în urmă cu 4000 de ani. Se crede că aceste plante erau folosite atât în bucătărie cât și în medicină

Egiptenii foloseau rășini, balsamuri și uleiuri parfumate pentru ceremoniile medicale și religioase dar și pentru îmbălsămare sau ofrande aduse zeilor. Dacă mergem spre estul istoric, în China și în India se foloseau proprietățile fizice și psihologice ale uleiurilor parfumate în aceeași perioadă cu Egiptul antic.

Culturile greacă și romană au moștenit aceleași cunoștiințe neolitice despre plantele medicinale și aromatice și le-au documentat. Părintele medicinei moderne, Hippocrates, a menționat acum 2500 de ani un fapt extraordinar: "cheia pentru o sănătate bună se află într-o baie aromată zilnică și un masaj parfumat". Undeva în anul 100 era noastră, Dioscorides a scris despre plantele aromatice în Materia Medica.

Odată cu căderea Imperiului Roman s-a întâmplat un lucru foarte interesant care a dus la îndepărtarea noastră, a occidentalilor, de medicina plantelor aromatice. Medicii romani au fugit în Constantinopol cu cărțile lui Galen, Dioscorides și Hippocrates. Aceste cărți prețioase au fost traduse în persană și arabă și au trecut în lumea arabă. 

Pana prin secolul 15, cele mai multe uleiuri aromatice nu erau de fapt distilate (așa cum le obținem noi astăzi) ci erau produse prin macerarea plantelor în grăsimi animale sau uleiuri vegetale fierbinți. Cu toate acestea, distilarea este o tehnică cunoscută înca din anul 2000 înaintea erei noastre. Se pare că arabii au reînviat și au îmbunătățit procedeul de distilare pe o perioadă de 4000 de ani deși foarte mult timp a fost un procedeu, probabil, mai putin folosit.

Între secolele 7 și 13, filosofii alchimiști arabi s-au dedicat străvechii arte a alchimiei, purificarea și concentrarea forțelor spirituale. Reînviind folosirea plantelor aromatice în medicină și parfumerie, ei au perfecționat tehnicile de extracție. În căutarea "elixirului vieții" și a "pietrei filosofului", alchimiștii au făcut foarte multe descoperiri în chimie.

În anii 800 - 870 era noastră, Al-Kindi a scris Cartea Chimiei Parfumurilor și a Distilării

Avicenna, marele gânditor și medic persian, a trait între 980 și 1037 era noastră și a descoperit metoda de condensare a vaporilor. A fost o foarte mare descoperire în arta distilării. El a scris Canonul Medicinei, un text standard până la mijlocul secolului 16.

Secolul 16. Inventarea tiparului a dus la o răspândire explozivă a cunoștiințelor despre plantele medicinale și aromatice și au apărut multe cărți despre ierburi. Apele și uleiurile chimice se puteau acum cumpăra din farmaciile locale. Medicul german Hieronymus Braunschweig a scris câteva carți despre distilarea uleiurilor esențiale și a menționat 25 de uleiuri printre care rozmarin, lavandă, cuișoare, scorțișoară și mirt.

Secolele 17 - 18. Odată cu izolarea unor plante (pelin, bergamotă, cajeput, hasmațuchi, chiparos, muștar, floarea de portocal - neroli, pin, tuia, valeriană și altele), majoritatea uleiurilor esențiale utile din Europa și Orientul Mijlociu au fost descoperite. Aceste secole au adus utilizarea pe scară largă a uleiurilor esențiale și a plantelor aromate în medicină.

În timpul marii epidemii de ciuma din Toulouse (1628 - 1631), o formulă cu ierburi aromatice în oțet a fost descoperită de patru hoți prinși asupra faptului. A devenit celebrul Oțet al celor Patru Hoți. În următoarele secole s-au analizat și înregistrat proprietățile medicinale ale uleiurilor esențiale precum cedru, scorțișoară, tămâie, ienupăr, trandafir, rozmarin, lavandă, salvie, pelin, cajeput, hasmațuchi, neroli, valeriană și pin.

Secolul 19. Odată cu apariția tehnologiei în chimie și a stiintei moderne în 1800, uleiurile esențiale au fost analizate mai științific și au început primele încercări de a controla modificările compoziției chimice ale uleiurilor esențiale. Revoluția științifică a avut două efecte importante asupra studiului uleiurilor esențiale. În 1887 s-au văzut primele teste de laborator asupra caracterului antibacterian al unor uleiuri esențiale ceea ce a încurajat și mai mult practicienii naturopați să folosească uleiurile esențiale în tratamente. În același timp, medicina alopată s-a concentrat pe separarea substanțelor active din uleiurile esențiale pentru a le folosi în compoziția medicamentelor, fapt care înca este practicat și astăzi.

Cercetarea uleiurilor esentiale a continuat și doctorii Gatti și Cajola (Italia, 1923) au publicat cartea Acțiunea Esențelor asupra Sistemului Nervos, explicând cum mirosurile influențează starea psihică și emoțiile. Ei au definit două stări opuse, anxietatea și depresia. Ei au demonstrat că prin act reflex, simțul olfactiv influențează funcțiile sistemului nervos central. Cercetările lor includ, de asemenea, și informații legate de aplicațiile medicale și cosmetice.

Rene M. Gattefosse, născut în 1881, parfumier și chimist cosmetic francez cerceta utilizările cosmetice ale uleiurilor esențiale când a ars într-o explozie. Văzând că nu i se vindecă rănile, a început să aplice pe piele ulei esențial de lavandă. A remarcat o viteză fenomenală de vindecare a pielii și a publicat cartea Aromatherapie.

Într-un articol, Gattefosse a menționat: "Chimiștii cosmetici francezi sunt preocupati de faptul că complexele naturale ar trebui utilizate ca blocuri complete fără a fi separate. Terapia dermatologică va evolua astfel în Aromaterapie sau o terapie ce folosește plante aromatice într-o sferă de cercetare ce deschide drumuri extrardinare celor care au început s-o exploreze".

Aromaterapia astăzi. Franța oferă cele mai multe nume de practicieni holistici care cercetează științific uleiurile esențiale. Prof. Pradal, Dr. Girault și Dr. Belaiche, în cercurile medicale și Dr. Lamblin, Prof. Raymond Lautie, D. Sc., Andre Passebecq, M.D., D.Ps., și Pierre Franchomme în mișcarea naturopată. Dr. Jean-Claude LaPraz este un medic responsabil pentru dezvoltarea de traininguri în fitoterapie pentru medici și farmaciști din Lille, Montpelier, Atena și Monastir (Tunisia) și a creat o Diplomă Națională în Fitoterapie Clinică. Dr. Christian Duraffourd trăieste de asemenea în Franța și predă fito-aromaterapie către medici. Mulți medici naturaliști folosesc și prescriu uleiuri esențiale în practica lor zilnică împreuna cu alte tratamente naturiste. Totuși, aromaterapia nu este folosită în medicina de mainstream.

Afla cum poti folosi Apa de Melissa Mayie pentru tenul afectat de frig si vremea severa.

Vremea geroasa nu iarta pe nimeni, epiderma ta putand fi serios afectata.
Crapaturi, inrosiri ale tenului sau ale mainilor, toate acestea sunt bland reparate de Apa de Melissa Mayie.

Apa de Melissa Mayie este nu numai un excelent cicatrizant, ci si un regenerant puternic.

Aplica prin pulverizare pe piele sau cu o discheta demachianta.

Iarna blanda va dorim, cu Mayie!

mayie.ro
Facebook
Google+

Afla cum poti folosi Apa de lavanda Mayie pentru tenul deshidratat si uscat de frig. 

A venit iarna si, pe fundalul alb imaculat al zapezii, apare tenul tau deshidratat si agresat de frig.

Prin urmare, noi iti sugeram Apa de lavanda Mayie!

Apa de lavanda Mayie regenereaza si hidrateaza.
Ea poate fi aplicata fie prin pulverizare, fie prin aplicare cu o discheta demachianta.

Iarna blanda va dorim, cu Mayie!

mayie.ro
Facebook
Google+

Iti prezentam in acest video cum poti folosi TONIC pentru Ten Sensibil Mayie pentru tenul afectat de frig si vremea severa.

Pentru unele dintre voi, iarna inseamna mai mult decat feeria alba, cadouri sau ski.

Conditiile agresive ale sezonului rece aduc pielii urmari severe. Crapaturi, uscare, inrosire?
TONIC-ul pentru Ten Sensibil Mayie imblanzeste efectele acestea dure.
Regenereaza, cicatrizeaza si calmeaza pielea cu TONIC-ul pentru Ten Sensibil Mayie, readucand senzatia de confort.

TONIC-ul pentru Ten Sensibil Mayie se aplica fie prin pulverizare direct pe piele, fie cu o discheta demachianta.

Iarna blanda va dorim, cu Mayie!

mayie.ro
Facebook
Google+

In mod nativ, ea este raspandita in bazinul vestic al marii mediterane dar in zilele noastre a ajuns sa fie cultivata pe tot mapamondul datorita proprietatilor sale medicinale.

Apa de lavanda (denumita si apa florala de lavanda sau hidrolat de lavanda) este un produs secundar rezultat in procesul distilarii florilor de lavanda. Este un regenerant natural pentru piele si un cicatrizant fiind astfel folosita cu mare succes ca atare pentru hidratarea si improspatarea tenului.

Miros: caracteristic de lavanda, aromat, ierbal, fan. Mai putin intens decat uleiul de lavanda si usor diferit.

Proprietati:

• calmant şi revigorant pentru piele
• cicatrizant, regenerarea pielii deteriorate
• atenueaza arsuri, iritatii, acnee cu efecte mai moderate decat cele ale uleiului de lavanda
• curata pielea si tonifica

Utilizari ale apei de lavanda:

• Apa de lavanda este folosita foarte mult la igiena si ingrijirea oricarui tip de ten. Are rezultate bune pe tenul gras sau acneic
• Igiena si ingrijirea pielii sensibile, pielii copiilor sau a scalpului
• Calmarea si ingrijirea pielii iritate, intepate de insecte sau a arsurilor usoare
• Apa de lavanda calmeaza excelent pielea dupa ras sau epilat