Timpii de Antenă ai lui Victor Ponta au expirat. Şi analistul Radu Tudor îl atacă pe Ponta, insinuând că acesta ar fi securist acoperit în politică. Mircea Badea a scris pe blog că preferă să-l voteze pe Băsescu. Victor Ciutacu îi cere explicații lui Ponta. Umilit de ziariștii de la Antena 3, Victor Ponta nu a comentat, încă.

Analistul militar Radu Tudor insunează că preşedintele PSD, Victor Ponta, ar fi securist. “Sunt convins că această colaborare a preşedintelui PSD cu proaspătul director demisionar de la SIE este premisa unei relaţii ce vine din trecut şi are viitor…”, a comentat Radu Tudor pe blogul personal, adăugând: “cea mai frecventă comparație publică despre discursul lui Ponta este cu vizita lui Geoană la Vîntu…”.

Şi Mircea Badea l-a atacat dur pe Victor Ponta, precizând, pe blogul personal, că liderul USL este un “groupie” al serviciilor secrete, context în care el preferă să voteze cu Băsescu, Boc şi Udrea. Mai mult, a scris Badea, dacă Victor Ponta “va rămâne la pachet în USL, atunci nici partenerii săi nu vor beneficia de votul meu”.
Și Victor Ciutacu a abordat subiectul pe blog, promițând o „surpriză extrem de neplăcută”, acelora care „mimează lupta şi blătuiesc în spate meciul, aşteptând să le câştigăm noi alegerile şi să vină ei la caşcaval doar pe valul nemulţumirii populare”. Altfel, Ciutacu îi cere explicații publice credibile lui Victor Ponta: „Dacă Băsescu şi-a propus să spargă USL până la viitoarele alegeri (şi sunt convins că da), e pe cale să primească de la Ponta un cadou nesperat. Până atunci, aştept o explicaţie publică credibilă a preşedintelui PSD”.

Reacţiile ziariştilor din Antene survin discursului lui Victor Ponta, din Parlament, în timpul căruia liderul PSD Ponta l-a atacat frontal pe preşedintele de onoare al Conservatorilor, Dan Voiculescu, altfel coleg de Uniune.

Atacurile la adresa Guvernului lui Mihai Răzvan Ungureanu “au mers uneori prea departe, folosindu-se cuvinte precum clone, consilieri, second-hand”, a apreciat Victor Ponta. Asta în contextul în care Dan Voiculescu a scris pe blogul personal “Traian Băsescu impune astăzi românilor un nou experiment: guvernul clonelor”.

sursa:evz

Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a prezentat astăzi industriei în Consiliul Consultativ un proiect de ghid privind desfăşurarea activităţii operatorilor mobili virtuali (MVNO) pe piaţa comunicaţiilor electronice din România.

Operatorii mobili virtuali sunt furnizori de servicii de telefonie mobilă cu clienţi proprii dar care nu operează o reţea proprie, utilizând pentru furnizarea serviciilor proprii reţeaua unui alt furnizor de telefonie mobilă.

Operatorul mobil virtual este exclusiv responsabil pentru relaţiile cu utilizatorii finali şi are toate drepturile şi obligaţiile legale faţă de aceştia, precum şi drepturile şi obligaţiile stabilite prin reglementările din domeniul comunicaţiilor.

Operatorii mobili virtuali stabilesc şi plasează pe piaţă propria ofertă cu amănuntul, ce poate fi diferită de cea prezentată de operatorul de reţea mobilă care găzduieşte MVNO.

Apariţia operatorilor mobili virtuali conduce la creşterea eficinţei în utilizarea infrastructurii existente de comunicaţii mobile şi la creşterea concurenţei pe piaţa de comunicaţii mobile.

“Operatorii mobili virtuali pot influenţa nivelul preţurilor cu amănuntul prin oferirea unui plus de inovaţie şi a unor servicii diferite faţă de cele oferite de operatorii cu reţele proprii, pot satisface nevoile unor nişe de consumatori neatinse de ofertele operatorilor clasici şi vor reprezenta un factor de dinamism în beneficiul consumatorilor care vor avea de ales între mai multe oferte de servicii. Apariţia operatorilor mobili virtuali pe piaţa din România i-ar putea avantaja şi pe operatorii de reţele de telefonie mobilă care vor putea vinde en-gros minute de trafic către operatorii mobili virtuali fără efortul de a căuta noi clienţi pe piaţa cu amănuntul, folosindu-şi astfel reţelele la capacitatea maximă,” a declarat Cătălin Marinescu, preşedintele ANCOM.

Cum devii operator mobil virtual

Pentru a putea deveni operator mobil virtual este necesar ca furnizorul să-şi stabilească o strategie de afaceri şi un model operaţional, să negocieze şi să stabilească un acord cu un operator de reţea mobilă care deţine drepturi de utilizare a frecvenţelor în benzi licenţiate, acord ce va conţine condiţiile tehnice şi comerciale privind accesul la reţea şi care îi va permite furnizarea serviciilor de comunicaţii mobile către utilizatorii finali.

În acelaşi timp, un operator de reţea mobilă va negocia potrivit principiilor libertăţii contractuale şi negocierii cu bună-credinţă cu potenţialii operatori mobili virtuali. Operatorul de reţea mobilă trebuie să permită o exploatare eficientă din punct de vedere economic, şi să ofere condiţii nediscriminatorii din punct de vedere al calităţii serviciului în raport cu cele de care beneficiază operatorul de reţea mobilă pentru propriile servicii.

Orice operator mobil virtual se va supune regimului de autorizare generală şi va avea obligaţia de a notifica ANCOM la începerea unei asemenea activităţi. De asemenea, acesta va putea solicita Autorităţii resurse de numerotaţie şi va avea dreptul de a negocia acorduri de inteconectare cu orice furnizor de reţele de comunicaţii electronice mobile sau fixe.

România şi Cehia, singurele ţări din UE unde nu există operatori mobili virtuali

Conform celui de-al 15-lea Raport al Comisiei Europene, dintre ţările membre ale Uniunii Europene în numai două state (România şi Republica Cehă) nu sunt prezenţi operatori de reţele mobile virtuale (MVNO) pe piaţa naţională de comunicaţii mobile. De asemenea, de-a lungul timpului, au existat furnizori de servicii de comunicaţii electronice care au ridicat problema accesului la reţelele mobile în răspunsurile la chestionarele ANCOM, în întâlniri, precum şi prin diferite cereri şi petiţii adresate ANCOM.

Modelul operatorilor mobili virtuali a câştigat popularitate în decursul ultimilor cinci ani. În lume sunt la ora actuală aproximativ 400 de operatori mobili virtuali planificaţi sau operaţionali. Printre ţările cu cei mai mulţi operatori mobili virtuali operaţionali se numără Olanda (85), Franţa (38), Danemarca (15), Germania (71), Marea Britanie (41), Finlanda (10), Norvegia (15), Polonia (10), Letonia (4).

sursa:capital

Girat de Information Architecture Institute din Statele Unite, World IA Day 2012 va fi organizat în Bucureşti de agenţia de branding şi digital Grapefruit. Acesta este un eveniment internaţional dedicat disciplinei Arhitecturii Informaţionale, care se organizează pe 11 februarie 2012 în 14 oraşe din lume.

Tema centrală a conferinţei este Designing Structures for Understanding. Prezentările vorbitorilor din România vor explora modurile în care putem cunoaşte şi înţelege utilizatorii şi formele în care poate fi structurată informaţia pe înţelesul lor.

Vorbitorii sunt: Violeta Bahaciu, Senior Research Consultant, GfK România; Daniel Nicolescu, Chief Product Officer, PayU; Marius Ursache, Chief Creative Officer, Grapefruit; Bogdana Butnar, Industry Manager, Google România; Alin Popescu, Managing Partner, Avocatnet.ro şi Ana Maria Bogdan, Managing Director, Grapefruit.

Evenimentul va avea loc pe 11 februarie 2012 la Hotel Epoque în Bucureşti. Participarea, limitată la 50 de persoane, se face pe bază de invitaţie.

Mai multe informaţii despre evenimentul internaţional se pot găsi pe website-ul WIAD: http://worldiaday.org/#about

Grapefruit este cea mai premiată agenţie românească de branding şi digital la nivel internaţional, care a creat şi transformat câteva dintre cele mai puternice branduri din România în ultimii 11 ani, precum Antibiotice, Azuga, Alevia, Labormed, Mercury360, Prigat, Transavia, Kober Zertifikat, sau NNDKP. În mediul digital, Grapefruit a crescut performanţa unor branduri precum Dacia, Renault, ING Bank, OTP Bank, Pfizer, Abbott Laboratories, Kanal D, sau Connex. Cu birouri în Bucureşti şi Iaşi şi o echipă de 23 oameni, Grapefruit are peste 500 de proiecte în portofoliu şi mai bine de 200 de clienţi din 13 ţări, de pe 4 continente. Agenţia a semnat totodată cel mai premiat proiect românesc de rebranding la nivel international (Labormed).

Grapefruit aduce o perspectivă nouă asupra brandurilor româneşti—brandul ca interfaţă: un instrument care face posibil şi optimizează schimbul de valoare dintre proprietarii de branduri şi publicurile lor prin toate formele de manifestare ale unui brand, de la cele tangibile la cele intangibile, în mediul analogic şi digital.

sursa:IAA

În urma pitch-ului organizat de Ursus Breweries, Media Investment a fost desemnată agenţia câştigătoare care va administra bugetele de media ale brandurilor: URSUS, Timişoreana, Ciucaş, Peroni Nastro Azzurro, Grolsch, Pilsner Urquell, Azuga, Redd’s şi Stejar.

”Selecţia unei noi agenţii pentru a gestiona contul de media este parte a unui program de reîmprospătare, pentru a ne asigura că poziţia noastră pe piaţă este stabilă şi putem comunica într-un mod eficient cu consumatorii. Administrarea contului de media este un element strategic de bază a politicii de marketing şi sperăm într-o colaborare eficientă şi de efect cu Media Investment”, a declarat Grant McKenzie, Vice Preşedinte Marketing Ursus Breweries.

Ursus Breweries, parte din grupul SABMiller plc, este unul dintre cei mai mari producători de bere din România. Mărcile Ursus Breweries sunt: URSUS, Timişoreana, Ciucaş, Peroni Nastro Azzurro, Grolsch, Pilsner Urquell, Azuga, Redd’s şi Stejar.

SABMiller plc este una dintre cele mai mari companii de bere din lume, cu participaţii în societăţi producătoare de bere sau acorduri de distribuţie pe 6 continente. Mărcile Grupului includ beri premium internaţionale, cum ar fi Grolsch, Miller Genuine Draft, Peroni Nastro Azzurro si Pilsner Urquell, precum şi o gamă excepţională de mărci locale cu poziţii de lider, precum Aguila, Castle, Miller Lite, Snow si Tyskie. In afara SUA, SABMiller plc este, de asemenea, una dintre cele mai mari companii din lume care îmbuteliază produse Coca-Cola.

sursa:IAA

În cadrul emisiunii “Răi da’ Buni”, Daniel Buzdugan a discutat cu Andreea Marin despre perioada când făceau echipă la aceeaşi emisiune. Buzdugan a spus că soţia lui Ştefan Bănică a fost “una dintre primele persoane care i-au dat posibilitatea să se afirme”, însă îl punea să muncească foarte mult, scrie antena2.ro.

“Eu eram la facultatea de teatru, lucram la Radio Nord Est, scriam şi la un ziar şi făceam şi colaborarea cu Andreea. Nu-mi spunea ce să zic şi atât. Nu, trebuia să învăţ tot, cu punct şi virgulă”, a mărturisit Buzdugan. Andreea Marin i-a dat replica, spunând că nu este “adepta învăţatului pe de rost”, dar că ştia de la domnul Cristian Ţopescu că “documentarea e foarte importantă”.

Sursa: Puterea

Din 17 februarie , Kanal D prezintă “Cei 7 ani de acasă”, o emisiune educativă care tratează relaţia dintre părinţi şi copii, a informat, pentru Mediaddict, postul de televiziune.

“Cei 7 ani de acasă” este o emisiune tip reality-show ce prezintă cazuri reale, poveşti de viaţă şi, experienţa părinţilor privind educaţia propriilor copii.

În fiecare ediţie a emisiunii, două familii cu copii ce au vârste cuprinse între 2 ani jumătate şi 10 ani, intră în competiţie şi locuiesc împreună într-o singură casă pentru că, pe parcursul a 5 zile, părinţii să demonstreze că şi-au educat în cel mai bun mod copiii.

Emisiunea “Cei 7 ani de acasă” este moderată de Irina Petrea care are o vastă experienţă în educaţia copiilor şi care va aprecia, sfătui şi superviza îndeaproape competiţia dintre familiile participante.

“Cei 7 ani de acasă” este mai mult decât un reality show 100% real, 100% românesc, este o emisiune pentru toată familia. Părinţii se întrec în a ne dovedi cât de bine îşi cresc copiii, iar copiii se întrec în a face ce ştiu ei cel mai bine – năzbâtii. Uneori, cei mici reuşesc să pună probleme atât de mari, încât părinţii îşi prind urechile, dar, la final, toată lumea are numai de câştigat. Cel mai mult are de câştigat publicul – un show haios, plin de viaţă şi de învăţăminte şi pentru cei mari, şi pentru cei mici.” – mărturiseşte Irina Petrea

Fie că va trage un semnal de alarma pentru părinţi sau va fi o lecţie de viaţă, emisiunea “Cei 7 ani de acasă” va aduce în prim-plan realitatea cu care se confruntă părinţii şi copiii deopotrivă.

sursa:kanald

Dr. Oz de România, doză dublă de Distractis și un nou show de divertisment vin din primăvară la TVR 1. Cezar Ion, directorul direcției editoriale și realizatorul emisiunii „Presă și putere” de la postul public, a vorbit pentru EVZ despre noua grilă și a explicat de ce imaginea TVR este „învechită”.
De la Cezar Ion am mai aflat și că, anul trecut, Andreea Marin a vorbit cu TVR-ul despre o posibilă revenire pe sticlă.

EVZ: Când se lansează grila de primăvară?
Cezar Ion: Trebuie lansată în jurul datei de 15 martie. Mai avem sincope, pentru că nu ştim exact dacă avem finanţare pentru o serie de formate. Rămân emisiunile consacrate, cele care au făcut performanţă şi de audienţă şi de notorietate. Emisiunea „O dată’n viaţă” rămâne în grilă și ne luptăm să rămână şi „Distractis”-ul şi să-i dublăm spaţiul de emisie. 24 de minute de Distractis era un pic cam puțin, dar acestea au fost condiţiile financiare.

Cât de scump?
Cel mai mult costă logistica pusă la dispoziţia acestui format. Studio mare, multe ore de filmare (repetiţie-înregistrare). Oamenii angrenaţi în producţie în studiourile mari sunt de ordinul zecilor. Salarile lor sunt costuri de regie în realizarea acestor formate.

Nu sunt angajaţi ai TVR?
Sunt toţi angajaţi, mai puţin actorii. Dar noi avem un număr de vreo 160 de titluri pe săptămână… – în comparaţie cu ProTV-ul care are 6 titluri pe săptămână, de exemplu. Când ajungi la volumul acesta de producţie, sunt generate costuri suplimentare. Ore suplimentare, muncă sâmbăta şi duminica, sume care depășesc bugetul salarial alocat.

Se muncește mult. De ce rezultatul „nu e frumos”?
Un produs arată bine din condiţionări tehnice în proporţie de 90%. Asta înseamnă aparatură de ultimă generaţie, dotare tehnică de ultim capitol. La TVR tehnica este o mare deficienţă. Aici intervine “greaua moştenire”. Noi avem o aparatură de muzeu. Dacă mergem în studiouri numai la capitolul lumini, grilă de lumini, le avem din 1956. Lumina, spre exemplu, este un ingredient fundamental în produsul de televiziune. Noi nu avem suficientă, calitativ vorbind. Produsul pe care-l realizăm, oricât de mult s-ar strădui oamenii, nu dă bine pe sticlă – acolo unde contează. Dacă te duci acum în stradă şi întrebi: „Cum ţi se pare TVR-ul?” ți se va răspunde „Îmbătrânit. Învechit, Prăfuit”. Pentru că impactul vizual al canalelor TVR este astfel. Psihologic nu ai cum să-l depăşeşti. Nu are legătură cu conţinutul verbal, are legătură cu vizualul. Când spui Pro TV, dintr-odată imaginea este foarte bună, sunetul este foarte bun şi calitatea de semnal perfectă. Asta este ceea ce rămâne omului în minte. Şi o structură de programe foarte limpede. Ştiri, filme şi două emisiuni pe zi. Te uiţi la promo-ul Pro TV – ului şi reţii tot.

Prea multe formate la TVR?
Dacă mă apuc acum să povestesc ce de formate sunt pe TVR 1… Problema e că nici nu poţi să faci mai puţine, pentru că suntem televiziune publică. Trebuie să avem şi programe pentru persoanele cu dizabilităţi, şi pentru minorităţi, teatru, fanii muzicii de jazz etc. Şi toţi vor pe TVR 1. Nu vor pe TVR Cultural şi nici pe TVR Info.. Efectul este că în mintea telespectatorului nu mai rămâne nimic. La noi în calupurile de promo se regăsesc 5-6 titluri de emisiuni diferite, de la zi la zi. Şi telespectatorul nu reţine nimic.

E o situaţie fără ieşire?
Încercăm să ieşim pe excepţii. „Distractis”-ul este o excepţie. Ne zbateam să-l facem în 48 de minute, cam în aceiaşi bani.

E singura problemă?
Mai avem o constrângere. Noi prin legea audio-vizualului nu avem voie să întrerupem programele cu publicitate. Când vine tronsonul de publicitate, opt minute pe oră, eşti obligat să le dai calup. În această perioadă e o hemoragie de telespectatori, vizualizată pe instrumentele de măsurare. E o muncă sisifică ca fiecare emisiune să o ia mereu de la zero. Vorbind strict în termeni tehnici, aş fi susţinătorul eliminării totale al publicităţii de la Televiziunea Publică. Din punctul de vedere al efectelor pe care le produce versus câştiguri. Mai ales la cum s-a prăbuşit piaţa de publicitate, efectul de pierdere este mult mai mare decât câştigul. Ca să fie bine ar trebui să ni se permită şi nouă să întrerupem emisiunea, ceea ce ar nemulţumi telespectatorul, ori măcar experimental pe anumite tronsoane să nu mai difuzăm publicitate, să vedem ce se întâmplă.

Revenind la grila de primăvară…
Încercăm să aducem Dr. Oz pe TVR 1, care este un format perfect pentru serviciul public de televiziune. Vom face o variantă românească, cu un medic roman. Licenţa este relativ ieftină, dar ca să replici Dr. Oz american se impune o serie întreagă de costuri consistente, mai ales că va fi difuzată zilnic, probabil în jurul orei 18.00. Avem deja vreo trei variante. Cel ales va trebui să renunţe la serviciu în această perioadă. Nu poţi să faci o emisiune de asemenea anvergură şi să şi practici. Căutăm o formulă de colaborare şi trebuie ca noi să-i garantăm că până se încheie acest contract, va ieși în câștig. Cred însă că va fi incontestabil un succes. Căutăm și un format pentru un show de divertiment de sâmbătă seara, avem déjà o variantă, în locul „ÎnTrecerii Anilor”. Acum suntem în negocieri pentru el.

De ce?
„ÎnTrecerea Anilor” şi-a cam consumat potenţialul. La noi nu sunt atât de multe produse muzicale cum sunt în Italia (show-ul este un format italienesc). Nu ai ce melodii să mai pui în competiţie. A mers, nu senzaţional. Mircea Radu rămâne la TVR, el e un produs mediatic pe care îl poţi folosi în orice format de divertisment. Show-ul de sâmbătă mai mult ca sigur îl va avea pe el ca gazdă. Într-o vedetă investeşti multe ore de emisie. Ar fi neeconomic să renunți și să-l dai la o parte. Mie îmi pare rău că n-o mai avem pe Andreea Marin.

Vreo şansă să revină la TVR?
Au fost la un moment dat nişte discuţii. Andreea Marin trece printr-o perioadă ciudată. Cred că nici ea nu ştie exact ce vrea. Mi-aduc aminte aminte că după „Surprize, surprize” ea a vrut să se reinventeze. Să iasă din registrul „zânei”, ceea ce este foarte greu. Şi în ziua de astăzi dacă întrebi oamenii pe stradă, încă asociază Andreea Marin şi „Surprize, surprize” cu TVR 1. Au fost nişte discuţii anul trecut. TVR trece printr-o perioadă cu mari probleme financiare, iar pretenţiile vedetelor trebuie să fie împlinite. Vedetele costă bani.

Vedetele nu pot face acte de caritate?
Nu știu, am putea să tragem un semnal de alarmă, să întrebăm dacă vor să facă acte de caritate pentru TVR.

CV
Cezar Ion
Director Direcția Editorială a TVR
2006: director al departamentului producție editorială din TVR
moderatorul emisiunii „Presă şi putere” de la TVR 1
din 1994: redactor – realizator emisiuni TVR
1992 – 1994: redactor Evenimentul zilei
1991 – 1992: redactor Dreptatea
Președintele Asociației Jurnaliștilor din România

Sursa: Evenimentul Zilei

Televiziunea Română începe restructurările. Acum două zile, conducerea instituţiei a avut o întâlnire cu redactorii şefi, directorii de departamente şi directorii de canale, pentru a discuta pe marginea proiectului de reformă salarială pe care TVR îl va implementa în perioada imediat următoare. Salariaţii au fost informaţi ulterior, printr-un comunicat intern, că scopul principal al reformei salariale în TVR este acela de a elimina, prin mecanisme legale, discrepanţele salariale flagrante, iar angajaţii performanţi să fie răsplătiţi pe măsura eforturilor depuse. “Pentru că aceste tensiuni sunt resimţite preponderent în rândul personalului editorial din cadrul Direcţiei Editoriale, Direcţiei Emisiuni Informative şi Sport şi Studiourilor Teritoriale, planul propus prevede acţiuni imediate în această zonă”, se arată în comunicatul intern, datat 6 februarie 2012. De asemenea, salariaţilor TVR li s-a adus la cunoştinţă că, în urma acestei reforme salariale, angajaţii neperformanţi vor părăsi instituţia.

Până acum, pentru a discuta pe marginea proiectului de reformă salarială, conducerea TVR s-a întâlnit, în câteva rânduri, cu sindicatele şi a avut o videoconferinţă cu echipele de conducere ale studiourilor teritoriale urmând ca, pe 9 februarie, să aibă loc o nouă întrevedere cu managementul studiourilor teritoriale.

De asemenea, pe 25 ianuarie, preşedintelui-director general al TVR, Alexandru Lăzescu, i-au fost trimise, spre decizie, o serie de propuneri cu privire la măsurile organizatorice necesare în vederea punerii în aplicare a prevederilor Hotărârii CA nr.146/15.12.2011, prin care s-a aprobat metodologia de implementare a politicilor salariale din TVR. Documentul cu aceste propuneri – pe care vi-l prezentăm ataşat – este semnat de Dan Radu (director Producţie Editorială şi Programe), Cezar Ion (director Direcţia Editorială), Mihai Ovidiu Enea (director Departamentul Resurse Umane) şi Mircea Neacşa (şef serviciu Personal). În cazul în care Al.Lăzescu se declară de acord, respectivele recomandări vor fi supuse spre avizare Comitetului Director şi spre aprobare Consiliului de Administraţie al SRTV.

Comunicatul intern al TVR, datat 6 februarie:
“Dragi colegi,
În perspectiva proiectului de reformă salarială pe care Televiziunea Română urmează să îl implementeze în perioada imediat următoare, conducerea TVR a avut astăzi o întâlnire cu managementul de mijloc (redactori-şefi, directori de departamente, directori de canale etc.)
Vă comunicăm, în cele ce urmează, subiectele abordate:
Scopul principal al reformei salariale în TVR este acela de a elimina, prin mecanisme legale, discrepanţele salariale istorice flagrante. Intenţia reformei este ca angajaţii performanţi să fie răsplătiţi în corelare cu eforturile lor. Pentru că aceste tensiuni sunt resimţite preponderent în rândul personalului editorial din cadrul Direcţiei Editoriale, Direcţiei Emisiuni Informative şi Sport şi Studiourilor Teritoriale, planul propus prevede acţiuni imediate în această zonă.
Un al doilea scop cu care, de asemenea, majoritatea celor solicitaţi să-şi expună un punct de vedere au fost de acord este ca în urma reformei salariale angajaţii neperformanţi să părăsească instituţia, cum se întâmplă în orice organizaţie sănătoasă.
Atingerea celor două obiective enumerate va produce un efect atât pe plan financiar, cât şi motivaţional în Televiziunea Română:
Din punct de vedere financiar, ţinta este echilibrarea cheltuielilor operaţionale cu veniturile curente estimate, până la finele anului 2012.
Din punct de vedere motivaţional, faptul că fiecare angajat va şti că managementul apreciază performanţa, recompensând-o, şi descurajează incompetenţa, penalizând-o, va permite găsirea formulei unui echilibru dinamic între munca prestată şi venitul obţinut.
Detaliile planului de reformă salarială sunt cunoscute de managementul strategic (CA) şi operaţional superior (CD), precum şi în bună măsură de către managementul operaţional de nivel mediu (redactori-şefi şi şefi de servicii).
În ultimele zile, am constatat că există multă confuzie pe acest subiect, ceea ce lasă loc pentru distorsiuni şi chiar intoxicări. De aceea, în perioada următoare, vom dialoga direct cu dvs. Îi vom implica, evident, şi pe partenerii sociali.
Până acum, am avut o serie de întâlniri cu sindicatele din TVR, iar joia trecută a avut loc, pe această temă, o videoconferinţă cu echipele de conducere din studiourile teritoriale. De asemenea, joi, 9 februarie 2012, va avea loc o întâlnire, în acelaşi cadru, cu managementul studiourilor teritoriale.
Obiectivele menţionate mai sus pot fi atinse cu două condiţii. Unu: dacă toţi participanţii la această reformă şi le vor asuma. Doi: dacă tot procesul de reformă va fi realizat în deplină transparenţă şi legalitate.
În ceea ce ne priveşte, vă asigurăm că suntem hotărâţi să gestionăm acest proces dificil cu deplină deschidere pentru dialog şi cu responsabilitate.
Pentru detalii suplimentare şi precizări pe marginea acestui subiect puteţi suna la Departamentul Resurse Umane, interior 315.
Conducerea TVR”

Sursa: Jurnalul National

Ziariştii agenţiei Reuters, care anunţaseră că vor intra în grevă, pentru prima dată în ultimii 25 de ani, şi-au anulat protestele după ce conducerea companiei a acceptat mărirea salariilor.

Membrii Sindicatului Naţional al Jurnaliştilor din Londra au acceptat o mărire salarială de 3%, oferită de conducerea companiei. Astfel, sunt garantate 2,5 procente în plus la salariu pentru toţi jurnaliştii, restul sumei va fi acordată în funcţie de performanţele fiecărui angajat. Sindicaliştii respinseseră oferta anterioară, de o creştere salarială de 1,75%.

Greva ziariştilor era programată pentru 9 şi 10 februarie, concomitent cu publicarea rezultatelor financiare ale companiei Thomson Reuters. Agenţia Reuters număra aproximativ 2.800 de angajaţi.

sursa:adevarul

Membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) au pus, la ultima şedinţă, sub semnul întrebării dubla calitate de furnizori de programe şi servicii de comunicaţii, ale unor companii.

Cu alte cuvinte, operatorii de cablu, printre care se numără RCS & RDS şi-ar putea pierde dreptul de a furniza programe. Pentru asta însă, ar trebui să existe o lege votată în Parlament.

„Să facem un apel către Parlament să modifice legea astfel încât să nu mai permită ca un cablist să fie şi furnizor de conţinut“, a spus Ioan Onisei, vicepreşedinte CNA.

Discuţiile au venit pe fondul îngrijorării că operatorii de cablu ar putea concura neloial alte televiziuni. Cristina Trepecea, membru CNA, a atras atenţia RCS & RDS că a scos unele posturi, ca N 24 şi Antena 2 din lista de redifuzare.

O astfel de lege ar putea ameninţa şase societăţi de cablu şi 78 de societăţi de televiziune. Cele mai cunoscute posturi deţinute de cablişti sunt Digi Film, Digi Sport, Digi24, Dolce Movie, Dolce Sport.

sursa:adevarul