Nu exista foarte multe lotiuni organice destinate copiilor pe piata insa cu siguranta sunt mult mai bune decat orice alta alternativa. Mai studiasem eu produsele clasice mai demult si imi placea sebamed. O sa revin cu informatii despre ele pentru ca nici nu stiu daca se mai gasesc.

1. Lotiune copii protectie solara fara parfum SPF25 Green People
Ingrediente INCI: aloe vera*, ulei de masline*, ulei de palmier*, ulei de floarea soarelui*, metoxicinnamate isoamil (filtru UV din acizi esterici de scortisoara), infuzie de flori de soc*, glucozida cetearil, dioxid de titan (filtru UV mineral), stearat gliceril, ceara de albine*, ulei de avocado *, extract de floare de colt, rasina de mir, rozmarin, fenoxietanol, etilexilgliceril, acid citric, lianool

Linalool -ingredient considerat sigur doar daca respecta conditiile de puritate si procentaj. In acest caz el este un derivat al uleiurilor organice aflate in compozitia lotiunii.

Fenoxietanol – ingredient cu rol antibacterian, de conservare, care a inlocuit in ultimii ani parabenii. Parerile asupra lui sunt impartite in functie de proportia in care se afla in produs.

2. Lotiune copii protectie solara levantica SPF25 Green People
Ingrediente INCI: aloe vera*, ulei de masline*, ulei de palmier*, ulei de floarea soarelui*, metoxicinnamate isoamil (filtru UV din acizi esterici de scortisoara), infuzie de flori de soc*, glucozida cetearil, dioxid de titan (filtru UV mineral), stearat gliceril, ceara de albine*, ulei de avocado*,ulei de levantica*, extract de floare de colt, rasina de mir, rozmarin, fenoxietanol, etilexilgliceril, acid citric, lianool

Cititi totul aici.

Dacă nu ne permitem să mâncăm 100% bio, putem fi totuși atenți la ce cumpărăm. Cel mai simplu este să citim eticheta, numai că de multe ori eticheta nu conține lista cu E-uri, ci denumirea chimică a substanțelor.

„Dacă cineva citește pe o etichetă carbometril celuloză sau citește tartrazină sau cinește glutamat monosodic sau ubotide ar trebui să conștientizeze că e ceva acolo care nu ar trebui și nu ar exista în mod natural în aliment”, spune Gheorghe Mencinicopschi, director la Institutul de Cercetări Alimentare.

Un produs sănătos – așa-numitele produse bio – are însă dezavantajul de a costa mai mult decât unul de supermarket, pentru că ingredientele lui costă mai mult.

Conservanți

Conservanții fac și ei parte din categoria E-urilor. Cel mai cunoscut este benzoatul de sodiu. Se pune în aproape orice – există în sucuri, mezeluri, dulciuri.

În cazul cosmeticelor, conservanții prelungesc termenul de valabilitate al produsului, așa că o cremă de față poate rezista până la trei ani, spre deosebire de una bio, în cazul căreia valabilitatea este de maxim zece luni.

Potențiatorii de gust

Pe lângă coloranți și conservanți, potențiatorii de gust fac și ei parte din categoria aditivilor, adică nu au nicio valoare nutrițională. Dimpotrivă. Astfel, monoglutamatul de sodiu de fapt alterează capacitatea papilelor gustative de a simți gustul și ajunge să dea dependență. El se găsește și in produsele de fast-food. În afara faptului că e cancerigen, poate provoca multe alte probleme de sănătate, iar în Statele Unite a fost interzis.

Cititi tot articolul aici.

150 000 de romani au participat la curatenia generala “Let`s Do It, Romania!”

Pentru cea de-a treia oara consecutiv, romanii au spus “Let`s Do It, Romania!” si au demonstrat ca le pasa de natura si de tara in care locuiesc. Anul acesta Ziua de Curatenie Generala a fost 12 mai, zi in care romani din toate judetele tarii au iesit sa faca curatenie in zonele din natura dragi pentru ei.

“Suntem foarte multumiti de rezultatele pe care le-am obtinut in aceasta a treia editie “Let`s Do It, Romania!”, la doar 8 luni de la actiunea organizata in septembrie 2011 si, mai ales, avand in vedere contextul social si politic in care ne aflam la momentul actual. Ne-am dorit foarte mult ca si Romania sa fie pe harta celor 100 de tari care organizeaza o curatenie nationala in 2012, in cadrul miscarii “Let`s Do It, World!” si iata ca am reusit o noua editie de succes – ne-am atins obiectivele setate atunci cand am inceput: am ales si am curatat minim 5 zone in aproape fiecare judet si avem cu siguranta un procent de reciclare a deseurilor de cel putin 30%.

Cuvantul nostru de baza in acest moment este continuitate, vrem sa monitorizam si sa ne asiguram ca zonele curatate pe 12 mai vor ramane curate si ne bazam pe sprijinul voluntarilor participanti la LDIR pentru acest lucru. Multumim tuturor voluntarilor, dar si tuturor partenerilor care au fost alaturi de noi si care au crezut si au sustinut “Let`s Do It, Romania!” a declarat Stefan Buciuc, Coordonator asociat “Let`s Do It, Romania!”

Inca de la ora 8 dimineata, sute de voluntari au venit la punctele de inregistrare, gata sa ia cu asalt mormanele de deseuri din arealele naturale. Voluntarii care nu au avut mormane alocate online pe site-ul www.letsdoitromania.ro au primit la punctele de inregistrare zone speciale in care au facut curatenie. Curatenia s-a incheiat in jurul orei 15:00, cand partenerii pe gestiunea deseurilor au inceput colectarea sacilor.

Mai mult aici.

Faimoasele si rarisimele lalele pestrite de pe Dealul Negru nu mai sunt pe cale de disparitie

Faimoasele si rarisimele lalele pestrite nu mai sunt pe cale de disparitie. Dimpotriva, de cand s-a gasit pentru ele un custode (Asociatia Proprietarilor de Padure Dealul Negru) o duc mult mai bine si se inmultesc. Oficial, lalelele pestrite se intind pe o suprafata de 6 hectare. In realitate, acestea sunt raspandite pe o suprafata mult mai mare.

Crina Nastase, consilier in cadrul departamentului „Arii Protejate” de la Agentia pentru Protectia Mediului Bistrita-Nasaud, precizeaza ca de aproape doi ani, de cand Padurea din Ses cu lalele pestrite a fost data in custodie – in zona sunt, parca, mai putine gunoaie si nici copacii nu se mai taie in ritmul dinainte.

Cei de la Protectia Mediului viziteaza in mod regulat zona si s-au declarat multumiti de felul in care Asociatia Proprietarilor de Padure Dealul Negru se ocupa de aceasta arie protejata de interes national.

De altfel, asociatia care a primit in custodie rezervatia „Padurea din Ses” de la Orheiul Bistritei a elaborat deja un plan de management al acestei zone. Pana cand va fi aprobat de Ministerul Mediului, asociatia a organizat in rezervatie o serie de actiuni de ecologizare si igienizare cu elevii scolilor din regiune, dar si mici lectii de stiinte naturale si activitati extra-scolare.

Prin urmare, nu exista niciun pericol de disparitie a lalelelor pestrite. Mai mult, acestea s-au raspandit pe o suprafata mult mare decat cea cunoscuta oficial. Unul dintre obiectivele planului de management al asociatiei este si acela de a cartografia intreaga zona pentru a stabili exact limitele rezervatiei.

Mai mult aici

Parc fotovoltaic la Targu-Jiu

Conducerea Primariei municipiului Targu-Jiu a reluat depunerea documentatiei necesare in vederea construirii unui parc fotovoltaic care sa reduca cheltuielile pentru consumul de energie al iluminatului public si cel din unitatile de invatamant din oras.

Potrivit directorului tehnic al institutiei, Marius Ionescu, proiectul se inscrie in Axa Prioritara 4 – Cresterea eficientei energetice si a securitatii furnizarii, in contextul combaterii schimbarilor climatice, durata de realizare este de 12 luni, iar puterea instalata va fi de 4,5 MW.

Cat priveste valoarea totala a proiectului, aceasta se ridica la 88.088.557 de lei, Primaria Targu-Jiu urmand sa suporte 2% din acest total. Studiile facute cu privire la construirea parcului fotovoltaic au aratat ca din punct de vedre al zonei unde acesta urmeaza sa functioneze, cea mai potrivita este partea nordica a municipiului. Proiectul a fost depus la finele lunii aprilie 2010, in aceasta perioada autoritatile reluand procesul birocratic pentru a putea trece la treaba.

Mai mult aici.

Asociatia Bio Romania propune un proiect care ar putea duce agricultura ecologica la 15-20%

Implementarea proiectului ecologic romanesc gandit de Asociatia Bio Romania ar putea crea o piata ce ar duce in doi-trei ani agricultura ecologica in Romania la 15 – 20%, in conditiile in care, in prezent, productia si consumul de alimente ecologice se situeaza intre 1 si 2%, considera presedintele Asociatiei, Marian Cioceanu.

Astfel, proiectul ecologic romanesc ”si-a luat ca misiune sa constientizeze atat clasa politica, autoritatile, dar si opinia publica, mass-media, de faptul ca nu se mai poate trai oricum, produce oricum, fara a se tine cont de mediul inconjurator”, a spus Marian Cioceanu, citat de Agerpres .

In aceste conditii, este evident ca trebuie sa existe o schimbare de mentalitate la nivelul individului asupra modului in care traim, in care ne raportam la mediul inconjurator, dar si in relatiile interumane, si ”sa ne orientam catre surse de energie regenerabila, catre o agricultura si o alimentatie care afecteaza cat mai putin mediul inconjurator”.

”Discutam despre agricultura ecologica, dar si despre un consum de carne mai redus, intrucat carnea este un aliment extrem de poluant pentru mediul inconjurator”, a adaugat el.

Mai multe aici.

Rezervatia Biosferei Muntii Rodnei primeste finantare de peste 12 milioane de lei

“Managementul participativ si integrat al Rezervatiei Biosferei Muntii Rodnei – Parc National, Sit Natura 2000″ este titlul celui mai nou proiect care i-a fost aprobat din fonduri europene comunei Rodna, investitie in valoare totala de 12,931 milioane de lei finantata in cadrul Axei Prioritare 4 a Programului Operational Sectorial de Mediu. Beneficiarul proiectului este Primaria Rodna, partener fiind Administratia Parcului National Muntii Rodnei.

Potrivit primarului democrat-liberal Alexandru Nascan, in aceste zile va fi semnat contractul de finantare, cu data de finalizare a perioadei de implementare in ziua de 30 iunie 2015.
“Practic, toata investitia se va concentra in jurul unui centru de vizitare turistica in localitate, care va fi construit pe amplasamentul fostului dispensar medical.

Implementarea acestui proiect este importanta si utila deoarece produce efecte pe termen lung asupra conservarii biodiversitatii, prin revizuirea zonarii interne a Rezervatiei Biosferei Muntii Rodnei in vederea corelarii cu planurile si strategiile internationale, crearea unei infrastructuri adecvate de vizitare orientate spre protectia mediului, precum si asigurarea unei logistici care sa contribuie la indeplinirea functiilor caracteristice unei rezervatii a biosferei, cu efecte directe asupra conservarii speciilor si habitatelor din aria vizata de proiect”, a declarat Alexandru Nascan.

Mai multe aici.

Voluntari au propus ca anul acesta, nemtenii care vor participa la Ziua de Curatenie Nationala sa stranga deseurile de pe malurile raului Bistrita, malurile raului Moldova, de pe muntele Cozla, Batca Doamnei si de pe dealul Carloman. Cu cateva zile inainte de inceperea actiunii cei implicati in desfasurare proiectului vor anunta punctele de intalnire a voluntarilor si zonele in care se va actiona.

“Activitatile pe care le desfasuram in cadrul proiectului «Let’s Do It, Romania!» sunt esentiale pentru ca ceea ce dorim, nu este sa mobilizam oamenii la nesfarsit si pentru o singura zi pe an, ci scopul nostru este sa responsabilizam cetatenii pe termen lung si sa-i facem mai constienti de valoarea mediului inconjurator si de urmarile negative ale actiunilor omului. Iar implicarea voastra in echipa de organizare, ca voluntari, ne va ajuta cu siguranta sa ne apropiem cu inca un pas de scopul proiectului”, sustin membrii echipei “Let’s Do It Romania!”.

La actiune vor participa si cateva mii de elevi din cadrul scolilor din judetul Neamt. Pana pe 9 mai, directorii unitatilor de invatamant trebui sa transmita catre Inspectoratul Scolar Neamt o situatie care sa cuprinda date referitoare la numarul participantilor si zonele in care acestia vor actiona.

In cadrul celor doua editii anterioare, peste 500.000 de voluntari din intreaga tara au participat la Ziua de Curatenie Nationala, ocazii cu care au colectat 1.300.000 de saci de deseuri.

Actiunea globala de curatenie “Let’s Do It World!” se desfasoara in perioada 24 martie-25 septembrie, iar pe 12 mai, pe langa romani vor iesi sa curete zonele naturale de gunoaie si cei din Bulgaria, Republica Moldova si Turcia.

Sursa: Ecomagazin

Asociatia Telefonul Copilului si Romtelecom au adus Romaniei un record mondial prin realizarea “Fotografiei cu cele mai multe zambete de copii”. Aceasta performanta a fost omologata de World Records Academy.

In „Fotografia cu cele mai multe zambete” apar peste 580 de copii care, in luna octombrie a anului trecut, au venit sa sarbatoreasca alaturi de Asociatia Telefonul Copilului si Romtelecom, cei zece ani de parteneriat in operarea liniei gratuite 116 111 destinata protectiei drepturilor copiilor in Romania.

Pentru a marca cele peste 30.000 de cazuri solutionate de Asociatia Telefonul Copilului impreuna cu autoritatile abilitate, cei peste 580 de copii prezenti la eveniment au zambit in grup camerei foto.

”In fiecare zi suntem intr-o competitie pentru a schimba in bine viata cat mai multor copii. Alaturi de Romtelecom, de zece ani luptam din ce in ce mai indarjiti in aceasta cursa. Recunoasterea recordului de World Records Academy reprezinta pentru noi o incununare a ceea ce pot insemna eforturile noastre – zambete infinite. Mai avem, insa, un plan: vrem sa doboram recordul la cei mai multi copii fericiti”, a declarat Catalina Florea, Director Executiv al Asociatiei Telefonul Copilului.

”Lucrurile in urma carora poti sa te uiti cu bucurie si cu sentimentul ca ai facut ce trebuia sunt cele mai valoroase si ne bucura ca Romtelecom a putut contribui la cauza copiilor din Romania. Ne bucuram ca prin omologarea acestui record avem inca o amintire frumoasa pentru a marca cei 10 ani de parteneriat,” a spus Cristina Popescu, Director Comunicare Romtelecom.

Sursa: Ecomagazin

In plina controversa asupra culturilor modificate genetic (GM) si a pesticidelor si ierbicidelor care decimeaza populatia de albine peste tot in lume, gigantul Monsanto a decis sa cumpere una dintre cele mai mari companii internationale dedicate studiului si protectiei albinelor.

Conform anuntului companiei, Beeologics a predat fraiele in mana Monsanto pe 28 septembrie 2011, ceea ce inseamna ca gigantul care manipuleaza genele va avea de acum posibilitatea sa controlze fluxul de informatii transmise de Beeologics privind Anomalia Colapsului Coloniei (CCD – Colony Collapse Disorder).

Incepand din 2007, Beeologics a studiat CCD precum si un nou virus aparut la albine cunoscut sub denumirea de Israeli Acute Paralysis Virus (IAPV) cu scopul de a descoperi metode de interventie care sa duca la atenuarea acestor boli. Bazat pe felul in care compania descrie CCD si IAPV pe site-ul sau de pe internet, Beeologics a declarat ca interventia si nu preventia este cheia pentru a rezolva aceasta criza globala a albinelor.

Acum ca Beeologics este detinuta si controlata de Monsanto, este sigur ca va evita complet sa cerceteze cauzele reale ale CCD si IAPV deoarece ele conduc catre culturile modificate genetic ale Monsanto – GMO – si la chimicalele aferente acestora. Anticipand viitorul, este de asteptat ca Beeologics sa vina cu “descoperiri stiintifice” care sa nege orice legatura intre CCD si culturile modificate genetic si sa dea vina pe virusi misteriosi si alti facori care au nevoie de si mai multe chimicale pentru a fi eliminati.

Dupa cum declara Anthony Gucciardi de la Activist Post, Beeologics a avut din totdeauna o relatie buna cu Departamentul Agriculturii din Statele Unite (USDA), ceea ce este convenabil pentru Monsanto. Compania sustine ca USDA considera Beeologics a fi una dintre cele mai importante organizatii de cercetare a albinelor din lume, la fel si Serviciul de Cercetare in Agricultura din cadrul departamentului USDA, mass-media si entomologi de renume din toate tarile.

Monsanto se va folosi de “uneltele biologice” al lui Beeologics pentru a dezvolta si mai multe culturi modificate genetic si chimicale.

Anuntul de cumparare a companiei Beeologics explica faptul ca Monsanto planuieste sa incorporeze toate rezultatele cercetarilor biologice pe care Beeologics le-a condus de-a lungul timpului in propriile sale programe de dezvoltare a culturilor modificate genetic. Monsanto a preluat de asemenea controlul asupra unui produs important aflat in prezent in stadiul de dezvoltare la Beeologics care ar putea “ sa protejeze sanatatea albinelor”.

“Monsanto va folosi tehnologia de baza de la Beeologics ca parte ca procesului sau de descoperire si dezvoltare continua,” spune anuntul. “Produsele biologice vor continua sa joace un rol important si crescut pentru sprijinirea sustenabilitatii multor sisteme agricole.”

In traducere, se pare ca Monsanto planuieste sa foloseasca chiar mai multe chimicale pentru o presupusa rezolvare a problemei colapsului albinelor. Cateva studii recente, totusi, au legat definitiv pesticidele si ierbicidele folosite in agricultura precum si siropul de porumb cu concentratie mare de fructoza de boala CCD a albinelor.

Viitorul pare sumbru pentru albine, cu alte cuvinte Mosanto pare gata sa inhate incet toate companiile si organizatiile concurente care ii ameninta produsele modificate genetic (GMO), in timp ce se preface ingrijorata de declinul populatiei de albine. Si daca nu se iau masuri drastice pentru a opri Monsanto din incercarea sa continua de a domina agricultura globala, aprovizionarea cu alimente asa cum o cunoastem noi va fi in curand o amintire a trecutului.

Sursa: Ecomagazin

Sa facem un guacamole

Sursa: http://www.youtube.com/user/ligiapop/videos

Salata de varza murata cu tarata

Ingrediente: 1 varza murata, 2 morcovi, 1 ceapa mare de apa, tarata, 4-5 linguri de ulei, 1/2 lingurita pulbere de plante aromatice si condimentare, 1/2 lingurita de alge, 1 gogosar, 1
lingura de verdeturi.

Varza se strecoara bine de zeama (moare) în maini (nici într-un caz nu se tine în apa). Se taie fideluta, se amesteca cu morcovul ras, ceapa taiata marunt, pulberile si uleiul iar tarata cat cuprinde (cam 3-4 linguri). Se aseaza: în salatiera si se decoreaza cu felioare de gogosari si verdeturi de sezon.

Salata de varza dulce cu smantana

Ingrediente: 1/2 varza alba dulce, 250 g smantana, 1 galbenus, 1 lingura cremogen (vezi reteta 83), 1 ceapa de apa, 1 legatura de
verdeturi, 1/2 lingurita pulbere de plante aromatice si condimentare, 1/2 lingurita pulbere de alge, 1 felie de sfecla rosie.

Varza se taie fideluta, se freaca în maini (fara a se stoarce) ca sa-si mai piarda din rigiditate, se amesteca cu cremogenul, smantana, galbenusul, ceapa si verdeturile taiate marunt. Se aseaza în salatiera si se decoreaza cu sfecla rosie (care a fost data prin razatoarea de sticla), se aseaza pe margini în forma, de movilite, iar printre ele verdeturi de sezon. Se mai poate decora (in lipsa sfeclei) cu felioare de gogosari rosii sau cu jumatati de masline negre desarate.

Salata de varza cu pasta de rosu

Se prepara întocmai ca la reteta precedenta, folosind aceleasi ingrediente si acelasi proces tehnologic, numai ca se adauga 60 g; pasta de rosii (vezi reteta 75) si 2-3 linguri de cremogen sau în lipsa acestuia tarata de grau.

Salata de varza cu ciuperci

Ingrediente: 1/2 varza alba dulce, 300 g ciuperci de cultura, 200 ml suc de catina (vezi reteta 76), 4-5 linguri ulei, 1ceapa mare de apa, 1 lingura pasta de rosii (vezi, reteta 75), 1 lingura de verdeturi, 1/2 lingurita pulbere de plante aromatice si condimentare, 1/2 lingurita pulbere de alge; cateva petale rosii de trandafiri.

Varza se taie fideluta; se freaca putin în maini (fara a se stoarce) ca sa-si mai piarda din rigiditate, apoi se amesteca cu ciupercile taiate felii (care au fost alese numai mici si mijlocii, bine spalate, taiate felii,stropite din belsug cu suc de catina, acoperite si tinute la rece 24 de ore), cu ceapa si verdeturile taiate marunt, cu pulberile, pasta de rosii bine amestecata cu uleiul.
Se aseaza în salatiera si se presara deasupra putina verdeata de sezon taiata marunt si petale rosii de trandafiri taiate fideluta.

Salata de mere cu telina

Ingrediente: 300 g telina 4 mere verzi (cantitati egale), tarata, 1-2 legatura verdetuti (busuioc, menta, maghiran), 1 mar rosu, 1 lingurita suc de catina (vezi reteta 76), 3-4 linguri ulei, 1/2 lingurita pulbere de plante aromatice si condimetare, 1/2 lingurita pulbere de alge, 1ceapa de apa.

Telina, bine spalata, se curata (coaja se pune la suc vezi reteta 234.), se da pe razatoare, se dau si merele cu tot, cu coaja (se aleg mere cu coaja subtire), se amesteca cu ceapa si verdeturile taiate marunt, cu pulberile, sucul de catina, uleiul si tarata cat cuprinde.
Se aseaza în salatiere si se decoreaza cu felioare de mar rosu si cu verdeturi de sezon, de preferat frunze fragede de telina si morcovi.

Salata de telina cu smantana

Ingrediente: 500 g telina, 200 g smantana, tarata, 1 legatura frunze fragede de telina, 1 ceapa de apa, l/2 lingurita pulbere, de plante aromcitice si condimetare, 1/2 lingurita pulbere de alge, 5 flori rosii de nalba de gradina.
Telina se prepara ca la reteta precedenta, apoi se amesteca cu smantana, verdeturi si ceapa taiata marunt, cu pulberile, tarata cat cuprinde. Se aseaza în salatiera, iar deasupra se presara petale de nalba taiate fideluta si cateva verdeturi de sezon taiate marunt.

Salata de sfecla rosie cu hrean

Ingrediente: 400 g sfecla rosie, 2 linguri de hrean ras, 1 lingura suc de catina sau lamaie,3-4 linguri ulei, 1 ceapa de apa sau un fir de praz, 2 linguri de tarata, l/2 lingurita pulbere de plante aromatice si condimetare, 1/2 lingurita pulbere de alge, cateva petale de flori de nalba albe sau petale de trandafir, 1 legatura marar cu patrunjel.
Sfecla rosie bine spalata se curata (coaja se pune la suc), se da pe razatoarea de sticla (ca si hreanul), se amesteca cu acesta, ceapa taiata marunt, sucul de catina, pulberile, tarata si uleiul. Se aseaza în salatiera, iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt si petalele taiate fideluta.

Suc din plante medicinale

Ingrediente: 1 lingurita fructe (afine) uscate, 1 lingurita frunze si flori de busuioc, 2 lingurite coada calului, 1 lingurita musetel, 1 lingurita frunze si flori de nalba mare, 1 lingurita radacina bine maruntita de sapunarita, 1 lingurita frunze si flori de traista ciobanului, 3 lingurite vîsc maruntit, 1 lingurita fructe uscate de catina.

Aceste produse se pun într-un borcan de 4 l, se umple cu apa rece, se acopera, se înfasoara în hartie de culoare închisa si se lasa la macerat 8-10 ore la temperatura camerei. Se strecoara prin tifon. Se poate consuma ca atare (3 pahare pe zi în loc de apa), sau se foloseste la prepararea supelor, ciorbelor sau a unor creme si sosuri. E un bun tonifiant.

Suc din coji de fructe

Pentru multe preparate culinare, fructele trebuie curatate de coaja.  Unele persoane le curata si numai pentru ca nu le pot mînca cu tot cu coaja (mere, pere, gutui), dar sunt si unele fructe (cele din tarile calde, ca: lamîi, portocale, mandarine, grepfruit, banane) care nu se pot consuma cu tot cu coaja. O gospodina chibzuita, nu arunca aceste coji, ci le taie bucati potrivite (nu prea marunt), dupa ce au fost, bine spalate, si le pune cu apa ca la reteta precedenta, iar sucul se foloseste în acelasi scop ca mai sus. E un bun tonifiant.

Suc de coji de legume si zarzavaturi

Legumele si zarzavaturile înainte de a fi folosite la diferite preparate culinare trebuie spalate foarte bine, sa nu aiba urme de pamînt sau alte impuritati si numai dupa aceea se curata de coaja.

Aceste coji (cartofi, sfecla, ridichi, gulii, apoi frunze de varza, de morcovi, vîrfuri si codite de fasole verde, teci de fasole si de mazare din care s-au scos boabele, cotoare de ardei gras, Kapia sau de gogosari) se pun într-un borcan cu apa rece sa le cuprinda bine, se leaga cu foaie de plastic si se tin la racoare. Dupa 10-12 ore, acest suc se poate consuma, deoarece în acest interval de timp apa a extras cea mai mare parte de enzime, vitamine, minerale, s.a. Iarna se poate pastra pîna la 7 zile, fara sa-si schimbe gustul. E un bun tonifiant.
Se consuma ca atare (în loc de apa), sau se foloseste la supe, ciorbe sau la prepararea unor sucuri sau maioneze de post, toate fara a fi fierte.

Suc de morcovi cu mere si orz verde

Ingrediente: 200 ml suc de morcovi, 200 ml suc de mere, 100 ml de orz verde, 1 g pulbere de menta.
Se amesteca sucurile cu pulberea de menta si se tine o ora la rece. Pus în pahare se bea cu paiul.

Suc de lucerna, spanac, urzici si salata

Ingrediente: 200 ml suc de spanac, 200 ml suc de salata, 100 ml suc de urzici, 50 ml suc de hrean, 75 g cas de oaie, 2 g pulbere de negrilica.
Se amesteca bine toate sucurile cu negrilica, se pune în pahare, iar deasupra se pune brînza rasa. Se da la rece.

Suc de rosii cu telina

Ingrediente: 300 ml suc de rosii, 100 ml suc de telina, 30 ml suc de patrunjel, 30 ml suc de pastarnac, 10 ml suc de ceapa, 15 g miere, 5 g suc de lamîie sau de catina, 1 g pulbere de rozmarin.
Se amesteca sucurile apoi se adauga pulberea aromata de rozmarin. Se da la rece si se serveste cu cuburi de ghiata puse în pahare.