Până să ajung la locul faptei am fost destul de sceptic în ceea ce priveşte interesul românilor — băutori consacraţi de bere la pet — pentru astfel de manifestări.

Deşi evenimentul nu a fost puternic mediatizat, am putut vedea împreună cu bunul meu prieten băncos, cum oamenii erau interesaţi de ce se întâmpla acolo. Stăteam pe margine degustându-ne mostrele de weissbier şi ne uitam cum oamenii veneau să pună întrebări, să miroasă ingredientele, să deguste mostrele de bere fabricată în casă şi să facă poze. Observau că berea primită are gust şi aromă.

Suntem o naţiune consumatoare de bere proastă. Raioanele pline cu bautură de tip bere o confirmă. Nu vreau să par snob dar mulţi nu ştiu ce e aia o bere. Pentru că nu prea au de unde. Reclamele promovează beri proaste iar cele de calitate se găsesc mai greu şi sunt scumpe. Adică peste preţul unui pet.

Dar poate nu suntem noi de vină. Poate este lipsa de promovare. Am plecat de la eveniment plăcut surprins. Poate mai avem o şansă…

Iar acum poze

Procesul de fabricare a berii 1

Procesul de fabricare a berii 2

Procesul de fabricare a berii 3

Procesul de fabricare a berii 4

Procesul de fabricare a berii 5

Procesul de fabricare a berii 6

Rețeta folosită

• 3kgMalț Weyermann Wheat3 EBC
• 2kgMalț Weyermann Pilsner3 EBC
• 500gMalț Weyermann Munich11 EBC
• 100gMalț Weyermann Caramunich94 EBC
• 100gMalț Weyermann Carafa678 EBC
• 22gHamei Hallertau Mittelfruh60 min
• 15gHamei Hallertau Mittelfruh15 min
• 1bucDrojdie Wyeast 3068

Extragerea zahărului din malţ am facut-o în felul următor:

• Acid Rest la 43°C timp de 20 min
• Saccrification Rest la 67°C timp de o ora. Am făcut testul cu picatura de tinctură de iod și a fost ok.
• Clătirea am făcut-o cu apă la 75.5°C până când densitatea mustului a atins 1.008.

Palierele de temperatură le-am obținut prin adăugarea de apă fierbinte peste terciul din lada frigorifică.

Am acumulat în final 27 de litri de must nefiert. După o oră de fierbere am obținut 19 litri de must cu densitatea ~1.057. Din nou am avut parte de o evaporare excesivă şi de o extracție slabă. Ar fi trebuit să obţin 23 de litri cu densitatea de 1.058. Data viitoare voi incerca sa folosesc pentru mash apă Bucovina în locul apei Tip. Şi un capac.

Am pus recipientul de fermentare pe balcon în speranța că nu va fi foarte cald. Se pare că n-am avut noroc. Când m-am întors de la serviciu am găsit serpentina înfundată și o baltă de drojdie pe capac. Termometrul autocolant cu cristale lichide lipit de recipientul de fermentare arăta 27°C. Am fost plăcut impresionat însă de aroma ce aducea puternic a banane. Am îmbrăcat recipientul cu un tricou ud și am îndreptat ventilatorul spre inculpat.

Nu am apucat să fac poze în timpul procesului de fabricatie. A fost o zi lungă.

Later edit. Degustare.

După aproape trei zile de la îmbuteliere berea arată aşa:

Paulaner Hefeweizen clone

M-am gândit târziu să-i fac poză. Băusem deja. Culoarea mi se pare cel puţin demenţială. Când am îmbuteliat-o avea multă drojdie în suspensie şi era maro-căcăniu foarte urât.

La gust e bună. Nesperat de bună chiar. Are un gust puternic de citrice în ciuda temperaturii ridicate din timpul perioadei de fermentare (~26-30°C). Poate e şi de la hamei. Se simte un pic şi gustul de banane. Miroase a flori şi banane. Gulerul de spumă nu a fost foarte mare dar sunt optimist — e totuşi a treia zi de când am îmbuteliat-o.

Nu seamănă foarte mult cu Paulaner dar e bună. Paulaner e mai densă — 1.015 am măsurat la un moment dat. Dacă aş fi obţinut densitatea estimată şi aş fi menţinut o temperatură de 18-20°C poate că m-aş fi apropiat mai mult de berea mea preferată. Mai încerc.

Rețeta folosită

• 4kgMalț Vienna8 EBC
• 0,45kgMalț Munich15 EBC
• 0,28kgMalț Carared45 EBC
• 0,22kgMalț Caramel Pils4 EBC
• 28gHamei Northern Brewer60 min
• 14gHamei Cascade15 min
• 14gHamei Cascade10 min
• 28gHamei Amarillo (Dry hop)10 zile
• 11,5gDrojdie uscată US-05

Am facut brasajul la la 66,7° C timp de 60 de minute iar pentru clătire am folosit apă la 75,5-76,6° C.

Ingredientele

Zdrobirea malțului

Malțul zdrobit

Încălzesc apa pentru brasaj

După ce adaug malțul și amestec bine temperatura este perfectă

Învelesc lada frigorifică și aștept timp de o oră

Între timp spăl bine recipientul de fermentare

Încep clătirea malțului

Temperatura este perfectă

Scurgerea mustului

Pun la fiert mustul rezultat

Cântăresc hameiul

Şi îl pun în săculeţi

Pregătesc soluția pentru igienizare

Încep răcirea rapidă a mustului

Scurgerea mustului răcit

Adaug drojdia și amestec bine

Măsor densitatea

Aștept să facă bule...

Proteinele coagulate rămase în oală. Şi o garnitură care habar n-am cum a ajuns acolo.

Dirty jobs...

A durat aproape 6 ore tot procesul. Inclusiv curățenia de după. Iar în final au rezultat 18 litri de must.

De data asta am folosit pe lângă ochiurile de la aragaz și doua termoplonjoare a câte 1800W fiecare. În felul asta am reușit sa ard o siguranță aduc mustul la fierbere în mai puțin de jumătate de ora.

Există mai multe metode pentru a răci mustul de bere:

1. Prin scufundarea oalei cu must în apă cu gheață.
2. Folosind un immersion chiller. În oala cu must se introduce o țeavă de cupru îndoită sub forma unei bobine prin care curge apă rece.
3. Folosind un răcitor cu flux invers (counterflow chiller).
4. Folosind un sistem de răcire cu plăci sudate.

Un counterflow chiller este compus practic dintr-o țeavă de cupru într-un furtun. Prin țeava de cupru curge mustul fierbinte iar prin furtun, în sens invers, curge apă rece. Se foloșeste cuprul pentru că este un foarte bun conductor termic. Contrar aparențelor, contactul berii cu țeava de cupru nu afectează aroma berii câtă vreme aceasta a fost igienizată corespunzător.

Deoarece nu sunt dispus să îmi cumpar un sistem de răcire cu placi sudate și am o nevoie continuă de a face ceva cu mâinile mele mi-am propus să-mi construiesc singur un counterflow chiller.

Materiale necesare

• 10m țeavă de cupru moale cu diametrul de 10mm (3/8 țoli)
• 10m de furtun cauciucat cu diametrul de 19mm (3/4 țoli)
• 2 bucăți de furtun cu diametrul de 19mm pentru conectarea la sursa de apă rece și pentru eliminarea apei folosite. Mie mi-au fost suficiente două bucăți a câte 1,5m
• 60cm de țeavă de cupru cu diametrul de 18mm
• 2 T-uri de cupru pentru țeavă de cupru de 18mm
• 2 mufe reduse de la 18mm la 10mm
• 4 coliere metalice pentru furtun cu diametrul de 19mm
• 2 semiolandezi pentru prindere pe țeavă de cupru cu diametrul de 18mm (opțional)
• cleme de plastic pentru a prinde spirele între ele
• fludor
• șmirghel
• pastă decapantă

Eu nu am găsit mufe reduse de la 18 la 10 așa că am improvizat îmbinările un pic altfel.

Instrucțiuni

Cei 60 de centimetri de țeavă se taie în 6 bucăți egale. Se curăță bine folosind șmirghelul, se ung cu pastă decapantă și se conectează la cele doua T-uri. Folosind fludorul și o lampă cu butan — eu am folosit flacara de la aragaz — se lipesc îmbinările. Vom obține în final un T cu laturile mai lungi. Pe latura perpendiculară cu latura cea mai lungă se lipește cu fludor semiolandezul. La unul din capete se lipește mufa redusă de la 18mm la 10mm. La capătul rămas liber vom conecta mai târziu furtunul.

Va trebui în continuare să introducem țeava de cupru cu diametrul de 10mm în furtun. Pentru a ușura operațiunea eu am făcut o soluție din apă și săpun pe care am turnat-o în furtun. Se întind cei 10m de furtun în linie cat se poate de dreaptă și se introduce puțin câte puțin țeava de cupru având grijă să păstrăm cât se poate furtunul în linie dreaptă. Eu am avut o persoană care să mă ajute și a durat cam 20 de minute.

După ce am introdus toată țeava în furtun se taie din fiecare capăt 30 de cm din furtun. La fiecare capăt vom introduce piesele de cupru confecționate anterior și vom folosi colierele pentru a fixa furtunul de țeava de cupru de 18mm. Se lipesc apoi îmbinările dintre țeava de 10mm și mufa redusă.

După ce am rezolvat cu conexiunile urmează partea în care rulăm furtunul pe un suport circular și folosim clemele de plastic pentru a prinde spirele una de alta.

Semiolandezii sunt opționali. Se poate prinde furtunul direct de țeavă iar pentru fixare se pot folosi colierele metelice. Eu am preferat să procedez așa deoarece mi se pare mai ușor să înșurubez furtunul decât să îl prind cu coliere de fiecare dată.

Utilizare

Înainte de utilizare se prepară o soluție din cațiva litri de apă fierbinte cu oțet și se toarnă în țeava de cupru dupa care se igienizează ca și restul echipamentelor.

Mustul se va deplasa prin racitor folosindu-se de gravitație. Capătul de sus al țevii de cupru se conectează cu ajutorul unui furtun la robinetul oalei în care a fiert mustul iar prin capătul inferior mustul răcit va curge direct în vasul de fermentare, în felul acesta obținându-se și oxigenarea necesară prcesului de fermentație. Apa rece va intra în furtunul de gradină prin capatul opus intrării mustului fierbinte, de aici și denumirea de counterflow chiller. În funcție de temperatura de ieșire a mustului se ajustează debitul apei reci.

Costuri

Pe mine m-a costat totul aproape 250 de lei, cu 100 de lei puțin decât un sistem de răcire cu plăci sudate. Rămâne ca fiecare să decidă dacă merită efortul și să acționeze în consecință.

Spor la berărit!

Nu m-am dat bătut și am cumpărat un kit de Imperial Stout. A ieșit nesperat de bună. M-am documentat apoi în ceea ce privește procesul fabricării berii din grâne și am încercat și eu. Voi încerca pe viitor să documentez procesul și să postez impresii referitoare la activitatea mea de berar amator.

Rețeta folosită

• 3kgMalț Brewferm Wheat4 EBC
• 2kgMalț Brewferm Pilsner4 EBC
• 20gHamei Tettnanger60 min
• 8gHamei Tettnanger10 min
• 11.5gIrish Moss15 min
• 12gDrojdie Brewferm Blanche

Am făcut brasajul la 67° C timp de 60 de minute iar pentru clătire am folosit apă la 75° C. Am fiert mustul timp de 60 de minute.

Trebuia să obțin după fierbere 23 de litri de must. Nu mi-a ieșit socoteala — s-a evaporat foarte multa apa. Data viitoare va trebui să găsesc o modalitate de a izola oala.

Zdrobesc cele 5kg de malț. Mulțumesc lui Laurențiu pentru că mi-a împrumutat moara.

A durat cam 20 de minute.

Lada frigorifică și sistemul de filtrare improvizat. Aici voi face terciuirea malțului.

Apa pregătită pentru terciuire.

Adaug malțul peste apa la 75 de grade și amestec bine.

În final temperatura este perfectă.

După o ora în care malțul a fost ținut la 67 de grade încep clătirea.

Încerc să mențin o temperatură apropiată de 75 de grade.

Scurgerea zahărului extras din malț.

Au rezultat 24 de litri.

Am pus la fiert cei 24 de litri.

Aproape fierbe.

După aproape o oră a început să fiarbă — înainte să fac următoarea bere trebuie să gasesc o metodă de a izola oala.

Proteinele se coagulează într-o veselie.

După adăugarea săculeților cu hamei și o oră de fiert încep răcirea rapidă a mustului cu un counterflow chiller improvizat. Și scurgeri neprevăzute la circuitul apei de răcire.

Scurgerea mustului răcit în recipientul de fermentare.

Durează mai mult decât mă așteptam...

Dar în final mustul curge suficient de rece.

Am pus capacul pentru a evita pe cât posibil ca bacteriile să ajungă în mustul de bere.

Ce greu se umple...

Între timp am recoltat o parte din mustul răcit pentru a dizolva drojdia.

It's aliiiive

Măsor densitatea: 1070. Gust. E dulce și usor amar. Se simte un pic și aroma de hamei.

După ce s-a scurs tot mustul adaug drojdia dizolvată anterior.

Și amestec energic pentru a permite mustului să se oxigeneze.

Mi-au ieșit 13 litri. Speram să am în final 23 dar se pare că cele patru ochiuri ale aragazului nu degajă suficientă căldură și până a început să fiarbă s-a evaporat destul de mult. Oftez, pun recipientul de fermentare la loc sigur și aștept să facă bule.

După ce a încetat fermentația — două săptămâni a durat treaba asta — urmează îmbutelierea. În fiecare sticlă am adăugat câte 4 grame de zahăr pentru a obține dioxid de carbon.

Later edit. Degustare.

După aproape 3 săptămâni de fermentație în sticlă berea arată așa. E băubilă, are mult alcool iar gustul aduce a malț de grâu proaspăt măcinat.

Încă un later edit. Greşeli.

• În primul rând muşchiul irlandez a fost în plus. Berea de grâu — mai puţin cea kristal — e tulbure prin natura ei.
• Nu trebuia s-o las în frigider la maturat. Berea de grâu nu necesită maturare la rece şi se consumă proaspătă. După două săptămâni la frigider era acră.
• Conţinutul de alcool a fost prea mare pentru stilul pe care îl urmăream. Data viitoare trebuie să fiu mai atent la evaporare.
• Drojdia lichidă e de preferat.