Cum se manifestă prezența Duhului Sfânt în viața creștinului? Cum au simțit primii creștini prezența Duhului Sfânt? Oare toți cei care spun astăzi că au Duhul Sfânt au dreptate? Cum știi că ai Duhul Sfînt și El lucrează în viața ta?

În perioada 20 februarie-3 martie 2012 , în cadrul Institutului de Studii Biblice Inductive din Moldova se va preda I Sesiune pentru pregătirea liderilor  în lucrarea cu copiii și adolescenții.  La această sesiune sunt invitați toți cei care sunt implicați sau doresc să se implice în lucrarea cu copiii, care este una enorm de importantă și necesară mai ales timpurilor în care trăim. La sesiune, se va face pregătire intensivă a profesorilor ca să predea eficient , interactiv și captivant Cuvântul lui Dumnezeu și se vor studia cursurile “Sens interzis, Iona!”  și „Cum să studiem Biblia pentru copii”.  Se va lucra mult în echipe și individual, astfel încât să fie o bună exersare și practicare a predării  Cuvântului lui Dumnezeu specific, pe  înțelesul și placul copiilor .
De asemenea, la această sesiune, se va învăța și psihologia copiilor, cu scopul ca să se evidențieze  particularitățile de vârstă și  problemele cu care  se confruntă la fiecare etapă de vârstă ca să putem să-i abordăm corect pe copii.

Pentru înscriere la sesiune, doritorii vor avea nevoie  de o recomandare din partea pastorului bisericii locale pe care o frecventează sau a directorului școlii în cazul profesorilor care deja activează în școală și doresc să fie echipați  pentru a preda Religia.
Sesiunea se va desfășura în incinta Bisericii “Agape ” din Chișinău ( reg. Buiucani, str. Constituției 4, apropierea cinematografului “Flacăra”) și va începe luni, 20 februarie , la orele 10:00. Fiecare student va trebui să acopere suma de 300 lei, necesară pentru acoperirea cheltuielilor  pentru materiale și prânz zilnic.

Pentru informații suplimentare contactați la telefonul  079001331 sau  079602591.

Cum să procedezi când nu experimentezi dragostea bisericii locale din care faci parte? Să nu mai mergi la biserică? Să stai acasă să te închini în cămăruța ta? Să cauți altă biserică? Să mergi la altă confesiune? Ce să faci?

Întrebare:

Zilele astea am urmărit un documentar american bun, zic eu numit,  “Zeitgeist-moving forward” si de acolo reiese clar, daca e adevărat, ca tot ce înseamnă situație politico-social-economico-financiara la nivel mondial este de fapt un scenariu prestabilit de oamenii bogați si puternici ai lumii. Un fel de comunism in care nu doar un dictator conduce ci mai mulți. Ați putea analiza din punct de vedere biblic regimurile de conducere, mai ales cele clasice-democratic versus dictatorial, capitalism versus comunism, cu plusuri si minusuri? Va mulțumesc anticipat si Doamne ajuta!

La introducerea filmului, cineva din spatele imaginilor povestește cum în copilărie bunica l-a învățat să joace “Monopoly” și că a devenit milos și a jucat până i-a luat bunicii sale ultimul dolar. Dar…, la urmă, când a câștigat totul, bunica i-a spus: “Trebuie să mai știi un lucru. Acum tot ce ai câștigat se întoarce înapoi în cutie”. Și mai spune vocea din spatele imaginilor: “Trebuie să înțelegi ce este cel mai important lucru?”

Cine stabilește regulile jocului?

Gândul m-a dus la o scrisoare lăsată de marele împărat Nebucadnețar al Babilonului pe paginile Sfintelor Scripturi. El a avut un vis în care i s-a arătat un copac foarte înalt în  mijlocul pământului. Vârful copacului se înălța până la cer și se vedea copacul de la marginile întregului pământ. Frunza era frumoasă și avea roade multe; în el se găsea hrană pentru toți; fiarele câmpului se adăposteau sub umbra lui, păsările își făceau cuiburile acolo și orice făptură vie se hrănea din el. Dar, de odată, în același vis, s-a coborât din cer un străjer sfânt care a poruncit să fie tăiat copacul, rupte ramurile, scuturate frunzele, risipite roadele și fugărite toate animalele și păsările. Numai trunchiul a fost legat cu un lanț de fier și lăsat așa ca să fie udat de roua cerului și să fie la un loc cu fiarele și iarba de pe câmp. Și încheie Nebucadnețar relatarea despre visul său cu următoarea concluzie:

Hotărârea aceasta a fost luată în sfatul străjerilor şi pusă la cale înaintea sfinţilor, ca să ştie cei vii că Cel Preaînalt stăpâneşte peste împărăţia oamenilor, că o dă cui Îi place şi înalţă pe ea pe cel mai de jos dintre oameni!”  (Daniel 4:17)

Începi să vezi  CINE stabilește regulile jocului și cine pune înapoi toate lucrurile în cutie, indiferent dacă jucătorii respectă sau nu regulile stabilite?

Nebucadnețar a primit tâlcuirea acestui vis de la profetul Daniel care a zis:

„Domnul meu, visul acesta să fie pentru vrăjmaşii tăi, şi tâlcuirea lui, pentru potrivnicii tăi! Copacul pe care l-ai văzut, care se făcuse atât de mare şi puternic, încât i se înălţa vârful până la ceruri şi se vedea de la toate capetele pământului; copacul acesta a cărui frunză era aşa de frumoasă şi care avea roade atât de multe, şi în care era hrană pentru toţi, sub care se adăposteau fiarele câmpului şi în ramurile căruia îşi făceau cuibul păsările cerului, eşti tu, împărate, care ai ajuns mare şi puternic, a cărui mărime a crescut şi s-a înălţat până la ceruri şi a cărui stăpânire se întinde până la marginile pământului. Împăratul a văzut pe un străjer sfânt coborându-se şi zicând: „Tăiaţi copacul şi nimiciţi-l; dar trunchiul cu rădăcinile lui lăsaţi-l în pământ şi legaţi-l cu lanţuri de fier şi de aramă în iarba de pe câmp, ca să fie udat de roua cerului şi să stea la un loc cu fiarele câmpului, până vor trece şapte vremuri peste el.” Iată tâlcuirea acestui fapt, împărate, iată hotărârea Celui Preaînalt care se va împlini asupra domnului meu, împăratul. Te vor izgoni din mijlocul oamenilor, vei locui la un loc cu fiarele câmpului şi îţi vor da să mănânci iarbă ca la boi; vei fi udat de roua cerului şi şapte vremuri vor trece peste tine, până vei cunoaşte că Cel Preaînalt stăpâneşte peste împărăţia oamenilor şi o dă cui vrea. Porunca, să lase trunchiul cu rădăcinile copacului, înseamnă că împărăţia ta îţi va rămâne ţie îndată ce vei recunoaşte stăpânirea Celui ce este în ceruri. De aceea, împărate, placă-ţi sfatul meu! Pune capăt păcatelor tale şi trăieşte în neprihănire, rupe-o cu nelegiuirile tale şi ai milă de cei nenorociţi, şi poate că ţi se va prelungi fericirea!”  (Daniel 4:19-27)

Bine ar fi fost pentru Nebucadnețar să țină bine seama de sfatul lui Daniel ca să se smerească, să pună capăt păcatelor lui și să trăiască în neprihănire având milă de cei nenorociți ca să i se prelungească fericirea. Cu părere de rău, nu așa a fost pentru el. Au trecut doar 12 luni și pe când se plimba pe acoperișul palatului împărătesc din Babilon, împăratul a luat cuvântul și a zis: “Oare nu este acesta Babilonul cel mare, pe care mi l-am zidit eu, ca loc de ședere împărătească , prin puterea bogăției mele și spre slava măreției mele?” Totul a fost până aici. Acum a intervenit Cel ce a stabilit regulile jocului și care a hotărât că lucrurile trebuiesc puse “înapoi la cutie”.

Te vor izgoni din mijlocul oamenilor, şi vei locui la un loc cu fiarele câmpului, îţi vor da să mănânci iarbă ca la boi, şi vor trece peste tine şapte vremuri, până vei recunoaşte că Cel Preaînalt stăpâneşte peste împărăţia oamenilor şi că o dă cui vrea!” Chiar în clipa aceea s-a împlinit cuvântul acela asupra lui Nebucadneţar. A fost izgonit din mijlocul oamenilor, a mâncat iarbă ca boii, trupul i-a fost udat de roua cerului, până i-a crescut părul ca penele vulturului şi unghiile, ca ghearele păsărilor.  (Daniel 4:32-33)

Cum vedeți, totul s-a schimbat foarte și foarte repede și i-a luat timp lui Nebucadnețar ca să-și facă concluziile necesare și ca să înțeleagă cine guvernează în acest univers.

După trecerea vremii sorocite, eu, Nebucadneţar, am ridicat ochii spre cer şi mi-a venit iarăşi mintea la loc. Am binecuvântat pe Cel Preaînalt, am lăudat şi slăvit pe Cel ce trăieşte veşnic, Acela a cărui stăpânire este veşnică şi a cărui Împărăţie dăinuie din neam în neam. Toţi locuitorii pământului sunt o nimica înaintea Lui; El face ce vrea cu oastea cerurilor şi cu locuitorii pământului, şi nimeni nu poate să stea împotriva mâniei Lui, nici să-I zică: „Ce faci?”  (Daniel 4:34-35)

Auzim continuu că ori bancherii, ori liderii comuniști, ori masonii sunt factorul de decizie în lume și că totul se întâmplă așa cum doresc ei. Nicidecum. Să luăm seama și să credem concluziile la care a ajuns Nebucadnețar, unul din oameni care a fost ridicat cel mai sus în vremea sa și a spus că:

• Dumnezeu trăiește veșnic  ( toți cei mari sunt muritori)
• Stăpânirea lui Dumnezeu este veșnică (toate celelalte împărății au venit și au plecat. Cui îi venea să creadă că într-o zi va cădea Uniunea Sovietică? Dar ea a căzut și încă s-a distrus din interior…)
• Împărăția lui Dumnezeu dăinuiește din neam în neam.
• Toți locuitorii pământului, indiferent cât de grozavi nu ar apărea ei în ochii noștri, toți sunt o nimica înaintea Lui.
• Dumnezeu face ce vrea cu oastea cerului și cu locuitorii pământului
• Nimeni nu-i poate sta împotriva lui Dumnezeu, nimeni din cei mari de pe acest pământ nu poate interveni sau opri planurile lui Dumnezeu
• Nimeni din locuitorii pământului nu-i poate zice: “Ce faci?” ca și cum ar putea să-L oprească din ceea ce are de făcut.

Cu privire la deosebirea capitalism – comunism

Atitudinea față de proprietatea privată este  cea care face deosebirea de bază  între aceste două sisteme de guvernare și concepția comunistă este categoric condamnată de Dumnezeu pentru că în comunism proletarii vin să ia cu forța averile celorlalți sub pretext că vor să facă egalitate, însă nici ei nu au parte de ele pentru că și le însușesc doar o pătură a conducerii comuniste. Acesta este furt  și jaf și nu poate fi construită o societate fericită având la temelie jaful.

Mi-a povestit fiica despre un profesor american care într-un fel original le-a arătat studenților esența socialismului lui Obama. Într-o zi, le-a dat un test și a pus mai întâi nota reală fiecărui, dar apoi a scos media și fiecare s-a ales cu aceeași notă medie (după principiul comunist- de la fiecare după puteri, fiecărui egal). Studenții care nu învățau au fost foarte mulțumiți de decizia profesorului pentru că s-au ales cu o notă mai mare decât aveau ei în realitate însă cei care au învățat și s-au pregătit, au rămas indignați. Ce s-a întâmplat mai departe? Cei ce învățau, nu au mai dorit să învețe bine pentru că oricum nu aveau să ia nota pe care o merită, iar cei care învățau puțin până atunci, nu au mai învățat nimic pentru că stăteau liniștiți știind că vor beneficia ca trântorii de munca celor ce învață și vor avea o notă ca și a lor. Și cum credeți că a fost media tuturor? A scăzut considerabil până acolo că nimeni nu mai putea să ia o notă de trecere. Iată așa sărăcia a venit nu doar asupra studenților, ci și asupra națiunilor care au fost guvernate după acest principiu. Dumnezeu ne învață să respectăm și să protejăm proprietatea privată a omului chiar și atunci când acesta îți este vrăjmaș. Iată câteva exemple:

Să nu furi.  (Exodul 20:15)

Dacă întâlneşti boul vrăjmaşului tău sau măgarul lui rătăcit, să i-l aduci acasă. Dacă vezi măgarul vrăjmaşului tău căzut sub povara lui, să nu treci pe lângă el, ci să-i ajuţi să ia povara de pe măgar.  (Exodul 23:4-5)

Animalul rătăcit al vrăjmașului este proprietatea lui privată și dacă găsești acest animal rătăcit să nu ți-l însușești scuzându-te că l-ai găsit rătăcit, ci să-l întorci înapoi stăpânului său.

Dumnezeu să ne ajute să luăm bine seama la vremurile în care trăim, să vedem mâna Lui și să ne grăbim a-I fi ascultători și plăcuți în toate.

Întrebare: În ultimul timp pe internet se vorbește despre mărturia unei fete din Ecuador pe numele Angelica. Într-un video clip pe youtube ea relatează că a murit și a înviat. În timp ce era moartă a făcut o călătorie cu Isus în rai și iad. Astfel de mărturii nu sunt oare tipice unui grup confesional? Cum trebuie să ne atârnăm față de astfel de mărturii? Avem oare dreptul la îndoială?
http://www.youtube.com/watch?v=B3SwxXa1yFs

În ultimul timp, tot mai mulți creștini sunt în căutarea unei experiențe personale supranaturale cu Dumnezeu în care omul tinde să simtă prezența Duhului Sfânt în viața lui prin anumite experiențe emoționale trăite. Duhul lui Dumnezeu este interpretat diferit și manipulat de parcă ar fi o putere supusă omului. Important este pentru fiecare dintre noi să înțelegem că Duhul lui Dumnezeu este a treia Persoană din Trinitate, dar nu o putere ce poate fi manipulată.

“Întoarcerea lui Isus, cerul și iadul” – așa se începe mărturia lui Angela Zambrano. Timp de 23 de ore Angelica a fost moartă, timp în care după spusele ei Domnul Isus i-a arătat împărăția întunericului și a luminii și întoarcerea Lui. Aceasta s-a întâmplat în toamna anului 2009 în timp ce familia ei se afla într-un post de 15 zile. Angelica s-a unit acestui post cu scop de a simți prezența Domnului în mod deosebit în viața ei.

Am ascultat cu atenție mărturia ei  și iată care lucruri mi-au atras încă o dată atenția.

1. Angelica îL limitează pe Dumnezeu pentru că nu ÎI cunoaște caracterul. În timp ce Dumnezeu le vorbește persoanelor ce posteau împreună cu ea și se aflau în aceeași casă, ea spune că este ignorată de Dumnezeu. Ce înseamnă că Dumnezeu vorbește cu toți, dar nu vorbește cu ea? Ea îL percepe pe Dumnezeu ca un împlinitor al nevoilor temporare, experiențe, și că trebuie să facă ceva special (post de 15 zile) ca Dumnezeu să îi vorbească în special și personal. Biblia spune că Dumnezeu se descoperă în Cuvântul Său.
2. Cum poți să vezi Duhul lui Dumnezeu? În mărturia ei spune că în timp ce era pe pământ a văzut doi îngeri și pe Duhul lui Dumnezeu. Duhul lui Dumnezeu nu poate fi văzut pentru că este Duh, El are aceeași natură cu Tatăl (Evrei 10).
3. La un moment dat spune că îngerii nu vorbeau cu ea. Aici se contrazice pentru că la început spune că îngerii i-au spus pentru ce au venit.
4. Atunci când moare s-a coborât cu Domnul Isus în iad și acolo pielea începe să ardă. Cum poate să ardă pielea dacă ea nu era în trup?Pentru că tot ea afirmă ca a primit un trup nou, diferit de al ei. Un trup de slavă vom primi doar la învierea din morți (1 Tes. 4-5, 1 Cor.15).
5. Când se află în iad vede duhuri rele care aveau săgeți. Fiecare duh rău avea un nume al păcatului. Ea spune că Isus i-a spus că îngerii răului trag săgeți în om și ce păcat îl atinge acela este păcatul căderii lui. Biblia ne spune că păcatul este alegerea omului, dar nicidecum omul nu este marcat cu un anumit păcat care este din timp (Geneza 4:7).
6. Când ajunge în rai vede toate personajele din V.T. Avraam, David, Iosua, etc. care sunt tineri, nu sunt în vârsta când i-a luat Dumnezeu. În Ev. după Matei 17:3 Petru, Ioan și Iacov văd pe Moise și pe Ilie. Nu ni se spune în ce stare erau, dar ei îi recunosc. Probabil că nu erau tineri. Apocalipsa 4:4 spune că cei 24 de bătrâni stau înaintea scaunului de domnie a lui Dumnezeu și i se închină Lui. Bătrîni, dar nu tineri.
7. Atunci când se află în iad primește un sul de la Isus Hristos pe care trebuie să scrie tot ce vede. Spre sfîrșitul mărturiei ei, nu mai spune nimic de el. Unde sunt notitele ei? Le-a văzut cineva? Nu.
8. După ce se întoarce are o experiență cu dracii care vor s-o omoare.Ea încearcă să se lupte singură cu ei. Știm că Cel rău nu are nici o putere asupra celui născut din nou dacă Dumnezeu nu îi permite. Iov 1-2.
9. ÎN FINAL: Din analiza pe care am făcut-o sunt anumite lucruri care nu corespund Cuvîntului lui Dumnezeu. Cuvîntul lui Dumnezeu învață foarte mult despre existența iadului și a împărăției lui Dumnezeu și Însuși Dumnezeu spune că Cuvîntul Lui este vrednic de crezare. De aceea, să ne punem toată încrederea anume în Cuvîntul Său, să ne aducem viața în orînduială  și să așteptăm venirea lui Isus, predicînd vestea bună a mîntuirii celor care încă nu Îl cunosc.

Întrebare:

Am căutat pe site vreun articol despre Psalmul 82 sa vad daca ați scris ceva si nu am găsit.  Am auzit deja mai multe persoane care spun ca noi suntem dumnezei si invoca acest text din Biblie. Este corect? Daca este greșit, ce pericole poate aduce o astfel de gândire? Eu am auzit ca una din ideile pe care le propaga Joice Mayer este aceasta, si de aceea m-am gândit ca poate fi o idee periculoasa pentru creștini.

Pentru început este important să dăm citire întregului Psalm 82 pentru că în acest psalm de două ori se face referință și sunt numiți “dumnezei” altcineva decât Dumnezeu. Deci, să dăm citire psalmului…

Dumnezeu stă în adunarea lui Dumnezeu; El judecă în mijlocul dumnezeilor. – „Până când veţi judeca strâmb şi veţi căuta la faţa celor răi? – (Oprire) Faceţi dreptate celui slab şi orfanului, daţi dreptate nenorocitului şi săracului, scăpaţi pe cel nevoiaş şi lipsit, izbăviţi-i din mâna celor răi.” Dar ei nu vor să ştie de nimic, nu pricep nimic, ci umblă în întuneric; de aceea se clatină toate temeliile pământului. Eu am zis: „Sunteţi dumnezei, toţi sunteţi fii ai Celui Preaînalt.” Însă veţi muri ca nişte oameni, veţi cădea ca un domnitor oarecare.” Scoală-Te, Dumnezeule, şi judecă pământul! Căci toate neamurile sunt ale Tale.  (Psalmi 82:1-8)

Și acum, ca să ne fie mai clar la cine se referă Cuvântul lui Dumnezeu și pe cine îi numește “dumnezei” voi face o listă în care voi trece tot ce învățăm despre cei ce sunt numiți aici “dumnezei”:

• în mijlocul lor judecă Dumnezeu (1)
• ei judecă strâmb (2)
• ei caută la fața celor răi ( 2)
• nu fac dreptate orfanului, nenorocitului și săracului (3)
• nu scapă pe cel nevoiaș și lipsit și nu-i izbăvesc din mâna celor răi (4)
• nu vor să știe de nimic (5)
• nu pricep nimic, ci umblă în întunerec (5)
• autorul îi numește “dumnezei” pentru că toți sunt fii ai Celui Prea Înalt (6)
• vor muri ca niște oameni, vor cădea ca un domnitor oarecare (7)

Când citești toată această descriere, observi foarte ușor că calitățile pe care le au acești “dumnezei” sunt foarte omenești și total contrare Dumnezeului Celui Prea Înalt care este drept și judecă cu dreptate. La cine atunci se referă autorul? La oamenii care au autoritate să judece și care au primit responsabilitate de la Dumnezeu să judece drept însă își nesocotesc responsabilitățile și fac nedreptate. Autorul îi numește “dumnezei” pentru că ei toți sunt fii ai Celui Prea Înalt, dar vor muri ca niște oameni pentru că sunt oameni și pentru că trăiesc în nedreptate. La prima vederea, acest psalm parcă i-ar pune pe oameni deopotrivă cu Dumnezeu, dar când citești cu atenție vezi că, de fapt, psalmul scoate mult în evidență deosebirea care este între oameni și Dumnezeu și mai ales în ceea ce privește felul de a judeca. Apoi, o altă deosebire radicală între oameni (chiar fiind ei numiți dumnezei) și Dumnezeu este aceea că ultimii vor muri. Și totuși, prin credință în Domnul Isus Hristos nouă, oamenilor, ne este oferită posibilitatea să trăim veșnic, cu Dumnezeu.

Într-o discuție cu iudeii, care nu credeau că Domnul Isus este Fiul lui Dumnezeu, El a citat versetul 6 din psalmul 82. Iată istorisirea așa cum o găsim în Evanghelia după Ioan:

Atunci iudeii iarăşi au luat pietre ca să-L ucidă. Isus le-a zis: „V-am arătat multe lucrări bune care vin de la Tatăl Meu: pentru care din aceste lucrări aruncaţi cu pietre în Mine?” Iudeii I-au răspuns: „Nu pentru o lucrare bună aruncăm noi cu pietre în Tine, ci pentru o hulă şi pentru că Tu, care eşti un om, Te faci Dumnezeu.” Isus le-a răspuns: „Nu este scris în Legea voastră: „Eu am zis: sunteţi dumnezei”? Dacă Legea a numit „dumnezei” pe aceia cărora le-a vorbit cuvântul lui Dumnezeu – şi Scriptura nu poate fi desfiinţată – cum ziceţi voi că hulesc Eu, pe care Tatăl M-a sfinţit şi M-a trimis în lume? Şi aceasta, pentru că am zis: „Sunt Fiul lui Dumnezeu!” Dacă nu fac lucrările Tatălui Meu, să nu Mă credeţi. Dar dacă le fac, chiar dacă nu Mă credeţi pe Mine, credeţi măcar lucrările acestea, ca să ajungeţi să cunoaşteţi şi să ştiţi că Tatăl este în Mine, şi Eu sunt în Tatăl.” La auzul acestor vorbe, căutau iarăşi să-L prindă; dar El a scăpat din mâinile lor.  (Ioan 10:31-39)

Prin faptul că a citat din psalmul 82 Domnul Isus i-a provocat pe iudei să-și amintească de lucrările nedrepte pe care le făceau cei care au fost numiți “dumnezei” în acel psalm și să le compare cu lucrările pe care le făcea Domnul Isus și care arătau că El este Fiul lui Dumnezeu și total diferit de cei ce au fost numiți acolo “dumnezei” dar care trăiau și practicau nedreptatea fiind oameni cărora le-a vorbit Cuvântul lui Dumnezeu.

Noi oamenii suntem numiți “dumnezei” pentru că am fost creați de Dumnezeu după chipul și asemănarea Lui (spre deosebire de animale care au fost create după soiul lor), să reflectăm caracterul lui Dumnezeu și să trăim pentru slava Lui. Doar prin credință în Domnul Isus Hristos ne putem întoarce la scopul pentru care am fost creați și doar atunci când ne naștem din nou și întrăm în Noul Legământ  ia chip Dumnezeu în noi, precum este scris:

Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu; născuţi nu din sânge, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu.  (Ioan 1:12-13)

Ai devenit tu copilul lui Dumnezeu? Trăiești pentru slava Celui ce te-a creat? Te porți ca unul care a fost creat sau creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu? 

Societatea de azi este provocată din ce în ce mai mult de noile tehnologii media, care cu sau fără voia noastră ne influențează gândirea, valorile și viața în întregime. Ne vine tot mai greu să combinăm credința în Dumnezeu cu profesia de jurnalist, fără să ne dăm seama că de fapt un jurnalist bun este un predicator cu influență. Cine din preoţii care predică Evanghelia Domnului Isus Hristos are o audienţă pe care o au fiecare din jurnaliştii de la ziare, radio şi televiziune? Creștinii care sunt conştienţi de această realitate vor căuta să aibă o implicare în jurnalism şi să predice mesajul Evangheliei prin mass-media, într-un mod relevant şi împlinind nevoile oamenilor.

Conferința Națională “Media Creștină” vine să răspundă la această nevoie a zilelor noastre și are ca scop echiparea practică a creștinilor din Republica Moldova în vederea promovării valorilor eterne prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă. În cadrul conferinței vor fi abordate următoarele domenii mass-media: presa scrisă (web și ziare) și televiziunea, cu implicarea vorbitorilor de la MoldovaCreștină.TV, Ziarul “Liber”, portalul ȘtiriCreștine.MD, Vasile Filat (pastor și moderator al portalului Moldova Creștină.Net), Sergiu Beznițchi (prezentator JurnalTV), Nicu Bânzari (specialist în fotografiere), Ross Tanner (expert în design), etc.

Conferința se va desfășura în incinta Bisericii Creștine “Isus Salvatorul” (or.Chișinău, str.Sf.Ilie, 41), în perioada 26-28 Martie 2012. Taxa de participare constituie 200 de lei și include prânzul, pauzele de cafea și materialele didactice. Organizatorii conferinței – Moldova Creștină Trust Media, în parteneriat cu Uniunea Bisericilor Creștine Evanghelice Baptiste din Moldova.

Persoana de contact: Marian Vitalie, Mob. 060189672, dom. 022326446, E-mail: christianimpact@gmail.com. Vă rugăm să ne contactați pentru înregistrare prealabilă.

Conferinta Nationala Media Crestina

Pentru a putea răspunde la această întrebare, adresată de un vizitator al site-ului nostru, să privim mai întâi la textul Biblic unde sunt scrise numele fiicelor lui Iov.

Textul Biblic

 ¹² În cei din urmă ani ai săi, Iov a primit de la Domnul mai multe binecuvântări decât primise în cei dintâi. A avut paisprezece mii de oi, şase mii de cămile, o mie de perechi de boi şi o mie de măgăriţe. ¹³ A avut şapte fii şi trei fete; ¹⁴ celei dintâi i-a pus numele Iemima, celei de-a doua Cheţia şi celei de-a treia Cheren-Hapuc. ¹⁵ În toată ţara nu erau femei aşa de frumoase ca fetele lui Iov. Tatăl lor le-a dat o parte de moştenire printre fraţii lor. ¹⁶ Iov a mai trăit după aceea o sută patruzeci de ani şi a văzut pe fiii săi şi pe fiii fiilor săi până la al patrulea neam. ¹⁷ Şi Iov a murit bătrân şi sătul de zile. (Iov 42:12-17)

Potrivit textului de mai sus, explicaţia care ar da un răspuns întrebării noastre; “De ce Biblia dă numai numele fetelor lui Iov şi nu şi a băieţilor ?”, ar fi versetul 15, unde autorul scrie aşa:

În toată ţara nu erau femei aşa de frumoase ca fetele lui Iov. Tatăl lor le-a dat o parte de moştenire printre fraţii lor.

Autorul doreşte să ne atragă atenţia asupra a două lucruri menţionate în acest verset ce sunt legate de fiicele lui Iov si mai puţin de fiii lui.

• În primul rând, spune că nu mai erau aşa fete frumoase în ţară precum fiicele lui Iov.
• Şi în al doilea rând, scrie că Iov a dat fetelor lui o parte din moştenire printre fraţii lor. Potrivit vechiului Testament moştenirea se împărţea fiilor şi nu fiicelor. Fiii erau moştenitorii tatălui. Fetele primeau moştenire numai în cazul în care tatăl murea fără a avea un fiu ca moştenitor (Numeri 27:8). În cazul în care o fată primea moştenire de la tatăl ei, ea nu avea dreptul să se mărite decât cu cineva tot din seminţia din care era tatăl ei. Dumnezeu a rânduit aşa ca moştenirea unei seminţii să nu treacă asupra alteia (Numeri 36). De aceea, autorul a socotit de cuviinţă să accentueze fapta lui Iov cu privire la cele trei fete ale lui care au primit moştenire printre fraţii lor.

Dicţionarul Biblic

Am căutat să văd ce spune şi dicţionarul Biblic cu privire la cele 3 fete ale lui Iov. Numele fiecărei are o însemnătate interesantă, mai ales având în vedere că ele s-au născut în perioada de după suferinţa lui Iov.

Iemima înseamnă – “lumina zilei”. Mai poate însemna şi “porumbel”.

Prin acest nume, Iov probabil a dorit să arate că în viaţa lui, după întunericul suferinţei, a răsărit lumina zilei.

Cea de a doua fiică se chema,

Cheţia – “cassia” înseamnă iarbă aromată

Despre acest fel de iarbă se menţionează şi în Psalmul 45:8 unde spune aşa:

Smirna, aloea şi casia îţi umplu de miros plăcut toate veşmintele; în casele tale împărăteşti de fildeş te înveselesc instrumentele cu corzi.

Şi cea de a treia fiică se numea

Cheren-Hapuc – ceea ce se traduce ca “Corn de antimoniu” folosit de femei la vopsirea ochilor.

Privind la însemnătatea numelor fiicelor lui Iov, vedem că acestea sunt legate, ori pentru a arăta că perioada de suferinţă a luat sfârşit, ori pentru a accentua frumuseţea lor.

Mai mult Biblia nu vorbește despre nici una dintre ele. Cât despre fiii lui Iov, vedem că Dumnezeu nu a găsit de cuviinţă să ne dea numele lor, probabil din cauza că nu a fost nimic important de menţionat cu privire la ei.

Azi este duminică dimineață și mi-ar place să cred că te-ai sculat și te grăbești să ajungi la biserica ta ca să te închini cu toți sfinții, să te rogi și să fii zidit sau zidită din Cuvântul lui Dumnezeu. Știu însă că sunt și de cei care li se pare că este prea frig, sau poate că se simt “prea obosiți” și au hotărât să rămână acasă. Ce trist că oamenii nu mai pun preț pe închinarea comună înaintea lui Dumnezeu…

Ieri am fost invitat să conduc prima lecție la cursul Apocalipsa partea I care se adună în casa familiei Tașcă Vasile și Eugenia și care va fi condus mai departe de soția mea. S-a adunat un grup foarte bun și mare și foarte dornic să cunoască profund profețiile biblice. Fratele Ion Tașcă a venit la studiu împreună cu soția și cu copiii lor și la încheiere mi-a povestit câte ceva din istoria Bisericii “Izvorul Vieții” din care fac ei parte. Am rămas foarte mișcat  să aflu că după ce a fost demolată de autorități prima casă de rugăciune, biserica alcătuită din 350 de membri au avut să se adune timp de 5 ani sub cerul liber.

La încheiere doresc să adresez o întrebare cititorilor: De ce credeți că aveau oamenii așa de multă pasiune atunci pentru Dumnezeu chiar dacă nu aveam nici a zecea parte din libertățile pe care le avem noi să ne închinăm?

Întrebare:

Am avut o discuție cu un militar britanic care m-a întrebat de ce Biblia pune omul deasupra celorlalte vietăți, cu ce drept? În plus, de ce ele sunt considerate inferioare ca si creier, de vreme  ce pot intercomunica ca si noi? Apoi, ce se întâmpla cu sufletele lor după moarte, au legătura si ele cu judecata de apoi? De exemplu, si vietățile comit fapte de condamnat, ca omorârea altui animal nu neapărat pentru hrană, cum plătesc ele pentru asta, de vreme ce omul plătește pentru greșeli? Pare ciudat, însă eu i-am zis că așa a orânduit Dumnezeu lumea ca omul sa stăpâneasca în mod rațional peste tot pământul conform Genezei și atât. Dumneavoastră cum i-ați răspunde? Vă mulțumesc frumos si Doamne ajută!

Dumnezeu este suveran asupra creației Sale

Cu ce drept a făcut Dumnezeu animalele  inferioare omului? Pentru că Dumnezeu este Dumnezeu și El a hotărât cum să fie această lumea pe care  a creat-o. El este olarul și noi suntem lutul. Nu putem să-I spunem lui Dumnezeu ce să facă și cum să facă, ci să fim mulțumitori pentru faptul că ne-a creat oameni și ne-a data un suflet nemuritor, spre deosebire de animale.  Apostolul Pavel, intuind că creștinii din Roma ar putea să pună întrebări peste măsură de îndrăznețe privitoare la suveranitatea lui Dumnezeu le-a scris:

Dar, mai degrabă, cine eşti tu, omule, ca să răspunzi împotriva lui Dumnezeu? Nu cumva vasul de lut va zice celui ce l-a făcut: „Pentru ce m-ai făcut aşa”? Nu este olarul stăpân pe lutul lui, ca din aceeaşi frământătură de lut să facă un vas pentru o întrebuinţare de cinste, şi un alt vas pentru o întrebuinţare de ocară?  (Romani 9:20-21)

Un al doilea lucru important cu privire la deosebirea dintre om și animale este că…

Omul a fost creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu

Când ne relatează despre lucrurile făcute de Dumnezeu în a șasea zi a creației, Biblia scrie:

Dumnezeu a zis: „Să dea pământul vieţuitoare după soiul lor, vite, târâtoare şi fiare pământeşti, după soiul lor.” Şi aşa a fost. Dumnezeu a făcut fiarele pământului după soiul lor, vitele după soiul lor şi toate târâtoarele pământului după soiul lor. Dumnezeu a văzut că erau bune. Apoi Dumnezeu a zis: „Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; el să stăpânească peste peştii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul şi peste toate târâtoarele care se mişcă pe pământ.” Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească şi parte femeiască i-a făcut.  (Geneza 1:24-27)

Atrag atenția cititorului la deosebirea care există între animale și om:

• Animalele au fost create după soiul lor, pe când omul a fost creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu
• Animalele au fost puse de Dumnezeu sub stăpânirea omului

Ce se întâmplă cu sufletele animalelor după moarte?

Mai întâi trebuie spus că sufletele animalelor sunt calitativ diferite total de sufletele oamenilor și anume – sufletele oamenilor sunt veșnice pe când sufletele animalelor nu. Nicăieri în Biblie nu este spus că ar exista o judecată de apoi pentru animale. Totuși, există un text care spune că animalele vor fi trase la răspundere de Dumnezeu în cazul când vor omorî oameni:

Căci voi cere înapoi sângele vieţilor voastre; îl voi cere înapoi de la orice dobitoc; şi voi cere înapoi viaţa omului din mâna omului, din mâna oricărui om, care este fratele lui.  (Geneza 9:5)

Dar textul acesta cred că mai degrabă indică la responsabilitatea oamenilor să omoare animalul care a luat viața unui om.

Animalele au fost create de Dumnezeu pentru oameni, de aceea, omul, cununa creației lui Dumnezeu, trebuie să aibă grijă de animale și de toată creația încredințată lui de Dumnezeu.  Biblia spune:

Cel neprihănit se îndură de vite, dar inima celui rău este fără milă.  (Proverbe 12:10)

Noi avem două pisici care stau afară totdeauna. Cu vremea, au mai venit și alte pisici ale vecinilor și le place să stea mai mult tot la noi în curte. Nu prea ne place nouă că se adună așa de multe și am prefera ca fiecare din ele să plece la casele lor și să se bucure de curtea stăpânilor lor. Însă, pisicile sunt de altă părere. Nu știu de ce lor le pare că mai multă bucurie ne fac nouă decât le-ar face stăpânilor lor. Acum la noi este iarnă, afară este foarte frig și în ultimele nopți temperatura afară a ajuns și până la –25 C. Ne-a fost milă de pisicii noștri și i-am dat să stea într-o încăpere caldă până dimineață. Și ce credeți, a doua zi, după ce i-am luat pe ai noștri să-i dăm la cald, au venit și pisicile “oaspeți” și cu ochii ne rugam să le oferim și lor adăpost cât este frig afară. Ne-a fost milă de ele și le-am oferit un locușor cald. Acum este dimineață tare dar ele deja miaună așteptând să le dăm voie să plece.