Caravana Comunicării Nonviolente, organizată de A.O. Comunicare Nonviolentă Moldova, a devenit în ultimele două ediții un spațiu deschis pentru dialog, reflecție și învățare, reunind peste 500 de persoane din diverse comunități, instituții și domenii profesionale. Timp de o lună, participanții au explorat împreună modul în care empatia, prezența conștientă și exprimarea autentică pot susține coeziunea socială și pot consolida reziliența emoțională în fața tensiunilor și conflictelor cotidiene. Într-un context social în care încrederea și comunicarea rămân provocări majore, Caravana propune o abordare concretă, accesibilă și aplicată, orientată spre prevenirea violenței și dezvoltarea unei culturi relaționale sănătoase.

Programul a inclus ateliere dedicate tinerilor, cadrelor didactice, profesioniștilor din organizații și publicului larg, fiecare dintre ele adresând situații reale: gestionarea conflictelor în echipă, comunicarea cu adolescenții, navigarea emoțiilor dificile sau crearea unui climat de siguranță psihologică acasă și la locul de muncă. Participanții au lucrat cu facilitatori certificați în comunicare nonviolentă, care au folosit metode interactive, studii de caz și exerciții de ascultare empatică pentru a transforma teoria în practică. Prin aceste activități, Caravana contribuie la dezvoltarea competențelor socio-emoționale, sprijinind oamenii să înțeleagă mai bine propriile nevoi și să gestioneze tensiunile fără escaladare.

Parteneriatele create de CNV Moldova au permis extinderea acestui program în școli, centre de tineret și organizații, inclusiv în comunități de pe ambele maluri ale Nistrului. Prin colaborări cu ONG-uri, administrații locale și instituții educaționale, organizația oferă programe adaptate realităților din teren: de la formări pentru profesori și psihologi, până la intervenții orientate spre bunăstare organizațională și reducerea conflictelor interne. În paralel, echipa — formată din cinci facilitatori certificați și profesioniști în proces de acreditare internațională — continuă să-și consolideze expertiza prin programe europene dedicate gestionării furiei, dinamicilor de grup și comunicării empatice.

Caravana Comunicării Nonviolente este parte dintr-o viziune mai amplă a organizației: crearea unor comunități în care dialogul devine un instrument de prevenire a violenței, iar vulnerabilitatea este tratată cu respect și sprijin. Prin programe educaționale, intervenții în organizații și activități comunitare, CNV Moldova contribuie la construirea unor contexte în care oamenii au resursele emoționale necesare pentru a răspunde provocărilor cu claritate și responsabilitate. Într-o societate în schimbare, aceste inițiative devin fundamentale pentru consolidarea coeziunii sociale și dezvoltarea unei culturi a încrederii — o condiție esențială pentru bunăstarea fiecărei comunități.

42 de comunități de pe ambele maluri ale râului Nistru au învățat cum să transforme planurile de acțiuni pentru energie și climă în inițiative concrete, capabile să reducă emisiile și să sporească reziliența locală în fața schimbărilor climatice. În cadrul unui eveniment desfășurat la Chișinău în perioada 11 – 12 noiembrie, aceștia au discutat despre soluții verzi, despre modul în care pot mobiliza comunitățile și despre sprijinul oferit pentru femeile antreprenoare din mediul rural.

Activitatea are loc în cadrul proiectului „Comunități reziliente prin abilitarea femeilor”, implementat de PNUD, cu sprijinul Suediei și Norvegiei.

Discuțiile au vizat progresele în elaborarea participativă a Planurilor de Acțiuni Sustenabile pentru Energie și Climă, dar și pașii următori pentru trecerea de la planificare la implementare.

În cadrul evenimentului, Reprezentanții Centrului Național pentru Energie Durabilă au prezentat cadrul legal actualizat și programele disponibile pentru autoritățile publice locale, inclusiv măsurile pregătite pentru perioada rece. Participanții au analizat bunele practici, de la proiecte de eficiență energetică și management al deșeurilor, până la utilizarea surselor regenerabile de energie.

Pe lângă sprijinul acordat administrațiilor locale, proiectul va oferi asistență directă pentru peste 160 de femei cu activitate economică la nivel de gospodărie și 40 de afaceri agricole conduse de femei din cele 42 de comunități. Fiecare dintre acestea va fi ghidată în integrarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice în activitatea zilnică, contribuind astfel la o economie comunitară mai rezilientă și mai sustenabilă.

Totodată, în perioada următoare, în toate cele 42 de comunități vor fi lansate și campanii de informare dedicate eficienței energetice, menite să crească gradul de conștientizare și implicare a locuitorilor, dar și să inspire oamenii să adopte soluții durabile și prietenoase cu mediul.

Centrul Național pentru Energie Durabilă Embassy of Sweden in Chisinau Norwegian Embassy Office in Chisinau

Banca Națională a Moldovei a desfășurat o sesiune de educație financiară la Universitatea de Stat din Comrat pentru studenții de la Facultatea de Economie.

În cadrul acesteia, experții băncii centrale le-au povestit tinerilor despre conectarea Republicii Moldova la Zona unică de plăți în euro (#SEPA) și beneficiile pe care le aduce acest pas istoric populației și agenților economici din țara noastră.

De asemenea, angajații BNM au discutat cu participanții despre plățile instant, care sunt tot mai populare în Moldova, oferindu-le studenților posibilitatea de a primi răspunsuri la multiple întrebări din domeniu.

Atelierul de lucru a făcut parte din seria de evenimente de educație financiară, dedicate Zilei Internaționale a Economisirii.

https://www.facebook.com/BNMoficial

55 de tineri din întreaga țară, cu vârste cuprinse între 17 și 28 de ani, au participat în perioada 28 - 30 octombrie la programul de mentorat organizat în cadrul proiectului Consolidarea coeziunii sociale în Moldova prin dialog și abilitare comunitară, implementat de PNUD, UNFPA cu sprijinul Elveției.

Timp de trei zile, participanții au avut parte de o experiență complexă, care a combinat activități de învățare, reflecție și dialog direct cu reprezentanți ai instituțiilor publice. Ei au discutat despre coeziunea socială, rolul tinerilor în guvernarea locală, procesele de reprezentare și felul în care pot transforma ideile în acțiuni reale pentru comunitățile lor.

Tinerii au vizitat Parlamentul și Guvernul Republicii Moldova, unde au aflat din prima sursă cum se elaborează politicile publice și cum pot contribui la procesul decizional. Pentru mulți dintre ei, aceasta a fost prima interacțiune directă cu instituțiile centrale ale statului, o ocazie de a pune întrebări și de a înțelege mai bine cum pot face vocea lor auzită.

Programul s-a încheiat cu o discuție despre viitorul implicării tinerilor în societate, la care au participat Guido Beltrani, Directorul Biroului de cooperare al Elveției, Daniela Gasparikova, Reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova și Karina Nersesyan, Reprezentantă UNFPA în Republica Moldova. Oficialii au vorbit despre rolul tinerilor în dezvoltarea durabilă și importanța implicării civice autentice.

La final, fiecare participant și-a expus reflecțiile pe „Peretele angajamentelor și amintirilor”, care a adunat într-un singur loc povești pentru o generație de tineri mai activi și mai uniți.

Swiss Cooperation in Moldova

UNFPA Moldova

Echipa Shape Robotics Moldova participă cu mândrie  — acolo unde inovația întâlnește educația! 🤖

Ne conectăm cu profesori, ingineri, ONG-uri, directori de școli și autorități locale — toți uniți de dorința de a construi un viitor mai inteligent și mai incluziv pentru Moldova 🇲🇩.
Vizitatorii standului nostru descoperă puterea soluției noastre modulare de robotică educațională, explorând versatilitatea acesteia și potențialul captivant de a integra instrumente AI în procesul de predare și învățare.
✨ Energia este molipsitoare, iar interesul pentru tehnologia educațională crește constant. Împreună construim punți între inovație și educație — pas cu pas.
📬 Vrei să afli mai multe sau să colaborăm? Vizitează-ne la stand sau scrie-ne la natalia@shaperobotics.com

Peste o mie de copii și tineri din raionul Criuleni vor beneficia gratuit de ateliere de creație, instruiri, activități educative și recreative într-un nou spațiu, special amenajat pentru dezvoltare personală și explorare. Proiectul a fost realizat de către The Moldova Project cu suportul Kaufland Moldova.

Sala de joacă și lectură sau ludoteca din satul Mașcăuți răspunde nevoilor intelectuale a copiilor de toate vârstele și oferă un spectru larg de activități pentru stimularea curiozității și creativității. Lucrările de amenajare a celor 112 metri pătrați au avut loc în perioada februarie - mai 2025. 

 Pedagogii sociali sau coordonatorii acestor tipuri de săli, utilizează o varietate de jocuri educaționale, interactive și recreative pentru a observa reacțiile copiilor, tiparele comportamentale și specificul emoțiilor manifestate. Terapia și studiul prin joc ajută la explorarea și exprimarea trăirilor interioare, facilitând procesul de vindecare și dezvoltare personală.

VICTORIA MOROZOV, președinta Asociației The Moldova Project:

„În satele din Republica Moldova există un deficit acut de servicii extrașcolare destinate copiilor și adolescenților, precum și de opțiuni de educație alternativă. Noi, asociația The Moldova Project, ne-am propus să rupem lanțul vulnerabilității sociale și să oferim copiilor medii sigure, protejate, cu o multitudine de oportunități pentru a dezvolta abilitățile ce le au, pentru a genera visuri și obiective concrete pentru viitor. Fiecare copil are un potențial enorm, care trebuie explorat și valorificat și ne bucurăm că astăzi deschidem cea dea 17-a ludotecă”

Investiția în educație și în dezvoltare comunitară este una dintre cele mai importante ramuri ale activităților de responsabilitate socială corporativă la Kaufland Moldova.  

CRISTINA ARAMĂ, manager Corporate Affairs Kaufland Moldova 

„La Kaufland Moldova, investim în educație pentru că știm că este esențială în dezvoltarea comunităților. Prin amenajarea unui spațiu de lectură și joacă în raionul Criuleni, contribuim la crearea unui mediu accesibil în care copiii și tinerii pot învăța, se pot dezvolta și își pot forma abilități utile. Ne concentrăm pe soluții concrete care oferă resurse reale pentru educație și dezvoltare personală.”

Proiectul educațional din satul Mașcăuți a fost lansat în urma campaniei „Să fii Moș Crăciun e Simplu”, desfășurată la sfârșitul anului trecut într-un magazin Kaufland din Chișinău. Suma de 406.000 de lei reprezintă valoarea cumpărăturilor efectuate la casele de marcat speciale, unde în rolul casierilor au fost invitați Satoshi, Tatiana Turtureanu, Geta Burlacu, Aura, Dianna Rotaru, ministrul Dan Perciun, dar și diplomați, jurnaliști și reprezentanți ai sectorului de afaceri și ai organizațiilor internaționale. Acești bani au fost donați către The Moldova Project pentru amenajarea Ludotecii din Mașcăuți. Evenimentul, organizat pe 21 decembrie 2024, a avut un impact național și a pus în lumină forța solidarității și a implicării colective.

Despre Asociația Obștească „The Moldova Project” (TMP)

Începând cu anul 2008, Asociația oferă asistență multidimensională familiilor aflate în dificultate, având scopul de a proteja copiii ce se află în situații de risc și de a  crea condiții propice pentru dezvoltare armonioasă. A.O. „The Moldova Project” furnizează lunar un spectru larg de servicii și produse fiecărei familii beneficiare, colaborând strâns cu autoritățile publice locale și centrale, precum și cu partenerii externi și interni. Cu ajutorul programelor multidisciplinare pe termen lung, The Moldova Project pavează o nouă cale menită să stopeze caracterul ciclic al sărăciei. Misiunea asociației conturează schimbarea durabilă, coeziunea comunității și puterea de neegalat a inițiativelor civice.

Despre Kaufland Moldova

Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.540 de magazine în 8 țări, peste 155.000 de angajați și o rețea de 9 magazine în Republica Moldova. Asumarea responsabilității ecologice și sociale este un aspect esențial al politicii corporative Kaufland. Compania crede în ideea că lumea poate fi un loc mai bun prin implicarea fiecăruia. De aceea, în 2018, Kaufland a dezvoltat platforma „Implicarea face diferența”, sub umbrela căreia sunt comunicate toate acțiunile de responsabilitate socială. Pentru mai multe detalii vizitați www.kaufland.md.

Chișinău, 30 mai – 1 iunie: Pentru prima dată, 38 de cetățeni și cetățene din toată țara, selectați/te aleatoriu, reprezentând diferite regiuni, medii socioeconomice, limbi, genuri și vârste, s-au întrunit la Adunarea Cetățenească și au elaborat împreună recomandări privind prevenirea riscurilor dezinformării asupra democrației și, respectiv, consolidarea statului de drept. Propunerile comune adoptate de Adunarea Cetățenească reflectă un consens general asupra necesității unor acțiuni concrete împotriva dezinformării și subliniază importanța soluțiilor identificate de cetățeni/e pentru apărarea democrației din Moldova.

Adunările cetățenești sunt o metodă de participare democratică, utilizată pe larg în lume, prin care cetățenii/ele de rând se implică în luarea deciziilor, iar autoritățile țin cont de recomandările lor.

Adunarea în acțiune

În cadrul Adunării Cetățenești, participanții/tele au lucrat în grupuri și, cu ajutorul facilitatorilor/oarelor, explorat întrebări precum: ce înseamnă democrația pentru ei/ele; cum dezinformarea le afectează viața de zi cu zi; cum societatea din Republica Moldova poate deveni mai puternică în fața acestui fenomen.

Discuțiile au fost îmbogățite prin dialoguri cu experți/te în domeniul mass-media și al drepturilor omului, inclusiv avocatul poporului al Republicii Moldova. Experții și expertele au interacționat cu grupurile răspunzând la întrebări, oferind exemple concrete, punând sub semnul întrebării anumite presupuneri și legând discuțiile de dezbaterile democratice mai largi din țară și de cadrele juridice internaționale.

În a doua zi a Adunării, cetățenii/ele au interacționat direct cu reprezentanți/te de nivel înalt din instituții publice-cheie, precum Consiliul Audiovizualului, Președinția, deputați din comisiile parlamentare pentru securitate națională și educație, precum și Centrul pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării. Reprezentanții/tele grupurilor de cetățeni/e a adresat întrebări, contribuind la formularea și clarificarea recomandărilor finale.

Participanții/tele au explorat diferite modalități de abordare a dezinformării, de la rolul vital al educației în formarea competențelor de verificare și utilizare responsabilă a informațiilor, la măsuri potențiale împotriva celor care creează și răspândesc informații false. Au discutat despre modul în care dezinformarea afectează încrederea socială și legăturile familiale, subliniind necesitatea de a proteja cetățenii/ele de riscurile acestui fenomen și de a le oferi suport în prevenirea lor. 

Formularea și adoptarea recomandărilor comune

Recomandările finale au fost adoptate cu sprijinul a cel puțin 70% dintre participanți/te. Acest prag ridicat de aprobare este în conformitate cu standardele internaționale și urmărește să asigure că fiecare recomandare reflectă un sprijin solid și colectiv. 

Diversitatea de opinii a adus plus-valoare procesului deliberativ și, astfel, a condus la un consens larg asupra recomandărilor, demonstrând puterea dialogului și a reflecției comune în identificarea unor soluții pentru consolidarea rezilienței democratice. La finalul celor două zile de lucru, acestea au fost recomandările aprobate:

1. Instituțiile statului să asigure transparența în procesul decizional, menținând cetățenii/ele bine informați/te și activ implicați/te în viața politică națională, cu sprijinul unor mecanisme solide de verificare a faptelor și printr-o comunicare consecventă la nivel local, regional și național. (38 voturi pentru – unanimitate)

Participanții/tele au subliniat nevoia urgentă de mai multă transparență și informații de încredere pentru a reconstrui încrederea publicului și a contracara răspândirea rapidă a dezinformării. Ei au evidențiat faptul că o abordare proactivă din partea instituțiilor statului ar fi esențială pentru a face față amenințărilor pe care aceasta le prezintă pentru stabilitatea democratică.

2. Ministerul Educației și Cercetării să introducă un modul dedicat dezinformării în cadrul orelor de educație pentru societate și tehnologia informației, ca parte a curriculumului național, destinat elevilor și elevelor din învățământul liceal și gimnazial. (36 pentru, 1 abținere, 1 împotrivă)

Panelul a fost de acord asupra necesității esențiale de a oferi copiilor și persoanelor tinere, prin educație, oportunități să-și dezvolte competențele  prin care să identifice dezinformarea, să reziste acesteia și să o raporteze.

3. Comisia parlamentară pentru mass-media, în parteneriat cu societatea civilă, să sprijine crearea unui departament specializat în cadrul Consiliului Audiovizualului (CA), dedicat combaterii dezinformării online. Acest departament ar fi responsabil de monitorizarea conținutului digital și coordonarea cu platformele sociale online pentru a aplica măsuri adecvate — precum avertismente, amenzi și recomandări pentru suspendarea conturilor, atunci când este necesar. De asemenea, ar trebui să funcționeze ca un canal pentru recepționarea și procesarea sesizărilor cetățenilor/elor, prin filtre tematice, promovând, în același timp, informații corecte și sporind conștientizarea publicului cu privire la riscurile și impactul dezinformării. (30 pentru, 4 abțineri, 4 împotrivă)

Participanții/tele au evidențiat necesitatea de a fi creat un organism specializat independent care să ofere un răspuns rapid și coordonat la dezinformarea online, combinând atribuțiile de aplicare a legii cu participarea cetățenilor/nelor, pentru a proteja integritatea informațională, în special în lipsa unei reglementări a rețelelor sociale în Moldova.

4. Instituțiile statului să sprijine eforturile experților/telor și ale jurnaliștilor/stelor în combaterea informațiilor false difuzate online. (34 pentru, 4 abțineri, 0 împotrivă)

Adunarea a subliniat rolul esențial al experților/telor și jurnaliștilor/stelor în combaterea urgentă a dezinformării, accentuând că misiunea lor este vitală pentru menținerea unui mediu informațional veridic și rezilient.

Aceste recomandări vor fi transmise instituțiilor relevante, inclusiv autorităților din Republica Moldova, Parlamentului, precum și altor organizații naționale și internaționale.

Un mecanism inovator de dialog public incluziv

Adunările Cetățenești reprezintă o metodă de democrație participativă, reunind un segment divers și reprezentativ al societății pentru a aborda probleme complexe prin deliberări atent gândite. Bazate pe principiile incluziunii, dialogului informat și deliberării consensuale, aceste adunări creează un spațiu unic în care cetățenii și cetățenele interacționează între ei/ele și cu experții/tele pentru a elabora recomandări concrete în vederea soluționării problemelor publice. Acest model s-a dovedit deja eficient în țări precum Irlanda, Spania și Belgia — influențând decizii legate de acțiuni climatice, planificare urbană sau politici sociale, de exemplu — și câștigă tot mai mult teren la nivel mondial ca o modalitate de revitalizare a democrației.

Testarea acestei metode în Moldova aduce o perspectivă nouă asupra unui subiect complex prin pilotarea consultărilor și deciziilor bazate pe consens, încurajarea discuțiilor constructive. Într-o perioadă în care încrederea în instituțiile politice și sociale la nivel global este în scădere, prima Adunare Cetățenească din Moldova promovează înțelegerea reciprocă și vrea să reconstruiască încrederea în puterea acțiunii colective.

Adunarea a fost organizată în cadrul proiectului INSPIRED Moldova, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de European Partnership for Democracy (EPD), Asociația Europeană pentru Democrație Locală (ALDA), Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare a ONG-urilor din Moldova CONTACT, Centrul de Politici și Reforme (CPR Moldova), Democracy Reporting International (DRI) și People in Need (PIN). Conținutul exprimat în cadrul evenimentului nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

Vizita de studiu desfășurată în Letonia, cu participarea reprezentanților Cancelariei de Stat a Republicii Moldova, a oferit o perspectivă clară și practică asupra modului în care o administrație publică eficientă, digitalizată și orientată către cetățeni poate deveni realitate. În contextul eforturilor Republicii Moldova de reformare a administrației publice și de apropiere de standardele europene, această experiență a fost extrem de relevantă și utilă.

Pe parcursul celor trei zile de vizită, au fost explorate subiecte esențiale pentru modernizarea administrației publice:

Organizarea și funcționarea administrației centrale letone – cu accent pe cadrele legale și instituționale, mecanismele de coordonare interministerială și rolul Cancelariei de Stat în asigurarea coerenței politicilor publice;

Planificarea și implementarea reformelor – analiza Planului de modernizare a administrației publice din Letonia (2023–2027), etapele-cheie ale reformei și modul de coordonare între instituții;

Transformarea digitală și ecologică – soluțiile digitale aplicate pentru eficientizarea proceselor administrative, cum ar fi portalul unificat pentru proiectele de acte normative, sistemele HR digitale și abordările moderne privind salarizarea funcționarilor publici;

Ajustarea la standardele europene – discuții despre lecțiile învățate de Letonia în procesul de aderare la UE, structurile de coordonare și pașii necesari pentru alinierea administrației la cerințele comunitare;

Monitorizarea și evaluarea reformelor – explorarea metodelor concrete de analiză funcțională, evaluare a impactului și monitorizare digitală a politicilor publice;

Transparență, responsabilitate și guvernanță eficientă – abordarea mecanismelor juridice și instituționale prin care Letonia asigură buna guvernare și combaterea ineficienței administrative.

Vizita s-a realizat cu suportul proiectelor ,,Administrația Publică Atractivă și Eficientă în Moldova,, și "Fondul de consiliere în politici", finanțate de BMZ și implementate de GIZ Moldova.

La Căușeni, Ziua Europei a fost sărbătorită printr-un gest concret de solidaritate și sprijin pentru comunitate: inaugurarea Spălătoriei Sociale „Solidaritate” – un serviciu inovator destinat persoanelor vulnerabile. Cu sprijinul Uniunii Europene, evenimentul a marcat nu doar lansarea unui nou serviciu social, ci și consolidarea parteneriatului dintre cetățeni și valorile europene ale coeziunii și incluziunii.

Ceremonia a avut loc pe 17 mai 2025, zi în care orașul Căușeni a celebrat Ziua Europei. La eveniment au participat Excelența Sa, dl. Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, precum și ambasadori ai mai multor state membre ale Uniunii Europene acreditați la Chișinău, alături de reprezentanți ai autorităților publice locale, ai societății civile și membri ai comunității.

„Uniunea Europeană este mai mult decât un partener financiar – este un aliat de încredere al cetățenilor Republicii Moldova. Prin astfel de inițiative concrete, arătăm că sprijinul nostru are un impact direct și pozitiv în viața de zi cu zi a oamenilor. Spălătoria Socială de la Căușeni este un exemplu clar de solidaritate transpusă în fapte,” a declarat Ambasadorul Jānis Mažeiks.

Spălătoria Socială „Solidaritate” oferă servicii gratuite de igienă personală și întreținere a hainelor pentru peste 100 de beneficiari direcți – persoane vârstnice, cu dizabilități, copii din familii în dificultate sau persoane cu venituri mici. Proiectul include și activități de socializare și abilitare, precum sesiuni de consiliere psihologică, întâlniri cu specialiști în sănătate și ateliere dedicate competențelor digitale.

Bugetul total al proiectului este de 81.300 EUR, din care 24.900 EUR reprezintă finanțarea Uniunii Europene, iar 56.400 EUR – contribuția Primăriei Căușeni.

„Acest proiect este un pas important în construirea unei rețele locale de servicii sociale. Ne dorim ca această spălătorie să devină un nucleu de solidaritate și sprijin, un loc în care oamenii nu doar își pot îngriji hainele, ci și relaționa, primi consiliere și recăpăta încrederea în forțele proprii”, a declarat Alexandru Donțu, primarul orașului Căușeni.

Proiectul este implementat de AO Centrul de Informare și Resurse „PRO BONO”, în parteneriat cu Primăria Căușeni, în cadrul inițiativei „Promovarea OSC-urilor în calitate de parteneri în dezvoltarea serviciilor sociale reziliente”, finanțate de Uniunea Europeană. Consorțiul de implementare este format din organizațiile Keystone Moldova, Dorcas Moldova și Asociația „Neoumanist”.

„Faptul că inaugurarea a avut loc chiar de Ziua Europei are o semnificație simbolică profundă. Este dovada că valorile europene pot fi aplicate la nivel local și transforma vieți. Suntem recunoscători că putem continua parteneriatul cu comunitatea din Căușeni. Ne dorim ca Spălătoria Socială „Solidaritate” să devină un simbol al empatiei și grijii față de cei mai vulnerabili membri ai societății”, a menționat Svetlana Hangan, directoare proiect, Keystone Moldova.

„Ne dorim ca acest loc să ofere sprijin celor care au cea mai mare nevoie, ca informația să ajungă la cât mai mulți oameni din Căușeni și cel puțin 100 de persoane să beneficieze regulat de servicii. Datorită suportului comun, vom transforma acest spațiu într-un centru comunitar, unde oamenii vor fi văzuți, susținuți și vor face parte dintr-o comunitate solidară”, menționează Simona Patricia Savin, directoarea executivă a Centrului de Informare și Resurse „PRO BONO”.

Până în prezent, în cadrul proiectului au fost lansate încă alte 13 servicii de spălătorie socială în satul Domulgeni (r-l Florești), satul Izvoare (Florești), satul Viișoara (r-l Edineț), satul Corpaci (r-l Edineț), satul Șeptelici (Soroca), satul Sălcuța (r-l Căușeni), satul Ciuciuleni (Hîncești), satul Pîrlița (Ungheni), satul Cărbuna (Ialoveni), orașul Cimișlia, satul Tigheci (Leova), satul Zubrești (Strășeni), satul Cocieri (Dubăsari).

Informații de context

Spălătoria socială din comuna Cocieri a fost lansată în cadrul Proiectului „Promovarea OSC-urilor în calitate de parteneri în dezvoltarea serviciilor sociale reziliente”, finanțat de Uniunea Europeană, co-finanțat și implementat de către un consorțiu format din trei organizații ale societății civile: Keystone Moldova, Fundația „Dorcas-Moldova” și Asociația pentru Educație „Neoumanist”. Bugetul total al proiectului este de 1 126 849 euro, din care contribuția non-rambursabilă a Uniunii Europene este de 999 797 euro. Proiectul este implementat începând din februarie 2023, până în ianuarie 2026.

În cadrul proiectului, OSC-urile regionale, în parteneriat cu autoritățile publice locale, au dezvoltat 16 spălătorii sociale, dedicate persoanelor vulnerabile din 16 comunități din Republica Moldova.

Peste 1500 de persoane care au nevoie de aceste servicii din cauza dificultăților socio-materiale cu care se confruntă (persoane cu venituri mici, șomeri, pensionari, familii monoparentale, persoane fără adăpost) vor putea beneficia gratuit de serviciile puse la dispoziție.

Asociația obștească “Eco-Răzeni”, împreună cu partenerii săi Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, “itworks Personalservice” din Austria și ONG Narodna Dopomoha din Ucraina, au finalizat cu succes implementarea proiectului “persp@ctive – Perspective îmbunătățite pe piața muncii prin acces la oportunități de dezvoltare a competențelor digitale și antreprenoriale pentru tinerii defavorizați din Republica Moldova și Ucraina”. Desfășurat pe parcursul a 24 de luni, între iunie 2023 și mai 2025, cu un buget de aproape 294.000 euro (cofinanțat în proporție de 89,99% de Uniunea Europeană), proiectul a adus schimbări semnificative în viețile a peste 200 de tineri și tinere din raioanele Ialoveni, Hîncești, Cantemir, Florești, Fălești și UTA Găgăuzia.

„Succesul acestui proiect demonstrează cât de importante sunt parteneriatele solide pentru realizarea unor inițiative cu impact real. Colaborarea dintre organizații neguvernamentale, instituții publice și sectorul privat a fost esențială pentru implementarea eficientă a activităților și atingerea rezultatelor scontate“, a menționat Sergiu Gurău, managerul proiectului persp@ctive.

Prin componenta “persp@ctive Digit”, proiectul a reușit să crească șansele tinerilor pe piața muncii prin dezvoltarea competențelor digitale de bază. Respectiv a fost elaborat un curriculum și un manual cuprinzător privind consilierea în domeniul “Carierei digitale”, conținutul materialelor fiind adaptat metodei „ușor de citit, ușor de înțeles”, în baza lor au fost realizate formări de formatori la Viena și la Chișinău, la care au participat 20 de consilieri pentru ghidare în carieră din cadrul serviciului public pentru ocupare și asociațiilor obștești, ulterior s-a lansat o aplicație online inovatoare pentru gestionarea “Carierei digitale” (https://persp-digitcompcheck.itworks.co.at/). În acest context, 106 tineri defavorizați au beneficiat de traininguri intensive “persp@ctive Digit” de câte 5 zile și sesiuni individuale de consiliere profesională, dobândind competențe esențiale pentru economia digitală.

„Este impresionant să observăm cum tinerii din categorii defavorizate conștientizează importanța competențelor digitale pentru integrarea lor cu succes pe piața muncii. Acest proiect le-a oferit nu doar cunoștințe practice, ci și motivația necesară pentru a-și valorifica potențialul“, a declarat Irina Gusac, șefa Direcției pentru ocuparea forței de muncă Florești.

Cea de a doua componentă a proiectului, “persp@ctive Company” s-a axat pe îmbunătățirea înțelegerii antreprenoriatului de către tineri. În acest scop, a fost elaborat un curriculum și un manual cu materiale de suport pentru training, s-a realizat formare de formatori pentru 18 consilieri și s-au desfășurat 6 traininguri intensive de câte 5 zile, pentru 93 de tineri defavorizați. Un aspect deosebit de valoros al acestei componente a fost organizarea vizitelor de studiu la 8 companii (Fabrica de unt din Florești SA, ÎCS Dräxlmaier Automotive SRL, ÎCS Plastic Technology SRL, Brutăria Bardar, Ferma cu origini, Neolacta SRL, Tricon SA, Cahulpan SA), la care au participat 54 de tinere și tineri, oferindu-le astfel o experiență practică și o înțelegere mai profundă a mediului de afaceri.

„Cursul persp@ctive Company a fost un adevărat beneficiu pentru mine. Am descoperit că pot transforma pasiunea mea pentru croitorie într-o mică afacere. Deși mă confrunt cu dificultăți de mobilitate, am primit încurajarea și suportul necesar pentru a crede în propriile forțe și a face primii pași spre antreprenoriat“, a împărtășit Svetlana Advahov, tânără din raionul Cantemir, care a participat la atelierele de instruire.

Componentele “Networking” și Campania de sensibilizare au facilitat accesul la cunoștințe privind sporirea angajabilității tinerilor. A fost dezvoltat un curriculum pentru trainingul “Networking” și s-a organizat un atelier de instruire despre “Stabilirea parteneriatelor eficiente între părțile interesate din domeniul ocupării tinerilor defavorizați”, facilitat de un expert din Marea Britanie, la care au participat 25 de specialiști. De asemenea, a fost lansată pagina web a Rețelei YourSkills Moldova (https://perspactive.ecorazeni.md/ro), care servește drept platformă de informare și conectare pentru beneficiarii proiectului și alte părți interesate.

„Am remarcat un interes sporit al tinerilor de a beneficia de sesiunile de consiliere individuală. Mulți dintre ei nu au avut anterior acces la astfel de servicii și nici o viziune clară despre parcursul lor profesional. Sesiunile personalizate i-au ajutat să își descopere punctele forte și să își stabilească obiective realiste de carieră“, a explicat Irina Mîndrescu, consilieră pentru carieră în cadrul Asociației obștești “Eco-Răzeni”.

Punctul culminant al proiectului a fost organizarea simpozionului de networking cu tema “Servicii inovatoare în domeniul ocupării tinerilor defavorizați – bune practici și istorii de succes”, moderat de formatori din Polonia și Ungaria, la care au participat 28 de reprezentanți ai instituțiilor și organizațiilor implicate în promovarea angajabilității tinerilor. Acest eveniment a oferit totodată oportunitatea de a prezenta rezultatele proiectului, de a împărtăși experiențe și de a consolida rețeaua de parteneriate create pe parcursul implementării.

„În rol de antreprenor, pot spune că integrarea tinerilor din categorii defavorizate în câmpul muncii presupune anumite provocări, dar beneficiile sunt mult mai mari. Acești tineri, odată ce primesc susținerea și instruirea adecvată, demonstrează o loialitate și o dorință de autodepășire remarcabile. Proiectul persp@ctive a contribuit semnificativ la pregătirea acestor tineri pentru realitățile pieței muncii“, a subliniat Victoria Șevcenco, vicedirectoarea Cahulpan SA.

Proiectul “persp@ctive”, realizat prin intermediul Programului EU4Youth III, coordonat de Central Project Management Agency din Lituania, reprezintă un exemplu de bună practică în domeniul incluziunii sociale și profesionale a tinerilor defavorizați, demonstrând că prin investiții strategice în dezvoltarea competențelor digitale și antreprenoriale, se pot crea premise solide pentru integrarea acestora pe piața muncii.

În data de 14 mai, Consiliul și echipa Asociației Moldova Fruct au participat la o întâlnire de lucru organizată de Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 1 NE Iași, alături de reprezentanți ai Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Iași și membri ai mediului de afaceri din sectorul pomicol din România. 

Discuțiile au vizat principalele măsuri dedicate pomicultorilor, grupurilor și asociațiilor de producători din România, finanțate în cadrul Planului Național Strategic 2023–2027. Totodată, un punct cheie pe agendă a fost schimbul de experiență privind gestionarea fondurilor europene și impactul acestora asupra dezvoltării rurale, în contextul elaborării de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova a Programului Strategic al Politicii Agricole (PSPA) 2026–2030. 

 „Apreciem activitatea Asociației Moldova Fruct și implicarea constantă în promovarea produselor pomicole moldovenești, atât în România, cât și pe piața Uniunii Europene. Sunt un exemplu de bună practică în ceea ce privește cooperarea între producători, esențială pentru consolidarea poziției fermierilor și combaterea practicilor comerciale neloiale. Ne bucură interesul activ pentru accesarea fondurilor europene, care au jucat un rol esențial și în dezvoltarea rurală a României”, a menționat Ficu Anghel, Director General Adjunct al Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Iași. 

„România are o experiență valoroasă în ceea ce privește utilizarea fondurilor europene pentru dezvoltarea rurală și consolidarea lanțurilor valorice în agricultură. Ne dorim ca această colaborare să se transforme într-un dialog constant, care să contribuie la elaborarea unor politici agricole eficiente și adaptate realităților din Republica Moldova”, a declarat Vitalie Gorincioi, președintele Asociației Moldova Fruct. 

Tot pe 14 mai, delegația Asociației Moldova Fruct a efectuat o vizită de documentare în județul Bacău, la Asociația Pomicolă din Itești. Scopul întâlnirii a fost schimbul de experiență privind practicile moderne în pomicultură, cu accent pe metodele de irigare, îngrijirea livezilor și organizarea activității în cadrul formelor asociative. Vizita a oferit prilejul unor discuții aplicate despre provocările comune ale sectorului, dar și despre soluțiile adoptate pentru creșterea productivității și adaptarea la condițiile climatice. 

Cele 2 întâlniri fac parte din misiunea strategică a Asociației, desfășurată în comun cu reprezentanții Consiliului. Atelierul de lucru din România este susținut de Guvernul Elveției și de organizația Helvetas Moldova, prin Proiectul OPTIM. 

Fundația Terre des hommes Moldova a lansat proiectul „BOOST - o experiență extrașcolară memorabilă”. Finanțat de Uniunea Europeană, Fundația va implementa proiectul în perioada 2025 – 2028 în parteneriat cu Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei și Junior Achievent Moldova. Proiectul își propune să ofere oportunități de dezvoltare incluzive și echitabile pentru copii prin activități extracurriculare / extrașcolare și sociale în comunități locale, promovând bunele practici europene.

Proiectul BOOST este o inițiativă direcționată spre consolidarea capacitaților organizațiilor comunitare din Moldova prin echiparea acestora cu cunoștințe esențiale, resurse financiare și expertiză tehnică pentru a furniza servicii extracurriculare/extrașcolare și sociale de calitate pentru copii și tineri. Proiectul prioritizează în mod specific grupurile marginalizate și vulnerabile, asigurând acces echitabil la învățarea extracurriculară/extrașcolară și incluziunea socială.

Valorificând expertiza partenerilor de consorțiu în consolidarea capacitaților, advocacy și gestionarea granturilor și lucrând în strânsă colaborare cu instituții guvernamentale cheie, proiectul urmărește să abordeze lacunele de resurse, competențe și bune practici în rândul organizațiilor de bază ale societății civile, promovând un cadru sustenabil și incluziv de dezvoltare. 

OBIECTIVE:

1. Analiza cadrului legal și a politicilor publice, precum și a practicilor curente privind activitățile extracurriculare/extrașcolare din Moldova și promovarea integrării bunelor practici europene pentru a îmbunătăți calitatea, accesibilitatea și incluziunea acestor programe până la finalul proiectului.
2. Sprijinirea dezvoltării și furnizării serviciilor extracurriculare/extrașcolare și sociale destinate copiilor din comunități locale, prin acordarea de suport financiar organizațiilor comunitare.
3. Consolidarea capacităților organizațiilor comunitare prin instruire și dezvoltarea competențelor pentru a îmbunătăți calitatea și eficacitatea serviciilor oferite, precum și pentru a sprijini inițiativele de sensibilizare și advocacy.

GRUPURI ȚINTĂ ȘI BENEFICIARI:
Grup țintă primar: organizații comunitare, centre educaționale, întreprinderi sociale, furnizori de servicii sociale, școli.
Grup țintă secundar: cel puțin 2,400 de copii din familii vulnerabile, inclusiv copii cu dizabilități, de etnie romă, refugiați și cei aflați în dificultate economică; 120 de cadre didactice; 600 de părinți.
Beneficiari finali: comunități locale, părinți, cadre didactice, factori de decizie și alte părți interesate.

ACTIVITĂȚI
BOOST urmează strategia 1-2-3: învață, gândește, acționează, concentrându-se pe:

• dezvoltarea capacităților: revizuirea legislației; vizită de studiu în Franța; implementarea unui program de formare de formatori pentru îmbunătățirea metodelor didactice și a incluziunii.
• extinderea accesului la programe: acordarea de granturi (până la 60.000 €), însoțite de formare financiară și mentorat, pentru cel puțin 10 organizații comunitare, de ale căror programe să beneficieze cel puțin 2,400 de copii în situații de vulnerabilitate.
• consolidarea rezilienței: evaluarea nevoilor; crearea unei comunități de practică pentru învățare reciprocă; desfășurarea de campanii de advocacy pentru îmbunătățiri sistemice.

Activități specifice:

• Analiza cadrului legislativ privind activitățile extracurriculare/extrașcolare din Moldova, cu propunere de recomandări.
• Vizită de studiu în UE pentru examinarea celor mai bune practici în realizarea activităților extracurriculare/extrașcolare.
• Recomandări de politici pentru îmbunătățirea calității și accesibilității educației extracurriculare/extrașcolare.
• Crearea unui Consiliu Consultativ al Copiilor pentru implicarea activă a acestora în decizii care privesc copiii și tinerii.
• Program de formare de formatori pentru educatori, bazat pe metodologii europene.
• Sprijin financiar pentru cel puțin 10 organizații comunitare pentru dezvoltarea programelor extracurriculare/extrașcolare și sociale.
• Dezvoltarea a cel puțin 10 parteneriate strategice pentru întărirea rețelelor locale de servicii.
• Program de consolidare a capacităților pentru organizațiile comunitare, incluzând mentorat și formare continuă.
• Campanii de conștientizare și advocacy pentru promovarea serviciilor extracurriculare/extrașcolare incluzive.

REZULTATE SCONTATE
Ca urmare a activităților realizate, proiectul va:

• îmbunătăți accesul la programe extracurriculare/extrașcolare și sociale de calitate pentru 2,400 de copii din grupuri în situații de vulnerabilitate;
• dezvolta capacitățile a cel puțin 10 organizații comunitare pentru furnizarea sustenabilă a serviciilor extracurriculare/extrașcolare.
• consolida colaborarea între OSC-uri, autorități locale și factori de decizie pentru reforme sistemice în educația extrașcolară.

Fiți la curent cu noutățile, activitățile și oportunitățile oferite de BOOST pe pagina de proiect: www.tdh.md/BOOST 

Peste 70 de familii vulnerabile din Republica Moldova primăvara aduce șansa unui nou început. Asociația Obștească „The Moldova Project” cu susținerea Kaufland Moldova continuă tradiția solidarității prin Proiectul de Primăvară, bazat pe abilitare pentru independență financiară și dezvoltare durabilă.

Astfel, zeci de familii din circa 20 de sate, din 5 raioane ale țării, vor primi material săditor, unelte, păsări de curte, purcei, capre, iezi și iepuri, contribuind la diversificarea resurselor alimentare din gospodărie și la dezvoltarea unor mici activități generatoare de venit.

În ediția din acest an, vor fi oferite și materiale pentru construcția serelor de legume, un cuptor pentru uscarea plantelor medicinale, incubatoare pentru ouă, dar și acces la cursuri de formare profesională în domeniul IT și în sfera de îngrijire a manichiurii.  Astfel, tinerii și adolescenții din familii defavorizate au ocazia să învețe o meserie, să-și dezvolte competențele digitale sau antreprenoriale și să-și asigure o sursă stabilă de venit.

 Victoria Morozov, preşedinta A.O. „The Moldova Project”:

„Ne îndreptăm atenția spre familiile care trăiesc în cele mai dificile condiții, acolo unde lipsesc chiar și cele mai simple resurse. Fiecare donație înseamnă mult mai mult decât un ajutor material – înseamnă un copil care zâmbește din nou, o mamă care prinde curaj și nu se mai simte singură. Prin Proiectul de Primăvară, ne dorim să încurajăm responsabilitatea, organizarea și folosirea cu grijă a resurselor existente. Toate acestea sunt pași esențiali în procesul de abilitare și transformare a familiilor defavorizate. Impactul este vizibil și de durată, iar poveștile de succes pe care le vedem an de an ne dau încredere că suntem pe drumul cel bun.”

Unul din partenerii fideli ai proiectului, care demonstrează responsabilitate și consecvență, este Kaufland Moldova. Compania investește cu încredere în creșterea nivelului de viață a păturilor vulnerabile și în procesul de abilitare pentru dezvoltare comunitară. 

Cristina Aramă, PR manager „Kaufland Moldova”:

„Progresul unei societăți se construiește prin solidaritate și responsabilitate comună. La Kaufland, sprijinul acordat comunității este parte integrantă a angajamentului nostru pe termen lung. Ne bucurăm de rezultatele obținute prin parteneriatul cu The Moldova Project și avem încredere că doar împreună cu societatea civilă putem construi o lume mai bună pentru fiecare copil.”

Familiile beneficiare sunt selectate în cadrul proiectului de asistență socială al Asociației The Moldova Project, având în vedere atât nevoile lor fundamentale, cât și motivația personală de implicare. Responsabilizarea acestora și capacitatea de a gestiona resursele gospodărești joacă un rol esențial în succesul pe termen lung al programului. Fiecare familie va fi monitorizată și ghidată pe parcursul implementării planurilor individuale, asigurându-se că toate etapele sunt realizate cu responsabilitate și focalizare pe obiective clare.

Specialiștii din cadrul The Moldova Project au identificat mai multe cauze care contribuie la menținerea sărăciei și demotivării, printre care se numără practicile negative moștenite, stilul de viață nesănătos, lipsa de educație financiară, vicii și neglijare. Proiectul de Primăvară, cu abordarea sa individuală și monitorizare continuă, oferă familiilor vulnerabile oportunități de abilitare și împuternicire, fiind un model inovativ în sprijinul acestora.

Rezultatele obținute până în prezent demonstrează impactul pozitiv al proiectului, înregistrând o tendință ascendentă în ceea ce privește numărul de familii beneficiare și creșterea interesului acestora de a întreține gospodăria și de a îngriji animale de curte. Succesul acestui proiect se datorează, în mare parte, caracterului său multidimensional, care include suport psiho-emoțional, educațional, medical, material și juridic, oferit de specialiștii The Moldova Project.

Pe 25 martie 2025, la Artcor, a avut loc Ellevator. Female Founders Conference 2025, un eveniment dedicat femeilor antreprenoare, fie că sunt la început de drum sau conduc deja afaceri de succes. Conferința a reunit peste 100 de participante, oferindu-le o zi întreagă de inspirație, cunoștințe valoroase și oportunități reale de creștere.

Speakeri de top și sesiuni de mentorat

În prima parte a zilei, participantele au avut ocazia să asculte patru vorbitoare excepționale:

• Hildegard Helen Brandl – antreprenoare și expertă în arhitectură și dezvoltare durabilă.
• Alina-Cătălina Banuleasa – specialistă în design thinking și customer experience.
• Andreea Pipernea – lideră în domeniul investițiilor și managementului financiar.
• Oana Sav – expertă în strategie de marketing, branding și dezvoltarea afacerilor internaționale.

Competiția finală: 9 antreprenoare pe scenă

Evenimentul a continuat cu pitchurile celor 9 finaliste ale Ellevator Accelerator – Go to Market Edition. Acestea și-au prezentat afacerile în fața unui juriu de experți, concurând pentru un fond total de 400.000 MDL, oferit de Biroul de Cooperare al Elveției (SDC).

Finalistele sunt:

1. Ala Secară – MonManor
2. Alexandrina Jardan – PlancoArt
3. Cristina Tocari – Recycline
4. Daniela Miron – Cireșica Miron
5. Emilia Vorobiov – PsihologulTau
6. Ludmila Pascovschi – EuCreez
7. Marcela Mastac – Guga Gaga 
8. Milena Motricală – Aufpet
9. Oxana Lungu – Lia Fia

Câștigătoarele

În baza prezentării făcute, strategiei de creștere, dar și a oportunităților de scalare, juriul a desemnat câștigătoarele competiției și premiile pentru acestea: 

Ala Secară – MonManor – 4 000 USD
Cristina Tocari – Recycline – 4 000 USD
Marcela Mastac – Guga Gaga – 4 000 USD
Milena Motricală – Aufpet – 4 000 USD
Oxana Lungu – Lia Fia – 4 000 USD

O surpriză specială a fost anunțată la finalul conferinței: toate participantele la programul Ellevator Accelerator au primit posibilitatea de a-și expune și vinde produsele în Port Mall, timp de 6 luni, gratuit. Această oportunitate a fost posibilă datorită sprijinului oferit de Tatiana Golea, co-fondatoarea Port Mall.

„În Republica Moldova, femeile reprezintă doar 35% dintre antreprenori, iar accesul lor la finanțare și resurse de dezvoltare rămâne limitat. Evenimente precum Ellevator. Female Founders Conference, dar și acceleratoare sau preacceleratoare pentru fete și femei, sunt esențiale pentru a oferi vizibilitate, mentorat și acces la oportunități concrete, contribuind la creșterea numărului de femei în business și la dezvoltarea unei economii mai incluzive.” comunică Viorica Cerbușca, fondatoare Yep!Moldova.

„Credem în potențialul femeilor și în necesitatea urgentă de a atinge egalitatea de gen. Independența economică și abilitarea femeilor sunt fundamentale, dar provocările rămân – de la stereotipuri de gen la bariere în accesul la resurse financiare. UN Women lucrează zi de zi pentru soluții concrete care să sprijine abilitarea lor economică. De aceea, ne bucurăm să fim aici astăzi și, cu sprijinul financiar al Biroului de Cooperare al Elveției, să oferim vouchere în valoarea a câte 4.000 de dolari, menite să ajute finalistele să-și dezvolte afacerile. Pentru că succesul înseamnă mai mult decât o idee bună – este despre motivație, despre schimb de experiență și, mai ales, despre puterea de a depăși obstacole.” menționează Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară, UN Women Moldova. 

Acest eveniment a fost organizat de YEP!Moldova, în colaborare cu UN Women Moldova și cu sprijinul financiar al Biroului de Cooperare al Elveției (SDC) în cadrul proiectului „Femei pentru Pace și Prosperitate”.

Toleranța, acceptarea și respectul pentru diversitate sunt fundamentele unei societăți incluzive, iar asumarea rolului de agent al schimbării, de la nivel individual la colectiv, este esențială dacă ne dorim comunități în care fiecare persoană să se simtă valorizată. „Nu există progres fără respectarea drepturilor omului”, „Fiecare om merită să fie tratat cu demnitate și respect, indiferent de dizabilitatea cu care se confruntă” și „A fi diferit este absolut normal” – sunt doar câteva dintre mesajele-cheie transmise în cadrul campaniei „Incluziunea începe de la mine”, derulată de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) pe parcursul ultimilor doi ani.

Campania a inclus diverse activități destinate publicului larg, pe de o parte, dar și comunității media, pe de altă parte, care are un rol crucial în promovarea drepturilor omului. Prin intermediul mai multor istorii video, CJI a dat voce unor eroi cu experiențe de viață diferite, dar care au reușit să fie promotorii unei lumii mai bune, dincolo de bariere și obstacole de orice fel, devenind adevărate modele de implicare civică pentru comunitățile lor. Alte aspecte problematice ce țin de incluziunea persoanelor în etate, a romilor, a persoanelor cu dizabilități sau a tinerilor NEET au fost aduse în vizor și dezbătute în alte materiale video realizate de CJI.

„Nu ne-am propus, în mod direct, să educăm publicul sau societatea prin această campanie. Mai degrabă, am dorit să aducem povești, să explicăm lucruri aparent cunoscute, dar care necesită încă a fi discutate, pentru a ne îndrepta, cu pași mici, dar siguri, cât mai mult spre o societate incluzivă. Să provocăm emoție și, de ce nu, să punem pe gânduri, să diminuăm din acele stereotipuri sau convingeri care persistă încă în raport cu grupurile vulnerabile. Faptul că unele produse realizate în cadrul campaniei au fost cele mai distribuite din istoria CJI este un indicator că am fost pe drumul cel drept, iar sutele de comentarii ce se regăsesc sub unele materiale video sunt o dovadă că publicul a rezonat cu mesajele campaniei și că astfel de subiecte sunt de un mare interes”, spune Nadine Gogu, directoarea executivă a CJI.

O altă componentă a campaniei s-a axat pe consolidarea abilităților mass-mediei privind documentarea și relatarea subiectelor despre grupurile vulnerabile. Jurnaliști, experți media, apărători ai drepturilor omului au explicat aspecte ce țin de incluziune și au oferit recomandări valoroase în cadrul emisiunii Media Azi și în analizele publicate pe platformele CJI, Mediacritica și Media Azi.

„Când oamenii se vor obișnui să găsească în reportaje mențiuni despre toate categoriile de persoane dintr-o societate, dizabilitatea nu va mai fi un subiect de știre. O comunicare incluzivă, care să se transforme în produse media ce informează publicul și nu-i stoarce lacrimi trebuie gândită și, treptat, asumată, ca să devină rutină. Da, e mai greu și îți ia mai mult timp să pregătești și să faci un asemenea subiect, dar lucrurile calitative nu se fac altfel, iar mentalitățile nu se schimbă într-o zi”, susține Viorica Zaharia, jurnalistă și președinta Consiliului de Presă.

Tot în cadrul campaniei a fost lansată și piesa „Altă planetă”, un îndemn pentru mai multă toleranță și mai puțină discriminare.

Campania a avut scopul să contribuie la diminuarea stereotipurilor existente despre grupurile social-vulnerabile și marginalizate, precum și să crească gradul de înțelegere a noțiunii de incluziune de către cetățeni, sporind astfel șansele pentru o societate cât mai incluzivă. „Incluziunea nu este (doar) despre şi pentru aşa-zisele categorii «marginalizate» sau vulnerabile. Deși ne-am obișnuit să o percepem astfel. «A, iar incluziune, iar despre persoane cu dizabilități?» Nu. E despre un mediu comod, prietenos, deschis, just, echitabil pentru toţi şi toate, pentru o mamă romă şi un copilaş nevăzător, pentru o studentă de 20 ani şi un om de afaceri în permanentă criză de timp. Și oportunități pentru noi toți și toate de a ne valorifica talentele şi dexteritățile”, afirmă Olga Afanas, activistă civică și una din susținătoarele campaniei.

În total, în cadrul campaniei au fost realizate 12 materiale video, difuzate cinci emisiuni Media Azi și publicate 15 analize și editoriale. Conținutul creat a fost distribuit de peste 15 instituții media, naționale și locale, activitățile campaniei fiind acoperite în peste 70 de știri.

Tot conținutul produs este disponibil pe platformele CJI. La fel, materialele pot fi găsite pe rețelele sociale ale CJI, sub hasthagul #incluziuneaîncepedelamine.

Campania „Incluziunea începe de la mine” a fost desfășurată în cadrul proiectului „Promovarea coeziunii sociale în Moldova prin încurajarea incluziunii și diminuarea discriminării”, desfășurat de CJI în cadrul programului „Inițiativă Comună pentru Oportunități Egale – Faza II”, implementat cu suportul guvernului Elveției.

Sprijin esențial pentru familiile vulnerabile din satele Republicii Moldova. Sute de familii primesc ajutor sub formă de produse alimentare, de igienă, animale de curte și oportunități de dezvoltare

Pe parcursul lunilor martie și aprilie 2025, peste două sute de familii social-vulnerabile din 40 de sate ale Republicii Moldova beneficiază de sprijin consistent pentru suplinirea nevoilor de bază. Sunt distribuite vouchere pentru procurarea produselor alimentare și de igienă, iar în paralel are loc achiziția de păsări și alte animale de curte. În ediția din acest an, familiile au primit și materiale pentru construcția de sere pentru legume, un cuptor pentru uscarea plantelor medicinale, incubatoare pentru ouă, precum și acces la cursuri de formare profesională în domeniul IT și în sfera îngrijirii manichiurii. Astfel, mamele și adolescenții din familii defavorizate au ocazia să învețe o meserie, să-și dezvolte competențele digitale sau antreprenoriale și să-și asigure o sursă stabilă de venit.

Proiectul de asistență socială este realizat de Asociația Obștească The Moldova Project, în parteneriat cu Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă. Intervențiile vizează nu doar sprijinul material imediat, ci și construirea unor baze solide pentru autonomie și dezvoltare personală.

În satele din Republica Moldova, sărăcia nu este doar o statistică, este realitatea zilnică a mii de familii care trăiesc fără acces la cele mai elementare lucruri: hrană, produse de igienă, încălțăminte adecvată sau apă curentă. Ajutoarele oferite într-un mod organizat și demn, cum este sistemul de vouchere, oferă nu doar sprijin material, ci și un sentiment de normalitate și speranță.

Victoria Morozov, președinta A.O. The Moldova Project:
„Scopul prioritar al asociației noastre este de a împuternici familiile vulnerabile, prin abilitare și încurajare. Este vorba despre circa 220 de familii cu copii, ce se află la limita subzistenței și care beneficiază de servicii holistice de asistență. Este vorba despre suplinirea nu doar a nevoilor de ordin material, dar și psiho-emoțional, juridic, medical. Prin abordare individuală, dar totodată complexă a fiecărei familii, reușim să ne bucurăm de eficiență în procesul de creare a unui mediu familial sigur pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor.”

Voucherele le-au permis beneficiarilor nu doar accesul la bunuri de bază, ci și libertatea de a alege produsele de care au nevoie - un aspect important pentru menținerea demnității și încrederii în sine. Pentru a crește eficiența ajutorului oferit, 

echipa The Moldova Project a organizat, anterior distribuției, un scurt training despre gestionarea eficientă a bugetului familial. Astfel, beneficiarii au fost încurajați să prioritizeze cheltuielile și să ia decizii responsabile în privința utilizării voucherelor.

Familiile beneficiare sunt selectate pe baza nevoilor reale și a motivației de implicare activă. Fiecare familie este monitorizată și ghidată prin planuri individuale, pentru atingerea unor obiective clare. Proiectul abordează în mod direct cauzele care perpetuează sărăcia, de la lipsa educației financiare și vicii, până la stiluri de viață nesănătoase și practicile moștenite. Proiectul dat de asistență socială complexă oferă o șansă reală de reabilitare și autonomie. Implicarea activă a familiilor în gestionarea gospodăriilor, întreținerea animalelor de curte și participarea la cursuri de formare profesională confirmă impactul pozitiv al abordării individuale și sustenabile.

Reprezentant al Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă:
„Credem cu tărie că bunătatea este o forță care poate transforma comunități întregi. În vremuri în care mulți se confruntă cu lipsuri profunde, chiar și un gest mic poate însemna enorm. Ne simțim onorați să fim parte din acest efort comun și să contribuim, alături de The Moldova Project, la îmbunătățirea vieților celor mai vulnerabili. Oamenii pe care îi ajutăm nu au nevoie doar de hrană sau produse de igienă — au nevoie de speranță, de încurajare și de sentimentul că nu sunt singuri. Îndemnăm fiecare persoană, fiecare organizație sau comunitate să aleagă compasiunea, să dăruiască din ceea ce are și să fie parte din soluție. Pentru că acolo unde este bunătate, crește și demnitatea, și șansa la un viitor mai bun.”

Parteneriatul dintre cele două organizații este de durată și se bazează pe valori comune: compasiune, solidaritate și dorința de a aduce o schimbare reală în viețile celor care au cea mai mare nevoie.

Pentru mai multe informații: 068388600
office@themoldovaproject.org
www.themoldovaproject.org

În perioada 23–25 aprilie 2025, 25 de producători de fructe și legume din Republica Moldova participă la o instruire specializată privind implementarea cerințelor GLOBALG.A.P. IFA SMART și GRASP V2, standarde obligatorii pentru exportul produselor agricole în Uniunea Europeană. 

Seminarul este predat de dr. conf. univ. Andrei Cumpanici, de la Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM), și include participarea agronomilor și specialiștilor în protecția și nutriția plantelor. 

Producătorii moldoveni află în mod practic cum să implementeze cele peste 190 de cerințe specifice GLOBALG.A.P., inclusiv modificările legislative recente și bunele practici agricole necesare obținerii certificărilor. Participanții învață despre ajustările concrete ce trebuie realizate în gospodării, despre condițiile optime de muncă pe care trebuie să le asigure lucrătorilor, dar și despre documentația necesară pentru audituri. 

„Pentru a livra produse sigure și de calitate în UE, avem nevoie obligatoriu de certificări GLOBALG.A.P. IFA SMART sau GLOBALG.A.P. IFA GFS. Este o cerință esențială pentru extinderea comerțului nostru pe piața europeană”, menționează Cristina Marcenco, manager GȚ Marcenco Cristina. 

Totodată, Dmitrii Karamalak, reprezentant Karamalak Agro, subliniază importanța practică a evenimentului: „Fie că producem viță de vie, prune sau cireșe – orice produs pe care planificăm să-l exportăm necesită aceste certificări. La instruire aflăm exact ce trebuie să schimbăm și cum să ne organizăm pentru a răspunde cerințelor europene.” 

Potrivit dr. Andrei Cumpanici, fermierii sunt direct responsabili de calitatea și siguranța alimentară, iar aplicarea standardelor GLOBALG.A.P. nu doar că este obligatorie, dar și perfect realizabilă: „Experiența globală de peste 20 de ani, cu implementări în 137 de țări, arată că producătorii moldoveni pot și trebuie să respecte aceste cerințe pentru a garanta accesul fructelor și legumelor noastre pe piețele internaționale.” 

Evenimentul este organizat de Asociația Moldova Fruct, cu susținerea Guvernului Elveției și a organizației Helvetas Moldova, prin proiectul OPTIM. 

Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a lasnat, în premieră, două aplicații culturale inovatoare, menite să promoveze accesibilitatea și dialogul intercultural. Inițiativa face parte din proiectul de accesibilizare organizat de Ambasada Ucrainei în Republica Moldova și Alianța INFONET. Cele două aplicații au fost lansate cu sprijinul organizației People in Need și includ:

• Audioghidul în limba ucraineană și în limbajul semnelor, implementat în cadrul inițiativei Primei Doamne a Ucrainei, Olena Zelenska. Aplicația le oferă vizitatorilor posibilitatea de a explora muzeul în limba ucraineană și în limbajul semnelor, prin intermediul codurilor QR amplasate în 18 săli expoziționale. Este primul audioghid inclusiv din Republica Moldova, disponibil în șase limbi (română, ucraineană, engleză, franceză, germană și cehă), creat pentru a facilita accesul persoanelor cu deficiențe de vedere la patrimoniul cultural. Totodată, este prima aplicație în limbaj mimico-gestual, disponibilă în variantele română și ucraineană.
• Aplicația AR „Găsește Deinotherium”, în limba ucraineană, este o aplicație mobilă interactivă de realitate augmentată, realizată de compania Racketa Production în cadrul programului „Muzeele Viitorului”. Aceasta le permite vizitatorilor să interacționeze cu unul dintre cele mai spectaculoase exponate ale muzeului – scheletul Deinotheriumului. Începând cu 1 aprilie 2025, aplicația este disponibilă și în limba ucraineană, gratuit, în App Store și Google Play.

Proiectul a fost realizat în parteneriat de Ambasada Ucrainei în Republica Moldova, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Racketa Production, Alianța INFONET, Asociația International Impact Centre, Societatea Ucraineană a Surzilor (Kiev), cu sprijinul financiar al People in Need Moldova și al băncii MAIB.

Evenimentul de lansare s-a desfășurat în cadrul proiectului „Acces Egal pentru Toți la Patrimoniul Muzeal”, parte a programelor de granturi People in Need Moldova, susținute prin donațiile poporului ceh, în cadrul campaniei SOS Ukraine.

Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, cel mai vechi muzeu din Republica Moldova (fondat în 1889), își consolidează astfel misiunea de instituție incluzivă, inovatoare și deschisă pentru toate categoriile de public.

Notă informativă:

People in Need Moldova este o organizație non-guvernamentală activă în Republica Moldova de peste 20 de ani. Prin parteneriate cu peste 146 de organizații, a oferit asistență pentru aproximativ fiecare al zecelea locuitor al țării. Activitatea sa vizează sprijinirea persoanelor vulnerabile din diverse comunități, cu accent pe educație, sănătate și servicii sociale, contribuind la dezvoltarea unei societăți mai echitabile și reziliente.

Informații suplimentare:

(+373) 60845830, Elena Cojocari, vice-director MNEIN

(+373) 69252453, Victor Koroli, Director Executiv, Alianța INFONET

Peste 50 de studenți ai Facultății de Drept și Științe Sociale de la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți au participat la o lecție publică dedicată principiului egalității și combaterii discriminării în Republica Moldova. Scopul evenimentului a fost de a oferi viitorilor specialiști în domeniul dreptului o înțelegere clară a conceptelor de egalitate și discriminare, precum și a realităților juridice și sociale din țara noastră.

Evenimentul a fost deschis de ambasadorul Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova, Fred Duijn, care le-a vorbit tinerilor despre importanța și utilitatea viitorilor juriști în consolidarea democrației și a statului de drept, exprimându-și speranța că aceștia vor pune umărul la apropierea țării de Uniunea Europeană.

Carolina Bagrin, directoarea Programului Drepturile Omului din cadrul CRJM, le-a vorbit tinerilor despre conceptele generale și noțiunile legate de egalitate și discriminare, aducând exemple practice, dar și prevederi legale în aceste domenii. De asemenea, a fost prezentată activitatea și atribuțiile Consiliului de Egalitate – principala instituție națională în combaterea discriminării.

„Am venit la Bălți cu această tematică, inclusiv pentru a le oferi viitorilor juriști oportunități similare studenților din Chișinău, care pot obține mai ușor vizite de studiu sau experiențe de educație non-formală”, a declarat Carolina Bagrin.

De ce sunt importante astfel de prelegeri?

Educația juridică nu se rezumă doar la studierea legilor și articolelor din Codul Penal sau Civil. Înțelegerea principiului egalității și a modalităților de prevenire a discriminării este esențială pentru formarea unor specialiști competenți și responsabili. Astfel de evenimente contribuie la creșterea conștientizării și la dezvoltarea unei perspective critice asupra problemelor sociale actuale.

Lecția publică a reprezentat un pas important în formarea studenților, oferindu-le cunoștințe esențiale despre egalitate și drepturile omului.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Sprijinirea eforturilor de promovare a protecției drepturilor omului”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova și susținut financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Moldova. Opiniile exprimate aparțin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziția Ambasadei Regatului Țărilor de Jos.

Galeria foto și video de la eveniment este disponibilă la următorul link.

 Elena Goro are 23 de ani de experiență în croitorie și are un atelier în Costești, raionul Ialoveni. Nu are o strategie de marketing complicată, nu postează zilnic pe rețele sociale, dar are mereu clienți. Pentru că livrează calitate, la timp, și nu face compromisuri.

La atelierul Elenei vin clienți din satele din jur, din Chișinău, chiar și din nordul țării. Vara, când vin moldovenii din diaspora, atelierul devine neîncăpător.

Cei mai mulți vin cu modelele lor și știu deja că aici găsesc exact ce-și doresc – haine făcute pe măsură, lucrate cu grijă.

Un atelier care a crescut cu oameni, nu cu vorbe

Elena lucrează cu o echipă mică – patru persoane – dar stabilă. Rodica, de exemplu, îi este alături de 17 ani.
Împreună, fac haine la comandă, reparații vestimentare și o linie mică de articole gata făcute. Nu visează la producție în serie, ci la un atelier unde fiecare piesă e lucrată ca la carte.

Investiție mică, dar cu impact mare

Anul trecut, Elena a accesat un împrumut de 100.000 de lei prin Proiectul de Reziliență Rurală – IFAD VII. A investit banii în două mașini de cusut moderne și o mașină de brodat.
Noile achiziții i-au permis, de asemenea, să creeze articole de îmbrăcăminte tradiționale unice, care sunt foarte apreciate de clienți.

„Acum pot face piese personalizate, cu broderii pe gustul clientului. Asta contează mult. Oamenii vor ceva diferit, ceva doar al lor”, spune Elena.

Aceste îmbunătățiri au contribuit la creșterea veniturilor atelierului și la consolidarea unei afaceri durabile.

Furnizori din Ucraina pentru calitate superioară

Un aspect interesant al afacerii Elenei este faptul că ea preferă să se aprovizioneze cu materiale din Ucraina, în ciuda riscurilor impuse de războiul din țara vecină.

De câteva ori pe an, Elena călătorește 8 ore cu autobuzul până la Odessa pentru a selecta personal țesăturile, asigurându-se astfel că produsele sale beneficiază de cele mai bune materiale la cele mai bune prețuri.

Planuri de viitor și extindere

Succesul a venit datorită muncii constante și angajamentului față de calitate, astfel, doamna Elena spune că nu duce lipsă de clienți.

„Odată ce oamenii vin și văd cum lucrăm, revin și ne mai trimit și pe alții”, spune mândră doamna Elena.
Elena are deja teren disponibil pentru extindere. I-ar plăcea să construiască un spațiu mai mare, unde să poată lucra mai confortabil și să aibă loc pentru mai mulți clienți. Ce lipsește, deocamdată, e finanțarea.
„Noi muncim, avem cerere, dar fără un sprijin financiar constant, e greu să facem următorul pas. Sperăm, mult, să fie cât mai multe oportunități ca cele oferite de UCIP IFAD. Iar pentru cei care încă nu au încercat acest sprijin, le recomandăm să o facă”

Programele IFAD în Moldova

Programele IFAD în Moldova sunt realizate de Guvernul Republicii Moldova, prin Unitatea Consolidată de Implementarea Programelor IFAD (UCIP IFAD) cu sprijinul Fondului Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă (IFAD).

Pe parcursul celor 24 de ani IFAD a investit în sectorul agricol al Republicii Moldova circa 143,5 milioane dolari, inclusiv 23,5 milioane dolari sub formă de granturi nerambursabile. În rezultatul acestor intervenții, peste 200 mii persoane din localitățile rurale de pe întreg teritoriul Republicii Moldova au beneficiat de suport financiar și asistenta tehnică.

Pentru mai multe detalii despre produsele financiare oferite de UCIP IFAD, consultați acest link sau sunați la numărul de tel 022 21 00 56.

Agricultura din Republica Moldova a fost puternic afectată de seceta prelungită din ultimii ani, iar lipsa zăpezii în această iarnă accentuează îngrijorările pentru sezonul agricol curent. În acest context, sistemele de irigare devin esențiale pentru asigurarea unei producții stabile și competitive.

Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de irigare este o prioritate atât pentru autoritățile naționale, cât și pentru partenerii de dezvoltare. Potrivit datelor disponibile, Republica Moldova dispune de un potențial hidrografic important – două râuri principale și peste 4.000 de lacuri, cu o capacitate estimată de 1,6 miliarde metri cubi de apă. Cu toate acestea, funcționalitatea sistemelor de irigare necesită investiții semnificative și o implicare activă din partea comunităților locale și a administrațiilor publice.

În acest sens, Programele IFAD oferă sprijin financiar sub formă de granturi de până la 500.000 USD pentru dezvoltarea infrastructurii de irigare, contribuind astfel la creșterea rezilienței agricultorilor în fața schimbărilor climatice. Un exemplu concret este satul Telița, raionul Anenii Noi, unde peste 100 de producători agricoli vor beneficia de un sistem modern de irigare pentru circa 300 de hectare de teren agricol.

Prima etapă a proiectului a fost realizată în anul 2017, când 80 de fermieri au început să folosească sistemul. Rezultatele vizibile – creșterea calității și cantității producției – au determinat alți 22 de fermieri să se alăture inițiativei în acest an, pentru a extinde rețeaua de irigare cu încă 60 de hectare.

Potrivit reprezentantului grupului-client de agricultori, Vitalie Frunză, valoarea totală a noii investiții este de circa 2,7 milioane MDL, din care 90% reprezintă finanțare nerambursabilă prin IFAD, iar restul este contribuția Agenților Economici și a Autorității Publice Locale (APL). În cadrul proiectului va fi instalată o conductă de 2,4 km, care va suplimenta infrastructura existentă. Apa pentru irigare va fi preluată din râul Nistru, de la stația „Gura Bîcului”, reabilitată anterior prin Programul „Millennium Challenge Compact”. Lucrările urmează să fie finalizate în două luni, astfel încât agricultorii să poată iriga culturile în perioada secetoasă din vară.

Pe lângă infrastructura de bază, agricultorii pot beneficia și de un grant suplimentar în valoare de 7.500 USD, destinat achiziționării echipamentelor de irigare – pompe, filtre, benzi de picurare sau micro-aspersoare.

Tot pentru localitatea Telița, IFAD va sprijini construcția unui drum în variantă albă, cu o lungime de 1,25 km, pentru a facilita accesul agricultorilor la terenurile agricole. Investiția, estimată la aproximativ 3 milioane MDL, va fi acoperită în proporție de 75% printr-un grant IFAD, restul fiind contribuția autorităților locale și a agricultorilor.

Primărița localității Telița, Rodica Russu, a subliniat importanța acestui sprijin: „Agricultorii vor putea gestiona mai eficient resursele de apă, adaptându-se la nevoile specifice ale culturilor și condițiilor climatice. Drumul care va fi construit va asigura accesul fermierilor la câmpurile agricole și zonele de producere. Totodată, este consolidat parteneriatul dintre autoritatea publică locală și agricultori pentru dezvoltarea durabilă a localității”.

Proiecte similare sunt implementate și în alte raioane ale țării, precum Cahul, Rezina, Briceni, Orhei și Florești. În următorii doi ani, IFAD își propune să finanțeze construcția a încă 12 infrastructuri de irigare în Republica Moldova, consolidând astfel agricultura durabilă și adaptată schimbărilor climatice.

De ce să aplici la IFAD?

– Contribuție proprie de doar 10% din valoarea proiectului;
– 20% reducere prin scutirea de TVA;
– Asistență tehnică gratuită a membrilor grupui în pregătirea dosarului pentru finanțare;
– Ghidarea beneficiarilor pe tot parcursul implementării proiectului (de la aplicare, inclusive procedura de procurare a echipamentelor până la darea în exploatare).

Cum accesezi grantul?
Sună la (22) 22 30 75 și spune-ne că ești interesat;
Specialiștii noștri vin la fața locului pentru consultanță și ghidare;
Te asociezi cu 5 producători agricoli înregistrați din localitatea ta;
Află mai multe detalii pe:

Fonduri limitate! Aplică până la 31.05.2025.

Nu mai depinde de vreme! Investește în irigare și asigură-ți succesul agricol!

Programele IFAD în Moldova sunt realizate de Guvernul Republicii Moldova, prin Unitatea Consolidată de Implementarea Programelor IFAD (UCIP IFAD) cu sprijinul Fondului Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă (IFAD).

343 de elevi și eleve au participat la discuțiile despre rolul tinerei generații în combaterea stereotipurilor și a violenței în bază de gen. Este bilanțul celor 10 sesiuni de discuții comunitare desfășurate în cinci instituții de învățământ din raioanele Căușeni și Ștefan Vodă. Evenimentele au fost organizate de AO „Institutum Virtutes Civilis” în cadrul celei de-a doua etape a programului „EU4GenderEquality: Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței în bază de gen”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat în comun de UN Women și UNFPA.

În cadrul discuțiilor, participanții și participantele au analizat concepte legate de egalitatea de gen, discriminare și violența în bază de gen, inclusiv pe rețelele sociale. La fel, grupurile participante au împărtășit idei și perspective legate de impactul stereotipurilor de gen și au contribuit la discuții despre cum pot fi depășite.

„Când ne naștem suntem toți egali. Din păcate, la maturitate, stereotipurile de gen ne împing să adoptăm comportamente inegale. Este important să înțelegem că totul depinde de noi și să promovăm o cultură a egalității pentru toți”, susține Adrian, 14 ani, elev al liceului „Alexei Mateevici” din comuna Zaim, Căușeni.

„Egalitatea de gen este importantă pentru o dezvoltare armonioasă a societății și pentru a ne asigura că fiecare dintre noi, indiferent de gen, avem acces la aceleași oportunități și drepturi”, spune Cristina, elevă în gimnaziul din satul Volintiri, Ștefan Vodă.

Natalia Romanov este bibliotecara gimnaziului din Volintiri, Ștefan Vodă și a participat la discuția cu elevii și elevele din școală. „Este încurajator să vedem tinerii și tinerele din gimnaziu atât de implicați în discuții despre egalitatea de gen. Rolul nostru, ca educatori și bibliotecari, este să le oferim acces la informație corectă și să facilităm dialogul, ajutându-i să înțeleagă cum pot contribui activ la depășirea stereotipurilor și la crearea unei societăți mai juste pentru toți”, a menționat bibliotecara.

Datorită proiectului „În calea spre egalitatea de gen, depășim obstacole și promovăm respectul”, participanții și participantele au beneficiat de sesiuni de formare și ateliere interactive care au abordat teme de actualitate precum stereotipurile de gen și utilizarea eficientă a rețelelor sociale pentru a promova egalitatea. Astfel, tinerii și tinerele au fost încurajați/te să devină mai activi/e și mai vocali/e atunci când vine vorba de protejarea drepturilor fetelor și băieților și schimbarea mentalității privind rolul femeilor și fetelor în societate.

Proiectul „APT – Antreprenoriat Pentru Tinerii din raioanele Ungheni, Călărași și Nisporeni”, implementat  de AO Asociația de Educație Civică „Viitorul Începe Azi”  în cadrul Proiectului național „Abilitarea tinerilor antreprenori din Republica Moldova”, care este finanțat de Uniunea Europeană este în deplină realizare de activități, care fructifică munca depusă pe parcursul unui an.

Deja au fost realizate achiziții de instrumente și utilaje pentru unii beneficiari din Runda 1 de granturi în cadrul Proiectului și aceștia s-au apucat din tot sufletul de treabă.

Am încercat să discutăm cu unii din beneficiarii noștri, care chiar parcă vin din altă lume, încrezuți și mândri de ei.

Anastasia Corobca a muncit mult timp la Chișinău. Este tehnolog în domeniul confecțiilor de haine.  La un moment dat a decis cu întreaga familie să revină la baștină, s. Săseni, r. Călărași. Deține o mare experiență în domeniu, îi place ceea ce face și asta o înaripează. Prin intermediul Proiectului, și-a dezvoltat afacerea – o croitorie, care este amplasată chiar în mijlocul satului. Așa că toate drumurile duc la croitorie.

Proiectul i-a oferit șansa de a-și extinde afacerea. Paralel cu realizarea comenzilor, Anastasia mai realizează și lucrări de extindere a spațiului de producere, care ar însemna lucrări de reparație și construcție.

Cu toate acestea, Anastasia are comenzi suficiente și mai lucrează asupra propriei colecții de haine.

Victor Gorbate din or. Călărași a muncit ceva timp peste hotare. De profesie este frizer, dar vroia să îmbine două profesii, care într-o măsură mare sun gemene – tunsul și bărbieritul. Proiectul „Abilitarea tinerilor antreprenori din Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană l-a ajutat să-și materializeze visul! Acum Victor Gorbate dispune de un salon mixt frezat-bărbierit, zice că lucrurile merg fain și este în căutarea de personal pentru a-și lărgi afacerea.

Stela Profirie din or. Nisporeni a deschis ceva timp în urmă o afacere de familie producere/montare articole PVC. Utilajul învechit sau chiar lipsa de utilaj nu le permitea să acceseze volume mai mari de comenzi. Deși nu este încă sezonul montărilor de PVC, comenzile încep să apară și din zi în zi tot mai multe.

Recent a demarat Runda a 2 de granturi, în cadrul căreia au fost depuse 31 de aplicații. Vizitele în teren au demonstrat că tinerii noștri sunt foarte inventivi și își doresc un loc de muncă în Republica Moldova și pot schimba fața acestei țări!

 Proiectul „APT – Antreprenoriat Pentru Tinerii din raioanele Ungheni, Călărași și Nisporeni” a fost inițiat în ianuarie 2024 și este parte a proiectului național „Abilitarea tinerilor antreprenori din Republica Moldova” , finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Help-Hilfe zur Selbsthilfe e.V (Germania) în colaborare cu organizațiile locale AO „Pro Cooperare Regională”, AO „Demos”, AO „Homecare” și AO Asociația de Educație Civică „Viitorul Începe Azi” în calitate de partener local.  

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a organizat în perioada 16-20 martie, 2025, o vizită de studiu la sediul NATO de la Bruxelles pentru un grup de cinci tineri, care creat infografice și videouri orientate spre contracararea narațiunilor rusești de dezinformare în Republica Moldova. Vizita de studiu a fost parte a proiectului „Semnalarea dezinformării și a informațiilor false în Republica Moldova”, finanțat de către Divizia de Diplomație Publică a NATO și implementat în perioada decembrie 2024 – martie 2025.

„Vizita la sediul NATO a fost una benefică, oferindu-ne o perspectivă aprofundată asupra provocărilor geopolitice din regiune. Întâlnirile și discuțiile avute, ne-au ajutat să înțelegem mai bine rolul NATO și importanța cooperării pentru securitatea regională. A fost o experiență care ne-a consolidat cunoștințele”, a spus Mihail Nesteriuc, participant al vizitei de studiu.

„Vizita de studiu a fost o experiență valoroasă, oferindu-ne oportunitatea de a înțelege mai bine sprijinul pe care NATO îl acordă Republicii Moldova în lupta împotriva dezinformării. Având în vedere amploarea fenomenului în spațiul mediatic (și nu doar) din țară, implicarea NATO este esențială pentru consolidarea eforturilor de combatere a manipulării informaționale și contribuie la aprofundarea cunoștințelor despre sprijinul internațional acordat, în special în contextul actualei situații geopolitice din regiune”, a declarat Ruslan Graur, participant al vizitei de studiu.

„Vizita de studiu a fost o oportunitate de a înțelege mai bine rolul NATO în asigurarea securității globale, dar și în combaterea dezinformării, care astăzi este o provocare tot mai mare. Am aflat multe despre modul în care NATO sprijină statele partenere în consolidarea rezilienței informaționale și despre mecanismele prin care se contracarează manipularea mediatică. Aceste informații sunt esențiale pentru înțelegerea modului în care propaganda și știrile false pot influența percepția publică asupra securității și cooperării internaționale”, a spus Snejana Jitari, participantă la vizita de studiu.

„O doză de inspirație mi-a oferit vizita de studiu la sediul central NATO, unde, în urma discuțiilor cu cu personalul de acolo, mi-am reconfirmat faptul că NATO nu înseamnă doar armament și tehnologie militară, dar este un spațiu extrem de mare în care pe primul loc se pune viața umană. Este o perioadă în care Republica Moldova este vulnerabilă în fața dezinformării în masă, iar NATO a dat dovadă de deschidere pentru a oferi suportul necesar și în acest sens”, a menționat Radu Sultan, participant.

„Vizita la sediul NATO a fost o oportunitate pentru discuții profunde asupra provocărilor geopolitice actuale. Informațiile și opiniile primite ne-au permis să înțelegem mai bine prioritățile strategice ale Alianței și impactul acestora asupra securității regionale”, a afirmat Natalia Iasibas, participantă.

„Vizita aceasta ne-a convins odată în plus de faptul că interesul extern pentru sprijnirea R. Moldova a crescut foarte mult începînd cu 2022, dar și de faptul acestui interes trebuie să-i corespundă societatea civilă, mediul academic, actorii politici și toți cetățenii interesați ca țara noastră să continue procesul de integrare europeană și de apropiere de comunitatea internațională liberă și care privește către viitor”, a specificat Mihai Țurcanu, membru al echipei de organizare din cadrul IDIS „Viitorul”.

Prima activitate a proiectului a fost organizarea unui atelier practic, unde Ion Tăbîrță, director executiv al Centrului de Informare și Documentare NATO din Republica Moldova, a vorbit despre campaniile de dezinformare online ale Rusiei împotriva statelor occidentale, inclusiv împotriva Republicii Moldova. Totodată, la același atelier, tinerii au învățat de la Nina Bolocan, să creeze infografice și videouri orientate spre contracararea narațiunilor rusești de dezinformare.

Ulterior, tinerii au avut la dispoziție trei săptămâni să creeze videouri și infografice, orientate spre contracararea narațiunilor rusești de dezinformare în Republica Moldova, care au fost prezentate în cadrul a trei hackathoane, desfășurate pe 6, 11 și 18 februarie, 2025.

Obiectivul general al proiectului „Semnalarea dezinformării și a informațiilor false în Republica Moldova” este de a sprijini efortul de contracarare a amenințărilor de dezinformare și de manipulare venite din partea Federației Ruse, care vizează Republica Moldova. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: creșterea capacităților tinerilor, studenților și formatorilor de opinie în domenii precum: gândirea critică, educația media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial. De asemenea, se urmărește creșterea rezilienței societății moldovenești în ceea ce privește gândirea critică, educația media și rezistența la dezinformare printr-o acțiune de conștientizare și vizibilitate pe rețelele sociale, concepută special pentru a semnala campaniile de dezinformare și informații false promovate de Rusia și de interpușii acesteia.

***

Proiectul „Semnalarea dezinformării și a informațiilor false în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul”, în perioada decembrie, 2024-martie, 2025, este susținut financiar de către Divizia de Diplomație Publică a NATO.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook – https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul de Youtube - //www.youtube.com/@idisviitorul8539" style="text-decoration: underline; color: #0d4da1;">https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

http://viitorul.org/ro/content/un-grup-de-tineri-efetuat-o-vizit%C4%83-de-studiu-la-baza-nato-din-bruxelles-organizat%C4%83-la

Protocol Group – expertiza în protocol și organizare la cel mai înalt nivel

Pe 25 martie 2025, Protocol Group a avut onoarea de a participa în calitate de partener organizatoric și protocolar la Conferința Internațională a Consultanței în Afaceri și Management – „Consulting 4 Business Growth”, desfășurată la MAIB Park, Chișinău.

Acest eveniment de referință, organizat de ACAM și susținut de Guvernul Elveției prin proiectul OPTIM, în colaborare cu MAIB Business, a reunit peste 250 de participanți – consultanți în afaceri, antreprenori, investitori, reprezentanți ai instituțiilor publice și ai organizațiilor internaționale.

🔹 Protocol Group a asigurat un cadru profesional, coerent și elegant al conferinței, prin:

• Pregătirea membrilor ACAM pentru participare din punct de vedere al etichetei, prezenței scenice și codului de conduită profesională;
• Coordonarea tuturor aspectelor protocolare și logistice – de la fluxul invitaților și înregistrare, la amenajarea spațiilor și asistarea speakerilor;
• Moderarea unuia dintre blocurile de conferință, oferind continuitate și claritate în desfășurarea panelurilor;
• Elaborarea și structurarea „Minutes of the Meeting” – document esențial pentru păstrarea concluziilor și propunerilor formulate în cadrul conferinței;
• Supravegherea brandingului evenimentului, organizarea materialelor vizuale, a ecusoanelor și a insignei membrilor;
• Colaborarea în dezvoltarea strategiei de marketing și vizibilitate, în cooperare cu partenerii de comunicare.

🌍 Ne aflăm într-o perioadă de transformări profunde, în care protocolul și eticheta nu mai reprezintă doar o formă de organizare, ci un instrument strategic de poziționare, credibilitate și încredere în cadrul relațiilor profesionale. Protocolul, în viziunea noastră, înseamnă valoare adăugată, respect pentru participanți, coerență în prezentare și leadership în comunicare.

💼 Conferința a demonstrat că doar prin atenție la detalii, expertiză și coordonare impecabilă, un eveniment de business poate deveni un adevărat instrument de dezvoltare economică. Protocol Group își asumă această misiune și o livrează cu responsabilitate și excelență.

📍 Mulțumim ACAM pentru încrederea acordată și tuturor partenerilor pentru colaborarea impecabilă. Suntem onorați să contribuim activ la consolidarea unui mediu de afaceri profesionist, elegant și eficient.

Loredana Rîbacov, elevă la Gimnaziul „Liubomir Chiriac” din comuna Antonești, raionul Cantemir, este o tânără care s-a remarcat prin dedicarea și entuziasmul cu care a îmbrățișat inițiativa de jurnalism comunitar implementată de A.O. Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară. După o activitate de informare organizată în localitate, Loredana a decis să se implice în proiect, demonstrând rapid aptitudini de tânără jurnalistă comunitară.

Ea a abordat o problemă care afectează tinerii și tinerele din comuna Antonești și anume lipsa unui spațiu adecvat pentru activități recreative. În articolul său, Loredana descrie modul în care adolescenții/adolescentele din comună sunt nevoiți/nevoite să se reunească în locuri care nu corespund nevoilor și intereselor lor. Printr-o argumentare clară și exemple concrete, ea subliniază consecințele pe care această situație le are asupra dezvoltării personale și sociale.

Pentru a accentua și mai mult importanța subiectului, Loredana a participat la o ședință organizată cu reprezentanții autorităților publice locale (APL) din Antonești, unde a prezentat cu mult curaj problema semnalată în articol. Intervenția sa a evidențiat nevoia unei colaborări strânse între autorități, instituțiile de învățământ și comunitate pentru crearea unui spațiu sigur și atrăgător, menit să ofere oportunități de socializare și dezvoltare personală pentru tinerii și tinerele din comună.

Prin demersul său, Loredana demonstrează cum jurnalismul comunitar poate oferi tinerei generații o voce, transformând-o într-un veritabil catalizator al schimbării.

Articolul scris de Loredana este disponibil pe jurnalist.md sau poate fi accesat pe linkul de mai jos:

• https://bit.ly/4hmBAvh 

Experiența Loredanei în proiect

„Scrierea articolului despre lipsa spațiilor pentru tineri a fost o experiență interesantă. Am analizat problema, am adus argumente și exemple, evidențiind nevoia unor locuri de socializare și activități. De asemenea, am propus soluții, precum amenajarea unor parcuri moderne. A fost o oportunitate de a ne exprima ideile și de a ne implica în comunitate.”

Acest material este realizat de Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Suedia. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Protocol Moldova – arta evenimentelor impecabile! 

Suntem bucuroși să vă anunțăm că am lansat site-ul nostru, disponibil în trei limbi. Am lucrat mult timp la crearea lui și am investit în acesta efort, experiență și dorința de a atinge perfecțiunea.

Aici puteți găsi informații utile despre echipa noastră, experiența noastră profesională și răspunsuri la cele mai frecvente întrebări.

Creăm evenimente unde fiecare detaliu contează pentru a impresiona – de la întâlniri oficiale și conferințe de afaceri până la ceremonii rafinate.

Protocolul și eticheta sunt întotdeauna sub controlul echipei noastre de profesioniști.

📍 Aflați mai multe despre noi și proiectele noastre pe https://www.protocolmoldova.com/

________________________________

Protocol Moldova – искусство безупречных событий! 
Спешим вам сообщить, мы разработали свой сайт, который доступен на 3-ех языках. Мы работали над его созданием долгое время и вложили в него старания, свой опыт и стремление к совершенству
Здесь вы можете узнать много полезной информации о нашей команде и о нашем трудовом опыте, а также получить ответы на самые задаваемые вопросы.

Мы создаём мероприятия, где каждая деталь работает на впечатление: от официальных встреч и деловых конференций до изысканных церемоний.

Протокол и этикет – всё под контролем нашей команды профессионалов.

📍 Узнайте больше о нас и наших проектах на ProtocolMoldova.com (https://www.protocolmoldova.com/)

7 februarie 2025, am lansat raportul „Femeile cu dizabilități din Moldova: Victime invizibile pentru lege și societate” – un document care scoate la lumină realități dureroase și mult prea des ignorate. Acest studiu a fost realizat cu un scop clar: să ofere date concrete, să genereze soluții și să mobilizeze autoritățile, societatea civilă și partenerii de dezvoltare pentru schimbări reale.

Cifrele din raport sunt alarmante:

96,3% dintre femeile chestionate au experimentat violență bazată pe gen.

100% dintre ele au suferit efecte psihologice – anxietate, depresie, stres cronic.

63% dintre cazuri s-au petrecut chiar în locuința victimelor, iar 37% în spațiul public.

25,9% au fost victime ale violenței sexuale, iar 59,3% ale violenței fizice.

37% dintre victime încă locuiesc cu agresorul, prinse într-un cerc vicios al dependenței și fricii.

Aceste cifre reflectă o problemă sistemică care necesită acțiuni urgente și o schimbare de paradigmă în protecția victimelor.

Evenimentul de astăzi a fost un moment de solidaritate și determinare. Am fost profund impresionați de susținerea și implicarea largă a comunității naționale și internaționale.

Peste 50 de ONG-uri au fost alături de noi, reafirmând că această problemă trebuie abordată cu responsabilitate și acțiuni concrete.

Reprezentanți și reprezentante ale ATAS-urilor și CTAS-urilor au participat activ la această discuție crucială, demonstrând că instituțiile din teritoriu sunt pregătite să fie parte din soluție.

Doamnele Mariana Lucreteanu , Secretară de Stat, Ministerul Afacerilor Interne, și Morozova Marina, Deputată, Președinta Comisiei Protecție Socială, Sănătate și Familie, au exprimat angajamente ferme pentru îmbunătățirea mecanismelor de protecție a femeilor cu dizabilități, consolidarea cadrului legislativ și crearea unor servicii accesibile pentru victime.

Excelența Sa Margret Maria Uebber, Ambasadoarea Germaniei în Moldova, și Dr. Karina Nersesyan, Reprezentanta UNFPA în Moldova, ne-au onorat cu prezența lor, confirmând sprijinul partenerilor de dezvoltare în eforturile pentru eliminarea violenței împotriva femeilor cu dizabilități.

Această solidaritate și deschidere ne dau speranță!

Raportul „Femeile cu dizabilități din Moldova: Victime invizibile pentru lege și societate” poate fi analizat și descărcat aici: https://docs.google.com/document/d/1wA3AevOvycBcQciuWIz4-w41oJoo1AXfzcEdzJCBon4/edit?usp=sharing

Acest studiu a fost conceput și realizat de Asociația Antreprenorilor cu Dizabilități din Republica Moldova – „Abilități Europene Fără Limită” (AEFL Moldova), cu susținerea Asociației Norvegiene pentru Incluziune și Egalitate de Șanse (ANIES) și Institutului Norvegian de Cercetare Sociologică și de Analiză Socială din Oslo (INCSAS), în parteneriat cu A.O. Parteneriatul Aleselor Locale Pentru Sprijinul Comunitar – "PALSC" și A.O. Rețeaua Națională a Femeilor cu Dizabilități din Republica Moldova.

Ce urmează?

Nu ne vom opri aici! Concluziile raportului sunt un punct de plecare pentru acțiuni concrete:

Adăposturi accesibile pentru victimele cu dizabilități.

Mecanisme eficiente de raportare a violenței.

Sprijin financiar real pentru independența economică a femeilor cu dizabilități.

Campanii de educație și conștientizare, astfel încât nimeni să nu mai fie lăsat în întuneric.

Distribuie acest mesaj!

Este timpul să transformăm datele din raport în acțiuni reale. Fiecare sprijin contează, fiecare voce poate face diferența!

Peste o mie de copii și tineri din raionul Criuleni vor avea acces gratuit la ateliere de creație, traininguri, activități recreative și educaționale în cadrul unui spațiu special amenajat, destinat dezvoltării personale și cunoașterii. Proiectul este implementat de către The Moldova Project cu suportul Kaufland Moldova. 

Sala de joacă și lectură sau ludoteca din satul Mașcăuți, parte a rețelei de 16 ludoteci create de asociația The Moldova Project, va răspunde nevoilor intelectuale a copiilor de toate vârstele și va oferi un spectru larg de activități pentru stimularea curiozității și creativității. Pedagogii sociali sau coordonatorii acestor săli, utilizează o varietate de jocuri educaționale, interactive și recreative pentru a observa reacțiile copiilor, tiparele comportamentale și specificul emoțiilor manifestate. Terapia și studiul prin joc ajută la explorarea și exprimarea trăirilor interioare, facilitând procesul de vindecare și dezvoltare personală.

VICTORIA MOROZOV, președinta Asociației The Moldova Project:

„În satele din Republica Moldova există un deficit acut de servicii extrașcolare destinate copiilor și adolescenților, precum și de opțiuni de educație alternativă. Copiii din familii vulnerabile devin ușor victime ale dependențelor și tiparelor negative moștenite din generație în generație. Noi, asociația The Moldova Project, ne-am propus să rupem lanțul vulnerabilității și să oferim copiilor medii sigure, protejate, cu o multitudine de oportunități pentru a dezvolta abilitățile ce le au, pentru a genera visuri și obiective concrete pentru viitor. Fiecare copil are un potențial enorm ce trebuie explorat și valorificat.”

Ludoteca din Mașcăuți va oferi copiilor un mediu sigur și prietenos, unde vor putea studia, cerceta, unde vor putea face temele pentru acasă, participa la ateliere de creație, ar putea viziona filme documentare sau pur și simplu se vor putea juca într-un mediu incluziv și relaxant. Proiectul pune un accent deosebit pe sprijinirea copiilor din familii vulnerabile, ajutându-i să depășească barierele emoționale și sociale. 

Cristina Aramă, manager Corporate Affairs Kaufland Moldova 

„La Kaufland Moldova, considerăm că educația este cheia progresului comunității. Sprijinind inițiative precum amenajarea unui spațiu de joacă și lectură în raionul Criuleni, ne dorim să le oferim posibilitatea copiilor și tinerilor să acceseze gratuit resurse care le vor stimula curiozitatea și dorința de a învăța.  Suntem convinși că, prin educație, putem transforma viețile celor mici și le putem oferi oportunități reale pentru un viitor mai bun”. 

Implementarea acestui proiect a fost creionată în cadrul campaniei „Să fii Moș Crăciun e Simplu”, ce a avut loc în incinta unui magazin Kaufland din Chișinău. Suma de aproape 406 mii de lei, donată asociației The Moldova Project pentru deschiderea ludotecii în satul Mașcăuți, a echivalat cu valoarea tuturor cumpărăturilor ce au fost făcute la câteva case de marcat deservite de persoane publice precum ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun, reprezentanții asociațiilor de business, directorii la diverse companii, mai mulți diplomați, influenceri, dar și vedete ca Satoshi, Tatiana Turtureanu,  Geta Burlacu, Aura, Dianna Rotaru. Campania, desfășurată pe 21 decembrie 2024, a avut un puternic ecou la nivel național, promovând solidaritatea și generozitatea.

Ulterior, proiectului i s-au alăturat și alți parteneri valoroși, care au sprijinit finalizarea construcției și amenajarea spațiului destinat copiilor. Lucrările sunt în derulare în incinta gimnaziului „Ion Sîrbu” din satul Mașcăuți și se preconizează finalizarea acestora până la vara anului 2025. Deschiderea oficială a ludotecii va fi marcată de o petrecere specială pentru copiii din comunitate.

Un astfel de serviciu de educație alternativă, dedicat copiilor și părinților din mediul rural, este dezvoltat de asociația The Moldova Project mai bine de 10 ani. Experiența unor astfel de săli care oferă servicii educaționale multidimensionale, oferind copiilor protecție și un mediu propice pentru dezvoltare, a fost preluată din Italia și adaptată necesităților locale. 

Beneficiile ludoterapiei sunt recunoscute la nivel internațional, numeroase organizații de profil confirmând că peste 70% dintre copiii care beneficiază de această formă de terapie înregistrează progrese semnificative în procesul de studiu și deprinderea unor modele sănătoase de viață. 

Helvetas Moldova se bucură cu încă 20 bravi absolvenți ai cursul de antreprenoriat desfășurat de data aceasta la Bălți! Pe parcursul a 4 săptămâni, participanții au învățat cum să-și creeze un plan de afaceri solid, să elaboreze strategii de marketing și să-și digitalizeze afacerea. De la branding și copywriting până la securizarea afacerii, fiecare modul îi ajută să-și transforme ideile în realitate.

Acest program a fost creat pentru refugiați și moldovenii cu grad de vulnerabilitate, oferindu-le instrumentele necesare pentru independență financiară și integrare pe piața muncii a Republicii Moldova.

Mulțumim echipei BUSINESS ACCELERATOR care au mentorat elevii pe parcursul instruirilor!

__

Aceste activități sunt organizate în cadrul proiectului „Creșterea rezilienței prin angajare și coeziune socială”, implementat în consorțiu de Helvetas, HEKS - EPER Moldova și NRC, cu suportul financiar al Guvernului Elveției.  

Cozma Ruslana, elevă în clasa a IX-a la Liceul Teoretic „Ioan Vodă” din Cahul, este o tânără activă, implicată în multiple inițiative de impact în comunitatea sa, fiind și o jurnalistă comunitară pasionată de schimbare. În cadrul proiectului „V.O.C.E.”, Ruslana a adus în prim-plan o problemă importantă care afectează siguranța locuitorilor din municipiul Cahul: câinii vagabonzi. Această problemă continuă să reprezinte un pericol constant, iar Ruslana nu doar că o semnalează, dar propune și soluții concrete prin care cetățenii pot contribui activ la rezolvarea acesteia.

Articolul scris de Ruslana nu se limitează doar la descrierea situației câinilor vagabonzi, ci include și recomandări clare pentru implicarea cetățenilor în rezolvarea problemei. Ea face apel la donații și la redirecționarea a 2% din impozitul pe venit către organizația care se ocupă de sterilizarea câinilor vagabonzi. Un exemplu concret este Punctul de Sterilizare „ScoobyDoo”, care se implică activ în controlul populației de câini prin sterilizare și adopție, având un impact semnificativ în reducerea numărului acestora.

Ruslana subliniază importanța susținerii continuării activității acestei organizații, care depinde de resurse financiare pentru achiziționarea hranei pentru câini, pentru tratamentele medicale necesare, precum și pentru îmbunătățirea condițiilor de adăpostire a animalelor. Toate aceste măsuri sunt esențiale pentru a asigura un mediu mai sigur și mai curat pentru locuitorii din Cahul.

Această experiență a Ruslanei subliniază puterea jurnalismului comunitar de a inspira tinerii și tinerele să contribuie activ la soluționarea problemelor din comunitățile lor. Implicarea sa este un exemplu despre cum vocea unei tinere poate influența pozitiv realitatea locală, făcându-le pe toate persoanele din jurul său să conștientizeze că schimbarea începe cu fiecare dintre noi.

Articolul scris de Ruslana este disponibil pe jurnalist.md sau poate fi accesat pe linkul de mai jos:

1. https://bit.ly/4kxtyCx 

Experiența Ruslanei în proiect

„A fost o experiență pe care de mult am așteptat să o trăiesc,  iar A.O. C.R.D.C mi-a oferit această oportunitate. La început, mi-a fost greu să scriu despre o problemă din comunitatea mea, pentru că nu prea mă întâlneam cu dificultăți care mă pot deranja constant și pentru că chiar dacă nu-mi plăceau anumite chestii din jurul meu, nu am avut puterea de a mă opune sau de a mă implica mai mult în rezolvarea problemei comunitare. După această sarcină, am privit totul din jurul cu alți ochi, din altă perspectivă, astfel înțelegând că sunt provocări comunitare. Am avut șansa de a cunoaște oameni noi, cu care pe viitor să pot colabora și să mă ajute cu un sfat, părere. Mi-a plăcut atmosfera organizării, toată lumea a fost foarte prietenoasă și deschisă pentru noi aventuri.”

Acest material este realizat de Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Suedia. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Jurnalismul comunitar reprezintă un instrument puternic pentru informarea și mobilizarea comunităților locale în scopul rezolvării unei probleme. Anastasia Dermenji, participantă în cadrul proiectului „V.O.C.E.”, ne împărtășește părerea sa despre jurnalismul comunitar și impactul pe care acest proiect l-a avut asupra ei.

Ce te-a motivat să participi la proiectul „V.O.C.E.”?  Am fost motivată de dorința de a înțelege mai bine jurnalismul comunitar și de a învăța cum pot aborda subiecte locale într-un mod autentic și responsabil. Mi-a plăcut ideea de a colabora cu profesioniști din domeniu și alți tineri pasionați de jurnalism.

Care sunt principalele diferențe dintre jurnalismul comunitar și cel tradițional? Spre deosebire de jurnalismul tradițional, care se axează pe obiectivitate și evenimente de amploare națională sau internațională, jurnalismul comunitar este mai apropiat de cetățeni. Acesta pune accent pe realitățile locale, implicarea directă a comunității și un ton mai personal. De asemenea, permite cetățenilor să contribuie activ la crearea conținutului, consolidând astfel sentimentul de apartenență și implicare civică.

Poți să ne împărtășești o experiență care ți-a subliniat importanța jurnalismului comunitar? Participarea la proiect mi-a oferit o nouă perspectivă asupra modului în care jurnalismul poate influența pozitiv comunitatea. Pe lângă dezvoltarea abilităților de scriere și documentare, am învățat să prețuiesc vocea comunității în mass-media. Interacțiunea cu jurnaliști experimentați și alți tineri pasionați de jurnalism a fost extrem de motivantă și valoroasă.

Cum poate jurnalismul comunitar contribui la întărirea comunităților locale? Jurnalismul comunitar îi motivează pe cetățeni să acționeze pentru rezolvarea problemelor locale, fie prin voluntariat, fie prin inițierea unor proiecte comunitare. Când comunitatea se vede reflectată în articole și reportaje, membrii acesteia se simt mai implicați și mai conectați.

Cum influențează jurnalismul comunitar transparența autorităților locale? Jurnalismul comunitar joacă un rol esențial în sporirea transparenței și responsabilității în rândul autorităților locale. Investigațiile și articolele bine documentate atrag atenția publicului asupra deciziilor administrative, utilizării fondurilor publice și problemelor care necesită soluții urgente.

Cum poate jurnalismul comunitar să încurajeze participarea cetățenilor? Prin evidențierea problemelor locale și oferirea unei platforme pentru vocile comunității, jurnalismul comunitar stimulează implicarea cetățenilor. Articolele, interviurile și reportajele pot transforma indiferența în acțiune, motivând oamenii să participe la discuții și proiecte.

Cum poate fi susținut jurnalismul comunitar în viitor? Pentru a se dezvolta și susține, jurnalismul comunitar trebuie să se adapteze la noile tehnologii și să implice activ comunitatea. Platformele online și rețelele sociale facilitează distribuirea rapidă a informațiilor și crearea unor spații de discuție între cetățeni.

Ce ai învățat din experiența ta cu jurnalismul comunitar? Experiența cu jurnalismul comunitar mi-a arătat cât de important este ca vocile comunităților să fie auzite și cât de mult poate contribui acest tip de jurnalism la schimbări reale. Prin articole bine documentate și relatări autentice, comunitățile devin mai unite, iar cetățenii mai implicați în rezolvarea problemelor locale.

În concluzie, jurnalismul comunitar nu doar că informează, ci și mobilizează comunitățile pentru a deveni mai puternice și mai solidare.

Acest material este realizat de Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Suedia. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Completează Declarația cu privire la impozitul pe venit până pe 30 aprilie!

Am început anul 2025 cu discuții aprinse despre eficiență energetică, despre economisire, politică, bani, călătorii și multe altele. Se întîmplă că donațiile, voluntariatul și alte activități altruiste sunt „la modă” doar de sărbători, de obicei, în ajun de Crăciun sau de Paști. Anul acesta Paștele va fi sărbătorit de moldoveni pe 20 aprilie, iar până atunci, o mare parte de credincioși (și nu doar) ar putea contribui semnificativ pentru dezvoltarea proiectelor sociale. 

Întrebare firească. Dacă nu avem bani, cum putem ajuta? 

Mulți oameni nu cunosc, dar în Republica Moldova, statul a implementat 8 ani în urmă un mecanism democratic, ce permite ca o parte din impozitul plătit statului de către angajați să fie oferit mediului nonguvernamental, sau asociațiilor și cultelor ce desfășoară activități în folosul societății. Cu alte cuvinte, oricine  muncește oficial și plătește impozite are dreptul de a indica în declarația privind impozitul pe venit organizația ce va primi 2% din valoarea acelui impozit plătit statului. Banii într-adevăr sunt redirecționați de stat și ajung pe conturile organizațiilor beneficiare. Ce-i drept, cam greoi este acest proces, dar guvernul a promis că va fi mai bine și a aprobat la data de 26 februarie 2025 modificarea Regulamentului cu privire la mecanismul desemnării procentuale. O primă modificare se referă la reducerea termenelor de realizare a acțiunilor legate de validarea și transferul către beneficiari a sumelor de desemnare procentuală, drept consecință a prelucrării mai rapide a declarațiilor privind impozitul pe venit prezentate de către persoanele fizice prin care se efectuează desemnarea procentuală. Pe de altă parte, trebuie să știți că sumele transferate organizațiilor respective sunt verificate și fiecare cheltuială este transparentă.

Cum poți redirecționa 2% online  (pentru persoane fizice cu semnătură electronică)

Asigură-te că ai certificatele și aplicația MoldSign actualizată (cdn.cts.md/moldsign/).

Autentifică-te pe portalul servicii.fisc.md → Persoane Fizice → Declarație electronică → Accesarea serviciului (sau direct: servicii.fisc.md/edec.aspx).

Mergi la Declarații → Declarație Nouă → Declarație Precompletată – CET18.

La finalul declarației precompletate, apasă pe Modifică.

Opțional: bifează Diseminarea mesajelor cu caracter fiscal.

În Secțiunea a cincea, completează câmpul M1 cu codul fiscal al organizației beneficiare.

Salvează și previzualizează declarația pentru verificare suplimentară, apoi aplică semnătura electronică și apasă Trimite.

Termen limită: 30 aprilie

Scurta istorie a mecanismului 2%

Anul 2024 a fost cel de-al 8-lea an în care persoanele fizice plătitoare de impozite din Republica Moldova au avut dreptul de a redirecţiona 2% din impozitul lor pe venit către o organizaţie necomercială sau o entitate religioasă.

În 2016, când pentru prima oară a apărut oportunitatea de a direcționa 2 % din venit pentru o cauză nobilă, peste 16 mii de moldoveni cand au completat declarația pe venit au menționat codul fiscal asociației sau organizației de cult care ar beneficia de 2 % din suma totala a contribuției personale. În 2020, numărul celor ce au direcționat bani prin acest mecanism a fost aproape 25 de mii de persoane. Peste 2 ani, în 2022,  aproape 35 de mii de cetățeni au direcționat bani către societatea civilă. Situașția nu s-a schimbat aproape deloc în 2024, numărul cetățenilor care au directionat 2% din impozitul pe venit fiind 35.175 de persoane. 

Anul trecut, de cele mai multe desemnări cu cele mai mari sume au beneficiat organizaţiile cu sediul în mun. Chişinău. Deşi contribuabilii cu reşedinţa în mun. Chişinău au desemnat circa 50% din suma totală validată, organizaţiile beneficiare din mun. Chişinău au primit cea mai mare parte din sumă, peste 10 milioane de lei. În anul 2024, suma totală direcționată societăți civile prin acest mecanism a fost puțin  peste 14, 5  milioane de lei.

Sursa: sfs.md

Cine poate beneficia de ajutor?

Potrivit legislaţiei, beneficiari ai desemnării procentuale sunt: 

a) asociaţiile obşteşti, fundaţiile şi instituţiile private înregistrate în Republica Moldova care desfăşoară activităţi de utilitate publică, cu condiţia că acestea îşi desfăşoară activitatea timp de cel puţin un an şi nu au datorii la bugetul public naţional pentru perioadele fiscale anterioare; 

b) cultele religioase și părţile componente ale acestora înregistrate în Republica Moldova care desfășoară activităţi sociale, morale, culturale sau de caritate, cu condiţia că acestea își desfășoară activitatea timp de cel puţin un an și nu au datorii la bugetul public naţional pentru perioadele fiscale anterioare.

Doar 4% dintre persoanele angajate în câmpul muncii în Republica Moldova direcționează 2% din impozitul pe venit către organizațiile neguvernamentale și cultele religioase.

În opinia Victoriei Morozov, președinta Asociației Obștești „The Moldova Project”, sunt mai multe motive pentru care, în cei opt ani de implementare, acest mecanism încă nu este foarte popular și nu oferă acea fundație financiară de care ar avea nevoie sectorul neguvernamental: 

„Măsurile de simplificare, de debirocratizare și eficientizare a mecanismului 2% din partea statului sunt extrem de necesare. În prezent, să redirecționezi acest ajutor pare a fi un procedeu simplu, dar totodată, complicat. Un procent mult prea mic din populație deține semnătura electronică, deși este extrem de ușor să fie obținută la un operator de telefonie mobilă sau prin alte metode.   Completarea declarației în format fizic presupune deplasare la un sediu al Serviciului Fiscal, iar completarea și trimiterea prin serviciul poștal, tot presupune un efort în plus. 

Totodată, noi, societatea civică, suntem conștienți de importanța vocii noastre, a mesajului ce-l transmitem în perioada martie-aprilie a fiecărui an. Noi trebuie să fim vocali, să explicăm , să promovăm această oportunitate ce ni se oferă, astfel încât efortul cetățenilor să fie unul motivat și cu impact. În ultimii doi ani, asociația The Moldova Project a încasat circa 140 de mii de lei prin acest mecanism și este o sumă extrem de importantă pentru noi. Am procurat motorină pentru deplasările ce le facem zilnic în sate la familiile social-vulnerabile, am acoperit cheltuielile logistice, de alimentație a copiilor din familii defavorizate. 

Acest instrument de finanțare denotă importanța coeziunii sociale, a solidarității, căci cele 2% nu reprezintă, la nivel individual o sumă mare. De obicei, este vorba despre o contribuție de până la o mie de lei. Ceea ce contează este numărul de susținători, de concetățeni care cunosc despre misiunea specială a organizației sau instituției, care conștient depun un mic efort pentru a oferi o susținere financiară pentru realizarea unui ideal personal și comunitar. 

Personal, cred că resursele ce reușim să le colectăm prin acest mecanism sunt extrem de valoroase, implicit la nivel emoțional, căci descriu eficiența mesajelor noastre ce le transmitem în societate.”

Despre Asociația Obștească „The Moldova Project” (TMP)

Cod fiscal pentru desemnare 2%:  1020620001877

Începând cu anul 2008, Asociația oferă asistență multidimensională familiilor aflate în dificultate, având scopul de a proteja copiii ce se află în situații de risc și de a  crea condiții propice pentru dezvoltare armonioasă. A.O. „The Moldova Project” furnizează lunar un spectru larg de servicii și produse fiecărei familii beneficiare, colaborând strâns cu autoritățile publice locale și centrale, precum și cu partenerii externi și interni. Cu ajutorul programelor multidisciplinare pe termen lung, The Moldova Project pavează o nouă cale menită să stopeze caracterul ciclic al sărăciei. Misiunea asociației conturează schimbarea durabilă, coeziunea comunității și puterea de neegalat a inițiativelor civice.

Nu lăsa această oportunitate să treacă! 

Decide unde merg banii tăi și fii parte din schimbare!

Mai multe informații despre cum ai putea dona prin Mecanismul 2% oricărei din cele 1242 de organizații incluse în LISTA asociaţiilor, fundaţiilor, instituţiilor private beneficiare ale desemnării procentuale (anul 2025), găsești aici: https://2procente.info/

Liceul Teoretic „O. Ghibu” din Orhei, una dintre viitoarele școli model, este pe cale să devină un exemplu de excelență în infrastructura școlară din Republica Moldova. Datorită sprijinului generos din partea statului și companiei Kaufland Moldova, liceul va beneficia de o cantină complet modernizată. Investiția totală, în valoare de aproape 4 milioane de lei, promite să transforme radical experiența de alimentație a elevilor.

Necesitatea modernizării

În prezent, elevii sunt alimentați exclusiv printr-un serviciu de catering, din cauza lipsei unor facilități adecvate pentru depozitarea și prepararea hranei în conformitate cu standardele moderne. Această situație impunea necesitatea unei intervenții majore. Noul proiect aduce nu doar o reamenajare completă a spațiului, ci și modernizarea infrastructurii esențiale, de la rețelele electrice și sistemul de ventilare până la dotarea cu echipamente de ultimă generație. Obiectivul principal este crearea unui mediu sigur și eficient pentru prepararea hranei, într-un cadru care să corespundă celor mai stricte standarde internaționale de siguranță și igienă.

Modernizarea este în plină desfășurare, cu lucrări ample care se desfășoară la ambele niveluri ale blocului alimentar. Proiectul implică reproiectarea completă a spațiilor existente, modernizarea rețelelor electrice, instalarea unui ascensor dedicat transportului produselor și implementarea unui sistem de ventilare performant. Noul spațiu va fi dotat cu echipamente moderne care vor asigura un proces eficient și igienic de preparare a hranei.

Un proiect de importanță națională

Această transformare nu va aduce beneficii doar din punct de vedere logistic. Elevii vor avea acces la o alimentație sănătoasă și echilibrată, contribuind astfel la îmbunătățirea stării generale de sănătate și a climatului școlar. Proiectul își propune să reducă riscurile de contaminare alimentară și să implementeze soluții eficiente din punct de vedere energetic, promovând utilizarea unor echipamente care reduc risipa alimentară.

Această inițiativă ambițioasă se desfășoară în cadrul Parteneriatului Național Moldova pentru Educație, implementat de Asociația Obștească The Moldova Project, sub patronajul Ministerului Educației și Cercetării și al Președinției Republicii Moldova. Programul are drept scop modernizarea a 35 de instituții din Rețeaua Școlilor Model, contribuind la dezvoltarea unui mediu educațional modern și incluziv, capabil să răspundă nevoilor actuale ale elevilor și cadrelor didactice.

La Liceul Teoretic „O. Ghibu” din orașul Orhei învață 1200 de elevi, iar colectivul didactic este format din 65 de profesori. După finalizarea lucrărilor, cantina liceului va putea să ofere servicii de alimentație pentru aproximativ 900 de elevi. În același timp, sufrageria va păstra un caracter multifuncțional, devenind un spațiu prietenos, ideal pentru socializare și petrecerea timpului liber, în afara orelor de studiu, contribuind astfel la dezvoltarea unei atmosfere de învățare și relaxare.

Finalizarea proiectului este planificată pentru aprilie 2025, moment în care cantina liceului „O. Ghibu” va deveni una dintre cele mai moderne și bine echipate unități de alimentație școlară din țară. Această investiție reprezintă un pas esențial spre îmbunătățirea calității educației și a condițiilor de trai pentru elevi.

Visul Angelei, o mamă a șase copii care a supraviețuit violenței în familie, a devenit realitate datorită generozității a peste 410 de oameni care au donat pentru Fondul Ana, gestionat de Coaliția Națională „Viața fără Violență”. Angela și copiii ei au acum o casă, un cămin cald și primitor, datorită cele 12.000 euro donați de comunitatea de Patreon a Fondului și prin donații online.

O poveste de curaj și speranță

Angela, originară din Bălți, a trăit în violență încă din copilărie. La 20 de ani, în speranța unei vieți mai bune, a întemeiat o familie, dar abuzurile au continuat. Într-o zi, a fost nevoită să plece din casa unde locuia cu cei șase copii, dintre care unul diagnosticat cu leucemie, și s-a refugiat într-un centru de plasament din nordul țării, unde a locuit timp de doi ani.

„Când știi că e casa ta, vrei mai repede să te întorci acasă…”

Echipa Coaliției Naționale „Viața fără Violență” a vizitat-o pe Angela în noua sa casă, unde a fost întâmpinată de zâmbetele copiilor și de noii membri ai familiei: un cățel și o pisică. Copiii mai mari își făceau lecțiile, iar cei mici se jucau în camera plină de jucării. Angela este fericită că, copiii se simt în siguranță și au libertatea de a se juca și de a-și chema prietenii. 

                                             Ruslan și Dumitru                                                                                                  Iana și Alisa

„Copiii se simt mult mai liniștiți aici și nu sunt restrânși între pereții unui centru de plasament. Mie încă nu-mi vine să cred că sunt acasă, că nimeni nu va da buzna și-mi va spune că trebuie să plec, să caut altceva”, spune femeia, care pentru prima dată înțelege sentimentul de „acasă”, de liniște și siguranță. Cei mici își împart treptat responsabilitățile ca să o ajute pe mama lor în mica lor gospodărie: pe rând au grijă de rațe, găini, câine, pisică și hamsteri, aduc lemne de foc, spală vasele și fac curat în casă.

Ana, Alisa, Ruslan și Iana                          

Nevoile familiei rămân mari

Deși viața lor s-a îmbunătățit considerabil, nevoile familiei rămân mari. Angela vrea să-și cumpere o mașină de spălat, să-și renoveze bucătăria și să le cumpere haine de primăvara copiilor. Femeia este încrezătoare că va reuși și le va oferi și mai departe, copiilor ei tot de ce au nevoie. Alături de ea este echipa Coaliției, care o va ghida și susține în drumul ei spre libertate.

Susținerea comunității contează

Lipsa unui loc sigur pentru ea și pentru copii, este unul dintre principalii factori care împiedică o femeie să iasă dintr-o relație violentă, conform cercetării „Factorii care descurajează sau încurajează femeile să vorbească despre violență și să iasă din abuz”. Angela este o dovadă a faptului că, femeile care trec prin violență au nevoie de o comunitate alături pentru a-și reconstrui viața. 

Cum poți contribui la schimbarea vieților?

În 2024, Coaliția Națională „Viața fără Violență”, prin Fondul Ana, a oferit o rază de speranță pentru cel puțin 10 femei care au înfruntat violența. Datorită donațiilor online, au oferit:

• Sprijin vital pentru mame minore: 2 fete care au născut în urma abuzurilor sexuale au primit ajutorul necesar pentru a-și construi un viitor.
• Reabilitare medicală: 4 femei au beneficiat de terapii specializate pentru a depăși traumele suferite din cauza violenței.
• Siguranță și protecție: 2 femei și copiii lor au primit un adăpost sigur, temporar, pentru a deveni independente.
• Asistență psihologică specializată: 2 femei au primit sprijin psihologic complex, necesar pentru vindecare.

Când o femeie supraviețuitoare a violenței este sprijinită să-și redobândească puterea, să-și dezvolte abilitățile și să-și cultive încrederea, efectele pozitive se extind în întreaga comunitate. Donația ta unică sau lunară poate transforma întreaga comunitate și să contribuie la abilitarea femeilor, să devină active și competitive pe piața muncii, iar copiii vor fi mai protejați de abuzuri și vor avea șansa de a se dezvolta armonios. 

Fii parte din schimbare!
Donează acum pentru Fondul Ana, online sau pe Patreon, și oferă o șansă la un viitor mai bun pentru femei și copii. Fiecare donație, indiferent de sumă, reprezintă un pas important către siguranță și speranță.

Coaliția Națională „Viața fără Violență” este o rețea națională formată din 22 de organizații profesioniste care lucrează în domeniul prevenirii și combaterii violenței față de femei și copii. Organizațiile membre servicii specializate de asistență  (asistență psihologică, socială, juridică și adăpost temporar) victimelor violenței, organizează campanii de sensibilizare comunitară, desfășoară programe de împuternicire și sprijinire a supraviețuitoarelor violenței, dezvoltăm, îmbunătățesc și monitorizează legislația din domeniu. Fondul Ana este un program de sprijin pentru femeile care au trecut prin violență și au nevoie de ajutor pentru a-și reconstrui viața. 

Natalia Țaruc, cadru didactic de sprijin în cadrul Gimnaziului „Mihai Eminescu” din Cantemir, jurnalistă comunitară și voluntară dedicată, care crede în puterea educației de a forma generații informate și responsabile. Prin implicarea sa activă în proiecte de dezvoltare comunitară, ea promovează educația non-formală, participarea civică și conștientizarea proceselor europene în rândul tinerelor și tinerilor din comunitate. Prin articolele sale, Natalia a reușit să aducă în atenție subiecte esențiale, subliniind rolul educației în pregătirea tinerelor și tinerilor pentru un viitor în care pot lua decizii informate și pot contribui activ la societate.

Unul dintre obiectivele sale principale în cadrul proiectului „V.O.C.E.” a fost informarea tinerilor și tinerelor din Cantemir și Antonești despre importanța aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Pentru a face acest proces mai accesibil și captivant, Natalia a ales o metodă interactivă – jocul „Parcursul European”, o activitate menită să explice într-un mod clar și dinamic etapele integrării europene și beneficiile acestui proces pentru Republica Moldova.

De asemenea, Natalia a inițiat organizarea unui training destinat tinerilor și tinerelor din localitățile Antonești și Leca, asigurând desfășurarea acestuia cu sprijinul trainerului Vitalie Cazacu. În cadrul instruirii, participantele și participanții au explorat conceptul de jurnalism comunitar, au învățat cum să identifice și să semnaleze problemele locale, devenind astfel mai conștiente și conștienți de importanța implicării civice. Prin această inițiativă, Natalia își propune să sprijine generația tânără din comunitate în efortul de a sensibiliza comunitatea și factorii de decizie cu privire la provocările existente.

Pentru a descoperi articolele scrise de Natalia, accesați jurnalist.md sau link-urile de mai jos:

1. https://bit.ly/4b2i6KZ
2. https://bit.ly/4i5idrd
3. https://bit.ly/3QpMsgW

Experiența Nataliei în proiect

„Experiența de a scrie un articol este o provocare care, încă de la început, te pune pe gânduri. Alegerea temei potrivite nu este întotdeauna ușoară, iar găsirea unghiului potrivit de abordare necesită timp și reflecție. Odată ce începi să scrii, ideile prind contur, iar procesul devine tot mai captivant. Pe măsură ce îți exprimi gândurile, îți dorești să transmiți un mesaj clar și relevant. Însă, dincolo de satisfacția de a finaliza articolul, apare și emoția așteptării feedback-ului – o combinație de nerăbdare și curiozitate.”

Acest material este realizat de Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Suedia. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Gațanoga Denisa, elevă în cadrul Gimnaziului din Albota de Jos, este o tânără activă și implicată în diverse inițiative, iar vocea sa se face auzită în cadrul mai multor proiecte atât locale, cât și regionale, dar mai ales în viața comunității sale. Deși este încă la început de drum, ea a demonstrat un interes deosebit pentru îmbunătățirea condițiilor de trai din localitatea sa.

Recent, Denisa a semnalat o problemă importantă legată de starea parcului din Albota de Jos, mai exact de copacii uscați care afectau estetica zonei. În urma acestei constatări, a fost inițiat un proces de mobilizare și sensibilizare a autorităților locale, cerând soluționarea problemei. Astfel, a fost organizată o ședință cu primarul localității, în cadrul căreia s-a convenit revizuirea planului urbanistic și alocarea resurselor financiare pentru procurarea și plantarea de noi copaci.

Prin implicarea sa, Denisa a demonstrat cum jurnalismul comunitar poate juca un rol esențial în soluționarea problemelor la nivel local și cum tinerii și tinerele pot adresa și rezolva provocările cu care se confruntă comunitatea lor.

Articolele scrise de Denisa sunt disponibile pe jurnalist.md sau pot fi accesate prin linkurile de mai jos:

1. https://bit.ly/3QlokvS
2. https://bit.ly/4k4T41E

Experiența Denisei în proiect

„Scrierea articolelor mi-a oferit oportunitatea de a comunica idei, de a dezbate probleme și de a găsi soluții. Prin jurnalismul comunitar putem inspira, educa și influența pozitiv comunitatea, iar participarea în acest proiect m-a ajutat să mă dezvolt personal și să aduc în prim-plan localitatea mea natală, chiar dacă la început mi se părea dificil, am prins curaj și am început să scriu despre problemele comunității. Mi-a plăcut mult participarea la ședință cu APL, unde am învățat lucruri noi, am discutat despre soluții și am înțeles pașii necesari pentru a rezolva problemele locale.”

Acest material este realizat de Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Suedia. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Roșca Valentina, o tânără din localitatea Hagichioi, jurnalistă comunitară, este una dintre acele persoane care nu rămâne indiferentă atunci când identifică o problemă în comunitate. Observând că terenul de joacă din Hagichioi nu beneficiază de umbră, ceea ce pune copiii în pericol de insolație în zilele călduroase, ea a decis să ia atitudine și să semnalizeze situația.

Valentina a adus această problemă în atenția autorităților locale, astfel inițiindu-se un dialog constructiv cu primarul. În urma discuțiilor, s-a convenit că plantarea de copaci este o soluție necesară și fezabilă. Primăria a inclus acest obiectiv în planul de acțiune, cu termen de implementare până în luna aprilie, iar pentru realizarea acestuia s-a propus mobilizarea comunității locale. Locuitorii vor fi implicați activ în procesul de plantare, transformând inițiativa într-un efort comun pentru un mediu mai prietenos și sigur pentru copii.

Inițiativa Valentinei subliniază importanța implicării civice și puterea pe care o poate avea un cetățean activ în modelarea comunității.

Articolele scrise de Valentina sunt disponibile pe jurnalist.md sau pot fi accesate prin linkurile de
mai jos:

1. https://bit.ly/4kgLvFe
2. https://bit.ly/4kbN07M

Experiența Valentinei în proiect

„Consider că jurnalismul comunitar este util, oferind oamenilor o voce și șansa de a aduce schimbări. Identificarea unei probleme și scrierea unui articol sunt provocatoare, dar satisfăcătoare, dezvoltând atât gândirea critică, cât și empatia”

Acest material este realizat de Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Suedia. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Zbîrciog Biatris este o tânără activă, implicată în multiple inițiative atât la nivel local, cât și internațional. În cadrul proiectului „V.O.C.E.” implementat de A.O. C.R.D.C., Biatris a identificat o problemă importantă care afectează tinerii și tinerele din Cahul: lipsa unei informări adecvate despre oportunitățile locale de dezvoltare.

Conștientă de impactul acestei situații, Biatris a inițiat campania online #TineripentruTineri, având ca scop principal creșterea gradului de conștientizare a tinerilor din Cahul cu privire la entitățile și programele destinate acestora. Printr-o serie de postări informative, ea a prezentat diverse organizații și servicii pentru tineret, asigurându-se că tinerii au acces la informațiile necesare pentru a utiliza resursele disponibile în comunitatea lor.

Prin această inițiativă, Biatris a demonstrat un angajament puternic față de binele comunității și față de viitorul tinerilor și tinerelor din Cahul, contribuind astfel la informarea acestora și la consolidarea resurselor locale destinate lor.

Pentru a descoperi articolele scrise de Biatris, accesați site-ul jurnalist.md sau urmăriți linkurile de mai jos. De asemenea, dacă doriți să explorați entitățile promovate în campania #TineripentruTineri, vizitați pagina de Facebook a lui Biatris. 

1. https://bit.ly/4b57wCU 
2. https://bit.ly/4jVMiLT 

Experiența lui Biatris în proiect

„Experiența mea în cadrul proiectului „V.O.C.E.” a fost o oportunitate incredibilă de a învăța și de a contribui la crearea unui jurnalism autentic, aproape de nevoile și realitățile comunității. Am avut șansa de a scrie articole, ceea ce mi-a oferit o perspectivă mai profundă asupra impactului pe care jurnalismul îl poate avea asupra comunității locale. Sunt de părerea că Jurnalismul Comunitar este esențial, deoarece aduce în prim-plan vocea celor adesea neauziți de mass-media tradițională. Prin articolele pe care le-am scris, am înțeles mai bine cât de important să promovăm și să susținem schimbările pozitive la nivel local. Într-o eră în care informațiile pot fi superficiale sau distorsionate, jurnalismul comunitar devine un instrument vital pentru educarea publicului și pentru întărirea coeziunii sociale.”

Acest material este realizat de Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Suedia. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a încheiat marți, 18 februarie, 2025, activitatea a trei hackathoane, unde peste 20 de tineri, participanți ai atelierului privind metodele de identificare și contracarare a dezinformării, au creat și prezentat peste 20 de infografice și videouri, orientate spre contracararea narațiunilor rusești de dezinformare în Republica Moldova. Hachathoanele, care s-au desfășurat pe 6, 11 și 18 februarie, 2025, au fost parte a proiectului „Semnalarea dezinformării și a informațiilor false în Republica Moldova”, finanțat de către Divizia de Diplomație Publică a NATO și implementat în perioada decembrie 2024 – martie 2025.

Carolina Ungureanu, directoare adjunctă a IDIS „Viitorul”, manageră de proiect, a mulțumit participanților pentru implicare și interesul față de subiectul dezinformării, tot mai actual în ultima perioadă. „În cadrul acestor trei hackathoane am dorit să ne concentrăm pe implicarea voastră în promovarea mesajelor corecte asupra unor fenomene vulnerabile pentru societatea noastră. Cetățenii trebuie să aibă la dispoziție mai multe viziuni expuse asupra unor fenomene pentru a nu se lăsa dezinformați. Materialele realizate de către voi, vor fi analizate de către o echipă de experți de la IDIS „Viitorul”, iar pe cei mai inspirați participanți îi așteaptă o vizită de informare la sediul NATO de la Bruxelles, pe care planificăm să o organizăm la începutul lunii martie”, a spus Carolina Ungureanu.

„Astăzi tot mai mult este nevoie de activități pentru a combate efectele negative ale manipulării informaționale și a promova o societate bine informată. Cred că educația media și identificarea surselor care promovează falsuri reprezintă pași fundamentali pentru consolidarea democrației și protejarea valorilor autentice. Este responsabilitatea generației mele să contribuie la un viitor mai sigur și mai informat”, a spus Snejana Jitari, participanță.

„În ultimul timp am participat la o serie de activități dedicate dezinformării, dar încă simt necesitatea să descopăr și alte aspecte legate de acest fenomen. Este o problemă cu care se confruntă Republica Moldova și aici văd suportul generației tinere – să contribuie la combatarea dezinformării”, a declarat Ruslan Graur, participant.

„Am participat în acest proiect din dorința mea de a descoperi mai multe și de a-mi consolida cunoștințele despre riscurile actuale a dezinformării din spațiul nostru, deoarece urmează și eu la rândul meu să intruiesc un grup de 20 de tineri într-un proces de dezvoltare a competențelor lor și a gândirii critice cu scopul de a promova campanii pe social media de combatere a dezinformării”, a menționat Radu Sultan, participant.

„Prin participarea mea am dorit să contribui la schimbarea percepției tinerilor, vorbitori de limba rusă, despre parteneriatele Republicii Moldova cu NATO, demontând miturile frecvente care circulă despre acest subiect. Am dorit să aduc informații clare și obiective pentru a ajuta publicul să înțeleagă corect beneficiile și realitățile acestor parteneriate, iar pentru a ajunge la audiența țintă, am realizat materiale în limba rusă”, a afirmat Natalia Iasibas, participantă.

Prima activitate a proiectului a fost organizarea unui atelier practic, unde Ion Tăbîrță, director executiv al Centrului de Informare și Documentare NATO din Republica Moldova, a vorbit despre campaniile de dezinformare online ale Rusiei împotriva statelor occidentale, inclusiv împotriva Republicii Moldova. Totodată, la același atelier, tinerii au învățat de la Nina Bolocan, să creeze infografice și videouri orientate spre contracararea narațiunilor rusești de dezinformare.

Obiectivul general al proiectului „Semnalarea dezinformării și a informațiilor false în Republica Moldova” este de a sprijini efortul de contracarare a amenințărilor de dezinformare și de manipulare venite din partea Federației Ruse, care vizează Republica Moldova. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: creșterea capacităților tinerilor, studenților și formatorilor de opinie în domenii precum: gândirea critică, educația media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial. De asemenea, se urmărește creșterea rezilienței societății moldovenești în ceea ce privește gândirea critică, educația media și rezistența la dezinformare printr-o acțiune de conștientizare și vizibilitate pe rețelele sociale, concepută special pentru a semnala campaniile de dezinformare și informații false promovate de Rusia și de interpușii acesteia.

***

Proiectul „Semnalarea dezinformării și a informațiilor false în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul”, în perioada decembrie, 2024-martie, 2025, este susținut financiar de către Divizia de Diplomație Publică a NATO.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook – https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul de Youtube - //www.youtube.com/@idisviitorul8539" style="text-decoration: underline; color: #0d4da1;">https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

http://viitorul.org/ro/content/peste-20-de-infografice-%C8%99i-videouri-au-fost-realizate-de-c%C4%83tre-un-grup-de-tineri-interesa%C8%9Bi

Cristina Belîi este o tânără activă și dedicată, care reușește să îmbine studiile la I.P. Colegiul de Medicină Cahul cu participarea în diverse activități de voluntariat și inițiative comunitare.

În calitate de jurnalistă comunitară, Cristina a investigat problema lipsei unei resurse centralizate care să cuprindă toate serviciile și centrele de sprijin pentru persoanele cu nevoi speciale din Cahul. În urma cercetării sale, a descoperit că, deși există mai multe instituții care oferă suport, acestea nu sunt suficient de vizibile pentru cei care ar avea nevoie de ele.

Pentru soluționarea acestei probleme, Cristina a discutat cu reprezentanți ai instituțiilor care oferă aceste servicii, iar analizând în de aproape piața și studiind serviciile prezente pe piață, au fost identificate centrele care oferă acest suport, care pot fi accesat pe acest link.

Lista completă, care include datele de contact ale acestor centre, adresele și serviciile oferite, poate fi accesatăhttps://bit.ly/3WIKiwg. Pentru a face această listă și mai utilă, au fost incluse și servicii similare din Chișinău, astfel încât cei care nu găsesc soluții în Cahul să aibă alternative.

Articolele publicate de Cristina pot fi citite pe jurnalist.md sau accesând linkurile atașate mai jos:

• https://bit.ly/42XEbII
• https://bit.ly/4jXdEky

Experiența Cristinei în proiect

„Sunt mulțumită de acest proiect, organizarea și mentorii mi-au plăcut și m-au ajutat. Consider că această a fost o experiență valoroasă de a explora problemele comunitare și a înțelege că prin jurnalism comunitar ele pot fi soluționate. Procesul de redactare a fost unul mai complicat, dar interesant, prin faptul că a necesitat o analiză atentă a situației, o colectare corectă a datelor și prezentarea lor  sub un mod înțeles cititorilor. Sunt de părere că proiectul nu doar mi-a îmbunătățit abilitățile de scriere și investigare, dar mi-a oferit și încrederea că se pot aduce schimbări pozitive prin jurnalism.”

Acest material este realizat de Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Suedia. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

În primele trei luni de implementare, aproximativ 175 de tineri/tinere din sudul Republicii Moldova au beneficiat de activități de dezvoltare a competențelor digitale și de alfabetizare media în cadrul proiectului „Y-MEDIA: Abilitarea Tinerilor prin Integrare Digitală și Conștientizare Media”, implementat de Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară (A.O. C.R.D.C.). 

Inițiat în octombrie 2024, proiectul a adus un plus de cunoștințe despre alfabetizarea media și gândirea critică în comunitățile din sudul țării. Caravana Filmelor Documentare a ajuns în șase localități - Hîrtop, Cahul, Leova, Cantemir, Tătărăști și Crihana Veche - unde peste 150 de tineri/tinere au participat la proiecții și dezbateri despre despre impactul dezinformării și importanța implicării civice, în societatea modernă. 

Un aspect inovator al proiectului a Digital Media Literacy Lab, atelier intensiv de trei zile, unde 14 tineri/tinere au fost instruiți/instruite în verificarea faptelor, crearea de conținut digital responsabil și dezvoltarea gândirii critice pentru combaterea dezinformării. Trei participante au fost selectate pentru a efectua un internship la portalul de știri ziuadeazi.md, unde aplică noile abilități dobândite, contribuind activ la lupta împotriva dezinformării. 

"Proiectul Y-MEDIA demonstrează că investiția în educația media a tinerilor/tinerelor este esențială pentru dezvoltarea unei societăți informate și reziliente. Prin activitățile noastre, contribuim la formarea unei generații de tineri/tinere capabili/capabile să navigheze critic prin spațiul informațional și să devină agenți ai schimbării în comunitățile lor", a menționat Arabadji Arina, coordonatoarea proiectului 

Până la finalul proiectului în martie 2025, A.O. C.R.D.C. planifică să extindă impactul inițiativei prin organizarea a încă șase proiecții de filme documentare și publicarea unei serii de articole despre problemele comunitare identificate de tinerele jurnaliste. 

Inițiativa face parte dintr-un efort amplu al A.O. C.R.D.C. de a promova valorile democratice și dezvoltarea competențelor digitale în rândul tinerilor/tinerelor, consolidând astfel capacitatea comunităților locale de a face față provocărilor. 

Materialul este realizat de A.O. Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară în parteneriat cu People in Need Moldova în cadrul proiectului "Moldova ASSIST: îmbunătățirea accesului la servicii publice de calitate și a coeziunii sociale", finanțat de Uniunea Europeană.

Revoluția în domeniul inteligenței artificiale nu aduce doar riscuri legate de dezinformare și fake news, ci și oportunități pentru a combate aceste fenomene și de a ne informa corect.
În acest context, suntem încântanți să anunțăm despre lansarea www.european.md – un chatbot menit să demonteze miturile despre integrarea europeană a Republicii Moldova, la fel, să ajute la o mai bună înțelegere la tot ce înseamnă procesul de integrare a Moldovei în Uniunea Europeană.

Află despre avantajele, riscurile și oportunitățile, etapele procesului de integrare europeană pentru țara noastră, accesând chatbotul👉 www.european.md

În plus, acesta este în continuă dezvoltare și actualizare, urmeaza a fi populat cu date, informații noi, care sperăm să contribuie la o mai bună înțelegere a procesului de integrare europeană în societatea noastră. Vă încurajăm să-l testați și să veniți cu feedback pentru îmbunătățirea acestuia!

 -----------------

 Proiectul este implementat de către Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în cadrul programului de suport instituțional finanțat de către Fundația pentru Societate Deschisă, implementat prin intermediul la Institutul pentru Politici și Reforme Europene. 

46 de studenți și studente ai Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea de Stat din Moldova (USM) au participat pe 17 februarie 2025 la un atelier de instruire în domeniul alfabetizării informaționale și educației media. În cadrul evenimentului, tinerii au abordat mai multe subiecte de interes pentru ei și viitoarea lor profesie. Atelierul a fost organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) cu suportul Uniunii Europene.

„A fi jurnalist în timpurile de astăzi nu este deloc ușor. Indiferent ce subiect abordezi, ai o responsabilitate imensă față de public, căruia trebuie să îi aduci informații corecte și bine documentate. Iar acest lucru presupune o pregătire temeinică de pe băncile facultății”, a menționat jurnalista Ana Sârbu, lectoră universitară și formatoare în cadrul atelierului. Ea a salutat ideea CJI de a organiza, pentru studenții de la facultățile de jurnalism din țară, inițieri tematice dedicate explicării în profunzime a noțiunilor și fenomenelor de știri false, dezinformare, deepfake, manipulare, propagandă ș.a., așa cum perioadele de criză prin care trecem în prezent reprezintă adevărate provocări pentru toți, inclusiv pentru reprezentanții mass-media.

„Ați auzit de multe ori și poate chiar v-ați confruntat direct cu știri false. Ce sunt acestea și de unde se iau? Cum se răspândește acest tip de informații? Pentru a răspunde mai ușor, vă propun să examinați câteva materiale video, după care aș vrea să îmi spuneți ce emoții v-au provocat secvențele vizionate”, i-a îndemnat Ana Sârbu pe tinerii jurnaliști în debutul atelierului. Rând pe rând, lectora le-a propus participanților să vizioneze mai multe secvențe video cu știri false și deepfake-uri care circulă preponderent pe rețelele sociale cu scopul de a induce în eroare pentru a deteriora imaginea cuiva, reputația sau de a avea câștig financiar sau politic. „Ce stări v-au provocat aceste video? Ați simțit frică, îngrijorare, neînțelegere, dezamăgire, tristețe? Dacă o știre sau un video vă trezește prea multe emoții, verificați-o din mai multe surse. De obicei, dezinformarea se bazează pe astfel de emoții. Dezinformarea e ca o picătură de apă care găurește o piatră. Dacă o auzi mereu, e distribuită des, pe mai multe canale, până la urmă ai predispoziția de a o lua drept adevăr, deși este falsă”, le-a explicat formatoarea.

„Deepfake-ul este și mai periculos pentru că analizează nu doar vocea, dar și comportamentul, algoritmul, reacțiile, ticurile nervoase ale persoanei și le transpune pe toate în video. Acest lucru este realizat atât de subtil încât, în curând, vom ajunge să nu mai putem face diferența între un video real și unul creat cu ajutorul inteligenței artificiale. Singura cale pentru a le distinge e să ne concentrăm pe conținut, nu pe partea tehnică. Vom ieși învingători din această bătălie doar dacă vom ști să lucrăm suficient de bine cu sursele, să le trecem prin filtrul veridicității. Altfel, din lipsă de timp și cunoștințe generale, riscăm să devenim o pradă ușoară a dezinformării”, i-a atenționat jurnalista pe studenții de la USM.

În context, Victoria Tataru, coordonatoare de programe la CJI, a oferit tinerilor materiale informative care să-i ajute să însușească mai bine cunoștințele acumulate în cadrul atelierului. Potrivit ei, „în perioada crizelor și a supraabundenței de informații, competențele media sunt necesare oricui, cu atât mai mult celor din breasla jurnalistică. În acest sens, responsabilitatea pe care o avem cu toții – jurnaliști consacrați și tineri, creatori de conținut, reprezentanți ai domeniului academic și educației, actori ai altor structuri importante din societate – e să educăm cetățeni cu gândire critică, care să poată analiza și să-și pună întrebări legat de orice informație cu care venim în contact”.

Cătălina Cuciuc, studentă la Jurnalism și procese mediatice, anul I

Activitatea la care am participat este foarte diferită de cursurile pe care le-am studiat până acum la facultate. Pe cât de complicate și complexe au fost subiectele discutate, pe atât de simplu au fost explicate pentru a fi înțelese de noi. Spre exemplu, chiar dacă aveam anumite cunoștințe generale despre inteligența artificială de la alți profesori, ceea ce am aprofundat astăzi îmi va fi foarte util atât pe plan personal, cât și profesional.

Evelina Curca, studentă la Jurnalism și procese mediatice, anul I

Astăzi am avut oportunitatea să descopăr și alte fațete ale jurnalismului. Unele lucruri mi-au părut chiar înfricoșătoare – mă refer la fenomenul deepfake, modul în care au evoluat tehnologiile informaționale și cât de mult ne pot influența. Sunt niște provocări foarte mari nu doar pentru noi, dar pentru omenire, în general, pentru că complexitatea cu care se dezvoltă în prezent tehnologiile informaționale poate schimba radical situația în lume. Este necesar să gândim critic și să analizăm permanent informațiile cu care venim în contact.

Ștefan Albu, student la Comunicare și relații publice, anul I

Informația este cea mai importantă resursă pentru a supraviețui și a exista în zilele noastre. M-am bucurat să aflu atâtea lucruri noi despre domeniul mass-media, despre cum să înțelegem care informații sunt veridice și care nu. O persoană bine informată este una protejată. Iar noi suntem cei care va trebui să asigurăm accesul oamenilor la informație veridică și de calitate. A fost o informație utilă și extrem de actuală.

Sabrina Colbasnicov, studentă la Jurnalism și procese mediatice, anul I

La activitatea de azi am aflat cum presa ne poate manipula, la fel, cum putem identifica și dezminți unele informații false, deepfake-uri, care sunt foarte complicate și o bătaie de cap în plus, pentru că nu putem deosebi sau este foarte greu de distins care este partea reală și care este partea creată cu inteligență artificială. Totuși, am speranța că și jurnalismul va avansa, luând în considerație că în Codul deontologic deja s-au introdus aspecte ce țin de inteligența artificială. Planific să lucrez în domeniul media și consider că avem nevoie de astfel de activități, lecții, prelegeri care să ne pregătească cum să abordăm eficient astfel de subiecte complicate.

Iuliana Chistruga, studentă la Comunicare și relații publice, anul I

Consider foarte important ca nu doar comunicatorii sau jurnaliștii să cunoască despre educația media și gândirea critică, dar și oamenii de rând să știe despre știrile false și mesajele ascunse ale acestora, să poată face diferența între o știre bine documentată, corectă, din surse oficiale și o știre falsă, prin care se manipulează opinia publică. Pentru siguranța mea, dacă vreau să cunosc o anumită informație, apelez întotdeauna la site-urile oficiale ale instituțiilor publice sau caut știrea în alte mijloace de presă, în care eu am încredere. Mă informez de pe canale în care am încredere, mai puțin sau aproape deloc de pe social media.

Atelierul de educație media a fost organizat în cadrul proiectului „Reacționăm, expunem și acționăm împotriva dezinformării” (READ), implementat în comun de International Media Support (IMS) din Danemarca și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu susținerea financiară a Uniunii Europene.

O democrație funcțională presupune participarea veritabilă a cetățenilor și cetățenelor în procesele decizionale curente, nu doar în timpul alegerilor, iar dreptul de a participa la deciziile care ne afectează este consfințit inclusiv în Constituție. Atât la nivel internațional cât și în țara noastră, participarea publică a primit un impuls în ultimii ani, pe fundalul descreșterii interesului în procesele electorale, pentru că guvernele înțeleg că doar prin deschidere zilnică față de oameni, le pot (re)căpăta încrederea.  

După mai mulți ani în care activiștii, inițiativele civice și organizațiile societății civile au atras atenția asupra lacunelor din legislație și practică, autoritățile au anunțat că sunt gata să modifice cadrul normativ privind transparența în procesul decizional. Iar pentru că legile – și mai cu seamă o lege privind participarea publică – trebuie să fie elaborate într-un mod participativ, CPR a organizat la 5 februarie un prim eveniment dintr-o serie care promovează dialogul de politici. Peste 30 de reprezentante și reprezentanți ale/ai societății civile locale și naționale au dezbătut necesitatea elaborării unei noi legi, introducerea în legislație a termenului de participare publică și definirea mai exactă a formelor de participare. 

Participarea publică – o prioritate pentru procesul de integrare europeană

În contextul implementării Planului de acțiuni pentru guvernare deschisă pe anii 2023-2025, dar și a multiplelor semnale din partea societății civile că Legea privind transparența în procesul decizional din 2008 este depășită, autoritățile de la Chișinău au lansat un anunț pentru inițierea modificării cadrului normativ. Inițiativa vine și în contextul procesului de aderare a țării noastre la UE, Comisia Europeană cerând expres autorităților moldovenești să asigure „o participare veritabilă” a participării societății civile în acest proces.

Deschiderea guvernului de a îmbunătăți legislația este salutabilă, însă la fel de important este ca acest proces să fie cât mai deschis și participativ. Or, e vorba de o lege fundamentală pentru definirea relației între societatea civilă și autorități în procesele decizionale. 

CPR și-a propus să faciliteze un astfel de proces prin promovarea dialogului de politici între OSC, grupuri de inițiativă și cetățeni/e prin care să definim o înțelegere comună a problemelor din domeniu și o agendă comună de reformare a participării publice în Moldova. 

Discuție facilitată: cum definim participarea, ce forme trebuie să ia și cum ne asigurăm că autoritățile țin cont de ea 

Atelierul a început cu discuții despre necesitatea de a introduce în legislație și de a defini termenul de „participare publică”, care este folosit și de instituțiile internaționale. Acum legea nu conține o definiție a „participării publice”, ci doar a „transparenței” și obiectul ei e confuz, or transparența e definită ca „oferire a informațiilor” despre procesele decizionale.

Participanții și participantele au menționat că participarea publică ar trebui să fie definită larg, adică să includă toate etapele conform standardelor internaționale – informarea, consultarea și implicarea. Totodată, participarea trebuie să cuprindă întreg ciclul de politici publice, începând cu identificarea problemei publice, formularea opțiunilor de politică și încheind cu implementarea și monitorizarea. 

Un alt punct de discuție s-a axat pe formele de participare publică. Acum legea prevede noțiunile de „consultări, audieri și dezbateri”, care sunt definite confuz. Printre recomandările menționate au fost: necesitatea descrierii clare a modalităților de consultare publică și asigurarea unui minim de accesibilitate și reprezentativitate a acestora. Or, grupurile de lucru, ad-hoc, platformele consultative nu trebuie să înlocuiască un proces deschis pentru toată lumea. 

Sancțiunile pentru cei care nu asigură participarea publică ar trebui revizuite. Totodată, ar trebui prevăzute și resurse, umane și financiare, suficiente, dedicate participării publice. În prezent, legea stipulează că nerespectarea acesteia constituie abatere disciplinară, se sancţionează conform prevederilor Codului Muncii și prevede posibilitatea răspunderii contravenționale. 

S-a discutat și despre cine sunt subiecții legii, pentru că aplicabilitatea legii asupra Parlamentului nu este clară; despre cum poate fi asigurată incluziunea și reprezentativitatea proceselor de participare publică; cum trebuie să fie reglementate termenele de informare și consultare; formatele acestora și riscurile care pot apărea în procesul de aplicare a legii. 

Ce facem mai departe? 

Membrii și membrele societății civile au fost de acord că e nevoie de o nouă lege a participării publice, conformă cu standardele și practicile internaționale și nu doar modificarea celei existente. În continuare, împreună cu colegele și colegii din OSC-uri, vom cerceta cum pot fi integrate standardele de incluzivitate și accesibilitate, cine ar trebui să monitorizeze respectarea legii, vom propune cum ar trebui reglementată participarea publică în perioada stării de urgență, pentru a veni în fața autorităților cu o agendă comună, creată participativ și cu implicarea grupurilor subreprezentate.  

Metodologia INSPIRED, care stă la baza dialogului de politici, elaborată de partenerii noștri de la Bruxelles, European Partnership for Democracy, pune accent pe incluziune și participativitate în procesele de elaborare și implementare a politicilor publice. Participanții/ele la dialog contribuie împreună la analiza problemelor sociale, definirea priorităților de reformare și negocierea cu autoritățile privind adoptarea acestora.

Dacă sunteți interesate și interesați să vă alăturați procesului, vă invităm să completați acest formular, iar noi vă vom ține la curent cu următorii pași ai dialogului de politici în domeniul participării publice. Iar dacă deja aveți idei despre cum trebuie îmbunătățită legislația, puteți să vă înscrieți în noul grup de lucru pentru modificarea cadrului normativ și să veniți cu propuneri  pe particip.gov la etapa de pre-consultare până pe 14 februarie 2025. 

Evenimentul s-a desfășurat în cadrul proiectului INSPIRED Moldova, care este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de un consorțiu coordonat de European Partnership for Democracy (EPD), în colaborare cu Centrul de Politici și Reforme (CPR), Asociația Europeană pentru Democrație Locală (ALDA), Centrul Național de Asistență şi Informare a ONG-urilor din Moldova CONTACT (CC), People in Need (PIN) și Democracy Reporting International (DRI).

Pentru prima dată în ultimii 10 ani, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a recepționat cel mai mic număr de cereri împotriva Republicii Moldova – doar 363 de cereri au fost depuse în 2024. S-a redus semnificativ și numărul hotărârilor pronunțate de CtEDO în privința Moldovei – doar 17 anul trecut, reprezentând un „record pozitiv” pentru ultimii șase ani.

În 2024, Moldova nu se mai regăsește în topul țărilor cu cel mai mare număr de cereri depuse pe cap de locuitor, ocupând locul 20 din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei. Cu toate acestea, moldovenii s-au adresat la CtEDO de 3 ori mai frecvent decât media europeană.

Constatările se conțin într-o notă analitică a Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), prezentată luni, 3 februarie 2025. Datele sintetizate de CRJM se bazează pe analiza activității CtEDO pentru anul precedent, conform informațiilor din raportul Curții Europene, dar şi pe studierea jurisprudenței CtEDO în cauzele moldovenești.

„La anumite capitole, Moldova și-a îmbunătățit pozițiile în clasamentul pentru anul 2024, față de 2023. De exemplu, anul trecut moldovenii s-au adresat la CtEDO de 3 ori mai des decât media europeană, în timp ce anterior se adresau de 6,5 ori mai frecvent. Totuși, nu se înregistrează evoluții cu referire la cele mai frecvente tipuri de violări constatate de CtEDO în cauzele moldovenești, care se repetă de la an la an”, a declarat Carolina Bagrin, directoare de program în cadrul CRJM.

În baza tuturor hotărârilor și deciziilor pronunțate până la sfârșitul anului trecut, Republica Moldova a fost obligată să plătească despăgubiri în valoare de 22 976 120 de euro. Din această sumă, peste 162 000 de euro reprezintă despăgubirile stabilite în anul 2024, însă suma este de două ori mai mică decât în anul 2023.

„Din punct de vedere juridic și al impactului lor, cele mai importante hotărâri din anul trecut vizează investigarea defectuoasă a maltratării, a violenței domestice, lipsa unui remediu efectiv pentru apărarea drepturilor persoanelor, dar și atitudinea discriminatorie a autorităților, bazată pe gen și dizabilitate”, a subliniat Daniel Goinic, directorul Programului Drepturile Omului din cadrul CRJM.

CtEDO a înregistrat, în 2024, un număr total de 28 800 de cereri, cel mai mic din ultimii zece ani. Peste 40% din toate cererile depuse la CtEDO au fost îndreptate împotriva a patru state: Turcia, Ucraina, România și Polonia, Republica Moldova aflându-se pe locul 20 la acest capitol. CtEDO a pronunțat 1 102 hotărâri, dintre care circa 50% au fost îndreptate împotriva a trei state: Rusia, Ucraina și Turcia. La polul opus, în privința Suediei, Irlandei sau Estoniei nu a fost emisă nicio hotărâre de condamnare.

Până la 31 decembrie 2024, în cei 27 de ani de când Moldova a ratificat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Curtea a pronunțat 616 hotărâri în cauzele moldovenești, clasându-se pe locul 11 din 46 de state membre ale Consiliului Europei în ceea ce privește numărul total de hotărâri. La acest capitol, Moldova devansează Marea Britanie, Germania, Portugalia, Spania sau Olanda, țări care au aderat la Convenția Europeană pentru Drepturile Omului cu mult timp înaintea Moldovei și au o populație mult mai numeroasă decât cea a Moldovei.

Nota analitică a fost produsă în cadrul proiectului „Sprijinirea eforturilor de promovare a protecției drepturilor omului”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova și susținut financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Moldova. Constatările și opiniile exprimate aparțin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziția Ambasadei Regatului Țărilor de Jos.

În zilele de 18, 25 și 26 ianuarie 2025, în sala mare de ședințe a Consiliului raional Ialoveni, s-au desfășurat ateliere de instruire în domeniul scrierii proiectelor mici de dezvoltare comunitară, organizate de Consiliul raional Ialoveni și Asociația Obștească ,,Eco-Răzeni”, pentru echipele de tineri și tinere care vor participa cu idei de proiecte inspirate la concursul de granturi mici, runda a XXX-a, a Fondului pentru Tineri Ialoveni.

La lucrările atelierelor și-au manifestat creativitatea și ingeniozitatea peste 160 de tineri și tinere din 19 localități ale raionului: Ialoveni, Răzeni, Costești, Puhoi, Bardar, Ruseștii Noi, Suruceni, Țipala, Dănceni, Nimoreni, Horești, Malcoci, Ulmu, Sociteni, Cărbuna, Horodca, Văsieni, Molești și Hansca.

Formatorii, Sergiu Gurău, director executiv, A.O. ,,Eco-Răzeni” și Victor Pletosu, specialist de tineret în cadrul Consiliului raional Ialoveni, au antrenat participanții și participantele în jocuri interactive de consolidare a abilităților de comunicare și de lucru în echipă, povestind cât de valoroasă este implicarea voluntară în realizarea micilor proiecte, fapt ce le oferă oportunitatea ca să devină viitorii lideri în comunitățile lor.

Una din tehnicile utilizate în cadrul atelierului a fost ,,Harta localităților raionului” și metoda ,,Analiza arborelui problemei”, care presupune identificarea unei probleme din comunitate, stabilirea cauzelor și a efectelor negative care se pot produce. În cadrul atelierului, tinerii au selectat câte o problemă din comunitatea lor și au efectuat analiza arborelui problemei, generând idei ingenioase și soluții, care pot fi realizate în colaborare cu toți actorii din comunitate (administrația publică locală, antreprenorii, instituțiile de educație și cultură, grupurile de inițiativă civică).

În cadrul evenimentului, președinta raionului Ialoveni, Natalia Eremia, a adresat un mesaj de salut participanților, apreciind înalt cunoștințele și entuziasmul de care dau dovadă tinerii implicați în activități de voluntariat, încurajându-i totodată, ca să participe la concursul de granturi mici cu idei de proiecte inovatoare și originale care să contribuie la dezvoltarea comunității și a abilităților personale.

Participanții și-au prezentat rezultatele lucrului în echipe: analiza unei probleme din comunitate care afectează viața tinerilor: ,,arborele problemei” și ,,arborele soluțiilor”, formulând scopul, obiectivele și planul de acțiuni al proiectului.

Prin urmare, participanților le-au fost oferite detalii despre modalitatea de completare a formularului de aplicare pentru a participa la concursul de granturi mici, runda a XXX-a, ce se va desfășura în perioada 01 – 28 februarie 2025.

Atelierele au fost organizate de partenerii Programului raional „Fondul pentru Tineri Ialoveni”: Asociaţia obştească ,,Eco-Răzeni”, Consiliul raional Ialoveni și IM Swedish Development Partner.

Sesiuni de educație parentală care aduc armonie în viața familiilor ce se află în impas

„Nu e nimic precum a fost acum jumătate de an. Am șase fiice și un soț care vrea să mă facă fericită.”

Maria Aștifeni,  s. Dubăsarii Vechi, r. Criuleni

Maria întotdeauna a visat să poată învăța în voie, fără să fie încorsetată de circumstanțe ce nu le poate controla. A vrut să aibă un loc de muncă, iar rodul muncii sale să îi aducă împlinire. Astăzi este o femeie de 32 de ani, cu doar 8 clase finalizate, fără un loc stabil de muncă, dar care se simte bogată, pentru că are o familie mare și fericită, așa precum nu-și putea imagina că ar putea fi în propria copilărie. 

Patru din cele șase fiice ale familiei Aștifeni sunt eleve. Sunt responsabile și o ascultă pe mama în toate. Cele două fiice mai mici, deseori, rămân cu Maria acasă, deși una dintre ele ar trebui să nu rateze niciun matineu de la grădiniță. Poeziile și poveștile sunt povestite seară de seară, pe rând, de fiecare învățăcel în parte. 

În toamna lui 2024, pe când se plimba cu mezina în cărucior prin sat, a aflat că în localitate va avea loc un curs de informare pentru părinți. A și fost invitată să participe, pentru a afla mai multe despre creșterea și educarea copiilor. Nu a ezitat nicio clipă. „Eu vin”, a spus ferm Maria asistentei sociale din localitate. 

Au urmat zile și săptămâni de întruniri cu mai multe mămici din sat, cu psihologul școlii, asistenta socială. Maria s-a bucurat mult când a aflat că aceste sesiuni de informare sunt organizate de asociația The Moldova Project, care i-a oferit sprijin material și psiho-emoțional în cele mai dificile momente din ultimii doi ani. 

„Eu, în familia mea, nu am avut ce învăța, nici de la cine. Am văzut multe lucruri urâte fiind copil, am trăit în violență și neglijare. M-am măritat la 17 ani ca să plec mai repede de acasă, mai departe de mirosul de vin și votcă. Am trecut prin multe greutăți și nu am avut cu cine să împart amarul din sufletul meu, fricile mele. La un moment dat, în viața mea și a familiei mele a apărut echipa The Moldova Project care mi-a oferit o mână de ajutor și este extrem de important acest sprijin pentru noi. Când am aflat că ei, împreună cu o organizație internațională, organizează ceva pentru părinții din localitate și că pot participa și eu, am fost foarte bucuroasă. Mi-e dor să învăț, să comunic cu oamenii și vreau să fiu mai bună pentru mine și pentru copiii mei”, ne-a mărturisit Maria. 

De câteva ori pe săptămână, în toamna și iarna lui 2024, Maria asigurându-se că are cu cine lăsa mezina care încă depinde de sânul mamei, urca pe bicicletă ca să ajungă fuguța la sesiunea de informare în cadrul Proiectului Parenting sub Presiune - un program-pilot adus în Moldova de Plan International, organizația ce activează în peste 80 de țări ale lumii pentru a ajuta femeile și copiii din comunitățile vulnerabile.

„Noi în sat ne cunoaștem, desigur, dar nu comunicăm foarte des și mai ales despre chestiuni intime, legate de relația noastră cu copiii, cu soțul. Aceste întruniri mi-au deschis inima, m-au ajutat să fiu mai înțeleaptă în relațiile de familie. Am aflat că și alte mame au aceleași probleme și am înțeles că nu e ușor nimănui”, ne destăinui Maria.

Discuțiile au atins cele mai sensibile coarde ale sufletului Mariei, căci fiecare participantă a fost readusă în copilărie, la cele mai profunde sentimente legate de perioada când ele însele erau dependente de atenția și dragostea părintească.

Maria își aminti de lelea Olea, sora mamei, care îi dădea sfaturi, o învăța să coacă pâine, să facă de mâncare, să spele haine și multe altele. I se părea, pe atunci, că toate aceste munci sunt foarte grele și că e o mare nedreptate la mijloc, dar cu timpul, și-a dat seama cât de prețioase au fost acele învățăminte. Mama nu o învățase mai nimic și doar lelea Olea îi revine uneori în minte cu vocea ei puternică și puțin autoritară: „Ia du-te repede și dă la găini!” parcă aude și astăzi Maria fiind cu gândul la mătușa sa. 

Având șase fete, cu vârste și interese diferite, Maria încerca să facă tot ce-i stă în puteri pentru a menține propria autoritate, astfel încât să le ofere grijă, dar și doza necesară de responsabilizare. Lecțiile de mamă, uneori, au fost extrem de dure, inclusiv cele de soție și parteneră de viață. Maria și Petru erau foarte tineri și lipsiți de experiență când au creat „cuibul” lor. Odată cu nașterea copiilor, s-au confruntat cu o avalanșă de dificultăți care, de multe ori, îi copleșeau pe amândoi.

Sesiunile PUP (Parenting under Pressure) au ajutat-o pe Maria să înțeleagă mai bine cele întâmplate în decursul anilor, să cunoască psihologia relațiilor de familie, a copiilor mici. Este pentru prima oară când ei i s-au oferit astfel de informații. Conștientă fiind de importanța celor discutate în cadrul sesiunilor, Maria a pus toate materialele informative despre nutriția copiilor la vedere, pe pereții din casă. Așa, zice ea, nu va uita „cu una cu două”, și îi va fi mai ușor să urmeze recomandările specialiștilor. 

„Eu sunt foarte mulțumită, pentru că la acest curs am învățat cum să discut corect cu copiii mei, ce este familia pentru mine, cum să  aduc armonie în relația cu soțul meu. Știu că atunci când sunt furioasă trebuie să ies din casă, să mă gândesc la altceva. Am înțeles cât de importantă este grija și dragostea mea pentru copii, mai ales atunci când ei sunt mici. Eu am avut ocazia, în cadrul întâlnirilor ce le-am avut în sat cu alte mămici, de a-mi expune părerea și am fost ascultată cu atenție. Acest lucru înseamnă enorm pentru mine”, ne spune cu recunoștință Maria. 

Specialiștii asociației The Moldova Project fac vizite periodice la familia Aștifeni și atestă schimbări semnificative în bine. Chiar dacă sunt mulți copii și tinerii părinți fac cu greu față cheltuielilor zilnice, casa lor este îngrijită, copiii nu duc lipsă de necesarul pentru a frecventa școala și au condiții de trai decente. Atât Maria, cât și soțul ei Petru, au devenit mai responsabili și mai atenți la nevoile copiilor lor. 

„Înainte, să fiu sinceră, nu prea îmi plăcea să merg cu copiii pe la medici, să pierd timpul în rânduri la policlinică. Îi tratam acasă, așa, cu metode băbești, cum auzeam de prin sat. Dar am înțeles că nu este bine să fac așa, trebuie fiecare copil tratat cu multă grijă, la timp. Un specialist bun tare mult poate ajuta și copiii vor suferi mai puțin”, a recunoscut Maria.

 Conceptul sesiunilor de informare constă în comunicarea de la egal la egal între părinți despre bunele practici în relația cu copiii mici, de până la 8 ani. Copilăria timpurie este perioada cea mai critică pentru creșterea și dezvoltarea copiilor, căci este perioada de formare a mecanismelor de reziliență la nivel fizic și mental. Copiii mici sunt mult mai afectați de mediul familial decât de realitatea din jur și rolul părinților este esențial în dezvoltarea capacității copiilor de a depăși situațiile traumatizante, ce pot fi cauzate de plecarea urgentă din țară, conflicte armate, violența în familie și alte situații de criză.

În cadrul acelor întâlniri s-au legat prietenii. A crescut încrederea între mame și specialiștii din comunitate, astfel încât cu mult mai multă râvnă acestea apelează la ajutorul asistentului social sau al psihologului. 

Am fost curioși să aflăm ce planuri de viitor a trasat familia Aștifeni pentru următorii câțiva ani: „Vrem copiii să ne fie sănătoși și să avem pace în familie”, ne mărturisiră soții Aștifeni. 

Diploma de absolvire a cursurilor PUP stă pe perete în „camera cea mare”, iar cea mai importantă realizare a Mariei este oportunitatea de a construi  mai departe, cu o fundație mult mai trainică, fortăreața pe nume „familia Aștifeni”. 

Asociația The Moldova Project, în colaborare cu Plan International, a realizat mai multe proiecte de sprijin în regiune, de care au beneficiat zeci de familii vulnerabile, implicit familia Aștifeni. Specialiștii The Moldova Project au oferit suport și ghidare familiei Aștifeni în soluționarea mai multor probleme de familie: distribuirea responsabilităților, îmbunătățirea relațiilor de cuplu, gestionarea bugetului comun, relația cu copiii.

„Parenting sub presiune” (PUP) este un program aplicat la nivel internațional, în special în zonele de criză umanitară, unde nivelul vulnerabilității este ridicat. În Republica Moldova proiectul a fost  dedicat grupurilor social-vulnerabile și familiilor refugiate din Ucraina, stabilite în centre de plasament temporar. Proiectul a fost implementat, în premieră,  în patru localități din Republica Moldova, în perioada iulie 2024 - martie 2025, în beneficiul a peste 120 de  părinți și îngrijitori.

Manualul de implementare a avut la bază proiectul „Acțiuni comunitare pentru copii”, elaborat de Plan International Australia, cu scopul de a oferi părinților și îngrijitorilor abilitățile și cunoștințele necesare de a sprijini dezvoltarea sănătoasă și bunăstarea copiilor.

Despre Plan International

Promovează respectarea drepturilor femeilor, fetelor și copiilor în peste 80 de țări ale lumii. Începând cu martie 2022, în Republica Moldova, Plan International oferă ajutor umanitar copiilor și familiilor afectate de războiul din Ucraina. În colaborare cu organizațiile locale, acordă suport amplu copiilor și femeilor din grupurile vulnerabile din Republica Moldova. 

Am reușit! Datorită generozității a 410 oameni, am adunat suma necesară pentru casa Angelei și a celor 6 copii ai ei. Timp de o lună și jumătate am reușit să colectăm 22.000 euro în Fondul Ana. Împreună nu le-am oferit doar o casă acestor, ci o speranță și un loc mai bun, unde va reîncepe viața lor și își vom construi primele amintiri frumoase din copilărie. Mulțumim!

Angela este o femeie de la Bălți care crește singură 6 copii, unul dintre care este în proces de reabilitare după leucemie. Angela s-a separat de tatăl copiilor din cauza că bărbatul era abuziv cu ea și cu cei mici. „Noi niciodată nu am trăit într-un loc unde să nu fie teamă, strigăte și bătăi”, ne povestea femeia când am cunoscut-o. Însă 410 oameni au reușit să transforma visul lor în realitate și au donat pentru căsuța lor.

Cum vor fi distribuiți banii?

12.000 de euro vor merge pentru casa Angelei, iar restul - cele 10.000 de euro rămase - vor intra în Fondul Ana. Prin acest Fond acordăm sprijin femeilor care au trecut prin violență. De exemplu, achităm intervenții chirurgicale și de reabilitare, cursuri și chirii. Totodată, le oferim bani femeilor, ca să poată să iasă din violență și să trăiască libere de frică. 

Dar nevoile femeilor și copiilor care au trecut prin violență sunt încă mari...

În 2024, am ajutat peste 10 femei, datorită donațiilor lunare care vin de la Patroni și cărora suntem tare-tare recunoscători. Am oferit sprijin pentru 2 fete care au născut în urma abuzurilor sexuale, 8 femei supraviețuitoare ale violenței care aveau nevoie de reabilitare îndelungată, inclusiv 2 care au trecut prin intervenții medicale repetate. Doar pentru atât am avut bani.

În 2025 vrem să triplăm numărul femeilor ajutate. Din decembrie până acum, avem deja 3 solicitări pentru a ajuta - de la o tânără mamă, care are un copil cu dizabilități, de la o femeie care are nevoie de asistență psihiatrică și de la mama a trei copii, pe care o vom ajuta pentru învăța o meserie. Nevoile femeilor și a copiilor, care au trecut prin violență, sunt mari, dar pentru prima dată de la existența Fondului Ana, știm că nu suntem singure. Cel puțin 410 oameni sunt alături de noi, iar asta este mult mai mult decât ne putem imagina.

Cum ne poți ajuta?

Avem opțiunea de donație lunară pe site și pe Patreon, disponibile oriunde în lume. Pe ambele platforme, donațiile încep de la 50 de lei moldovenești - o cafea or, niște produse alimentare pentru o femeie supraviețuitoare.

Donează pentru Fondul Ana gestionat de Coaliția Națională „Viața fără Violență” și ajută mai multe femei să își reconstruiască viața.