muntiisifotografiadepeisaj

PARANG 2012.wmv

2012-01-08T08:04:00.000-08:00

PRIN CHEILE POLATISTEI,SPRE PARANGUL MARE,PERIOADA 31DECEMBRIE 2011-4 IANUARIE 2012

2012-01-05T06:21:00.000-08:00

Bun gasit in 2012 si La multi ani iubitorilor de munte si de natura!

In cele ce urmeaza va propun sa strabatem,fie si prin imagini ,un traseu inedit:Petrosani-Cheile Polatistei-stana Polatistei-stana Mormantul Florii-Varful Ciocarliul Grivelor(2033 metri altitudine)-Varful Tapul,Mandra,Parangul Mare.

Traseul acesta este atipic pentru ca foarte putini oameni de munte,in special cei din Bucuresti,il strabat,cu atat mai mult,iarna.L-am ales pe mai multe considerente:unul ar fi de exemplu,ca strabate Cheile Polatistei,sau ca linia inalta a Crestei Parangului se vede mai altfel decat de la ANEF.....

....dar si datorita salbaticiei si .....salbaticiunilor!!! ca,deh,asta mai imi lipsea,de Revelion,intalnirea cu vreun urs!

Inca din 2009 am promis ca voi aduce mai multa informatie montana,pe acest blog,si mai putin,sau spre deloc,filozofari banale.Iata informatiile proaspete:biletul dus-intors Bucuresti-Petrosani ,la A 1821 costa 135 roni,cu 10 roni mai mult decat in urma cu o luna....

Din spatele celei mai urate gari din Romania,a Petrosaniului,luam un taxi,la sase dimineata,spre Parcul National Defileul Jiului.Taximetristul imi cere enorm,40 de roni pentru 13 km.Nu am incotro,mi s-a pus pata pe Cheile Polatistei si nu dau inapoi,mai ales ca suntem in 31 decembrie 2011...

Cobor la granita judetelor Gorj cu Hunedoara,acolo unde se afla un fel de "monument"care ne spune ca am venit bine in jud.Hunedoara.Si ca sa fim siguri ca nu am gresit traseul,indicatorul cu Paraul Polatistea se afla pe malul opus.Soferul de taxi pleaca si raman in plina bezna,fata in fata cu necunoscutul,cu enigmaticele Chei ale Polatistei.Este 6 dimineata si nu am de gand sa pornesc pe intunericul asta.Abia la sapte fara douazeci dau startul.O ora si jumate merg totusi pe bezna si semi-intuneric.Merg spunandu-mi rugaciuni cu voce tare.Treaba asta ma incurajeaza sa continui,dar ,mintea mea ,in gandul ei,spune ca sperie animalele un glas uman.

A,era sa uit de culoarea si forma marcajului:punct galben,nicidecum cruce rosie,asa cum e trecut pe multe harti,ce-i drept,vechi.

Cum sunt aceste chei?La inceput,vreo 2 km,anoste,versantii nu-s abrupti,si nici asa de apropiati,apoi,mai apare cate un perete de sist cristalin,cand pe un mal,cand pe celalalt.Cate o cascada inghetata supravietuieste unei ierni blande de pana acuma....

Pe jos,mai mult gheata,decat zapada.Drumul nu prea urca vreo 2 km,ci e mai mult plat,dar serpuieste in serpentine.Pe la jumatea drumului,adica dupa vreo 3,5 km,apar pereti inalti,sa zic,de 50-80 metri,verticala.Am mers foarte incet cei 7 km,pana la bifurcatia drumurilor,acolo unde sunt si 2 cantoane.Pe internet vazusem o poza cu unul din cantoane, care era folosit pentru strangerea productiei de afine,zmeura si alte fructe ale padurii.Pentru informatia si spre stiinta Dumnevoastra,acest canton,aflat pe partea cu valea Cutreasa si cheile cu acelasi nume,nu mai este sau ,daca vreti ,este "facut praf"....

Cel din dreapta,de pe Valea Polatistei si cheile cu acelasi nume,este renovat de catre unul din rangerii Parcului National Parang si pazit de un cabanier silvic pe numele sau Gelu,cu care de altfel am facut cunostinta si care mi-a fost de maaree ajutor!!

Deci la 10:30 am ajuns la Cantonul Cutreasa,i-am spus situatia lui Gelu iar acesta l-a contactat telefonic pe Nelutu,rangerul Parcului National Defileul Jiului.Dansul a spus ca vine in 2 ore ca sa ma ghideze,dar ....nu l-a crezut.

Pe la 12 ne-am trezit cu domn'Nelutu la canton,insotit de un caine copoi ardelenesc.

Am plecat pe la unu spre Cheile Polatistei(nu se terminasera cheile,mai continuau si de la canton).Cand am vazut peretele acela ialt de vreo suta doua zeci de metri,in majoritate surplombant,am iesit din jeep sa-i fac un film.Nu mai imi venea sa plec,da,stiu vazusem si-n Rasnoave,da aici era ceva aparte.Am continuat cu Nelutu spre stana din Reciu si m-a intrebat:"de fapt ,ce vrei,sa vezi Parangul de departe sau sa-l urci?" "Sa-l urc".

Bun.Atunci m-a dus domn Nelutu pana aproape de intrarea in drumul forestier ce duce la stana Prisloapele,1375 metri.Mi-a aratat intrarea si mi-a spus:"eu iti inteleg nebunia.am si eu unele pasiuni legate de munte.Daca esti in pericol,suna-ma".

Am plecat cu inima indoita.M-am vazut dintr-o data intr-un loc pe care nu-l mai strabatusem in viata mea.Era iarna totusi si multe urme de animale.Dupa vreo suta de metri de urcat forestierul,zapada a crescut pana la glezna.Schimba-ti bocancii de vara cu aia de iarna,pune-ti parazapezile,pune la loc cu grija toate hainele si mancarea.Operatiuni de genul asta ia ceva timp.

Incepusem sa ma sperii,recunosc,de cate urme de urs erau.Drumul prin padure nu avea marcaj,dar poteca,care era din ce in ce mai inclinata,era larga.Opa,iata mai multe carari.Na,ai pus-o ,ce faci acuma???

Nelutu zicea ca o s fac o ora pana-n Prisloapele....Era deja trei.

Decid sa merg pe poteca din dreapta,dar aceasta se pierde.Mai sa fie....

Nu mai stau pe ganduri,decid sa o iau drept in sus pe linia de cea mai mare panta.Padurea de stejar si fag se rareste,zaresc o poiana,dar stana??

Simt ca ma vad deja punandu-mi Colemanu intre copaci,facand frigul cel mare,de Revelion.

Dar,dupa niste stejari incarcati de chiciura,zaresc stana Prisloapele.Ma linistesc instantaneu.

Acuma sunt smecher,imi permit poze cu chiciura.

Pasesc incet,parca descoperind o mare curiozitate.Prima data intru in priciul bine-protejat de vant.Sa va dea Dumnezeu sanatate maica,dar la cat ati investit,un godin,totusi parca s-ar fi putut baga acolo.

Priciul e foarte bun.In aceasta camera ma simt in siguranta.Nici nu stiti cat de satisfacut eram pentru acest adapost.O bucurie super-simpla,ce sa mai...

Desfac cutia cu sarmale si pun de mamaliga.Culmea,vinul nu-mi face cu ochiul.In timp ce fierb mamaliga,dau o fuga in camera cealalta,unde e vatra focului.Am lemne foarte multe,uscate,dar datoria mea este sa merg in padure sa le iau pe alea de jos.Intre timp,mamaliga se face,incalzesc sarmalele,mama ce mai fericire pe capul meu!!!

Apoi,dupa ce mananc,merg sa iau surcele din padure,dar si lemne mai mari si inghetate.

Nema sa aprinzi cu ele focul.Smecheria e urmatoarea:pune un ziar-doua mototolite,ghemotoc,pune peste ziare,niste surcele foarte subtiri,uscate(eu am gasit sub prici)apoi toarna un dop de motorina(aveam si d'asta).Se aprinde repede,dar,atentie,trebuie sa pui din ce in ce mai multe si din ce in ce mai mari,dar nu dintr-o data foarte mari,gen buturuga,ca altfel,o putem lua de la capat.Eram super-multumit,se facuse cald.Seara am petrecut-o intretinind acest foc.Am uitat sa va zic ca am facut doua ore jumate de la drumul principal,de unde ma lasase Nelutu,pana la stana Prisloapele.

Greseala pe care am facut-o a fost ca in loc sa dorm in camera unde era focul,am dormit in camera amenajata,facand un frig groaznic.Poate sunt eu mai friguros,caci am pus pe mine pulovar,pufoaica si m-am bagat in sacul de dormit,ce-i drept,cu o limita de confort de -5 grade celsius.Toata noaptea m-am intors ,m-am foit.Dimineata la zece m-am dus sa iau zapada ca sa-mi pun de cafea.Era intai ianuarie 2012 si cerul era senin.Dar ger.Sa fi fost -12 grade .

Am plecat intr-un tarziu,la ora 11:30.Am strabatut un platou larg,cu zapada foarte mica.Am intrat intr-o padure de molid si brad.Mi-a fost usor sa urmaresc poteca pentru ca zapada era cam de 10 cm.In padure,recunosc,am dat drumul la muzica pe telefon pentru a ma incuraja.Era prea liniste si prea multe urme de urs ,dar si de cerb si lup.

Am strabatut padurea intr-o ora ,desi nu era mult de strabatut,dar se accentuase panta.Dupa aceea,la liziera,am observat de departe ca ar fi un schit sau o bisericuta,pentru ca avea pe acoperis o cruce si un mic clopot.

Pe masura urcusului am pierdut din vedere "bisericuta".Sa fi fost vreo iluzie??

Dupa traversarea unui lung platou marginit de brazi incarcati cu omat,am vazut despre ce era vorba:o stana bine construita,cu un clopot si o cruce pe acoperis.Era celebra stana Mormantul Florii,situata la 1530 metri altitudine.Facusem mult pana aici ,vreo doua ore jumate,venind de la cealalta stana.Probabil ca de vina erau oboseala si singuratatea,dar si teama vaga de animale salbatice.Stiu ca sunt unii oamenii care,citindu-mi aceste randuri ,se bucura de faptul ca am fost singur sau ca m-am insingurat.De insingurat nu m-am insingurat si nici nu vreau,iar de celalalt aspect sunt multe de spus,dar important este ca am avu 3 "oferte"pe care le-am respins categoric,nu,nu din pretentie,dar asa cum unora nu le place de mine,am si eu tot dreptul de a nu-mi place de "unii".Recunosc,m-am andit doar la trei oameni,cei mai dragi mie,cu care as fi dorit sa fiu.Si mai m-am gandit,din cand in cand,la unii oameni de munte care in momentul respectiv erau si ei,ca si mine,in plin munte.

De ce zic ca e celebra stana Mormantul Florii,in viziunea mea ?

In urma cu 11 ani,pe cand implinisem 30 de ani,tata mi-a facut cadou o carte ,mica si ingalbenita de vreme,cumparata de la tarabele din Piata Universitatii,carte care se numea "Muntii Parang", scrisa de celebrul Nae Popescu,autor al mai multor carti de munte din colectia Muntii Nostri.

Cartea aceasta era prima aparitie,din 1965,a "Muntilor Parang",cu schite super-explicite si acolo pomenea autorul despre Stana Mormantul Florii,dupa cum pomenea si in celelalte aparitii editoriale.Recunosc ,cartea se afla acuma pe mana cuiva care n-are nici o treaba cu muntele,dar asta face parte din jocul vietii,necinstit cateodata.Ma visam,ani de-a randul,sa ajung aici,sa urc altfel decat clasica urcare pe la ANEF.Pentru mine,aceasta stana era un mister ,mai ales datorita modului in care Nae Popescu descrisese traseul.

Iata-ma deci ,dupa 10 ani,in locul acesta inconjurat de munti,de unde se vedea bine ANEFUL si varful Carja.In fata mea era un varf plat,Ciocarliul Grivelor,2033 de metri.Dar de unde sa stiu eu ca are 2033 de metri,cand mi-a fost atat de lene sa deschid fermoarul unui buzunar si sa iau harta lui Danut Calin,cu Parangul.

De aici rezultand si subestimarea ,din perspectiva timpului,a varfului cu pricina.

Pe la 1750 de metri altitudine am dat de un adapost cu usa care abia mai statea iar inauntrul lui era multa zapada.Adapostul arata ca un veceu.Mi-a strafulgerat gandul sa imi aduc aici bagajele,pentru ca era mai aproape de varful Parangul Mare,2519 metri.

M-am razgandit imediat pentru ca incaperea nu era deloc sigura.Pe deasupra erau multe urme de urs prin preajma.

Am continuat urcusul "interminabil"spre Ciocarliul Grivelor.Am observat ca poteca il ocoleste pe curba de nivel,iesind in Saua Tapului.Varful care urma,Tapul,2133 metri altitudine,era la o ora de mine sau mai bine zis invers,eu eram la o ora de el.

Cum ora era 15:30,am renuntat.Puteam de exemplu,sa urc varful,chiar si Mandra,2300 metri altitudine,insa riscam inapoierea pe bezna,riscam intalnirea cu animalele,la traversarea acelei paduri de conifere.

Oricum ar fi fost,eu eram cel care gresisem din toate directiile:trezit tarziu,plecat si mai tarziu,mers doar cu bagaj usor,fara a mi-l cara pe tot ,la cealalta stana.Oricum ar fi fost,stiam doar teoretic de existenta stanei Mormantul Florii.In aceasta stana nu aveam insa lemne,frigul era frig,nu ca la Bucuresti.Sa nu uitam ca era totusi iarna,chiar daca stratul de zapada era nesemnificativ.

M-am hotarat sa urc Ciocarliul Grivelor,presupunand ca aveam perspective indepartate.Ma refer la peisaj.Cu un mare efort fizic am ajuns pe acest pisc,la 2033 metri altitudine.Pe alocuri,in urcare se formase o crusta de gheata si as fi avut nevoie sa imi scot coltarii.M-am cam chinuit fara coltari.Am ajuns pe varf la orele 16:00.Mi se parea groaznic de frig.Sa tot fi fost -10 grade celsius.

Nu mai mi-am scos pufoaica.Cred ca am stat vreo 3 minute pe varf,timp in care am facut 3 poze cu Parangul Mare,Mandra ,Tapului.Si un film cu ceea ce se vedea:Retezatul,Valcanul,Vistea-Moldoveanu,Valea Sadului.

Nu aveam ce sa risc,spre marea dezamagire a dusmanilor mei care imi doresc ,unii dintre ei,disparitia,fie si cea de pe "scena alpina".

Am coborat dezamagit,dar nu resemnat.Sa renunti la ceva sau la cineva (pe )care il iubesti profund sau care iti place ,ar fi cea mai mare tampenie si modul cel mai placut pentru dusmani,de a jubila .

Primele ganduri au fost ca imi aduc rucsacul la "tabara 2" ,apoi urc,pe 3 ianuarie 2012,pe varful Parangul Mare.Nu a mai fost asa,dar repet,pentru mine nu exista renuntare sau resemnare,ci doar profunda dezamagire,o stare greu de descris in cuvinte,un amestec de esec amestecat cu teama.A renunta inseamna a pune stapanire diavolul pe tine,dar mi-am propus sa rad eu de diavol.Stiu ca unii vor rade,dar altii stiu eu ce vorbesc.

Sacul de iarna nu mai ma ajutase,mancare aveam,lemne nu aveam,trebuia sa urc iar prin padurea aa,de unul singur,apoi,daca urcam varful,ar mai fi trebuit sa dorm inca o noapte la "tabara 2",ceea ce era cumplit.

Coboram la "tabara 1" si se facuse cinci dupa-amiaza.Imi vine in cap ce spune Renutzu,ca e scump sportul asta.Da, e scump.Cu o saptamana in urma fusesem la Decathlon ca sa-mi cumpar bete telescopice.Vazusem un sac de iarna,misto,Salewa,firma tare,dar costa 500 roni,in conditiile in care era un sac de nivel mediu,de iarna.Fiecare are temperatura corpului sau dar un sac bun,ma refer la cel de iarna,tot trebuie sa ai.Depinde ce vrei.Daca vrei sa stai pe la cabane,iarna,nici ca-ti mai trebuie.

Am venit in stana pe la cinci treizeci.Am facut din nou un foc pe cinste si de data asta m-am culcat in camera unde facusem focul.Am dormit lemn,chiar daca printr-o crapatura a camerei,se vedeau stelele.Pe la 12 noaptea vantul a inceput sa sufle cu putere.O fiinta,probabil urs sau o capra,s-a frecat de barnele stanei.Nu mi-a fost teama pentru ca pusesem 2 butuci in usa.

Singura chestie de care mi-era teama era stricarea vremii.Imi spuneam ca daca va ninge viscolit ,urmele mele vor fi acoperite de zapada si voi prinde patul potecii mult mai greu.

DRUMUL PANA LA MANASTIREA PRISLOP SI COMEMORAREA SFANTULUI ARSENIE BOCA

2011-11-26T04:42:00.000-08:00

Pe 20 noiembrie 2011 ,luni seara,lecam cu trenul accelerat de Arad,catre localitatea Subcetate,avand ca scop vizitarea Manastirii Prislop si comemorarea Sfantului Arsenie Boca.
Asa cum am amintit si in articolul precedent,pe 28 noiembrie 2011,luni,se vor implini 22 de ani de la trecerea in nefiinta a Parintelui Arsenie Boca.Eu am comemorat,in felul meu ,aceasta aducere aminte.
Trenul A 1821 a fost foarte aglomerat.Am stat de vorba cu oaeni din diverse zone ale Romaniei.
La ora 23 45 a plecat din capitala si la ora 7 15 a ajuns in Subcetate.
O tanti mi-a spus ca e mai bine sa cobor in Petrosani;asa am facut ,dar a fost o prstie,caci m-am complicat.Am traversat pasarela care era plina de gheatza subtire si am luat microbuzul pana la Hateg,pe care am dat 8 roni.Pe biletul de tren dus-intors am dat 126 de roni.
La Hateg am cautat microbuzul catre Silvasu de Sus,dar oamenii mi-au spus ca nu exista maxi-taxi,ci doar...taxi.Asa ca,asta e,am luat un taxi pe care am dat 27 roni pana in satul Silvasu de Sus.Asezat la o altitudine de 640 de metri,se vede bine Retezatul,numai ca pacla deasa si persistenta,la care s-a mai adaugat si chiciuranu m-a lasat sa vad nici un Retezat.Dupa comemorare,aveam de gand sa urc,pe la Rausor,dar cu cine???
Am ajuns la pensiunea "Casa Huniazilor",unde este manager de succes doamna Geta,nascuta-crecuta aici,in Silvasu de Sus.
Cazarea m-a costat 60 de roni pe noapte de camera.Cand m-a vazut doamna Geta cu Knorbitzele si conservele alea ciudate de la Bucuresti,mi-a spus ca e mai buna o ciorba de fasole verde si sarmale de post,si niscaiva clatite,care nu mai intrau in pret.
Doamna avea de taiat niste lemne(foarte multe!!) si cum "omu cu ziua",la taiat de lemne,cam uitase de doamna,am purces eu la treaba,caci doar sunt fiul muntilor.Oamenii din Silvasu aflasera deja ca venise unu de la Bucuresti si ca taia lemne.
Eram privit ca o curiozitate!!!
O tanti mi-aa spus ca sa-mi pun niste manusi,sa nu-mi stric manusitele finutze!!
Toate aceste intamplari ma amuzau pentru ca eu sunt un mare iubitor de taiat lemne,dar de unde sa stie lumea asta??
Desi eram obosit,am plecat spre manastire.Drumul a fost de vis,printre niste dealuri pudrate cu chiciura.Gerul a persistat,temperatura fiind de -7 grade.
Manastirea Prislop este ridicata la 1399 de staretul Nicodim.Pe dinafara predomina piatra de rau.M-a uimit ca in interior nu este pictata,la altat fiind doar 2 icoane pictate de Sfantu(e vorba de Arsenie Boca).
Imi cer scuze pentru aranjarea pozelor care este de fapt inversa desfasurarii evenimentelor.Primele imagini sunt de fapt ultimele,dar sper sa va placa pe aici!

COMEMORAREA PARINTELUI ARSENIE BOCA

2011-11-26T04:17:00.000-08:00

La 28 noiembrie 2011 se implinesc 22 de ani de la moartea Parintelui Arsenie Boca.
Inainte de a descrie excursia pe care am facut-o la Manastirea Prislop,voi posta o scurta nota biografica despre Parintele,pe care eu il consider un sfant.
Iata nota biografica:
Parintele Arsenie Boca s-a nascut la 29 septembrie 1910 in localitatea Vata de Sus,judetul Hunedoara.
A absolvit liceul "Avram Iancu" din Brad.
A urmat Institutul Teologic din Sibiu,intre anii 1929-1933.
A facut cursuri de pictura la Belle-Arte,in capitala.
A tradus ,alaturi de Parintele Dumitru Staniloae,Filocalia Sfintelor Nevointe ale Desavarsirii.
In 1940 devine monah la Manastirea Sambata de Sus,primind numele de Arsenie.
Datorita amplorii miscarii duhovnicesti de la aceasta manastire,Arsenie Boca este luat in "vizorul"Securitatii si arestat,in 1948.
Mitropolitul Nicolae Balan reuseste sa il mute pe Parinte la Manastirea Prislop,in 1948.
In 1951,din pacate,Paritele Arsenie este arestat din nou de Securitate si munceste la Canal,in perioada 1951-1952.
In 1959 se desfiinteaza Manastirea Prislop(astazi patrimoniu) iar aceasta este transformata in camin de batrani.
In 1968 incepe lucrarile la Biserica Draganescu,aproape de Bucuresti,iar aceste lucrari ii iau Parintelui 15 ani.
In 1969 se infinteaza un asezamant manastiresc la SINAIA,unde Parintele isi deschide un mic atelier de pictura.
Din pacate ,moare la Sinaia,in anul 1989.
Arenie Boca stia acest lucru dupa cum stia ca fostul dictator al tarii noastre va muri la 2 saptamani dupa.
Legenda spune ca Parintele i-ar fi spus personal lui n.c. acest lucru.
ARSENIE BOCA este inmormantat la Prislop,judetul Hunedoara,la 4 decembrie 1989.

Acest articol precum si excursia ii sunt dedicate memoriei Parintelui.
Eu am comemorat,in felul meu,trecerea in nefiinta a Sfantului Ardealului si a intregii Romanii.
In articolul urmator veti vedea pozele de la Manastirea Prislop,dar voi evoca si cum am ajuns acolo.

PREZENTAREA DE POZE CU MUNTII FAGARASULUI,DIN 10 NOIEMBRIE 2011

2011-11-13T00:48:00.000-08:00

Pe data de 10 noiembrie 2011,joi,la orele 18,a avut loc prezentarea de imagini alpine din Muntii Fagarasului ,la casa de cultura "Friedrich Shiller" din capitala.
Prezentatori ai imaginilor au fost :Mihai Cernat si eu.
Concluzia este urmatoarea:cu cat ai ce sa prezinti,ca sa starneasca interesul publicului,cu atat atragi acest public,din care poti alege sau poti fi ales ca potential partener de ture montane.Intrunirile acestea au mai multe scopuri,si anume:
1.cunoasterea oamenilor de munte;
2.cunoasterea unor masive montane,prin fotografii;
3.atragerea de noi oameni,catre munte.
Mihai Cernat,alpinist cu experienta vasta in domeniu,a realizat o grafica atragatoare a afisului prezentarii,dar a reusit si reuseste sa atraga cat mai multi oameni la prezentari de acest gen.Sa nu uitam ca Mihai are trasee si varfuri urcate precum Matterhorn,Weishorn,cateva piscuri in Cordiliera Blanca ,incercare de ascensiune pe Khan-Thengri si ultima isprava,cea mai recenta,traversarea Carpatilor Meridionali,alaturi si impreuna cu tovarasa sa de viata si de munte,Andreea.
El a prezentat joi Arpaselu-Vartopelu iar eu am prezentat premiera traseului alpin "3 septembrie 2011"din peretele nordic Negoiu,avandu-l ca si coechipier pe Dan Alexe din Ploiesti.
Lumea a fost destul de multa,unii stand chiar in pcioare.Sper sa revina vremurile mai bune,de cand erau salile pline si proiectiile foto atragatoare,care spargeau blazarea si captau atentia.De fapt,lucrul acesta se intampla acuma.Multumesc publicului,si multumesc Mihai.Iata 3 imagini de la "Schiller":

PLANTARI DE STEJAR LA DRAGANESTI -VLASCA,JUDETUL TELEORMAN

2011-11-06T01:31:00.000-07:00

Sambata,5 noiembrie 2011,am fost la plantari de stejar in judetul Teleorman,localitatea Draganesti-Vlasca.
Teleorman inseamna "padure nebuna",cu sensul de padure imensa ,care a facut parte din Codrii Vlasiei,si in care te puteai pierde odinoara datorita suprafetei foarte mari.
La actiune am participat alaturi de colegii mei de la "Viitor Plus"dar s-au alaturat si corporatistii de la Computaris si Metro Bucuresi.Au venit de-asemenea,oameni din Iasi si Constanta,drept pentru care nu ramane decat sa le spun felicitari.
La astfel de actiuni,iti faci prieteni,fie ca sunt de munte fie ca pur si simplu ai schimbi o vorba.
Au venit o suta de oameni si am plantat 700 de stejari.Buna dispozitie si vremea buna ne-au facut sa fim eficienti.Shefa -suprema,Theodora,a spus ca ne-am incadrat bine cu cei 700.
Eu am fost lider de echipa,conducand,culmea ,iarasi un grup din Constanta,ca si data trecuta,de la adunarea gunoaielor,din Maneciu.
Pe la pranz am servit o masa foarte gustoasa,facuta la cazanul unui restaurant din Draganesti -Vlasca.Aceste plaiuri sunt pline de mister inca ,si padurile la fel.

DE LA AZUGA LA VALEA DOFTANEI,PE CRESTELE MUNTILOR

2011-10-23T00:09:00.000-07:00

Pe data de 14 octombrie 2011,vineri,am plecat cu trenul personal de opt treizeci seara,din Gara Basarab,spre Ploiesti.M-am oprit la prietenul meu de munte,Dan Alexe, pentru ca sa luam a doua zi,foarte de dimineata ,un alt tren personal,de patru jumate,care pleaca din Ploiesti.
Ne-am trezit cu noaptea-n cap,pe la trei,iar echipa ce vroia sa urce pe munte era urmatoarea:catelul Darky,Dan Alexe,Emilia Alexe si Ciprian T.
La Azuga am ajuns la sase dimineata.
Microbuzul catre partia Sorica nu circula la ora aceea,asa incat am mers pe jos.Sunt vreo 4 km pana la capatul de jos al partiei.
Scopul excursiei noastre era de a traversa Creasta Petru-Orjogoaia,ce face legatura intre Azuga si Valea Doftanei.In acest loc ,pitoresc de altfel,si nu chiar foarte umblat,un membru al familiei lui Dan are o casa de vacanta;prin urmare, aveam cazarea asigurata.
Uitandu-ne pe harta de mai jos,putem distinge un fel de granita naturala pe care o contureaza creasta Petru-Orjogoaia,intre Muntii Neamtului si Muntii Baiului.

De la capatul de jos al partiei de ski am urcat direct ,pe linia de cea mai mare panta;pamantul era inghetat.La capatul de sus,acolo unde sunt amplasate webcamurile,am ajuns dupa doua ore si jumatate de la plecarea din Azuga.Am continuat pe creasta,pe sub varful Urechia,apoi,inainte de varful Baiut,1880 metri,am cotit stanga,urmand un drum care ne-a condus catre stana din Petru.In 15 octombrie a fost foarte frig,-5 grade Celsius sau poate ca nu era asa de frig,dar cum in urma cu cateva zile fusesera 20 de grade ,atunci noua ni s-a parut de-a dreptul ger!!

Pana la stana am mai facut vreo 45 de minute;eu am facut cateva fotografii cu niste iarba inghetata,profilata pe crestele brune ale muntilor Baiului,dar,din oboseala,mi le-am sters.......

Erau si cateva petice de zapada.Iata o fotografie cu Darky,Emi si peticele de zapada:

Iata si cateva cadre foto luate in drum spre stana
Stana din Petru nu e cine stie ce adapost,dar are o singura camera bine izolata,la "demisol",in caz ca va prinde vreme urata sau in alte cazuri.

Am luat o pauza de o ora.Era frig si prognoza se adeverea,doar de pe meteoblue si mountain-forecast.com.Incepuse sa fulguiasca si nu banuiam ca in mai putin de 24 de ore venea un viscol urat.Am mers pe curba de nivel ,de la stana,dar ,oricum ar fi fost,ajungeam in Petru-Orjogoaia.

In aceasta excursie mi-au placut foarte mult urmatoarele:Varful Unghia,1885 metri(pe care il vedeti in prima imagine de mai jos),de departe cel mai impunator varf din zona crestei Orjogoaia,Lacul Orjogoaia,o padure superba de larica(zada)cum rar mi-a fost dat sa vad,si nu in cele din urma,diversitatea de culori a frunzelor,pregatite pentru caderea lor,simpla si eterna ,si regenerarea ,la momentul potrivit.De altfel,n-as da pentru nimic in lume acest peisaj ,fie el si de toamna,pentru ca te atrage,te indeamna sa revii.Cat despre larica montana,trebuie sa mai vin o data,cat de curand,pe aici ,pentru ca bateria aparatului se consumase si vroiam sa fac o fotografie cu acest copac.Oricum ar fi,cu aparat foto sau nu,unele locuri trebuiesc vizitate de multe ori.Asta e situatia,ele ne atrag.

VOLUNTAR LA MARATONUL BUCURESTIULUI,9 OCTOMBRIE 2011

2011-10-10T00:16:00.000-07:00

O PREMIERA ALPINA IN PERETELE NORDIC NEGOIU-3 SEPTEMBRIE 2011

2011-09-09T13:34:00.000-07:00

Desi excursia noastra(a mea si-a lui Dan Alexe)in Alpii Transilvaniei a inceput pe data de 31 august 2011 din localitatea Porumbacu de jos,voi relata in acest articol despre cum am urcat o ruta noua in Peretele Nordic Negoiu.Va fi o descriere scurta si un pic "tehnica",urmand sa scriu in alt articol despre intreaga excursie din Fagaras.Iata descrierea noului traseu:
Pornim din Strunga Ciobanului,venind de la cabana Negoiu,pe marcaj cruce rosie.Coboram pe acest horn in circa 10 minute apoi ne mentinem pe marcaj cruce rosie,tot vreo 10 minute,spre est,adica spre Caltun.

Zarim un valcel bolovanos pe dreapta dar si o muchie,semanand cu o "orga",care este paralela cu Creasta Ciobanului.Urcam pe valcel timp de 15 minute si ajungem la o platforma cu iarba si bolovani,unde vom pune cortul.In peretele gen"orga"este un foarte mic izvor.

In fotografia de jos avem o privire de ansamblu asupra traseului alpin,portiunea sa inferioara.

In dreapta observam Negoiu Mic-2485 metri.

Suntem la baza traseului ales ,observand primele doua lungimi de coarda,grad 2B-3A.

La baza traseului este o brana larga de iarba si bolovani.

Sunt in prima lungime,alcatuita dintr-un horn si o fisura.Folosesc doua frienduri pe care le pun in fisura.

Decid regruparea,dupa 20 de metri,la o platforma unde incap doi oameni.Lungimea 2 incepe cu un horn,dar,in sus,bareaza calea o surplomba.Voi alege sa urc 4 metri pe horn,apoi dreapta,pe o creasta nasoala,plina cu muschi umed.Grad 3A.Ma folosesc din nou de doua frienduri,dar bat si un piton "P",inainte de a urca fatza cu muschi.

Iata un "peisaj"din a doua lungime:

A treia lungime este o brana lunga,sinuoasa,expusa,de vreo 50 de metri spre dreapta,vest.Asigur totusi intr-un friend.Grad 1B.Regrupez la un colt.

In fotografia de mai sus este o platforma larga dintre cei doi pereti.Practic,de aici se poate face o retragere spre un valcel ,in dreapta,cum ne uitam spre Negoiu Mic,de exemplu.Acest valcel l-am descoperit anul trecut,atunci cand am iesit pe el ,intre cele doua varfuri Negoiu.Dar noi am continuat escalada si in portiunea superioara a peretelui nordic Negoiu.Iata imagini cu a cincea lungime reprezentand un horn friabil de grad 1A,care ne scoate intr-o sa ingusta.

Asta este brana din a cincea lungime,in dreapta(posibila varianta).Iata fotografia:

Lungimea a sasea are gradul 2B,cu portiuni scurte de 3A,in care am batut un piton si am pus 3 frienduri.Iata niste imagini:

Lungimea sapte(L7):fisura verticala 35 metri.Friendurile sunt de un real folos.Roca este "statica",culmea.Majoritatea regruparilor le-am amenajat la colturi sau bolovani ,cu anouri si/sau bucle echipate cu carabiniere.Eu,cel putin ,ma asiguram in 2 frienduri si un piton,in fiecare regrupare.Iata imagini cu L7:

Lungimea 8(L8):este" formata"dintr-un horn framantat,grad 1B-2A.Urcam circa 35 de metri.

Lungimea 9(L9):horn si fisura,gradul 2A.

Tot mai sus!

Lungimea 10(L10):horn friabil,grad 1B.Desi gradul este mic,aceasta lungime poate fi periculoasa pentru ca are iarba ,cu inclinatie a pantei de 55-60 de grade.Gasesc totusi o muchie foarte scurta,pe dreapta,cu o scobitura.Aud voci de pe varful Negoiu,am emotii foarte mari,nu pot gresi chiar acum,nu-mi permit.Bat zdravan un piton cu inel,de tip"cornier",apoi ma chinui sa mai montez doua frienduri in 2 fisuri cu muschi si pamant.Pana la urma,tot pitonul vad ca e sigur.Asta e...Urlu la coechipier sa plece.Hai ca mai am douazeci de metri pana in creasta principala.

Uraaa,am ajuns pe varf!!!!
div>

/div>

TRAVERSAREA UNEI PARTI DIN MUNTII BALCANII CENTRALI(STARA PLANINA)SOLITAR:DE LA CABANA AMBARITZA(1580 METRI ALTITUDINE) LA CABANA DOBRILA(1880 METRI)

2011-08-27T01:28:00.000-07:00

Pe 2 august 2011,pe la sapte,ma trezesc.Bulgarii ma asteapta ca sa fac o cafea,asa cum am promis.Ne intalnim la sala de mese,mancam si bem cafea.Schimbam emailuri.
Dumnezeu stie daca ne vom mai intalni vreodata.Probabil, daca voi veni eu prin Vracianski Canyon,la escalada,aproape de Vratsa.
Ghiorghi si cu Evgheni pleaca la noua.Hainele mele si bocancii inca sunt fleasca si nu am chef sa merg asa,cu ele pe mine.Soarele apare modest de dupa creasta principala care se afla la 3 ore de mine.Lenevesc la soare vreo ora,cu toate lucrurile insirate pe un parapet de piatra ,din fata cabanei.Sincer,n-am chef sa plec,as mai sta o zi pe aici,dar ma tot ameninta norii.
La zece imi iau la revedere de la Ambaritza si de la cabanier.Acesta imi da adresa lui din satul unde locuieste plus numarul de telefon.Sunt 7 ore de aici pana in Cherni Osam,spre nord.
Urc piciorul de munte care pare interminabil.Iarba mare si tot felul de plante imi uda din nou bocancii si pantalonii.Asta e muntele,n-ai ce-i face,dar are si parti bune pe care numai iubitorii de munte le inteleg.De exemplu,aici gasesc afine dar si izvorul de care am spus inainte.De data asta iau apa.Mi se pare incredibil,ca,pe un platou atat de plat,sa fie izvorul asta subteran.Ma uit stanga-dreapta,dar nu vad nici un loc de unde ar putea veni.Am tot timpul din lume,imi prepar un ceai din cimbrisorul cules cu o zi in urma,de pe creasta principala.Am termos,afara e racoare,o sa-mi prinda bine cate-un paharel de ceai fierbinte pe creasta.
Dupa 3 ore ajung din nou pe varful Ambaritza,2166 metri altitudine.

Vremea a fost cand cu ceata ,cand cu putin soare.Din loc in loc,apar franturi de peisaje,si atunci pozez.Creasta e lata si urca zdravan spre varful Levski.Harta imi arata un refugiu,Vasil Levski,chiar pe varf.Cand ajung, observ un refugiul dezafectat, ca o cotineata ruginita,murdara pe interior.

Apar situatiile de stres ,din nou:de data asta am incurcat-o,ma incoltesc 6 caini ciobanesti,agresivi.Obisnuit de pe la noi cu strigatul molcom al ciobanului,foarte calm,care spune:"na la oi",apelez la cioban.Dar acest cioban e lipsa din poveste.Inima palpita,picioarele imi tremura,respir adanc,incercand o stabilitate a situatiei de moment.Ce mi se intampla ACUM e important si capital pentru viata mea.Ma apar cu rucsacul si in acelasi timp merg cu spatele la creasta,tinind linia stalpilor de marcaj.Indepartandu-ma de vaci(apropo,astia nu au oi pe creste),cainii nu mai insista.Sunt pe un varf inalt,gen platou.Ceata dispare si ce vad:din nou "o cadere"mare de altitudine,de la 2200 la 1500 probabil.Sunt foarte derutat si simt ca ma lasa nervii,incet,incet.Mai ales dupa situatia cu cainii.Vazusem un marcaj, o sageata catre ceva,din Levski peak,dar agresivii nu m-au lasat sa citesc unde merge poteca.Stalpii de marcaj,din varful unde eram,aratau o coborare vertiginoasa ce parea ca te scoate practic din creasta principala.In cele 4 puncte cardinale nu parea ca aceasta creasta ar putea continua undeva....

Decizie de moment:scot salamul,il tai felii,multe,si ma intorca catre caini,ca sa vad ce scrie pe sageata de pe stalp.

Decizia nr.2:nu mai vreau sa am de-a face cu cainii,cobor pe sub creasta,la vreo 20 de metri,prostind astfel ciobanestii.Am ramas cu feliile de salam in mana,ma fac plin de ulei.

La un moment dat vad,pentru prima data in viata,un uliu.Sau ceva de genul.Avea niste aripi mari,maronii.Presupun ca,odata ce tot cobor pe sub Varful Levski,abrupt,voi intersecta o poteca.

Fac o diretissima tampita pana la o "poiana"aflata la vreo 300 de metri sub varf.Ceva foarte abrupt,tinandu-ma de o iarba mare,uda si de tot felul de plante,buruieni.Ma laud,se poate spune ca am fler,chiar observ o poteca,hat,departe,dar mai e de coborat pe sub varful asta.

Coborarea aceasta m-a macinat nervos.Tremur din tot corpul,sunt fleasca,caci iarba era uda.

Bocancii au apa multa inauntru.

Pantalonii s-au ingreunat,cad de pe mine.Ajung la poteca.Primul lucru pe care il fac e sa mananc ceva.Scot rosiile bulgarilor(au zis ca daca tot coboara la oras,nu mai au nevoie de ele),o conserva de carne de porc,paine si cascaval.Imi revin.Al doilea lucru ce-mi trece prin cap este sa pun cortul.E prea frumos aici,liniste,flori,iarba mare,si,in departare,la vreo ora,un canion superb din calcar.Tentant.Presupun pe moment ca am iesit din creasta principala si ca e un drum ce duce catre o vale.Wrong number!!!

BOTEV PEAK CLIMBING AND THE MAIN RIDGE STARA PLANINA,BULGARIA

2011-08-15T08:55:00.000-07:00

TRAVERSAREA UNEI PARTI DIN BALCANII CENTRALI(STARA PLANINA),SOLITAR:DE LA VARFUL BOTEV(2376 METRI),LA CABANA AMBARITZA.PARTEA A PATRA

2011-08-10T02:39:00.000-07:00

In dimineata de intai august ma trezesc la sase;deschid fermoarul de la cort si vad ceata si nori vinetii.Imi vine sa ma bag iar in sac,dar trebuie sa o iau din loc.Pisica vine la salam.Nu stiu a cui o fi,am banuiala ca e de la statia meteo.Sper sa nu vina cu mine,nu ca m-ar deranja,dar ce sa manance pe creasta?Presupun ca meteorogii aia de la statia Botev,cand au luat-o ,si-au dat seama ca nu traieste un animal doar cu aerul tare de munte.Surprinzator e ca plec la sapte! Cand esti singur,se schimba treburile,iti strangi cortul mai repede,cafeaua o bei mai repede.
Se pot ivi multe lucruri cum ar fi stricarea vremii.Si atunci deciziile le iei doar tu.Ziua de intai august 2011 mi-a aratat ca oricat ai vrea sa-ti faci targetu',intervin factori exogeni,cum ar fi:ceata,lipsa indicatoarelor la bifurcatii importante.De cum m-am indepartat de Botev,au intervenit problemele:ceata persistenta precum si lipsa unor indicatoare m-au facut sa ma invart de doua ori in cerc.Adica am revenit de unde plecasem.Nu renuntam,dar nici bine nu-mi era.Aveam o repulsie idioata de a intra la statie si a intreba meteorologii.Poate ca asta ar fi fost ultimul lucru pe care as mai fi putut sa-l fac...

"Mai incerc o data",mi-am spus.Caut cu atentie ,prin ceata enervanta,poteci.Zaresc o poteca ce urmeaza un marcaj cu verde.Uraa,marcaj,fie ce-o fi merg pe el,fie ca me duce unde m-o duce.

Harta nema,so...
Hiperbolizez ceata:"ma baiatule,te las sa tragi o privire scurta prin imprejurimi,apoi trag cortina".Cobor o panta abrupta,presarata cu pietroaie instabile,si ce vad,printre valatucii albi si reci:o cabana!!!

Cobor ca un disperat,iar in conditiile astea cabana parca se indeparteaza,in loc sa se apropie...

Nu este de fapt o cabana,ci este un refugiu,Botev,situat la 2000 metri altitudine.Langa el,este un cort mic,albastru,din care ies doi baieti.Unul e bine legat,sa tot aiba vreo 28-30 de ani;il cheama Stoyanov,stie bine engleza,si .....este cabanierul.

Culmea este ca ma serveste prompt cu ceai,cafea si o supa foarte buna de legume.Zic "culmea",fiind obisnuit cu ifosele tembele ale cabanierilor si hotelierilor din patria-muma.Stoyanov asta e numai zambet,abia s-a trezit si ma tot intreaba de unde vin si ce fac.Un alt om,ajutorul de cabanier ma intreaba daca nu am un ac mai bun de cusut,caci vrea sa coasa un ditamai steagul cu Bulgaria.Cum am doua ace de cusut prin ranitza,ii fac "cadou"unul.

Vine si vestea cea mare:imi gaseste o harta grozava cu masivul Balcanii Centrali.Costa "doar" 8 leva,aproximativ 17 roni.O cumpar,nici nu stau la discutii.Ulterior aveam sa aflu ca ar fi o raritate,ca nu se mai tiparesc.
Bine ca o am,e chiar buna harta asta.Las cafeaua sa o savurez,pe ultimul loc.Platesc si plec.Este deja zece dimineata,am stat o ora pe aici,dar m-am conversat cu Stoyanov.Poteca urca vertiginos catre varful Mlechnia Chal,2255 metri altitudine.Ceata revine,dispare si tot asa.Nu am deocamdata cum sa ma pierd,sunt stalpi din 50 in 50 de metri.Cabanierul imi spune cand plec ca sunt 11 grade Celsius.De la 35 de grade,de la cat venisem eu,e o diferenta cam mare.

Ma simt in putere si urc strasnic,chiar daca bagaju' are vreo 20 de kile.

Treaba merge extraordinar pana in Varful Zhaltets.2248 metri altitudine,cand ,datorita cetii si a lipsei marcajului,a vreunui indicator,ma pierd.Culmea e ca fara sa stiu,prima data ma indreptam foarte bine pe creasta principala,dar,pacalit de caderea foarte brusca de altitudine precum si de disparitia subite a potecii,imi zic in gand ca nu e bine."Banuiesc" ca trebuie sa merg pe o culme lata,plina cu stalpi de marcaj(dar nu arata culoarea si nici indicatoare,trebuie sa deduci).Culmea asta lata are si ea o cadere mare si brusca de altitudine.Ceva simt ca nu e bine,ca mi se-nfunda.Din (s)neguri apare un grup de turisti bulgari care vine(grupul,adica) de la refugiul Vasil Levski.Asa imi comunica ei.Imi spun ca eu merg acuma spre acest refugiu,in nici un caz spre creasta principala.In timp ce studiem impreuna harta,ne trezim cu niste cai,foarte aproape de noi,care parca ar sta la discutie cu noi.Ce ciudat!/p>

Un bulgar,probabil el lidero maximo al grupului imi spune:"nu e bine pe unde o iei,e periculos singur,noi mergem spre Refugiul Botev".Asta-i culmea,imi zic in gand,de-acolo vin eu acuma.

Grupul bombane ceva si pleaca.Ii las in pace.In ceata,mai scot o data harta.Decid sa iau ca punct de reper momaia varfului Zhaltets si sa caut incet,dar sigur,potecile spre creasta principala.Da,prima data o luasem bine,atunci cand poteca disparu in niste tufe de afin.Propunandu-mi sa fac cativa pasi in acea directie,am auzit voci.Erau unii care veneau din creasta principala ,spre mine.Eu eram mai pe sus,dar nu pe poteca,ei ai pe jos,pe marcaj.Am strigat la ei si s-au oprit.Mi-au spus ca asta e poteca buna spre Varfurile Kupen si Kostenurkata si Krastets.Ca sa "puna paie pe foc",unul din ei mi-a trantit-o:"it's most dangerous,be careful".

Varful Kostenurkata l-am ocolit rapid si fara probleme.De la Varful Krastets,2035 metri altitudine,incep iar problemele.Traseul iar ma baga in brane expuse haului,intortocheate,super-intortocheate.Aceste pasaje ma obosesc maxim,ma storc de puteri,mai ales ca mi le pierdusem aiurea cu cautarea potecii bune..

Din ceata,brusc,apare piramida ametitoare a lui Kupen peak,2188 metri.Desi are numai 2188 metri,arata tare impunator,si ,pe cinstea mea,de 2 ori mai greu decat Negoiu.Vremea trece repede,eu tot merg pe brane,de pe un versant pe altul,intalnesc cabluri,la urcare,la coborare,fac si eu pe grozavu,nu ma tin de ele,gasindu-mi"prize".La ora 15,in sfarsit,sunt pe celebrul Kupen,un varf de temut in randul bulgarilor.Zaresc,culmea,o "casuta postala"de fier.O deschid si in ea zaresc un caiet mare,"studentesc",de vreo 200 de file.Furtuna vine si mie imi arde sa ma semnez in caiet.

Cobor destul de repede cativa metri,dar cablurile de la o saritoare ma fac sa fiu cat mai atent;chiar incepe sa ploua.Scot pelerina si ma uit din cand in la creasta.In stanga e un lac care arata ca o talpa.E singurul lac intalnit.In fata e un varf semet,Ambaritza,dar vad ca poteca il ocoleste pe dreapta.Ploua tare,e (s)negura,dar nu-i frig.La un moment dat,ceata ma lasa sa vad ceva in dreapta crestei;pare a fi o cabana,dar e foarte departe.Cum nu am mai scos harta ,chiar nu stiam ce este.Doar era o banuiala.Gandul imi spune ca daca e o cabana,sa cobor neaparat la ea.Ajung in varful Ambaritza epuizat.Simt ca nu mai pot urca,si asa merg de 11 ore,cu pauze de nici macar 5 minute(da,exceptie facand micul dejun de la Botev hut,dar asta fusese la noua dimineata).Las rucsacul sprijinit de un stalp de marcaj.Ploua si iar ploua.Ce mai conteaza...

Merg spre dreapta crestei sa vad daca e cabana sau nu e.

Da,e o cabana,se vede bine acoperisul de tabla metalizata.Observ un picior de munte inierbat pe care se poate cobori.Dar pana acolo in coborare fac o ora jumate sigur.In timp ce tineam piciorul asta de munte,surpriza:norii se indeparteaza ,iese chiar un pic soarele.Parca sunt in al noulea cer,caci simt cum incep pantalonii sa se usuce.Imi vine sa pun cortul,dar am in minte imaginea unei cabane calduroase,cu miros de supa calda,ceai fierbinte si stat langa o soba.....Visuri,taica,visuri.Alergam ca un bezmetic pe coasta aceia inierbata,facandu-mi visuri placute.Am intalnit un izvor!!!,culmea,pe un platou cu iarba mare(o ciudatenie,era un loc plat si nu puteai pricepe de unde vine izvorul acela).Avea o amenajare din beton,era trasa o teava si era acoperit cu bolovani,pusi deasupra unui capac ruginit,dar care tinea drept protectie.Nu stiu ce am avut,dar nu am luat apa,crezand in Ambaritza mea de "vis".Ambaritza era cabana.Ce chestie,cand alergi asa tare si cu sperante dupa un lucru sau o persoana,vezi la un moment dat ca nu-i imaginea din gandul tau,e total alteva......

Cu doua ceasuri inainte de inserare sosesc la cabana Ambaritza;pare desprinsa din anii 60-70,la modul general.Cabanierul nu intelege o iota engleza,se mai si enerveaza,asta-i culmea!! ca nu vorbesc bulgara.Imi spune ca n-am unde sa-mi usuc hainele,ca n-are ceai cald,ca n-are supa,ca n-are decat niste bere(valeu,de cand sta in vitirina aia,pare expirata) si carti postale cu cabana.A,am uitat si chibrituri.....Imi spune sa mananc ce am in traistra.Norocul meu este ca nu am aer,mi-am cumparat de la Bucuresti ceva conservaraie,greoaie,ce-i drept.Paine am suficienta sa mai mi-ajunga inca 3 zile,asa ca.....
In camera de mese sunt 2 bulgari,prieteni:Evgheni,inginerul,si Ghiorghi,economistul.Amandoi,din Vratza.Vratza este un oras frumos din nord-vestul Bulgariei unde mai vin ai nostri la cocotz.Orasull e cochet,curat,cu arhitectura spatioasa,bulevarde largi.
Nu reusesc sa ma inteleg pe moment cu Evgheni,si iritat pe seasupra si de hainele ude,urc in camera,unde imi voi prepara ceva de mancare.Dar uit apa jos,in sala de mese.
Cand vin jos,bulgarii ma invita sa mancam impreuna.Merg iar sus sa imi aduc si eu ce am prin traista.Bulgarii au facut o salata de milioane(sunt vestiti pentru asta):rosii din gradina proprie,castraveti,ceapa.Au si o tuica foarte buna,de pere,tot productie proprie.Ma gandesc cu compasiune la unii care se bat pe pietele de capital,pentru specluatii valutare.
Ce minunata este pasiunea asta pentru munte:sa stai linistit seara la o cabana,sa mananci ceva natural si sa bei un vin sau o tuica,undeva in creierul muntilor.
Dupa mai multe paharele,ma descretesc,imi revin,rad cu bulgarii,"discutam",mai mult prin semne.La ora opt seara,cabanierul da drumul la generator pentru o ora.Profit si imi incarc bateria pentru aparatul foto.Ce fac e "ilegal",caci stapanul Ambaritzei imi interzice sa bag in priza bateria,cu sistemul ei de incarcare.Sunt fericit cand ,odata incarcata bateria,imi apar la aparat mai multe liniute.Deci,sa mai tot ma tina 2 zile...Ne culcam pe la doispe,cu promisiunea zilei ce va urma ca le voi face cafeaua.

TRAVERSAREA UNEI PARTI DIN MUNTII BALCANII CENTRALI(STARA PLANINA),SOLITAR-DE LA CABANA RAI LA VARFUL BOTEV-2376 METRI,31 IULIE 2011,PARTEA A TREIA

2011-08-09T10:46:00.000-07:00

Am ajuns la cabana Rai dupa 6 ore jumate de la plecarea de jos,din spropiere de Kalofer.Eram cam ametit un pic datorita efortului.La trei si jumatate am intrat in cabana si am comandat un ceai si o ciorba de fasole.
Am intrebat un turist cum ajung pe Botev.Mi-a spus ca e un traseu cu lanturi,periculos,dar nu credeam asa ceva.Credeam ca sunt mai pasnici muntii astia,dar nu este asa.La patru am plecat sa vad mai de aproape Rayskoto Praskalo,un miracol al naturii,o cadere de apa de 124,5 metri verticali.

As fi stat la cascada pana seara,dar tinta mea propusa era Botev peak,2376 metri,cel mai inalt din Balcanii Centrali.La inceput,poteca urca in serpentine largi,usoare,pline cu iarba si flori.Apoi totul a intrat intr-un parcurs de perete,poteca transformandu-se in brane tare expuse haului.Traseul parcurs se asemana cu Branele Caraimanului din fetele sudice sau cu diverse brane din Bucegi,de exemplu.Ei dau traseul ca fiind turistic,dar sincer,nu prea e asa.E cam gradul 1A,dar nu ca m-ar fi speriat,dar un om neantrenat cu muntele,cu hauri,ar fi clacat pe aici.Bagajul meu era mare iar eu,singur fiind ,trebuia sa sporesc atentia pe brane.Partea aceasta a fost cam cea mai dificila din toata creasta.

TRAVERSAREA UNEI PARTI DIN MUNTII BALCANII CENTRALI(STARA PLANINA),SOLITAR:PARTEA A DOUA:DE LA KALOFER LA CABANA RAI SI CASCADA RAYSKOTO PRASKALO

2011-08-08T10:36:00.000-07:00

Pe 31 iulie 2011 m-am trezit la sapte si am plecat la noua dimineata.
Am urmat un drum ce descria niste serpentine namoloase,am iesit pe un platou larg,cu fanete si cai care pasteau,apoi am urmat un drum prafos de tara;ma intrebam daca asta era drumul de intrare in rezervatia Parcul National Balcanii Centrali.Mi-am spus:"fie ce-o fi,poate oi mai pierde o zi,nu mai conteaza".
O femeie cobora in viteza cu o carutza trasa de un magarus.Am intrebat-o daca pe aici e drumul spre ija Rai(adica spre cabana Rai).Ea mi-a spus ca pe aici este.Tinta zilei,targetu',obiectivu'era sa urc Varful Botev,care se vedea tentant de bine,ziua de 31 fiind foarte frumoasa.Credeam ca voi face 5(cinci) ore pana pe el,dar....

Dar prima surpriza placuta aparu:eram la intrarea in rezervatie,la o ora de la plecarea de la cort(desigur,mi-am carat tot cu mine,nu am facut tabere intermediare).Un tinerel cobora agale de la cabana si imi spuse ca fac doar 2 ore pana la cabana.Abureala de dimineata...

Urcam vertiginos,avand resurse interioare nebanuite.Profitam,dar nu de altii,ci de natura generoasa,de timpul "probabil" minunat,de faptul ca inca mai pot.Nu mai iesisem pe munte de 2 luni,si totusi parca aveam aripi,motivatie..

De cum intri in rezervatie,poteca se contureaza foarte bine si n-ai sanse s-o pierzi.

Dupa o ora de la intrare,am ajuns la prima sursa de apa care nu este in poteca,ci ascunsa in niste boscheti.E vorba de o cismea,si ca...tot veni vorba de cismele,vreau sa va spun ca sunt foarte bine amenajate cismelele pe potecile montane din Stara Planina.Nu e nici un izvor lasat,asa,sa curga dintr-o teava de plastic sau nu e facuta nici o improvizatie din vreun pet.

Ma intalneam cu multi excursionisti care coborau.Sincer,imi doream cat mai liniste si intimitate la cabana Rai,dar,nu a fost asa acolo,ci am gasit foarte multi turisti,desi in ziua aceea plecasera spre vale vreo 70.

Prima "pacaleala" ,daca pot sa-i zic asa,a lui google earth iesi la iveala:este vorba de o vale care nu-mi aparea dar aici, pe teren,se casca intr-un hau adanc....

Pe moment m-am desumflat,caci era de coborat aceasta vale cu o intindere vasta,dar si o coborare pe masura,lunga,apoi urcarea inca pe atat,ca sa ajung la cabana.Era ora 12 si am decis sa iau pranzul.Mi-am zis ca daca o sa merg incet si sigur,voi ajunge la trei.Aproape ca s-a adeverit,cu o "greseala" de juma de ceas.
Pe acest traseu am mai intalnit inca 2 surse de apa,adica 2 cismele.Si ,surpriza surprizelor,truse sanitare de prim ajutor ,agatate in copaci.Se supara unii cand mai scriu aici ca suntem cum suntem,noi romanii,pana si pe munte...Nu respectam nimic,rupem refugii,stricam geamuri apoi avem pretentia sa fim bine-vazuti prin Europa.Faptele noastre vorbesc,dar uite ca si ale bulgarilor.Dan Alexe mi-a spus ca a fost pus de curand un refugiu la Podu Giurgiului,n Fagaras,si repede i s-a demolat un geam.De ce trebuie sa devastam,cand am putea pune si noi o biata trusa sanitara intr-un copac?

TRAVERSAREA UNEI PARTI DIN MUNTII BALCANII CENTRALI(STARA PLANINA),SOLITAR-PARTEA INTAI:DE LA BUCURESTI LA KALOFER,PRIN RUSE SI KARNOBAT

2011-08-07T03:28:00.000-07:00

Am plecat pe 29 iulie din Bucuresti,Gara de Nord,spre Bulgaria,avand ca scop principal traversarea Muntilor Stara Planina sau Balcanii Centrali,mai bine zis.
Stara Planina este de fapt un lant de munti ce se intinde din Serbia,la vest,pana la Marea Neagra,la est,in Bulgaria.Partea cea mai alpina pe care am dorit sa o fac,si totodata cea mai inalta,poarta denumirea de Troyanski Balkan sau Balcanii Centrali.
Trenul care venea de la Moscova a avut intarziere o ora,asa incat,in loc sa plec la unspe treizeci seara,am plecat la doispe treizeci,pe 30 iulie 2011.Tot raul spre bine,caci in loc sa stau 4 ore in gara Ruse,am stat doar 2 ore,pentru a astepta alt tren,spre Karnobat.

Trenul "meu"de Karnobat a plecat la sase treizeci dimineata din Ruse si m-a costat 19 leva,adica 38 de roni,dus.La Karnobat am ajuns la 12 la pranz si aici trebuia sa schimb din nou trenul,avand ca destinatie Kalofer,poarta de intrare in Muntii Balcanii Centrali.Dar cum aveam de asteptat 3 ore pana la sosirea trenului,am decis sa fac o vizita de lucru orasului Karnobat.M-am desumfla repede,caci,in afara de micul centru,unde este o alee cu castani si o fantana arteziana,n rest,aceasta asezare e plina de gunoaie,tigani,si 2-3 magazine foarte slab aprovizionate.Am vrut sa iau masa in centru,dar n-am gasit nimic...

Am plecat spre periferie,unde am zaritt un deal interesant cu pini;inainte de asta,am trecut printr-un cartier mizerabil de tigani.Astia isi aruncau gunoiul direct in strada.Vai,si ce le-a mai dat natura,pini....

Iata niste imagini din Karnobat si de pe platoul cu pini,care ,pe caldura aceea ,au fost un bun adapost pentru mine.

Imaginea de mai sus este din Kazanlak,oras celebru pentru productia de dulceata de trandafiri si tot ce se poate face din aceasta frumoasa floare.Apropo,in aceste locuri se afla cea mai mare intindere de trandafiri din lume.

Trenul a fost foarte aglomerat iar eu,cu bagajul meu voluminos,deranjam lumea,si asa,mult prea deranjata.....
M-am asezat intr-un compartiment al nasilor,dar eu nu stiam asta;nasita a sarit ca arsa,m-a dat afara,m-a imbrancit.Iritat ,am bagat-o in aia masii pe fatza,spunandu-i ca nu am de unde sa stiu eu asta.Am gasit in fine un loc langa o tinerica care citea acatiste.Mi-a zambit larg si m-am mai linistit.La Sliven,orasel montan,a coborat o mare parte din lume.A ramas o familie de tigani cu multi copii.Ma tot priveau ca pe o curiozitate,oare ce caut eu pe aici...

Mama le dadea copiilor paine goala,pe post de pranz iar ei erau fericiti.In aceste locuri,in centrul Bulgariei,am vazut foarte multi tigani si cam multa saracie.

Slava Domnului,la ora sase seara rasuflu usurat,caci ajung in Kalofer,dar pana in centru mai e,asa incat iau un maxi-taxi care ma costa 0,8 leva,adica vreun leu cincizeci.

Kalofer este un oras mic,situat la 890 metri altitudine,in estul masivului Stara Planina,Balcanii Centrali.Vazusem pe internet un site care ma informa ca exista un "centru turistic" de unde imi pot cumpara harti cu muntii Balcanii Centrali dar si diverse obiecte de artizanat,specifice locului.

Ca nu a fost asa,aveam sa ma conving la intoarcerea din creasta atunci cand am gasit" centrul turistic" deschis,dar fara harti turistice,fara suveniruri, ci doar cu un barbat care vorbea non-stop la un telefon mobil.Era foarte contrariat cand i-am spus ca m-au atacat niste caini ciobanesti si ca ciobanul nu era langa animale....In fine,traiasca google earth,datorita lui stiam harta excursiei in cele mai mici amanunte,asa ca de la "centrul turistic",am luat-o spre nord,iesind din orasel pe ulitza principala.Drumul asfaltat merge 6 km pana la cabana(de fapt hotelul ) Panitzite,apoi continua inca 42 de km pana la o cascada imensa de 77 metri cadere libera ,care se numeste Kademlisko Praskalo ,apoi ajunge pe sub al dolea varf din Balcanii Centrali,ca inaltime,care se numeste Triglav si are 2276 metri.Acest drum e un fel de Transfagarasan.
Ma apuca seara,ora noua si eu tot nu puneam cortul.A trebuit in fine,sa ma decid,sa ma feresc cat mai mult de chiotele gloatei,care asculta muzica.Aici era un fel de Cheile Rasnoavelor de weekend,unde se adunau friptangii si cei care vroiau sa se simta in mjlocul naturii,dupa o saptamana tare grea de munca.Am uitat sa va spun ca nimerisem in weekend;tocmai incepea sambata.Mi-am pus cortul intr-o vagauna,dar tot mai auzeam cate un racnet de om stresat,care se defula in natura....

2011-06-28T12:26:00.001-07:00

Currency Converter

PARTICIPANT LA ACTIUNI DE STRANGERE A GUNOAIELOR PE VALEA TELEAJENULUI SI VALEA DOFANEI-3-5 IUNIE SI 11-12 IUNIE 2011-COMUNICATE DE PRESA VIITOR PLUS

2011-06-24T15:23:00.000-07:00

In perioada 3-5 iunie 2011 respectiv 11-12 iunie 2011 am participat ca voluntar "Viitor Plus" la activitati de strangere a gunoaielor si a reciclarii peturilor de pe Valea Doftanei si de la Maneciu-Pamanteni.

ECOMUNITATEA TA! PE VALEA TELEAJENULUI

Sambata, 11 iunie, pe Valea Teleajenului si-au unit fortele peste **400 de
voluntari** invitati de ViitorPlus care au strans aproximativ **500 de
saci** de deseuri de **plastic si metal** si **600 de de saci** de
**deseuri menajere**.
Din cei aproximativ **132 metri cubi de deseuri**, jumatate au fost deja
transportate la centrele de reciclare.
In cele patru weekend-uri anterioare zilei de 11 iunie, voluntarii VP au
**discutat despre importanta colectarii selective si a reciclarii** cu
peste **800 de turisti** din zona Maneciu-Cheia si au impartit [Harta
Reciclarii.](http://www.hartareciclarii.ro/)
In cadrul proiectului ECOmunitatea ta in zona au fost amplasate
**containere destinate colectarii selective in 7 locatii**.

Pe Valea Teleajenului proiectul este sponsorizat de catre GDF Suez.ta 2 comunicate de presa ale "Viitor Plus":

ECOMUNITATEA TA! PE VALEA DOFTANEI

Pe 5 iunie pe Valea Doftanei s-au mobilizat **270 de persoane** dintre
care **120 copii**, care au reusit sa stranga in total **750 de saci** cu
deseuri, dintre care **370 au fost reciclabile**, iar restul deseuri
menajere.
Cantitativ s-au strans **3,6 tone** dintre care **425 de kilograme**
deseuri reciclabile.

Proiectul a fost sponsorizat de Alstom Foundation şi susţinut de Alstom
Power Romania.

Felicitari tuturor participantilor si organizatorilor!

REZULTATE ECOPROVOCAREA 2010 - 2011

Etapa 2010 - 2011 a proiectului ecOprovovarea s-a incheiat pe 31 mai in
Calarasi, respectiv 2 iunie in Zalau cu festivitatile de premiere.
Elevii implicati in proiect au avut urmatoarele rezultate:
- **137,7 tone** de deseuri colectate pentru reciclare;
- **27.404** arbori plantati manual;
- **71.354** metri patrati de spatii verzi ingrijite;
- **4771 de beneficiari directi** ai proiectului (elevi si profesori);
- peste **30.000 de persoane** din judetele Calarasi si Salaj **expuse**
la activitatile proiectului;
- **6258 de voluntari implicati** in impaduriri, ingrijire spatii verzi,
educatie pentru mediu;
- **304 evenimente eco** realizate - targuri si campanii de constientizare;
- peste **4000 de materiale educationale** realizate pe teme de ecologie;
- **2 propuneri legislative** trimise catre administratia locala;
- **162 de parteneriate externe** realizate pentru desfasurarea
activitatilor proiectului.

Felicitari tuturor participantilor si organizatorilor!

Fotografiile personale le gasiti pe site-ul picasa,privind aceste activitati.
Au fost intamplari fericite,dar,evident,si ne-fericite.
Sunt foarte nerabdator sa discut cu un sociolog si un antropolog despre aruncarea gunoaielor cu atata usurinta.
Nu mi-am mai postat parerile personale despre cum unii arunca gunoaie oriunde vor.
Lumea le confunda(parerile astea personale) cu frustrarile sau cu faptul ca ma lupt degeaba cu necivilizatii.Consider ca si asta e unul din rolurile vietii:sa te lupti,la figurat vorbind,fie si cu ne-civilizatii,prin diferite mijloace,si intr-un fel,sa le arati ca pot lua si ei gunoiul de pe jos....

PASAJUL-POD BASARAB,IUNIE 2011.wmv

2011-06-24T15:03:00.000-07:00

PE VALEA REA,IN MUNTII BAIULUI,28 MAI 2011.wmv

2011-05-29T06:12:00.000-07:00

MUCHII SUDICE FAGARASENE,20-22 MAI 2011,PARTEA A DOUA

2011-05-29T00:31:00.000-07:00

Cortul l-am montat pe culmea sudica Bouretu,pe la 1900 metri,chiar pe creasta,intr-un loc cu iarba grasa si palcuri cu jnepeni.Dincolo de creasta,spre nord,zaream salbateca vale Leaota.
Am topit zapada pentru a face niste ceaiuri.
Noaptea a plouat vreo 3 ore,cred.Temperatura minima a fost de 4 grade Celsius.
Pe 21 mai 2011,pe cand unii asteptau sfarsitul ...lumii...noi asteptam ziua Sfintilor Constantin si Elena.Cuiva drag trebuia sa-i dau telefon,sa-i zic "La multi ani!",dar semnalul gsm luase o pauza.
Ziua se anunta cu vreme cam proasta si chiar asa a fost,as zice,mai degraba,capricioasa.Rafale de ploaie care tineau juma de ora,erau intercalate cu raze de soare puternice.Asa a tinut-o toata ziua.Noroc ca mai mergem si noi prin munti si stim capriciile lor!!!
Deci,tineam creasta spre nord-vest,mergand spre primul obiectiv inalt,Musetescu-2495 metri(rog,nu confundati cu Museteica).
Iata deci,DOVADA celor 2 varfuri de 2500 meti si a celor 4 varfuri de 2400 metri,atinse pe 21 mai 2011.
De fapt,dovada de iubire a muntilor sau a oamenilor ramane,undeva,in suflet,cum s-ar spune,iar cei ce o primesc ,uneori o inteleg mai greu sau deloc.Aici,singura dovada de iubire este ca tebuie sa-l tinem curat,pe el,munte,pentru a se bucura si altii.

Varfurile Dara,Hartopu si Musetescu sunt niste platforme montane largi,situate la altitudinea de 2500 de metri.Aici nu sunt izvoare,nici marcaje,iar fiecare varf are cate o "momaie" care localizeaza varful respectiv.

E usor de ajuns pe ele,nu sunt tehnice,nu trebuie coarda,coltari sau piolet.

Iarna insa,traversarea din Varful Dara catre Muchia Dara,pe care am fost si noi,necesita coltari,piolet,poate o cordelina pentru asigurare.Muchia Dara formeaza un unghi de aproximativ 90 de grade,atunci cand ia directia varfului Dara.

Vizibilitatea e super,se vede Moldoveanu,Vistea,Urlea,Fundu Bandei,Hartopu Ursului,Galbenele,Slanina,dintr-o alta perspectiva.Totusi,trebuie sa fi acolo,ca sa vezi cu mintea ta senzatiile.

Noi am mers 8 ore,intorcandu-ne pe acelasi traseu ,pentru ca mi-a fost rau,plecand "de-acasa" cu gripa,dureri de cap,ameteli,febra,nas infundat,dureri in gat.

Cu toate astea,am urcat varfurile mentionate,iesindu-ne "planul",mai putin Urlea,Fundu Bandei.

Pe la patru dupa-amiaza eram la cort,cand din nou a inceput sa ploua "cu galeata".

MUCHII SUDICE FAGARASENE,20-22 MAI 2011-PARTEA INTAI

2011-05-25T00:53:00.000-07:00

Am plecat spre Muntii Fagarasului,vineri,20 mai 2011.Ruta a fost Bucuresti-Campulung Muscel ,cu trenul apoi Campulung-Corbi-Slatina(de Arges)-Baraj Vasalatu-Valea REA-Gura VAIILOR,cu autoturismul prietenului Cristi Seitan.
Biletul de tren accelerat a costat 56 de lei dus-intors.A mers foarte incet de la Golesti pana la Campulung,dar per ansamblu a facut 3 ore.Gara aceasta mi se pare total neingrijita;nu vreau sa acuz pe nimeni,sau sa atac pe cineva sau ceva,nu mi-e stilul ,ii las pe altii.Pe blogul personal sunt numai constatari personale din "teren",adica ceea ce vad eu...Iata cateva poze:

Cand am ajuns la Corbi ,Seitan a avut buna idee de a vizita Manastirea Corbii de Piatra,locas de cult cu totul deosebit,aparte,in tara noastra ,in primul rand pentru ca are cea mai veche pictura de la noi,apoi este o "monastire domneasca",mostenitoarea fiind matusa lui Neagoe Basarab,care deschide manastirea,cu hramul Adormirea Maicii Domnului,la 23 iunie 1512.Marele istoric Nicolae Iorga afirma ca acest locas de cult are cam 1000 de ani vechime!

De la Campulung Muscel la Slatina,drum de serpentine,asfaltul a devenit un fel de obraz plin de gauri ,"cratere";practic,faci slalom printre aceste obstacole.Nu este exagerare,iar e o constatare,asta e ,spre disperarea "dusmanului de clasa" nu ma pot abtine,scriu ceea ce observ si vad.Barem eu imi asum libertatea asta....
Ajungem la Baraj Vasalatu in jurul orei 11.E cald ,frumos,sunt cam 17 grade .Daca deschideti harta lui Beleaua,veti observa....lipsa acestui baraj.Apare doar Balta Pojarnei,ceva mai in amonte. Sa ma iertati,din nou e o constatare....
Seitan a adus o harta in plus,si,comparandu-le ,am realizat treaba asta cu lacurile de acumulare.
Deci,dezinformatul de mine credea ca exista un singur lac,si anume Balta Pojarnei."Dimap"(ceva scris de niste unguri...)m-a lamurit.Uitati aici imagini cu Vasalatul,situat pe Valea Rea, vale care,in "vizorul "meu pare atat de atragatoare,incat as reveni cam la 2-3 saptamani.Merita toti banii si toate ploile luate !!
De la baraj mai sunt cativa km pana la bifurcatia vailor Rea cu Zarna.Lasam aici masina si pe la 12 pornim pe Valea Zarna,spre dreapta.Mergem 4 km pe aceasta vale si intalnim pe stanga un sleau de taff.Il urcam.E foarte innamolit si destul de inclinat,la vreo 45-50 de grade.Pe masura ce inaintam,ni se deschid perspective:spre sud est apar Coltii Cremenii si o parte din creasta Iezer-Papusa,cu varfurile Iezerul si Rosu.Sunt inzapezite.

SUSTIN "CROSUL PADURII"-29 MAI 2011

2011-05-15T10:24:00.001-07:00

Dragii nostri,

ViitorPlus - Asociatia pentru dezvoltare durabila si Asociatia Bucharest
Running Club impreuna cu partenerii nostri va invitam in 29 Mai in
parcul Tineretului, Bucuresti, de la ora 8:00 sa alergati pentru
sanatatea voastra si pentru Copaci la evenimentul "Crosul Padurii".

*_Obiectivul principal al Crosului Padurii este de a creste gradul de
constientizare a populatiei cu privire la problemele padurilor din
România si strângerea de fonduri pentru împadurirea terenurilor
agricole degradate prin "Adopta un copac"
!" - un proiect ViitorPlus._*

*Informatii despre curse, inscrieri si plata online la
www.crosulpadurii.ro/crosulpadurii
sau la adresa dee-mail:
crosulpadurii@viitorplus.ro.*

*Pe lânga cursele de alergari, vor fi organizate si o serie de
**activitati destinate copiilor**, pentru a sarbatori alaturi de ei
apropierea zilei de 1 Iunie. Acestia vor picta pe sacose ecologice,
Profesorii Trasniti de la Fun Science vor desfasura în mijlocul
copiilor workshop-ul"Dezvoltarea durabila". Vizoo si prietenii sai vor
face picturi pe fata si vor impleti baloane tinerilor alergatori.
LumeBuna va fi prezenta sa ne aminteasca motivele pentru care iubim
România iar împreuna cu Multumesc.net vom împodobi copacelul
Multumirilor.
Sarbatorim Ziua Mediului in natura, cu grija
penru natura si viitorul ei.

Va asteptam sa alergati cu noi la Crosul Padurii, sa sustineti
alergatorii, sa veniti cu cei mici sau sa faceti donatii pentru "Adopta
un Copac".

Cu fiecare pas al tau noi crestem Paduri!!!

OFERTA CAZARE BRAN,PERIOADA 15 IUNIE-15 SEPTEMBRIE 2011

2011-05-15T10:03:00.000-07:00

Casa recent construita 2011, componenta: -3camere fiecare cu baie proprie, living, receptie, dining, bucatarie, terasa acoperita 110mp, parcare, curte interioara.
Amplasament: -intr-un cadru intim si ambiant, terasat, in mijlocul naturii, ingradit de livezi si poienite, cu o panorama de vis
Facilitati in zona: -supermarket, restaurante cu meniu diversificat, sporturi diverse precum bowling, football, tenis
Facilitati directe de la proprietar: - informatii turistice, excursii in zona, tiroliana, rapel, escalada, alpinism

va asteapta la preturi incepand de la 75Ron/noapte.

Oferta detaliata/camera:
1. in week end (vineri, sambata, duminica): -prima noapte: 75Ron; a doua noapte: 65Ron;
2. in timpul saptamanii: - prima noapte: 70Ron; restul de nopti: 60Ron.

Oferta detaliata/locatie ( adica inchirierea intregului spatiu ce cuprinde: 3dormitoare, living, ding, bucatarie, terasa etc):
- reducere 10% de la oferta de camera.

Pentru rezervari si detalii va rugam sunati la: 0723.22.82.42 / 0723.187.028
sau puteti sa ne scrieti pe adresa de e-mail: cristiseitan@yahoo.com
Va asteptam!

FOTOGRAFII DIN REZERVATIA FANTANELE,JUDETUL GIURGIU,8 MAI 2011

2011-05-13T10:38:00.000-07:00

FOTOGRAFIILE DIN REZERVATIA FANTANELE,JUDETUL GIURGIU

2011-05-11T09:25:00.000-07:00