Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei

Expoziţia comemorativă „Memoria unui război nedeclarat”

2012-02-28T09:21:00.001+02:00

Marţi, 28 februarie, ora 12.00, la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei va fi inaugurată expoziţia comemorativă "Memoria unui război nedeclarat", prilejuită de împlinirea a 20 de ani de la declanşarea conflictului armat de pe Nistru. Mai multe detalii pot fi găsite aici.

Expoziţie de machete

2012-01-30T10:25:00.003+02:00

Vă invităm să vizitaţi expoziţia de machete la scară redusă organizată de Asociaţia Modeliştilor din Moldova, care va fi vernisată la 2 februarie 2012 în incinta Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei.

Discursul lui Nicolae Dabija la Conferinţa ştiinţifică „Unirea Principatelor Române din 1859: context istoric şi semnificaţii actuale", 24 ianuarie 2012

2012-01-24T14:08:00.000+02:00

Conferinţa ştiinţifică „Unirea Principatelor Române din 1859: context istoric şi semnificaţii actuale”

2012-01-20T10:30:00.000+02:00

Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei Vă invită să participaţi la lucrările Conferinţei ştiinţifice „Unirea Principatelor Române din 1859: context istoric şi semnificaţii actuale", care îşi va desfăşura lucrările la 24 ianuarie 2012, în incinta Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, str. 31 August 1989 nr. 121 A, cu începere de la ora 10.00. Programul

"Franzoalele" din expresiile peiorative ale basarabenilor

2012-01-17T13:25:00.001+02:00

Denumirea vine de la grecescul franzola (colac), - un tip de colăcei cu mac, deosebit de delicioşi, copţi de brutarii greci din Odesa în prima jumătate a sec. XIX. În Rusia ei se numeau chifle franceze. Cărăuşii basarabeni, care duceau spre Odesa care cu grâu, au adus cu sine ştirea despre aceşti colăcei apetisanţi, provocând în imaginaţia celor ce ascultau, închipuirea unui deliciu gustativ

Două tezaure monetare din sec. al XVI-lea şi al XVII-lea din patrimoniul Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei

2012-01-10T13:57:00.001+02:00

În patrimoniul MNAIM se păstrează două tezaure medievale asemănătoare în ceea ce priveşte structura lor. Este vorba despre tezaurele din satele Mârzeşti şi Morozeni, ambele descoperite în anul 1962, în raionul Orhei în timpul lucrărilor agricole. Cercetarea acestor depozite monetare continuă şirul tezaurelor medievale de monedă poloneză din secolele XVI şi XVII din colecţiile muzeului, în

Vasile Moisiu. Ştiri din Basarabia de astăzi. Bucureşti, 1915: o carte valoroasă din patrimoniul MNAIM

2012-01-05T20:36:00.002+02:00

În colecţia de carte a Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei se găseşte o carte valoroasă pentru acei preocupaţi de istoria Basarabiei în ultimele decenii ale aflării sale sub dominaţia Imperiul Rus. Această carte este semnată de Vasile Moisiu, originar din regiunea Botoşanilor, care a efectuat o călătorie în Basarabia, şi a realizat o serie de observaţii etnografice asupra

Planuri cadastrale din colecţia MNAIM

2011-12-20T14:56:00.001+02:00

În colecţia de hărţi a Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei se păstrează şi o serie de planuri geometrice (cadastrale) de moşii şi loturi mai mici de pământ, datând din perioada când Basarabia se afla sub dominaţia Imperiului Rus. Acestea reflectă particularităţile evoluţiei relaţiilor funciare în teritoriul dintre Prut şi Nistru între 1812-1918. Anexarea teritoriul

Cutiuţa muzicală

2011-12-12T14:30:00.000+02:00

Apărute în sec. XVIII, cutiile muzicale au devenit rapid foarte populare în rândurile persoanelor înstărite din Europa. Acestea aveau dimensiuni diferite, de la cutiuţe mici de mărimea unei tabachere, până la adevărate piese de mobilier, iar majoritatea erau modele de masă. Ele erau, de obicei, puse în funcţiune de mecanisme de ceas, fiind produse iniţial artizanal de ceasornicari.

Maşina de scris "Remington Special"

2011-12-05T12:12:00.001+02:00

Timp de secole, inventatorii au încercat să producă o maşină de scris mecanică care ar fi putut produce litere citibile mai rapid şi mai bine decât scrisul de mână. Aceste încercări sufereau eşec până în 1867, când Christopher L. Sholes (1819-1890), un jurnalist, tipograf, şi inventator din SUA, a abordat problema. În anul următor acesta a primit un brevet pentru o maşină de scris mecanică,

KANTHAROS-UL DE LA BUTOR

2011-11-30T13:09:00.001+02:00

Vas grecesc de mărimi mici folosit pentru băut vin. Se caracterizează prin corp lat, două tortiţe laterale. Are corpul în formă de ceaşcă adâncă, fund inelar sau picioruş tronconic, profilat. În unele cazuri, torţile erau amplasate orizontal şi supraînalţate, alteori – dispuse vertical. În sec. V a. Chr. apar vasele kantharos acoperite cu firnis negru. Kantharosul din imagine a fost

PELIKE DE LA MANTA

2011-11-30T13:02:00.001+02:00

Vasul numit pelike, apare în Grecia antică. Face parte din categoria vaselor greceşti de lux, în special a celor cu firnis negru. Acest tip de vas era utilizat la ospeţe şi simpozioane. Din multitudinea vaselor greceşti, folosite în procesul de consumare a vinului doar pelike era folosită pentru vinul deja diluat cu apă. Grecii, cunoscuţi ca mari producători, dar şi consumatori de vinuri,

VAS ZOOMORF DE LA OLĂNEŞTI

2011-11-29T12:52:00.001+02:00

Vasul reprezintă un recipient, executat din lut ars, în formă de berbec, care este redat în poziţie culcată, cu picioarele strânse sub corp, fixat pe un postament rectangular. Blana este redată realist prin bucle, la fel de realist este executat şi capul animalului. Gâtul vasului se află de asupra capului berbecului. De la ceafa capului porneşte toarta vasului, care în partea de jos se uneşte

PIESE DIN EPOCA PIETREI DIN EXPOZIŢIA PERMANENTĂ A MUZEULUI NAŢIONAL DE ARHEOLOGIE ŞI ISTORIE A MOLDOVEI

2011-11-28T11:43:00.001+02:00

Toporaş de mână din silex (cca. 550 000 a. Chr.). Descoperirea rarisimă a acestui toporaş preistoric în împrejurimile s. Coşniţa, raionul Criuleni, a constituit o importantă mărturie privind prezenţa omului preistoric în regiunea Nistrului de Jos încă din paleoliticul timpuriu. Piesa masivă în formă de migdală, graţie prelucrării bilaterale, are proporţii simetrice, secţiune concav

AMFORA PICTATĂ CU REPREZENTAREA MARII ZEIŢE – POTNIA THERON DIN SOFIA

2011-11-24T10:07:00.001+02:00

Este lucrată din pastă fină, arsă oxidant. Are proporţii zvelte, cu buza scurtă răsfrântă în afară, corpul bitronconic, prevăzut cu două toarte verticale, perforate orizontal, flancate de proeminenţe semisferice împinse din interiorul pereţilor. Decorul monocrom pictat, realizat cu vopsea neagră-ciocolatie pe o angobă alb-gălbuie, acoperă suprafaţa interioară a buzei, decorate cu şapte

FILE DIN VIAŢA ŞI ACTIVITATEA INGINERULUI HOTARNIC BASARABEAN ALEXEI IVANOV-GAVANIN (1896-1970)

2011-11-23T15:21:00.001+02:00

S-a născut la 1 martie 1896 în oraşul Brest-Litowsk. În 1913 s-a înscris la Şcoala de Geodezie din Poltava. Revoluţia bolşevică din Rusia şi răspândirea ei în teritoriul Ucrainei l-a determinat să se mute în Basarabia, unde, după unirea cu România, intră în serviciul Direcţiei Cadastrului şi a lucrărilor tehnice din cadrul Ministerului de Agricultură şi Domenii cu gradul de Ajutor Topometru

UN PICTOR UITAT – NICOLAE A. COLEADICI (1906-1937)

2011-11-23T10:07:00.001+02:00

Printre pictorii care au activat la Chişinău în perioada interbelică a fost şi plasticianul N. Coleadici, stins din viaţă mult prea timpuriu, la vârsta când abia deprinsese secretele artei figurative. Pentru generaţiile postbelice a rămas necunoscut deoarece majoritatea lucrărilor sale, create în anii de studenţie şi după absolvirea Şcolii de Arte Frumoase din Chişinău, s-au pierdut în vara lui

MIHAIL BEREZOVSCHI (1868-1940)

2011-11-22T09:54:00.001+02:00

Animator al vieţii culturale naţionale în Basarabia interbelică. Compozitor, dirijor de cor şi pictor. S-a născut la 20.11.1868 în s. Căplani, jud. Cetatea Albă. A studiat la Seminarul Teologic din Chişinău (1878-1888). Hirotonisit preot la Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, după un an devine dirijor al prestigiosului cor al Catedralei. Studii de compoziţie şi de perfecţionare muzicală

CARTEA LUI DIMITRIE CANTEMIR "Creşterea şi descreşterea Imperiului Otoman"

2011-11-21T10:22:00.001+02:00

Dimitrie Cantemir (1673-1723) este cel mai de seamă gânditor umanist român şi totodată autor al primelor scrieri filosofice originale româneşti. Studiază acasă greaca, latina şi filosofia cu fostul dascăl de limbă greacă la şcoala domnească din Iaşi, eruditul Ieremia Cacavela. La Academia Patriarhiei Ortodoxe din Constantinopol îşi aprofundează studiile în limbile antice şi orientale,

HALEBARDA

2011-11-18T09:55:00.006+02:00

În expoziţia Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, perioada medievală, printre alte arme de epocă sunt etalate şi două halebarde, care fac parte din categoria armelor albe de lovire şi tăiere. Оdată cu apariţia armurii complete cu formele ei proeminente, pentru ca loviturile asupra ei să nu alunece, s-a ivit nevoia unui model nou de armă, şi aceasta a fost halebarda, care

NICOLAE MILESCU SPĂTARUL (1636 - 1707)

2011-11-15T09:55:00.005+02:00

Personalitate de prim rang în cultura românească din a doua jumătate a secolului XVII - începutul secolului XVIII. N. Milescu s-a născut în familia unui boier moldovean. După unii cercetători, la început el şi-a făcut studiile la Academia slavo-greco-latină din Iaşi, apoi a continuat la Academia de pe lângă Patriarhia de la Constantinopol, instituţii în care a studiat limbile slavonă, greacă

ORAŞUL MEDIEVAL ORHEIUL VECHI

2011-11-10T13:19:00.005+02:00

Între satele Trebujeni şi Butuceni (r-nul Orhei) pe un promontoriu din lunca râului Răut în perioada medievală au existat două oraşe consecutive, unul al Hoardei de Aur şi altul, târg şi cetate, punct strategic al Statului Moldovenesc. Oraşul tătaro-mongol – Şehr al-Djedid (în traducere Oraşul Nou) a avut o importanţă mare ca centru politic şi administrativ, atât în spaţiul

TUNURILE DE LA ORHEIUL VECHI

2011-11-09T09:30:00.015+02:00

Tunurile de la Orheiul Vechi fac parte dintre cele mai vechi descoperiri de acest gen din spaţiul românesc, aparţinând secolului XV. Până la descoperirea în cauză, în spaţiul românesc erau cunoscute doar patru piese de artilerie din secolul al XV-lea. Cea mai veche dintre ele este considerată bombarda din bronz, descoperită în cetatea de la Giurgiu, datată cu anul 1445, posibil rămasă acolo din

Conferinţa ştiinţifică internaţională cu tema: “Familie, religie, lege: dialog ştiinţific – identităţi şi politici”

2011-11-08T21:06:00.004+02:00

Institutul de Istorie Socială „ProMemoria” din cadrul Universităţii de Stat din Moldova, împreună cu Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei organizează miercuri, 9 noiembrie 2011, Conferinţa ştiinţifică internaţională cu tema: “Familie, religie, lege: dialog ştiinţific – identităţi şi politici”.În şedinţa în plen vor fi rostite câteva mesaje de salut şi vor fi expuse patru

Lansarea revistei muzeului – Tyragetia, vol. XX, nr.1, nr. 2 , 2011

2011-10-20T17:58:00.009+03:00

Joi, 20 octombrie, în incinta Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei (sala nr.1, parter) a avut loc lansarea revistei muzeului - Tyragetia, nr.1, nr. 2, 2011. Au luat cuvântul pe lângă directorul MNAIM, dl. Eugen Sava, secretarul ştiinţific MNAIM, dna Elena Ploşniţă, şi invitaţii speciali: dl. Igor Şarov (Universitatea de Stat din Moldova), dl. Silviu Tabac (Institutul