tag:blogger.com,1999:blog-24197268338017379442024-03-13T20:34:08.773-07:00Obcinile BucovineiThe Eastern Carpathians - The Obcinele Bucovinei Mountains, descriptionFulgeratorulhttp://www.blogger.com/profile/02745923879511397994noreply@blogger.comBlogger29125tag:blogger.com,1999:blog-2419726833801737944.post-13332141083967575812013-10-28T06:08:00.000-07:002013-10-28T06:08:10.050-07:00 [URL=http://imageshack.us/photo/my-images/845/3noi.jpg/][IMG]http://img845.imageshack.us/img845/4281/3noi.jpg[/IMG][/URL]
Munții Țibău , se afla in nordul Romaniei sa granița cu Ucraina. Fiind localizati intr-o zona mai puțin accesibila acești munți sunt încă foarte salbatici si deosebit de frumoși. Am rămas fascinat de frumusețea locurilor , simplitatea ospitalitatea localnicilor.
[URL=http://imageshack.us/photo/my-images/809/ar6l.jpg/][IMG]http://img809.imageshack.us/img809/5892/ar6l.jpg[/IMG][/URL]
Nu sunt munți de înălțime mare vorbim de munți cu altitudinea maxima 1651m , Vf Țapu, dar peisajele sunt de neuitat.
[URL=http://imageshack.us/photo/my-images/17/29g1.jpg/][IMG]http://img17.imageshack.us/img17/7268/29g1.jpg[/IMG][/URL]
De câte ori urci acest munte ai impresia ca urci pe el pentru prima data, totul este neatins si la locul lor , parca nu imi vine sa cred .
[URL=http://imageshack.us/photo/my-images/22/iq0k.jpg/][IMG]http://img22.imageshack.us/img22/8085/iq0k.jpg[/IMG][/URL]
Din culme ai o panorama 360 grade cu Muntii Rodnei, Muntii Maramuresului, Obcina Mestecanisului si munți din Ucraina unde pe granița se afla o baza militară (foto plan apropiat, departat) [URL=http://imageshack.us/photo/my-images/202/ekem.jpg/][IMG]http://img202.imageshack.us/img202/2149/ekem.jpg[/IMG][/URL]
[URL=http://imageshack.us/photo/my-images/5/i1hh.jpg/][IMG]http://img5.imageshack.us/img5/4892/i1hh.jpg[/IMG][/URL]
Paradoxul Țibăului nu trebuie să urci la înălțimi de 2000, 3000,4000m să vezi peisaje extraordinare ,din acest loc de la altitudinea de 1600 m , muntele este foarte bine pus în valoare , ce înseamnă să fii un munte mic între giganți!!!
Fotografiile de mai jos vorbesc de la sine .
[URL=http://imageshack.us/photo/my-images/109/yih3.jpg/][IMG]http://img109.imageshack.us/img109/9210/yih3.jpg[/IMG][/URL]
[URL=http://imageshack.us/photo/my-images/59/hn2b.jpg/][IMG]http://img59.imageshack.us/img59/6342/hn2b.jpg[/IMG][/URL]
[URL=http://imageshack.us/photo/my-images/853/gzlu.jpg/][IMG]http://img853.imageshack.us/img853/3379/gzlu.jpg[/IMG][/URL]
In concluzie avem o Romanie foarte frumoasa păcat ca nu știm sa o apreciem la adevarata ei valoare .
Fulgeratorulhttp://www.blogger.com/profile/02745923879511397994noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2419726833801737944.post-10407716764788866652010-12-20T03:12:00.000-08:002010-12-20T03:12:36.124-08:00<div style="text-align: center;"><span style="font-size: x-large;">Siteul s-a mutat la adresa:</span></div><div style="text-align: center;"><span style="font-size: x-large;"><br />
</span></div><div style="text-align: center;"><span style="font-size: x-large;"><i><b><a href="http://www.obcinilebucovinei.ro/">www.obcinilebucovinei.ro</a></b></i></span></div><div style="text-align: center;"><span style="font-size: x-large;"><br />
</span></div><div style="text-align: center;"><span style="font-size: x-large;">Multumesc</span>,</div>Fulgeratorulhttp://www.blogger.com/profile/02745923879511397994noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2419726833801737944.post-33048439482873053292010-11-20T12:32:00.000-08:002011-07-18T15:49:04.012-07:00Pestera noua in Rezervatia Naturala Cheile Lucavei --Pestera cu lilieci<a href="http://2.bp.blogspot.com/_8CIzja3FpNE/TOg1Lj0xN6I/AAAAAAAABIA/SiNvX-kylfg/s1600/pestera%2Bcu%2Blilieci--%2Bcheile%2Blucavei%2B%252840%2529.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5541737814190798754" src="http://2.bp.blogspot.com/_8CIzja3FpNE/TOg1Lj0xN6I/AAAAAAAABIA/SiNvX-kylfg/s320/pestera%2Bcu%2Blilieci--%2Bcheile%2Blucavei%2B%252840%2529.jpg" style="cursor: pointer; float: left; height: 320px; margin: 0pt 10px 10px 0pt; width: 213px;" /></a><b><i><span style="font-size: small;">Jumatetea lui noiembrie 2010, vreme superba, 3 temerari ne-am pornit din Radauti catre rezervatia Naturala Cheile Lucavei, unde recent am descoperit o pestera si am mers sa o cartam.</span></i></b><br />
<br />
<b><i><span style="font-size: small;">Rezervatia a fost infiintata in anul 1973 avand o suprafata:de 33 ha<br />
Localizare: Obcina Mestecanisului, altitudine 1100-1200m, de-a lungul vaii inferioare a pârâului Lucava de Jos, în apropierea comunei Moldova Sulita<br />
Elemente caracteristice: Stâncarii calcaroase si grohotisuri pe care apar cenoze de <i>Poa nemoralis</i> sau de <i>Asplenium viride</i>. Flora specifica este reprezentata de <i>Leontopodium alpinum, Heracium aurantiacum </i>si<i> Clematis alpina</i>.</span></i></b><br />
<br />
<br />
Peretii de calcar din Cheile Lucavei<br />
<div align="justify" style="line-height: normal;"><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5192512431/" title="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (21) by costym, on Flickr"><img alt="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (21)" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4106/5192512431_4bd213e19e.jpg" width="500" /></a><b><i><span style="font-size: small;"><span style="color: #2a2c26;"><br />
Rezervatia se afla la izvoarele raului Moldova la 40 km de Campulung, in comuna Moldova Sulita in </span><span style="color: #2a2c26;">Obcina Mestecanisului </span></span></i></b></div><div align="justify" style="line-height: normal;"><b><i><span style="font-size: small;"><span style="color: #2a2c26;"></span></span></i></b></div><div align="justify" style="line-height: normal;"><b><i><span style="font-size: small;"><span style="color: #2a2c26;"></span></span></i></b></div><div align="justify" style="line-height: normal; margin: 0cm 0cm 10pt;"><b><i><span style="font-size: small;"><span style="color: #5b6c42;"></span></span></i></b></div><div align="justify" style="line-height: normal; margin: 0cm 0cm 10pt;"><b><i><span style="font-size: small;"><a href="http://obcinilebucovinei.blogspot.com/2010/08/obcinele-bucovinei-harta-turistica.html">Vezi aici harta turistica. </a></span></i></b></div><div align="justify" style="line-height: normal; margin: 0cm 0cm 10pt;"><b><i><span style="font-size: small;"> Cheile sunt formate predominat din stancari calcaraose fapt ce a dezvoltat un relief carstic.Din cate am inteles de la localnici ar exista in zona mai multe pesteri. Noi momentan am descoperit doar una: mai jos aveti cateva foto din aceasta pestera, voi revenii si cu o schita mai ampla cat de curand. Pestera are o dezvoltare de aproximativ 100 m cu mai multe sali largi.In pestera se observa urme de ale unui vechi curs de apa, iar picatrile de apa ce cad de pe tavan sunt la ordinea zilei.</span></i></b></div><div align="justify" style="line-height: normal; margin: 0cm 0cm 10pt;"><b><i><span style="font-size: small;"> La poalele cheilor, sub stanca de calcar, izvoraste un puternic izvor de apa sulfuroasa semna ca in zona ar mai fi pesteri sapate in calcar de acesti curenti de apa ):</span></i></b><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5192514379/" title="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (39) by costym, on Flickr"><img alt="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (39)" height="333" src="http://farm5.static.flickr.com/4126/5192514379_e6c02afa2d.jpg" width="500" /></a></div><div align="justify" style="line-height: normal; margin: 0cm 0cm 10pt;"><b><i><span style="font-size: small;">In pestera am gasit lilieci si o specie interesanta de fluturi.<br />
<br />
Intrarea in pestera</span></i></b><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5193110004/" title="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (42) by costym, on Flickr"><img alt="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (42)" height="333" src="http://farm5.static.flickr.com/4106/5193110004_99abccaa7d.jpg" width="500" /></a><br />
Unul dintre bastinasi.....<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5192510887/" title="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (3) by costym, on Flickr"><img alt="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (3)" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4106/5192510887_d32344ba13.jpg" width="500" /></a></div><div align="justify" style="line-height: normal; margin: 0cm 0cm 10pt;"><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5193110630/" title="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (22) by costym, on Flickr"><img alt="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (22)" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4087/5193110630_e55fe0eddb.jpg" width="500" /></a><br />
<b><i><span style="font-size: small;">Pestera nu este amenajata Se recomanda ca vizitarea ei sa se faca numai in compania unui cunoscator al pesterii si cu echipamentul adecvat.<br />
<br />
Formatiuni calcaroare sapate de apa</span></i></b><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5193110848/" title="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (23) by costym, on Flickr"><img alt="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (23)" height="375" src="http://farm6.static.flickr.com/5282/5193110848_65c345c001.jpg" width="500" /></a><br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5193110510/" title="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (30) by costym, on Flickr"><img alt="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (30)" height="375" src="http://farm6.static.flickr.com/5081/5193110510_08fba09b03.jpg" width="500" /></a><br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5192513831/" title="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (35) by costym, on Flickr"><img alt="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (35)" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4086/5192513831_51bafaacfa.jpg" width="500" /></a><br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5192512969/" title="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (27) by costym, on Flickr"><img alt="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (27)" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4085/5192512969_c4718aacd1.jpg" width="500" /></a><br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5192514009/" title="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (36) by costym, on Flickr"><img alt="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (36)" height="375" src="http://farm6.static.flickr.com/5242/5192514009_e941bc8896.jpg" width="500" /></a><br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5192513707/" title="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (34) by costym, on Flickr"><img alt="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (34)" height="375" src="http://farm6.static.flickr.com/5162/5192513707_2fbdb7b667.jpg" width="500" /></a><br />
<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5192512789/" title="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (25) by costym, on Flickr"><img alt="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (25)" height="500" src="http://farm5.static.flickr.com/4108/5192512789_9f617d7641.jpg" width="375" /></a><br />
<b><i><span style="font-size: small;"><br />
</span></i></b><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5193110368/" title="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (28) by costym, on Flickr"><img alt="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (28)" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4154/5193110368_c722740868.jpg" width="500" /></a><br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5193111318/" title="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (24) by costym, on Flickr"><img alt="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (24)" height="500" src="http://farm6.static.flickr.com/5241/5193111318_80a3de0d0d.jpg" width="375" /></a><br />
<b><i><span style="font-size: small;"><br />
</span></i></b><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5193108650/" title="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (8) by costym, on Flickr"><img alt="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (8)" height="500" src="http://farm5.static.flickr.com/4107/5193108650_c4da1089ea.jpg" width="375" /></a><br />
<b><i><span style="font-size: small;"><br />
</span></i></b><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5192511525/" title="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (10) by costym, on Flickr"><img alt="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (10)" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4130/5192511525_4f07c42b8a.jpg" width="500" /></a><br />
<b><i><span style="font-size: small;"><br />
</span></i></b><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5192511107/" title="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (5) by costym, on Flickr"><img alt="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (5)" height="375" src="http://farm6.static.flickr.com/5042/5192511107_ab6d07b238.jpg" width="500" /></a><br />
<b><i><span style="font-size: small;"><br />
</span></i></b><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5192511937/" title="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (15) by costym, on Flickr"><img alt="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (15)" height="500" src="http://farm5.static.flickr.com/4147/5192511937_f89cc2eb7b.jpg" width="375" /></a><br />
<br />
<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5192510971/" title="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (4) by costym, on Flickr"><img alt="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (4)" height="375" src="http://farm6.static.flickr.com/5082/5192510971_bb82907b92.jpg" width="500" /></a><br />
Intrarea in tunel ..........<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5192513289/" title="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (31) by costym, on Flickr"><img alt="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (31)" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4085/5192513289_e4c0ff9d45.jpg" width="500" /></a><br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5192511863/" title="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (14) by costym, on Flickr"><img alt="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (14)" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4090/5192511863_790e3a3dbb.jpg" width="500" /></a><br />
Iesirea din tunel dimensiuni incredibile 25 cm inaltime , 60 cm latime ,10 m lungime.<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5192511589/" title="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (11) by costym, on Flickr"><img alt="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (11)" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4154/5192511589_8f5c36b740.jpg" width="500" /></a><br />
<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5192511689/" title="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (12) by costym, on Flickr"><img alt="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (12)" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4108/5192511689_50372c883a.jpg" width="500" /></a><br />
<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5192512017/" title="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (16) by costym, on Flickr"><img alt="pestera cu lilieci-- cheile lucavei (16)" height="375" src="http://farm6.static.flickr.com/5161/5192512017_0a77d169de.jpg" width="500" /></a></div><div align="justify" style="line-height: normal; margin: 0cm 0cm 10pt;"><b><i><span style="font-size: small;"><br />
Au participat Costica Martinescu, <a href="http://happybags4u.blogspot.com/2010/11/o-zi-p-munteo-zi-pe-placul-meu.html">Anca Crismariu</a> si Vasile Bouaru</span></i></b></div><span style="color: #3f4139;"><span style="font-size: x-small;"></span></span>Fulgeratorulhttp://www.blogger.com/profile/02745923879511397994noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2419726833801737944.post-65376244173450831622010-11-16T09:47:00.000-08:002010-11-16T11:33:15.548-08:00Apus de soare in Muntii Stanisoarei<div style="text-align: center; font-weight: bold;">Apus de soare in Muntii Stanisoarei<br /></div><br /><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5181765307/" title="P1050865 by costym, on Flickr"><img src="http://farm5.static.flickr.com/4147/5181765307_db3e0c4f47.jpg" alt="P1050865" height="333" width="500" /></a><br /><br /><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5181765935/" title="P1050913 by costym, on Flickr"><img style="width: 495px; height: 259px;" alt="P1050913" src="http://farm5.static.flickr.com/4133/5181765935_0fd9b8d2ce_z.jpg" /></a><br /><br /><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5181765375/" title="P1050868 by costym, on Flickr"><img src="http://farm2.static.flickr.com/1282/5181765375_40687e5d99.jpg" alt="P1050868" height="304" width="500" /></a><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5182365038/" title="P1050910 by costym, on Flickr"><img src="http://farm2.static.flickr.com/1303/5182365038_05eb79725f.jpg" alt="P1050910" height="230" width="500" /></a><br /><br /><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5182364930/" title="P1050909 by costym, on Flickr"><img src="http://farm5.static.flickr.com/4124/5182364930_37f47d8bb2.jpg" alt="P1050909" height="270" width="500" /></a><br /><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5182364852/" title="P1050908 by costym, on Flickr"><img src="http://farm2.static.flickr.com/1266/5182364852_76a69a7d37.jpg" alt="P1050908" height="264" width="500" /></a><br /><br /><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5182364790/" title="P1050902 by costym, on Flickr"><img src="http://farm2.static.flickr.com/1299/5182364790_7d2f776583.jpg" alt="P1050902" height="283" width="500" /></a><br /><br /><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5182364432/" title="P1050864 by costym, on Flickr"><img src="http://farm2.static.flickr.com/1288/5182364432_f3a24a64d3.jpg" alt="P1050864" height="338" width="500" /></a><br /><br /><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5181765171/" title="P1050863 by costym, on Flickr"><img src="http://farm5.static.flickr.com/4124/5181765171_a74aecd02d.jpg" alt="P1050863" height="210" width="500" /></a><br /><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5181765103/" title="P1050862 by costym, on Flickr"><img src="http://farm2.static.flickr.com/1041/5181765103_279b3f6ba5.jpg" alt="P1050862" height="273" width="500" /></a>Fulgeratorulhttp://www.blogger.com/profile/02745923879511397994noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2419726833801737944.post-80664787449811221952010-11-12T05:09:00.000-08:002010-11-13T12:24:17.310-08:00Cetatea de scaun a Sucevei -- un loc plin de istorie....<span style="font-size:large;"><b>Cetatea de Scaun a Sucevei</b>, întâlnită şi sub denumirea de Cetatea Sucevei, este o cetate aflată la marginea de est a oraşului Suceava (în nordul României). Ea se află localizată pe un pinten terminal al unui platou aflat la o înălţime de 70 m faţă de lunca Sucevei. De aici, se poate vedea întreaga vale a Sucevei. Cetatea beneficia de un sistem de fortificaţii puternice aflate în jurul Sucevei, precum şi de sprijinul întăriturilor de la Zamka, Şeptilici, Burdujeni şi Salcea.</span><br /><span style="font-size:large;"> Este preferată folosirea termenului de Cetatea de Scaun a Sucevei şi nu a celui de Cetatea Sucevei, deoarece în Suceava au existat două cetăţi: Cetatea de Scaun şi <a href="http://obcinilebucovinei.blogspot.com/2010/10/cetatea-scheia-sau-cetatea-de-apus.html">Cetatea de Apus</a> (Cetatea Şcheia), ambele fiind construite de domnitorul Petru I Muşat (1375-1391). Prima cetate : Cetatea Scheia a avut o existenta scurta am vorbit despre ea intr-un articol <a href="http://obcinilebucovinei.blogspot.com/2010/10/cetatea-scheia-sau-cetatea-de-apus.html">anterior.</a></span><br /><span style="font-size:large;"><b>Cetatea Sucevei </b>făcea parte din sistemul de fortificaţii construit în Moldova la sfârşitul secolului al XlV-lea, în momentul apariţiei pericolului otoman. Sistemul de fortificaţii medievale cuprindea aşezări fortificate (curţi domneşti, mănăstiri cu ziduri înalte, precum şi cetăţi de importanţă strategică), în scop de apărare, întărite cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau având şanţuri adânci.</span><br /><span style="font-size:large;"><br /></span><span style="font-size:large;">Intrarea se afla pe partea dinspre răsărit, spre platou, printr-un pod suspendat cu punte mobilă. Când aceasta era ridicată, făcea ca locul să devină “întărit de minune şi de necucerit”, după cum a consemnat francezul Blaise de Vigenere care a vizitat Moldova la sfârşitul secolului al XVI-lea.</span><br /><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5168836153/" title="PICT0007 by costym, on Flickr"><img src="http://farm2.static.flickr.com/1221/5168836153_a4e20770b7.jpg" alt="PICT0007" height="333" width="500" /></a><br /><span style="font-size:large;">Petru Mușat a construit în Suceava un castel fortificat pentru a-i servi ca reședință voievodală. Castelul avea forma unui patrulater regulat, cu laturile opuse de lungimi egale (laturile de est și de vest aveau 40 m, iar cele de sud și de nord 36 m). În exterior, la fiecare colț al cetății, dar și pe mijlocul fiecărei laturi, erau dispuse turnuri pătrate de apărare (bastioane) cu latura de 4 m.</span><br /><span style="font-size:large;">Zidurile aveau o grosime de aproximativ 2 metri, fiind construite din piatră nefasonată, între pietre aflându-se umplutură de piatră legată cu mortar, în care s-a mai pus piatră și cărămidă sfărâmată. Au mai fost întrebuințate în masa de zidărie și bârne din lemn de stejar pentru a evita fisurarea zidurilor în urma tasării.</span><br /><br /><span style="font-size:large;">Pe latura de est, la o distanță de aproximativ 4 metri de ziduri, a fost săpat un șanț de apărare cu o adâncime variabilă, în jur de 10 metri.</span><br /><span style="font-size:large;"> În castel se intra printr-o poartă semicirculară (cu raza de 1,5 m) aflată pe latura de sud. Castelul avea în mijloc o curte interioară largă. În interiorul cetății, pe latura de est, se afla camera de gardă. De-a lungul zidurilor erau săpate pivnițe boltite ample, deasupra cărora se înșirau mai multe încăperi: camera domnitorului, camera doamnei, baia domnească, depozitul de alimente, un paraclis și o închisoare</span><br /><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5168836491/" title="PICT0008 by costym, on Flickr"><img src="http://farm5.static.flickr.com/4014/5168836491_39646f8eec.jpg" alt="PICT0008" height="333" width="500" /></a><br /><span style="font-size:large;">Pentru a proteja intrarea în cetate de pericolul atacării cetății cu mijloace de artilerie, domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) a dezvoltat sistemul de apărare a cetății. El a construit în partea de sud un zid paralel cu zidul cetății, cu scopul de a proteja intrarea în cetate. De asemenea, a pavat curtea interioară și căile de acces spre cetate . </span><br /><span style="font-size:large;"> Domnitorul <b>Ștefan cel Mare</b> (1457-1504) a înțeles cel mai bine necesitățile construirii de clădiri fortificate pentru a apăra Principatul Moldovei de atacurile turcilor, tătarilor, ungurilor sau polonilor. El a construit primele mănăstiri fortificate din Moldova și a întărit cetățile existente. Considerând că Cetatea Sucevei nu este suficient întărită pentru a rezista atacurilor inamicilor Moldovei, el a construit un zid de incintă care a înconjurat fortul mușatin, asemenea unui inel.</span><br /><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5169432018/" title="PICT0004 by costym, on Flickr"><img src="http://farm5.static.flickr.com/4006/5169432018_5c42d69078.jpg" alt="PICT0004" height="333" width="500" /></a><br /><span style="font-size:large;">În anul 1476 a fost asediată de oştile turceşti aflate sub comanda sultanului Mahomed al II-lea. Oştenii aflaţi în cetate, conduşi de portarul Şendrea s-au apărat făcând fapte eroice rămase în legendă, astfel încât sultanul supranumit şi cuceritorul Constantinopolului a fost nevoit să se retragă în mod ruşinos, după cum ne informează cronicarul polonez Jan Dlugosz. În acea luptă s-a constatat că zidul de incintă construit în jurul vechiului fort muşatin (secolul al XIV-lea) ca şi turnurile pătrate de apărare, erau vulnerabile la loviturile artileriei cu ghiulele de fier. De aceea Ştefan cel Mare a întreprins lucrări de consolidare a catăţii, confirmate de o stemă a Moldovei cu pisanie, ce indică faptul că a fost pusă în septembrie 1477. În acele lucrări, zidul a fost dublat şi întărit cu şapte bastioane circulare, astfel încât la final cetatea a căpătat un aspect inelar.</span><br /><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5169432398/" title="PICT0005 by costym, on Flickr"><img src="http://farm5.static.flickr.com/4083/5169432398_e660acf625.jpg" alt="PICT0005" height="333" width="500" /></a><br /><span style="font-size:large;"><b>Cetatea Sucevei</b> a fost asediată de mai multe ori. De polonezi la 1497 şi 1509. La 1538 a fost cucerită de Soliman Magnificul din cauza trădării boierilor care erau nemulţumiţi de politica autoritară a lui Petru Rareş. Pretendentul Gheorghe Ştefan la 1653 l-a asediat aici pe Timuş Cazacul, ginerele domnitorului Vasile Lupu, căruia până la urmă i-a luat tronul, în timp ce Timuş a murit apărând cetatea. Polonezii au mai asediat-o la 1673-1674. După acceea a fost stricată de Dumitraşcu Cantacuzino (februarie 1674-noiembrie 1675) la presiunea turcilor, sub pretextul de a-i împiedica pe polonezi de a-şi mai fixa aici un punct de avampost. Deoarece la o primă încercare de a fi distrusă cu praf de puşcă, zidurile au rezistat, aşa după cum relatează Nicolae Costin, “au umplut-o cu lemne şi cu paie, apoi le-au dat foc de au ars. Şi astfel slăbindu-i zidurile din pricina fierbinţelei de tot mare s-a risipit cetatea”. Acest fapt a fost caracterizat de istoricul Nicolae Iorga ca un “rug al măririi noastre cele vechi”.</span><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5169438956/" title="PICT0011 by costym, on Flickr"><img src="http://farm5.static.flickr.com/4023/5169438956_edcf206638.jpg" alt="PICT0011" height="333" width="500" /></a><br /><span style="font-size:large;"><br /></span><span style="font-size:large;">Cetatea avea în partea de nord un şanţ adânc şi râpe, precum şi ziduri puternice care închideau prima împrejmuire. Castelul avea formă pătrată, fiind întărit cu 7 turnuri. Al doilea rând de ziduri îngrădea curtea interioară în care se aflau locuinţele şi magaziile. Casele domneşti ale lui Ştefan cel Mare se aflau în partea de nord, în timp ce domnitorii de mai târziu le-au avut în partea de este a cetăţii unde era şi paraclisul. În timpul lui Despot Vodă (1561 – 1563), dar şi ulterior sub Eustratie Dabija (1661 – 1665) în cetate se afla şi o monetărie.</span><br /><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5169439340/" title="PICT0018 by costym, on Flickr"><img src="http://farm2.static.flickr.com/1362/5169439340_edde4586b2.jpg" alt="PICT0018" height="333" width="500" /></a><br /><span style="font-size:large;">Anul 1600, Mihai Viteazul întreprinde o campanie militară în Moldova. După ce armatele sale trec apa Trotuşului la 4 mai 1600 şi ocupă Bacăul la 10 mai, oştile valaho-transilvane se îndreptă spre Suceava, iar la 16 mai, apărătorii Cetăţii Sucevei îi deschid porţile şi se predau fără luptă.</span><br /><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5169437576/" title="PICT0010 by costym, on Flickr"><img src="http://farm5.static.flickr.com/4124/5169437576_4990207286.jpg" alt="PICT0010" height="333" width="500" /></a><br /><span style="font-size:large;">În anul 1684, întreagă latura de nord a cetăţii s-a prăbuşit în urma unui puternic cutremur, ca şi turnul cel mare din Cetatea Sucevei. Timp de peste două secole, Cetatea Sucevei s-a aflat în părăsire, ruinându-se şi mai mult.La începutul secolului al XX-lea, arhitectul austriac Karl A. Romstorfer a efectuat lucrări de restaurare a Cetăţii de Scaun.</span><br /><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5168833097/" title="PICT0006 by costym, on Flickr"><img src="http://farm5.static.flickr.com/4106/5168833097_7311e43b81.jpg" alt="PICT0006" height="333" width="500" /></a><br /><span style="font-size:large;">Cetatea de scaun a fost totusi bine consolidată care în ciuda tuturor atacurilor dusmane, a rezistat foarte mult timp. Duma cum am spus mai sus ea a ajuns sa fie cucerita datorita unei tradari, fost arsa, asuferit destule.</span><br /><span style="font-size:large;">Turisti care merg astazi la cetate vad doar ruinele ruinele care au mai ramas dupa turnarea filmului <b>Stefan cel Mare</b> film turnat cu aprobarea <b>Elenei Ceausescu</b>. Inainte de turnarea filmului cetatea arata mult mai bine. Dar s-a tras cu tunurile in realitate, fara cascadorie sau editare pe calculator. Atunci s-a distrus o buna parte din ceea ce a mai ramas cetate. A incercat Elena Ceausescu sa repare din greseala comisa dar nu prea a reusit. Daca veti ajunge la cetatea veti vedea o dunga alba peste care se mai inalta cam cu un metru zidurile cetatii. De la acea dunga a mai ridicat Elena cetatea dar fara sa consulte niste istorici sau restauratori. In cetate veti putea gasi doi stejari batrani de pe timpul marelui domnitor Stefan. Tot aici se poate vedea o turla unde a fost un paraclis.</span><br /><br /><span style="font-size:large;">Traditia spune ca din cetate Stefan construise un tunel care iesea undeva aproape de Biserica Sf. Dumitru din Suceava unde se pot vedea si ruinele Casei Domnesti(momentan sunt in renovare). Acesta era un tunel de scapare in caz de cucerire.</span><br /><span style="font-size:large;">Legendele locale spun ca Stefan folosise acest tunel pentru a scapa de dusmanii care navalisera in cetate. Dusmanii au fugit dupa el prin tunel. Cand Stefan a iesit din tunel, a lasat blestem ca sa nu mai iasa niciodata nimeni viu din acel tunel de scapare. De atunci pana azi nimeni nu a mai avut curaj sa probeze tunelul. Au trimis niste pisici care sunt mai agere dar nici ele nu s-au mai intors.</span><br /><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5169440102/" title="PICT0022 by costym, on Flickr"><img src="http://farm5.static.flickr.com/4003/5169440102_ef407e90f6.jpg" alt="PICT0022" height="333" width="500" /></a><br /><span style="font-size:large;">Langa cetate turistul mai poate admira si<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Satului_Bucovinean"> Muzeul satului Bucovinean. </a></span><br /><br /><span style="font-size:large;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/_8CIzja3FpNE/TN08UIHGYcI/AAAAAAAABGo/6-3PLWEOkpQ/s1600/cetatea+suceava.jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img src="http://4.bp.blogspot.com/_8CIzja3FpNE/TN08UIHGYcI/AAAAAAAABGo/6-3PLWEOkpQ/s320/cetatea+suceava.jpg" border="0" height="196" width="320" /></a> Începând din anul 2005, în cetate sunt găzduite expoziţii temporare de pictură sau expoziţii cu figuri de ceară pe teme diverse şi din 2006 a început să fie organizat cel mai mare festival medieval din Moldova, Festivalul de artă medievală “Ştefan cel Mare” este organizat anual, timp de o săptămână, în preajma jumătăţii lunii august. Complexul Muzeal Bucovina este principalul organizator al evenimentului. </span><br /><span style="font-size:large;"> La ora actuala exista un proiect de anvergura , pentru renovarea cetatii. Turiştii care vor călca plaiurile Bucovinei, in anul 2015, vor avea surpriza plăcută de a vedea Cetatea lui Ştefan aşa cum a fost în urmă cu 500 de ani. Reconstituirea se va face până la acoperiş, întocmai după modelul arhitectonic din timpul vieţii domnitorului. Suma alocata pentru acest proiect este de 52 de milioane de lei, apoximativ 14 milioane de euro.</span><br /><span style="font-size:large;"><br /></span><span style="font-size:large;"> Sa speram ca asa va fi...</span>Fulgeratorulhttp://www.blogger.com/profile/02745923879511397994noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2419726833801737944.post-17656234154462682672010-11-09T13:41:00.000-08:002010-11-09T14:56:49.123-08:00Traseu de creasta Trei Movile -- Prisaca Dornei<span style="font-weight: bold; color: rgb(0, 102, 0);font-size:130%;" ><span style="color: rgb(255, 0, 0);">Traseu </span>: Trei Movile--</span><span style="font-size:130%;"><strong style="font-weight: bold; color: rgb(0, 102, 0);">Curmătura Boului, 1040 m --</strong><strong style="font-weight: bold; color: rgb(0, 102, 0);"> vf. Deia, 1200 m--</strong><strong style="font-weight: bold; color: rgb(0, 102, 0);">vf. Tomnatecu, 1302 m--</strong><strong style="font-weight: bold; color: rgb(0, 102, 0);">vf. Runcul Prisăcii--</strong><strong style="font-weight: bold; color: rgb(0, 102, 0);">Sat Prisaca Dornei, 570 m</strong><br /></span><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-size:130%;"><a href="http://1.bp.blogspot.com/_8CIzja3FpNE/TNm_s0XaPhI/AAAAAAAABFc/sbuPyLTRras/s1600/traseu.JPG" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img style="width: 377px; height: 169px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_8CIzja3FpNE/TNm_s0XaPhI/AAAAAAAABFc/sbuPyLTRras/s320/traseu.JPG" border="0" /></a></span></div><span style="font-size:130%;"><br /><strong style="color: rgb(255, 0, 0);"></strong><strong style="color: rgb(255, 0, 0);">Distanță:</strong><span style="color: rgb(255, 0, 0);"> <span style="color: rgb(0, 102, 0);">15 km.</span><br /></span><strong style="color: rgb(255, 0, 0);">Durata:</strong><span style="color: rgb(255, 0, 0);"><span style="color: rgb(0, 102, 0);">3-4 ore.</span> </span><strong style="color: rgb(255, 0, 0);"><br />Caracteristici:</strong><span style="color: rgb(255, 0, 0);"> <span style="color: rgb(0, 102, 0);">Accesibil vara, total neindicat iarna fara echipament adecvat. Traseu longitudinal.</span></span><br /><strong style="color: rgb(255, 0, 0);">Marcaj:</strong><span style="color: rgb(255, 0, 0);"> <span style="color: rgb(0, 102, 0);">bandă roșie</span></span><br /><br /><span style="font-weight: bold;"><br /><span style="color: rgb(0, 51, 0);">Intrarea in traseu Cabana Trei Movile</span></span><br /><a style="font-weight: bold; color: rgb(0, 51, 0);" href="http://www.albumdefamilie.ro/poze/57780_dcb8dc74/"><img src="http://inline.albumdefamilie.ro/1288562400/57780_500.jpg" alt="3 movile --prisaca dornei (poza 15) " border="0" /></a><br /><span style="font-weight: bold; color: rgb(0, 51, 0);">De cum am inceput sa urcam am fost insotiti de doi catei tot traseul...</span><br /><a style="font-weight: bold; color: rgb(0, 51, 0);" href="http://www.albumdefamilie.ro/poze/57767_83de02c3/"><img src="http://inline.albumdefamilie.ro/1288562400/57767_500.jpg" alt="3 movile --prisaca dornei (poza 2) " border="0" /></a><br /><span style="font-weight: bold; color: rgb(0, 51, 0);">Poteca este larga bine definita dar matcajul este foarte putin vizibil....</span><br /><a style="font-weight: bold; color: rgb(0, 51, 0);" href="http://www.albumdefamilie.ro/poze/57799_2cee8b93/"><img src="http://inline.albumdefamilie.ro/1288562400/57799_500.jpg" alt="3 movile --prisaca dornei (poza 34) " border="0" /></a><br /><span style="font-weight: bold; color: rgb(0, 51, 0);">Pietrele Doamnei vazute de pe Vf Deia</span><br /><a style="font-weight: bold; color: rgb(0, 51, 0);" href="http://www.albumdefamilie.ro/poze/57766_1ec8a2d4/"><img src="http://inline.albumdefamilie.ro/1288562400/57766_500.jpg" alt="3 movile --prisaca dornei (poza 1) " border="0" /></a><br /><a style="font-weight: bold; color: rgb(0, 51, 0);" href="http://www.albumdefamilie.ro/poze/57795_c34f0cac/"><img src="http://inline.albumdefamilie.ro/1288562400/57795_500.jpg" alt="3 movile --prisaca dornei (poza 30) " border="0" /></a><br /><a style="font-weight: bold; color: rgb(0, 51, 0);" href="http://www.albumdefamilie.ro/poze/57794_f292fba0/"><img src="http://inline.albumdefamilie.ro/1288562400/57794_500.jpg" alt="3 movile --prisaca dornei (poza 29) " border="0" /></a><br /><a style="font-weight: bold; color: rgb(0, 51, 0);" href="http://www.albumdefamilie.ro/poze/57793_8ac0b7c1/"><img src="http://inline.albumdefamilie.ro/1288562400/57793_500.jpg" alt="3 movile --prisaca dornei (poza 28) " border="0" /></a><br /><a style="font-weight: bold; color: rgb(0, 51, 0);" href="http://www.albumdefamilie.ro/poze/57791_c7e62ea1/"><img src="http://inline.albumdefamilie.ro/1288562400/57791_500.jpg" alt="3 movile --prisaca dornei (poza 26) " border="0" /></a><br /><a style="font-weight: bold; color: rgb(0, 51, 0);" href="http://www.albumdefamilie.ro/poze/57790_aa7a942c/"><img src="http://inline.albumdefamilie.ro/1288562400/57790_500.jpg" alt="3 movile --prisaca dornei (poza 25) " border="0" /></a><br /><span style="font-weight: bold; color: rgb(0, 51, 0);">Varful Tomnatec</span><br /><a style="font-weight: bold; color: rgb(0, 51, 0);" href="http://www.albumdefamilie.ro/poze/57787_f31b4151/"><img src="http://inline.albumdefamilie.ro/1288562400/57787_500.jpg" alt="3 movile --prisaca dornei (poza 22) " border="0" /></a><br /><a style="font-weight: bold; color: rgb(0, 51, 0);" href="http://www.albumdefamilie.ro/poze/57782_c9470530/"><img src="http://inline.albumdefamilie.ro/1288562400/57782_500.jpg" alt="3 movile --prisaca dornei (poza 17) " border="0" /></a><br /><a style="font-weight: bold; color: rgb(0, 51, 0);" href="http://www.albumdefamilie.ro/poze/57781_dc9ea00d/"><img src="http://inline.albumdefamilie.ro/1288562400/57781_500.jpg" alt="3 movile --prisaca dornei (poza 16) " border="0" /></a><br /><a style="font-weight: bold; color: rgb(0, 51, 0);" href="http://www.albumdefamilie.ro/poze/57777_55d404bb/"><img src="http://inline.albumdefamilie.ro/1288562400/57777_500.jpg" alt="3 movile --prisaca dornei (poza 12) " border="0" /></a><br /><a style="font-weight: bold; color: rgb(0, 51, 0);" href="http://www.albumdefamilie.ro/poze/57769_c986fda7/"><img src="http://inline.albumdefamilie.ro/1288562400/57769_500.jpg" alt="3 movile --prisaca dornei (poza 4) " border="0" /></a><br /><a style="font-weight: bold; color: rgb(0, 51, 0);" href="http://www.albumdefamilie.ro/poze/57796_1358e483/"><img src="http://inline.albumdefamilie.ro/1288562400/57796_500.jpg" alt="3 movile --prisaca dornei (poza 31) " border="0" /></a><br /><span style="font-weight: bold; color: rgb(0, 51, 0);">Iesirea din traseu -- Prisaca Dornei</span><br /><a style="font-weight: bold; color: rgb(0, 51, 0);" href="http://www.albumdefamilie.ro/poze/57774_b5fe68b6/"><img src="http://inline.albumdefamilie.ro/1288562400/57774_500.jpg" alt="3 movile --prisaca dornei (poza 9) " border="0" /></a><br /><a style="font-weight: bold; color: rgb(0, 51, 0);" href="http://www.albumdefamilie.ro/poze/57797_13e0bbb1/"><img src="http://inline.albumdefamilie.ro/1288562400/57797_500.jpg" alt="3 movile --prisaca dornei (poza 32) " border="0" /></a><br /><a style="font-weight: bold; color: rgb(0, 51, 0);" href="http://www.albumdefamilie.ro/poze/57778_27464bb3/"><img src="http://inline.albumdefamilie.ro/1288562400/57778_500.jpg" alt="3 movile --prisaca dornei (poza 13) " border="0" /></a><br /><br /><span style="color: rgb(0, 102, 0); font-weight: bold;">Au participat Costica Martinescu si Vasile Bouaru</span><br /></span>Fulgeratorulhttp://www.blogger.com/profile/02745923879511397994noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2419726833801737944.post-41750457998002691742010-11-08T14:16:00.000-08:002010-11-08T14:52:08.375-08:00Manastirea Zamca<span style="font-family: times new roman;font-size:130%;" ><span style="font-weight: bold; font-style: italic;">Mănăstirea Zamca</span> este cel mai important edificiu religios construit de colonia armeană din </span><span style="font-family: times new roman;font-size:130%;" >oraşul Suceava. Complexul med<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_8CIzja3FpNE/TNh7vvrMyXI/AAAAAAAABE4/ej_b4K4fgQ0/s1600/9.+Suceava+-+Manastirea+Zamca-+1915.jpg"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 320px; height: 213px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_8CIzja3FpNE/TNh7vvrMyXI/AAAAAAAABE4/ej_b4K4fgQ0/s320/9.+Suceava+-+Manastirea+Zamca-+1915.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5537311802033752434" border="0" /></a></span><span style="font-family: times new roman;font-size:130%;" >ieval Zamca, a fost ridicat în anul 1606 de armenii refugiaţi în Moldova încă din secolul al XVI-lea. Fiind considerat în prezent cel mai important edificiu religios construit de colonia armeană din orașul Suceava.</span><span style="font-size:130%;"><br />Ridicată pe un platou din partea de vest a oraşului, construcţia ocupă o bună poziţie strategică. Ansamblul arhitectural este format din trei clădiri (biserica principală "Sfântul Auxentie", turnul - clopotniţă de pe latura de est cu o înălţime de 26 metri şi o clădire cu paraclis la etaj pe latura de vest, unde se află intrarea în incinta mănăstirii). </span><div style="font-family: times new roman;font-family:";"><span style="font-size:130%;"><br /></span></div><div style="font-family: times new roman;font-family:";"><span style="font-size:130%;">O versiune armenească despre legenda construirii mănăstirii spune ca numele inițial al mănăstirii a fost Sfântul Oxent (Auxentie), ctitorii acesteia fiind trei frați, Auxent, Iacob și Grigore, care au cumpărat locul. Primul dintre ei a înălțat biserica, care a primit hramul Sfântului Auxentie, al doilea, capela de la apus, iar ultimul a realizat turnul cu clopotniță, care are hramul Sfântul Grigorie Luminătorul .</span></div><span style="font-family: times new roman;font-size:130%;" ><br />O altă versiune e cea oferită de singurul preot armean din zona Moldovei, Torkom Mandalian, care spune că, din 1401, aici a fost prima episcopie armeană, după cum reiese dintr-un hrisov domnesc al lui Alexandru cel Bun, în care se certifica că i se acorda episcopului Hovhannes dreptul de a păstori peste întreaga comunitate armeană din Moldova. Sediul Episcopiei a fost chiar prima clădire, cea prin care se intră azi în incinta mănăstirii.</span><div style="font-family: times new roman;font-family:";"><span style="font-size:130%;"><br /></span></div><div style="font-family: times new roman;font-family:";"><span style="font-size:130%;">Armenii au fost bine primiți de domnitorii români din acea vreme, adică urmașii lui Alexandru cel Bun și ai lui Ștefan cel Mare, în schimb, pe timpul lui Petru Rareș a fost o perioadă de reprimare a lor, pentru că erau considerați neortodocși și se dorea trecerea lor la ortodoxismul românesc. În acele vremuri tulburi, o parte din ei au fost uciși, alții au fugit în Transilvania, îndrumați de episcopul Minas Zilichtar-Oglu, iar Mănăstirea Zamca a fost arsă. Biserica a fost din nou ridicată pe timpul lui Ioan Vodă cel Cumplit, care era armean după mamă, de i se și spunea "Armeanul".</span></div><div style="font-family: times new roman;font-family:";"><span style="font-size:130%;"><br /></span></div><div style="font-family: times new roman;font-family:";"><span style="font-size:130%;">După anul 1672, ca urmare a persecuțiilor, mulți armeni din orașul Suceava au părăsit Țara Moldovei și s-au stabilit în Transilvania, unde unii dintre ei au trecut la catolicism. Astfel, mănăstirea și-a pierdut din strălucirea de odinioară.</span></div><div style="font-family: times new roman;font-family:";"><span style="font-size:130%;"><br /></span></div><div style="font-family: times new roman;font-family:";"><span style="font-size:130%;">La sfârșitul secolului al XVII-lea, trupele polone de sub comanda regelui Ioan III Sobieski (1674-1696) au ocupat Suceava, stabilindu-și cartierul general la Zamca în timpul campaniei antiturcești din anii 1690-1691. Acest fapt este de altfel atestat și de unele grafite cu această dată de pe pereții paraclisului din clădirea vestică. Cu acest prilej, a fost ridicat valul de pământ ce înconjoară mănăstirea pe laturile de nord, est și sud, fiind însoțit de un șant în față și de bastioane la colțuri. (Foto1).<br />Tot de atunci, probabil, mănăstirea a fost denumită de către localnici prin termenul polon corespunzator "cetățuiei", adică zamek, pl. zamki (“fortificație”, “loc întărit”) . Cu acest prilej, monumentul, desigur, a avut de suferit, deteriorarea lui accentuându-se în anii următori, astfel încât la începutul secolului al XVIII-lea toate clădirile mănăstirii au fost parțial refăcute.<br />Foto 1<br /></span></div><div style="font-family: times new roman;font-family:";"><div style=";font-family:";"><span style="font-size:130%;"><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5159609630/" title="Cetatea Scheia 074 by costym, on Flickr"><img src="http://farm2.static.flickr.com/1116/5159609630_5eeb39726c.jpg" alt="Cetatea Scheia 074" height="375" width="500" /></a></span></div></div><span style="font-family: times new roman;font-size:130%;" ><br /></span> <div style="text-align: center; font-family: times new roman; font-style: italic; font-weight: bold;"><span style="font-size:180%;">Arhitectura complexului</span></div><div style="font-family: times new roman;font-family:";"><span style="font-size:130%;"><br /></span></div><div style="font-family: times new roman;font-family:";"><span style="font-size:130%;">Arhitectura exterioară, de mare simplitate, este specifică perioadei de trecere de la edificiile pictate integral, spre o nouă formă neînchegată încă. Zidul de incintă formează un trapez alungit, cu laturi sprijinite din loc în loc de contraforturi. Laturile paralele ating lungimea de 59 metri și respectiv 66 metri, iar celelalte două de 70 metri și 74 metri. Grosimea zidului este de un metru și înălțimea atinge în unele locuri 4 metri.</span></div><div style="font-style: italic; font-family: times new roman; font-weight: bold;font-family:";"><span style="font-size:180%;"><br /></span></div><div style="font-style: italic; font-family: times new roman; font-weight: bold;font-family:";"><span style="font-size:180%;">Turnul clopotniţă al Mănăstirii Zamca</span></div><span style="font-family: times new roman;font-size:130%;" ><br />Turnul-clopotniță,(foto 2,3) o clădire cu latura de bază pătrată situată în partea estică a zidului de incintă, reprezintă un complex. Pe cheia de boltă a arcadei estice de la intrarea turnului clopotniță este menționată data construcției: 1606. Turnul are o înălțime de 26 de metri și avea inițial o intrare boltită care, ulterior, a fost închisă.<br /></span><div style="font-family: times new roman;font-family:";"><span style="font-size:130%;">Foto 2<br /></span></div><div style="font-family: times new roman;font-family:";"><div style=";font-family:";"><span style="font-size:130%;"><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5159608896/" title="450px-Mănăstirea_Zamca24 by costym, on Flickr"><img src="http://farm5.static.flickr.com/4149/5159608896_eb55d34a19.jpg" alt="450px-Mănăstirea_Zamca24" height="500" width="375" /></a></span></div></div><div style="font-family: times new roman;font-family:";"><span style="font-size:130%;">Foto 3<br /></span><div style=";font-family:";"><span style="font-size:130%;"><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5159004307/" title="PICT0061 by costym, on Flickr"><img src="http://farm2.static.flickr.com/1337/5159004307_6fa9c9c2d1.jpg" alt="PICT0061" height="333" width="500" /></a></span></div><span style="font-size:130%;"><br /></span></div><div style="font-family: times new roman; font-weight: bold;font-family:";"><span style="font-size:180%;"><br /><span style="font-style: italic;">Clădirea aflată pe latura de vest a Mănăstirii Zamca</span></span></div><div style="font-family: times new roman;font-family:";"><span style="font-size:130%;"><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5159609276/" title="Cetatea Scheia 072 by costym, on Flickr"><br /></a></span></div><div style="font-family: times new roman;font-family:";"><span style="font-size:130%;">Clădirea aflată pe latura de vest(foto 4) a zidului de incintă pare a fi fost folosită ca sediu al Episcopiei armene de Suceava. Edificiul, de formă dreptunghiulară, se compune dintr-un parter cu două încăperi (de o parte și de alta a intrării), pe unde se face și intrarea în mănăstire și dintr-un etaj, având pe latura nordică Paraclisul Sfintei Maria. Etajul al doilea din aripa sudică a fost adăugat mai târziu, acest lucru fiind dovedit de decorația exterioară și îndeosebi de brâul contorsionat de pe corpul paraclisului, care se continuă pe clădirea mai recentă printr-un alt fel de decor(foto5, foto6)<br />Foto 4<br /></span></div><div style="font-family: times new roman;font-family:";"><div style=";font-family:";"><span style="font-size:130%;"><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5159609276/" title="Cetatea Scheia 072 by costym, on Flickr"><img src="http://farm2.static.flickr.com/1383/5159609276_f1d197e133.jpg" alt="Cetatea Scheia 072" height="375" width="500" /></a></span></div></div><div style="font-family: times new roman;font-family:";"><span style="font-size:130%;">Foto5<br /><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5159611012/" title="PICT0065 by costym, on Flickr"><img src="http://farm2.static.flickr.com/1328/5159611012_0bf322776f.jpg" alt="PICT0065" height="333" width="500" /></a><br /></span><span style="font-size:130%;"> Foto 6<br /><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5159005943/" title="PICT0072 by costym, on Flickr"><img src="http://farm5.static.flickr.com/4089/5159005943_aa632af7fb.jpg" alt="PICT0072" height="333" width="500" /></a><br /></span><span style="font-weight: bold; font-style: italic;font-size:180%;" ><br />Biserica Mănăstirii Zamca</span></div><div style="font-family: times new roman;font-family:";"><span style="font-size:130%;"><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5159608936/" title="800px-Mănăstirea_Zamca1 by costym, on Flickr"><br /></a></span></div><div style="font-family: times new roman;font-family:";"><span style="font-size:130%;">Biserica Sf. Auxentie (foto 7)a fost construită din piatră după un plan dreptunghiular, compunându-se din pronaos, naos și altar. Biserica nu are abside laterale, în locul acestora găsindu-se două contraforturi, de o parte și de alta. Intrările au fost practicate, una în peretele vestic al pronaosului (cum există și la bisericile ortodoxe), iar cea de-a doua în peretele nordic al naosului.</span></div>Pronaosul pătrat este boltit cu o calotă sferică sprijinită pe patru arcuri. În pronaos, zidul despărțitor are două ferestre, de o parte și de alta a ușii. Boltirea naosului este specific moldovenească. Văruită recent, au mai rămas niște urme din pictura originală a bisericii pe peretele drept al naosului.<br /><div style="font-family: times new roman;font-family:";"><span style="font-size:130%;">Foto 7<br /></span></div><div style="font-family: times new roman;font-family:";"><div style=";font-family:";"><span style="font-size:130%;"><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5159608936/" title="800px-Mănăstirea_Zamca1 by costym, on Flickr"><img src="http://farm5.static.flickr.com/4025/5159608936_05161f9a2f.jpg" alt="800px-Mănăstirea_Zamca1" height="375" width="500" /></a></span></div></div><div style="font-family: times new roman;font-family:";"><span style="font-size:130%;"><br /></span></div><div style="font-family: times new roman;font-family:";"><span style="font-size:130%;"><br /></span></div><div style="font-family: times new roman;font-family:";"><span style="font-size:130%;">În perioada 1957-1965 o parte a ansamblului arhitectural al Mănăstirii Zamca a fost restaurat fiind reconstruite zidurile care erau ruinate, după cum indică o dungă albă trasată pe cărămizile din zidul de incintă(foto 8 )</span></div><div style="font-family: times new roman;font-family:";"><span style="font-size:130%;">Foto 8<br /></span></div><div style="font-family: times new roman;font-family:";"><span style="font-size:130%;"><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5159006553/" title="PICT0074 by costym, on Flickr"><img src="http://farm5.static.flickr.com/4019/5159006553_065fb7bbc7.jpg" alt="PICT0074" height="333" width="500" /></a></span></div><div style="font-family: times new roman;font-family:";"><span style="font-size:130%;"><br /></span></div><div style="font-family: times new roman;font-family:";"><span style="font-size:130%;">In prezent, foarte aproape de zidurile Mănăstirii Zamca s-a început construcția unui cartier rezidențial de blocuri (foto 4).</span></div><div style="font-family: times new roman;font-family:";"><span style="font-size:130%;"><br /></span></div><div style="font-family: times new roman;font-family:";"><span style="font-size:130%;">Cu câțiva ani în urmă, versantul Zamca a alunecat spre vest de lângă paraclisul mănăstirii și s-a prăbușit o bucată de deal, cu tot cu pădure, la vreo 20 m adâncime și la circa 20 m de zidul de vest al Mănăstirii Zamca, punând în mare pericol acest monument,<br /><br /> Pentru cei care viziteaza aceasta manastire , mai exista un loc care merita vizitat ce se afla foarte aproape de complexul Zamca la aproximativ 500m.Acesta este<a href="http://obcinilebucovinei.blogspot.com/2010/10/cetatea-scheia-sau-cetatea-de-apus.html"> <span style="font-weight: bold; font-style: italic;">Cetatea Scheia</span></a> sau <a style="font-weight: bold; font-style: italic;" href="http://obcinilebucovinei.blogspot.com/2010/10/cetatea-scheia-sau-cetatea-de-apus.html">Cetatea de Apus a Sucevei</a> ce a fost relatata intr-un articol precedent.</span><span style="font-family: times new roman;font-size:130%;" ><br /></span></div>Fulgeratorulhttp://www.blogger.com/profile/02745923879511397994noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2419726833801737944.post-29731619142619185912010-11-08T02:55:00.001-08:002010-11-08T02:55:57.165-08:00Programul "Craciun in Bucovina" 2010<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br />
<a href="http://1.bp.blogspot.com/_8CIzja3FpNE/TNfWeyXloCI/AAAAAAAABEU/Yhdw7qWSi5A/s1600/bucovina.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="208" src="http://1.bp.blogspot.com/_8CIzja3FpNE/TNfWeyXloCI/AAAAAAAABEU/Yhdw7qWSi5A/s320/bucovina.jpg" width="320" /></a></div><br />
Consiliul Judetean Suceava a definitivat programul evenimentelor "Craciun in Bucovina" pentru anul 2010. Acest eveniment va fi promovat la nivel national cat si international.<br />
<br />
Duminică, 5 decembrie. De Mos Nicolae – Intamplari in satul Bucovinean (programe si surprize pentru copii)<br />
Ora 15.00 – 17.00<br />
Teatru pentru copii – Muzeul Satului Bucovinean, Suceava<br />
Expozitie de desene pentru copii « Credinta din ochii copiilor » - Muzeul Satului Bucovinean, Suceava<br />
Ora 18.00<br />
Targ de Craciun – deschidere, explanada Casei Culturii Suceava<br />
Aprinderea luminilor bradului de Craciun – esplanada Casei Culturii, Suceava<br />
Ora 19.00<br />
Concert Grigore Lese – Catedrala romano-catolica « Sf. Ioan Nepomuk » Suceava<br />
<br />
6-18 decembrie 2010. Evenimente traditionale de iarna in satul Bucovinean<br />
<br />
Luni, 6 decembrie .Ora 16.00<br />
Repetitii pentru colinde, uraturi si obiceiuri de iarna – Manastirea Humorului<br />
<br />
Marti, 7 decembrie. Ora 10.00 – 18.00<br />
Ignatul, ritualul taierii porcului si prepararea produselor traditionale specifice in Bucovina – Sucevita<br />
<br />
Miercuri, 8 decembrie. Ora 16.00<br />
Sezatoare – Vatra Moldovitei<br />
Repetitii pentru colinde, uratur si obiceiuri de iarna – Vatra Moldovitei, Vama<br />
<br />
Joi, 9 decembrie. Ora 16.00<br />
Sezatoare – Straja<br />
Repetitii pentru colinde, uratur si obiceiuri de iarna – Straja, Putna<br />
<br />
Vineri, 10 decembrie. Ora 16.00<br />
Sezatoare – Botosana<br />
Repetitii pentru colinde, uraturi si obiceiuri de iarna – Botosana<br />
<br />
Sambata, 11 decembrie. Ora 10.00 – 18.00<br />
Ignatul, ritualul taierii porcului si prepararea produselor traditionale specifice in Bucovina – Ciocanesti<br />
<br />
Duminica, 12 decembrie. Ora 16.00<br />
Repetitii pentru colinde, uratur si obiceiuri de iarna – Moara<br />
<br />
Luni, 13 decembrie. Ora 16.00<br />
Sezatoare – Malini<br />
Repetitii pentru colinde, uratur si obiceiuri de iarna – Malini<br />
<br />
<br />
Marti, 14 decembrie. Ora 10.00 – 18.00<br />
Ignatul, ritualul taierii porcului si prepararea produselor traditionale specifice in Bucovina – Sadova<br />
<br />
Miercuri, 15 decembrie. Ora 16.00<br />
Sezatoare – Pojorata, Capu Campului<br />
Repetitii pentru colinde, uraturi si obiceiuri de iarna – Capu Campului, Pojorata, Sucevita, Scheia<br />
<br />
Joi, 16 decembrie. Ora 10.00 – 18.00<br />
Ignatul, ritualul taierii porcului si prepararea produselor traditionale specifice in Bucovina – Manastirea Humorului<br />
<br />
Vineri, 17 decembrie. Ora 16.00<br />
Sezatoare – Poiana Stampei<br />
Repetitii pentru colinde, uraturi si obiceiuri de iarna – Poiana Stampei, Fundu Moldovei, Bosanci<br />
<br />
Sambata, 18 decembrie. Ora 10.00 – 18.00<br />
Ignatul, ritualul taierii porcului si prepararea produselor traditionale specifice in Bucovina – Muzeul Satului Bucovinean, Suceava<br />
<br />
19-22 decembrie 2010 . PORNESC COLINDELE ! (spectacole de colinde traditionale)<br />
<br />
Duminca, 19 decembrie. Ora 17.00<br />
Cu colinda la Muzeul Satului Bucovinean – Suceava<br />
<br />
Luni, 20 decembrie. Ora 17.00<br />
Colindam in Malini<br />
<br />
Marti, 21 decembrie. Ora 17.00<br />
La colindat in Poiana Stampei si Pojorata<br />
<br />
Miercuri, 22 decembrie. Ora 17.00<br />
Cu colinda la Manastirea Humorului<br />
Crucea de lumanari – Moment dedicat Eroilor Revolutiei Romane – Piata Drapelului Suceava<br />
Medalion personalitate bucovineana – Muzeul de Istorie Suceava<br />
Concert de colinde – Muzeul de Istorie Suceava<br />
<br />
Joi, 23 decembrie. Colinda Colindelor. Spectacole de colinde.<br />
Ora 11.00 – 14.00<br />
Colinda Colindelor – spectacol de colinde in localitatea Sucevita<br />
Ora 17.00<br />
Mos Craciun dezleaga desaga in orasele copiilor din Falticeni, Radauti, Gura Humorului, Campulung Moldovenesc, Vatra Dornei si Suceava<br />
<br />
Vineri, 24 decembrie. Ajunul Craciunului. Colinda Bucovina(programme speciale la case taranesti)<br />
Acasa la gospodarii din : Vatra Moldovitei, Manastirea Humorului, Cosna,Vama, Malini, Straja, Botosana, Poiana Stampei<br />
<br />
Sambata, 25 decembrie – Craciunul<br />
Ora 17.00 Acasa in Bucovina, Concert de Craciun – Gura Humorului<br />
<br />
26-30 decembrie . PORNESC URATURILE ! Obiceiuri de iarna in Bucovina<br />
<br />
Duminica, 26 decembrie<br />
Ora 11.00 – 14.00<br />
Spectacol de colinde, uraturi si obiceiuri de iarna – Manastirea Humorului, Malini, Radauti, Campulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Sucevita<br />
Ora 17.00 – 20.00<br />
SPECTACOL DE CRACIUN . Spectacol sustinut de HARA si DISTINCTO ; jocuri de focuri – Gura Humorului<br />
Ora 19.00<br />
Concert simfonic – Catedrala romano-catolica « Sf. Ioan Nepomuk », Suceava<br />
<br />
Luni, 27 decembrie<br />
Ora 11.00<br />
Festivalul obiceiurilor de iarna – Parada cetelor de uratori – Suceava<br />
Ora 15.00<br />
Festivalul de datini si obiceiuri de Anul Nou – Falticeni<br />
<br />
Marti, 28 decembrie. Ora 11.00<br />
Parada mastilor si traditiilor de Anul Nou(Malanca) – Bulevardul Bucovina, centrul orasului Gura Humorului<br />
Fesitvalul National de Datini si Obiceiuri – Vatra Dornei<br />
Plugusorul – Sucevita<br />
<br />
Miercuri, 29 decembrie. Ora 11.00<br />
Parada mastilor si traditiilor de Anul Nou – Sucevita<br />
Fesitvalul de Datini si Obiceiuri de Anul Nou– Gura Humorului<br />
Plugusorul – Vatra Dornei<br />
<br />
Joi, 30 decembrie. Ora 11.00<br />
Parada mastilor si traditiilor de Anul Nou – Vatra Dornei<br />
Fesitvalul de Datini si Obiceiuri de Anul Nou – Sucevita<br />
Plugusorul – Gura Humorului<br />
<br />
Vineri, 31 decembrie. CU URATUL IN BUCOVINA. Uraturi si obiceiuri de iarna.Fulgeratorulhttp://www.blogger.com/profile/02745923879511397994noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2419726833801737944.post-45379276459299333182010-10-29T01:21:00.000-07:002010-10-31T14:06:05.313-07:00Cetatea Şcheia sau Cetatea de Apus a Sucevei<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5125009119/" title="Cetatea Scheia 080 by costym, on Flickr"><img src="http://farm5.static.flickr.com/4001/5125009119_daf44e0407.jpg" alt="Cetatea Scheia 080" height="375" width="500" /></a><br /><br />Cetatea Scheia se afla la altitudinea de 384 m in partea de nord-vest a orasului, la marginea unei paduri , pe un pinten terminal al dealului Zamca. Ea fost ridicata in sec. XIV, de catre Petru I Musatinul si domina zona Sucevei. Cetatea avea forma unui romb cu latura de 36 m in interior si ziduri groase de 3 m. Fiecare colt avea un turn dreptunghiular, iar zidul din est este întarit de trei contraforti puternici.<br />Pe latura de nord-est si partial pe cea de sud-est a existat un sant de aparare cu val care marea potentialul de aparare al cetatii.<br /><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5125009597/" title="PICT0037 by costym, on Flickr"><img src="http://farm2.static.flickr.com/1379/5125009597_2182433285.jpg" alt="PICT0037" height="333" width="500" /></a><br /><img src="http://farm5.static.flickr.com/4024/5125615238_1875dce464.jpg" alt="PICT0012" height="333" width="500" /><br /><br />Existenţa Cetăţii Şcheia nu a fost pomenită în nici un document scris, doar tradiţia orală fiind cea care a transmis peste veacuri informaţia că a existat pe latura de vest a oraşului Suceava o cetate .<br /><br /><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5125008979/" title="Cetatea Scheia 047 by costym, on Flickr"><img src="http://farm5.static.flickr.com/4061/5125008979_f1a4c30fd6.jpg" alt="Cetatea Scheia 047" height="375" width="500" /></a><br />Cetatea Scheia sau Cetatea de apus a Sucevei cum a mai fost numita pentru a face diferenta fata de Cetatea de Scaun a Sucevei, a avut o existent foarte scrurta ,ea fiind demolata la inceputul secolului al XV-lea de Alexandru cel Bun din cauza alunecarilor de teren.. In prezent, din Cetatea Scheia nu au mai ramas decat niste ruine acoperite acum in mare parte cu balarii,.Vezi foto.<br />Accesul in incinta este gratuit, vizitatorii putand studia doar santul de aparare, contraforturile si pavajul.<br />Turistii care urca la cetate pot admira platoul pe care curge paraul Scheia si Manasitea armeneasca Zamca.<br /><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5125008979/" title="Cetatea Scheia 047 by costym, on Flickr"><img src="http://farm5.static.flickr.com/4061/5125008979_f1a4c30fd6.jpg" alt="Cetatea Scheia 047" height="375" width="500" /></a><br /><img src="http://farm5.static.flickr.com/4048/5125614552_3cf76495e3.jpg" alt="Cetatea Scheia 036" height="375" width="500" /><br /><br /><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5125615310/" title="PICT0017 by costym, on Flickr"><img src="http://farm2.static.flickr.com/1048/5125615310_8dc98f332e.jpg" alt="PICT0017" height="333" width="500" /></a><br /><br />Au participat Martinescu Costica si Bouaru VasileFulgeratorulhttp://www.blogger.com/profile/02745923879511397994noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2419726833801737944.post-14777126387960630932010-10-26T01:18:00.000-07:002010-10-26T02:00:31.919-07:00Izvorul de apă sărată de la Pleşa<span style="font-size: 130%;"><br />
</span><br />
<div style="font-family: times new roman; text-align: left;"><span style="font-size: 130%;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/_8CIzja3FpNE/TMaLSVHtHjI/AAAAAAAABAo/ww-j2Vqc7HA/s1600/plesa.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="http://2.bp.blogspot.com/_8CIzja3FpNE/TMaLSVHtHjI/AAAAAAAABAo/ww-j2Vqc7HA/s320/plesa.jpg" width="279" /></a></span><span style="font-size: 130%;">În apropierea satelor Marginea şi Suceviţa se află un celebru izvor de apă sărată. Izvorul se găseşte la poalele dealului Pleşa a cărui înălţime este de 835 m. Vârful acestui deal este vizibil din foarte multe direcţii, în foto 1</span><span style="font-size: 130%;"> este prezentat aşa cum se vede de pe Dealul Fătului. Are două “cocoaşe” (foto 2). Traseul cel mai uşor de parcurs până la izvor porneşte de la ieşirea din amonte din satul Marginea, înainte de a traversa podul peste râul Suceviţa. Pe partea stângă în sensul de mers spre Suceviţa se desprinde celebrul drum Pietrele Muierilor care urmează îndeaproape pârâul Şoarecu. Vom merge pe acest drum circa 3 km. În foto 3 se vede o porţiune din valea Şoarecu, drumul se află în imagine în partea dreaptă.<br />
<br />
Foto 1<br />
</span><span style="font-size: 130%;"><a href="http://picasaweb.google.com/lh/photo/vjn2QSjawUNIW9OSUbN7SQfiSsAO9qZY8cHdhns9nuM?feat=embedwebsite"><img src="http://lh6.ggpht.com/_8CIzja3FpNE/TMaQ3bmm9lI/AAAAAAAABA8/db8IC9HItjA/s400/plesa1.JPG" style="height: 376px; width: 500px;" /></a><br />
</span></div><div style="font-family: times new roman; text-align: left;"><span style="font-size: 130%;">Foto 2 </span></div><div style="font-family: times new roman; text-align: left;"><span style="font-size: 130%;"><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5117228038/" title="plesa2 by costym, on Flickr"><img alt="plesa2" height="375" src="http://farm2.static.flickr.com/1333/5117228038_265594b321.jpg" width="500" /></a></span></div><div style="font-family: times new roman; text-align: left;"><span style="font-size: 130%;"><br />
</span></div><div style="font-family: times new roman; text-align: left;"><span style="font-size: 130%;">Foto 3</span></div><div style="font-family: times new roman; text-align: left;"><span style="font-size: 130%;"><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5117228064/" title="plesa3 by costym, on Flickr"><img alt="plesa3" height="375" src="http://farm2.static.flickr.com/1087/5117228064_460da327c5.jpg" width="500" /></a></span></div><div class="MsoNormal" style="font-family: times new roman; line-height: 150%; margin: 0in 0in 0.0001pt 0.5in; text-align: left; text-indent: 28.35pt;"><span style="font-size: 130%;">După cei 3 km vom ajunge la o barieră după care se afla o intersecţie. Drumul din dreapta merge mai departe spre Pietrele Muierilor iar cel din stânga spre Pleşa. Ne abatem aşadar spre stânga şi mai parcurgem încă 20 minute. Aproape de intrarea în poiana unde se găseşte izvorul sărat vom întâlni pe parte adreapta in sensul de urcuş un izvor cu apă dulce de unde e bine să ne alimentăm. Imediat după acest izvor, se desprinde pe partea stânga în sensul de urcuş, un drumeag ce traversează un mic pârâu şi urcă într-o vastă poiană unde se găseşte şi izvorul sărat. Vara poiana arată ca în foto 4, bogată in vegetaţie iar iarna ca în foto 5. Tot în foto 5, spre stânga imaginii şi învăluit în ceaţă se află vârful Pleşa. </span><span style="font-size: 130%;"><br />
</span><span style="font-size: 130%;">Foto 4</span><span style="font-size: 130%;"><br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5117228086/" title="plesa4 by costym, on Flickr"><img alt="plesa4" height="375" src="http://farm2.static.flickr.com/1191/5117228086_19b3746aa5.jpg" width="500" /></a></span><span style="font-size: 130%;"> </span></div><div class="MsoNormal" style="font-family: times new roman; line-height: 150%; margin: 0in 0in 0.0001pt 0.5in; text-align: left; text-indent: 28.35pt;"><span style="font-size: 130%;"> Foto 5</span><span style="font-size: 130%;"><br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5116625695/" title="plesa5 by costym, on Flickr"><img alt="plesa5" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4145/5116625695_cfc26d26b7.jpg" width="500" /></a></span><span style="font-size: 130%;"><br />
</span><span style="font-size: 130%;">Urcăm pe drumeagul amintit până la izvor (foto 6 şi 7). Vom găsi vechi instalaţii de scurgere a apei sărate iar dacă vom explora puţin împrejurimile vom descoperi cioburi de ceramică neagră. Oamenii din zonă iau apă de aici din vremuri foarte vechi. Datorită proprietăţilor ei, această apă este folosită în special la murături dar are efecte benefice şi în cazul răcelilor şi inflamaţiilor gâtului. Vom mai descoperi şi urmele unei temelii unde ar fi fost casa unui paznic al izvorului numit pleşar. </span><span style="font-size: 130%;"><br />
</span><span style="font-size: 130%;">Foto 6</span><span style="font-size: 130%;"><br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5116625743/" title="plesa6 by costym, on Flickr"><img alt="plesa6" height="375" src="http://farm2.static.flickr.com/1248/5116625743_08729b032b.jpg" width="500" /></a><br />
</span><span style="font-size: 130%;">Foto 7</span><span style="font-size: 130%;"><br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5116625759/" title="plesa7 by costym, on Flickr"><img alt="plesa7" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4111/5116625759_18aea02cc3.jpg" width="500" /></a></span><span style="font-size: 130%;"> </span></div><div class="MsoNormal" style="font-family: times new roman; line-height: 150%; margin: 0in 0in 0.0001pt 0.5in; text-align: left; text-indent: 28.35pt;"><span style="font-size: 130%;">Dacă vom mai explora împrejurimile vom descoperi o lume fascinantă. Stânci foarte interesante, cu forme ciudate (foto 8) iar unele parcă făcute de om (foto 9). Pe unele pietre vom găsi concreţiuni rezultate din acţiunea apei (foto 10). Dacă ne vom deplasa spre vârf vom mai descoperi şi unele grote în dreptul cărora nu am rezistat tentaţiei de a le cerceta (foto 11) şi de asemenea stânci dispuse haotic dar la fel de interesante (foto 12). </span></div><div class="MsoNormal" style="font-family: times new roman; line-height: 150%; margin: 0in 0in 0.0001pt 0.5in; text-align: left; text-indent: 28.35pt;"><span style="font-size: 130%;">Chiar în vecinătatea vârfului se află nişte pseudochei în care se pot face câteva manşe de alpinism (foto 13, 14, 15). </span></div><div class="MsoNormal" style="font-family: times new roman; line-height: 150%; margin: 0in 0in 0.0001pt 0.5in; text-align: left; text-indent: 28.35pt;"><span style="font-size: 130%;">În concluzie dealul Pleşa ne oferă pe o suprafaţa mică o lume fascinantă care merită explorată şi redescoperită.<br />
</span><span style="font-size: 130%;">În poze apar: Ada Micloş, Vasile Bouaru, Cristi Schipor.</span></div><div class="MsoNormal" style="font-family: times new roman; line-height: 150%; margin: 0in 0in 0.0001pt 0.5in; text-align: left; text-indent: 28.35pt;"><span style="font-size: 130%;">Foto 8<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5116625783/" title="plesa8 by costym, on Flickr"><img alt="plesa8" height="375" src="http://farm2.static.flickr.com/1340/5116625783_6cb1a46d70.jpg" width="500" /></a><br />
Foto 9<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5116625817/" title="plesa9 by costym, on Flickr"><img alt="plesa9" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4147/5116625817_a5cfab11d7.jpg" width="500" /></a></span> <span style="font-size: 130%;"><br />
Foto10<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5117228224/" title="plesa10 by costym, on Flickr"><img alt="plesa10" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4066/5117228224_132b0490ff.jpg" width="500" /></a></span> <span style="font-size: 130%;"><br />
Foto 11<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5117228260/" title="plesa11 by costym, on Flickr"><img alt="plesa11" height="375" src="http://farm2.static.flickr.com/1079/5117228260_0f2bbacc00.jpg" width="500" /></a></span> <span style="font-size: 130%;"><br />
Foto 12<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5116625905/" title="plesa12 by costym, on Flickr"><img alt="plesa12" height="375" src="http://farm2.static.flickr.com/1185/5116625905_54043600d9.jpg" width="500" /></a></span> <span style="font-size: 130%;"><br />
Foto 13<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5116625921/" title="plesa13 by costym, on Flickr"><img alt="plesa13" height="500" src="http://farm5.static.flickr.com/4086/5116625921_a78aa93d7a.jpg" width="375" /></a></span> <span style="font-size: 130%;"><br />
Foto 14<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5117228360/" title="plesa14 by costym, on Flickr"><img alt="plesa14" height="375" src="http://farm2.static.flickr.com/1154/5117228360_61927df452.jpg" width="500" /></a></span> <span style="font-size: 130%;"><br />
Foto 15<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5117228406/" title="plesa15 by costym, on Flickr"><img alt="plesa15" height="500" src="http://farm2.static.flickr.com/1252/5117228406_2587057394.jpg" width="375" /></a></span> </div><div class="MsoNormal" style="font-family: times new roman; line-height: 150%; margin: 0in 0in 0.0001pt 0.5in; text-align: left; text-indent: 28.35pt;"><span style="font-size: 130%;"><br />
</span><span style="font-size: 130%;">Articol scris de Vasile Bouaru, Radauti</span></div>Fulgeratorulhttp://www.blogger.com/profile/02745923879511397994noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2419726833801737944.post-49828631569518704082010-10-24T09:17:00.000-07:002010-10-26T00:51:24.201-07:00Pestera misterioasa si prima zapada la munte in Bucovina<a href="http://farm2.static.flickr.com/1345/5111182070_b9c6e3362a.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Bucovina , Molid 2010 (35)" border="0" height="188" src="http://farm2.static.flickr.com/1345/5111182070_b9c6e3362a.jpg" width="320" /></a>Ieri 23 octombrie 2010, am plecat din Radauti in cautarea unei pesteri inca neexplorate in totalitate de catre noi in zona Frasin- Molid. Nu am avut norocul sa o cercetam deoarece in acea zona a pesterii, s-a construit un drum de TAF, si ea a fost acoperita, deoarece exista pericolul sa cada animale . Am gasit totusi intrarea dar trebuie sa ne intoarcem la primavara cu o echipa mai numeroasa sa o putem decolmata, fiind asezata o cioata mare de molid. Pestera este cunoscuta doar de cativa localnici, iar cu 8 ani in urma am intrat vreo 13 metri pe verticala, pe corzi apoi am mai inaintat vreo 50 de metri ajungand la o galerie mare.<br />
Ne-am resemnat cu gandul ca vom intra in ea la primavara si am facut niste fotografii superbe ale zonei ,peisajul fiind demential, cu cateva zile inainte a nins, iar pe versanul opus se putea admira Raraul, Muntii Suhard si o parte din Muntii Rodnei acoperiti de zapada......<br />
<br />
Toamna<br />
<br />
<a href="http://farm2.static.flickr.com/1329/5110577205_d4e3ebe249.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Bucovina , Molid 2010 (6)" border="0" height="375" src="http://farm2.static.flickr.com/1329/5110577205_d4e3ebe249.jpg" width="500" /></a><img alt="Bucovina , Molid 2010 (18)" height="317" src="http://farm2.static.flickr.com/1406/5111179576_43d9736121.jpg" width="500" /><br />
<br />
Altitudinea 1200 m peisajul se schimba radical apara zapada...<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5111183344/" title="Bucovina , Molid 2010 (41) by costym, on Flickr"> </a><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5110578459/" title="Bucovina , Molid 2010 (29) by costym, on Flickr"><img alt="Bucovina , Molid 2010 (29)" height="375" src="http://farm2.static.flickr.com/1334/5110578459_d645c9a17c.jpg" width="500" /></a><br />
<br />
Ultimile ciuperci<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5110579069/" title="Bucovina , Molid 2010 (31) by costym, on Flickr"><img alt="Bucovina , Molid 2010 (31)" height="331" src="http://farm5.static.flickr.com/4128/5110579069_ea3fb17ffc.jpg" width="500" /></a><br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5111181676/" title="Bucovina , Molid 2010 (32) by costym, on Flickr"><img alt="Bucovina , Molid 2010 (32)" height="326" src="http://farm2.static.flickr.com/1220/5111181676_4a4c1e995b.jpg" width="500" /></a><br />
<br />
Metamorfoza....<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5111183344/" title="Bucovina , Molid 2010 (41) by costym, on Flickr"><img alt="Bucovina , Molid 2010 (41)" height="349" src="http://farm2.static.flickr.com/1328/5111183344_f7ee772d7b.jpg" width="500" /></a><br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5111183344/" title="Bucovina , Molid 2010 (41) by costym, on Flickr"> </a><br />
<br />
Muntii Suhard<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5111183110/" title="Bucovina , Molid 2010 (40) by costym, on Flickr"><img alt="Bucovina , Molid 2010 (40)" height="195" src="http://farm2.static.flickr.com/1165/5111183110_cb690a9f90.jpg" width="500" /></a><br />
Raraul<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5111182672/" title="Bucovina , Molid 2010 (38) by costym, on Flickr"><img alt="Bucovina , Molid 2010 (38)" height="275" src="http://farm5.static.flickr.com/4131/5111182672_594e10e245.jpg" width="500" /></a><br />
Muntii Rodnei<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5110580319/" title="Bucovina , Molid 2010 (37) by costym, on Flickr"><img alt="Bucovina , Molid 2010 (37)" height="218" src="http://farm2.static.flickr.com/1092/5110580319_dacd1e720c.jpg" width="500" /></a><br />
<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5111182070/" title="Bucovina , Molid 2010 (35) by costym, on Flickr"><img alt="Bucovina , Molid 2010 (35)" height="295" src="http://farm2.static.flickr.com/1345/5111182070_b9c6e3362a.jpg" width="500" /></a><br />
<br />
Antenele de pe Rarau<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5111181850/" title="Bucovina , Molid 2010 (34) by costym, on Flickr"><img alt="Bucovina , Molid 2010 (34)" height="189" src="http://farm2.static.flickr.com/1414/5111181850_aabbebe14b.jpg" width="500" /></a><br />
<br />
<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5111183558/" title="Bucovina , Molid 2010 (47) by costym, on Flickr"><img alt="Bucovina , Molid 2010 (47)" height="245" src="http://farm5.static.flickr.com/4113/5111183558_b88a279ffa.jpg" width="500" /></a><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5111181676/" title="Bucovina , Molid 2010 (32) by costym, on Flickr"></a><br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5110577205/" title="Bucovina , Molid 2010 (6) by costym, on Flickr"><br />
</a>Fulgeratorulhttp://www.blogger.com/profile/02745923879511397994noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2419726833801737944.post-26691076544888559522010-09-28T13:19:00.000-07:002010-09-28T13:31:19.335-07:00Expeditie bucovineana pe cel mai inalt varf din peninsula Balcanica :Vf. Musala 2925 m<h3 style="font-style: italic; font-weight: bold;"><span style="font-size: 100%;"> Varful Musala -Masivul Rila:Veliko Tarnovo :cel mai inalt varf din peninsula Balcanica</span></h3><span style="font-size: 100%; font-style: italic;"><br />
<span style="font-weight: bold;"> </span></span><span style="font-size: 100%; font-style: italic; font-weight: bold;"> </span><span style="font-size: 100%; font-style: italic;"><span style="font-weight: bold;">Varful Musala</span> (în bulgară Мусала), aflat în Munții Rila, este cel mai înalt vârf montan din Bulgaria și din întreaga Peninsulă Balcanică, având o altitudine de 2.925 m.<br />
Ne batea de mai mult timp gandul sa facem o expeditaie pe munte in afara tarisoarei nostre pe un varf mai inalt dar totusi accesibil ca pret si dificultate. .La inceputul lunii septembrie, ni s-a oferit oportunitarea de a merge si a escalada Vf. Musala din Bulgaria , cel mai inalt din <span style="font-weight: bold;">peninsula Balcanica</span>.</span><span style="font-size: 100%; font-style: italic; font-weight: bold;"><br />
</span><span style="font-size: 100%; font-style: italic;"><br />
In perioada 10- 13 septembrie impreuna cu alti 2 temerati Radauteni cu trenul catre Bucuresti, urmand ca de acolo sa ni se mai alature 2 pesoane si sa mergem cu masina pana la </span><span class="continut" style="font-size: 100%; font-style: italic;"> Borovetz, una din faimoasele statiuni de ski bulgare</span><span class="continut" style="font-size: 100%; font-style: italic; font-weight: bold;">.</span><br />
<span style="font-style: italic;"> Pentru antrenament am parcurs mai multe trasee cu grade diferite de dificultate prin Obcinile Bucovinei.</span><br />
<span style="font-style: italic;"> Vineri seara ne-am pornit din Bucuresti cu masina iar sambata dimineata dupa 7 ore de mers am ajuns la </span><span class="continut" style="font-size: 100%; font-style: italic; font-weight: bold;">Borovetz</span><span style="font-style: italic;">.</span><br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5033641229/" title="Vf Musala by costym, on Flickr"><img alt="Vf Musala" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4107/5033641229_01dbccd225.jpg" width="500" /></a><br />
<span style="font-style: italic;"> Am urcat muntele cu telegondola de la înălţimea de 1315 metri, altitudinea staţiunii Borovets, până la 2369 de metri, cât se înregistrau la capătul de sus al telegondolei. În vale, vremea era foarte închisă, fapt ce ne cam taia elanul de urcare. Dar inainte de a ajunge la destinaţie, telegondola a străpuns stratul de nori iar noi am ieşit deasupra norilor, in fata noastra aparand o panorama de nedescris in cuvinte.</span><br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5033641627/" title="IMG_0102 by costym, on Flickr"><img alt="IMG_0102" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4129/5033641627_8770c78c65.jpg" width="500" /></a><br />
<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5034262170/" title="IMG_0096 by costym, on Flickr"><img alt="IMG_0096" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4147/5034262170_49f1cc54d3.jpg" width="500" /></a><br />
<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5034267326/" title="IMG_0355 by costym, on Flickr"><img alt="IMG_0355" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4148/5034267326_bdc5957eda.jpg" width="500" /></a><br />
<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5034262732/" title="IMG_0126 by costym, on Flickr"><img alt="IMG_0126" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4111/5034262732_74f6ddd42f.jpg" width="500" /></a><br />
<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5034262484/" title="IMG_0112 by costym, on Flickr"><img alt="IMG_0112" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4150/5034262484_852fe674ce.jpg" width="500" /></a><br />
<span style="font-style: italic;"> Dupa debarcare , ne-am indreptat spre cabana Musala, aflată în construcţie, situată la altitudinea de aproape 2400 de metri, pe malul unui frumos lac alpin.</span><br />
<span style="font-style: italic;"> In acest masiv exista 7 lacuri glaciare care de care mai frumose care le puteti admira in imaginile de mai jos.</span><br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5034263926/" title="IMG_0203 by costym, on Flickr"><img alt="IMG_0203" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4153/5034263926_3368afe17b.jpg" width="500" /></a><br />
<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5033645025/" title="IMG_0271 by costym, on Flickr"><img alt="IMG_0271" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4145/5033645025_6d8f476e06.jpg" width="500" /></a><br />
<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5034265276/" title="IMG_0264 by costym, on Flickr"><img alt="IMG_0264" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4152/5034265276_14efe2b0ce.jpg" width="500" /></a><br />
<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5034265108/" title="IMG_0255 by costym, on Flickr"><br />
</a><br />
<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5033643645/" title="IMG_0215 by costym, on Flickr"><img alt="IMG_0215" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4149/5033643645_3f07c1fd3f.jpg" width="500" /></a><br />
<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5034267614/" title="IMG_0370 by costym, on Flickr"><img alt="IMG_0370" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4091/5034267614_f4cd5f3cbc.jpg" width="500" /></a><br />
<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5033646739/" title="IMG_0365 by costym, on Flickr"><img alt="IMG_0365" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4152/5033646739_7f17a5682f.jpg" width="500" /></a><br />
<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5034267030/" title="IMG_0335 by costym, on Flickr"><img alt="IMG_0335" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4083/5034267030_589f1bfd26.jpg" width="500" /></a><br />
<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5033646245/" title="IMG_0333 by costym, on Flickr"><img alt="IMG_0333" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4086/5033646245_3725987ec5.jpg" width="500" /></a><br />
<br />
<span style="font-style: italic;"> Ajunşi pe malul lacului , am lasat rucsacii la cabana , am luat doar strictul necesar si am inceput urcarea spre refugiul Everest, aflat la altitudinea de 2709 de metri.</span><br />
<br />
Urcusul spre varf<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5034263204/" title="IMG_0149 by costym, on Flickr"><img alt="IMG_0149" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4151/5034263204_ece3e2d515.jpg" width="500" /></a><br />
Pante abrupte<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5033645297/" title="IMG_0280 by costym, on Flickr"><img alt="IMG_0280" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4104/5033645297_e9889a0286.jpg" width="500" /></a><br />
Varful Musala<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5033643501/" title="IMG_0207 by costym, on Flickr"><img alt="IMG_0207" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4091/5033643501_da7708c2cd.jpg" width="500" /></a><br />
<span style="font-style: italic;"> Peisajul superb ne facea sa ne oprim in loc si sa surprindem momentele cu aparatul foto.Dupa o regrupare aveam in fata impunatorul varf Musala cu pantele sale abrupte si incepem sa il urcam pe o poteca bine definita si marcata pe alocuri traversam porţiuni mai</span> <span style="font-style: italic;">dificile, dar le trecem cu uşurinţă. Încă puţin şi ajungem în vârf, la 2925 de metri. Peisajul este copleşitor, facem pozele de rigoare pe vârf arborând drapelul României.</span><br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5034267242/" title="IMG_0338 by costym, on Flickr"><img alt="IMG_0338" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4126/5034267242_e071af9604.jpg" width="500" /></a><br />
<span style="font-style: italic;"> Steagul ROMANIEI pe Vf Musala , Muntii Rilla , Bulgaria<br />
</span><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5034266296/" title="IMG_0291 by costym, on Flickr"><img alt="IMG_0291" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4111/5034266296_7dbabc11c0.jpg" width="500" /></a><br />
<span style="font-size: 100%; font-style: italic;">Ceva mai jos de aceasta, în partea opusă muntelui faţă de locul pe unde au urcat, se afla un</span><span style="font-size: 100%; font-style: italic;"><br />
loc unde, prin tradiţie, cei care ajung acolo trebuie să construiască o momâie (o mică movilă)din piatră. Ne conformam si noi si facem o momaie românească,lăsată amintire turiştilor.<br />
<br />
Momania Romaneasca<br />
</span><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5033646115/" title="IMG_0322 by costym, on Flickr"><img alt="IMG_0322" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4151/5033646115_03d150e788.jpg" width="500" /></a><br />
<span style="font-size: 100%; font-style: italic;">Cum timpul era destul de inaintat, am început să cobom, parcurgând traseul în sens invers. Am ajuns odată cu lăsarea întunericului în vale. Şi am aşezat cortul pe malul lacului pe o ceata densa pentru a ne odihni pentru ziua urmatoare.<br />
<br />
Malul Lacului Musala-- locul de campore<br />
</span><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5033647495/" title="IMG_0418 by costym, on Flickr"><img alt="IMG_0418" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4125/5033647495_abc233ec26.jpg" width="500" /></a><br />
<span style="font-size: 100%; font-style: italic;"><br />
In timpul nopţii,am fost treziţi de o lapoviţă puternică, însă fără capacitatea de a ne afecta în vreun fel corturile bine ancorate.<br />
</span><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5034268546/" title="IMG_0436 by costym, on Flickr"><img alt="IMG_0436" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4128/5034268546_fed3e73faf.jpg" width="500" /></a><br />
<span style="font-size: 100%; font-style: italic;">A doua zi dimineaţă, am admirat pentru ultima dată norii,care se ridicau cu epeziciune dinspre vale. Ne-au luat ramas bun de la Vf Musala facem o poza de grupin fata cabanei si speram sa il<br />
</span><span style="font-size: 100%; font-style: italic;">mai facem si iarna</span><span style="font-size: 100%; font-style: italic;"><br />
.</span><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5033647893/" title="IMG_0442 by costym, on Flickr"><img alt="IMG_0442" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4145/5033647893_f2acc84b70.jpg" width="500" /></a><br />
<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5033647973/" title="IMG_0444 by costym, on Flickr"><img alt="IMG_0444" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4146/5033647973_043cfe1f60.jpg" width="500" /></a><br />
Poza de ramas bun<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5033648189/" title="IMG_0450 by costym, on Flickr"><img alt="IMG_0450" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4111/5033648189_d6c0f47ca8.jpg" width="500" /></a><br />
<span style="font-size: 100%; font-style: italic;"><br />
Aceasta statiune este foarte renumita pentru partiile de ski. In Borovetz sunt partii cred cam cat sunt in toata Romania – aproximativ 65 km de partii. Nu mai vreau sa amintesc despre starea lor, ca incep sa ma enervez. Ca si concluzie : arata foarte bine.<br />
<br />
</span><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5034269224/" title="IMG_0456 by costym, on Flickr"><img alt="IMG_0456" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4144/5034269224_285d458234.jpg" width="500" /></a><br />
<span style="font-size: 100%; font-style: italic;"><br />
Acestea fiind spuse am început coborârea spre staţia de unde au luat telegondola.<br />
<br />
Ultima zi am petrecut-o pe drumul de intoarece din Borovetz spre <span style="font-style: italic; font-weight: bold;">Veliko Tarnovo</span></span><span style="font-style: italic; font-weight: bold;">-Sighisoara bulgareasca</span><a href="http://draft.blogger.com/post-edit.g?blogID=2419726833801737944&postID=2669107654488855952" name="veliko-tarnovo-sighisoara-bulgareasca"> </a><br />
<br />
<span style="font-size: 100%; font-style: italic;">Aflat nu departe de granita, intr-o zona de deal-podis as zice, Veliko are o istorie propie. Fosta capitala a celui de al doilea imperiului bulgar, Centrul imperiului l-a constituit cetatea din Veliko Tarnovo, resedinta permanenta a tarilor. Evident ca punctul de atractie cel mai important este cetatea Tsarevets. Pentru vizitarea ei se plateste o taxa de 8 lei (4 leva) de persoana, care include si dreptul de a fotografia, de a filma si de a te plimba acolo toata ziua. Ruinele cetatii sunt foarte bine intretinute, iar unele parti au fost chiar reconstruite in spirit medieval. Fortareata se intinde pe o suprafata foarte mare, imposibil de vizitat in intregime intr-o zi. Dar punctele ei importante (Biserica, ruinele cele mai bine pastrate, si turnurile de aparare pot fi acoperite lejer in cateva ore).<br />
</span><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5034269744/" title="IMG_0508 by costym, on Flickr"><img alt="IMG_0508" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4130/5034269744_e3ac56149d.jpg" width="500" /></a><br />
<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5034269474/" title="IMG_0496 by costym, on Flickr"><img alt="IMG_0496" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4106/5034269474_ffeca51585.jpg" width="500" /></a><br />
<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5033648661/" title="IMG_0495 by costym, on Flickr"><img alt="IMG_0495" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4088/5033648661_ca09bc76af.jpg" width="500" /></a><br />
<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/5034269642/" title="IMG_0503 by costym, on Flickr"><img alt="IMG_0503" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4107/5034269642_909c35ab45.jpg" width="500" /></a><br />
<span style="font-size: 100%; font-style: italic;"> Dupa cum probabil ati auzit, cam orice e nitel mai ieftin in Bulgaria. O masa coplesitoare (calitativ & cantitativ) intr-un restaurant nu neaparat ieftin ne-a constat ~20RON de persoana<br />
Amatorii de catarari si escalada stiu deja ca in preajma </span><span style="font-size: 100%; font-style: italic;">Veliko Tarnova</span><span style="font-size: 100%; font-style: italic;"> sunt o sumedie de locuri: faleze care mai de care amatorii de escalada tot soiul de treasee. De altfel Veliko Turnovo e o destinatie predilecta de weekend a cataratorilor romani. Exista o multime de trasee amenajate (pitonate), de diverse grade de dificultate. Iar daca nu sunteti pasionati de sport , puteti face o plimbare pe langa satucele din jur, sau puteti vizita una din multele manastiri aflate cam in raza de 20 de km fata de Veliko<br />
<br />
La acesta excursie au participat </span>:Costică Martinescu, Vasile Bouaru, Otilia Barsan,Ciprian Barsan si Cristi Schipor<br />
<span style="font-size: 100%; font-style: italic;"><br />
In incheiere, cateva informatii utile:<br />
<br />
-distanta intre Bucuresti – Sofia –Borovetz aprox 460km<br />
-distanta intre Bucuresti – Veliko Tarnovo aprox 200km<br />
-paritatea leva – euro : 1,92 :1<br />
-preturi – cam ca in Romania, in unele parti mult mai jos<br />
-preturi de cazare la cabana Musala : aprox 15 leva/pers/zi<br />
-pret bere/cafea/ciorba la cabana Musala : 3 leva<br />
-preturi de cazare pensiune Veliko Tarnovo : de la 45leva/camera<br />
-pret gondola Borovetz – Irecek (aprox 2300m) – 20 leva<br />
-pret intrare / vizite manastiri,muzee : 2 leva /pers; este permisa fotografierea<br />
-casele de skimb in Borovetz , Veliko Tarnovo sunt deskise pana noaptea tarziu; primesc si lei romanesti<br />
<br />
<br />
Concluzie? Go Bulgaria - o alternativa mult superioara unui week-end pe Valea Prahovei.<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
</span>Fulgeratorulhttp://www.blogger.com/profile/02745923879511397994noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2419726833801737944.post-39085024074162478242010-09-24T13:16:00.000-07:002010-09-27T01:44:23.342-07:00Târgul de toamnă "Produs în Bucovina" 2010 -- editia a-II-a<b>În perioada 24-26 septembrie 2010 va avea loc la Suceava Târgul de toamnă „Produs în Bucovina, în cadrul căruia sunt expuse peste 100 de produse tradiţionale şi ecologice ale producătorilor din judeţ. </b><br />Evenimentul este organizat de C J Suceava şi Asociaţia „Produs în Bucovina”, în parteneriat cu Iulius Mall Suceava, târgul desfăşurându-se sub egida „Acasă, în Bucovina”. Pe parcursul celor trei zile ale târgului, organizatorii încearcă să readucă în atenţie produse tradiţionale care au reţete autentice. „Este un bun prilej atât pentru micii producători, cât şi pentru operatorii economici din industria alimentară şi turistică din zonă, să-şi prezinte ofertele publicului larg. Iar sucevenii şi turiştii vor avea posibilitatea să redescopere vechi arome şi gusturile rafinate ale produselor din Bucovina”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.Târgul de toamnă „Produs în Bucovina” îşi propune să pună în valoare produsele cu specific bucovinean, obţinute prin respectarea şi perpetuarea tradiţiilor.<br /><br />De asemenea, vizitatorii târgului vor putea gusta, dar şi achiziţiona, produse obţinute din resurselor naturale ale regiunii, precum legumele, fructele de pădure, peştele, produsele din lapte, carnea, preparatele din carne.<br /><br />De precizat că pe lângă standurile membrilor Asociaţiei „Produs în Bucovina”, CJ Suceava va amenaja un stand special în care vor fi prezentate produsele ecologice certificate în baza unui ordin al CE , precum şi produsele tradiţionale atestate potrivit unui ordin al Ministerului Agriculturii.<br /><br />Foto eveniment<br /><br /><span style="font-weight: bold;"></span><br /><br /><a href="http://www.albumdefamilie.ro/poze/54356_cf402314/"><img 2010="" a="" alt="Târgul de toamnÄ� " bucovina="" editai="" n="" poza="" produs="" src="http://inline.albumdefamilie.ro/1283288400/54356_500.jpg" border="0" /></a><br /><a href="http://www.albumdefamilie.ro/poze/54457_27219bfb/"><img src="http://inline.albumdefamilie.ro/1283288400/54457_500.jpg" alt="Târgul de toamnÄ� " border="0" /></a><br /><br /><a href="http://www.albumdefamilie.ro/poze/54458_78fd8f31/"><img src="http://inline.albumdefamilie.ro/1283288400/54458_500.jpg" alt="Târgul de toamnÄ� " border="0" /></a><br /><a href="http://www.albumdefamilie.ro/poze/54357_885c1dce/"><img 2010="" a="" alt="Târgul de toamnÄ� " bucovina="" editai="" n="" poza="" produs="" src="http://inline.albumdefamilie.ro/1283288400/54357_500.jpg" border="0" /></a><br /><br /><a href="http://www.albumdefamilie.ro/poze/54359_82473840/"><img 2010="" a="" alt="Târgul de toamnÄ� " bucovina="" editai="" n="" poza="" produs="" src="http://inline.albumdefamilie.ro/1283288400/54359_500.jpg" border="0" /></a><br /><br /><a href="http://www.albumdefamilie.ro/poze/54459_f6c29b4b/"><img src="http://inline.albumdefamilie.ro/1283288400/54459_500.jpg" alt="obcina feredeului 2010 (poza 144) " border="0" /></a><br /><br /><a href="http://www.albumdefamilie.ro/poze/54465_592e968a/"><img src="http://inline.albumdefamilie.ro/1283288400/54465_500.jpg" alt="obcina feredeului 2010 (poza 145) " border="0" /></a><br /><br /><a href="http://www.albumdefamilie.ro/poze/54456_b9807c6e/"><img src="http://inline.albumdefamilie.ro/1283288400/54456_500.jpg" alt="Târgul de toamnÄ� " produs="" n="" bucovina="" 2010="" editai="" a="" poza="" border="0" /></a>Fulgeratorulhttp://www.blogger.com/profile/02745923879511397994noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2419726833801737944.post-59487215830966907302010-08-29T03:36:00.000-07:002010-09-06T11:47:34.960-07:00Dealul Furcoi Sucevita<span style="font-size: large;">Dealul Furcoi este situat în satul Sucevita , pe valea pârâului cu acelaşi nume, la o distanţă de 18 km sud-vest de oraşul Rădăuţi.</span><br />
<span style="font-size: large;"><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/4936964343/" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;" title="furcoi sucevita (3) by costym, on Flickr"><img alt="furcoi sucevita (3)" height="240" src="http://farm5.static.flickr.com/4093/4936964343_b5817a2e6d.jpg" width="320" /></a></span><br />
<span style="font-size: large;">Dealul Furcoi este foarte cunoscut pe plan local si in fiecare an pe 6 August cand este hram al manastirii, exista <span lang="ro-RO">un obicei cu traditie pe care il practica credinciosii la aceasta mare sarbatoare spre iertarea pacatelor, este cel de a urca Dealul Furcoi, din fata manastirii, cel putin o data sau de trei ori. </span></span><br />
<span style="font-size: large;"><span lang="ro-RO"> Acest traseu, manastire - Dealul Furcoi, poate fi parcurs de grupuri de turisti si in alte zile ale anului, atunci cand vremea permite. Ajunsi in varful dealului, turistilor li se ofera o deosebita priveliste. Foto1, Foto2,Foto 3</span></span><br />
<span style="font-size: large;"><span lang="ro-RO">1.<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/4964223163/" title="Marginea -Sucevita furcoi manastire 31.08.2010 001 (34) by costym, on Flickr"><img alt="Marginea -Sucevita furcoi manastire 31.08.2010 001 (34)" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4148/4964223163_487c145b1d.jpg" width="500" /></a></span></span><br />
<span style="font-size: large;"><span lang="ro-RO">2. </span></span><br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/4964824324/" title="dealul Fatului-Marginea-- Furcoi Sucevita septembrie 2010 (47) by costym, on Flickr"><img alt="dealul Fatului-Marginea-- Furcoi Sucevita septembrie 2010 (47)" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4147/4964824324_0e6b7c50aa.jpg" width="500" /></a><span style="font-size: large;"><span lang="ro-RO"> </span></span><br />
<span style="font-size: large;"><span lang="ro-RO">3.<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/4964221787/" title="dealul Fatului-Marginea-- Furcoi Sucevita septembrie 2010 (49) by costym, on Flickr"><img alt="dealul Fatului-Marginea-- Furcoi Sucevita septembrie 2010 (49)" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4128/4964221787_db9f536f84.jpg" width="500" /></a><br />
<br />
</span></span><br />
<span style="font-size: large;"><span lang="ro-RO"><br />
In varful dealului dupa circa 200 m ,se afla un izvor numit "Izvorul Pustnicului"(foto 4) a carui apa, se spune, nu se strica niciodata, chiar daca se pastreaza mai mult timp. </span>pelerinii obisnuiesc sa-l urce, in semn traditional de purificare, pana sus la capatul caruia se afla un izvor.</span><br />
<span style="font-size: large;">4. </span><br />
<span style="font-size: large;"> </span><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/4964825246/" title="Marginea -Sucevita furcoi manastire 31.08.2010 001 (26) by costym, on Flickr"><img alt="Marginea -Sucevita furcoi manastire 31.08.2010 001 (26)" height="500" src="http://farm5.static.flickr.com/4128/4964825246_fb7c5fc08e.jpg" width="375" /></a><br />
<span style="font-size: large;">Mai nou ca cativa ani in urma acolo s-a construit si un frumos schit din lemn.(foto5)</span><br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/4964826830/" title="Marginea -Sucevita furcoi manastire 31.08.2010 001 (42) by costym, on Flickr"><img alt="Marginea -Sucevita furcoi manastire 31.08.2010 001 (42)" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4083/4964826830_95e2e9dbb1.jpg" width="500" /></a><br />
<br />
<span style="font-size: large;"></span><br />
<span style="font-size: large;">Cu zeci de ani in urma, un seism puternic a fost foarte aproape de a surpa dealul peste valea unde este asezata manastirea Sucevita . Cutremurul se spune ca ar fi fost oprit de rugaciunile celor din lacasul de cult. In semn de multumire izvorul a fost sfintit, iar in timp a fost ridicata capela si casuta din varf. (foto6)</span><br />
<span style="font-size: large;">6.</span><br />
<span style="font-size: large;"></span><br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/4964823998/" title="dealul Fatului-Marginea-- Furcoi Sucevita septembrie 2010 (46) by costym, on Flickr"><img alt="dealul Fatului-Marginea-- Furcoi Sucevita septembrie 2010 (46)" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4128/4964823998_4dcdd1b7f7.jpg" width="500" /></a><br />
<br />
<br />
<span style="font-size: small;"><span lang="ro-RO"> </span></span><br />
<div style="text-align: left;"><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/4936963533/" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;" title="furcoi sucevita (2) by costym, on Flickr"><img alt="furcoi sucevita (2)" src="http://farm5.static.flickr.com/4099/4936963533_865903d166.jpg" style="height: 421px; width: 561px;" /></a></div><div style="text-align: left;"><br />
</div><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/4964827126/" title="Marginea -Sucevita furcoi manastire 31.08.2010 001 (43) by costym, on Flickr"><img alt="Marginea -Sucevita furcoi manastire 31.08.2010 001 (43)" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4106/4964827126_e4686efc97.jpg" width="500" /></a>Fulgeratorulhttp://www.blogger.com/profile/02745923879511397994noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2419726833801737944.post-64486905032366214912010-08-29T02:11:00.000-07:002010-08-29T02:11:21.328-07:00Contact<form action="http://kontactr.com/euser.php" method="post"><input name="id" type="hidden" value="63053" /><br />
<table border="0" cellpadding="10px" style="font-family: Tahoma,Verdana; font-size: 13px;"><tbody>
<tr> <td align="right">Numele tau: </td> <td><input name="sender_name" style="width: 250px;" type="text" /></td> </tr>
<tr> <td align="right">Adresa de Email : </td> <td><input name="sender_email" style="width: 250px;" type="text" /></td> </tr>
<tr> <td align="right">Subject : </td> <td><input name="subject" style="width: 250px;" type="text" /></td> </tr>
<tr> <td align="right" valign="top">Messajul tau : </td> <td><textarea cols="40" name="message" rows="10" style="font-family: Tahoma,Verdana; font-size: 13px; padding: 3px;"></textarea></td> </tr>
<tr> <td align="right" valign="middle">Image (case-sensitive): </td> <td><img src="http://kontactr.com/captcha.php" /> <input name="captcha_code" style="font-family: Tahoma,Verdana; font-size: 13px; margin-bottom: 10px; padding: 3px;" type="text" /></td> </tr>
<tr> <td align="center" colspan="2"><input id="send" name="send" style="font-size: 18px; letter-spacing: 5px; width: 100px;" type="submit" value="Send" /></td> </tr>
</tbody></table></form>Fulgeratorulhttp://www.blogger.com/profile/02745923879511397994noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2419726833801737944.post-79753216839179130462010-08-29T02:06:00.001-07:002010-08-29T02:12:50.556-07:00Hoteluri si pensiuni<div style="text-align: center;"><b><span style="font-size:large;">Pensiunea sau hoteleul tau poate fi aici</span></b><br /><br /></div>Daca sunteti detinatorul unei: cabane, pensiuni, hotel, motel, hostel sau al unei vile, sau daca sunteti particular si doriti sa va promovati oferta de cazare va rugam sa ne contactati telefonic sau pe e-mail.<br />Ofertele turistice vor fi afisate in zona turistica in care se incadreaza.<br />Oferim inscriere gratuita (de proba) doar pe o perioada de o luna.<br /><b>Oferim spatii publicitare</b> - bannere diferite dimeniuni in header, footer, sau in menu-ul lateral, puteti cumpara de asemeni <b>link-uri sponsorizate</b>. Contactati-ne pentru mai multe informatii legate de posibilitatea cumpararii unui campanii sponsorizate in cadrul acestui site.<br />Acest site va pune la dispozitie informatiile de care ai nevoie pentru a putea sa obtii informatiile de care ai nevoie pentru cazare in zona turistica pe care vrei sa o vizitezi.<br />Pe acest site veti gasi oferte de cazare grupate dupa cum urmeaza zona turistica Bucovina si toate localitatile aferente.<br /><span style=";font-family:";font-size:12pt;" >Multumim pentru vizita dvs. </span><b><span style="font-size:large;"><br /></span></b><br /><div style="text-align: center;"><b><span style="font-size:large;"><br /></span></b></div><div style="text-align: center;"><a href="http://comuna-marginea.blogspot.com/2009/07/publicitatea-online-este-una-dintre.html"><b><span style="font-size:large;">Detalii aici</span></b></a></div><script type="text/javascript"><!--google_ad_client = "pub-6167695270363404";/* 300x250, creat 27.03.2009 */google_ad_slot = "3733112708";google_ad_width = 300;google_ad_height = 250;//--></script><br /><script src="http://pagead2.googlesyndication.com/pagead/show_ads.js" type="text/javascript"></script>Fulgeratorulhttp://www.blogger.com/profile/02745923879511397994noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2419726833801737944.post-49691687936370815662010-08-16T04:07:00.000-07:002010-08-16T04:50:12.950-07:00Rezervatia geologica de calcare triasice Paraul Cailor localitatea Fundul Moldovei Clipele triasice sunt formatiuni geologice foarte vechi si importante prin diferitele specii de pesti, scoici si amoniti de origine marina incrustati in stancile ramase ca martori ai unor miscari tectonice si ai vietii din oceanele calde de altadata.<br />
Rezervatia Clipa de calcare triasice Paraul Cailor se gaseste in Obcina Feredeului pe raza comunei Fundu Moldove, paraul Cailor, afluent de stanga al Moldovei, pe un drum de exploatare, dupa care, pe o carare traversand fanete, se ajunge la un bloc de de calcare rosii.<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/4896933351/" title="Rezervatia geologica de calcare triasice Paraul Cailor (1) by costym, on Flickr"><img alt="Rezervatia geologica de calcare triasice Paraul Cailor (1)" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4094/4896933351_c102a8b34a.jpg" width="500" /></a><br />
<b>Cai de acces</b><br />
<br />
<br />
<ul><li>Pe drumul european E576 (Bucureşti-Suceava - Vatra Dornei) sau pe ruta Oradea-Cluj Napoca-Bistriţa Năsăud-Vatra Dornei până în comuna Pojorâta. De aici, acces pe şosea din beton, aflată în bună stare de trafic pe toată lungimea comunei (Fundu Moldovei - Colacu - Botuş - Branişte, cca.10 km).</li>
</ul><br />
Pe timp de vară, mai sunt şi alte căi de acces, practicabile cu autoturisme de teren, dinspre:<br />
<ul><li>- Cârlibaba: drum forestier Găina: Lucina - Moldova Suliţa - Breaza - Botuş - Colacu - Fundu Moldovei</li>
</ul><ul><li>- Brodina: Brodina - Brodina de Sus - Moldova Suliţa - Breaza - Botuş - Colacu - Fundu Moldovei</li>
</ul><ul><li>- Cârlibaba: Cârlibaba - Valea Stânei - Obcina Ursului - Botuşel - Botuş - Fundu Moldovei</li>
</ul><ul><li>- Vechiul "<b>drum al tătarilor"</b>: Mestecăniş - Colacu - Orata - Botuşul Mare - Cârlibaba</li>
</ul>Aceste calcare au fost descoperite de geologul austriac K. Paul (1874) si redescoperite in 1878 de alt geolog austriac, B. Walter. Din aceasta rezervatie s-au extras multe fosile, trecute intr-o importanta monografie asupra cefalopodelor triasice din zona mediteraneana a renumitului paleontolog E. Mojsisovice.<br />
Suprafata rezervatiei este de cca. 0,10 ha. <br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/4896933473/" title="Rezervatia geologica de calcare triasice Paraul Cailor (2) by costym, on Flickr"><img alt="Rezervatia geologica de calcare triasice Paraul Cailor (2)" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4114/4896933473_80938f2c1c.jpg" width="500" /></a><br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/4897526986/" title="Rezervatia geologica de calcare triasice Paraul Cailor (3) by costym, on Flickr"><img alt="Rezervatia geologica de calcare triasice Paraul Cailor (3)" height="500" src="http://farm5.static.flickr.com/4102/4897526986_253b7fe92e.jpg" width="375" /></a><br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/4897527156/" title="Rezervatia geologica de calcare triasice Paraul Cailor (4) by costym, on Flickr"><img alt="Rezervatia geologica de calcare triasice Paraul Cailor (4)" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4122/4897527156_e305ce54c7.jpg" width="500" /></a><br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/4896933845/" title="Rezervatia geologica de calcare triasice Paraul Cailor (5) by costym, on Flickr"><img alt="Rezervatia geologica de calcare triasice Paraul Cailor (5)" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4082/4896933845_e4a1afbc51.jpg" width="500" />;</a><br />
<div style="text-align: right;"><div style="text-align: left;"><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/4897015269/" title="Fundu Moldovei - Pojorata 15.08.2010 043 by costym, on Flickr"><img alt="Fundu Moldovei - Pojorata 15.08.2010 043" height="375" src="http://farm5.static.flickr.com/4074/4897015269_b5a98db2fc.jpg" width="500" /></a></div>Foto : Vasile Bouaru, (Radauti).</div>Fulgeratorulhttp://www.blogger.com/profile/02745923879511397994noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2419726833801737944.post-44557026625116719992010-08-13T08:33:00.000-07:002010-08-29T00:44:18.755-07:00Manastirea Putna<div style="text-align: center;"><i style="color: red; font-weight: bold;">Motto: "Acolo fi-va altarul! zice falnicul monac/ Ce se-nchina si se pleaca pe razboinicul sau arc/ Sa traiasca domnul Stefan! Mii de glasuri il ureaza/Si poporul jos, pe vale, umilit ingenuncheaza". ("Altarul monastirei Putna" - V. Alecsandri)</i><br />
<i></i></div><i><br />
</i>Asezata la 72 de kilometri de Cetatea de Scaun a Sucevei, <span class="search">Manastirea</span> <span class="search">Putna</span>, prima si cea mai importanta ctitorie a Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfânt, strajuieste de peste cinci veacuri tinutul legendar al Bucovinei. Cronicarul Ion Neculce istoriseste astfel despre felul în care a fost ales locul pe care avea sa fie zidita <span class="search">manastirea</span>: „Stefan-voda cel Bun, când s-au apucat sa faca <span class="search">manastirea</span> <span class="search">Putna</span>, au tras cu arcul dintr-un vârfu de munte ce este lânga manastire. Si unde au agiunsu sageata, acolo au facut prestolul în oltariul“.<br />
Începute la 10 iulie 1466, dupa cucerirea cetatii Chilia (1465), lucrarile de constructie a bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“, vor fi terminate în anul 1469, slujba de sfintire (târnosirea) având loc la 3 septembrie acelasi an. S-au construit apoi Casa Domneasca (1473), chiliile, zidul de aparare cu turnurile aferente si Turnul Tezaurului, lucrarile finalizându-se în anul 1481. De-a lungul veacurilor <span class="search">Manastirea</span> <span class="search">Putna</span> a trecut prin numeroase încercari ca incendii, navaliri si ocupatii straine, cutremure, dar care n-au putut întrerupe desfasurarea vietii monahale si lauda neîncetata adusa lui Dumnezeu.<br />
Dupa intrarea în 1775 sub ocupatie habsburgica, <span class="search">manastirea</span> va mai suferi o serie de transformari exterioare prin extinderea zonei de nord a incintei, noi constructii de chilii (1852-1856), modificari ale formei acoperisului bisericii (1859), lucrari mai ample asupra acesteia având loc în 1902 sub conducerea arhitectului vienez K. A. Romstorfer.<br />
<br />
<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/88964575@N00/4716392747/" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;" title="Manastirea Putna by octavianp, on Flickr"><img alt="Manastirea Putna" height="359" src="http://farm5.static.flickr.com/4020/4716392747_6542c37102.jpg" width="500" /></a><br />
<object height="386" width="448"><param name="movie" value="http://embed.trilulilu.ro/video/shorti3st/9f54914d315a25/0xA3CB36.swf"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowscriptaccess" value="always"><param name="FlashVars" value="durataAudio=307&titluEmbed=toaca%20calugar%20manastirea%20putna"><embed src="http://embed.trilulilu.ro/video/shorti3st/9f54914d315a25/0xA3CB36.swf" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" flashvars="durataAudio=307&titluEmbed=toaca%20calugar%20manastirea%20putna" width="448" height="386"></embed></object><br />
<br />
Arhitectura Manastirii <span class="search">Putna</span><br />
Intrarea în incinta manastirii se face pe sub arcul boltit al unui turn compus din parter si etaj, pe a carui fatada estica se afla stema Moldovei datata 1471. Turnul a fost zidit în anul 1757 în vremea domnitorului Constantin Racovita, despre aceasta dând marturie si stema de pe fatada de vest, în care apar reunite stemele Moldovei si ale Tarii Românesti. Deoarece poetul Mihai Eminescu împreuna cu Ioan Slavici si cu alti participanti la Marea Serbare de la <span class="search">Putna</span> din august 1871 au înnoptat în acele zile în sala de la etaj, aceasta constructie se numeste „Turnul Eminescu“. Tot pe latura de est este situat si Turnul clopotnitei construit în anul 1882.<br />
Paraclisul manastirii, asezat în partea vestica a incintei, cu hramul Sfintii Apostoli Petru si Pavel, este construit de mitropolitul Iacov Putneanul în anul 1759, pe locul vechiului turn clopotnita deteriorat la marele cutremur din 1739. A fost restaurat între anii 1976-1983, când i s-au adaugat noi spatii. Paraclisul a fost pictat în tehnica "a fresco" în perioada 1980-1984 de artistii-frati Mihail si Gavril Morosan, staret fiind Arhimandritul Iachint Unciuleac.<br />
Pe latura sudica a incintei se afla Casa Domneasca ridicata între anii 1982-1988 pe temeliile celei vechi distrusa de habsburgi. Lucrarile de reconstructie au fost începute si supravegheate, în mare parte, de catre Prea Fericitul Parinte Teoctist pe timpul arhipastoririi sale ca mitropolit al Moldovei.Singura cladire ramasa din vremea Sfântului Voievod Stefan este Turnul Tezaurului a carui constructie a fost terminata în anul 1481. În el au fost adapostite, în vremi de tulburare, odoarele acestui sfânt locas.<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/loopi/2567621456/" title="moldavian monasteries- putna 0026 by Marciela, on Flickr"><img alt="moldavian monasteries- putna 0026" height="375" src="http://farm4.static.flickr.com/3192/2567621456_aceae793e2.jpg" width="500" /></a><br />
<br />
<div style="font-family: trebuchet ms,geneva; font-size: small; text-align: justify;"><b>Manastirea Putna </b>a fost un centru de cultura, aici functionand scoli si creandu-se obiecte de arta. In <b>muzeul manastirii</b>, poti admira broderii, tesaturi, argintarie, manuscrise si documente medievale autentice.</div><div style="font-family: trebuchet ms,geneva; font-size: small; text-align: justify;"><b>Distante intre marile orase si obiectiv:</b></div><ul><li style="font-family: trebuchet ms,geneva; font-size: small; text-align: justify;">Satu-Mare – Suceava – 369 km</li>
<li style="font-family: trebuchet ms,geneva; font-size: small; text-align: justify;">Oradea – Suceava – 478 km</li>
<li style="font-family: trebuchet ms,geneva; font-size: small; text-align: justify;">Cluj-Napoca – Suceava – 334 km</li>
<li style="font-family: trebuchet ms,geneva; font-size: small; text-align: justify;">Timisoara – Suceava – 575 km</li>
<li style="font-family: trebuchet ms,geneva; font-size: small; text-align: justify;">Brasov – Suceava – 319 km</li>
<li style="font-family: trebuchet ms,geneva; font-size: small; text-align: justify;">Sibiu – Suceava – 358 km</li>
<li style="font-family: trebuchet ms,geneva; font-size: small; text-align: justify;">Bucuresti – Suceava – 436 km</li>
<li style="font-family: trebuchet ms,geneva; font-size: small; text-align: justify;">Constanta– Suceava – 520 km</li>
</ul><div style="font-family: trebuchet ms,geneva; font-size: small; text-align: justify;">La aceasta distanta, mai poti adauga cam <b>30 de km, distanta dintre Suceava si Radauti</b>, orasul unde se afla <b>Manastirea Putna</b>.</div><div style="font-family: trebuchet ms,geneva; font-size: small; text-align: justify;">Daca tot esti in zona aceea, iti recomand sa vizitezi si <b>chilia lui Daniil Sihastru</b>, unul dintre cei mai cunoscuti sfinti moldoveni, cunoscut si sub numele de <i>“Sfantul Daniil schimonahul” </i>sau <i>“Sfantul Daniil cel Nou”</i>.</div><br />
<span class="style31"><span class="style32">Daniil Sihastru</span> a fost o personalitate monahala remarcabila , contemporana cu Stefan cel Mare . La varsta de 16 ani , a fost calugarit la Manastirea Sfantul Nicolae din Radauti iar la Schitul Sfantul Lavrentie , a primit numele de Daniil . Simtind nevoia de mai multa liniste , se retrage la Putna . Acolo a gasit o stanca in care a daltuit un paraclis . Se mai vad si azi pridvorul , naosul si altarul , iar dedesubt o incapere , sapata tot in piatra , care ii slujea drept chilie. Aici a venit Stefan cel Mare in anul 1451 , dupa uciderea tatalui sau Bogdan al II-lea , la Reuseni , pustnicul Daniil proorocind ca in curand va deveni domnitor al Moldovei , ceea ce s-a si intamplat in anul 1457 . Il indeamna pe Stefan cel Mare sa construiasca Manastirea Putna . Prevede victoria lui Stefan in luptele cu turcii , ceea ce s-a si intamplat . In amintirea acestei victorii , în anul 1488 Stefan cel Mare construieste Manastirea Voronet . Aici Daniel isi petrece ultimii ani din viata si este ingropat la Voronet .<br />
</span><br />
<table style="height: 207px; width: 276px;"><tbody>
<tr><td><a href="http://picasaweb.google.com/lh/photo/jjA06x3_W9L2gp0PhYH_HQfiSsAO9qZY8cHdhns9nuM?feat=embedwebsite"><span class="style31"></span></a><span class="style31"><a href="http://picasaweb.google.com/lh/photo/jjA06x3_W9L2gp0PhYH_HQfiSsAO9qZY8cHdhns9nuM?feat=embedwebsite"><img src="http://lh5.ggpht.com/_8CIzja3FpNE/TGVqbYJOotI/AAAAAAAAA7Y/m2xUfmvgg2A/s400/Chilia_lui_Daniil_Sihastru_-_Putna.jpg" style="height: 343px; width: 506px;" /></a></span></td></tr>
<tr><td style="font-family: arial,sans-serif; font-size: 11px; text-align: right;"><a href="http://picasaweb.google.com/fcmarginea/DropBox?authkey=Gv1sRgCMiSntzorZSTdA&feat=embedwebsite"><br />
</a></td></tr>
</tbody></table><span class="style31"></span>Fulgeratorulhttp://www.blogger.com/profile/02745923879511397994noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2419726833801737944.post-22992522379293658802010-08-13T08:23:00.001-07:002010-08-13T08:23:03.899-07:00Putna Monastery<div style="float: right; margin-left: 10px; margin-bottom: 10px;"><a href="http://www.flickr.com/photos/10002536@N02/2817630761/" title="photo sharing"><img src="http://farm4.static.flickr.com/3144/2817630761_bfb74c6b46_m.jpg" alt="" style="border: solid 2px #000000;" /></a><br /><span style="font-size: 0.9em; margin-top: 0px;"><a href="http://www.flickr.com/photos/10002536@N02/2817630761/">Putna Monastery</a><br />Originally uploaded by <a href="http://www.flickr.com/people/10002536@N02/">thhackl</a></span></div><br clear="all" />Fulgeratorulhttp://www.blogger.com/profile/02745923879511397994noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2419726833801737944.post-82057819112909667652010-08-05T04:38:00.000-07:002010-08-29T00:45:01.023-07:00Manastirea Sucevita<div style="text-align: left;">Manastirea Sucevita se afla la 18 km de Radauti si 55 de km de Campulung Moldovenesc si a fost construita din ordin domnesc, o cetate cu o biserica modesta, ctitorie a familiilor Movilestilor, Gheorghe Movila</div><div style="text-align: left;">mitropolit, si Ieremia Movila, domn al Moldovei in perioada 1594 – 1606.</div><div style="text-align: left;"><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/4862270027/" title="IMAGE_082 by costym, on Flickr"><img alt="IMAGE_082" height="240" src="http://farm5.static.flickr.com/4114/4862270027_f5a04582fd.jpg" width="320" /></a><br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/4862391403/" title="sucevita by costym, on Flickr"><br />
</a></div><div></div>Traditia spune ca pe valea raului Sucevita, intre dealuri, o existat o biserica din lemn si o schivnicie de pe la inceputul veacului al XV-lea.<br />
Manastirea Sucevita - veche vatra sihastreasca<br />
Primii sihastri de pe valea paraului Sucevita au fost ucenici ai Sf Daniel Sihastru. Acesti sihastri se nevoiau sub Muntele Obcina Mare, unde mai tarziu si-au facut o mica biserica de lemn cu hramul "Schimbarea la Fata". Locul se numeste pana astazi "La Pustnici".<br />
La inceputul secolului al XVI-lea intalnim aici pe Calistrat Sihastrul, un alt ucenic al Sf Daniel Sihastru de la Voronet. Acest mare isihast a adunat in jurul sau mai multi ucenici si a innoit prima sihastrie, cunoscuta in traditie sub numele de "Sihastria lui Calistrat", transformata spre sfarsitul secolului al XVI-lea in actuala Manastire Sucevita.<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/ioana_adi_vaman/3972874802/" title="IMG_1840 by Ioana si Adi, on Flickr"><img alt="IMG_1840" height="375" src="http://farm4.static.flickr.com/3597/3972874802_4a2e90ebd1.jpg" width="500" /></a><br />
<br />
Legenda spune ca, mai tarziu, dupa secolul al XVI-lea, pentru rascumpararea a cine stie caror pacate, o femeie a adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesara actualei constructii. Documentar, ea este atestata la anul 1586, ca rezultat al initiativei mitropolitului Gheorghe Movila.<br />
n timpul domniei lui Petru Schiopul , fratii Movila ridica prima cladire a ansamblului, biserica zidita intre anii 1582-1584. Unsprezece ani mai tarziu, Ieremia Movila adauga bisericii doua pridvoare, iar pictura se face atat la interior, cat si la exterior.<br />
<a href="http://picasaweb.google.com/lh/photo/EtqE_P-IncO49BGcDFXj6wfiSsAO9qZY8cHdhns9nuM?feat=embedwebsite"><img src="http://lh6.ggpht.com/_8CIzja3FpNE/TFu8_wKrlXI/AAAAAAAAA68/0weBfc-husA/s800/sucevita-50.jpg" /></a><br />
Dupa venirea pe tronul Moldovei in anul 1595, Ieremia Movila adauga bisericii doua pridvorase, amplasate la intrare, zidurile si turnurile de incinta, care confera Manastirii Sucevita infatisare de cetate medievala, o casa domneasca, ale carei ruine se mai vad si astazi pe latura de nord, precum si chilii pentru calugari.<br />
<br />
Tot In timpul domniei lui Ieremia Movila se picteaza biserica in interior si exterior. Avand hramul "Invierea Domnului", biserica este construita In stilul arhitecturii moldovenesti - imbinare de elemente de arta bizantina si gotica, la care se adauga si elemente de arhitectura ale vechilor biserici de lemn din Moldova.<br />
In camera mormintelor Isi dorm somnul de veci fratii voievozi Ieremia si Simion Movila ale caror lespezi funerare din marmura de Ruschita sunt, In traditia inaugurata de stefan cel Mare, valoroase obiecte de arta medievala romaneasca. Iconostasul Manastirii Sucevita este sculptat In lemn de tisa, In stil baroc-rococo si dateaza din anul 1801.<br />
La primul etaj, este o capela mica, In cinstea Bunei Vestiri. Turnul nord-vestic este si cel care contine clopotul manastirii. Este cel mai masiv dintre toate, cu trei stalpi suprapusi In exterior. Acestia au fost construiti mai tarziu, ca si stalpii de la poarta de intrare.<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/19m/3218708952/" title="Sucevita by 19M, on Flickr"><img alt="Sucevita" height="375" src="http://farm4.static.flickr.com/3307/3218708952_903e0dd765.jpg" width="500" /></a><br />
<br />
La parter, se afla un mic laborator de refacere a icoanelor, unde lucreaza maicute instruite. La etajul superior, se afla clopotnita, cu patru mari arcuri. Cele doua clopote pe care le-a donat Irimia Movila In 1605 sunt folosite zilnic. Celelalte trei turnuri sunt octagonale, dar fiecare este diferit de celelalte: cel din nord-est are trei caturi, cel sud-estic cinci si cel sud-vestic doua.<br />
La primul etaj, este o capela mica, In cinstea Bunei Vestiri. Turnul nord-vestic este si cel care contine clopotul manastirii. Este cel mai masiv dintre toate, cu trei stalpi suprapusi In exterior. Acestia au fost construiti mai tarziu, ca si stalpii de la poarta de intrare.<br />
La parter, se afla un mic laborator de refacere a icoanelor, unde lucreaza maicute instruite. La etajul superior, se afla clopotnita, cu patru mari arcuri. Cele doua clopote pe care le-a donat Irimia Movila In 1605 sunt folosite zilnic. Celelalte trei turnuri sunt octagonale, dar fiecare este diferit de celelalte: cel din nord-est are trei caturi, cel sud-estic cinci si cel sud-vestic doua.<br />
<br />
<a href="http://www.flickr.com/photos/22517893@N00/3031290359/" title="Sucevita Monastery detail by boombana, on Flickr"><img alt="Sucevita Monastery detail" height="375" src="http://farm4.static.flickr.com/3053/3031290359_b8c645f69b.jpg" width="500" /></a><br />
Manastirea Sucevita s-a impus in timp prin grandiosul ansamblu de pictura care reprezinta,dupa spusele cercetatorului francez Paul Henry "testamentul artei clasice moldovenesti".Ea inseamna momentul de tranzitie de la arta infloritoare a secolului al XV - lea si al XVI - lea la cea de declin din secolele al XVII -lea si al XVIII -lea. Impresionanta printre monumentele religioase ale celei de-a doua jumatati a veacului XVI, biserica Manstirii Sucevita, ale carei fatade au fost imbracate initial in decorul luxos din fresca, reprezinta ultima faza a dezvoltarii arhitecturii din epoca feudalismului dezvoltat si pe cea a stilului tratitional specific moldovenesc.<br />
In complexitatea elementelor sale componente, biserica construita intre 1582 - 1584 ca ctitorie a fratilor Gheorghe si Ieremia Movila, primul mitropolit, al doilea - domn al Moldovei in perioada 1594 - 1606 - este unul dintre punctele turistice cele mai vizitate din nordul Molovei.<br />
Ea pastreaza nealterata imaginea gloriei originala a formelor arhitecturale caracteristice din aceea perioada de timp. Situata intr-o frumoasa zona montana, Sucevita are in vecinatate manastiri si biserici a caror valoare istorica si arhitecturala este inestimabila, precum Putna, Moldovita, Humor si Dragomirna.<br />
<br />
<br />
Adresa: Comuna Sucevita, Judet Suceava<br />
Acces: Pe DN 17A Radauti, spre S-V pana la Marginea 11 km, Sucevita 5 km.<br />
Hram: Invierea Domnului.Fulgeratorulhttp://www.blogger.com/profile/02745923879511397994noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2419726833801737944.post-70542150114028813582010-08-04T01:01:00.000-07:002010-08-05T02:38:33.761-07:00Vf Palma - 1100m , pasul Ciumarna , Obcina Mare<div style="float: right; margin-left: 10px; margin-bottom: 10px;"><a href="http://www.flickr.com/photos/52605759@N03/4862850534/" title="photo sharing"><img src="http://farm5.static.flickr.com/4082/4862850534_5f39cebfee_m.jpg" alt="" style="border: 2px solid rgb(0, 0, 0);" /></a><br /><span style="margin-top: 0px;font-size:0.9em;" ><br /><a href="http://www.flickr.com/people/52605759@N03/"></a></span></div> Cel mai usor de ajuns este pe ruta Radauti - Marginea - Sucevita distanta aproximativ 35 km. Monumentul Palma aflat in varful urcarii pe drumul spre Ciumarna - Vatra-Moldovitei.<br /> Acest monument in forma de palma a fost ridicat in onoarea muncitorilor care au facut acest drum peste munte.<br />Pozele vorbesc de la sine:<br /><a href="http://www.albumdefamilie.ro/poze/51682_d689653d/"><img src="http://inline.albumdefamilie.ro/1280610000/51682_500.jpg" alt="Pasul Ciumarna vf Palma (poza 1) " border="0" /></a><br /><a href="http://www.albumdefamilie.ro/poze/51683_4da297e6/"><img src="http://inline.albumdefamilie.ro/1280610000/51683_500.jpg" alt="Pasul Ciumarna vf Palma (poza 2) " border="0" /></a><br /><a href="http://www.albumdefamilie.ro/poze/51686_c23fe8ae/"><img src="http://inline.albumdefamilie.ro/1280610000/51686_500.jpg" alt="Pasul Ciumarna vf Palma (poza 5) " border="0" /></a><br /><a href="http://www.albumdefamilie.ro/poze/51691_2ed2083b/"><img src="http://inline.albumdefamilie.ro/1280610000/51691_500.jpg" alt="Pasul Ciumarna vf Palma (poza 10) " border="0" /></a><br /><a href="http://www.albumdefamilie.ro/poze/51694_a08fc8ed/"><img src="http://inline.albumdefamilie.ro/1280610000/51694_500.jpg" alt="Pasul Ciumarna vf Palma (poza 13) " border="0" /></a><br /><a href="http://www.albumdefamilie.ro/poze/51697_2f4d9e53/"><img src="http://inline.albumdefamilie.ro/1280610000/51697_500.jpg" alt="Pasul Ciumarna vf Palma (poza 16) " border="0" /></a>Fulgeratorulhttp://www.blogger.com/profile/02745923879511397994noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2419726833801737944.post-92015844993226353482010-08-02T02:20:00.001-07:002010-08-02T02:21:57.358-07:00panorama tone-runcu<div style="float: right; margin-left: 10px; margin-bottom: 10px;"><br /><span style="margin-top: 0px;font-size:0.9em;" ><a href="http://www.flickr.com/photos/cezar1g/4532594904/">panorama tone-runcu</a></span><a href="http://www.flickr.com/photos/cezar1g/4532594904/" title="photo sharing"><img src="http://farm3.static.flickr.com/2770/4532594904_dc2d31e3f4_m.jpg" alt="" style="border: 2px solid rgb(0, 0, 0); width: 516px; height: 114px;" /></a><span style="margin-top: 0px;font-size:0.9em;" ><br />Originally uploaded by <a href="http://www.flickr.com/people/cezar1g/">cezar1g</a></span></div>Fulgeratorulhttp://www.blogger.com/profile/02745923879511397994noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2419726833801737944.post-67640034634829344052010-08-01T04:35:00.000-07:002010-08-03T04:40:30.477-07:00Varful Pausa - Obcina Feredeului :1374 mVarful Pausa este situat in Obcina Feredeului avand o altitudine de 1374 m.<br />Cea mai usoara cale de acces este de pe DN17A la 4 km dupa localitatea Paltin , pe marginea paraului Senator. Vezi aici <a href="http://obcinilebucovinei.blogspot.com/2010/08/obcinele-bucovinei-harta-turistica.html"><span style="font-weight: bold;">Harta turistica.</span></a><br /><span style="font-weight: bold;"> Din pacate nu exista marcaj turistic.</span><br /><br />Vf Pausa --1374m<br /><a href="http://img23.imageshack.us/i/ewdrjghy.png/" target="_blank" title="ImageShack - Image And Video Hosting"><img style="width: 547px; height: 409px;" src="http://img23.imageshack.us/img23/2991/ewdrjghy.png" border="0" /></a><br /><br /><a href="http://tinypic.com/?ref=21bvdwj" target="_blank"><img src="http://i32.tinypic.com/21bvdwj.png" alt="Image and video hosting by TinyPic" border="0" /></a><br /><br /><a href="http://tinypic.com/?ref=23h3sk5" target="_blank"><img src="http://i30.tinypic.com/23h3sk5.png" alt="Image and video hosting by TinyPic" border="0" /></a><br /><br /><a href="http://tinypic.com/?ref=nc1r1y" target="_blank"><img src="http://i27.tinypic.com/nc1r1y.png" alt="Image and video hosting by TinyPic" border="0" /></a><br /><a href="http://www.albumdefamilie.ro/poze/51663_800c61b6/"><img src="http://inline.albumdefamilie.ro/1280610000/51663_500.jpg" alt="obcina feredeului 2010 (poza 160) " border="0" /></a><br /><div style="text-align: right;">Foto: Costica Martinescu<br /></div><a href="http://tinypic.com/?ref=21a06xu" target="_blank"><br /></a>Fulgeratorulhttp://www.blogger.com/profile/02745923879511397994noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2419726833801737944.post-55553052175198542162010-08-01T03:37:00.000-07:002010-08-01T03:45:06.255-07:00Obcinele Bucovinei Harta turistica<span style="font-weight: bold;">Obcinele Bucovinei</span> este o subunitate a Carpaţilor Orientali româneşti, localizată pe teritoriul judeţului Suceava.<br />Este compusă din: Obcina Mare, Obcina Feredeu, Obcina Mestecăniş, Obcina Brodinei.<br /><a href="http://obcinilebucovinei.blogspot.com/2010/08/obcinele-bucovinei-harta-turistica.html"><br /><span style="font-weight: bold;">Harta turistica Muntii Obcinele Bucovinene</span></a><br /><a href="http://a.imagehost.org/view/0485/obcinele_bucovinene" target="_blank"><img alt="obcinele_bucovinene.jpg (5.4 MB)" src="http://a.imagehost.org/t/0485/obcinele_bucovinene.jpg" border="0" width="150" height="128" /></a>Fulgeratorulhttp://www.blogger.com/profile/02745923879511397994noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2419726833801737944.post-74287849126230587552010-07-31T09:34:00.000-07:002010-07-31T09:44:57.256-07:00Pietrele Muierilor, Muntii Obcina Mare un loc de legendaFoto si text Vasile Bouaru Radauti<br /><br />Pietrele Muierilor sunt grup de stanci semete, modelate in gresie, cu forme foarte interesante, deosebite. In zona si in general in Muntii Obcina Mare asemenea stanci, de dimensiunile Pietrelor Muierilor, sunt foarte rare.<br />Pentru explicarea denumirii acestor stanci exista mai multe variante. Una, se pare ca cea mai veche, spune ca acum cateva sute de ani Solca urma sa fie atacata de tatari. Numai ca locuitorii au prins de veste si s-au pregatit din timp. Astfel, cei apti de lupta s-au ascuns pe dealurile din imprejurimile satului pe atunci, Solca. Muierile si alti oameni s-au refugiat si ascuns printre stancile aflate mai spre apus. Tatarii au venit, au atacat dar au fost respinsi de oamenii care erau ascunsi pe Dealul lui Voda si dispersati in cete mai mici care au fugit care incotro. Un grup a fugit spre stancile unde erau ascunse femeile. Acolo au fost intampinati cu sageti si respinsi definitiv. Numai ca in acea lupta au murit si femei iar legenda spune ca in noaptea de Sfantul Dumitru se aude cum sufletele femeilor care au murit atunci tipa de rasuna vaile si muntii. Asa povesteste folcloristul si istoricul Simion Florea Marian (1847-1907) ca s-au petrecut lucurile. Si de atunci aceste stanci se numesc Pietrele Muierilor.<br />A doua legenda spune ca printre aceste stanci s-a ascuns celebrul haiduc Ion Darie (de la care am descoperit o inscriptie pe o stanca izolata in apropiere de Putna). El se retragea printre aceste pietre impreuna cu tovarasii sai si muierile lor si petreceau acolo cu saptamanile, pana planuiau urmatorul atac. Si de atunci, aceste pietre se numesc Pietrele Muierilor. Haiducul Darie a existat intr-adevar si a trait in preajma revolutiei de la 1848, el fiind inmormantat in cimitirul localitatii Marginea.<br />Iar “legenda” mea in legatura cu Pietrele Muierilor a inceput acum aproape 33 de ani, in august 1977, cand am auzit pe cineva povestind despre cat de frumos este drumul forestier si cat de spectaculoase sunt aceste stanci. Si am plecat cu niste baieti sa vedem si noi acest munte numai ca ajunsi la capatul drumului forestier ne-am abatut spre stanga si am ajuns pe o creasta care ne-a condus in Solca. Dar in urcus am zarit Pietrele Muierilor. Si am revenit dupa cateva zile si am ajuns la stancile mult dorite. Ne-au impresionat foarte mult si de atunci mergem constant prin aceste locuri.<br /><br />Pentru a ajunge la Pietrele Muierilor se urmareste Valea Paraului Soarecu. Cu linie galbena intrerupta am evidentiat traseul marcat cu banda albastra care porneste din spatele manastirii de la Sucevita si duce pana la Gura Humorului. Mai spre stanga se observa Varful Plesa.<br /><br /><img alt="Pietrele Muierilor" src="http://www.romania-natura.ro/sites/default/files/pietrelemuierii_02.jpg" style="height: 264px; width: 608px;" /><br /><code>2</code><br /><img alt="Pietrele Muierilor" src="http://www.romania-natura.ro/sites/default/files/pietrelemuierii_04.jpg" width="400" height="197" /><br /><code>4</code><br />Foto 2 este luata de pe Dealul Fatului si arata intrarea pe Valea Soarecu. In stanga este Varful Plesa iar in ultimul plan, cu linie galbena intrerupta, traseul marcat cu banda albastra. Intrarea pe drumul forestier Soarecu arata ca in foto 4, respectiv drumul care se abate spre stanga in fotografie. A fost amenajat relativ recent, pe o distanta de circa 3 km si este remarcat cu banda albastra care se observa in paralel cu marcajul vechi, punct galben. Dupa ce parcurgem 200 m facem o fotografie spre inapoi (foto 5) si surprindem, in primul plan, o parte din lunca Raului Sucevita iar in ultimul plan din nou Dealul Fatului si spre stanga din nou intrarea pe traseul de la<br /><img alt="Pietrele Muierilor" src="http://www.romania-natura.ro/sites/default/files/pietrelemuierii_05.jpg" style="height: 178px; width: 624px;" /><br /><br />Ceva mai incolo depasim niste cantoane forestiere si ajungem in locul unde se termina partea betonata a drumului,la stanga se poate ajunge la izvorul cu apa sarata de la Plesa. Pentru a ajunge la Pietrele Muierii ne inscriem pe drumul din dreapta, in urcus. La aproape 50 m de la intersectia pe care am parasit-o se afla un izvor de unde e bine sa ne alimentam cu apa Apoi urmeaza o portiune mai dreapta de drum unde in perioadele mai ploioase este mult noroi, mai ales daca se fac si exploatari forestiere.<br />Mai parcurgem putin si iar ajungem la o intersectie. Din drumul principal pe care suntem se desprinde tot pe dreapta alt drum forestier, secundar. Am parcurs de cateva ori si acest drum forestier secundar, pana la capat. Nu e foarte lung, in circa 25 minute se sfarseste. Din capat urcam spre stanga fata de sensul de parcurgere de pana aici, catre o creasta secundara care duce spre creasta principala, cea marcata cu banda albastra pe harta Obcinii Mari. Daca vom fi atenti, la un moment dat, pe partea stanga a crestei secundare se observa un loc interesant, o alunecare de teren, pata alba pe care o vedem sub sageata galbena din foto 1.<br /><img alt="Pietrele Muierilor" src="http://www.romania-natura.ro/sites/default/files/pietrelemuierii_08.jpg" width="400" height="300" /><br /><code>8</code><br /><img alt="Pietrele Muierilor" src="http://www.romania-natura.ro/sites/default/files/pietrelemuierii_09.jpg" width="400" height="241" /><br /><code>9</code><br /><img alt="Pietrele Muierilor" src="http://www.romania-natura.ro/sites/default/files/pietrelemuierii_11.jpg" width="500" height="303" /><br /><img alt="Pietrele Muierilor" src="http://www.romania-natura.ro/sites/default/files/pietrelemuierii_12.jpg" width="500" height="280" /><br />12<br />Dar sa revenim la drumul principal, care duce spre Pietrele Muierilor. De la intersectia descrisa mai inainte vom intalni cateva poieni unde primavara este bogatie de flori (foto 10-12). Ajungem in vecinatatea cantonului forestier Pietrele Muierilor, ultima constructie de pe acest drum forestier. Din dreptul acestui canton, spre dreapta se desprinde inca un drum forestier. Noi ne abatem insa la stanga, pe langa canton. La cateva sute de metri de la canton, tot pe stanga, vom observa printre varfurile unor brazi o stanca inalta de circa 60 metri, o alunecare de teren (foto 13). De-a lungul timpului am remarcat de mai multe ori cum se schimba aspectul acestui perete prin alunecari de teren, mai ales in perioadele ploioase. Am escaladat si noi acest perete care nu ridica dificultati deosebite decat in partea sa superioara (foto 14). Este recomandabil sa purtam casca de protectie deoarece stanca este destul de friabila. Dupa un rapel (foto 15) revenim la baza peretelui, pe unde curge Paraul Soarecu (foto 16). Dupa ce revenim in drumul principal pornim mai departe spre Pietrele Muierilor. Valea incepe sa se ingusteze (foto 17); mai parcurgem circa 30 minute si ajungem la capatul drumului forestier. Am parcurs putin peste 10 km pana aici de la intrarea pe acest drum forestier.<br /><img alt="Pietrele Muierilor" src="http://www.romania-natura.ro/sites/default/files/pietrelemuierii_13.jpg" width="400" height="300" /><br /><code>13</code><br /><img alt="Pietrele Muierilor" src="http://www.romania-natura.ro/sites/default/files/pietrelemuierii_14.jpg" width="500" height="375" /><br /><img alt="Pietrele Muierilor" src="http://www.romania-natura.ro/sites/default/files/pietrelemuierii_16.jpg" width="400" height="300" /><br /><code>17</code><br /><br />O data ajunsi in acest loc ne abatem spre albia paraului pe care urcam putin pana la o mica confluenta din dreptul careia se desprinde un drumeag ce suie in padurea din fata noastra. Ne inscriem pe acest drumeag si de aici vom fi si mai atenti la marcaje. Marcajul vechi, punct galben, urmareste indeaproape drumeagul care urca usor si care se abate spre stanga fata de sensul de urcus, pana intr-o sa de unde coboara spre Paraul Solcuta si duce spre Solca. Din acea sa, aflata nu departe de la intrarea pe acest drumeag se poate urca spre dreapta in sensul de parcurgere dinspre Sucevita spre Solca si dupa circa 20 minute vom ajunge in varful muntelui, chiar intre Pietrele Muierilor.<br /><img alt="Pietrele Muierilor" src="http://www.romania-natura.ro/sites/default/files/pietrelemuierii_18.jpg" width="400" height="271" /><br />Preferam insa traseul marcat recent cu banda albastra, pe care avem mai multe locuri interesante de vazut. De la intrarea pe drumeagul care duce spre sa, traseul marcat cu banda albastra se abate spre dreapta, pe o poteca foarte bine vizibila. Aceasta urca constant si mai usor la inceput. Mergem pe aceasta poteca pana in dreptul unei stanci de mici dimensiuni, prima pe care o intalnim pana aici (foto 18). Poteca marcata cu banda albastra urca de aici in serpentine spre varful muntelui. Putem urma si o alta cale, din dreptul stancii intalnite urcam pe o creasta care se vede foarte bine in fata noastra. Urcam incet caci panta este ceva mai mare aici. De fapt aceasta creasta se intalneste undeva mai sus din nou cu poteca marcata (foto 19). De aici urmam doar poteca. Aceasta se abate usor spre dreapta, prin padure deasa dar iese dupa cateva sute metri intr-un mic luminis de unde se abate brusc spre stanga. Din acest loc incepe lumea minunata a Pietrelor Muierilor.<br /><img alt="Pietrele Muierilor" src="http://www.romania-natura.ro/sites/default/files/pietrelemuierii_20.jpg" width="400" height="300" /><br /><code>20</code><br /><img alt="Pietrele Muierilor" src="http://www.romania-natura.ro/sites/default/files/pietrelemuierii_21.jpg" width="500" height="375" /><br /><code>21</code><br /><img alt="Pietrele Muierilor" src="http://www.romania-natura.ro/sites/default/files/pietrelemuierii_22.jpg" width="400" height="533" /><br /><code>22</code><br /><img alt="Pietrele Muierilor" src="http://www.romania-natura.ro/sites/default/files/pietrelemuierii_23.jpg" style="height: 496px; width: 661px;" /><br /><code>23</code><br /><img alt="Pietrele Muierilor" src="http://www.romania-natura.ro/sites/default/files/pietrelemuierii_24.jpg" width="400" height="300" /><br /><br /><br /><code>24</code><br /><img alt="Pietrele Muierilor" src="http://www.romania-natura.ro/sites/default/files/pietrelemuierii_25.jpg" width="500" height="375" /><br /><code>25</code><br />Foarte multi turisti care vin prin zona urmeaza poteca, incantati de peisaj. Dar daca din locul in care poteca se abate brusc spre stanga vom cobori spre dreapta, pe o poteca foarte putin vizibila, circa 100 metri, vom intalni un grup de stanci care sunt de obicei ocolite (foto 20). Peisajul este spectaculos daca ne vom abate pe la aceste pietre; tancuri uriase de piatra parca stau suspendate (foto 21) iar pietrele au forme si culori deosebite (foto 22). Am coborat in rapel pe una din aceste pietre (foto 23), care are numeroase surplombe si la baza ei am intalnit o lume salbatica (foto 24) si vara un covor de muschi foarte spectaculos (foto 25). Atentie insa, pe langa acest grup de pietre care este izolat fata de celelalte pietre am zarit de foarte multe ori vipere, in numar destul de mare.<br /><img alt="Pietrele Muierilor" src="http://www.romania-natura.ro/sites/default/files/pietrelemuierii_26.jpg" width="400" height="300" /><br /><code>26</code><br /><img alt="Pietrele Muierilor" src="http://www.romania-natura.ro/sites/default/files/pietrelemuierii_27.jpg" style="height: 500px; width: 667px;" /><br /><code>27</code><br /><img alt="Pietrele Muierilor" src="http://www.romania-natura.ro/sites/default/files/pietrelemuierii_28.jpg" width="400" height="300" /><br /><code>28</code><br /><img alt="Pietrele Muierilor" src="http://www.romania-natura.ro/sites/default/files/pietrelemuierii_29.jpg" width="400" height="300" /><br /><code>29</code><br /><img alt="Pietrele Muierilor" src="http://www.romania-natura.ro/sites/default/files/pietrelemuierii_29bis.jpg" width="400" height="300" /><br /><code>29bis</code><br /><img alt="Pietrele Muierilor" src="http://www.romania-natura.ro/sites/default/files/pietrelemuierii_30.jpg" width="500" height="246" /><br /><code>30</code><br /><img alt="Pietrele Muierilor" src="http://www.romania-natura.ro/sites/default/files/pietrelemuierii_31bis.jpg" style="height: 315px; width: 607px;" /><br /><code>31</code><br />Dupa ce cercetam cu atentie aceste stanci revenim la poteca principala si mergem mai departe, spre stanga. Imediat vom intalni niste pietre cu forme care de care mai ciudate (foto 26). Marcajul ne conduce pe langa stanca din foto 26, in urcus usor. Ceva mai sus intalnim pietrele din foto 27 si mai sus cele din foto 28. O data depasite aceste pietre urcam incet spre varful muntelui unde intalnim o stanca impresionanta prin marime si forma (foto 29). La baza ei putem lasa rucsacii pentru a cerceta zona. Urcam cu mare bagare de seama spre varful aceste uriase stanci. Din varf privelistea este coplesitoare. In foto 30 observam Valea Soarecu, pe care am urcat. Am facut si o fotografie ceva mai spre stanga daca stam cu fata spre Valea Soarecu. Se observa un alt varf important din zona, Scurtu, unde de asemenea sunt niste stanci doar cu ceva mai mici decat Pietrele Muierilor (foto 31). Mai spre stanga, marcata cu linie albastra intrerupta, creasta care porneste din spatele Manastirii Sucevita, marcata cu banda albastra.<br /><img alt="Pietrele Muierilor" src="http://www.romania-natura.ro/sites/default/files/pietrelemuierii_32.jpg" style="height: 467px; width: 660px;" /><br /><code>32</code><img alt="Pietrele Muierilor" src="http://www.romania-natura.ro/sites/default/files/pietrelemuierii_33.jpg" width="400" height="300" /><br /><code>33</code><br /><img alt="Pietrele Muierilor" src="http://www.romania-natura.ro/sites/default/files/pietrelemuierii_35.jpg" style="height: 509px; width: 679px;" /><br /><code>35</code><br /><img alt="Pietrele Muierilor" src="http://www.romania-natura.ro/sites/default/files/pietrelemuierii_36.jpg" width="300" height="400" /><br /><code>36</code><br /><img alt="Pietrele Muierilor" src="http://www.romania-natura.ro/sites/default/files/pietrelemuierii_37.jpg" width="400" height="300" /><br /><code></code><code>38</code><br /><img alt="Pietrele Muierilor" src="http://www.romania-natura.ro/sites/default/files/pietrelemuierii_39.jpg" width="400" height="300" /><br /><code>39</code><br /><img alt="Pietrele Muierilor" src="http://www.romania-natura.ro/sites/default/files/pietrelemuierii_40.jpg" width="500" height="375" /><br /><code>40</code><br />De pe stanca pe care suntem acum facem o fotografie spre urmatoarea stanca, pe care se atinge altitudinea maxima a Pietrelor Muierilor (aproximativ 900 metri) (foto 32). La coborarea de pe stanca pe care ne aflam observam doua arce de cerc (trasate oare de om?) (foto 33). Intre stanca de pe care am coborat si urmatoarea se afla niste grote iar intrarea in ele se face pe langa un interesant perete (foto 34).<br />Ocolim stanca pe care se atinge altitudinea maxima si urcam spre varful ultimei stanci din acest grup, de unde facem o fotografie spre un pin aflat pe stanca pe care am ocolit-o. Acolo, langa acel pin, se afla o adancitura unde se spune ca mai demult era o cruce de piatra (foto 35). Sub varf, o surplomba cu forma aparte ne atrage atentia (foto 36). Mai jos observam structura stancii cu altitudinea maxima (foto 37). Mergand pe langa aceasta stanca ajungem la intrarea de jos in grotele amintite mai inainte (foto 38). Intram in aceste grote si facem o fotografie (foto 39). Ne mai invartim printre aceste pietre cu forme interesante si mai descoperim cateva stanci deosebite (foto 40).<br />La Pietrele Muierii se poate practica si alpinismul, fiind cateva trasee pitonate. De asemenea se poate face tiroliana (foto 41) deoarece pietrele sunt destul de apropiate intre ele.<br /><img alt="Pietrele Muierilor" src="http://www.romania-natura.ro/sites/default/files/pietrelemuierii_41.jpg" style="height: 491px; width: 655px;" /><br /><code>41</code><br />Mai facem o fotografie asupra unei suprafete plane aflata sub o surplomba dupa care ne indreptam spre Pietrele Mici, un grup de stanci aflat in apropiere, mai greu de gasit desi se afla la circa 250 metri de Pietrele Muierii. Pentru aceasta, de la stanca aflata cel mai spre sud ne deplasam spre sud. Vom observa ca poteca se abate din nou brusc spre dreapta, catre vest. Din acel loc pastram directia, spre sud si trecem peste niste transee. Locul pe unde mergem nu este foarte bine marcat, adica nu este o poteca chiar foarte bine conturata dar ideea este sa ne deplasam spre sud, in coborare usoara. Vom intalni in 2-3 minute alt grup de stanci, de asemenea cu forme interesante . Urcam cu mare bagare de seama. De aici avem splendida priveliste spre Solca. Sub noi, o interesanta surplomba<br /><br />Coboram de pe aceasta stanca si ne indreptam, pe la baza ei, spre est, catre poteca marcata cu banda albastra, pe care o intalnim imediat. Ne inscriem pe poteca si coboram o panta destul de accentuata, dar scurta, dupa care ajungem repede undeva pe drumul forestier Solcuta. La cateva sute de metri, pe partea stanga in sensul de coborare, intalnim o fosta cariera de piatra. Mai la vale ajungem in vecinatatea unui lac de acumulare, care aprovizioneaza orasul Solca.<br />In Solca se sfarseste traseul nostru, frumos si interesant. Fotografiile inserate sunt realizate pe parcursul mai multor ani, in anotimpuri diferite. Participanti au fost foarte multi de-a lungul anilor. Marea lor majoritate mai merg inca pe munte.<br /><br /><span id="fullpost">.</span><ins style="border: medium none; display: inline-table; height: 250px; margin: 0pt; padding: 0pt; position: relative; visibility: visible; width: 300px;"><ins style="border: medium none; display: block; height: 250px; margin: 0pt; padding: 0pt; position: relative; visibility: visible; width: 300px;"><iframe allowtransparency="true" hspace="0" id="google_ads_frame1" marginheight="0" marginwidth="0" name="google_ads_frame" src="http://googleads.g.doubleclick.net/pagead/ads?client=ca-pub-6167695270363404&output=html&h=250&slotname=3733112708&w=300&lmt=1264697293&host=pub-1556223355139109&flash=10.0.32&url=http%3A%2F%2Fbani-vechi.blogspot.com%2F&dt=1264697288050&correlator=1264697288055&jscb=1&jscd=1&frm=0&ga_vid=541416031.1264697289&ga_sid=1264697289&ga_hid=978218763&ga_fc=0&u_tz=120&u_his=1&u_java=0&u_h=1024&u_w=1280&u_ah=994&u_aw=1280&u_cd=32&u_nplug=16&u_nmime=67&biw=1230&bih=829&ref=http%3A%2F%2Fwww.blogger.com%2Frearrange%3FblogID%3D7084798274005743432&fu=0&ifi=1&dtd=882&xpc=8nBcolieeu&p=http%3A//bani-vechi.blogspot.com" style="left: 0pt; position: absolute; top: 0pt;" vspace="0" width="300" frameborder="0" height="250" scrolling="no"></iframe></ins></ins>Fulgeratorulhttp://www.blogger.com/profile/02745923879511397994noreply@blogger.com