Oportunitati de munca si afaceri

10 jocuri pentru copii

2011-02-15T13:46:00.000+02:00

1. Mingea şi fuga

Locul unde se joacă: pe câmp
Nr. de jucători: 10-20
Prezentare generală: -jucătorii se împart în două echipe;
-o echipă loveşte o mingea de tenis cu o bâtă după care aleargă spre ţel;
-dacă cealaltă echipă prinde mingea şi ţinteşte pe cineva din cealaltă echipă , cei ce au prins mingea trebuie să o lovească iar cei ce au fost ţintiţi trebuie să prindă mingea
Reguli: - ai voie să loveşti mingea doar de trei ori după care trebuie să fugi;
Se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 7 şi 14 ani.

2. Moară

Locul unde se joacă: în casă
Nr. de jucători: 2
Prezentare generală: La începutul partidei tabla de joc este goală. Jocul se desfăşoară în două etape:
-În prima etapă jucătorii pun pe rând câte una din piesele proprii pe punctele tablei de Jocuri pentru copii. Această etapă se încheie când sunt plasate pe tablă toate cele 18 piese.
-În a doua etapă jucătorii mută pe rând câte una din piesele proprii.
Jucătorul care începe jocul este decis fie de comun acord, fie de exemplu prin aruncarea unui zar.
Scopul urmărit de fiecare jucător este de a elimina una câte una piesele adversarului. Pierde jucătorul care fie ajunge să aibă numai două piese, fie nu-şi poate muta nici o piesă.
Reguli: -Într-un punct nu poate fi plasată decât o singură piesă.
-Mutarea unei piese se face numai de-a lungul uneia dintre liniile trasate pe tabla de joc şi numai într-un punct învecinat. Atunci când un jucător ajunge să aibă trei piese, mutarea se poate face oriunde pe tabla de joc, nu numai de-a lungul liniilor.
-Cînd un jucător realizează un şir de trei piese proprii de-a lungul uneia din liniile tablei — configuraţie numită „moară” — el trebuie să aleagă una din piesele adversarului şi s-o elimine de pe tabla de joc. Piesa aleasă pentru eliminare trebuie să nu facă parte dintr-o moară;
-În prima etapă, de plasare a pieselor pe tabla de joc, este posibil ca un jucător să închidă două mori simultan. În acest caz se pot elimina două piese ale adversarului.
Uneori Jocuri pentru copii ajunge în impas, în sensul că se repetă aceleaşi configuraţii de joc fără a se elimina nici o piesă. În asemenea cazuri rezultatul se poate declara remiză dacă pe durata unui număr stabilit de mutări (10, 20 etc.) nu a fost eliminată nici o piesă sau dacă aceeaşi configuraţie a pieselor se repetă pentru a treia oară.

Se adresează oricărei vârste.

3. Tupu

Locul unde se joacă: în curte
Nr. de jucători: 5-8
Prezentare generală: -se alege pe baza unei poezii cine tupeşte (cine işi acoperă ochii si numără până la 100 );
-după ce a terminat de tupit jucătorul merge să îi caute pe ceilalţi jucători care între timp s-au ascuns;
-dacă îi găseşte nu mai trebuie să tupească; dacă nu îi găseşte mai trebuie să tupească până îi găseşte
Reguli: în timp ce tupeşti nu ai voie să te uiţi unde se ascund ceilalţi jucători
Se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 6 şi 10 ani.

4. Spânzurătoarea

Locul unde se joacă: în casă
Nr. de jucători: 2
Prezentare generală: Unul din jucători se gândeşte la un cuvânt, iar celălalt încearcă să-l ghicească sugerând litere.
Reguli: Cuvântul ce trebuie ghicit este reprezentat de un şir de linii, fiecare linie reprezentând o literă a cuvântului. Dacă jucătorul care ghiceşte sugerează o literă ce se află în cuvânt, celălalt jucător o completează în toate poziţiile unde aceasta apare. Dacă litera nu se află în cuvânt, celălalt jucător desenează un element din diagrama spânzurătoarea. Jocul se încheie când:
-Jucătorul care ghiceşte completează tot cuvântul, sau îl ghiceşte exact.
-Celălalt jucător completează diagrama.
Diagrama este gândită să semene cu cea a unui om aflat la spânzurătoare.

Se adresează oricărei vârste.

5. X şi 0

Locul unde se joacă: în casă
Nr. de jucători: 2
Prezentare generală: se construieşte un careu de 9, 16 respectiv 25 de pătrăţele ce trebuie copmletate cu x şi cu 0
Reguli: jucătorul care reuşeşte să completeze o linie de 3, 4 respectiv 5 pătrăţele cu x sau cu 0 câştigă
Se adresează oricărei vârste.
6. Avioane

Locul unde se joacă: în casă
Nr. de jucători: 2
Prezentare generală: -pe o foaie de hârtie fiecare jucător îşi face face un careu de 10 pe 10 pătrăţele
-deasupra careului , pe orizontală, se se notează fiecare pătrăţea cu cifre de la 1 la 10
-pe verticală se notează cu litera de la A la J
Reguli: -fiecare jucător are dreptul să-şi deseneze 3 avioane;
-dacă un jucător reuşeşte să doboare toate avioanele adversarului câştigă;
-pentru a ţinti un avion trebuie spuse coordonatele acestuia(A1, A2, B3, J6 etc.)
-pentru a doborî un avion trebuie să îl ţinteşti in vârf
Se adresează oricărei vârste.

7. Mâţa (De-a prinselea)

Locul unde se joacă: în curte
Nr. de jucători: 8-9
Prezentare generală: se alege pe baza unei poezii cine este mâţa
Reguli: - mâţa trebuie să alerge după un jucător şi să îl atingă; din acel moment jucătorul atins de mâţă devine mâţă
Jocul se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 6 şi 10 ani.

8. Cai şi curele

Locul unde se joacă: pe câmp
Nr. de jucători: 10-20
Prezentare generală: un jucător aruncă o minge de tenis fie în sus fie pe orizontală iar ceilalţi sar să o prindă
Reguli: -prinderea mingii în mâini se numeşte ,,cai” iar atingerea mingii cu piciorul se numeşte ,,curele”;
-dacă un jucător a prins mingea în mână este rândul lui să bată mingea (să arunce mingea);
-la trei ,,curele” jucătorul are dreptul să bată mingea
Jocul se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 10 şi 14 ani Jocuri pentru copii

9. Ştafeta

Locul unde se joacă: pe câmp
Nr. de jucători: 20-30
Prezentare generală: jucătorii se împart în două echipe care aleargă pe o distanţă de 50-100 de metri
Reguli:.-fiecare echipă se aliniază;
-aleargă primul jucător de la prima echipă cu primul jucător de la a doua echipă; al doilea cu al doilea si tot aşa;
-după terminarea traseului primul jucător dă ştafeta mai departe;
-echipa a care termină prima câştigă.
Se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 8 şi 10 ani.

10. Baba oarba

Locul unde se joacă: în curte
Nr. de jucători: 5-6
Prezentare generală: pe baza unei poezii se alege cine este baba oarba
Reguli: -legat la ochi jucătorul care este baba oarba trebuie să prindă pe alt jucător ;
-jucătorul prins devine babă
Se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 5 şi 10 ani.

False Oferte de Lucru pe Internet

2011-02-06T23:15:00.000+02:00

"Lucreaza prin intermediul Internetului din comfortul propriului birou de acasa, castigand substantial fara efort si intr-o perioada scurta de timp!" - este una dintre cele mai la moda pacaleli online.
Consumatorul de rand nu ar trebui sa se increada niciodata in promisiuni de genul acelora cum ca poate face bani multi, intr-o perioada de timp scurta, cu o pregatire in domeniu si eforturi minime, lucrand din comfortul propriei sale locuinte, exclusiv prin intermediul Internetului. Daca ar fi adevarat, pur si simplu toti am face acest lucru!
Intretinerea unei afacerei proprii (fie ea online sau nu) face apel la toate resursele necesare oricarei alte activitati comerciale: existenta unor bunuri sau servicii profesionale pe care un anume segment de consumatori ar dori sa le achizitioneze, o promovare eficienta a acestora, bune abilitati de comunicare, bani pentru o investitie minimala in infrastructura, munca din greu si timp pentru a scoate profit.
Planuri MLM

Un plan MLM (Multi Level Marketing) reprezinta deobicei un plan viabil de promovare si vanzare de bunuri si servicii, avand o structura ierarhica, in cadrul careia vanzarile se realizeaza organizat, deobicei prin intermediul unei retele de vanzatori/oameni de marketing. Ceva in genul X coopteaza pe Y si Z sa promoveze pe piata produsele companiei, care, la randul lor, pe langa activitatea de promovare si vanzare au in vedere cooptarea si instruirea de noi membri care sa promoveze si sa vanda, la randul lor, respectivele produse, prin propriile filiere de patrundere pe piata. Fiecare participant intr-o afacere MLM incaseaza comisioane de pe activitatea intregii retele de distribuitori pe care el si colaboratorii lui directi sau indirecti au creat-o.
Punctul slab al unei asemenea strategii apare insa in cazul in care ti se cere sa recrutezi noi si noi membri mai degraba decat a incepe sa rulezi serios produse prin vanzarile directe si instruirea corespunzatoare a structurii de vanzatori deja create. O afacere ar trebui sa se bazeze in primul rand pe vanzarea de bunuri si servicii utile unui anumit segment de consumatori mai degraba decat pe recrutarea continua de noi membri.
Majoritatea companiilor care activeaza in sistem MLM esueaza deoarece incearca sa convinga pe mai toata lumea sa intre in afacere in timp ce ignora grupul de membri deja formati si profesionalizarea acestora, preferand mai degraba recrutarea de noi si noi "adepti". O mare parte din membrii tuturor companiilor de tip MLM pur si simplu NU SUNT INTERESATI de planul de extindere in masa ci doar de profiturile obtinute din vanzarile de produse si servicii prin ei si o structura restransa de colaboratori de incredere.
Scheme Piramidale

O schema piramidala reprezinta o grupare in care membrii mai vechi fac bani din cotizatiile noilor intrati in schema. Uneori este in joc si un produs sau serviciu, de cele mai multe ori fictiv, a carui achizitie tine loc de taxa de inscriere. De mentionat insa faptul ca pentru acest produs sau serviciu nu exista cerere pe piata, ci doar interesul artificial al acelora care doresc sa intre in jocul piramidal si care achizitioneaza produsul sau servicul ca si conditie necesara si suficienta de participare.
Asa zisa profitabilitate a schemei rezida in taxa de intrare in joc care se distribuie inegal catre membrii mai vechi ai clubului, jocului sau schemei piramidale in functie de gradele ierarhice ale acestora in cadrul sistemului. Deobicei, cu cat pozitia individului in structura piramidala este mai aproape de varf si mai departe de baza, cu atat cuantumurile ce revin acestuia din cotizatiile noilor membri sunt mai mari.
Atentie insa: schemele piramidale nu sunt tot una cu sistemele MLM. Diferenta consta in insasi natura comisioanelor: in primul caz acestea se obtin prin achitarea unor sume de bani fara acoperire in produse sau servicii REALE, in timp ce in sitemul MLM exista o piata si o oferta reala de produse si servicii.
Pachete de Calatorie
Pachetele de calatorie sunt acele oferte fabuloase de vacanta prezentate ca "free" sau "low cost" care, din punct de vedere al raportului calitate-pret afisat, sunt mai mult decat avantajoase.
In realitate insa, totul sfarseste prin a costa consumatorul credul sume exorbitante din cauza costurilor ascunse care apar ulterior achitarii primei sume de bani (reprezentand costul primar al pachetului de calatorie prezentat ca atare in reclama). De cele mai multe ori insa, ofertantul nici macar nu onoreaza excursia promisa.
Multe astfel de oferte sosesc prin email sau prin intermediul unor pop-up - uri obscure, sub forma de mesaje comerciale nesolicitate de tip SPAM. Numai acest tip de frauda costa consumatorii din lumea intreaga zeci de milioane de dolari anual.
Cluburi de Consumatori

Acest tip de frauda consta in operari neasteptate in conturile personale ale consumatorilor subscrisi la asa zisele "Buyers Clubs" - "Cluburi de Consumatori" - la care fie ca nu au stiut ca adera, fie nu si-au reactualizat calitatea de membru dupa expirarea perioadei TRIAL.

Mai exact, cluburile de consumatori sunt baze de date in care au fost inregistrati acei consumatori care au comandat diferite pruduse de uz electrocasnic sau de sanatate si infrumusetare, deobicei promovate prin intermediul reclamelor TV sau Internet. In mod tipic, aceste produse sunt oferite la preturi relativ mici sau chiar cadou la cumparatri mai consistente din aceeasi gama, clientul suportand in aparenta doar taxele de ambalare si expediere plus, eventual, un pret modic per produs.

Ceea ce consumatorii e foarte posibil sa nu observe este o mica precizare aparuta intr-un colt al ecranului cum ca respectivul client va fi automat inscris si intr-un club al consumatorilor menit sa-i faciliteze achizitionarea pe mai departe a altor produse similare beneficiind de discount-uri si oferte promotionale. Mesajul mai spune ca pentru inscrierea in club se percepe automat o taxa initiala, urmata de o taxare periodica, deobicei pe o perioada relativ indelungata de timp.
Achizitii Fictive

O alta frauda ingenioasa si oarecum inrudita cu cea a "Cluburilor de Cumparatori" este atunci cand consumatorul primeste o instiintare prin posta sau prin email care anunta apropiata sosire pe numele sau a unui pachet de produse sau servicii de la o anume companie, achizitionat chipurile cu ceva timp in urma de catre consumator, desi acesta nici nu a auzit poate in viata lui de respectiva companie. Mesajul care insoteste instiintarea mai precizeaza ca, in foarte scurt timp, contul consumatorului va fi taxat corespunzator, exceptand cazul in care acesta va contacta compania pentru a infirma comada si anula implicit plata.

Derutat si oarecum alertat, de cele mai multe ori consumatorul contacteaza telefonic sau prin email compania in cauza iar aceasta nici mai mult nici mai putin ii solicita datele personale, datele contului (conturilor) si/sau cardului penru o asa zisa verificare de rutina in vederea anularii comenzii. Odata insa pretioasele informatii intrate in posesia companiei fantoma, cele mai bune intentii se vor transforma curand in cosmarul consumatorului credul.
Bunuri Contrafacute

O frauda cu care mai ales aici, in Romania zilelor noastre, chiar si fara Internet, suntem atat de familiarizati: bunurile contrafacute. Daca pretul unor obiecte purtand sigle si nume de brand celebre, de la haine si parfumuri pana la ceasuri si bijuterii sau produse electronice, sunt mai mult decat modice si ofertele sunt mult prea bune pentru a fi adevarte, atunci, aproape sigur, bunurile sunt contrafacute.

Numele de brand si siglele pot fi cu usurinta reproduse, imprimate sau gravate pe tot felul de obiecte asemanatoare cu originalele, astfel incat, intr-o poza sau intr-o prezentare superficiala, produsele finale sa poata trece cu usurinta ca originale. Pentru a evita astfel de surprize, indemnam consumatorul sa achizitioneze numai de la magazine cu reputatie in domeniu si la preturi cat se poate de reale (chiar daca uneori prohibitive).
Carti de Credit

Fraudele in domeniul cartilor de credit au devenit deja de notorietate. Acestea se impart in mai multe categorii:

1.

Utilizarea unor carti de credit contrafacute;
2.

Utilizarea cartilor de credit furate de la proprietari sau pierdute de acestia;
3.

Colectarea de catre anumiti comercianti obscuri a datelor de pe cartile de credit apartinand acelor consumatori care achizitioneaza online produse sau servicii fictive oferite de comerciant, pentru ca, mai apoi, comerciantul sa utilizeze personal datele cartilor de credit ale clientilor la cumparaturi online;
4.

Spargerea bazelor de date ale bancilor si operarea directa in conturile bancare ale clientilor;
5.

Aplicarea pentru un card de catre alta persoana decat persoana in numele careia urmeaza a fi elibert cardul (aplicare cu sau fara acordul acesteia), pentru ca apoi, operarea in contul (conturile) nou create sa se realizeze de aceeasi terta persoana, cointeresand adavaratul posesor sau fara stiinta acestuia.
6.

Existenta unor asa zise companii care ofera contracost posibilitatea ameliorarii informatiilor negative (din punct de vedere financiar) existente despre un individ in baza de date a bancilor, in vederea facilitarii acordarii de credite;
7.

Existenta unor asa zisi brokeri sau intermediari care, contra unei taxe variind intre sute si mii de dolari, promit consumatorului facilitarea obtinerii de imprumuturi de la banci. In realitate, rezultatul este intotdeauna acelasi: brokerul obtine banii, clientul nu vede nici un cent. Odata ce "intermediarul" a intrat in posesia banilor, acesta dispare. Daca cineva iti garanteaza sau sugereaza ca este in masura sa "aranjeze" obtinerea unui imprumut sau a unei alte forme de creditari, este ilegal si lipsit de orice logica elementara ca acesta sa pretinda achitarea unor sume de bani inaintea obtinerii imprumutului sau creditarii promise.

Cu timpul, inventivitatea in domeniul fraudelor privind cartile de credit va face posibila gasirea de noi portite de obtinere a unor castiguri nemeritate cu ajutorul acestor instrumente de plata ale viitorului. Insa experienta in combaterea acestui tip de infractiuni cumulata in timp de catre cei abilitati sa promoveze si sa sustina pe piata aceste produse ale progresului credem noi ca isi va spune cuvantul. Ramane sa decida viitorul cat de mult ne vom putea baza exitenta pe utilizarea lor.
Promotii, Premii Surpriza, Loterii Online

Promotiile online sunt acele practici prin care consumatorilor le sunt livrate (deobicei sub forma de SPAM) diferite materiale publicitare promovand premii pe care acestia le pot castiga chipurile dupa completarea unui formular de inscriere si achitarea unei taxe de participare sau achizitionarea unui produs. Din moment ce nu exista un premiu real, consumatorul pierde banii pe care i-a achitat la inscriere. Daca a comandat un produs, acesta este de multe ori de cea mai proasta calitate (in cazul in care produsul ajunge vreodata la consumator). Pana si companiile trecand drept legitime si care ofera uzual astfel de asa zise oportunitati au devenit experte in promovarea unui Internet comercial al deceptiei.

Trecand mai departe, mentionam o alta practica la fel de lipsita de etica: Premiile Surpriza sau scheme oferind asa zise "premii instant". Vestea unui premiu instant ajunge la consumator printr-o scrisoare sau email de felicitare a acestuia de a fi fost desemnat "castigatorul" unui obiect (produs) de valoare sau al unei importante sume de bani. Urmeaza solicitarea ofertantului (adresata consumatorului) de achitare anticipata a unor sume de bani in vederea acoperirii taxelor si impozitelor legale privind premiul in cauza, precum si asa ziselor taxe de expediere, raportate valoric direct proportional la consistenta premiului. Totul, intr-un mod cat se poate de oficial si de argumentat cu putiinta, astfel incat sa se inlature, cel putin pentru moment, orice posibila suspiciune venita din partea consumatorului.

Nu in ultimul rand, o a treia practica din aceeasi "familie" de "oportunitati aparute peste noapte" o constituie Loteriile Online. Ele sunt acele rulete electronice, puzzle-uri, jocuri de carti sau alte jocuri online de noroc. Desi nu percep initial nici o taxa de participare (o fac insa ulterior, in cazul "avansarii" la faze ale jocului cu mize relativ substantiale), acestea sunt concepute de asa natura incat sa iroseasca pretiosul timp si ulterior banii consumatorului intr-o practica inutila si exasperanta in care castigatorul nu va fi in nici un caz clientul (nici macar o data).
Opere de Creatie

Una dintre cele mai elaborate si aparent nevinovate fraude este cea legata de operele de creatie. Practic se inventeaza un concurs de lucrari intr-un anumit domeniu, se realizeaza un site cat mai credibil si bine cotat, se accepta inscrierea gratuita in concurs si se scot la bataie asa zisele premii, de multe ori foarte generoase. Apoi sunt asteptati clientii. Care nu vor intarzia sa apara.

Toti cei care "au ceva de spus" in domeniul respectiv isi vor inscrie propria opera de creatie in concurs. In fond nu au nimic de pierdut ci doar de castigat ar crede fara doar si poate oricine. Dar asta nu e tot.

Dupa inchiderea concursului, cel mai mai probabil vor fii desemnati castigatori ai premiilor substantiale indivizi cu identitati fictive sau pur si simplu persoane din randul staff-ului. In cele din urma, primilor 100-1000-10000 de participanti clasati li se va face asa zisa onoare de a fi publicati intr-o lucrare atot cuprinzatoare dedicata tematicii concursului si editata de insasi compania in cauza, lucrarile fiind acum in proprietatea acesteia. In timp ce cheltuielile cu intreaga organizare a "spectacolului" sunt de cateva zeci de mii de dolari iar profitul adevaratilor autori ai lucrarilor este in mare ZERO, ei bine, profitul companiei rezultat din comercializarea operelor de creatie ale "celor multi" va depasi cateva milioane de dolari. Doua exemple extrem de elocvente in acest sens sunt site-urile: www.poetry.com si respectiv www.picture.com, patronate de una si aceeasi firma.
False Operatiuni de Recuperare

Acestea se adreseaza celor care au pierdut bani ca subiecti ai unor fraudari anterioare. Ceea ce ei nu stiu insa este ca, odata cu fraudarea, au fost deja plasati pe asa zisele "liste ale fraierilor", continand nume, adrese, numere de telefon, emailuri, precum si informatii cu privire la sumele cheltuite anterior ca raspuns la solicitarile comerciale venite prin intermediul telemarketing-ului. Listele sunt cumparate sau vandute dupa caz de afaceristi lipstiti de scrupule pentru care nu mai este un secret faptul ca cel care a fost pacalit odata este vulnerabil la pacaleli si a doua oara.

Strategia de abordare a clientului in acest caz mizeaza pe sensibilizarea in exces (a se citi "victimizarea") ex-pacalitului, avertizarea "din pura simpatie pentru acesta" de a nu mai cadea prada si altor scheme similare vehiculate de indivizi lipsiti de scrupule, pentru ca in final, dupa ce increderea a fost castigata, afaceristul deghizat sa lanseze falsa promisiune cum ca, pentru o taxa modica sau o donatie catre o societate de caritate specificata foarte clar, ar putea chiar sa ajute persoana in cauza sa isi recupereze premiul, produsul sau banii cheltuiti degeaba.

In realitate, "recuperatorul" pur si simplu il usureaza pe client de alti bani, fara a avea de gand sa se angajeze vreodata intr-o actiune de recuperare a pierderilor suferite anterior de client.
Bani din Nigeria

Aceasta frauda in toata regula vizeaza de-o potriva inalta societate ca de altfel si clasa mijlocie, atat intelectualii cat si muncitorii de rand, barbatii si femeile de-o potriva, intr-un cuvant pe toti aceia care dispun de oarecare resurse materiale si care nu sunt usor de convins cu Premii si Loterii, Lucru la Domiciliu sau Cluburi de Cumparatori.

In aceasta schema, clientul primeste un email, un fax sau o scrisoare postala prin care un individ dintr-o tara sud-africana (de cele mai multe ori Nigeria) ii ofera acestuia sute de mii sau milioane de dolari daca il ajuta sa transfere bani, diamante sau alte bunuri in Statele Unite pentru pastrare "la loc sigur". Odata angrenata in acest joc, victima este ulterior instiintata ca urmeaza sa suporte anticipat toate taxele si asa zisele costuri adiacente transferului, deloc mici de altfel.

Serviciile secrete ale Statelor Unite estimeaza numai in 2002 pierderi ale consumatorilor de cca 1 milion de dolari pe zi din acest tip de frauda. Exista cazuri cand victimele au calatorit personal in tarile africane, fiind deposedate de bunuri si luate ca sclavi sau ucise.
Indeplinit Sarcini Online

Au devenit o moda fraudele in domeniul oportunitatilor de castigat bani pe Internet navigand pe anumite site-uri, citind reclame sau emailuri comerciale, inscriindu-te personal la oferte comerciale promotionale, chat-uind, participand la tot felul de jocuri, cautand cu anumite motoare de cautare, setand o pagina de start in Internet Explorer, referind vizitatori, in mare ideplinind tot felul de sarcini mai mult decat stupide. Toate aceste lucruri sunt cerute cu un anumit scop: acela de a mentine ridicata popularitatea site-urilor initiatoare astfel incat, in virtutea unui trafic ridicat, sa poata atrage cat mai multi doritori de publicitate, dispusi sa plateasca pentru vizionarea ofertelor lor de catre navigatorii, cititorii de emailuri, jucatorii sau cautatorii deveniti membri fideli, omni prezenti online.

Totusi, 99% dintre aceste asa zise programe de facut bani, daca nu sunt doar praf in ochii utilizatorului, sunt doar o groaznica pierdere de timp, oferind castiguri de cateva zeci de dolari pe luna care nu acopera nici macar consumul de curent si uzura calculatorului in toata aceasta perioada.

Aproape toate firmele de acest gen insa nu vor plati nici macar un cent asa zisilor membri (care muncesc din greu la colectarea punctelor). Si asta fie din lipsa de bani, fie din lipsa de scrupule. Logica este mai mult decat evidenta: cine se inhama la astfel de eforturi pentru cativa dolari pe luna nu este in nici un caz dintre cei cu dare de mana sau cu o cultura solida in domeniu. Asadar, toti acesti clienti ai companiei aproape sigur nu prea au cum sa protesteze, apoi, lucru mai important chiar, nu vor fii probabil nici clientii publicitatii de pe site-ul companiei. Iar daca nu exista publicitate, nu vor exista nici bani, cu atat mai mult pentru toata multimea de doritori de castiguri usoare.

Numere cu Suprataxa

Atentie la reclamele la diferite produse, servicii sau oferte suspect de ieftine ori gratuite care te indeamna sa apelezi (pentru mai multe detalii sau pentru a intra in posesia fabuloasei oportunitati) un numar de telefon incepand cu 0-900, 1-900 sau orice fel de alte numere atipice. Mai mult ca sigur, aceasta distractie te va costa bani grei.
False Oferte de Lucru la Domiciliu

Una dintre cele mai la moda pacaleli, atat la noi cat si in exterior, atat pe Internet cat si in ziare, este aceea care promoveaza munca manuala la domiciliu: procesatul corespondentei, asamblatul jucariilor sau incropirea de colaje, confectionatul obiectelor artizanale, tipografiatul la masina de scris, etc... 99% dintre acestea sunt neadevaruri bine ticluite prin care, cu cea mai mare ingenuitate si naturalete, firma sau individul vor percepe o taxa de inscriere sau de achizitionare a pachetului de inceput, lasandu-te apoi atat fara slujba cat si fara bani.
articol recomandat de jocuri cu motociclete

Cultura ciupercilor Pleurotus… o afacere la îndemâna tuturor (IV)

2010-10-17T22:41:00.002+03:00

Tehnologia din zona de cultură
Odată pregătit amestecul celulozic, urmează inocularea miceliului în saci de câte 12-17 kg fiecare, în raport de conţinutul acestora (paie sau rumeguş).
Spaţiul destinat culturii ciupercilor Pleurotus cuprinde două sectoare: de incubaţiei şi de fructificaţiei. Fiecare dintre acestea prezintă un microclimat specific, care asigură condiţii optime pentru creşterea şi dezvoltarea miceliului.

Zona de incubaţie
Etapa imediat următoare, pe care o parcurge miceliul, odată însămânţat, este creşterea acestuia pe seama substratului celulozic şi a celorlalte ingrediente din saci. Aceasta este perioada de incubaţie a miceliului, care durează între 15 şi 30 de zile. Durata incubaţiei este influenţată de către foarte mulţi factori, şi anume: de tipul de miceliu folosit, de temperatura din camera de incubaţie, de umiditatea din “brichete”, de prezenţa bacteriilor folositoare din substratul celulozic, de calitatea şi intensitatea luminii, de calitatea substratului nutritiv, igiena în spaţiul de cultură.
Tipul şi calitatea miceliului. În momentul de faţă, sunt foarte multe tipuri de micelii ale ciupercii Pleurotus, care sunt rodul activităţii de cercetare ştiinţifică a multor cercetători. Pentru deplinul success, în cultura ciupercilor, este important să obţinem de la furnizor cât mai multe date despre caracteristicele miceliului, pe care dorim să-l cultivăm. Miceliul de calitate prezintă un număr însemnat de însuşiri: culoare, densitate, viteză de creştere (5-10mm/zi), miros specific de ciupercă, vârstă. Din punct de vedere al aspectului exterior, toate miceliile, albe sau alb-crem şi chiar ale unor mucegaiuri, în general, se aseamănă între ele. De aceea se recomandă un examen de microscopie, pentru a fi siguri de calitatea miceliului. Să achiziţionăm micelii în flacoane sigilate de către firmă şi să nu acceptăm acest material biologic în pungi de naylon cu dopuri de vată improvizate sau borcane nesterilizate.
Miceliul trebuie să fie pufos şi nu compact în jurul bobului de grâu sau orz. Granulele cu miceliu deosebit de dens se fărâmiţează greu. Acest miceliu este de calitate inferioară, el fiind degenerat, iar surprizele neplăcute nu întârzie să apară. În miceliu se pot strecura şi urme de mirosuri neplăcute ale unor mucegaiuri. Acest miceliu nu se achiziţionează de fel
Iată de ce este important să solicităm sfatul unui specialist în acest domeniu, privind calitatea miceliului.
Temperatura din mediul ambiant trebuie să fie de 18-22ºC. La valori inferioare (6-17ºC), perioada de incubaţie se prelungeşte. Nu se recomandă temperaturi mai ridicate de 22ºC, deoarece surplusul termic de 2-3ºC al bacteriilor, din brichete, distruge miceliul.
Umiditatea trebuie să fie cuprinsă între 75-80%.
Bacteriile utile culturii ciupercilor Pleurotus se pot menţine în substratul celulozic, respectând tehnologia pasteurizării, dar şi achiziţionând dozele necesare de bacterii selecţionate, de la institutele de specialitate. Cercetările au demonstrat importanţa deosebită a unor bacterii, care influenţează pozitiv creşterea miceliului, dar şi calitatea ciupercilor.
Calitatea şi intensitatea luminii Iluminatul natural, chiar şi cel fluorescent, favorizează o incubare normală a miceliului.
Calitatea substratului nutritiv. Pregătirea unui material nutritiv de calitate, cu un conţinut optim de hidrocarburi, vitamine, hormoni, o umiditate de 75-80% şi un pH uşor acid (6-6,5), sunt condiţii sine qua non pentru creşterea şi dezvoltatea miceliului.

Zona de fructificaţie
Perioada de fructificaţie îşi are debutul încă din ziua a X-a de la însămânţare, când miceliile încep să se grupeze în coloane de câte 3-4cm. În acest moment brichetele se transferă în camera de cultură şi se execută tăierea sacilor. Treptat, miceliile încep să formeze primii butoni de fructificaţie. La început, ei sunt albi, de 1-2mm, iar ulterior, după cca. 15-30 zile, de la însămânţare, în raport de tipul de miceliu folosit, devin albastru măslinii.
Şi în camera de fructificţie este necesar să respectăm un minim de cerinţe, pentru obţinerea unor ciuperci cu un aspect comercial plăcut. Acesţi factori sunt: densitatea brichetelor, aerarea, temperatura, umiditatea, lumina şi protecţia fitosanitară.
În camera de fructificaţie se recomandă 4 saci/m2, la o densitate mai mare, în jurul brichetelor se crează un microclimat bogat în CO2 , dăunător butonilor fructificaţie. De aceea, o ventilaţie corespunzătoare elimină excesul acestui gaz dăunător, în această perioadă. Temperatura optimă pentru meninerea capacităţii de fructificaţie de 12-18ºC, iar umiditatea relativă de 75-80%. Lumina naturală indirectă induce formarea unor ciuperci cu un miceliu dens, cu picior scurt şi pălărie mare. Se recomandă, de asemenea, respectarea măsurilor profilactice şi terapeutice privind combaterea agenţilor patologici (insecte, acarieni, mucegaiuri.).

Calculul profitului impozabil

2010-10-17T22:40:00.002+03:00

Reguli generale
Art. 19. - (1) Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.

Norme metodologice:
12. Veniturile si cheltuielile care se iau in calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele inregistrate in contabilitate potrivit reglementarilor contabile date in baza Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile conform prevederilor art. 21 din Codul fiscal.
Exemple de elemente similare veniturilor:
- diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
- rezervele din reevaluare la casarea sau cedarea activelor, in situatia in care au fost deductibile din profitul impozabil.
Exemple de elemente similare cheltuielilor:
- diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
- cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare si a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata in rezultatul reportat. In acest caz, cheltuiala este deductibila fiscal pe perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. In mod similar se va proceda si in cazul obiectelor de inventar, baracamentelor si amenajarilor provizorii trecute in rezultatul reportat cu ocazia retratarii situatiilor financiare anuale.
13. Veniturile sau cheltuielile inregistrate eronat sau omise se corecteaza prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale careia ii apartin. In cazul in care contribuabilul constata ca dupa depunerea declaratiei anuale un element de venit sau de cheltuiala a fost omis ori a fost inregistrat eronat, contribuabilul este obligat sa depuna declaratia rectificativa pentru anul fiscal respectiv. Daca in urma efectuarii acestei corectii rezulta o suma suplimentara de plata a impozitului pe profit, atunci pentru aceasta suma se datoreaza dobanzi si penalitati de intarziere conform legislatiei in vigoare.
14. La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prevazute de legislatia in vigoare se aplica trimestrial, lunar sau potrivit prezentelor norme metodologice, dupa caz, astfel incat la finele anului acestea sa se incadreze in prevederile legii.
15. Pentru determinarea profitului impozabil contribuabilii sunt obligati sa intocmeasca un registru de evidenta fiscala, intr-un singur exemplar, compus din cel putin 100 de file, tinut in forma scrisa sau electronica. Completarea se face in ordine cronologica, iar informatiile inregistrate trebuie sa corespunda cu operatiunile fiscale si cu datele prezentate in declaratiile de impunere. Registrul de evidenta fiscala se completeaza in toate situatiile in care informatiile cuprinse in declaratia fiscala sunt obtinute in urma unor prelucrari ale datelor furnizate din inregistrarile contabile. Modul de completare a registrului de evidenta fiscala este la latitudinea fiecarui contribuabil, in functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii ale acestuia. Acestea se refera la: calculul dobanzilor si al diferentelor de curs valutar deductibile fiscal, amortizarea fiscala, reduceri si scutiri de impozit pe profit, evidenta fiscala a vanzarilor cu plata in rate, valoarea fiscala in cazul efectuarii operatiunilor prevazute la art. 27 din Codul fiscal, alte asemenea operatiuni.

Codul fiscal:
(3) In cazul contribuabililor care produc bunuri mobile si imobile, valorificate pe baza unui contract cu plata in rate, se poate opta ca veniturile aferente contractului sa fie luate in calcul la determinarea profitului impozabil, pe masura ce ratele devin scadente, conform contractului. Cheltuielile corespunzatoare acestor venituri sunt deductibile la aceleasi termene scadente, proportional cu valoarea ratei inregistrate in valoarea totala a contractului. Optiunea se exercita la momentul livrarii bunurilor si este irevocabila.

Norme metodologice:
16. Optiunea prevazuta la art. 19 alin. (3) din Codul fiscal poate fi exercitata numai de contribuabilii care vand cu plata in rate bunuri mobile si imobile care sunt rezultate din productia proprie si se face pentru fiecare contract. Pentru determinarea profitului impozabil in perioada curenta, ratele scadente in perioada urmatoare sunt scoase din baza de impunere, prin intermediul veniturilor neimpozabile, iar cheltuielile corespunzatoare acestora, prin intermediul cheltuielilor nedeductibile. Pentru perioadele urmatoare in care veniturile, respectiv cheltuielile aferente contractului de vanzare nu se mai regasesc in baza de impunere, datorita trecerii intr-un alt an fiscal, veniturile sunt impozabile, iar cheltuielile aferente sunt deductibile pe masura scadentei acestora.

Codul fiscal:
(4) In cazul contribuabililor care desfasoara activitati de servicii internationale, in baza conventiilor la care Romania este parte, veniturile si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestora sunt luate in calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite in conformitate cu reglementarile din aceste conventii.

Norme metodologice:
17. Intra sub incidenta acestui alineat contribuabilii care desfasoara activitati de servicii internationale care aplica regulile de evidenta si decontare a veniturilor si cheltuielilor stabilite prin regulamente de aplicare a conventiilor la care Romania este parte (de exemplu: serviciile postale, telecomunicatiile, transporturile internationale).

Codul fiscal:
Venituri neimpozabile
Art. 20. - Urmatoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
a) dividendele primite de la o persoana juridica romana. Sunt, de asemenea, neimpozabile, dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, dividendele primite de la o persoana juridica straina, din statele Comunitatii Europene, daca persoana juridica romana detine minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridica straina, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii dividendului;

Norme metodologice:
18. Dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, veniturile realizate de persoanele juridice romane din dividende primite de la o persoana juridica straina, din statele Comunitatii Europene, sunt neimpozabile in conditiile in care acestea justifica indeplinirea celor doua conditii cumulativ:
- detinerea a minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridica straina;
- perioada neintrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii dividendului.
Justificarea indeplinirii celor doua conditii se face pe baza documentelor care atesta dreptul de proprietate asupra titlurilor de participare detinute la persoana juridica straina.

Codul fiscal:
b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de evaluare a investitiilor financiare pe termen lung. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii titlurilor de participare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare;

Norme metodologice:
19. In sensul prevederilor art. 20 lit. b) din Codul fiscal, investitiile financiare pe termen lung reprezinta activele inregistrate astfel potrivit reglementarilor contabile.@
__________
@Pct. 19 a fost modificat prin art. I, lit. A, pct. 2 din H.G. nr. 84/2005.

Codul fiscal:
d) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;

Norme metodologice:
20. Sunt considerate venituri neimpozabile veniturile prin care se recupereaza cheltuielile pentru care nu s-a acordat deducere la momentul efectuarii lor, cum sunt: rambursarile de impozit pe profit platit in perioadele anterioare, restituirea unor dobanzi si/sau penalitati de intarziere, veniturile din anularea unor provizioane care au fost considerate cheltuieli nedeductibile la data constituirii lor si altele asemenea. Veniturile rezultate din inregistrarea in evidenta contabila a creantelor privind impozitul pe profit amanat sunt venituri neimpozabile.

Codul fiscal:
e) veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative.

Norme metodologice:
21. Contribuabilii pentru care prin acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative s-a prevazut faptul ca profitul aferent anumitor activitati nu este impozabil sunt obligati sa organizeze si sa conduca evidenta contabila pentru determinarea profitului neimpozabil. La determinarea profitului aferent acestor activitati se iau in calcul si cheltuielile de conducere si administrare si alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din acele activitati, in situatia in care evidenta contabila nu asigura informatia necesara identificarii acestora, dupa caz.

Codul fiscal:
Cheltuieli
Art. 21. - (1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare.

Norme metodologice:
22. Cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile sunt cheltuielile inregistrate cu realizarea si comercializarea bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrarilor, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare.
23. In sensul art. 21 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile si urmatoarele:
a) cheltuielile efectuate cu editarea publicatiilor care sunt inregistrate ca retururi in perioada de determinare a profitului impozabil pe baza documentelor justificative si in limita cotelor prevazute in contractele de distributie, cu conditia reflectarii in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor potrivit reglementarilor contabile;
b) cheltuielile generate de taxa pe valoarea adaugata ca urmare a aplicarii proratei, in conformitate cu prevederile titlului VI «Taxa pe valoarea adaugata» din Codul fiscal, precum si in alte situatii cand taxa pe valoarea adaugata este inregistrata pe cheltuieli, in situatia in care taxa pe valoarea adaugata este aferenta unor bunuri sau servicii achizitionate in scopul realizarii de venituri impozabile;
c) cheltuielile reprezentand valoarea creantelor comerciale instrainate, potrivit legii.@
d) penalitatile de intarziere si daunele-interese, stabilite, potrivit legii, in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane rezidente, sunt cheltuieli deductibile, respectiv venituri impozabile pe masura inregistrarii lor.@
__________
@Pct. 23 de la Titlul II a fost modificat prin art. I pct. 2 pct. 2 din H.G. nr. 1840/2004.
- Litera d) de la pct. 23 a fost introdusa prin art. I, lit. A, pct. 3 din H.G. nr. 84/2005.

24. Nu sunt deductibile cheltuielile ocazionate de cesionarea catre personalul societatii a actiunilor proprii, in limitele stabilite de adunarea generala a actionarilor, nefiind cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile.

Codul fiscal:
(2) Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si: [...]
b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii si cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;

Norme metodologice:
25. Intra sub incidenta acestei prevederi cheltuielile efectuate in acest scop, in conditiile in care specificul activitatii desfasurate se incadreaza in domeniile pentru care se impune respectarea normelor de protectie a muncii, stabilite conform legislatiei in materie.

Codul fiscal:
c) cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de munca, boli profesionale sau riscuri profesionale;

Norme metodologice:
26. Intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, efectuate potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare. Cheltuielile cu primele de asigurare pentru riscul profesional, efectuate potrivit legislatiei specifice, sunt deductibile la calculul profitului impozabil.@
__________
@Pct. 26 de la Titlul II a fost modificat prin art. I pct. 2 pct. 3 din H.G. nr. 1840/2004.

Codul fiscal:
e) cheltuielile de transport si cazare in tara si in strainatate efectuate de catre salariati si administratori, in cazul in care contribuabilul realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti;

Norme metodologice:
27. Calitatea de administrator rezulta din actul constitutiv al contribuabilului sau contractul de administrare.
28. Analiza in vederea acordarii deductibilitatii cheltuielilor de transport si cazare in tara si strainatate, efectuate de catre salariati si administratori, se efectueaza pe baza rezultatului contabil curent, respectiv reportat. Rezultatul contabil curent reprezinta soldul contului «Profit si pierdere» la nivel de luna, respectiv trimestru, dupa caz, urmand a se efectua regularizari periodice. In cazul in care, prin cumularea rezultatului curent cu cel reportat, contribuabilul inregistreaza profit contabil, cheltuielile prevazute la art. 21 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal sunt deductibile. Profitul din anii precedenti reprezinta sodul contului «Rezultatul reportat» la data de 31 decembrie a anului anterior anului curent, indiferent de natura conturilor analitice.@
__________
@Pct. 28 de la Titlul II a fost modificat prin art. I pct. 2 pct. 4 din H.G. nr. 1840/2004.

Codul fiscal:
f) contributia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;

Norme metodologice:
29. Intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal cotizatiile cooperativelor de credit afiliate casei centrale a cooperativelor de credit pentru constituirea rezervei mutuale de garantare, in conformitate cu reglementarile legale.

Codul fiscal:
g) taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, reglementate de actele normative in vigoare, precum si contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca;

Norme metodologice:
30. Intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal cheltuielile cu taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, stabilite prin acte normative, de practicare a unor profesii cum sunt: expert contabil, contabil autorizat, arhitect, medic, auditor financiar, avocat, notar si altele asemenea. Contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca sunt cele datorate patronatelor, in conformitate cu prevederile Legii patronatelor nr. 356/2001.

Codul fiscal:
i) cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii, in cazul in care contribuabilul realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti, precum si in situatia in care acesta se afla inauntrul perioadei de recuperare a pierderii fiscale, conform legii;

Norme metodologice:
31. In cazul in care activitatile de promovare pe piete existente sau noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri genereaza cheltuieli cu bunuri din productia proprie sau prestarea de servicii, in scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, acestea sunt deductibile la determinarea profitului impozabil in baza art. 21 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal. Celelalte cheltuieli aferente activitatilor prevazute la art. 21 alin. (2) lit. i) din Codul fiscal nu sunt deductibile in situatia in care contribuabilul realizeaza pierdere contabila din cumularea rezultatului curent cu cel reportat sau nu se afla inauntrul perioadei de recuperare a pierderii fiscale, conform art. 26 din Codul fiscal.
32. Analiza in vederea acordarii deductibilitatii cheltuielilor de marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii se efectueaza pe baza rezultatului contabil curent, respectiv reportat. Profitul in exercitiul curent reprezinta rezultatul contabil cumulat al lunii, respectiv trimestrului, dupa caz, urmand a se efectua regularizari periodice. In cazul in care, prin cumularea rezultatului curent cu cel reportat, contribuabilul inregistreaza profit contabil, precum si in situatia in care contribuabilul se afla inauntrul perioadei de recuperare a pierderii fiscale, conform legii, cheltuielile prevazute la art. 21 alin. (2) lit. i) din Codul fiscal sunt deductibile.

Codul fiscal:
n) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri:
1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;
2. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;
3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor;
4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul.

Norme metodologice:
321. Dificultatile financiare majore care afecteaza intregul patrimoniu al debitorului sunt cele care rezulta din situatii exceptionale determinate de calamitati naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de razboi.@
__________
@Pct. 321 a fost introdus prin art. I, lit. A, pct. 4 din H.G. nr. 84/2005.

Codul fiscal:
(3) Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata:
a) cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;

Norme metodologice:
33. Baza de calcul la care se aplica cota de 2% o reprezinta diferenta dintre totalul veniturilor si cheltuielile inregistrate conform reglementarilor contabile, la care se efectueaza ajustarile fiscale. Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent si amanat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile.

Codul fiscal:
b) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, in cazul in care contribuabilul realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti. Cheltuielile de transport, cazare si indemnizatia acordata salariatilor, in cazul contribuabilului care realizeaza pierdere in exercitiul curent si/sau din anii precedenti, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;

Norme metodologice:
34. Cheltuielile de transport, cazare si indemnizatia acordata salariatilor sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, in situatia in care contribuabilul inregistreaza pierdere contabila din cumularea rezultatului contabil curent cu cel reportat.

Codul fiscal:
d) perisabilitatile, in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice;

Norme metodologice:
35. Nu sunt considerate perisabilitati pierderile tehnologice care sunt cuprinse in norma de consum proprie necesara pentru fabricarea unui produs sau obtinerea unui serviciu.

Codul fiscal:
j) cheltuielile efectuate in numele unui angajat, la schemele facultative de pensii ocupationale, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 de euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant;

Norme metodologice:
351. Intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (3) lit. j) din Codul fiscal cheltuielile inregistrate de angajator in numele unui angajat, la schemele facultative de pensii ocupationale, efectuate potrivit Legii nr. 249/2004 privind pensiile ocupationale, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 de euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul de schimb EUR/ROL comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data inregistrarii cheltuielilor.@
__________
@Pct. 351 a fost introdus prin art. I, lit. A, pct. 5 din H.G. nr. 84/2005.

Codul fiscal:
k) cheltuielile cu primele de asigurare private de sanatate, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 de euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant;

Norme metodologice:
352. Sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. k) din Codul fiscal, cheltuielile cu primele de asigurare private de sanatate, efectuate de angajator potrivit Legii asigurarilor private de sanatate nr. 212/2004, cu modificarile ulterioare. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul de schimb EUR/ROL comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data inregistrarii cheltuielilor.@
__________
@Pct. 352 a fost introdus prin art. I, lit. A, pct. 5 din H.G. nr. 84/2005.

Codul fiscal:
l) cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de legea locuintei, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%. Diferenta nedeductibila trebuie recuperata de la beneficiari, respectiv chiriasi/locatari;

Norme metodologice:
36. In cazul locuintei de serviciu date in folosinta unui salariat sau administrator, cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea acesteia sunt deductibile in limita corespunzatoare raportului dintre suprafata construita prevazuta de Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile ulterioare, majorata cu 10%, si totalul suprafetei construite a locuintei de serviciu respective.

Codul fiscal:
m) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si in scop personal, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre parti, in acest scop;

Norme metodologice:
37. In cazul in care sediul unui contribuabil se afla in locuinta proprietate a unei persoane fizice, cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului sunt deductibile in limita determinata pe baza raportului dintre suprafata pusa la dispozitie contribuabilului, mentionata in contractul incheiat intre parti, si suprafata totala a locuintei. Contribuabilul va justifica cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului cu documente legale, cum sunt contractele incheiate cu furnizorii de utilitati si alte documente.

Codul fiscal:
(4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite in strainatate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romania;

Norme metodologice:
38. Sunt nedeductibile cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele platite in strainatate. Sunt nedeductibile si impozitele cu retinere la sursa platite in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente pentru veniturile realizate din Romania. Cheltuielile cu impozitul pe profit amanat, inregistrate de contribuabil, sunt nedeductibile.

Codul fiscal:
b) amenzile, confiscarile, majorarile de intarziere si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale. Amenzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente in Romania si/sau autoritati straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor, al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri. [...]

Norme metodologice:
39. Prin autoritati romane se intelege totalitatea organelor administratiei publice centrale si locale care urmaresc si incaseaza amenzi, majorari si penalitati de intarziere, executa confiscari, potrivit prevederilor legale.

Codul fiscal:
b) dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobanzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente si/sau autoritati straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri.

Norme metodologice:
40. Majorarile si penalitatile datorate in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente in Romania sunt cheltuieli nedeductibile.
Ca exceptie de la regula alineatului precedent, majorarile datorate in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente in Romania care, potrivit conventiilor de evitare a dublei impuneri, sunt tratate ca dobanzi sunt cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil in conditiile prevazute de titlul II din Codul fiscal.@
__________
@Pct. 40 a fost modificat prin art. I, lit. A, pct. 6 din H.G. nr. 84/2005.

Codul fiscal:
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului VI;

Norme metodologice:
41. Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta, dupa caz, pentru care s-au incheiat contracte de asigurare, nu intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal.
42. Cheltuiala cu valoarea neamortizata a activelor corporale lipsa din gestiune sau distruse, pentru care nu s-au incheiat contracte de asigurare, nu este cheltuiala deductibila fiscal, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta, dupa caz. Cheltuiala cu valoarea neamortizata a activelor corporale lipsa din gestiune sau distruse, care excedeaza valorii recuperate in baza contractelor de asigurare incheiate, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta, dupa caz, nu este deductibila fiscal.

Codul fiscal:
e) cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii;

Norme metodologice:
43. Sunt considerate cheltuieli facute in favoarea participantilor urmatoarele:
a) cheltuielile cu amortizarea, intretinerea si repararea mijloacelor de transport utilizate de catre participanti, in favoarea acestora;
b) bunurile, marfurile si serviciile acordate participantilor, precum si lucrarile executate in favoarea acestora;
c) cheltuielile cu chiria si intretinerea spatiilor puse la dispozitie acestora;
d) alte cheltuieli in favoarea acestora.

Codul fiscal:
f) cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor;

Norme metodologice:
44. Inregistrarile in evidenta contabila se fac cronologic si sistematic, pe baza inscrisurilor ce dobandesc calitatea de document justificativ care angajeaza raspunderea persoanelor care l-au intocmit, conform reglementarilor contabile in vigoare.

Codul fiscal:
h) cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vanzarea-cesionarea acestora;

Norme metodologice:
45. Cheltuielile reprezentand pierderi de valoare a titlurilor de participare, ca urmare a reducerii valorii capitalului social la societatea comerciala la care se detin titlurile de participare sau ca urmare a modificarii cotatiei pe piata bursiera, sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.
46. Nu intra sub incidenta acestor prevederi cheltuielile reprezentand valoarea titlurilor de participare tranzactionate sau cesionate.
47. In cazul vanzarii titlurilor de participare, profitul impozabil se determina ca diferenta intre valoarea obtinuta in urma vanzarii si valoarea nominala in cazul primei vanzari sau costul de achizitie ori valoarea fiscala definita potrivit art. 27 din Codul fiscal, dupa caz. La scoaterea din gestiune a titlurilor de participare se poate utiliza una dintre metodele folosite pentru scoaterea din evidenta a stocurilor.

Codul fiscal:
m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul desfasurarii activitatii proprii si pentru care nu sunt incheiate contracte;

Norme metodologice:
48. Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii trebuie sa se indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
- serviciile trebuie sa fie efectiv prestate, sa fie executate in baza unui contract care sa cuprinda date referitoare la prestatori, termene de executie, precizarea serviciilor prestate, precum si tarifele percepute, respectiv valoarea totala a contractului, iar defalcarea cheltuielilor de aceasta natura sa se faca pe intreaga durata de desfasurare a contractului sau pe durata realizarii obiectului contractului; prestarea efectiva a serviciilor se justifica prin: situatii de lucrari, procese-verbale de receptie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piata sau orice alte materiale corespunzatoare;
- contribuabilul trebuie sa dovedeasca necesitatea efectuarii cheltuielilor prin specificul activitatilor desfasurate.
49. Pentru servicii de management, consultanta si asistenta tehnica prestate de nerezidentii afiliati contribuabilului, la analiza tranzactiilor pentru determinarea deductibilitatii cheltuielilor trebuie sa se aiba in vedere si principiile din comentariul la articolul 9 privind impunerea intreprinderilor asociate din Conventia-model cu privire la impozitele pe venit si impozitele pe capital. Analiza trebuie sa aiba in vedere:
(i) partile implicate;
(ii) natura serviciilor prestate;
(iii) elementele de recunoastere a cheltuielilor si veniturilor pe baza documentelor justificative care sa ateste prestarea acestor servicii.

Codul fiscal:
p) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat efectuate potrivit legii.
Contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor legii privind sponsorizarea si ale legii bibliotecilor, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
1. sunt in limita a 30/00 din cifra de afaceri;
2. nu depasesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
In limitele respective se incadreaza si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, in scopul constructiei de localuri, a dotarilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei si de documente specifice, finantarii programelor de formare continua a bibliotecarilor, schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participarii la congrese internationale.

Norme metodologice:
491. Exemplu de calcul privind scaderea din impozitul pe profit datorat a cheltuielilor reprezentand sponsorizarea.
Un contribuabil platitor de impozit pe profit incheie un contract de sponsorizare conform legii privind sponsorizarea, in calitate de sponsor, in valoare de 15.000.000 lei. Contractul de sponsorizare se incheie in data de 2 februarie 2005.
La calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005, contribuabilul prezinta urmatoarele date financiare:

Venituri din vanzarea marfurilor = 1.000.000.000 leiVenituri din prestari de servicii = 2.000.000 leiTotal cifra de afaceri 1.002.000.000 leiCheltuieli privind marfurile = 750.000.000 leiCheltuieli cu personalul = 20.000.000 leiAlte cheltuieli de exploatare = 90.000.000 lei din care: 15.000.000 lei sponsorizare Total cheltuieli 860.000.000 lei

Calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005:
Profitul impozabil = 1.002.000.000 - 860.000.000 + 15.000.000 = 157.000.000 lei.
Impozitul pe profit inainte de scaderea cheltuielii cu sponsorizarea:
157.000.000 x 16% = 25.120.000 lei.
Avandu-se in vedere conditiile de deducere prevazute la art. 21 alin. (4) lit. p) din Codul fiscal, prin aplicarea limitelor, valorile sunt:
- 30/00 din cifra de afaceri reprezinta 3.006.000 lei;
- 20% din impozitul pe profit inainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare reprezinta 5.024.000 lei.
Suma de scazut din impozitul pe profit este 3.006.000 lei.
Pentru trimestrul I 2005 impozitul pe profit datorat este de:
25.120.000 - 3.006.000 = 22.114.000 lei.@
__________
@Pct. 491 a fost introdus prin art. I, lit. A, pct. 7 din H.G. nr. 84/2005.

Codul fiscal:
Provizioane si rezerve
Art. 22 - (1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor si provizioanelor, numai in conformitate cu prezentul articol, astfel:
a) rezerva legala este deductibila in limita unei cote de 5% aplicata asupra profitului contabil, inainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pana ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat sau din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de organizare si functionare. In cazul in care aceasta este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice forma, reconstituirea ulterioara a rezervei nu mai este deductibila la calculul profitului impozabil. Prin exceptie, rezerva constituita de persoanele juridice care furnizeaza utilitati societatilor comerciale care se restructureaza, se reorganizeaza sau se privatizeaza poate fi folosita pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de actiuni obtinut in urma procedurii de conversie a creantelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil;

Norme metodologice:
50. Cota de 5% reprezentand rezerva prevazuta la art. 22 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se aplica asupra diferentei dintre totalul veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile si veniturile din impozitul pe profit amanat, si totalul cheltuielilor, din care se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent si amanat si cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, inregistrate in contabilitate. Rezerva se calculeaza cumulat de la inceputul anului si este deductibila la calculul profitului impozabil lunar sau trimestrial, dupa caz. In veniturile neimpozabile care se scad la determinarea bazei de calcul pentru rezerva sunt incluse veniturile prevazute la art. 20 din Codul fiscal, cu exceptia celor prevazute la lit. d) din acelasi articol. Rezervele astfel constituite se completeaza sau se diminueaza in functie de nivelul profitului contabil din perioada de calcul. De asemenea, majorarea sau diminuarea rezervelor astfel constituite se efectueaza si in functie de nivelul capitalului social subscris si varsat sau al patrimoniului.@
__________
@Pct. 50 de la Titlul II a fost modificat prin art. I pct. 2 pct. 5 din H.G. nr. 1840/2004.

51. In cazul in care aceasta rezerva este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice forma, rezerva reconstituita ulterior acestei utilizari in aceeasi limita nu mai este deductibila la calculul profitului impozabil.

Codul fiscal:
b) provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor;

Norme metodologice:
52. Provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor se constituie trimestrial numai pentru bunurile livrate, lucrarile executate si serviciile prestate in cursul trimestrului respectiv pentru care se acorda garantie in perioadele urmatoare, la nivelul cotelor prevazute in contractele incheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevazut in tariful lucrarilor executate ori serviciilor prestate.
Pentru lucrarile de constructii care necesita garantii de buna executie, conform prevederilor din contractele incheiate, astfel de provizioane se constituie trimestrial, in limita cotelor prevazute in contracte, cu conditia reflectarii integrale la venituri a valorii lucrarilor executate si confirmate de beneficiar pe baza situatiilor de lucrari.
Inregistrarea la venituri a provizioanelor constituite pentru garantiile de buna executie se face pe masura efectuarii cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garantie inscrise in contract.
Aceleasi prevederi se aplica si in cazul provizioanelor pentru garantii de buna executie a contractelor externe, acordate in conditiile legii producatorilor si prestatorilor de servicii, in cazul exporturilor complexe, proportional cu cota de participare la realizarea acestora, cu conditia ca acestea sa se regaseasca distinct in contractele incheiate sau in tariful lucrarilor executate si in facturile emise.
Prin export complex se intelege exportul de echipamente, instalatii sau parti de instalatii, separat ori impreuna cu tehnologii, licente, know-how, asistenta tehnica, proiectare, constructii-montaj, lucrari de punere in functiune si receptie, precum si piesele de schimb si materialele aferente, definite in conformitate cu actele normative in vigoare.
Sunt considerate exporturi complexe lucrarile geologice de proiectare-explorare, lucrarile de exploatare pentru zacaminte minerale, constructii de retele electrice, executarea de foraje de sonde, constructii de schele, de instalatii si conducte de transport, de depozitare si de distribuire a produselor petroliere si a gazelor naturale, precum si realizarea de nave complete, de obiective in domeniile agriculturii, imbunatatirilor funciare, amenajarilor hidrotehnice, silvice, organizarea exploatarilor forestiere si altele asemenea, definite in conformitate cu actele normative in vigoare.

Codul fiscal:
c) provizioanele constituite in limita unui procent de 20% incepand cu data de 1 ianuarie 2004, 25% incepand cu data de 1 ianuarie 2005, 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, altele decat cele prevazute la lit. d), f), g) si i), care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.

Norme metodologice:
53. Creantele asupra clientilor reprezinta sumele datorate de clientii interni si externi pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate, pe baza de facturi, inregistrate dupa 1 ianuarie 2004 si neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei.
Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri in cazul incasarii creantei, proportional cu valoarea incasata sau inregistrarea acesteia pe cheltuieli.
In cazul creantelor in valuta, provizionul este deductibil la nivelul valorii influentate cu diferentele de curs favorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evaluarii acestora. Valoarea provizioanelor pentru creantele asupra clientilor este luata in considerare la determinarea profitului impozabil in trimestrul in care sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 22 din Codul fiscal si nu poate depasi valoarea acestora, inregistrata in contabilitate in anul fiscal curent sau in anii anteriori. Procentele prevazute la art. 22 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, aplicate asupra creantelor inregistrate incepand cu anii fiscali 2004, 2005 si, respectiv, 2006, nu se recalculeaza.
Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau in litigiu neincasate, inregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperita de provizionul constituit potrivit art. 22 din Codul fiscal.@
__________
@Pct. 53 de la Titlul II a fost modificat prin art. I pct. 2 pct. 6 din H.G. nr. 1840/2004.

Codul fiscal:
e) rezervele constituite de societatile comerciale bancare sau alte institutii de credit autorizate, precum si de societatile de credit ipotecar, potrivit legilor de organizare si functionare;

Norme metodologice:
54. Rezervele deductibile din punct de vedere fiscal, inclusiv fondul pentru riscuri bancare generale, in cazul bancilor, precum si in cazul sucursalelor din Romania ale bancilor, persoane juridice straine, se calculeaza lunar in cotele si in limitele prevazute de Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancara, cu modificarile si completarile ulterioare.

Codul fiscal:
g) rezervele legale si provizioanele constituite de Banca Nationala a Romaniei, in conformitate cu legislatia in vigoare;

Norme metodologice:
55. Rezervele legale se constituie lunar din profitul Bancii Nationale a Romaniei, in cotele si in limitele stabilite, conform legii.

Codul fiscal:
h) rezervele tehnice constituite de societatile de asigurare si reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare si functionare. Pentru contractele de asigurare cedate in reasigurare, rezervele se diminueaza astfel incat nivelul acestora sa acopere partea de risc care ramane in sarcina asiguratorului, dupa deducerea reasigurarii;

Norme metodologice:
56. In cazul societatilor din domeniul asigurarilor si reasigurarilor sunt deductibile rezervele tehnice calculate conform prevederilor Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare. Conform dispozitiilor acestei legi rezervele de prime si de daune se constituie din cote-parti corespunzatoare sumelor aferente riscurilor neexpirate in anul in care s-au incasat primele.

Codul fiscal:
(2) Contribuabilii autorizati sa desfasoare activitate in domeniul exploatarii zacamintelor naturale sunt obligati sa inregistreze in evidenta contabila si sa deduca provizioane pentru refacerea terenurilor afectate si pentru redarea acestora in circuitul economic, silvic sau agricol, in limita unei cote de 1% aplicate asupra diferentei dintre veniturile si cheltuielile din exploatare, pe toata durata de functionare a exploatarii zacamintelor naturale.

Norme metodologice:
57. Provizioanele prevazute la art. 22 alin. (2) din Codul fiscal sunt obligatorii pentru contribuabilii care au ca domeniu de activitate exploatarea de resurse minerale, gaze naturale si pentru titularii acordurilor petroliere.

Codul fiscal:
(5) Reducerea sau anularea oricarui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusa se include in veniturile impozabile, indiferent daca reducerea sau anularea este datorata modificarii destinatiei provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei catre participanti sub orice forma, lichidarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau oricarui alt motiv. Prevederile prezentului alineat nu se aplica daca un alt contribuabil preia un provizion sau o rezerva in legatura cu o divizare sau fuziune, reglementarile acestui articol aplicandu-se in continuare acelui provizion sau rezerva.

Norme metodologice:
571. In aplicarea prevederilor art. 22 alin. (5), corelate cu dispozitiile art. 19 din Codul fiscal, surplusul din reevaluarea imobilizarilor corporale, care a fost anterior deductibil, evidentiat potrivit reglementarilor contabile in contul «Rezultatul reportat» sau in contul «Alte rezerve», analitice distincte, se impoziteaza la momentul modificarii destinatiei rezervei, distribuirii rezervei catre participanti sub orice forma, lichidarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau oricarui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile. Pentru calculul profitului impozabil aceste sume sunt elemente similare veniturilor.
Inregistrarea si mentinerea in capitaluri proprii, respectiv conturi de rezerve sau rezultatul reportat, analitice distincte, a rezervelor constituite in baza unor acte normative nu se considera modificarea destinatiei sau distributie.@
__________
@Pct. 571 a fost introdus prin art. I, lit. A, pct. 8 din H.G. nr. 84/2005.

Codul fiscal:
(6) Sumele inregistrate in conturi de rezerve legale si rezerve reprezentand facilitati fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor. In cazul in care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, asupra acestor sume se recalculeaza impozitul pe profit si se stabilesc dobanzi si penalitati de intarziere, de la data aplicarii facilitatii respective, potrivit legii. Nu se supun impozitarii rezervele din influente de curs valutar aferente aprecierii disponibilitatilor in valuta, constituite potrivit legii, inregistrate de societati comerciale bancare - persoane juridice romane si sucursalele bancilor straine, care isi desfasoara activitatea in Romania.

Norme metodologice:
58. Intra sub incidenta art. 22 alin. (6) din Codul fiscal urmatoarele sume inregistrate in conturi de rezerve sau surse proprii de finantare, in conformitate cu reglementarile privind impozitul pe profit:
a) sumele reprezentand diferentele nete rezultate din evaluarea disponibilului in devize, in conformitate cu actele normative in vigoare, care au fost neimpozabile;
b) scutirile si reducerile de impozit pe profit aplicate asupra profitului investit potrivit prevederilor legii, inclusiv suma profitului investit, diferenta dintre cota redusa de impozit pentru exportul de bunuri si/sau servicii si cota standard, precum si cele prevazute in legi speciale.

Codul fiscal:
Cheltuielile cu dobanzile si diferente de curs valutar
Art. 23. - (1) Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.
(2) In conditiile in care gradul de indatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reporteaza in perioada urmatoare, in conditiile alin. (1), pana la deductibilitatea integrala a acestora.
(3) In cazul in care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o cheltuiala cu dobanda, potrivit alin. (1), deductibilitatea acestei diferente fiind supusa limitei prevazute la alin. (1). Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se limiteaza potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente imprumuturilor luate in calcul la determinarea gradului de indatorare a capitalului.
(4) Dobanzile si pierderile din diferente de curs valutar, in legatura cu imprumuturile obtinute direct sau indirect de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare, mentionate in norme, si cele care sunt garantate de stat, precum si cele aferente imprumuturilor obtinute de la societatile comerciale bancare romane sau straine, sucursalele bancilor straine, cooperativele de credit, societatile de leasing pentru operatiuni de leasing, societatile de credit ipotecar si de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii, nu intra sub incidenta prevederilor prezentului articol.
(5) In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute la alin. (4), dobanzile deductibile sunt limitate la:
a) nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni din trimestru, pentru imprumuturile in lei; si
b) nivelul ratei dobanzii anuale de 9%, pentru imprumuturile in valuta. Acest nivel al ratei dobanzii se aplica la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta se actualizeaza prin hotarare a Guvernului.
(6) Limita prevazuta la alin. (5) se aplica separat pentru fiecare imprumut, inainte de aplicarea prevederilor alin. (1) si (2).
(7) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplica societatilor comerciale bancare, persoane juridice romane, sucursalelor bancilor straine care isi desfasoara activitatea in Romania, societatilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societatilor de credit ipotecar, precum si institutiilor de credit.
( In cazul unei persoane juridice straine care isi desfasoara activitatea printr-un sediu permanent in Romania, prevederile prezentului articol se aplica prin luarea in considerare a capitalului propriu.

Norme metodologice:
59. In vederea determinarii valorii deductibile a cheltuielilor cu dobanzile se efectueaza mai intai ajustarile conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal. Valoarea cheltuielilor cu dobanzile care excedeaza nivelului de deductibilitate prevazut la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal este nedeductibila, fara a mai fi luata in calcul in perioadele urmatoare.@
60. In cazul in care capitalul propriu are o valoare negativa sau gradul de indatorare este mai mare decat 3, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reporteaza in perioada urmatoare, in conditiile art. 23 alin. (1) din Codul fiscal, pana la deductibilitatea integrala a acestora.@
61. Intra sub incidenta art. 23 alin. (3) din Codul fiscal numai pierderea neta din diferentele de curs valutar aferente capitalului imprumutat.@
62. Institutiile de credit, in sensul art. 23 alin. (7) din Codul fiscal, sunt cele autorizate, potrivit legii, de Banca Nationala a Romaniei.@
63. In sensul art. 23 alin. (1) din Codul fiscal, prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an incepand de la data incheierii contractului, cu exceptia celor prevazute la alin. (4) al art. 23 din Codul fiscal, indiferent de data la care acestea au fost contractate.
In capitalul imprumutat se includ si creditele sau imprumuturile care au un termen de rambursare mai mic de un an, in situatia in care exista prelungiri ale acestui termen, iar perioada de rambursare curenta, insumata cu perioadele de rambursare anterioare ale creditelor sau imprumuturilor pe care le prelungesc, depaseste un an.@
64. Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, rezultatul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale. In cazul sediilor permanente, capitalul propriu cuprinde capitalul de dotare pus la dispozitie de persoana juridica straina pentru desfasurarea activitatii in Romania, potrivit documentelor de autorizare, rezervele legale, alte rezerve, rezultatul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale.@
65. Pentru calculul deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile se au in vedere urmatoarele:
a) pentru imprumuturile angajate de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute la art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, se aplica limita prevazuta la art. 23 alin. (5) din acelasi act normativ, indiferent de data la care au fost contractate;
b) in scopul aplicarii art. 23 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal, nivelul ratei dobanzii de referinta, recunoscuta la calculul profitului impozabil, este cea din ultima luna a trimestrului pentru care se calculeaza impozitul pe profit, publicata de Banca Nationala a Romaniei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I;
c) modul de calcul al dobanzii, conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal, va fi cel corespunzator modului de calcul al dobanzii aferente imprumuturilor;
d) rezultatul exercitiului financiar luat in calcul la determinarea capitalului propriu pentru sfarsitul perioadei este cel inregistrat de contribuabil inainte de calculul impozitului pe profit.@
66. Cheltuielile cu dobanzile insumate cu pierderea neta din diferentele de curs valutar aferente imprumuturilor cu termen de rambursare mai mare de un an, luate in considerare la calculul gradului de indatorare, sunt deductibile la determinarea profitului impozabil in conditiile prevazute la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal.@
67. In vederea determinarii impozitului pe profit, gradul de indatorare se calculeaza ca raport intre media capitalului imprumutat si media capitalului propriu. Pentru calculul acestor medii se folosesc valorile existente la inceputul anului si la sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit, dupa cum urmeaza:@

Capital imprumutat (inceputul anului fiscal) + Capital imprumutat (sfarsitul perioadei) --------------------------------------------------------------------------------------- 2Gradul de indatorare = --------------------------------------------------------------------------------------- Capital propriu (inceputul anului fiscal) + Capital propriu (sfarsitul perioadei) --------------------------------------------------------------------------------------- 2

astfel:

Capital imprumutat (inceputul anului fiscal) + Capital imprumutat (sfarsitul perioadei)Gradul de indatorare = -------------------------------------------------------------------------------------- Capital propriu (inceputul anului fiscal) + Capital propriu (sfarsitul perioadei)

68. In cazul in care gradul de indatorare astfel determinat este mai mic sau egal cu trei, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta de curs valutar sunt deductibile integral dupa ce s-au efectuat ajustarile prevazute la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal.@
69. Daca gradul de indatorare astfel determinat este mai mare decat trei, suma cheltuielilor cu dobanzile si cu pierderea neta din diferente de curs valutar este nedeductibila in perioada de calcul al impozitului pe profit, urmand sa se reporteze in perioada urmatoare, devenind subiect al limitarii prevazute la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal pentru perioada in care se reporteaza.@
70. In sensul prevederilor art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, prin banci internationale de dezvoltare se intelege:
- Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D.), Corporatia Financiara Internationala (C.F.I.) si Asociatia pentru Dezvoltare Internationala (A.D.I.);
- Banca Europeana de Investitii (B.E.I.);
- Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.E.R.D.);
- banci si organizatii de cooperare si dezvoltare regionala similare.
Prin imprumut garantat de stat se intelege imprumutul garantat de stat potrivit Legii datoriei publice nr. 313/2004. Pentru determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2005, nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta este de 7%.@
__________
@Pct. 59 - 70 au fost modificate prin art. I, lit. A, pct. 9 din H.G. nr. 84/2005.

Codul fiscal:
Amortizarea fiscala
Art. 24 [...]
( In cazul metodei de amortizare degresiva, amortizarea se calculeaza prin multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori:
a) 1,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 2 si 5 ani;
b) 2,0, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 5 si 10 ani;
c) 2,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.

Norme metodologice:
71. Exemplu de calcul al amortizarii prin utilizarea regimului de amortizare degresiva. Pentru un mijloc fix se dau urmatoarele date:
- valoarea de intrare: 350.000.000 lei;
- durata normala de functionare conform catalogului: 10 ani;
- cota anuala de amortizare: 100/10 = 10%;
- cota anuala de amortizare degresiva: 10% x 2,0 = 20%;
Amortizarea anuala se va calcula astfel:

-----------------------------------------------------------------------------------Ani Modul de calcul Amortizarea anuala degresiva Valoarea ramasa (lei) (lei)----------------------------------------------------------------------------------- 1 350.000.000 x 20% 70.000.000 280.000.000----------------------------------------------------------------------------------- 2 280.000.000 x 20% 56.000.000 224.000.000----------------------------------------------------------------------------------- 3 224.000.000 x 20% 44.800.000 179.200.000----------------------------------------------------------------------------------- 4 179.200.000 x 20% 35.840.000 143.360.000----------------------------------------------------------------------------------- 5 143.360.000 x 20% 28.672.000 114.688.000----------------------------------------------------------------------------------- 6 114.688.000 x 20%=114.688.000/5 22.937.600 91.750.400----------------------------------------------------------------------------------- 7 22.937.600 68.812.800----------------------------------------------------------------------------------- 8 22.937.600 45.875.200----------------------------------------------------------------------------------- 9 22.937.600 22.937.600-----------------------------------------------------------------------------------10 22.937.600 0-----------------------------------------------------------------------------------

Codul fiscal:
Contracte de leasing
Art. 25. - (1) In cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, in timp ce in cazul leasingului operational, locatorul are aceasta calitate. Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de catre utilizator, in cazul leasingului financiar, si de catre locator, in cazul leasingului operational, cheltuielile fiind deductibile, potrivit art. 24.
(2) In cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobanda, iar in cazul leasingului operational locatorul deduce chiria (rata de leasing).

Codul fiscal:
(12) Contribuabilii care investesc in mijloace fixe amortizabile sau in brevete de inventie amortizabile, destinate activitatilor pentru care acestia sunt autorizati si care nu aplica regimul de amortizare accelerata, pot deduce cheltuieli de amortizare reprezentand 20% din valoarea de intrare a acestora, la data punerii in functiune a mijlocului fix sau a brevetului de inventie. Valoarea ramasa de recuperat pe durata normala de utilizare se determina dupa scaderea din valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20%. Pentru achizitiile de animale si plantatii, deducerea de 20% se acorda astfel:
a) pentru animale, la data achizitiei;
b) pentru plantatii, la data receptiei finale de infiintare a plantatiei.
Intra sub incidenta prezentului alineat si mijloacele fixe achizitionate in baza unui contract de leasing financiar cu clauza definitiva de transfer al dreptului de proprietate asupra bunului, la expirarea contractului de leasing financiar. Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la prezentul alineat au obligatia sa pastreze in patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor normala de utilizare.

Norme metodologice:
711. Intra sub incidenta art. 24 alin. (12) din Codul fiscal si mijloacele fixe amortizabile de natura constructiilor.
Pentru investitiile considerate mijloace fixe amortizabile in conformitate cu prevederile art. 24 alin. (3) din Codul fiscal, contribuabilii nu beneficiaza de prevederile art. 24 alin. (12) din acelasi act normativ.
Pentru mijloacele fixe amortizabile prevazute la art. 24 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, deducerea de 20% se aplica la data punerii in functiune, cu ocazia receptiei finale, la intreaga valoare a mijlocului fix amortizabil. In acest caz, valoarea fiscala ramasa de recuperat se determina, pe durata normala de utilizare ramasa, scazand din valoarea totala a mijlocului fix amortizabil deducerea de 20% si amortizarea calculata pana la data receptiei finale.@
__________
@Pct. 711 a fost modificat prin art. I, lit. A, pct. 10 din H.G. nr. 84/2005.

712. Exemplu privind aplicarea prevederilor art. 24 alin. (12) din Codul fiscal:@
Un contribuabil care isi desfasoara activitatea in domeniul depozitarii materialelor si marfurilor achizitioneaza in data de 15 septembrie 2004 o cladire-depozit pe care o pune in functiune pe data de 20 a aceleiasi luni. Valoarea de intrare a cladirii-depozit este de 30.000.000

Transport marfă

2010-09-30T20:57:00.000+03:00

Ca volum, piaţa transporturilor rutiere de mărfuri se cifrează la aproximativ 300 milioane tone anual. Ca proporţie între sectoare, se înregistrează o creştere a procentului deţinut de sectorul privat (peste 60% în momentul de faţă).
România se află în prezent în plin proces de modernizare a reţelei rutiere, astfel încât să se alinieze la standardele europene.

Clienţii
În situaţia companiilor de transport care deţin vehicule de mare tonaj, uriaşa majoritate a clienţilor o constituie societăţile comerciale, şi anume cele care nu deţin mijloace de transport proprii.
Există şi o categorie de firme care prestează activităţi mai restrânse, utilizând în general vehicule de tonaj mai mic şi capacitate redusă (gen “autodubă”). Printre clienţii acestora o pondere însemnată o pot avea persoanele fizice, care le solicită serviciile în special pentru mutarea mobilierului.

Concurenţa
Se apreciază că în prezent există peste 25.000 operatori pe piaţă, dintre care în jur de 7000 desfăşoară şi activităţi de transport internaţional. Trebuie luată în considerare atât concurenţa firmelor mari, care efectuează operaţiuni ample de transport internaţional, prin maşini de mare tonaj şi care se adresează unei categorii de clienţi compusă în special din firme înternaţionale, cât şi multitudinea de firme mici şi mijlocii, care cel mai des acţionează pe plan local, desfăşurând activităţi de transport mult mai restrânse.

Promovarea
Promovarea are un rol foarte important. Într-o afacere de acest gen ar fi recomandabil, în special datorită costurilor mari, să existe unele precontracte semnate (o minimă bază de clienţi) în momentul începerii activităţii, pentru a se putea obţine foarte rapid încasări care să permită desfăşurarea pe mai departe a activităţii.

Costurile de început
Într-un business de o asemenea natură, costurile pe care le presupune demararea activităţii sunt mari sau foarte mari, în special datorită costurilor ridicate ale mijloacelor de transport.
Acestea diferă în funcţie de marcă, an de fabricaţie, număr de kilometri parcurşi, dotări şi alţi factori. Cele mai apreciate mărci pe plan internaţional sunt Iveco, Scania, MAN, DAF, Mercedes, Volvo, Renault. Pentru un cap tractor, preţurile încep de la 7 – 10.000 EURO (an de fabricaţie 1991-1992), mergând până la 50.000 EURO (fabricatie 2001) sau chiar mai mult. Preţul mediu se încadrează în intervalul 15 – 25.000 EURO.
Pentru o remorcă (an fabricaţie 1990-1995) preţurile variază între 10.000 şi 25.000 EURO.
Desigur, aceste preţuri sunt estimative. Printr-o cercetare de piaţă aprofundată se pot găsi furnizori care să ofere preţuri mult inferioare celor prezentate mai sus.

Pregătire şi calificare
Persoanele care coordonează ansamblul activităţilor de transport trebuie să fie în permanenţă la curent cu reglementările naţionale şi internaţionale: acorduri de transport, modalităţi de stabilire a tarifelor, condiţii tehnice ale vehiculelor (inclusiv revizii tehnice, echipamente admise, tonaje maxime permise, dispozitive anti-poluante etc.), contravenţii şi sancţiuni, legislaţie vamală, altele.

Licenţa de transport se acordă numai acelor operatori care îndeplinesc condiţiile de onorabilitate, competenţă profesională, capacitate financiară şi bază tehnico-materială necesară.
Condiţia de competenţă profesională este îndeplinită dacă persoana care conduce efectiv activitatea posedă un certificat eliberat de autoritatea competentă sau o diplomă de absolvire a unei instituţii de învăţământ superior tehnic de specialitate.
Operatorul are o capacitate financiară bună atunci când dispune de resurse financiare suficiente, de vehicule şi/sau de dotarea necesară pentru începerea şi desfăşurarea activităţii.

Există şi cursuri de formare a şoferilor care transportă mărfuri periculoase în trafic internaţional. La încheierea cursului, participanţii primesc certificate de absolvire, obligatorii începând cu anul 1995.

Cadrul legal
Pentru a avea dreptul de a efectua operaţiuni de transport rutier de bunuri şi persoane, trebuie obţinute o serie de licenţe şi autorizaţii, conform Normelor Metodologice din 4 decembrie 2001, aprobate prin Ordinul nr. 1842/04.12.2001 al Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

Pentru transporturile internaţionale, este necesar ca marfa să fie asigurată la o societate de asigurări din România sau din Uniunea Europeană. Valoarea uzuală a unei astfel de asigurări este de 100.000 EURO.
În cazul transporturilor conţinând mărfuri speciale (toxice sau periculoase) sunt necesare autorizaţii suplimentare.
Începând de la 1 iulie 2002 posesorii de autovehicule de transport marfă sau pasageri vor achita o taxă pentru utilizarea infrastructurii rutiere, numită rovinietă. Posesorii de autovehicule înmatriculate în România vor utiliza rovinieta anuală. Aceasta este obligatorie pentru ca transportatorul să primească licenţa, respectiv cartea de identitate.

Activitatea de transport rutier (atât de persoane cât şi de marfă) este reglementată de Autoritatea Rutieră Română.

8 sfaturi ca sa nu va pierdeti timpul cu clientii neprofitabili - partea a doua.

2010-08-21T23:05:00.001+03:00

"Pe o scara a interesului in produsele noastre de la 1 la 10, 10 insemnand ca sunteti foarte interesat, unde v-ati plasa dvs.?

Daca raspunde 6, intrebati apoi: "Ce anume v-ar putea aduce in pozitia 10?"

Atunci cand clientii va solicita recomandari ale altor clienti care au cumparat inaintea lor, reactia dvs. trebuie sa fie urmatoarea:

"Sigur, cu cea mai mare placere. Dar daca va prezint aceste recomandari incheiem tranzactia noastra?"

Refuzati sa trimiteti referinte clientilor care ezita nepermis de mult, care nu vor sa cumpere, care se feresc sa ia o decizie.

Exista o multime de clienti carora le place sa stea de vorba cu oamenii, inclusiv cu agentii de vanzari.
Daca dati peste un astfel de client s-ar putea sa pierdeti vreo cateva zile in discutii. Iar la sfarsit buzunarele dvs. sa fie tot goale.

Ca sa evitati acesti clienti "pierde-vara", intreabati-i: "Ce anume cautati sa cumparati de la mine? Cum va pot fi de folos cel mai bine?"

Raspunsul unui asemenea client e deseori ambiguu, "in doi peri". In acest caz, cel mai bine este sa cautati alti clienti.

Daca un client va spune ca brosurile dvs. si oferta dvs. sunt chiar pe biroul sau, dar nu a avut timp se se uite peste ele, intreabati-l:

"OK, din moment ce va sunt la indemana, atunci va rog sa-mi spuneti daca vedeti tabelul de la pagina ... a brosurii cu coperti rosii?"

sau

"Puteti sa va uitati acum pe ultima pagina a brosurii?"

In loc sa inchideti si sa promiteti clientului ca veti reveni, adresati-i aceste intrebari.
Incercarea moarte n-are!

Cand dati al nu-stiu-catelea telefon unui client si el va spune ca inca se mai gandeste la oferta dvs., intreabati-l:

"Care sunt toate aspectele la care va ganditi inainte de a spune "da" sau "nu" propunerii mele?

Daca nu va raspunde precis si la obiect, spuneti-i "la revedere".

Recoltarea si prelucrarea melcilor

2010-07-24T22:55:00.001+03:00

Recoltarea, prelucrarea si exportul de melci reprezinta o activitate deosebit de profitabila si usor de pus in practica.

Castigul substantial obtinut din prelucrarea si valorificarea la export a melcilor este dat de faptul ca produsele din carnea acestui animal constituie o delicatesa in tarile occidentale, Franta fiind principalul consumator. Un calcul sumar arata ca din aceasta afacere se obtine un profit de aproape zece ori mai mare decat investitia.

Oricine poate sa recolteze melci din mediul lor natural, dupa ce a obtinut o autorizatie de mediu, pe care ii poate vinde la centrele de prelucrare a carnii, cu un pret foarte bun. De asemenea, in urma unei investitii intre 20.000 si 100.000 de euro, se poate infiinta un centru de prelucrare a carnii de melc, care apoi se exporta, activitate din care se obtine un profit foarte mare.

Afacerea consta in achizitionarea de la culegatori a melcilor vii de padure, care, in urma unui proces de prelucrare, se scot din cochilii, se curata, se spala, se fierb, se congeleaza si se exporta, ambalati in saci din plastic.

Cresterea consumului de carne de melc in ultimii ani a condus la scaderea drastica a numarului de melci in majoritatea tarilor vestice consumatoare a acestei delicatese, fapt care i-a determinat pe producatori sa-si indrepte atentia spre recoltarea melcilor din tarile din estul Europei si din fostele republici sovietice, unde inca se mai gasesc cantitati destul de mari de melci.

Melcul este protejat prin lege
Melcul a fost apreciat inca din antichitate pentru gustul carnii sale, iar in prezent este tot mai greu de gasit in Franta, principala tara consumatoare de specialitati din carne de melc.

Motivele pentru care melcii sunt tot mai rari sunt: campania intensa de culegere a acestora, pe fondul dezvoltarii industriei agro-alimentare, precum si aplicarea tehnicilor agricole moderne care distrug habitatul melcilor. Proaspeti sau congelati, sub forma de conserva sau semipreparati, nimeni nu poate contesta gustul deosebit al melcilor, un produs gastronomic prin excelenta francez.

Cu o piata estimata intre 30.000 si 40.000 de tone de melci vii, Franta ramane cel mai important consumator din lume. Pentru ca productia proprie nu poate acoperi cererea, francezii importa in jur de 20.000 de tone de melci anual. Cresterea consumului, care a dus la diminuarea populatiei de melci din habitatul lor natural, precum si dependenta de importuri au determinat aparitia culturii melcilor de padure, sub denumirea de helicultura.

Cu toate ca recoltarea melcilor este reglementata si rationalizata, in scopul protejarii speciei, cei care se ocupa cu aceasta afacere cred ca exista, totusi, pericolul ca melcii sa ajunga pe cale de disparitie. „In Germania si Franta s-a incheiat recoltatul melcilor inca de acum 20 de ani, ca urmare a exploatarii lor necontrolate. Cehii au limitat recoltarea melcilor dupa 1989 si se pare ca urmeaza si Ungaria, iar Romania nu e departe“, considera directorul Comprodcoop, Stelian Paduraru.

Pentru a preveni exploatarea abuziva a melcilor, in urma cu cativa ani a fost interzis exportul de melci vii, neprelucrati. Masura a fost luata dupa ce exporturile de melci vii au luat un avant foarte mare in primii ani de dupa 1990, punand in pericol atat populatia de melci, cat si existenta firmelor care se ocupa de prelucrarea acestora in tara noastra.

Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului sustine ca, in ultimii ani, presiunea asupra resurselor naturale ale tarii, printre care se afla si melcii, a crescut considerabil, acestea fiind foarte solicitate, in special pe piata externa. Pentru evitarea supraexploatarii acestor resurse, incepand din anul 1997, a fost reglementat regimul de desfasurare a activitatilor de recoltare/capturare si achizitie a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica si a altor bunuri ale patrimoniului natural, in scopul comercializarii pe piata interna si la export.

Specii de melci
Pe teritoriul Romaniei se gasesc doua specii principale de melci folositi pentru consum, care apartin genului Helix: Helix Pomatia (melcul de livada) si Helix Lucorum (melcul de padure).

Melcul de livada este cel mai raspandit, reprezentand aproximativ 70% din populatia de melci recoltati pentru valorificare, acest melc avand si o carne de o calitate ridicata, foarte apreciata de consumatori. Melcul de livada se gaseste in special in zona intracarpatica din Transilvania, in preajma paraurilor si raurilor, a pasunilor si livezilor. Cele mai mari bazine cu o populatie bogata in aceasta specie sunt in judetele Mures, Sibiu, Alba, Arges si Calarasi.

In Franta, Helix Pomatia se comercializeaza sub denumirea de melc de Bourgogne. Acesta este un melc mare care se consuma in principal in estul tarii, putand atinge 45 mm in diametru si o greutate de 40 de grame. Cochilia are forma de glob, de culoare deschisa, motiv pentru care el mai este cunoscut si sub denumirea de „marele alb“.

Melcul de padure are o carne de calitate mai slaba. Aceasta specie se intalneste mai mult in Dobrogea, Constanta si in zona Moldovei, in judetele Bacau si Iasi. Aceasta specie mai este cunoscuta si sub denumirea de melcul turcesc, intrucat traieste in principal in Turcia si in alte tari balcanice (Bulgaria, Serbia), dar si in Italia si alte tari mediteraneene. Cochilia sa este asemanatoare cu cea a melcului de livada, insa are o culoare mai inchisa, cu spirale maronii, si un diametru care poate atinge 50 mm.

Francezii consuma in mod traditional speciile Helix Pomatia si Helix Aspersa, care se comercializeaza sub denumirea de melcul mic-cenusiu. Este vorba de un melc de dimensiuni reduse, care nu se gaseste in Romania, consumat in intregime, mai ales in regiunile mediteraneene si ale Atlanticului.

Pentru ca piata nu a mai putut fi acoperita cu recolta din mediul natural al celor doua specii de melci, industria agro-alimentara franceza a fost nevoita sa recurga la o a treia specie pentru consum – Helix Lucorum, comercializat sub denumirea simpla de melc.

Reglementarile privind culegerea melcilor
Cantitatea de melci care poate fi recoltata este stabilita in fiecare an de Academia Romana, care realizeaza un studiu de impact, pentru a preveni recoltarile abuzive care ar putea duce la disparitia speciei de melci, asa cum s-a intamplat deja in alte tari.

Studiul de impact este platit de catre toate societatile care recolteaza si prelucreaza melcii si in cadrul lui se stabileste cantitatea maxima de melci care se poate recolta din fiecare localitate, din toate judetele tarii. Plata acestui studiu se face in functie de cantitatea de melci recoltata. Cantitatea este mai mare sau mai mica, in functie de numarul populatiei de melci care este descoperita in regiune de catre cercetatori.

Dupa ce a reglementat cantitatea de melci care se poate culege intr-un an, Academia transmite aceste date Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si inspectoratelor regionale de protectie a mediului care acorda societatilor o autorizatie de functionare pentru recoltarea melcilor, in limita cantitatilor stabilite pentru anul respectiv. Pe parcursul anului 2000, spre exemplu, Inspectoratul pentru protectia mediului – Sibiu, unul dintre cele mai mari bazine de melci din tara, a autorizat pentru recoltare o cota de 250 de tone de melci Helix Pomatia.

Pentru primirea autorizatiei de mediu care permite recoltarea si prelucrarea melcilor se plateste o taxa la Ministerul Mediului. Autorizatia se va elibera de catre Inspectoratul pentru Protectia Mediului, in acest scop urmand a fi depusa o documentatie continand cerere-tip, copie de pe documentul de plata a tarifului stabilit si un studiu de evaluare a starii resurselor biologice din flora si fauna salbatica, elaborat de unitati de cercetare stiintifica si avizate de comisia de specialitate a Academiei Romane. Autorizatiile sanitar-veterinare de functionare se vizeaza anual sau la 2 ani, in functie de obiectul de activitate, percepandu-se jumatate din taxa prevazuta pentru eliberarea acestora.

Pentru desfasurarea activitatii de prelucrare a melcilor nu este nevoie de alte aprobari speciale, fiind suficiente autorizatiile si actele obisnuite pentru o societate de prelucrare a produselor alimentare.

Recolta de melci este meteo-dependenta
Recoltarea melcilor se face de-a lungul a doar doua luni din an, aprilie si mai, iar uneori, cand conditiile meteo sunt favorabile, perioada se poate prelungi si in primele saptamani ale lui iunie. Melcii se pot recolta, de fapt, de-a lungul intregului an, cu exceptia iernii, insa cantitati importante se gasesc doar in cele doua luni de primavara, favorabile conditiilor de dezvoltare a melcilor.

In aceasta perioada se recolteaza peste 90% din cantitatea de melci prelucrata pentru export. Cantitatea de melci recoltata depinde si de conditiile meteorologice existente in cele doua luni favorabile pentru aceasta activitate. Melcii ies din cochilii pentru a-si cauta hrana atunci cand afara este cald, cand vremea este insorita si exista umiditate (dupa ploaie si dimineata, pe roua).

Factorii climaterici sunt foarte importanti pentru identificarea perioadei ideale de colectare. Temperatura optima cand melcii ies la suprafata este in jur de 20 de grade, atunci cand alterneaza perioada de ploaie cu caldura. Cand e prea frig sau prea cald, melcii stau ascunsi, chiar daca ne aflam in plin sezon de recoltare. Perioada zilei in care se recolteaza cantitati mari de melci este dimineata si seara, atunci cand soarele nu este puternic, sau in timpul zilei, cand cerul este acoperit de nori.

Tot datorita umiditatii din sol, melcii se recolteaza cel mai bine intre orele 5 si 8 dimineata, adica dupa ce se lumineaza de ziua si pana cand apare soarele. Cand cele doua luni de recoltare sunt secetoase, cantitatea de melci recoltata scade foarte mult, pierderile putand ajunge si la 50% din cantitatea medie recoltata.

Melcii se gasesc in cantitati mari la liziera padurilor, in livezile cu pomi fructiferi, in luncile si in zonele de deal umbrite de copaci sau de alti arbusti. Umezeala este indiciul principal pentru prezenta melcilor, iar locul trebuie sa fie luminat si aparat de razele prea puternice ale soarelui.

Afaceri doar din recoltare
Daca pentru prelucrarea melcilor sunt necesare investitii destul de mari, care constau in principal in procurarea utilajelor necesare si a unui spatiu de lucru si depozitare destul de mare, o afacere foarte rentabila, cu investitie minima, este colectarea melcilor.

O cantitate de 15-20 de kilograme de melci vii se pot culege intr-un interval de 2-3 ore, iar pe parcursul unei zile se poate ajunge si la o cantitate de 50 de kilograme.

Pretul unui kilogram de melci vii achizitionati de centrele de recoltare de la culegatori variaza intre 1,5 si 3 lei, fiind influentat de cantitatea, calitatea si specia de melci. Cel mai bine platiti sunt melcii recoltati in cantitati mari, de marime mare, proaspeti, cu cochilia intacta. Specia Helix Pomatia (melcul de livada) se plateste cu 20-25% mai mult.

Castigurile substantiale care se obtin din recoltarea melcilor au permis in ultimii ani infiintarea unor asociatii familiale care s-au specializat in aceasta activitate. Dupa investitiile realizate in ultimii doi-trei ani de doua importante firme franceze, concurenta pe piata prelucrarii melcilor la noi in tara s-a intensificat.

Intrucat prelucrarea carnii si a cochiliei sunt operatii simple si usor de realizat, batalia se da pe achizitionarea de la culegatori a unor cantitati cat mai importante si de buna calitate. Astfel ca in vecinatatea vechilor centre de recoltare apartinand cooperatiei, existente in majoritatea judetelor tarii, au aparut in ultimii ani centrele de colectare ale companiilor private care au intrat in aceasta afacere.

Acestea ofera preturi mai mari pentru un kilogram de melci vii, pentru a-i atrage pe culegatorii care furnizau materie prima centrelor de stat. Pentru ca activitatea de colectare a melcilor se desfasoara doar doua-trei luni pe an, aceste centre mai pot desfasura activitati adiacente, precum colectarea fructelor de padure sau a plantelor medicinale.

Receptia melcilor
Receptia melcilor se face intr-un spatiu acoperit, igienizat, fara surse de caldura, dotat cu aparatura de cantarire si masurare, cu lazi de depozitare si de transport. Aceste spatii se pot amenaja in cadrul unei hale sau a unei curti pietruite sau betonate. Ele trebuie acoperite si imprejmuite cu o plasa de sarma cu ochiuri de dimensiuni mai mici decat cochilia unui melc, pentru asigurarea unei aerisiri perfecte.

Intrucat lazile cu melci ocupa un spatiu destul de mare de depozitare, spatiile in care se pastreaza acestea trebuie sa fie de dimensiuni destul de mari, adica de cel putin 50 mp. Melcii trebuie transportati in lazi din plastic, lemn sau metal prevazute cu spatii de aerisire, pentru a nu se sufoca, mai mici decat dimensiunea melcilor, pentru ca acestia sa nu poata iesi.

Melcii sunt adusi in saci, presati si inghesuiti, astfel ca multi dintre ei sunt deja morti cand ajung la centrele de recoltare. Selectarea melcilor morti si a cochiliilor sparte este un prim criteriu de receptie a melcilor. Melcii morti sunt recunoscuti prin pozitia lor in cochilie. Cei vii sunt apoi cantariti si trecuti prin sita de selectie, pentru eliminarea celor care nu corespund dimensiunilor obligatorii. Un melc viu, atunci cand este transportat si manipulat, isi retrage intreg corpul in interiorul cochiliei, putandu-se vedea doar „talpa“ acestuia la baza cochiliei. Melcii morti raman cu corpul in afara cochiliei.

Sortarea melcilor vii
Procesatorii de melci sunt obligati sa accepte la prelucrare doar melcii care se inscriu intre anumite dimensiuni: un melc in cochilie, bun pentru prelucrare, trebuie sa aiba un diametru de minimum 28 mm si maximum 36 mm.

Melcii mai mici de 28 mm sunt considerati pui si trebuie protejati pentru perpetuarea populatiei de melci, iar cei cu marime mai mare de 36 mm sunt considerati adulti si trebuie pastrati pentru reproducere. Un melc cu diametrul minim de 28 mm contine o cantitate de carne de aproximativ 2 grame, in timp ce un melc de diametru maxim de 36 mm contine 9 grame de carne. Daca exista furnizori care aduc la centrele de recoltare melci in afara acestor dimensiuni, acestia sunt obligati sa duca melcii inapoi in biotopul de unde au fost recoltati.

„Este, intr-adevar, o mare problema cu recoltarea melcilor care nu se incadreaza in dimensiunile stabilite, pentru ca exista multe persoane fizice, culegatori de melci, care nu cunosc sau nu respecta aceste standarde“, spune Stelian Paduraru, directorul Comprodcoop. Asfel, societatea pe care o conduce este nevoita sa refuze 10-12% din cantitatea de melci receptionata care nu respecta normele de recoltare.

Sortarea melcilor care nu corespund dimensiunilor se face cu o sita metalica prevazuta cu gauri la diametrul minim prevazut, de 28 mm, astfel ca melcii care au un diametru mai mic cad de pe sita si sunt respinsi. Melcii mai mari sunt sortati cu ajutorul cantarului, insa melci cu diametrul mai mare decat cel acceptat se gasesc foarte rar la noi in tara, in jur de 1% din totalul melcilor recoltati.

In schimb, exista multi sub dimensiunea acceptata, acest fapt constituind o reala problema pentru procesatorii de melci, nu doar pentru ca este interzisa recoltarea lor, ci si pentru conditiile impuse in ultimii ani de exportatori. Acestia nu mai accepta melci de dimensiuni mici, asa cum se intampla pana in urma cu cativa ani, cand cererea era foarte mare.

Dimensiunea melcilor este determinata si de zona in care traiesc. Astfel, in zonele intracarpatice din centrul si vestul tarii se gasesc melci de mari dimensiuni, in timp ce in zonele extracarpatice din sud, melcii au dimensiuni mult mai mici. Dupa sortarea pe dimensiuni si eliminarea exemplarelor moarte, melcii sunt depozitati, timp de 3-5 zile in spatii amenajate, umbrite si aerisite, pentru ca ei sa-si goleasca, in acest timp, continutul stomacal (gastro-intestinal). Ei sunt pastrati in lazi speciale din plastic sau metal, umplute doar in proportie de 60%, pentru ca melcii sa aiba suficient aer.

Prelucrarea carnii de melc
Intrucat este vorba despre un aliment de lux, consumat in tari cu mari pretentii gastronomice, precum Franta, Italia, Germania sau Statele Unite, procesul tehnologic de prelucrare a carnii de melc trebuie sa se faca cu multa atentie si sa respecte cu strictete conditiile igienice si sanitare.

Toate utilajele cu care se prelucreaza carnea de melc trebuie sa fie inoxidabile, iar spatiile de lucru trebuie sa aiba pereti impermeabili, pentru a nu fi afectati de aburul care se emana in cantitati foarte mari in timpul operatiunilor de prelucrare, in care se foloseste foarte multa apa.

Toate utilajele care se folosesc pentru prelucrarea carnii de melc se pot obtine, la comanda, la o intreprindere specializata din tara, sau se pot importa, noi sau la mana a doua, din strainatate. Este vorba, in principal, de o banda de sortare, cazane de fierbere si clatire a carnii de melc si selector pentru calibrarea carnii pe dimensiuni. De asemenea, pentru ca este o carne foarte perisabila, spatiile de prelucrare nu trebuie sa aiba instalatii de incalzire.

1. Prima operatiune in prelucrarea melcilor consta in depunerea acestora pe mese de inox, unde sunt dati cu sare, astfel incat melcul sa-si introduca intreg corpul in cochilie, operatiune care se numeste incochiliere. Acest procedeu este finalizat in momentul in care talpa melcului este perfect retrasa in cochilie, acoperita de o pelicula alba de spuma. Acest lucru este necesar pentru protejarea carnii in timpul urmatoarei operatiuni, oparirea.

2. Dupa ce s-au sarat si s-a realizat incochilierea, melcii sunt luati de pe mesele de inox si sunt asezati pe o banda transportoare, tot din inox, care are o miscare de du-te/vino. Deasupra benzii se afla dispozitivul de oparire, un tub prevazut cu gauri, prin care se elibereaza aburul fierbinte sau apa fiarta, care opareste melcii. Un melc se opareste timp de aproximativ un minut, cat dureaza trecerea pe sub oparitor.

3. Dupa ce au trecut de oparitor, melcii cad pe banda de selectie, impartita in doua sectoare, loc in care are loc decochilarea: carnea de melc este scoasa din cochilie, cu ajutorul unei furculite speciale. Carnea se asaza in sectorul extern al benzii, iar in urmatorul sector, spre interior, cochiliile goale. La capatul benzii se afla doua iesiri, una pentru carne, iar cealalta pentru cochilii, care cad in lazile colectoare, plasate sub gurile de iesire.

4. Carnea de melc este transportata apoi pe alte mese de prelucrare, se indeparteaza aparatul digestiv si organele interne ale melcului, cu ajutorul unui foarfece special. In acest moment, putem spune ca am obtinut carnea de melc curata, gata pentru a fi pregatita in vederea consumului.

5. Pregatirea carnii incepe cu fierberea ei timp de aproximativ 20-25 de minute, intr-un cazan obisnuit, in care se pot pune cantitati mari de carne de melc: 25, 50 sau chiar 100 de kilograme. Dupa ce a fost fiarta, carnea trece prin doua operatiuni de clatire succesive, in apa rece, operatiuni care se efectueaza intr-o masina de spalat circulara (ea dispune de un tambur care se invarte circular).

6. In acest moment, prelucrarea carnii a luat sfarsit, ea urmand sa fie sortata intr-un aparat de calibrare (selector), sub forma unui cilindru, care indeplineste in acelasi timp si rolul de zvantare si uscare a carnii. Cilindrul este dotat in interior cu mai multe spirale care imprastie carnea uniform pe intreaga sa suprafata exterioara, pe care se afla orificii rotunde, de diferite dimensiuni, prin care se sorteaza carnea. Exista mai multe calibre standard de sortare, de 3-5 grame, 5-7 grame, 7-9 grame pentru fiecare bucata de carne de melc sau alte dimensiuni, in functie de cerintele clientilor. Fiecarei categorii ii corespunde o gura de iesire, direct in lazile de colectare.

7. Dupa finalizarea procesarii carnii de melc, aceasta se pastreaza, in lazile speciale, timp de 8 ore, in camera frigorifica, la o temperatura de 1-2 grade, pentru eliminarea continutului de apa. Ulterior, carnea se pune in saci de plastic a cate cinci kilograme si se congeleaza la minus 30 de grade, timp de opt ore, sau la minus 18-20 de grade, timp de aproximativ 24 de ore. Congelarea se face intr-un timp mai lung sau mai scurt, in functie de performantele tunelului de congelare. Dupa congelare, carnea se pune la pastrat in camera frigorifica la o temperatura de minus 18 grade, pana in momentul cand se strange o cantitate de carne suficient de mare pentru un transport.

Carnea de melc se ambaleaza in saci de plastic de cate cinci kilograme, iar apoi in cutii din carton in care incap patru pungi a cate cinci kilograme. Transportul se face cu camioane frigorifice, in care se pastreaza o temperatura de minus18 grade, un camion avand o capacitate de 18-19 tone de carne. Transportul catre beneficiari se plateste de catre producatorul de carne de melci si reprezinta un cost de aproximativ 0,16 euro pe kilogramul de melci.

Tratarea cochiliilor
Dupa ce carnea a fost scoasa din cochilii pe banda de sortare, acestea sunt puse in lazi si sunt depozitate intr-un loc uscat, bine aerisit, in asteptarea momentului in care vor fi procesate. Cochiliile vor fi tratate si spalate abia dupa ce s-a finalizat procesarea carnii de melc, care este un aliment perisabil si deosebit de sensibil, ce trebuie procesat si congelat intr-un timp cat mai scurt, pentru a-si pastra proprietatile.

Cochiliile se spala mai intai intr-un utilaj special, prevazut in interior cu o perie cilindrica cu fire din plastic, care intra in interiorul cochiliei si o curata de resturile ramase. Intrucat interiorul cochiliilor este greu de curatat, iar exteriorul este foarte murdar, acestea se trec ulterior printr-o baie de apa cu soda.

Utilajul de spalare a cochiliilor de melci cu soda si apa trebuie sa dispuna, in mod obligatoriu, si de bazine de decantare a sodei. Spalatorul cu soda este un tub circular, prevazut cu un tambur care are o miscare de rotatie, pentru a aduce cochiliile de la intrarea in tub, spre iesire, in partea opusa a acestuia. Dupa iesirea din baia cu soda, cochiliile trec intr-un bazin de clatire, iar apoi intr-unul de uscare. Cochiliile sunt ambalate apoi in saci de plastic de 50 de kilograme.

Procesarea carnii si a cochiliilor de melc se face in proportie de 80% manual, fapt care implica sume destul de mari pentru forta de munca. Totusi, cheltuielile nu sunt exagerate, daca tinem cont ca se poate lucra cu forta de munca necalificata, pe o perioada determinata, intre trei si cel mult cinci luni de zile.

Pentru procesarea unei cantitati de aproximativ 600 kg de carne de melc in fiecare zi, este nevoie de peste 50 de angajati. Pentru ca melcii sunt foarte sensibili atunci cand sunt tinuti in afara conditiilor naturale, mortalitatea fiind destul de mare, iar carnea destul de perisabila, este recomandabil lucrul in mai multe schimburi, atunci cand exista cantitati importante de melci vii depozitate, in asteptarea procesarii.

Piata melcilor
Franta importa anual peste 20.000 de tone de carne de melc. Fata de anii ’80, pretul melcilor s-a dublat in anii ’90, ajungand la aproximativ 6 euro kilogramul. Pretul mediu al unui kilogram de melci vii importati este de 3 euro. Pretul mediu al melcilor conservati de import se situeaza intre 3 si 7 euro. Grecia este principalul furnizor de melci pentru Franta, livrand aproximativ 50% din valoarea importurilor facute de aceasta tara. In privinta categoriei de marfuri, melcii din Grecia reprezinta 20% din importurile de melci proaspeti sau congelati, 85% din importurile de melci preparati si 80% din importurile de melci conservati.

Helicultorii francezi cresc in special specia Helix Aspersa de doua tipuri, Petit-gris si Gros-gris, a carui talie este asemanatoare cu specia de Bourgogne. Statele Unite, un alt important consumator de melci, importa anual cam 500 de tone de carne de melc conservata, in valoare de 300 de milioane de dolari, majoritatea importurilor facandu-se din Europa.

Din acest motiv, americanii si-au dezvoltat propria productie de melci, in cadrul unor ferme indigene. Cu toate acestea, in nu mai putin de 12 state americane, cresterea melcilor pentru consum este interzisa, in urma protestelor asociatiilor pentru protectia animalelor.

Piata producatorilor de carne de melc din Romania
Daca inainte de 1990 existau doar doua centre de prelucrare a carnii de melc, unul la Timisoara, iar celalalt la Sibiu, acum exista mai multe astfel de intreprinderi particulare, dintre care trei sunt mai importante, in cadrul lor prelucrandu-se cam 80-90% din productia totala din Romania.

Cele doua fabrici de prelucrare realizate de firme franceze proceseaza peste 1.000 de tone de melci anual, adica mai mult de jumatate din productia totala a Romaniei. Succesul celor doua intreprinderi franceze a fost asigurat de faptul ca acestea au investit sume importante in tehnologie si au resurse proprii pentru finantarea procesului de recoltare si prelucrare a melcilor, in timp ce producatorii locali sunt nevoiti sa apeleze la credite bancare pentru a putea sa cumpere cantitati importante de melci vii in vederea prelucrarii.

In Romania se produc anual in jur de 2.000 de tone de melci, peste 95% din acestia fiind exportati, marea majoritate in Franta. In prezent, sunt acceptati la export doar melci de dimensiuni mari, intre 3,5 si 5,5 grame.

Profitabilitatea produselor BIO

2010-07-24T22:54:00.000+03:00

In pofida crizei economice, cultivatorii de produse agricole BIO din Romania sunt increzatori in viitorul acestui sector economic.

Unul dintre pionierii agriculturii biologice din Romania, Aurel Petrus, un agricultor de 49 de ani din satul Stefan cel Mare, situat la 100 de kilometri est de Bucuresti, sustine ca "Viitorul este biologic".

Agricultorul a inceput in 2000 si in prezent supravegheaza 1.300 de hectare de culturi de grau, porumb, floarea soarelui, soia, plante medicinale, hamei si lucerna. Aurel Petrus are 18 angajati permanenti si numerosi muncitori sezonieri si terenurile in arenda a peste 500 de persoane.

Afacerile merg bine: 500.000 de euro este cifra de afaceri pe 2009 si este profitabil. Cea mai mare parte a recoltei este exportata catre Germania si Austria, pentru ca in Romania nu exista uzine certificate pentru prelucrare.

Potrivit Ministerului Agriculturii, in 2009, 240.000 de hectare sunt destinate culturilor biologice. Peste 4.000 de fermieri inregistrati in 2009 au produs 261.000 de tone de produse bio.

Un alt exemplu de reusita in acest sector sunt sotii Mariana si Mihai Huzu care, fara sprijinul Uniunii Europene, s-au lansat in agricultura bio anul acesta. Pe parcela din jurul casei, situata in satul Plevna, (la 60 de kilometri de Bucuresti), ei cultiva rosii, " gogosari", ardei rosu tipic pentru Romania, vinete, busuioc si-au construit singuri o mica sera si isi folosesc magarul la lucrari.

Aceasta activitate le permite celor doi sa "traiasca mai bine" decat din meseriile anterioare, ea vanzatoare la un magazin de pantofi, iar el muncitor in constructii. "Este mult de lucru, dar suntem mult mai multumiti", explica acestia.

Societatea Ecolife Bio, infiintata de francezi, asigura distributia produselor acestora la supermarketuri, dar si la particulari care vin si cumpara direct legume de doua ori pe saptamana de la depozitul din Bucuresti.

Produsele ecologice alimentare au cunoscut o dezvoltare deosebita in ultimele doua decenii. Grija fata de natura, delicatetea echilibrului natural, multitudinea de boli cu care omul se confrunta din ce in ce mai des, alimentele fara gust, industriale, toate acestea au dus la formarea unui curent din ce in ce mai puternic, curent ce doreste restabilirea unui respect fata de natura si a protectiei acesteia.

Suntem din ce in ce mai atenti la ceea ce mananc, la calitatea produselor pe care le folosim, fie ca sunt cosmetice, produse alimentare sau a celor folosite in casa, de la detergenti pana la banalul mar. Este normal ca acum, dupa ce am ajuns la un anumit standard de viata, nu foarte inalt, dar oricum decent, sa ne gandim nu numai la noi, cat si la mediul in care traim si la calitatea produselor pe care le folosim.

Iata cateva afaceri din agricultura in care poti valorifica produse BIO: cultivarea legumelor in sistem ecologic, cultivarea plantelor medicinale si aromatice, cultivarea ciupercilor si cultivarea arbustilor fructiferi.

Cum sa scapi de blocajele in trafic

2010-07-06T14:24:00.000+03:00

Pentru ca numarul masinilor a crescut simtitor, marile orase europene sunt din ce in ce mai aglomerate. De aceea, a fost binevenita aparitia unui nou mijloc de transport, rapid, eficient si sanatos, anume bicicleta, care a a lansat bineinteles si o noua afacere de succes: inchirierea de biciclete.

Sunteti in vizita in Berlin, Frankfurt sau München si doriti o bicicleta? De cativa ani, serviciul special Call a bike al companiei de transport in comun Deutsche Bahn AG sta la dispozitia biciclistilor amatori care viziteaza cele trei orase germane.

Cum functioneaza acest serviciu? Foarte simplu: in toate marile intersectii ale orasului se gasesc biciclete legate de un obiect stradal fix (semn de circulatie, stand de biciclete, stalpi etc., cu exceptia semafoarelor), fiind protejate printr-o incuietoare electronica speciala, care poate fi deshisa cu un cod numeric. Pe incuietoare este amplasat un beculet cu lumina verde. Daca acesta se aprinde intermitent, inseamna ca bicicleta este libera si poate fi inchiriata.

Inregistrarea comenzii se face printr-un serviciu de hotline, care poate fi apelat la un numar de telefon imprimat pe incuietoare, unde convorbirile se taxeaza cu 6 eurocenti pe minut.

Asadar, cine are nevoie de o bicicleta, se inregistreaza telefonic (precizand numele sau si numarul cartii de credit), transmite numarul bicicletei in centrala (acest numar este, de asemenea, inscris pe dispozitivul de inchidere) si primeste un cod de patru cifre pentru deschiderea incuietorii. Incepand din acest moment, porneste si cronometrul: o ora de plimbare cu bicicleta costa 3,60 euro sau 6 eurocenti pe minut, dar nu mai mult de 15 euro pe zi (24 de ore). Daca bicicleta este inchiriata pentru o perioada mai lunga (intre patru zile si o saptamana), tariful este de 60 de euro.

Returnarea bicicletei se poate face in intersectiile mari, unde poate fi legata de orice obiect fix. Se deschide capacul dispozitivului de blocare, pe al carui ecran se poate citi „Returnare”, inscris insotit de variantele Da/Nu. Apasand butonul Da, este afisat automat codul de primire, care trebuie comunicat telefonic in centrala, impreuna cu locatia in care a fost lasata bicicleta (intersectia strazilor...).

Josef Gundel si Christian Hogl, cei doi intreprinzatori care pus pe picioare aceasta afacere, au castigat doar in prima luna dupa deschidere peste 50.000 de euro. Peste 30.000 de clienti au fost inregistrati pana acum, minimum si maximum de comenzi fiind de 250, respectiv 1.500 pe zi, in functie de anotimp.

„Cele mai multe apeluri le primim sambata dupa-amiaza si seara”, spune Josef Gundel. “Asa cum ne asteptam, afacerea functioneaza cand vremea este frumoasa, in special vara. Avem in medie 1.100 de comenzi pe zi, insa tendinta este crescatoare. Durata inchirierii variaza intre 55 si 85 de minute.”

Dupa evolutia spectaculoasa a afacerii in München, Hogl si Gundel s-au extins si in alte orase. In vara anului 2002 a fost infiintata filiala de la Berlin, iar din 2 mai 2007, alte 700 de bicicletele pot fi inchiriate si in centrul orasului Frankfurt pe Main sau in districtele adiacente (Bornheim, Bockenheim, Gallusviertel, Nordend, Ostend, Sachsenhausen, Westend sau in gara centrala).

www.callabike.de

Lanseaza-ti produsul pe piata in 6 pasi

2010-07-06T14:19:00.002+03:00

Am o idee, dar sunt confuz despre cum ar trebui sa intru pe piata”. Aproape zilnic, aud pe cineva intrebandu-ma cum sa isi lanseze inventiile pe piata. Acestea sunt la fel de variate precum oamenii care le dezvolta.

Daca aceasta este intrebarea pe care ti-ai pus-o si tu, esti exact unde ar trebui sa fii. Daca ai cu adevarat o inventie, ceva ce nu a mai fost creat pana acum, te avertizez ca nu exista aceeasi modalitate pentru toti, ca sa intre pe piata. Sa afli cum sa lansezi produsul pe piata este deseori mai relevant pentru succesul tau, decat trasaturile si beneficiile inventiei tale.

De fapt, adevaratii consumatori care cheltuiesc o mare suma de bani, nu cumpara inventii, ci produse. Asa ca, uita de inventii si gandeste-te cum sa vinzi un produs nou.

Primul pas ar fi sa cercetezi si analizezi cum au facut altii pentru a-si lansa produsele pe piata, sa intelegi instrumentele necesare, aici incluzand si procedura de vanzari, marca inregistrata, drepturile de autor si piata potentiala pentru produsul tau. Exista o multime de carti folositoare, cursuri si site-uri care te pot ajuta in analiza ta, dar ca inventator, tu esti persoana potrivita care poate decide ce piata este cea mai buna pentru produsul tau.

Daca nu esti dispus sa investesti energie si timp in adunarea informatiilor, in studierea oportunitatilor si in conceperea unui plan de afaceri, chiar daca ai multi bani pentru a investi in produs, e posibil sa nu ajungi la rezultatul dorit.

O alta intrebare care imi este adresata frecvent este “Cum reusesc sa fac rost de brevet?” Cel mai adesea, inventatorii cred ca primul lor pas in acest proces este sa aiba acea autorizatie. Brevetul nu este o inventie. A avea acel brevet nu inseamna ca produsul tau va intra pe piata. Daca iti este greu sa crezi asa ceva, intreaba orice reprezentant care elibereaza brevete, cati dintre clientii lui au facut mai multi bani decat costul brevetului lor.

Sase pasi pentru a-ti lansa produsul pe piata:
1. Cumpara una sau doua carti bine cotate din domeniul inventiilor. Cauta-i pe aceia care s-au concentrat pe ideea de a face bani, nu doar pe brevete. Aud adesea oameni care imi spun: "Am cumparat cartea X, dar inca sunt confuz”. Dupa ce le raspund la cateva intrebari, realizez ca ei, de fapt, nu au citit cartea. Dupa acest pas, poti adapta urmatorii cinci pasi pentru a integra ceea ce ai invatat din cercetarea ta.

2. Fa o analiza de piata. Identifica ce produse de pe piata, atat cea online, cat si magazinele, sunt asemanatoare cu ideea ta de produs, noteaza-ti ce companii le produc si unde sunt vandute.

3. Petrece-ti timp pe site-uri despre brevete, autorizatii si marci inregistrate, pentru a identifica si citi brevete similare conceptului tau.

4. Dezvolta-ti un prototip cat mai bun posibil, cu resursele disponibile. Acesta poate fi unul simplu precum un desen, sau complex precum un produs profesional.

5. Comunica cu alti antreprenori din zona ta, sau online, pentru a va impartasi informatii, resurse si pentru a oferi sprijin unii altora.

6. Concepe un plan de afaceri simplu. Incepe cu elementele de baza.

Evita anumite zvonuri si trucuri de care ai auzit ca fac minuni, dar ti se par prea grozave pentru a fi adevarate. Fii sceptic cand auzi persoane care sustin ca au abilitatea de a-ti lansa produsul in locul tau, cu un studiu minim de fezabilitate. Tu esti cea mai potrivita persoana pentru a face intrarea produsului tau pe piata, asa ca incepe chiar acum!

Unde ne angajam in 2010

2010-06-19T00:33:00.002+03:00

După un an de criză în care disponibilizările şi problemele financiare ale companiilor din aproape toate industriile se întâlneau la tot pasul, piaţa muncii din România rămâne totuşi deschisă pe anumite segmente. Firmele din FMCG, IT sau banking se vor afla în 2010 pe primele locuri în ceea ce priveşte atragerea de noi angajaţi, potrivit reprezentanţilor din companiile specializate în recrutare.

„Vorbind strict despre recrutări de volum mare, este posibil să vedem astfel de proiecte în FMCG, printre marile companii din distribuţie”, a declarat pentru capital.ro Florin Gogianu, sales support representative al companiei de recrutare Lugera & Makler. Potrivit acestuia, anunţul unor companii din segmentului hipermarketurilor şi bricolaj privind intenţia de a intra pe piaţa locală reprezintă un semn pozitiv pentru cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă.

Posturi în vânzări şi outsourcing

Companiile din comerţ şi vânzări vor căuta şi ele în acest an noi angajaţi, după cum a declarat Luiza Petrică, branch manager al companiei de resurse umane Manpower România. „Estimăm că posturile pentru care se vor face angajări anul acesta sunt cele de vânzări, atât în domeniul serviciilor, cât şi în FMGC, dar şi în domeniul tehnic”, a afirmat Petrică, subliniind că existenţa unui bagaj mare de cunoştinţe şi referinţele vor avea o mare importanţă.

Companiile din outsourcing vor face şi ele recrutări în 2010, după cum spune reprezentantul Lugera & Makler. Această tendinţă a fost evidenţiată şi în cadrul studiului efectuat la începutul lunii ianuarie de Duke University Offshoring Research Network şi PricewaterhouseCoopers (PwC). Cercetarea a arătat că recesiunea economică din 2009 a subliniat încă o dată importanţa reducerii costurilor şi îmbunătăţirii eficienţei prin apelarea la companii specializate pe anumite tipuri de servicii. „În consecinţă, companiile de outsourcing angajează personal şi investesc în noi servicii cu potenţial de dezvoltare”, au precizat realizatorii studiului.

Oameni noi în IT şi banking

Angajări se vor face şi în sectorul IT şi în cel bancar, după cum spune Florin Gogianu. „Aici va exista probabil un anumit grad de mobilitate profesională pentru poziţiile foarte specializate”, a declarat acesta.

De aceeaşi părere sunt şi reprezentanţii Manpower, care susţin că se vor căuta persoane foarte bine pregătite. „Aici vorbim de economişti contabili ce lucrează într-un anumit program de contabilitate, ingineri de sistem, responsabili de calitate, specialişti în achiziţii, cunoscători de mai multe limbi straine la nivel avansat, ingineri cu dublă specializare: tehnică şi comercială”, a exemplificat Luiza Petrică posturile libere din domeniile amintite.

Angajatorii se vor mişca mult mai repede

„Informaţiile primite din piaţă până în momentul de faţă nu pot indica o tendinţă clară a ofertei de muncă disponibile în urmatoarele luni”, a declarat Florin Gogianu. Motivul este foarte simplu: companiile au devenit mult mai flexibile la schimbările din piaţă şi ar putea declanşa oricând procese de recrutare doar pentru anumite proiecte.

„Acest comportament al companiilor, de expectativă, dublat de o atenţie sporită la mişcările mediului economic, determină şi dinamica pieţei muncii din acest an”, mai spune reprezentantul Lugera & Makler.

Această dinamică nu înseamnă însă o „vindecare” a cererii de forţă de muncă, iar anul 2010 va aduce, cu siguranţă, noi runde de disponibilizări. „Conform prognozelor specialiştilor, se estimează că economia românească va suferi o uşoară contracţie în prima jumatăte a anului 2010, cu consecinţe directe asupra pieţei muncii, în sensul reducerii ofertelor de locuri de muncă din partea angajatorilor”, sunt de părere reprezentanţii Agenţiei Municipale de Ocupare a Forţei de Muncă (AMOFM) Bucureşti.

Nu vor mai fi concedieri masive în sectorul privat

Cel mai afectat sector va fi cel public, conform previziunilor Manpower. „În privinţa segmentului privat, numărul diponibilizaţilor va fi mai mic, vor fi în continuare concedieri izolate, care au la bază lipsa eficienţei”, a declarat Luiza Petrică.

2010 va fi abordat de toţi angajatorii cu mai multă prudenţă, lucru care s-a putut observa chiar din studiul Manpower privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă realizat pentru România în luna decembrie. Acesta a aratat că vor exista domenii, precum cel al construcţiilor, unde efectele crizei se vor resimţi în continuare, iar cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă se vor confrunta cu un climat mai degrabă defavorabil în ceea ce priveşte oportunităţile de angajare. „În egală măsură, vor exista segmente unde lucrurile au o tendinţă de ameliorare, iar perspectivele de angajare sunt încurajatoare”, mai spune Luiza Petrică.

Studiul Manpower, realizat pentru primul trimestru al anului în curs, a arătat că 15% dintre angajatori se aşteaptă să crească volumul angajărilor în acest trimestru, 26% dintre aceştia anticipează o scădere a activităţii de angajare şi 58% dintre ei nu văd nicio schimbare.

2010, anul angajaţilor cu experienţă

Având în vedere că cele mai multe posturi care vor fi scoase în acest an „la bătaie” pe piaţa muncii vor fi unele foarte specializate, candidaţii trebuie să fie temeinic pregătiţi. Chiar şi experienţa anului trecut indică acest lucru. „Oamenii cu experienţă de minim un an şi cu specializările menţionate mai sus au şanse mai bune să-şi găsească mai rapid un loc de muncă”, a declarat Luiza Petrică de la Manpower. De aceeaşi părere este şi reprezentantul Lugera, care spune că „firmele cu nevoi foarte specializate, precum companiile de consultanţă, IT sau banking, vor căuta persoane cu experienţă”. „Multe companii nu găsesc oportun să investească acum în dezvoltarea sau specializarea unor oameni, ci să se poziţioneze cât mai bine pe piaţă, să treacă cât mai repede peste criză, atragându-şi candidaţi gata formaţi, pregătiţi”, spune Luiza Petrică.

Cu toate acestea, companiile de outsourcing vor fi mai puţin drastice când vine vorba de recrutare şi se vor îndrepta către candidaţii cu mai puţină experienţă. „Acestea vor continua strategia de indentificare a persoanelor fără experienţă de lucru, dar cu bune cunoştinţe specifice (de limbă straină, contabilitate etc.)”, spune Gogianu.

Candidaţii, gata să accepte salarii mici

Situaţia tulbure de pe piaţa muncii va continua să facă schimbări şi în atitudinea candidaţilor. Aceştia vor fi mai atenţi la chestionarele de la interviuri şi vor încerca să facă impresie bună.

„Candidatii vor fi mai precauţi în abordarea unui nou job, se vor prezenta la interviu mult mai bine pregăţiţi şi îşi vor evalua corect aşteptările salariale”, spune reprezentanta Manpower. Mai mult chiar, vor accepta joburi nu foarte bine plătite.

„Cei care şi-au căutat un loc de muncă pe parcursul anului trecut vor resimţi presiunea lipsei de resurse financiare şi probabil vor accepta şi posturi sub nivelul lor de experienţă, renunţând în acelaşi timp la unele beneficii salariale”, subliniază Gogianu. Toate acestea vor face ca piaţa muncii să devină extrem de competitivă, doar cei foarte buni şi bine pregătiţi având şanse de reuşită.

FARA JOACA. DOAR MUNCA

2010-06-19T00:31:00.002+03:00

Corespondenta personalizata si cercetarile se dezvolta. Numarul de iesiri in oras se reduce. Daca te astepti sa vinzi in economia de azi, inceteaza sa irosesti timpul tuturor.

Pentru Chad McClennan, singurul lucru care s-a achimbat in legatura cu vanzarile este totul. In comparatie cu situatia de acum unul sau doi ani, spune antreprenorul de 35 de ani din Chicago, este mai greu sa gasesti clienti interesati si mult mai greu sa finalizezi o tranzactie. Dureaza mai mult sa transformi consumatorii potentiali in clienti si daca acestia se hotarasc sa cumpere, o fac petru alte motive decat cele din trecut. El isi plateste agentii de vanzari in mod diferit-angajeaza mai multi, investind mai mult in training, supraveghere si tehnologii pentru a sustine vanzarile. “Ne-am schimbat din punct de vedere organizational si tehnic“, spune presedintele CEO al Customer Group, o a 25-a firma de consultanta pentru clienti. “Si incepem sa observam rezultatele”

"Astazi, vanzarile sunt “grele” in marketing, cercetarea comportamentului consumatorilor si “slabe” in preluarea comenzilor, invitarea clientilor la pranz sau luarea pauzelor.“

Experienta din vanzari a lui McClennan reflecta schimbarile pe care expertii din vanzari si antreprenorii le-au observat in ultimii ani. Noile descoperiri au condus la aparitia unor clienti mai preocupati, dar mai nerabdatori, la disponibilitatea unei forta de munca mai multa, dar mai putin calificata.

“Clientii nostri si consumatorii potentiali ne spun: ”Chiar acum noi nu facem nici o afacre. Incercam sa vedem cum vor arata cifrele”, spune Pat Cavanaugh, in varsta de 44 de ani, CEO al companiei Cavanaugh, un producator de materiale promotionale.

La o parte cu tot ce-i vechi

Desi perioada de recesiune a trecut, efectele ei inca mai pot fi observate. Cu siguranta, a vinde intr-o economie in recuperare, nu este la fel de profitabil cu a vinde intr-o economie prospera. Situatiile s-au schimbat, si antreprenorii se afla in permanenta in cautarea unor noi metode de vanzare. McClennan spune ca lista clientilor efectivi s-a dublat in primele trei luni ale acestui an. Cavanaugh, de 35 de ani, numit cel mai bun om din vanzari de o revista comerciala, se asteapta in continuare la o crestere. Vanzarile companiei sale s-au marit cu 4000% in cei sapte ani ai firmei.

Cum reuseste? Si-a schimbat modul de abordare al clientilor. Nu isi plictiseste clientii cu prea multe cuvinte in plus. Nu se indreapta catre tranzactii usoare si rapide. Nu telefoneaza clientilor. Nu vinde la un pret unic. Se ocupa de produsele si serviciile lor. Si mai presus de toate, nu asteapta un minut sa vina cumparatori la el. “Incheiam numeroase tranzactii prin “publicitatea” pe cale verbala”, isi aduce aminte McClennan, fondator al companiei in 1999. “Exista o cerere foarte mare pentru servicii de consultanta din partea unor intreprinderi cu dorinta de reusita; astazi oferta depaseste cererea. Astfel incat operam campanii de publicitate prin corespondenta catre consumatori vizati. Niciodata nu am fost nevoiti sa facem asa ceva inainte”.

Astazi, vanzarile sunt “grele” in marketing, cercetarea comportamentului consumatorilor si “slabe” in preluarea comenzilor, invitarea clientilor la pranz sau luarea pauzelor. “Nu este usor sa primesti comenzi”, spune T.K. Kieran, consultant de vanzari din Atlanta. “ Trebuie sa creezi cererea inainte de a o satisface”

Eu ce am de castigat?

Crearea si satisfacerea cererii in zilele noastre incepe cu modificarea strategiei de vanzari. Nu este suficient sa fii vinzi la cel mai mic pret, sa ai produsul cel mai nou, cel mai la moda, nu este suficient sa ai o idee interesanta. Consumatorii cauta solutii la probleme si aceste solutii trebuie corelate cu reducerea costurilor si cresterea profiturilor.

“Daca nu fac bani, sau nu economisesc bani, nici nu as mai vinde”, spune Blair Siger, consultant de vanzari si autor al volumului “Sales Dogs” (Warner), in prezent la compania Zephyr Cove din Nevada. “Asa sunt consumatorii”. Daca agentii de vanzari iti prezinta produsele si serviciile sub acest aspect, ei ar trebui sa stie faptul ca clientii lor genereaza vanzari si profituri.

Iata si a doua mare schimbare in vanzari. Astazi personalul din vanzari trebuie sa isi inteleaga cumparatorii diferit fata de ultimii ani . “Oamenii nu au timp sa auda ce ai tu de oferit”, spune Cavanaugh. “Ei isi doresc doar sa asculte urmatorele: acestea sunt nevoile tale, aceasta este solutia”. Pentru a descoperi miezul solutiilor, consumatorii trebuie sa isi studieze foarte bine consumatorul inainte de a se intalni cu el. Cavanaugh isi directioneaza oamenii sa scaneze paginile Web ale companiilor, sa citeasca rapoarte anuale corporative si chiar sa discute cu concurentii din industrie, ca sa identifice atitudinea acestora fata de compania in cauza.

McClennan desemneaza angajati sa medieze discutii nonvanzare in organizatii cu care crede el ca ar putea incheia contracte. “Acestia pun intrebari despre provocarile carora le fac fata astazi, si cum”. Nevoia de informatie este exacerbata, intrucat cumparatorii acorda mai multa atentie banilor pe care ii cheltuiesc; de asemenea astazi agentii de vanzari trebuie sa vanda mai mult decat oricand unor manageri de rang superior, si le este mai greu sa obtina sansa de a fi ascultati. Fiecare prezentare are deci mai multa valoare si este mai important sa nu o ratezi. Este necesar sa iti formulezi cateva alternative pentru prima intalnire, spune Cavanaugh.

Tendinte de pregatire

O data constienti de caracteristicile unei companii, oamenii din vanzari trebuie sa isi creeze solutii. Asta presupune mai mult training si mai multe metode de asimilat. Agentii de vanzari au nevoie de mai putin training legat de produse si caracteristicile lor si mai multe informatii legate de modul in care sa se adreseze managerilor sau presedintelui CEO. “Rezultatele trainingurilor sunt foarte bune, dar ei au mai multa nevoie sa inteleaga care sunt directiile companiei careia ii vand” spune Kieran. “Au nevoie sa fie capabili sa gandeasca precum un manager executiv.”

Una dintre provocarile lui Cavanaugh este incercarea de a demonstra ca o investitie in produsele si programele sale va atrage un rezultat pozitiv atractiv. “Vom face o analiza cost-beneficiu pentru acestia, spunandu-le ca la un cost de X, beneficiul va fi de Y”.

De exemplu, daca angajatii unei companii au moralul scazut si este frecvent absenteismul, se demonstreaza ca unul dintre programele lui Cavanaugh poate reduce numarul de angajati necesari temporar pentru a inlocui lucratorii absenti. Pornind de aici se pot cuantifica economiile cu salariile pe unitatea de timp si, sa speram se poate justifica achizitia.

Pentru a sti cum sa reactioneze, agentii de vanzari au nevoie de training in management, si in probleme specifice ale companiilor si pietei tinta. Kieran recomanda antrenarea agentilor pentru situatiile limita cu care se confrunta personalul executiv. Daca privesti activitatea companiei printr-un unghi de 360°, vei constata cu usurinta care sunt problemele cu care se confrunta compania.

Imbina tot

Unii experti considera ca separarea dintre marketing si vanzari trebuie sa se elimine. “Agentii de vanzari obisnuiau sa preia tranzactii din compartimentul de marketing, fie sa conduca o cercetare telefonica pe cont propriu", spune Singer. "Dar zilele apelurilor promotionale sunt numarate. Astazi, un agent de vanzari are nevoie sa cunoasca marketing direct, sa conceapa un titlu sau o scrisoare de vanzare si cum sa genereze intalniri atunci cand ridica receptorul”.

Singer recomanda agentilor de vanzari sa se antreneze pentru campaniile promotionale care presupun: expedierea corespondentei prin e-mail, publicarea ultimelor stiri pentru clienti, conceperea materialelor tiparite si a celor vizuale si sonore.” Intotdeauna a existat separarea intre marketing si vanzari. “, spune el. “Dar marketingul reprezinta acelasi lucru cu vanzarile”. Se refera doar la vanzari intr-un mediu diferit: in publicatii, la radio sau TV.”

McClennan amplifica chemarea lui Singer pentru mai multe persoane orientate spre marketing-vanzari. El isi antreneaza forta de vanzare sa alcatuiasca liste de marketing sau sa utilizeze e-mailuri create cu software de management, pentru a sta efectiv in contact cu un numar mare de consumatori. “De asemenea ne asiguram ca eforturile noastre de marketing si de vanzari sunt bine coordonate”, adauga acesta. “Agentii nostri de vanzari au nevoie sa inteleaga ce reprezinta mesajul de marketing si sa constate daca isi gaseste locul in cadrul expunerii de vanzare.

Realizarea procesului

La baza discutiilor dintre antreprenori si personalul din vanzare, sta nevoia de a aborda vanzarile ca pe un proces. Mai degraba decat sa incheie un contract in urma unui sigur apel telefonic, un agent de vanzari ar avea menirea sa aprofundeze sistematic o piata, sa identifice consumatori interesati, sa pregateasca solutii si sa le prezinte efectiv. “O multime de agenti de vanzari au incercat sa dea lovitura dintr-o data”, spune Stephan Schiffman, presedinte CEO al companiei de consultanta in vanzari DEI Management din New York. “A existat un timp in care puteai sa faci asta. Acum insa trebuie sa reiei tot ciclul pentru a avea succes,” adauga Schiffman, autor al multor carti despre vanzari, inclusiv a unui volum pe care il considera adecvat mediului de vanzare actual, intitulat “Make It Happen Before Lunch: 50 Cut-to-the-Chase Strategies for Getting the Business Results You Want (McGraw-Hill).” Agentii de vanzari nu pot recurge la intalniri pe terenul de golf sau in alte locatii cu clientii, nici acestia, in majoritate presati de timp nu vor accepta. Relaxarea sau distractia nu isi ating scopul decat, eventual in cazul in care relatia dintre cei doi exista deja.”

Dezvoltarea si executarea unui intreg proces de vanzare dureaza. Cu 18 luni in urma, o oportunitate nevalorificata dupa 4 sau 6 luni nu ar mai fi fost etichetata ca o prioritate. “Un ciclu de vanzari de 3-4 luni tinde sa devina noua tendinta”, spune Schiffman. “Numarul de contacte se poate dubla pentru o vanzare obisnuita in zilele noastre”, precizeaza McClennan. Si surprinzator, atat antreprenorii cat si expertii sunt de acord ca nu poti scurta procesul printr-o reducere brusca a pretului. “Veche metoda de vanzare prin pret incepe sa se invecheasca”, explica Dennis Kyle, un consultant de vanzari al organizatiei Positive Results din Avon Lake, Ohio. Organizatiile sunt doritoare sa plateasca mai mult daca valoarea produsului este evidenta. Nu vor plati un dolar in plus pentru ceea ce nu are valoare.”

In Prezent

Se pare ca viitorul vanzarilor se aseamana mai mult cu trecutul indepartat decat cu cel recent. Daca exista un aspect esential al acestui nou mediu de vanzare, acesta se poate denumi: inapoi la baze. “Filozofia de a cerceta ceea ce isi doresc consumatorii dateaza din 1980”, spune Schiffman. “Acum se intorc catre munca primilor ani, care consta in contactul direct cu oamenii, in stabilirea relatiilor interumane.” O diferenta mare fata de 1980 este ca acum exista Internetul, pe care unii il vad jucand un rol important. In primul rand acesta directioneaza eforturile de cercetare care companiile cu cel mai mare potential. Restul va fi contituit din interfete de vanzare mai putin costisitoare.” Companiile din top vor atrage cu siguranta atentia, iar celelalte, din pacate, nu”, spune Kieran. Intre timp antreprenorii, confruntandu-se cu recesiunea si cu efectele terorii din 11 Septembrie 2001, privesc partea cea mai frumoasa. Au scos din rafturile prafuite metode de vanzare pe care nu le-au utilizat de ani de zile. Si nu le pare rau. “Piata ne-a dictat ca are nevoie de asa ceva”, spune McClennan. “Mi-as fi dorit sa o fac cu mult mai devreme".

Cel mai pretios capital in afaceri: CREDIBILITATEA

2010-05-24T11:11:00.003+03:00

a ne imaginam ca citim intr-un cotidian urmatoarea stire: "Aseara, in jurul orei 22, in timp ce conducea masina pe o strada laturalnica, domnul X a vazut un barbat cazut la pamant, aparent ranit. Domnul X a opnrit si s-a apropiat sa-i dea ajutor, moment in care
celalalt s-a ridicat rapid, a scos un pistol si l-a jefuit.
Politia cerceteaza cazul,"
Este una din multeIe stiri de cronica pe care le cititi in fiecare zi si, probabil, ea nu va atrage atentia in mod deosebit. Puteti chiar considera ca, in fine, intamplarea nici nu este prea grava. Dar sa presupunem ca, dupa ce ati citit acea stire, va gasiti in aceeasi situatie, adica sunteti la volanul masinii si vedeti pe cineva cazut la coltul strazii. Ce faceti? In mod normal, poate v-ati opri, dar, gandindu-va la jaful relatat in ziar, preferati sa nu riscati si va continuati drumul. Din pacate, omul este intr-adevar ranit si, neprimind nici un ajutor, moare acolo, in strada. Asa ca ma intreb: cel ce l-a jefuit pe domnul X este doar un hot? Nu cumva este un adevarat ucigas (chiar daca nu in mod direct)?

Scriu randurile acestea in timp ce ma intorc in Romaria dupa o luna petrecuta in Italia, unde nu mai fusesem de doi ani. In Italia, dupa intalnirile de rigoare cu rudele si cu prietenii, am profitat pentru a contacta potentiali parteneri de afaceri, interesati sa investeasca in Romania (printre altii, m-am intalnit si cu patronul revistei Millionaire, o revista italiana pe stilul Idei de Afaceri, care publicase in '93 un articol foarte entuziast despre posibilitatile pe care piata romaneasca le oferea intreprinzatorilor capabili). De fiecare data, atmosfera a fost destul de rece si intalnirile s-au terminat cu o serie de "O sa vedem...", "Ne mai gandim...", "Poate mai incolo..." Si cu povesti de tot felul despre necazurile pe care l-au avut cei care au incercat sa faca afaceri in Romania. Editorul revistei, in special, avand o privire mai generala asupra situatiei, m-a zugravit un tablou dezolant cu intreprinzatori italieni care s-au incurcat cu birocratia din Romania, care au fost santajati de functionari la orice nivel, care s-au lovit de tot felul de comportamente necinstite sau care au fost pur si simplu inselati de partenerii romani (nu vreau si fiu inteles greit: stiu foarte bine ca si cu potlogariile facute in Romania de "oamenii de afaceri" straini s-ar putea umple o carte. Dar nu judec pe nimeni; scopul articolulul este altul). Din fericire, am reusit sa-l conving pe editor ca ceea ce spunea, desi era, din pacate, Adevarat, nu reprezenta decat o parte a adevarului. In Romania exista multi intreprinzatori corecti si capabili, multi functionari cinstiti si multi parteneri de incredere. Ca urmare, editorul m-a rugat sa-i pregatesc un articol actualizat despre Romania si despre posibilitatile pe care le ofera intreprinzatorilor, stabilind, totodata, si un acord de principiu pentru colaborarea cu Idei de Afaceri. O sa mai auziti despre asta.

In afaceri, credibilitatea inseamna totul. Este capitalul cel mai pretios pe care il avem la dispozitie, cel mai greu de castigat si cel mai usor de pierdut, si care poate fi compromis chiar de fapte cu care nu avem legatura directa. Trebuie sa ne dam seama ca in ziua de astazi, cand informatiile se raspandesc cu mare viteza, suntem toti legati intr-o retea dinamica de interconexiuni si ca, la orice nivel, mai mare sau mai mic, fiecare actiune a noastra influenteaza actiunile altora si este, la randul ei, influentata de acestea.
Aspectele negative se afla mai repede si atrag mai multa atentia. Si, datorita unui mecanism mental de generalizare pe care l-avem, chiar si lucrurile in aparenta mai putin importante pot sa fie extrem de daunatoare pentru tara noastra si, bineinteles, pentru noi insine. Citim, de exemplu, ca o agentie imobiliara a inselat un client si ne gandim imediat ca toti agentii imobiliari sunt niste escroci. Aflam ca un patron nu si-a platit impozitele, pagubind astfel statul cu miliarde de lei, si tragem foarte usor concluzia ca toti care au facut bani i-au facut furand. Un functionar ne cere spaga si de aici deducem ca tot aparatul de stat este corupt.
Fireste, astfel de lucruri exista si, cu siguranta, vor mai exista inca multa vreme atat in Romania, cat si in restul lumii. Si, ca intotdeauna, oamenii cinstiti vor fi cei care vor avea de suferit din cauza comportamentului celor necinstiti. Dar daca fiecare din noi, atunci cand are posibilitatea sa obtini pe nedrept un castig, ar constientiza efectele negative pe care le produce (si pe care toti le platim), poate ca mediul in care traim si
muncim ar deveni un pic mai placut.
Sa nu spuneti niciodata: "Asta nu depinde de mine". Pentru ca principiul conteaza mai mult decat fapta in sine. Cand evitam si platim o taxa de cateva mii de lei, ii aprobam implicit pe cei care evazioneaza miliarde. Cand ii oferim unui functionar o sticla de whisky, de fapt ii autorizam pe marii corupti sa faca la fel, la nivelul lor. Chiar si simplul fapt ca trecem strada pe rosu inseamna ca ii incurajam pe semenii nostri sa incalce legea. Si exemplele pot continua la nesfarsit.

"Cine este fara pacat sa arunce primul piatra"... In ceea ce ma priveste, nici nu ma gandesc sa ating piatra. Si totusi, oricat de utopic ar parea, nu reusesc sa ma impiedic sa gandesc ca "Daca fiecare dintre noi..."

A fost odata un tanar care voia sa schimbe lumea. Si-a dedicat ani buni din viata cautand o modalitate de a atinge acest scop, dar, la un moment dat, a trebuit sa renunte: si-a dat seama ca n-ar fi reusit niciodata sa schimbe lumea. Ca urmare, s-a decis sa schimbe propria lui tara, dar nici aici n-a avut mai mult succes: nu stia cum sa procedeze ca sa schimbe lucrurile in tara sa. Si-a concentrat otunci toate fortele pentru a gasi o cale sa schimbe orasul lui, dar, dupa ani si ani de eforturi, s-a dat batut. Obosit si dezamagit, a incercat sa-si schimbe macar familia: n-a facut decat sa inregistreze un nou esec.
Ajuns la batranete, s-a gandit ca singurul lucru pe care nu incercase sa-l schimbe era propria persoana. Si atunci a realizat ca, schimbandu-se pe sine insusi, s-ar fi schimbat, rand pe rand, si familia, si orasul, si tara, si lumea.

Cea mai moderna metoda de a face bani

2010-05-24T11:11:00.000+03:00

Sa presupunem ca ati vazut un film care v-a placut in mod deosebit sau ca ati cumparat un obiect care v-a satisfacut complet.
Care este reactia voastra? Evident, aceea de a-i sfatui pe toti prietenii si cunoscutii vostrii sa vada acel film sau sa cumpere obiectul respectiv.
Apoi, in mod similar, daca acestia vor fi la randul lor satisfacuti, vor vorbi cu alte persoane si asa mai departe.
Felul acesta de a proceda ni se pare atat de natural incat nu ne dam seama ca,de fapt, muncim (pe gratis) pentru firma care a produs acel film sau obiect.
Si cum, pornind de la sfatul nostru initial, au venit apoi zeci de cumparatori, nu ar fi frumos ca firma respectiva sa ne acorde un comision din vanzarile generate de "publicitatea" noastra?
Daca ideea aceasta vi se pare corecta, trebuie sa stiti ca ea exista deja de mult timp, fiind cunoscuta sub numele de Network Marketing sau Multi Level Marketing.

Network Marketing este un sistem de distributie din om in om,unde miscarea produselor de la producator pana la consumatorul final are loc prin intermediul unei retele de distribuitori independenti, eliminandu-se astfel toate cheltuielile de publicitate si distributie care apar folosind canalele traditionale (si care pot ajunge pana la 80-90% din valoarea produsului!).
Practic, cand colaborati cu o firma de Network Marketing, in primul rand sunteti voi insiva vanzatori, dar puteti stabili relatii si cu niste colaboratori, care, la randul lor, pot avea alti colaboratori etc.
In felul acesta, castigati comisioane nu numai pentru munca pe care ati facut-o direct, dar si pentru munca intregii retele de colaboratori pe care ati creat-o. Cum structura creste in progresie geometrica, este posibil sa atingeti in scurt timp castiguri foarte mari; depinde numai de talentul personal si de forta de convingere.

Totul perfect? Nu chiar.
Cum sistemul este aparent similar cu cel asa-numit "bani in lant", unii profita de eventuala confuzie, folosind numele de Multi Level Marketing pentru sisteme care, de fapt, nu sunt decat obisnuitele jocuri piramidale. Din cauza acestor impostori, firme mari si serioase pierd foarte mult.

Cum sunt semnale ca sistemul MLM o sa fie folosit din ce in ce mai mult in Romania, este extrem de important sa avem la dispozitie o metoda de verificare pentru a nu ne baga in afaceri dubioase.
Din fericire,seriozitatea firmei in cauza poate fi controlata cu numai doua intrebari:

1) Exista un public dispus sa cumpere produsul respectiv (in afara de colaboratori)?

2) Se poate castiga bine si fara a fi nevoie de colaboratori ?

Observati ca firmele MLM cele mai cunoscute, care opereaza deja in Romania, raspund perfect acestor cerinte: multi cumpara produsele Oriflame sau Herbalife fara a se baga in afacere si multi fac aceasta munca "part-time", fara colaboratori, obtinand oricum un bun castig.
In schimb stati departe de propunerile unde produsul este numai un pretext pentru a misca bani, unde castigul apare numai prin recrutarea altor persoane sau unde vi se cer sume mari pentru a intra in sistem.

Asadar:

- daca incepeti o activitate in sistem MLM, se poate spune ca sunteti un intreprinzator, pentru ca aveti deplina libertate de a va organiza cum credeti ca este mai bine; in plus, puteti incepe in timpul liber, fara a fi nevoie sa parasiti locul de munca pe care il aveti;

- toti membri retelei pornesc de la acelasi nivel si singurul lucru care conteaza sunt rezultatele; nu exista diferente de tratament in functie de relatii, bani, recomandari;

- este sistemul cel mai ieftin de a incepe o activitate pe cont propriu, cu un risc redus, dar beneficiind de sprijinul unei mari organizatii, al carei nume aveti tot dreptul sa-l folositi; - nu exista limite, puteti vinde oricui, oriunde;

- profiturile sunt, teoretic, nelimitate si depind strict de capacitatile voastre de vanzator si organizator (in S.U.A., 20% din cei care au devenit milionari in ultimul timp, au devenit prin intermediul unui sistem MLM).

Atentie: trebuie sa dati dovada de ambitie si sa nu va descurajati usor. Daca, pentru a munci, aveti nevoie de un sef care sa va supravegheze tot timpul,MLM-ul nu este pentru voi. Aici nu exista scuze, ci doar rezultate. Daca nu castigati, in timp ce ceilalti se imbogatesc, asta e doar vina voastra.

Fabrică de mobilă de comandă

2010-05-17T00:51:00.000+03:00

Piaţa
Noţiunea de “fabrică de mobilă” este una foarte largă. Gama de produse poate fi extrem de diversificată, pornind de la ceea ce se numeşte “mic mobilier” (aici intrând produse şi accesorii de mici dimensiuni, cum ar fi: etajere, scaune, suporturi pentru diverse obiecte, chiar şi jucării din lemn), uşi şi ferestre (inclusiv tâmplărie ferestre pentru geam termopan), mobilier pentru camere (paturi, canapele, seturi de canapele, dulapuri, vitrine, etajere, biblioteci, mese – inclusiv mese pentru TV, audio-video, pentru servire etc.), mobilier de bucătărie, ajungându-se şi la mobilier de birou (în special birouri, mese pentru calculator – adesea dotate cu suporturi pentru tastatură, unitate centrală, imprimantă sau pentru toate acestea -, mese pentru conferinţe, biblioteci, corpuri mobile).
Din cele de mai sus rezultă marea diversitate de produse care intră în această categorie, iar specializarea în fabricarea uneia sau a câtorva dintre aceste produse este esenţială, fiind imposibil, mai ales pentru o firmă aflată la început de drum, să realizeze toate aceste produse la standarde de calitate ridicate.

Pentru că materia primă de bază în producţia de mobilier este lemnul, este preferabil ca fabrica să fie amplasată într-o zonă în care să existe o disponibilitate mare de masă lemnoasă şi/sau posibilităţi de transport.

Clienţii
În funcţie de tipul de mobilier fabricat, clienţii pot fi persoane fizice sau juridice. În cazul mobilierului de comandă, majoritatea cumpărătorilor sunt persoane fizice.
În cazul fabricilor mari, care produc cantităţi însemnate, apare varianta exportului, situaţie în care se pune problema competitivităţii mobilierului produs în România în ţările Uniunii Europene, principalele importatoare la acest moment.

Concurenţa
Concurenţa este deosebit de bine reprezentată. Dintotdeauna prelucrarea lemnului a reprezentat o îndeletnicire de bază a românilor (date fiind resursele deosebite de care dispune teritoriul ţării în acest sens), iar această tradiţie s-a păstrat din generaţie în generaţie.
Astfel, după 1989 au apărut o serie de fabrici de profil care acţionează pe scară mai largă sau mai restrânsă. O categorie aparte o constituie fabricile existente încă de pe vremea fostului regim, majoritatea funcţionând în continuare pe “scheletul” moştenit.
Pe piaţă funcţionează o serie de companii mari şi foarte mari (“Elvila”, “Silvarom”, Mobexpert Prod”, “Alprom” etc.), care desfăşoară activităţi complexe de producţie, distribuţie prin magazine specializate proprii sau prin dealeri, export. Toate firmele enumerate mai sus au obţinut în cursul anului 2001 un profit brut de peste 1 milion $.
Pentru a acoperi cererea nesatisfăcută de către acestea, au apărut şi o serie de fabrici mici, axate în special pe mobilier de comandă, acestea având avantajul flexibilităţii în producţie şi al costurilor şi implicit al preţurilor mai mici.

În prezent, în România există peste 2.900 de fabrici de mobilă.

Promovarea
O mare parte din produsele de mobilier realizate în România sunt destinate exportului. În cazul acestora, o modalitate de promovare foarte uzitată este Internetul. Mobila fabricată în România este foarte căutată în afara graniţelor ţării, iar o pagină web bine realizată (preferabil şi în una/două limbi de circulaţie internaţională) poate atrage numeroşi clienţi externi, dar şi locali.
O altă modalitate de promovare accesibilă este presa scrisă, în special cea locală, mai ales la început, când piaţa vizată este de cele mai multe ori una restrânsă.

Costurile de început
Pentru o fabrică axată exclusiv pe mic mobilier, este suficient un spaţiu (hală de producţie) mai restrâns.
De asemenea, utilajele şi echipamentele sunt minimale - poate fi achiziţionată o maşină universală de tâmplărie (estimată în jur de 1.500 – 2.000 EURO).
La aceste cheltuieli se adaugă preţul echipamentelor de birou (unul-două calculatoare, telefon, fax, copiator etc.) şi cheltuielile de înregistrare a societăţii (mai puţin de 300 EURO).
De asemenea, este aproape obligatoriu să se achiziţioneze cel puţin o maşină de transport marfă, având în vedere faptul că aproape toţi concurenţii oferă şi această facilitate –transport gratuit la domiciliu. Preţul unei maşini utilizabile pentru transport mobilă începe de la aproximativ 4.000 EURO, în cazul în care este vorba despre o maşină nouă, de fabricaţie românească.

Pregătire şi calificare
În acest domeniu există o însemnată forţă de muncă, atât din punct de vedere numeric, cât şi calitativ. Industria de prelucrare a lemnului fiind una cu adânci tradiţii în România, există numeroşi specialişti, cu o experienţă deosebită în aceste meserii. În momentul de faţă, circa 100.000 de oameni îşi desfăşoară activitatea în fabricile de mobilă din ţara noastră.

Pentru început, pentru o fabrică mică, sunt suficienţi 2-3 salariaţi, dar pe măsura dezvoltării activităţii vor fi necesare noi angajări.

Cadrul legal
Nu există multe prevederi speciale care să restricţioneze această activitate. Trebuie obţinute autorizaţiile obligatorii pentru înfiinţarea oricărei societăţi comerciale (autorizatia de funcţionare din punct de vedere al prevenirii şi stingerii incendiilor, autorizarea sanitară, autorizarea funcţionării din punct de vedere sanitar veterinar, autorizarea din punct de vedere al protecţiei mediului şi autorizarea din punct de vedere al protecţiei muncii).
Mai trebuie repsectate prevederile Ordinului nr. 462 din 12 iulie 2001, privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru fabricarea mobilei din lemn, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 557 din 7 septembrie 2001 şi contractul colectiv de muncă unic nr. 546 din 7 martie 2002, la nivelul ramurii industriei lemnului (exploatarea şi prelucrarea primară
a lemnului, industria mobilei, a stratificatelor, a produselor din lemn şi alte activităţi) pe anul 2002-2003, publicat în Monitorul Oficial, Partea V nr. 5 din 19 martie 2002.

Dezvoltare fara imprumuturi

2010-05-13T20:32:00.002+03:00

Parteneriate strategice pentru dezvoltarea rapida a afacerii

I: Vreau sa imi dezvolt afacerea dar fara sa ma mai imprumut. Exista vreun mod de a creste vanzarile si profitul fara sa mai investesc si mai mult capital ?

R: Da. Practica parteneriatelor strategice. Aceste aliante va permit aceleasi rezultate si intr-o perioada scurta de timp ca in cazul unei infuzii de capital, evitand imprumuturile sau investitori din afara.

Doua sunt mai importante: de marketing si de produs.

In cazul parteneriatului de marketing, doua companii fac schimb de baza de date despre clienti. Veti castiga accesul la clientii altei companii, carora le veti pune la dispozitie produsele/serviciile voastre; in plus, veti castiga redevente sau dividende de profit din vanzarile partenerului catre clientii vostri, in timp ce partenerul ofera clientilor sai produsele/serviciile voastre. Veti vinde fara cheltuiele aditionale de productie, retele de distributie sau inventariere si depozitare. Partenerul poate negocia direct cu clientul vostru, fara a mai fi nevoie de intermedierea voastra. Tot ce va ramane de facut este colectarea
banilor si impartirea dividendelor intre voi si partener.

In cazul Internetului, rolurile partenerilor sunt precis regulate. Parteneriatele de marketing sunt facilitate de simpla creare a unei legaturi intre siturile partenerilor. Clientii unui partener pot ajunge la celalalt printr-o apasare de buton si vice versa. Parteneriatele de produs apar si sunt activate cand clientii vostri merg si cumpara produse/servicii de pe situl partenerului si cand clientii lor vin si cumpara pe situl vostru.

Parteneriatul ideal este cel intre firme cu produse/servicii complementare. Daca voi comercializati echipament sportiv, va puteti asocia cu un vanzator de imbracaminte sport, ca mod de a oferi clientilor vostri hainele lor in timp ce ei ofera alor lor echipamentele voastre.

Inainte de a va asocia, trebuie sa cercetati si analizati pentru a determina increderea, capacitatile si reputatia oricarui potential partener. Referintele de la un client sau furnizor sunt surse de informatii la care puteti avea acces, alaturi de orice informatie financiara. Parteneriatele benefice pe care le are deja incheiate. Asigurati-va ca, inainte de intrarea in parteneriat, primiti copii semnate a oricarui acord de confidentialitate si non concurenta, contracte existente. Aceasta presupune obtinerea de documente legale, protejarea unor
valori precum secretele comerciale ale partenerului, reputatia si mai ales relatiile
cu clientii sai.

Inainte de finalizarea contractului, testati fesabilitatea parteneriatului cu oricare dintre potentialii parteneri. Dupa aflarea rezultatelor, puteti clarifica termenii si conditiile contractului si sa semnati toate actele legale si intelegeri operative.

Parteneriatul trebuie sa aduca beneficii tuturor membrilor pentru a stimula si intretine un nivel ridicat de interes si cooperare fructuoasa de-a lungul perioadei contractului.

Mmm… ficat de gasca si rata pe varza... Simte gustul unei afaceri de succes!

2010-05-09T21:39:00.000+03:00

Cresterea ratelor si a gastelor, a palmipedelor asa cum sunt ele denumite genetic, este o indeletnicire cu vechime care in ultimii ani a devenit din ce in ce mai profitabila, datorita concurentei reduse la nivel national si a cererii mari pentru produsele specifice.

Carne, ficat, oua, pene si puf inseamna bani. 1kg de ficat gras costa cat cel putin 10 Kg de carne de pasare. Penajul este si el valoros, iar ratele si gastele se pot jumuli de 2-3 ori pe an, in urma fiecarei jumuliri rezultand 80-120 g de puf si fulgi/pasare.

Ratele si gastele se hranesc cu iarba verde, direct din pasunat. Deci, o simpla pasune si un hambar (mai ales pentru iarna) va sunt suficiente pentru a incepe afacerea.

8 argumente pentru demararea unei afaceri cu rate si gaste:

1. Concurenta foarte mica. Ati vazut in ultima vreme pe piata ficat gras si carne de rata si de gasca? Daca da, probabil in foarte putine locuri, asta pentru ca in prezent, in tara noastra industria ficatului gras se afla in stadiu incipient desi dispunem de toate conditiile de a produce si a comercializa in mod eficient ficat gras de rata si gasca, atat pentru consum intern, cat si pentru export, unde cererea este in continua crestere.
2. Posibilitate de dezvoltare rapida. Puteti deveni cu usurinta principalul furnizor de rate si gaste, inclusiv de boboci pentru o intreaga zona de consum.
3. Profit consistent. Mai ales pentru produsele derivate. Ficatul de gasca si penele de rate sau de gasca se vand la un pret foarte bun.
4. Derulare rapida. Ratele si gastele se dezvolta repede si au o viata comerciala indelungata.
5. Multiple posibilitati de valorificare. Ficatul, carnea, ouale, penele, puful si chiar bobocii - toate aceste produse sunt cerute de piata de consum.
6. Gastele se cresc cel mai usor si mai repede si au cea mai mare greutate corporala si cea mai lunga viata comerciala.
7. Investitia initiala este redusa si poate fi suportata, in proportie de 80% din fonduri UE.
8. Nu necesita amenajari deosebite. Sunt rezistente la frig si la boli. Se cresc usor iar ingrijirea lor nu va consuma prea mult timp. Pot fi chiar lasate libere, pe pasuni, de aceea consuma putine concentrate.
9. Se adapteaza foarte bine la conditiile climaterice din Romania.

Buget initial
Investitia initiala este in functie de efectivul de capete pentru care va hotarati sa demarati afacerea. Puteti porni cu un efectiv mai mic si sa dezvoltati afacerea an de an, investind o parte din profitul obtinut. Pentru a porni aceasta afacere, este nevoie de:

Un real avantaj al acestei afaceri il reprezinta posibilitatea abordarii gradate a activitatii, plecand de la o faza experimentala de 20-50 de indivizi care acopera nevoile familiale, trecand printr-o faza intermediara (ca activitate auxiliara) cu 100-150 de indivizi, inainte de un nivel industrial de peste 10.000 de pasari. Astfel capitalul initial poate varia intre 1000 de lei (in cazul in care exista deja spatiul necesar) si 15.000 de euro pentru o ferma cu peste 10.000 de pasari.

- achizitionarea materialului biologic
- incubator, deoarece este mult mai rentabil sa achizitionati oua si sa obtineti bobocii in propriul incubator
- o hala modulara care sa va permita extinderea in viitor
- hrana, furaje combinate, pentru pornire
- alte mijloace fixe si obiecte de inventar, pentru buna desfasurare a activitatii

Daca optati pentru o mica ferma, investitia initiala este modesta. Ratele si gastele nu sunt pretentioase si sunt mai rezistente la frig decat alte pasari, de aceea amenajarea spatiului este ieftina. Consuma concentrate putine si necesita mai putine vaccinari. Au imunitate la o serie de boli ce afecteaza alte pasari. Practic, puteti incepe afacerea cu doar 600 de euro.

Pentru a infiinta o ferma de dimensiuni mai mari, desi investitia initiala poate parea semnificativa, este important faptul ca se poate acoperi in proportie de pana la 80 % din fonduri nerambursabile acordate de Uniunea Europeana. Pentru un efectiv de 500 de capete, investitia initiala se ridica la 9.000 de euro, incluzand constructia halei modulare care sa permita dezvoltarea afacerii pe viitor pana la o capacitate de 10.000 de capete, cat si un incubator cu o capacitate de 6.000 de oua, optional, care reprezinta cheia afacerii. Important! Aceasta afacere beneficiaza si de subventii in agricultura, acordate de statul roman.

Profitabilitatea afacerii
Ratele si gastele pot fi crescute pentru carne, oua, ficat sau pene. In functie de rasa pe care o alegeti si de numarul de pasari, profitul difera. Iata un exemplu de calcul al profitului: la 200 de gaste crescute pentru ficat (rasa Toulouse si rasa cenusie de Landes), fiecare gasca va produce in medie 800 gr. de ficat. 1 kg de ficat de gasca costa aproximativ 70 de lei noi. Deci pe an, 200 gaste x 0.8 kg ficat x 70 RON =11.200 RON, ceea ce inseamna peste 2.600 de euro/an!!! Acum adaugati profitul obtinut din carne, din oua, din pene, puf si din vanzarea bobocilor!

Retineti ca, indiferent de rasa pe care o alegeti, atat ratele cat si gastele se inmultesc repede. In fiecare an o rata va poate aduce 80 -100 de boboci, in timp ce o gasca 25 – 45 de boboci.

La un efectiv de 500 de capete, profitul poate ajunge la peste 15.000 de euro/an. Nu mai asteptati! Asociati-va cu ratele si gastele si demarati o super-afacere profitabila!

Oportunitatea unei afaceri cu profit garantat
Pentru succesul acestei afaceri este necesar sa-i acordati timp si, cel mai important, sa detineti un bogat bagaj de cunostinte in domeniu, pe care lucrarea in format electronic “Cresterea ratelor si a gastelor” vi-l pune la dispozitie pentru a infiinta o crescatorie profitabila de palmipede.

Lucrarea va ofera cele mai utile sfaturi si informatii necesare cu privire la:

- anatomia si fiziologia ratelor si a gastelor
- rasele si hibrizii cu cele mai bune rezultate
- incubatia si producerea bobocilor
- alimentatia palmipedelor
- tehnologia de crestere pentru carne, pentru ficat gras, pentru productia de oua
- valorificarea carnii, a ficatului gras, a pufului si a penelor
- igiena si patologia palmipedelor
- planul de afaceri cu ajutorul caruia puteti obtine finantare nerambursabila din fondurile Uniunii Europene
- legislatia specifica privind cresterea ratelor si a gastelor. Normele sanitar-veterinare ce trebuie respectate, legile in baza carora va desfasurati activitatea.
- adresele utile desfasurarii acestei afaceri: descoperiti coordonatele de contact ale catorva firme care asigura materialul biologic si preluarea animalelor

„Cresterea ratelor si a gastelor” este un ghid practic, usor de inteles si de utilizat, cu o structura dinamica, ce contine informatii, atentionari, sfaturi si exemple de actiune care va indruma pas cu pas catre profitul obtinut din cresterea ratelor si a gastelor. Autorii acestui ghid sunt o echipa de specialisti in cresterea palmidelor, experti contabili si avocati cu peste 10 ani de experienta pe piata de afaceri.

“Am inceput acum 2 luni cu 250 de gaste si vad ca deocamdata merge bine, n-avem probleme. Si cu ajutorul lui Dumnezeu si al dvs. sper sa ne mearga la fel de bine si in continuare. Lucrarea este foarte buna. Sunt multumit ca in ea gasesc tot ce-mi trebuie despre pasari si despre investitie, vanzare si in general despre intreaga afacere.” (Schimbeschi Nicolae Mirel, mic intreprinzator)

Aveti asigurate toate instrumentele necesare
Foarte multi renunta sa-si porneasca o afacere pe cont propriu de teama greutatilor inceputului. Lucrarea in format electronic „Cresterea ratelor si a gastelor” este un ghid complex care va pune la dispozitie, pe langa informatiile de care aveti nevoie pentru demararea afacerii si un cadou in format electronic extrem de util pentru activitatea dvs., “Primele 100 de zile ale unui intreprinzator de succes” si gratuit cate un abonament la publicatiile electronice: Revista Omului de Afaceri, Newsletter Idei de Afaceri, Newsletter Afaceri la cheie, care va tin permanent racordati la pulsul mediului de afaceri din Romania.

Porniti acum afacerea visata evitand greselile inerente inceputului!

Setul de instrumente “Primele 100 de zile ale unui intreprinzator de succes” contine informatii utile despre:

Afaceri la cheie cu arbusti - Constituirea si functionarea firmei
4care este cea mai avantajoasa forma juridica pentru dvs. 4care sunt actele necesare constituirii 4la ce tarife de infiintare trebuie sa va asteptati

Afaceri la cheie cu arbusti - Sediul firmei
4cum sa va alegeti cel mau bun sediu 4ce echipamente va sunt necesare la inceputul afacerii

Afaceri la cheie cu arbusti - Initiere in contabilitate si fiscalitate
4care sunt documentele contabile, cum se intocmesc si care este circuitul lor 4cum trebuie sa organizeze si sa conduca contabilitatea o asociatie familiala, o persoana fizica sau o societate

Afaceri la cheie cu arbusti - Personalul firmei
4cum sa va construiti relatii solide cu angajatii dvs. 4cum sa va platiti salariatii 4cum sa incheiati contracte de munca avantajoase pentru dvs.

Afaceri la cheie cu arbusti - Relatia cu banca
4cum sa va alegeti banca 4cum sa obtineti un credit 4norme si proceduri bancare

Afaceri la cheie cu arbusti - Marketingul afacerii
4cum sa intocmiti rapid un plan de marketing de succes 4care sunt cei mai buni clienti ai dvs. 4cum sa va vindeti produsele sau serviciile cu minimum de efort si maximum de profit

Afaceri la cheie cu arbusti - Asigurarea afacerii
4de ce este necesar sa va asigurati afacerea 4ce tipuri de asigurari puteti incheia 4care este procedura de asigurare

Te-ai saturat sa muncesti pentru altii? Este timpul sa fii propriul patron. Intra in afaceri cu ciuperci!

2010-05-09T21:37:00.000+03:00

Stiai ca ciupercile Champignon sunt printre putinele ciuperci care pot fi consumate crude, fara sa produca probleme de digestie?

Ai o pivnita sau o constructie mai veche pe care nu o mai folosesti si vrei sa o valorifici? Te-ai gandit vreodata ca este mediul propice pentru o ciupercarie?

Afla cum sa incepi cu succes aceasta afacere. Iti oferim sansa de a vedea cu ochii tai cum se deruleaza afacerea, cum se cultiva, cum se ingrijesc si cum se recolteaza ciupercile. Pas cu pas.

Iata cateva dintre beneficiile pe care ti le aduce cultivarea de ciuperci Champignon:

- cererea de ciuperci pe piata este foarte mare si nu este acoperita de oferta

- ciupercile sunt foarte gustoase si recomandate de medici in afectiuni ca anemie si diabet. De asemenea, sunt de mare ajutor atat pentru supraponderali cat si pentru vegetarieni.

- ciupercile nu sunt pretentioase ca spatiu si nu necesita suprafete mari de teren agricol

- pot fi cultivate in diverse spatii: pivnite, magazii, constructii mai vechi, grajduri, etc.

- substratul de cultura se obtine usor din produse si reziduuri vegetale si animale

- substratul uzat poate fi reutilizat dupa folosire; el nu se arunca

- pentru demararea afacerii poti beneficia de fonduri nerambursabile de la UE

- se obtine profit aproape imediat de la demararea afacerii – in cateva saptamani

Inca iti mai bati capul cu intrebari despre constituirea si functionarea firmei, sediul firmei, personalul firmei? Poti sta linistit: iti oferim raspunsul la toate acestea, plus initiere in contabilitate si fiscalitate, relatia cu banca, marketingul si asigurarea afacerii.

“Dupa 23 – 24 zile de la acoperirea straturilor cu turba, incepe recoltarea ciupercilor Se culeg intai ciupercile mari, astfel incat sa se rareasca straturile. Dar altele vin in loc foarte rapid, astfel ca a doua zi aproape ca nici nu se cunoaste ca s-a facut o prima recoltare in ajun. ” spune Cozmin Oprea. El are o afacere prospera cu ciuperci Champignon, inceputa acum cativa ani si pe viitor vrea sa se extinda.

Unde ne angajam in 2010

2010-04-26T23:37:00.000+03:00

Analiza SWOT a carierei

2010-04-26T23:30:00.002+03:00

Un instrument des utilizat în procesele de planificare strategică poate fi folosit şi în planificarea carierei. Analiza SWOT se axează pe realitatea internă şi externă, examinând părţile tari şi slabe în cadrul mediului intern, precum şi oportunităţile şi temerile legate de mediul extern.

A. Analiza internă
- Puncte tari (Strengths)
- Puncte slabe (Weaknesses)
B. Analiza externă
- Oportunităţi (Opportunities)
- Riscuri (Threats)

Pentru a vă construi propria analiză SWOT în scopul utilizării sale în planificarea carierei, trebuie să începeţi prin a examina situaţia curentă. Care vă sunt părţile tari şi cum vă puteţi maximiza rezultatele obţinute pe baza lor, care vă sunt părţile slabe şi cum vă puteţi minimaliza riscul ca acestea să vă împiedice în cariera dumneavoastră? Care sunt principalele oportunităţi şi temeri în domeniul pe care v-aţi axat?
Un model de analiză SWOT pentru individ este prezentat în tabelul următor:

I
N
T
E
R
N Părţi Tari
Aspecte pozitive interioare care pot fi controlate şi pe care le puteţi folosi în planificarea carierei:
Experienţa profesională
Educaţia, cumulând-o pe cea academică cu cea dobândită „on-the-job” şi prin programe de trening
Cunoştinţe solide în domeniul în care activezi
Aşa-numitele abilităţi transferabile (comunicare, lucru în echipă, leadership, etc.)
Caracteristici personale (etica profesională, auto-disciplina, rezistenţa la stres, lucru în condiţii de presiune, creativitate, optimism, energie)
Contactele personale/reţeaua de prieteni-cunoştinţe
Implicarea sau interacţiunea cu diverse grupuri sau asociaţii profesionale Părţi Slabe
Aspecte negative interioare, controlate, pe care aveţi intenţia de a le îmbunătăţi:
Lipsa experienţei profesionale
Lipsa educaţiei academice, orientată greşit în momentul alegerii (s-o numim „facultatea degeaba”) sau lipsa educaţiei specifice domeniului de activitate
Lipsa obiectivelor personale, a auto-cunoaşterii
Abilităţi personale scăzute (leadership, inter-relaţionare, comunicare, lucru în echipă)
Abilităţi scăzute de „vânare” de posturi sau locuri de muncă
Caracteristici personale negative (nivel scăzut al eticii profesionale, lipsa disciplinei, a motivaţiei, poor work ethic, lack of discipline, lack of motivation, indecizie, timiditate, emotivitate.
E
X
T
E
R
N Oportunităţi
Condiţii externe pozitive, incontrolabile, dar pe care le puteţi folosi în propriul avantaj:
Tendinţe pozitive în domeniu, ce vor duce la crearea de noi locuri de muncă sau posturi (creştere la nivel local/regional/naţional, globalizare, progres tehnologic)
Oportunităţi ce pot fi create prin creşterea nivelului educaţiei
Domeniul în care lucraţi are o dinamică ce necesită în mod special abilităţi şi cunoştinţe similare cu ale dumneavoastră
Schimbări geo-politice, polarizări economice
Extinderea/creşterea calitativă a reţelei inter – personale din care faceţi parte.

Temeri
Condiţii externe pozitive, incontrolabile, dar al căror efect îl poţi prevedea/evita:
Tendinţe negative în domeniu, ce vor duce la diminuarea locurilor de muncă
Concurenţa absolvenţilor/colegilor de facultate
Concurenţi cu experienţă, abilităţi şi cunoştinţe superioare
Concurenţi cu abilităţi de prezentare la interviuri superioare
Concurenţi cu CV-uril mai ample şi impresionante
Obstacole întâlnite de-a lungul carierei (lipsa oportunităţilor, a educaţiei potrivite, chiar a şansei)
Posibilităţi reduse de avansare în domeniu, concurenţa fiind acerbă
Posibilităţi reduse de dezvoltare în domeniu, astfel încât scade „atractivitatea” din partea pieţei şi scade de asemenea gradul de solicitare pentru recrutări
Aveţi cunoştinţe şi abilităţi ce nu mai sunt necesare pieţei
Companiile nu intenţionează creşterea numărului de angajaţi.

Pentru a vă putea identifica părţile tari şi slabe, precum a identifica şi evalua oportunităţile şi temerile legale de mediul extern, este necesară o analiză atentă şi responsabilă, orientată atât spre interior cât şi spre exterior.
Punctele tari
Definiţi-vă propria percepţie asupra acestora. Totodată, puneţi-vă în postura unui potenţial angajator şi apreciaţi-vă, cât mai obiectiv posibil. Evitaţi falsa modestie, dar fiţi sincer şi realist în ceea ce vă priveşte. Nu v-ar ajuta cu nimic să vă minţiţi. S-ar putea să aveţi surprize. Neplăcute, de regulă.
Începeţi prin a construi o listă de cuvinte ce vă caracterizează – acestea vă vor conduce la multe din caracteristicile ce constituie părţi tari. Una din cele mai solide părţi este reprezentată de ceea ce vă place să faceţi, ca experienţă de muncă. A vă urma dorinţele poate fi o componentă majoră a carierelor Dumneavoastră, îmbinând câştigarea existenţei cu plăcerea lucrului. Unele persoane au clar, încă de la începutul carierei, locul în care vor să ajungă şi domeniul ales. Pentru altele, adunarea cu răbdare a cunoştinţelor, abilităţilor şi experienţelor utile, orientate spre un scop precis, are izvorul într-un proces elaborat, conştient şi responsabil.

Părţile slabe
Începeţi prin a fi sinceri cu voi.
Este, poate, prima şi cea mai importantă lecţie ce trebuie învăţată atunci când vorbim despre dezvoltare personală, responsabilizare, planificarea carierei.
În aprecierea acestor părţi slabe, gândiţi-vă ce ar considera un potenţial angajator că ar trebui îmbunătăţit în ceea ce vă priveşte.
Fiinţe umane, subiective prin natură, ne este tuturor relativ dificil să ne identificăm părţile slabe. Ne place să câştigăm, ne visam cu toţii campioni, drept pentru care o incursiune în „forţa negativă” din noi ne provoacă cel puţin anumite reţineri.
Însă, acest demers este crucial, întrucât ne ajută să identificăm zonele în care sunt necesare ameliorări. Dacă identificaţi o abilitate despre care ştiţi că este importantă pentru domeniul ales, dar pe care n-o aveţi sau este la un nivel scăzut, este deja un pas înainte. Ştiţi unde sunteţi şi ce aveţi de făcut. În acest sens, evaluări ale performanţelor anterioare, chiar şi aprecieri formale sau informale din cercul personal sau profesional sunt surse notabile de feed-back.

Oportunităţi şi temeri
Cuvântul de ordine aici este informaţia.
Este necesar să aveţi tot timpul canalele de comunicare deschise, să selectaţi şi să utilizaţi informaţiile pe care le primiţi. De la statistici la ştiri de ultimă oră, de la zvonuri la informaţii verificate, mediul în care trăim este extrem de comunicant.
Aveţi grijă ce mesaje transmiteţi în acest mediu. O imaginea unui om de succes, profesionist, deopotrivă responsabil şi sociabil, prietenos, vă ajută tot timpul.
Am învăţat ceva despre lumea în care trăim: că este cumplit de mică. Traiectoriile personale se intersectează, prieteniile/alianţele se fac şi desfac, binele se poate întoarce sau nu. Dar este necesar ca întotdeauna să fiţi „în piaţă” şi cu reţeaua la îndemână. Pentru a parafraze un cunoscut slogan, „cunoscătorii ştiu de ce”.

Afacere - Agentie imobiliara

2010-03-21T23:46:00.000+02:00

Piaţa
În oraşele mari, piaţa imobiliară este extrem de bine reprezentată, deşi este una tânără, începuturile sale datând din 1994 -1995.
În prezent, pe piaţă se regăsesc două categorii principale de operatori:
firme de renume, cunoscute (un număr relativ redus) – reprezentând fie sucursale ale unor companii străine, fie locale - cu cifre de afaceri anuale de sute de mii de dolari, care acoperă un segment semnificativ de clienţi (în special din mediul de afaceri – companii multinaţionale);
firme/agenţii de dimseniuni medii şi mici (un număr extrem de mare), care îşi dispută cota de piaţă rămasă – în special orientate către o piaţă de “cartier”.
De curând s-a introdus taxa pe valoarea adaugată pentru construcţiile noi, măsură care a dus la o oarecare confuzie pe piaţa imobiliară.

Clienţii
În funcţie de dimensiuni şi reputaţie, agenţiile imobiliare se adresează unor segmente diferite de clienţi:
- Cele mari îşi împart o piaţă în care principalii clienţi sunt: firmele multinaţionale, băncile sau persoanele fizice cu venituri foarte mari. Această piaţă este în creştere începând din anul 2000, datorită creşterii investiţiilor în economie.
- Cele medii şi mici luptă pentru o cotă cât mai bună în cadrul segmentului de piaţă reprezentat de firmele mici şi mijlocii şi de persoanele fizice. Această piaţă are o evoluţie oscilantă, în funcţie de zone, iar previziunile pentru viitor prevăd o tendinţă ascendentă a cererii, mai ales în contextul dezvoltării lanţurilor de supermarketuri, mall-uri şi hypermarketuri, care atrag după sine o frenezie deosebită a pieţei imobiliare.

Concurenţa
O agenţie imobiliară nou-înfiinţată nu are posibilitatea de a concura cu marile forţe în domeniu, pe proiecte de mare anvergură. De aceea competitorii vor fi firmele mici, vizând segmentul de clienţi descris mai sus.
Pentru a avea succes într-o afacere nouă pe această piaţă, trebuie luate în considerare aspecte legate de diversificarea ofertei faţă de concurenţă – tocmai de aceea, firmele de dimensiuni relativ mici au început să ofere produse integrate (de la tranzacţia imobiliară propriu-zisă până la asistenţa necesară la perfectarea tuturor documentelor aferente unei tranzacţii). Cu cât o firmă de dimensiune mică este capabilă să ofere asistenţă în toate etapele derulării unei tranzacţii (Administraţie Financiară, Cadastru, Notariat etc.), cu atât şansele acesteia de a câştiga teren în faţa concurenţei cresc.
Marile companii în domeniul imobiliar oferă, pe lângă aceste facilităţi, numeroase alte servicii, dintre care putem enumera: studii de fezabilitate, măsurători topo, expertize tehnice, consultanţă imobiliară, realizarea de construcţii şi amenajări interioare.

Promovarea
Promovarea serviciilor imobiliare constă în principal în anunţuri inserate în ziarele centrale/locale, în reviste sau în broşurile adresate oamenilor de afaceri (de genul celor distribuite gratuit în aeroporturi sau hoteluri), alte apariţii în presa scrisă.

De multe ori însă, în România “publicitatea” în sfera intermedierilor imobiliare – în special în cazul agenţiilor relativ mici – se rezumă la “fluturaşii” răspândiţi în cutiile poştale, pe stâlpi sau pe panourile publicitare. O astfel de promovare are avantajul că este foarte ieftină, dar pe de altă parte are un efect restrâns şi de multe ori creează o anumită reticenţă în rândul multora dintre “destinatari”.

Costurile de început
Costurile de start pentru o afacere imobiliară sunt extrem de reduse.
Activitatea poate fi desfăşurată de acasă, cumpărarea sau închirierea unui spaţiu pentru a fi folosit drept sediu fiind opţională.
Costurile se rezumă practic la realizarea materialelor promoţionale specifice procesului intermedierii imobiliare - foarte ieftine în prima fază – şi la achiziţionarea echipamentelor de birou necesare (telefon, fax, computer, imprimantă, copiator).
Se estimează că, pentru a începe o asemenea afacere, ar fi suficientă o sumă de aproximativ 2000 – 3000 EURO, incluzând aici costurile de înfiinţare a societăţii.

Pregătire şi calificare
Desfăşurarea activităţii profesionale de intermediere imobiliară, respectiv obţinerea calităţii de agent imobiliar, se poate realiza în două situaţii:
Dacă la data intrării în vigoare a Ordonanţei de Guvern (anul 2000) îşi desfăşura activitatea în domeniul intermedierilor imobiliare, face dovada acestui lucru, depune cerere de înscriere în Registrul Agenţilor Imobiliari, respectiv în UNAI (Uniunea Naţională a Agenţilor Imobiliari), şi trebuie îndeplinite condiţiile impuse de Ordonanţa de Guvern cât şi promovarea examenului de atestare în maximum un an;
Dacă dobândeşte calitatea de agent imobiliar în urma unor cursuri şi după promovarea examenului de atestare profesională, în situaţia în care la data intrării în vigoare a Ordonanţei de Guvern nu îşi desfăşura activitatea în domeniul afacerilor imobiliare sau nu poate face această dovadă, sau nu depune cerere de înscriere în termen de trei luni de la data de 26.02.2000.

Cursuri pentru agenţi sunt organizate şi de unele agenţii imobiliare importante, sau de agenţii specializate în formare profesională, eventual împreună cu autorităţile locale, şi vizează aspecte cum sunt arhitectura, urbanism, tehnici de vânzare etc. La încheierea acestor cursuri se acordă diverse diplome sau certificate.
Există şi unele facultăţi (chiar în cadrul Academiei de Studii Economice) în care se organizează cursuri de agenţi imobiliari, recunoscute de Ministerul Învăţământului.

Calităţile absolut obligatorii pe care trebuie să le aibă un agent imobiliar de succes sunt: cunoaşterea foarte bună a zonei pe care o acoperă, cunoaşterea psihologiei vânzătorului şi a cumpărătorului, puterea de convingere, perseverenţa, promptitudinea.

Cadrul legal
Pentru a avea dreptul legal de a intermedia tranzacţii în domeniul imobiliar, o agenţie trebuie să deţină licenţa de funcţionare eliberată de UNAI.

Afacere Agroturizm

2010-03-21T23:44:00.002+02:00

Piaţa
Cu toate că turismul intern şi internaţional al României înregistrează o accentuată tendinţă descendentă (în special datorită scăderii puterii de cumpărare a populaţiei, pe de o parte, şi a diminuării interesului vizitatorilor străini, pe de altă parte), turismul rural a luat o amploare deosebită în România după 1990 şi în special în ultimii ani.
Această situaţie se datorează în mare măsură involuţiei sistemului hotelier clasic, uzurii morale a dotărilor şi echipamentelor, preţurilor mari practicate şi serviciilor necorespunzătoare. Prin urmare, agroturismul a apărut ca o alternativă viabilă, către care s-au îndreptat tot mai mulţi turişti.
Pe teritoriul ţării există o mare varietate de spaţii de cazare, începând cu cele de dimensiuni reduse (pentru 2-3 persoane) până la cele care pot găzdui peste 100 persoane. Majoritatea unităţilor de turism rural oferă un pachet de servicii – cazare şi masă, aceasta din urmă sub formă de demipensiune sau pensiune completă. În proporţii mai mari sau mai mici, unele pensiuni oferă şi o serie de servicii suplimentare: telefon, televizor, băi sau duşuri, maşină de spălat, terenuri de sport, închirierea de materiale recreativ–sportive etc.
Aceste pensiuni se întind, cu mici excepţii, pe tot teritoriul ţării, având o densitate mai mare sau mai mică in funcţie de frumuseţea zonei, de condiţiile existente, de posibilităţile financiare şi de implicarea autorităţilor centrale şi locale în dezvoltarea zonală.
Conform Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural din România (ANTREC), în ţara noastră există în prezent peste 2.500 de pensiuni omologate, însumând peste 7.500 de camere, dar numărul total al spaţiilor de cazare rurale este mult mai mare, având în vedere că numai o parte dintre unităţile existente sunt membre ale acestei asociaţii.
Potrivit unui raport al Ministerul Turismului, în ultimele 18 luni au fost inaugurate aproximativ 70 de pensiuni agroturistice, beneficiind de dotări la standarde înalte, care au însumat o investiţie totală de 10 milioane USD.

Clienţii
Turismul rural se adresează deopotrivă clienţilor români şi străini.
Segmentul care apelează cel mai des la acest gen de servicii este cel al persoanelor de vârsta a doua şi, într-o mai mică măsură, de vârsta a treia. Aceştia preferă liniştea unei astfel de pensiuni zgomotului şi agitaţiei staţiunilor aglomerate de pe litoral sau de pe Valea Prahovei, de exemplu. Nu trebuie neglijaţi nici tinerii, dar ponderea acestora este mai redusă, tocmai datorită preferinţei acestora pentru mare sau munte, pentru locurile pline de agitaţie.
Turiştii străini care apelează cel mai des la agroturism sunt cei interesaţi în a cunoaşte istoria şi tradiţiile României, prin vizitarea unor zone pitoreşti, de o frumuseţe aparte, care pastrează obiceiuri străvechi legate de: arhitectura caselor, port, meşteşuguri tradiţionale, specialităţi gastronomice.
Din punct de vedere financiar, cei care apelează la aceste servicii se încadrează în categoria celor cu posibilităţi materiale medii şi mici, ţinând cont de faptul că turismul rural solicită mai puţini bani faţă de cazarea în sistemul hotelier. Nu trebuie exclusă în totalitate nici categoria turiştilor cu venituri superioare, care preferă agroturismul din curiozitate sau pentru odihnă.

Concurenţa
Serviciile de agroturism au luat o amploare deosebită, fiind prezente azi pe aproape tot cuprinsul ţării. Zonele în care există cea mai mare densitate a acestor unităţi sunt: Alba (Albac, Arieşeni, Garda, Remetea); Argeş (Rucăr, Brădet); Bistriţa (Prundu Bîrgăului, Lunca Ilvei, Susenii Bîrgăului); Braşov (Moeciu de Sus, Moeciu de Jos, Moeciu Cheia, Bran, Predeluţ, Simon, Moeciu, Poarta, Bran Poarta, Poiana Mărului); Cluj (Sâncraiu, Belis, Bologa, Poieni, Ciucea); Harghita (Praid); Constanţa (2 Mai, Costineşti); Hunedoara (Haţeg, Clopotiva); Maramureş (Săliştea de Sus, Botiza, Rozavlea Sieu); Mehedinţi (Ponoarele, Dubova); Neamţ (Durău, Agapia); Prahova (Buşteni, Poiana Ţapului); Satu Mare (Girda de Sus, Bixad); Sibiu (Gura Rîului, Sibiel, Cartişoara); Suceava (Panaci); Tulcea (Crişan, Sîntu Gheorghe); Vâlcea (Băile Govora, Horezu, Voineasa, Vaideeni); Vrancea (Soveja, Lepşsa, Vidra, Tulnici).
După cum se poate observa, majoritatea judeţelor cu potenţial turistic sunt bine reprezentate la acest capitol. Există însă suficiente resurse neexploatate, având în vedere posibilităţile uriaşe pe care le oferă teritoriul României prin varietatea reliefului şi prin pitorescul naturii. Acest lucru nu înseamnă nici că zonele listate mai sus sunt “închise”, numai că deschiderea unei noi unităţi de turism rural în regiunile respective este mai dificilă, necesitând servicii de o calitate ireproşabilă, cât şi preţuri care să poată învinge concurenţa deosebit de puternică.

Faţă de competiţia directă cu unităţile de acelaşi profil, mai trebuie avută în vedere şi concurenţa indirectă cu alte forme organizate de turism din zona geografică respectivă, care poate duce la mărirea sau diminuarea cotei de piaţă a turismului rural.
În ultimul an, a avut loc un amplu proces de privatizare a unităţilor turistice, dintre care se remarcă trecerea în proprietate privată a multor hoteluri de pe litoral. Acestea au fost achiziţionate de firme private sau oameni de afaceri, care vor începe cât de curând ample programe de investiţii. În funcţie de efectele tuturor acestor evenimente recente, raporturile de forţe în turism se pot modifica într-un sens sau altul.

Promovarea
O importantă metodă de promovare a turismului rural este însăşi calitatea serviciilor oferite, care determină satisfacţia turiştilor, ceea ce îi poate transforma în clienţi fideli. Mai mult, ei pot recomanda pensiunea la care s-au simţit bine altor persoane şi, prin această reclamă verbală, gradul de ocupare poate creşte considerabil.
Desigur, existenţa unui site pe Internet care să atragă atenţia asupra existenţei pensiunii şi să popularizeze oferta acesteia este întotdeauna binevenită. Mai puţin eficintă se dovedeşte o promovare costisitoare (presă scrisă, radio, TV), care de cele mai multe ori nu îşi justifică prin sporul de eficienţă costurile foarte ridicate. Excepţie fac revistele sau emisiunile care au ca subiect călătoriile, turismul etc.

Costurile de început
Majoritatea celor care pornesc o afacere în domeniul agroturismului sunt cei care îşi transformă propria locuinţă în pensiune. Deci costurile fazei de debut ar include acele cheltuieli determinate de mărirea suprafeţei casei, crearea unor condiţii civilizate de cazare sau extinderea facilităţilor existente, amenajarea camerelor şi anexelor, alte îmbunătăţiri (dotări grupuri sanitare, sistem de încălzire etc.).

Faţă de alte domenii de activitate, putem aprecia costurile demarării unei afaceri în turismul rural ca fiind reduse, mai cu seamă având în vedere posibilitatea realizării unora sau tuturor acestor lucrări cu forţe proprii sau cu mână de lucru locală, foarte ieftină.
Pregătire şi calificare
În cadrul serviciilor turistice în general şi în situaţia turismului rural în particular, există două mari categorii de elemente care determină succesul sau eşecul afacerii: pe de o parte dotările (construcţia, finisările, echipamentele, mobilierul etc.), iar pe de altă parte calităţile personalului (amabilitate, politeţe, discreţie, disponibilitate).
Acestea din urmă sunt elementele pe care trebuie insistat, deoarece nu costă (sau costă infinit mai puţin decât dotările ultrasofisticate) şi de multe ori au rolul decisiv în mulţumirea sau insatisfacţia turistului.

Afacere - Salon de tatuaje

2010-03-14T13:05:00.000+02:00

De ce tatuaje? „Contactul meu cu domeniul tatuajelor s-a produs din intamplare”, spune Virgil Iordan, unul dintre pionierii acestei afaceri in Romania.

„In 1991 am plecat in Elvetia, unde mi-am gasit de lucru la o firma specializata pe gradinarit, iar locuinta care mi-a fost pusa la dispozitie de aceasta firma s-a nimerit sa fie langa un cabinet de tatuaje.

Prima data m-am dus acolo din curiozitate, sa vad cam ce presupune o asemenea activitate, si n-am rezistat tentatiei de a-mi comanda un tatuaj (unul foarte mic, pentru ca preturile erau destul de piperate). Apoi, incet-incet, m-am imprietenit cu unul dintre asociati.

Acesta a remarcat, cred, interesul meu pentru tatuaje, asa ca la un moment dat mi-a propus sa fac, timp de trei ani, o scoala in domeniu, urmand sa primesc la sfarsit o diploma de atestare ca tattoo maker. Suma ceruta avea toate sansele sa ma descurajeze – 22.000 de franci elvetieni, adica vreo 17.000 $ – , dar am acceptat pana la urma, deoarece banii puteau fi platiti in rate, pe parcursul celor trei ani.

Pregatirea a fost de la A la Z, incepand cu istoria tatuajului si terminand cu lucruri de finete, care caracterizeaza fiecare stil. Sunt „n” stiluri (bizar, primitiv, tribal, inspirate din Africa sau Polinezia, modern, haios, desen animat etc.) care pot fi executate in 200 de nuante de culori. Pe piele se poate pune orice, de la un punct pana la „Cina cea de taina”.

Unele stiluri sunt insa mai greu de aprofundat, iar rezultatele pot sa nu atinga nivelul dorit, pentru ca situatia este ca in orice domeniu al artei – exista artisti mai buni sau mai slabuti. Elementele de baza ale executiei de tatuaje se invata repede, dar ca sa te definesti ca artist iti trebuie 10-15 ani.”
plante medicinale

Demararea afacerii cu tatuaje. „Scoala urmata in Elvetia a fost mai mult un capriciu, dovada faptul ca imediat ce m-am intors in tara m-am apucat de o afacere cu textile. Credeam ca imaginea pe care o au romanii despre tatuaje este cea data de tatuajele facute prin puscarii, ca urmar m-am gandit ca tatuajul este privit aici ca un stigmat.

Dar toti prietenii mei aerau de alta parere: «In Romania sunt oameni care vor sa se tatueze, de ce nu deschizi un cabinet?», asa ca mi-am luat inima in dinti si m-am apucat de treaba.

Primul pas a fost sa comand aparatura din S.U.A., de la cea mai mare firma producatoare, care are o traditie in domeniu de peste 60 de ani. Aparatul este un redresor de curent (doua bobine, un condensator si o platina) strabatut de o tija pe care sunt cositorite niste ace, intr-o matrice speciala. In momentul in care aparatul este pornit, tija incepe sa vibreze ca o mini-masina de cusut, iar acele patrund in piele la o adancime de 1-1,5 mm si lasa acolo lichidul colorat (care curge dintr-un mic rezervor aflat pe tija).

Tot setul m-a costat 5.000 $. Apoi am gasit un spatiu si l-am amenajat la standarde internationale ale unui cabinet de acest tip. Cerinta de baza este curatenia, totul trebuie sa poata sa fie spalat in fiecare zi.

Probleme cu autorizarea. „Cei de la Ministerul Sanatatii s-au mirat cand au auzit cu ce ma ocup si n-au prea stiut cum sa procedeze cu mine. Pana la urma s-au mai gandit ei si mi-au spus: «Dom’le, activitatea asta nu intra sub incidenta Ministerului, pentru ca dumneata nu insanatosesti corpul, ci doar il infrumusetezi.» Si asta a fost tot. Asa ca eu m-am concentrat pe obtinerea celorlalte avize (de la Sanepid, de la Pompieri).

Primii clienti pentru tatuaje. „Primul client a venit la o saptamana dupa ce deschisesem cabinetul, cand inca nu incepusem reclama prin ziare sau reviste. Aici fac o paranteza: in perioada aceea, la mijlocul anilor ’90, cea mai buna forma de promovare a acestui serviciu, pe langa lucrarile in sine, o constituiau fluturasii raspanditi prin locurile frecventate de tineri (parcuri, discoteci).

Revenind la primul client, acesta a fost un tip de vreo 25 de ani pe care l-a atras reclama luminoasa. A intrat, s-a uitat prin cataloage si a ales un dragon (dragonii erau la moda, alaturi de scorpioni). Apoi au urmat alti clienti, iar gusturile au devenit din ce in ce mai diversificate si mai rafinate, datorita influnetei filmelor, revistelor straine, MTV-ului etc.

La inceput veneau mai mult rockerii, pustimea, poate in virtutea dorintei de a-si imita idolii, dupa care au aparut si militari, oameni de afaceri, chiar si politisti, oameni din toate categoriile sociale. Se remarca totusi o anumita retinere, in sensul ca cei mai multi dintre clienti vor ca tauajul sa nu fie intr-un loc prea vizibil. Este chestia asta, de stigmat, se gandesc ce vor spune cunoscutii, vecinii: «Are tatuaj, inseamna ca e delincvent, anarhist, consuma doguri, se intampla ceva cu el.» De unde si pana unde? Nici macar in Biblie nu scrie ca n-aiu voie sa te tatuezi, de altfel primii executanti de tatuaje au fost preoti.”

Conditiile desfasurarii activitatii.

„Executia tatuajului este ceva absolut nedureros. Apoi, foarte important, clientul nu risca sa contacteze vreo boala, cu conditiaca operatia sa se desfasoare la un cabinet autorizat, la un profesionist care lucreaza cu respectarea tuturor normelor de igiena. Aici sunt numai lucruri de unica folosinta, care se arunca dupa utilizare – ace, manusi chirugicale, pana si surplusul de culoare care ramane dupa operatie.

In aceeasi ordine de idei, pentru protectia clientului, mi-am propus sa nu servesc persoane cardiace, hemofile, care au diabet, se afla sib influenta bauturilor alcoolice sau a drogurilor. De fapt, clientul semneaza o declaratie de acceptare prin care isi asuma raspunderea pentru eventuale efecte neplacute datorate unei probleme pe care el mi-a ascuns-o.

O alta conditie este ca el sa aiba peste 18 ani. Sub 18 ani nu lucrez decat cu consimtamantul parintilor, ca sa nu apara apoi discutii. Daca am acest consimtamant, nu este nici o problema. Am avut un caz, un parinte a venit cu baietelul lui care tocmai implinea 10 ani si mi-a cerut sa-i tatuez un cap de tigru, cadou de ziua lui. Mi-a dat semnatura, totul a fost in regula si s-a rezolvat imediat.”

Tatuaje mai deosebite. „In general, clientii au varste cuprinse intre 18 si 45 de ani. A venit insa le un moment dat un lipovean trecut de 70 de ani, care a vrut sa ii fac o cruce in stil catolic. Mi-aspus ca e batran si ca vrea ca atunci cand o sa moara sa aiba pe el o cruce. Alte cazuri interesante... Mai intra uneori in cabinet cate un client solid, inalt de 2 metri, si ma gandesc: «O sa-si puna ditamai lucrarea, ma-mbogatesc.» si cand colo el vrea doar un fluturas, o chestie foarte mica.

De obicei tatuajele se pun pe brate, pe spete, pe piept, dar am avut si operatii pe ceafa, pe cap (este o lucrare foarte dificila, nu oricine poate s-o faca) si chiar pe partea interioara a pavilionului urechii. Am lucrat si pe organele genitale, dar foarte rar. Nu am lucrat pe fata si nici nu intentionez sa lucrez in aceasta zona; singura exceptie o constituie buzele, fetele imi cer sa le trasez conturul buzelor ca sa nu le mai contureze ele cu creionul.

Clientul poate alege modelul din cataloage de specialitate, din reviste pe care le paote consulta aici sau poate veni cu modelul lui propriu. Tatuajul se poate si sterge, exista metode de indepartare cu laser in urma carora ramane o usoara urma trandafirie. Urma nu prea conteaza insa, deoarece tatuajele se sterg doar pentru ca sa se puna alt model in loc. Exista si tatuaje facute cu substante speciale care dupa o perioada de 4-5 ani se resorb in piele.”

Cat de profitabila este afacerea? „Pretul este pe centimetru patrat. Se calculeaza aria lucrarii, se inmulteste cu tariful practicat (1,5-2 lei/cmp) si se obtine suma de plata. La un tatuaj de 10/15 cm asta inseamna peste 200 de lei. Ma rog, se scot spatiile goale, se fac unele reduceri daca este vorba de un client fidel. Ca o imagine de ansamblu, in primii trei ani de functionare am avut 3.000 de clienti.

Este, totusi, o afacere cu bataie lunga, nu o chestie din care sa te imbogatesti peste noapte, o afacere pe care o desfasori intai pentru tine si abia apoi pentru cei din jur. Daca o privesti doar prin prisma banilor, fara sa-ti placa, n-o sa mearga. Odata ce aceasta activitate se va dezvolta, poate vom putea organiza si un festival, dupa modelul celor occidentale.

In Occident au loc astfel de festivaluri in care sunt prezentate modele noi si unde sunt premiati atat artistul, cat si clientul. Arta nu are limite. Ultimul model premiat a fost un ou-ochi batut cu un cui in perete, reprodus foarte frumos pe piele. A luat premiul intai, 10.000 $.”

Fapt divers cu tatuaje

Probabil unii dintre cei mai ciudati oameni din lume sunt cei care isi coloreaza pielea sau si-o strapung prin diverse metode. Cele mai noi trend-uri in domeniu nu mai sunt de ceva vreme reprezentate de tatuaje simple. Upgradarea corpului uman reprezinta o modalitate de a iesi din anonimat, ar spune unii specialist din medicina.

Psihologii, pe de alta parte, spun ca acest mod de exprimare nu este altceva decat rezultatul unor frustrari si ca doar in acest mod oamenii care apeleaza la asa ceva pot scapa de ele.

1. Cu totii cunoastem probabil cazul tanarului care a optat pentru o viata de... soparla. Dorinta irezistibila da a se alatura altei specii l-a facut totusi pe Omul-Soparla cea mai admirata (la propriu) persoana printre semenii sai, gratie numarului mare de tatuaje si implanturi pe care si le-a facut de-a lungul vremii. "Lizard Man", cum s-a autoproclamat dupa aproape un deceniu de dedicare si rabdare in ale modificarii propriului corp, si-a crestat pana si limba, pentru a semana cat mai mult cu reptila sa preferata.

2. Un alt specimen interesant este Omul-Leopard, consemnat in Guiness World Record Book ca fiind cel mai tatuat barbat. Tom Leppard, acum la varsta de 60 de ani, a parasit societatea in urma cu ani buni dupa ce a cheltuit 5.500 de lire sterline pentru a-si acoperi corpul cu pete de leopard. El traieste acum intr-o mica coliba pe insula Skye, in Scotia. O data pe saptamana, fostul soldat se deplaseaza cu un canoe pentru a-si cumpara provizii.

3. Enigma este omul care si-a tatuat intregul corp sub forma de piese de puzzle. Omul a stabilit un record de rezistenta in anul 1996, cand in Amsterdam a fost supus tatuarii de 22 de artisti profesionisti, simultan!

4. Un alt trend, care castiga din ce in ce mai mult teren in domeniul infrumusetarii corpului, sau mai bine zis in body piercing, este “gaurirea lobului frontal”. Aceasta tehnica dateaza din jurul anului 1800, cand un muncitor aflat la o mina de piatra a reusit sa-si introduca o tija metalica in cap, fara sa moara, pentru a scapa de munca silnica. Specialistii spun ca aceasta este o metoda foarte riscanta si, evident, nu sunt multi cei care se incumeta sa o practice.

5. “Urechile de elf” sunt si ele preferate celor care isi doresc sa nu treaca neobservati. Este exemplul unei tinere din Anglia, probabil fan "Lord Of The Rings", care a dorit sa aiba "urechi de elf", pentru ca, a declarat ea, considera ca o caracterizeaza foarte bine.

6. Tatuajele invizibile devin din ce in ce mai populare si la noi in tara. Ele sunt mai delicate, mai putin vizibile pe timpul zilei si, in plus, pot fi ascunse de ochii parintilor sau ai altor rude care nu sunt foarte deschise ideii...

7. Mai putin dureroasele tatuaje realizate prin bronzare reprezinta o solutie pentru cei care nu sunt adeptii tatuajelor permanente, dar vor sa isi decoreze cumva pielea.

8. Scarificarea este intr-adevar cea mai veche, dar si cea mai dureroasa metoda de mutilare sau, altfel spus, de modificare a corpului. Specialistii produc incizii in forma modelului ales de client pe suprafata pielii si dupa cateva saptamani de grija permanenta pentru ca ranile sa nu se infecteze, corpul devine “tatuat” cu cele mai sexy... cicatrici.

Sursa: www.yuppy.ro

Cultivarea ciupercilor Pleurotus aduce anual milioane de lei in buzunarul romanilor!

2010-03-14T13:00:00.000+02:00

De ce sunt ciupercile Pleurotus atat de cautate?

Ciupercile sunt recomandate si ca aliment dietetic, prin faptul ca nu contin amidon. Sunt recomandate in alimentatia diabeticilor si a celor care nu pot consuma grasimi. Digestia ciupercilor este usoara si chiar un consum mai abundent se poate face fara nici un pericol de ingrasare.

Studiile mai arata ca ciupercile au proprietati stimulative, organice si cerebrale si sunt remineralizante pentru organismul uman.

Pe langa valoarea nutritiva, actiunea dietetica si terapeutica, ciupercile sunt apreciate pentru gustul lor placut! Pot fi savurate pe toata perioada anului deoarece se pot cultiva indiferent de anotimp!

Oamenii au inceput sa creada in mancarea sanatoasa! Acesta este factorul principal care iti aduce succesul in afacerea ta cu ciuperci!

Avantajele ciupercilor Pleurotus fata de celelalte ciuperci de cultura!

Comparativ cu ciupercile Agaricus, ciupercile Pleurotus necesita investitii mult mai reduse deoarece:

- pot fi cultivate si in spatii cu izolare termica mai mica, fiind rezistente la variatii termice diurne de +10-12 grade Celsius;

- sunt rezistente la inghet, putand suporta pana la -20 de grade Celsius;

- pot fi cultivate in regim termic de 10-30 grade Celsius sezonier si intensiv;

- sunt mai rezistente la atacul diferitelor boli criptogamice si nu necesita aplicarea de tratamente cu pesticide si deci, cheltuielile sunt mai reduse;

- volumul de manopera exprimat prin productivitate este mult mai mic la ciupercile Pleurotus, respectiv 4-5 t ciuperci/om la cultura clasica si 6-7 t la cultura intensiva.

Povestea reusitei lui Gheorghe Barbulescu

2010-03-14T12:59:00.000+02:00

Din 1958 si pana in 1991, Gheorghe Barbulescu a fost directorul magazinului "Muzica" din Bucuresti. Odata cu pensionarea a hotarat sa-si dezvolte propria afacere, punand in practica ce stia de o viata.

Asa ca a infiintat o mica firma, la subsolul casei sale din Piata Lahovari, unde se ocupa cam de tot ce are legatura cu instrumentele muzicale: reparatii, evaluari, expertize, vanzari, consignatie.

Interesul lui Gheorghe Barbulescu pentru afaceri este, de fapt, mult mai vechi si la baza lui sta o intamplare banala: "In urma cu aproape 60 de ani am cumparat un acordeon stricat de la o ruda care avea nevoie de bani. Am dat pe acordeon 3.000 de lei ca sa-mi ajut ruda si, dupa un timp, cand am avut eu nevoie de bani, am zis sa-l vand, ca ma tot impiedicam de el. L-am reparat, apoi am publicat un anunt la mica publicitate, gandindu-ma ca daca iau 6.000 de lei pe lei sunt multumit. Mi s-au oferit pe loc 25.000."

Asta se intampla prin 1950. A fost punctul de start al unei afaceri simple, care consta in achizitionarea de acordeoane din tara si vanzarea lor la Bucuresti, prin intermediul unui magazin de instrumente muzicale de pe Lipscani. La magazinul acela a invatat Gheorghe Barbulescu meserie.

Si asta i-a permis sa isi deschida, la inceputul anilor ’50, propriul magazin, undeva in apropierea Pietei Unirii. “Eram vreo 30 de comercianti acolo, eu singurul roman, restul evrei. Locul era bun, ca acolo intorceau vreo patru tramvaie si se creau o aglomeratie si-o harmalaie de nedescris. Ma ocupam cu patefoane dintr-acelea cu palnie de alama, care se vand acum cu 30 de milioane de lei, dar m-am extins si la acordeoane, muzicute, viori.”

Afacerea a mers foarte bine, dar, din pacate, comunistii proaspat veniti la putere au avut un cuvant decisiv de spus vizavi de initiativa sa privata. Sicanele de tot felul la care a fost supus l-au determinat sa inchida afacerea si “sa se incadreze in campul muncii”, la proaspat infiintatul magazin “Muzica” (in 1954).

Aproape 40 de ani director la “Muzica”
Perioada petrecuta aici, aproape 40 de ani, a insemnat realizarea profesionala pentru Gheorghe Barbulescu: specializari in strainatate, cursuri de perfectionare, vizite in toate tarile socialiste plus Franta, Italia, RFG, o acumulare continua de experienta. Spune ca el a influentat infiintarea la Reghin a fabricii de instrumente muzicale, insistand ca acolo era cel mai bun material.

De altfel, „in doua tari din lume se gaseste lemn de calitate, pentru instrumente: in Romania si in nordul Iugoslaviei. Cel mai bun e insa la noi – paltin cret de pe Valea Burgului. Din pacate, comunistii au taiat padurile in nestire. Faceau din lemn de rezonanta cercuri de gimnastica pentru export”.

Si astazi, dansul continua sa-si faca tot de la Reghin aprovizionarea pentru magazinul sau din Piata Lahovari, dar intr-o mai mica masura. Pentru ca „aproape 70% din material mi-l procur prin dezmembrarea instrumentelor muzicale care nu se mai pot folosi si pe care le cumpar de la diferiti clienti”.

O parte din acest material este folosit la repararea altor instrumente, dar cea mai mare parte a pieselor ramase, in special cele din alama, sunt cumparate de diverse baruri si restaurante pentru decoratii interioare. „Am fost uimit sa vad cate localuri sunt interesate de instrumentele muzicale, in special de cele inutilizabile. Probabil ca moda vine din Italia, unde este obiceiul sa fie atarnat in fiecare casa cel putin un instrument”.
mobila

Un domeniu cu putini profesionisti
Fiind singurul expert recunoscut oficial, dupa cum sustine, crede ca “mai toate instrumentele sunt falsuri. Pe toate viorile gasesti scris Stradivarius si acest lucru nici macar nu e considerat o escrocherie, caci se considera ca este reprodus modelul original. Asa ca, mare atentie la ce cumperi si mai ales la ce pret cumperi!”

Gheorghe Barbulescu a vazut de-a lungul vietii si viori de mare valoare. „Stradivarius a facut aproximativ 1.000 de viori. Acum, in lume, nu circula decat vreo sase. Mie mi-au trecut prin mana cinci viori de acest fel (…) Cand vad o vioara, eu nu ma uit la eticheta: ma uit cum e lucrata in interior, cum e lacul si cat de veche e. Daca vezi mii si mii de viori, poti face din ochi diferenta dintre un fals si un original. Imi trebuie doar cateva minute ca sa spun daca o vioara e de fabrica sau e facuta de maestru”.

Tarifele pe care le practica pentru evaluari si reparatii sunt mici pentru ca doar asa iti poti face azi o piata in domeniu. “Daca vrei sa te imbogatesti peste noapte, nu tine. Dar, cu putina rabdare, poti scoate un profit bun”. Spre exemplu, o evaluare costa doar 150.000 de lei, la reparatii preturile sunt mai mari. “Azi, in Romania, reparatia instrumentelor muzicale este o problema, pentru ca mana de lucru este rara si scumpa. Un mester de la Reghin prefera sa construiasca o vioara pe care ia sapte-opt milioane de lei, in loc sa repare una cu maximum 500.000 de lei.”

Despre meseria lui, crede ca e una din cele mai usoare. „Nu e mare filozofie sa desfaci o vioara, sa vezi cum vine un calus. Nu-ti trebuie decat rabdare”. Acum cauta sa predea stafeta vreunui pusti pasionat de instrumente, dar nu a gasit inca omul potrivit. „Poate ca unora aceasta meserie li se pare monotona. Nu si mie. Este atat de mult de lucru… Iti trebuie doar pasiune”.