Phantom's place

Realizarea de azi - Tiramisu in 3 straturi (fara oua)

timber_wolf10@yahoo.com (Yuki Arashi) — Sat, 28 Jan 2012 19:15:00 +0000

Tiramisu - cel mai simplu desert italian, foarte raspandit, iventat si re-inventat de toti cei care l-au preparat.
Bun, recunosc, Tiramisu este un desert care ma batea la cap de multa vreme sa incerc sa-l prepar. Zis si facut, dupa o plimbare mai mult sau putin fortata pana la Lidl (fortata adica ingreunata de cantitatea imposibila de zapada de afara + gerul) am reusit sa fac rost de ingredientele necesare, in cantitati moderate si la preturi destul de OK.

Odata ajunsi acasa si dupa o Nescafe 3 in 1 savurata impreuna cu Xaara, pentru a ne "trezi" dupa gerul de afara, m-am apucat repede sa prepar desertul cu pricina, si sincera sa fiu, nu cred ca mi-a luat mai mult de 15 minute sa fiu gata + vreo 45 de minute sau o ora timpul de racire.

Cat despre retata pe care am folosit-o, provine de pe acest site : haisagatim.ro
Cautam in mod special o reteta de Tiramisu care sa nu-mi necesite oua, si stiam ca exista o varianta cu frisca lichida in loc de oua. Cea mai adecvata reteta am gasit-o pe acel site. Multumesc autoarei: Amalia!

Cantitatile la mine au iesit putin mai diferite decat in reteta mentionata:

200g piscoturi ( 22 buc ) => (mie mi-au iesit 30 buc)
250 ml smantana pentru frisca => (am gasit numai de 200ml)
250g mascarpone
3-4 linguri zahar => (eu am pus decat 2 linguri mari)
200 ml cafea neindulcita

Am urmat intocmai intructiunile ei la preparea desertului si la asamblarea acestuia.

Iata rezultatul final:

Sper ca v-am facut pofta de o incercare ;) sau mai multe ^^

Motan - "Vedeta"

timber_wolf10@yahoo.com (Yuki Arashi) — Thu, 01 Dec 2011 18:23:00 +0000

Salutari tuturor! As dori sa va fac cunostinta cu motanul-meu-vedeta, in varsta de 14 ani. Inca nu s-a hotarat asupra unui nume de scena, dar raspunde la orice sinonim sau derivare a cuvantului "pisica". Mdaaa, v-ati gandi ca in toti acesti ani ar trebuit deja sa ma obisnuiesc cu toate nazdravaniile cu care m-ar putea surprinde...dar nu este asa. Abia dupa atitia ani s-a hotarat Pisul meu ca ii plac cartofii prajti...si ca vrea si STIE sa manance din mana omului, dar si-a pastrat totusi gusturile "selecte", nu mananca orice sau oricand. De exemplu, nu mananca bucati de carne de snitel, decat daca ii scot coaja din pesmet, sau nu ii plac bucatile de cremwursti daca acestia inca mai scot aburi. Prefera sa se joace hockey cu mancarea pana se raceste...
Adevratul motiv, insa, pentru care a devenit Motan-Vedeta, este din pricina celui mai recent moft al sau: nu mananca bucati de ficatei, decat sub "lumina reflectoarelor". Da... maicamea i-a dat bucati de ficatei, dar nu le-a vrut, s-a dus in schimb sa doarma. Cand m-a vazut ca am iesit in bucatarie cu aparatul foto, s-a gandit sa se dea in spectacol (nu stiu daca a fost din cauza aparatului foto, sau pur si simplu n-a vrut ca mancarea sa ajunga la caine). S-a apucat sa manance, cat timp eu ii faceam poze, si s-a oprit din mancat in momentul in care m-am oprit si eu din facut poze!!!

Doamnelor si Domnilor, vi-l prezint pe "Pisu - Mofturosul" !

Miracole mici pentru omenie

timber_wolf10@yahoo.com (Yuki Arashi) — Sun, 02 Oct 2011 16:21:00 +0000

Cu câţiva ani în urmă am facut cunoştinţă cu parmul Kenzo Jungle Elephant - subtil, pământiu, dar încântător prin felul în care atrage un zâmbet de satisfacţie pe buzele oricui o poartă…şi pe buzele cui o simte.

Nu de mult timp aflasem, din întâmplare, de pe FashionTV, că aceeaşi marcă Kenzo are şi o linie de vestimenţie, foarte şic, fără urmă de prost-gust.

Ieri pe tren, citind revista pentru femei „Marie Claire”, numărul lunii Octombrie, 2011 – cu Jennifer Aniston pe copertă – am dat peste un mic anunţ, pe pagina 22, despre Kenzo cu titlul:

„Lansare: COLECŢIE PENTRU JAPONIA” – iar anunţul suna aşa - Kenzo vine în ajutorul misiunii Crucea Roşie în Japonia cu o serie de produse în culorile steagului japonez.

Colecţia se va găsi în magazinele Kenzo începând cu luna octombrie şi conţine o geantă Pagodon, două portmonee mici, un breloc şi o insignă, toate purtând marca Kenzo Loves Japan, iar banii obţinuţi din vânzarea acestora vor fi donaţi victimelor cutremurului.

Un zâmbet până la urechi mi s-a furişat pe buze… Japonezii sunt, după părerea şi după credinţa mea, singurii care au rămas oameni într-o lume care i-a considerat nimic mai presus de nişte barbari, la început. Iar astfel de gesturi mici, care pot ajuta mii de persoane şă-şi reînceapă viaţa şi să-şi recapete speranţa după tragedii peste tragedii, mă fac şi pe mine să-mi păstrez, măcar o firimitură, din speranţa mea în omenie.

Poems from a sickling

timber_wolf10@yahoo.com (Yuki Arashi) — Tue, 27 Sep 2011 20:07:00 +0000

De doua zile deja ma chinuie o raceala enervanta si sadista, cu un arsenal complet in maneca. Din pura intamplare aceasta raceala combinata cu o conversatie pe Yahoo Messenger a dezlantuit un sir de poezii micute si amuzante, (despre raceala evident).

Distractie placuta!

* Sursa imaginii

I've had four cups of tea today,

Truly amazing, if I may say,

I’ve been feeling kind of sick-ish,

That is why I’ve had four cups of tea

(and I’m not even British)

I have taken eight pills today,

Exaggerated, wouldn’t you say?

But the skin on my nose is screaming,

Irritated from all the sneezing & blowing,

sneezing & blowing and sneezing & blowing,

And I ask, where is this all going?

My head is numb, so now I wonder:

Perhaps I’ve got a minor fever?

My desk resembles a pharmacy:

Complete with hankies, pills

and a big jar of honey,

(If only you were here to savor it with me)

But tonight you sent kisses for my runny nose,

And the time is close to eleven-

And my nose tonight, is in seventh heaven.

Being sick is nobody’s pleasure,

Of that I am very sure,

-especially when you have stuff to do

But the germs don’t care about you-

Writing something was my goal,

-and I discovered-

Sometimes a fever can be a little miracle.

The bathroom means “me-time”, one would think,

People would say “yes!” and not even blink,

It is where you mostly go alone,

Your very own, personal thrown,

But there are those who follow you even there,

The tiny creatures you cannot see, nor hear

And just when your world is dearest

They decide to surprise ya’ …

Yes, they make you sneeze and for a second,

You suddenly become the “Niagara”…

Marchizul de Sade - Crimele Iubirii

timber_wolf10@yahoo.com (Yuki Arashi) — Wed, 17 Aug 2011 10:55:00 +0000

Marchizul de Sade – Crimele Iubirii

Donatien Alphonse François de Sade, este numele faimosului aristocrat francez, un revolutionar si nuvelist. Marchizul de Sade, cum este mai bine cunoscut, fusese încarcerat un total de 32 de ani din viaţa sa pentru nuvelele sale scandaloase pe vremea lui (sec. XVIII – XIX) şi pentru care rămăsese faimos până în prezent. Operele sale tratau subiecte tabu, precum adulterul, violul, criminalitatea şi sadomasochismul. Filozofia sa bazată pe libertinism, mai ales pe cel sexual i-au adus mai multe acuzaţii, îincarcerări şi chiar şi condamnări la moarte. Un citat scurt din “Eugenie de Franval” ne prezintă pe scurt, oarecum modul lui de a gândi: “Pentru a lumina omenirea şi de a îmbunătăţi morala este singura lecţie pe care le oferim în această poveste. În citirea ei, să descopere lumea, cât de mare este pericolul ce paşte pe urmele celor care se vor opri de la nimic pentru a-şi satisface dorinţele.” –Sade a fost întocmai un astfel de om.

Marchizul are însă, şi opere cât de cât mai blânde, precum este şi opera sa “Crimele Iubirii” – cu şcene sângeroase, banditism tente de erotism, ceva mai blânde, conţine trei nuvele moralistice în care este adesea o provocare să-ţi dai seama oare gândurile cui le citeşti, ale personajului sau cele ale autorului?

Vă voi lăsa câte un scurt rezumat ale celor trei nuvele:

Faxelange sau Greşelile Ambiţiei – Dra. de Faxelange, cea mai frumoasă tînără din Paris îşi va face prima şi singura ei mare greşeală la vârsta fragedă de numai 16 ani. Îl va alege drept soţ pe D. baron de Franlo, un domn aparent perfect, cu o avere imensă, foarte bine educat din toate punctele de vedere, reuşind să o cucerească pe tînăra mult prea naivă prin averea sa. Dra. de Faxelange va afla mult prea târziu că perfecţiunea nu există deloc, şi cu atât mai puţin sub chip omenesc, astfel riscând să piardă comoara ce se afla chiar la picioarele ei, încă de mic copil.

Florville şi Courval sau Predestinarea: O poveste despre trecutul unui bărbat care se-ntoarece împotriva sa, aruncând lumină asupra celor mai crunte adevăruri ale vieţii sale; o poveste incestuasă despre o tînără pe nume Florville, viaţa căreia părând a fi una blestemată, bazate pe abandon şi sprijin, marcate de virtute şi desigur, de vicii, greutatea cărora îi vor aduce sfâşitul într-un final.

Dorgeville sau Ucigaş prin Virtute: Este povestea care demonstrează perfect cum bunătatea, generozitatea şi altruismul pot deveni cu uşurinţă punctele cele mai slabe ale omului, şi cu cât le vei fi însuşit mai mult, cu atât devii mai orb prin naivitate şi prin urmare, cu atât mai vulnerabil. Este lecţia pe care Dorgeville o va învăţa pe propria-i piele.

Doresc să îi mulţumesc cuiva drag mie, şi anume lui Xaara, pentru că mi-ai dăruit această carte, şi astfel mi-ai oferit şansa de a citi în sfârşit, ceva scris de Marchizul de Sade.

Koi fish

timber_wolf10@yahoo.com (Yuki Arashi) — Sun, 17 Jul 2011 13:15:00 +0000

Ultima mea creatie, aparuta din senin :D Un peste Koi, de soi japonez.

Ma plictiseam pe net (da, este posibil asa ceva), si pentru ca nu stiam ce sa caut, m-am uitat dupa picturi asiatice, prima data chinezesti, iar apoi japoneze. Am dat de imaginea unui peste Koi, si mi-a placut. Asa ca mi-am zis sa ma uit si dupa alte imagini cu asa ceva, pana am dat de una care mi s-a parut suficient de usoara pentru o incepatoare, ca mine ^^" Ideea pentru fundal si valurile decorative au venit de la Xaara , iar aspectul imaginii in sine se datoreaza modificarilor ei realizate in PhotoScape. Mie una imi place, arata a pictura japoneza :D dar este realizat pe o coala A4, cu un creion HB de la Daiso Japan, despre care puteti citi mai multe aici .

Ca intotdeuna, astept un verdict...sau un diagnostic :)) So?

Un citat

timber_wolf10@yahoo.com (Yuki Arashi) — Fri, 15 Jul 2011 12:38:00 +0000

Visez o şcoală în care să nu se predea, la drept vorbind, nimic. Să trăieşti liniştit şi cuviincios, într-o margine de cetate, iar oamenii tineri, câţiva oameni tineri ai lumii, să vină acolo spre a se elibera de tirania profesoratului. Căci totul şi toţi dau lecţii. Totul trebuie învăţat pe din afară şi pe dinafară, iar singurul lucru care le e îngăduit din când în când e să pună întrebări. Dar nu vedeţi că au şi ei de spus ceva, de mărturisit ceva? Şi nu vedeţi că noi nu avem întotdeauna ce să le spunem? Suntem doar mijlocitori între ei şi ei înşişi... Stări de spirit, asta trebuie dat altora; nu conţinuturi, nu sfaturi, nu învăţături. Filozofia ca donjuanism. Pe lângă ea, oamenii de specialitate fac simple căsnicii burgheze. Esenţialul e să cucereşti. Nu să accepţi. Nu să ştii.

Constantin Noica în Jurnal filozofic

O plimbare prin Parcul Nicolae Romanescu - Craiova

timber_wolf10@yahoo.com (Yuki Arashi) — Mon, 11 Jul 2011 13:03:00 +0000

Neavand ce sa fac prin casa, mi s-a sfatuit sa dau o raita prin parcul Nicolae Romanescu, fiind colosala atat ca aspect cat si ca dimensiune, m-am gandit ca n-ar fi o optiune rea. In ciuda caniculei, am urcat in autobuz dupa autobuz si am ajuns in sfarsit la destinatia cu pricina. Echipata cu o camera foto (in imprumut ^^") m-am chinuit sa fac si eu poze cat mai agreabile :))
Lebedele au fost tot la locul lor, florile si animalele la fel, libelule au fost si sunt cu gramada, iar mai nou au si broaste testoase! Ele inca sunt timide si prefera sa se ascunde printre nuferi in apa :))

~ Ultima fotografie, cea cu libelula, este o dedicatie pentru cineva special: to Xaara Novack , a.k.a my squishy (don't kill meeee!) :-*:-*:-* sper sa-ti placa!

Ce parere aveti? Am facut ceva bine? ^^" sau mai bine ma las?

Dedicatţie (a se citi: Dedicat ţie)

timber_wolf10@yahoo.com (Yuki Arashi) — Fri, 08 Jul 2011 08:59:00 +0000

Rezistă, pentru că poţi!

Sub razele calde te-ai înălţat,

Natura, cu tot ce are mai bun, te-a înzestrat.

Ai înţelepciunea vremurilor demult apuse

Şi tăria de-a înfrunta cele abia pe răsărite,

Şi valurile vin, vin din toate părţile,

Până şi pământul de sub tine cutremură furios!

Rădăcini cu tot tupeul se-nalţă să te cuprindă,

Să te sugrume încet şi frumos…

Ei sunt cei ce complotează

Şi cei ce-ţi râd în faţă,

De ţi-ar fura şi somnul să nu te mai culci…

Nici cu mită şi nici cu minciuni dulci

Dar nu te pot subjuga!

Va veni cât de curând şi vremea ta.

Leapsa - Tot in engleza - preluat de la Xaara Novack

timber_wolf10@yahoo.com (Yuki Arashi) — Sun, 26 Jun 2011 09:34:00 +0000

Iviiiiil sper ca nu te superi, dar o sa dau copy-paste la intrebarile traduse de tine :-* >:D< Mi-e lene sa re-caut postarea lui Ayase :))

Here goes nothing!

1.Tell me a thing you’d love to do right now.

Go to the beach with Xaara Novack ^^

2.Last book you’ve read?

Frumoasele adormite by Yasunari Kawabata - veri complicated but good book

2.Last movie you’ve seen?

Paralel with Ivil :)) Temple Grandin

3.What are you listening to in this moment?

Jamiroquai - White Knuckle Ride

4.Tell a nice thing

Squishy

5.Tell me a lie

I love this country called Romania *face-palms self*

6.One thing about you

I recently started painting also - with more or less success

7.Red nails and high heels?
Too much for me ^^"

8.Currently reading?
Sexul Cireselor de Jeannette Winterson - wierdest book ever

9.Tell me a joke.
Knock knock

Who's there?

Hu...

Who's who?

Bu hu
10.A friend you’d care to see right now?
Xaara Novack - cuz i miss her much

11.First quote that bumps in your mind
"Only Irish coffee provides in a single glass all four essential food groups: alcohol, caffeine, sugar, and fat." - can't remember the author...sue me

12.Name three cartoons you’ve loved when you were a little kid
Tom & Jerry, Courage the cowardly dog and Diabolik (they used to show it on Fox Kids centuries ago)

13.Name two things you’d never get enough of:
Spending time with Xaara and Motorcycling on a long empty highway - but me has no bike ^^"

14.So think you’re the only person left on Earth and there is this guy who you can’t stand. What do you do? Is just the two of you and no one else!

Hit him unconcious with a big rock, go gather in a huge fish-tank all of the most dangerous known sharks to humans and throw him in it as lunch - hopefully they won't get indigestion - ain't i sadic, just a bit?

Omagiu pentru Mozart

timber_wolf10@yahoo.com (Yuki Arashi) — Tue, 21 Jun 2011 14:10:00 +0000

Inainte sa-mi sariti in cap despre ce legatura are Mozart cu un pisic negru, va spun, ca nu este vorba despre Wolfgang Amadeus Mozart, ci despre pisicul Mozart ( II ) a lui Xaara Novack, care disparuse fara urma. Dupa ce am citit postarea ei despre Motzy , mi-au dat lacrimile, si cred ca nu numai mie. Am simtit nevoia sa pictez ceva in memoria lui, deoarece am avut norocul si onoarea de a-l cunoaste, de a-l mangaia si de a ma juca box cu el... cat am putut. A fost si sper ca este in continuare (pe undeva) un pisic splendid, si incontestabil demn de iubire.
I hope you like it hon, even though it is a bit childish :-*:-*:-*>:D<

Realizat pe o coala groasa A4, cu creion, tempera si pix cu gel negru.

Eu si fotografiatul / Me and photography

timber_wolf10@yahoo.com (Yuki Arashi) — Mon, 20 Jun 2011 08:45:00 +0000

La ce ma indemna lipsa de ocupatie uneori...
Ies pe balcon sau ma uit la cer din geam, si cateodata prind momente frumoase din natura.
Soarele spionand lumea dintre copaci, norii luand forme uneori interesante, plantele inflorind pentru prima oara in acest an, apusul colorand cerul in nuante din ce in ce mai superbe... Si in secunda urmatoare ma trezesc "luand cu imprumut" aparatul de fotografiat si chinuindu-ma cu toate setarile meniului sau complex pana imi iese o poza mai de doamne-ajuta... Iata ce mi-a iesit:

Nu stiu de ce, poate am mintea putin ciudata, dar norii astia pentru mine arata ori ca un pisic vazut din profil, ori ca o ilustratie japoneza al unui tigru, tot din profil... You decide :))

Atatea nuante, imi plac enorm...

Pica-boo ! Ma vezi dar si eu te vad, Soare!

N-am idee cum se numeste aceasta planta, dar arata superb...

O muscata, mica si roz...isn't it cute ? :))

Ma jucam cu setarea Close-up :D

Preferatele mele:

Am o obsesie cu cerul...nush de ce.

Atat pentru ziua de azi, sper sa va placa :)

Chibis - attempt in Manga

timber_wolf10@yahoo.com (Yuki Arashi) — Wed, 25 May 2011 13:24:00 +0000

A few days ago, Ivil came across some videos from a guy named Mark Crilley, a very good manga artist who also does drawing-tutorials, on youtube. He was very good at explaining all the steps on how to draw a photo-realistic eye for example (which I also attempted to), and drawing manga characters, part by part.
Since we're currently reading an excellent manga by Nakamura Shungiku (the same author who did Junjou Romantica, if that rings a bell) named Sekaiichi Hatsukoi, I've decided to try and sketch a couple of images from the manga. A few chibis ^^ because they're adorable, and one of the main characters named Masamune Takano or "Saga - senpai. I'm not very good at everything yet, so please bear with meee...arigato!

First: My pride and joy :))

seriously...that guy is a good illustrator for beginners.

Remember the eye - tutorial I mentioned earlier? Here's what I managed ^^

Next: A double-chibi image, funny isn't it ? :))

This next chibi is the second main character, by the name of Onodera Ritsu.

Have a chibi day, smexy! ^^

This is the chibi's lover in the manga ^^ Saga-senpai!

Don't throw eggs at meeeeeeeee !!!

Disclaimer: None of these characters nor images are from me, they all belong to Nakamura Shungiku.

Lime - Cocktail

timber_wolf10@yahoo.com (Yuki Arashi) — Wed, 11 May 2011 12:59:00 +0000

Something for a hot, summer-day :) Let's chillllllllllllllllllllll...

Made using: A4 paper + watercolors, red colored pen (for the flowers and leafs) + uni-ball (eye) Needle Point pencil (UB-165 Black) produced by Mitsubushi Pencil CO.,LTD.

So yellow...

timber_wolf10@yahoo.com (Yuki Arashi) — Wed, 11 May 2011 12:53:00 +0000

A very colorfull / flowery painting made yesterday, with the contribution of my special someone ;;) She did the big, beautiful flower on the right :x I could never manage a stunt like that :)) Only the rest is done by me ^^ So a big SANKIU smexy for your help >:D< :-*:-*:-*

Made using: A4 paper + watercolors, red colored pen (for the flowers and leafs) + uni-ball (eye) Needle Point pencil (UB-165 Black) produced by Mitsubushi Pencil CO.,LTD.

Nescafé 3 in1 - My Obsession

timber_wolf10@yahoo.com (Yuki Arashi) — Thu, 31 Mar 2011 19:08:00 +0000

Approximately 4 years ago, I was an 8th grader... high-school entrance exams on the corner, the usual bla bla. No need to say, my mom was on my head all the time about studying. Unfortunately, my house is just so agitated and noisy all the time, that learning during the daytime is simply impossible. My solution was to take up my older-sister's model, and try study at night, when the rest are asleep. To do that, I needed something to keep me awake for a few extra hours, and later that morning...to help me come to my senses. I detested energy drinks, those were out of the question. I never understood how someone could drink those...ugh.
Regular coffee was too strong for me as a beginner, so I tried some a pack of Nescafé 3 in1 Strong. Leftover from my sister, so I didn't really have a choice. It wasn't as strong as black coffee, but I still needed at least a spoon of cocoa to mix it with, and hide the taste of coffee...for me it was still too strong.
With time, I came across the Nescafé 3 in1 Original, and I must say its aroma was heavenly and still is. Ever since four years ago, I've been addicted to it. It used to be the first aroma to greet me in the dull, moodless mornings when I had to go to school, and just one sip made opening my eyes so early in the morning a lot easier. I kind of became a coffee addict ever since, today I drink both instant coffee and even normal coffee, but with milk and sugar. If I don't have at least one cup of any kind of coffee a day, I tend to get moody. :))
After some time, I found someone who enjoys Nescafé 3 in 1 Original as much as I do, and we now drink it together. She wasn't supposed to be having coffee back then, because it affected her sleep, but she cofirmed that it was too good to refuse. :))

Some weeks ago, I entered a promotion Nescafé is holding in my country, and I've been sending the codes inscripted on the back of every pack all the time since then. And one boring wednesday morning, while I was sitting in class at university, I got contacted by sms by Nescafé, saying I won a Nescafé Anti-Boredom Cup! (Anti-Boredome / Anti-Plictiseala - That's the name of their campagne this time). I was very surprised and very happy. It was the first time I won something I actually hoped for. Today, I had received it. They were very proffesional about delivering it to me. They weren't a day late, they sent it by urgent - courier, along with a contract confirming that I had received it, and the cup was very carefuly wrapped up in plastic-bubble wraping, more secure then most furniture people buy day by day =))

I liked it so much, that I couldn't help not try and paint it also ^^ Although I think the photo my partner made orginally is better than the painting I did after it, but oh well :))

Made on: A4 paper + watercolours + crayon

Costum Noh: Nuihaku

timber_wolf10@yahoo.com (Yuki Arashi) — Wed, 30 Mar 2011 12:41:00 +0000

My latest creation, inspired by a traditional Japanese Silk embroidery and gold leaf on satin on a Noh costume, or "Nuihaku", dating back to the XIII. century. the image that inspired me to recreate this on paper can be found in the book Japanese Art: Art in Detail - by Tomoko Sato , page 43.

I loved the autumn colors: brown, gold, orange, red and yellow used to make it, although the scanner for some reason has an issue with red :)) We don't know yet why.
I can't say I'm 100% pleased with what I achieved, but I tried making it as detailed as possible, and in according to that, I like how it came out. Maybe I'll try listen to my sensei next time, and try simpler stuff :)) Detailed paintings require time & patience...

Made using: A4 paper + watercolors, red colored pen (for the flowers and leafs) + uni-ball (eye) Needle Point pencil (UB-165 Black) produced by Mitsubushi Pencil CO.,LTD.
I really recommand this pencil for anyone trying to paint using watercolors, but the painting has a lot of detail. This pencil can be used before and even after to do the contures for example. It has very good resistence to paint, and cannot be covered by it (unless you use white paint). Arigato Japan!

In Vino Veritas

timber_wolf10@yahoo.com (Yuki Arashi) — Mon, 28 Mar 2011 18:33:00 +0000

In Vino Veritas - In Wine lies the truth. Imaginati-va ca este vinul vostru preferat, pe care vi-l toarna cineva direct in pahar...

Made on: A4 paper + watercolors (acuarela)

The Taste of Seasons

timber_wolf10@yahoo.com (Yuki Arashi) — Mon, 28 Mar 2011 16:08:00 +0000

Un pahar de vin rosu, imaginati-l ca fiind oricare: sec, demi-sec, dulce, semi-dulce si mai stiu eu de care exista. Nu conteaza. Eu personal prefer materia prima, strugurii ^^ dar nici paharul cu vin nu-l refuz, daca e dulce.

Made on: A4 paper + watercolors (acuarela)

Coffee & Relaxation

timber_wolf10@yahoo.com (Yuki Arashi) — Mon, 28 Mar 2011 15:55:00 +0000

Coffee & Relaxation - This painting is dedicated to a special someone ;;) Someone who likes to relax with me with a coffee, who loves writing, is very smart and loves Alexandre Dumas. Ivil, this is for you :*

Made on: A4 paper + watercolors (acuarela)

Bailey's Irish Cream

timber_wolf10@yahoo.com (Yuki Arashi) — Mon, 28 Mar 2011 15:53:00 +0000

Bailey's...who doesn't fall head over heals for this drink at first...sip? I love it, we both love it, especially with coffee (again with the coffee :)) ) but it goes heavenly with only a few ice-cubes also. I just had to paint it, just...had to :D

Made on: A4 paper + watercolors (acuarela)

Ocean & The Sand

timber_wolf10@yahoo.com (Yuki Arashi) — Mon, 28 Mar 2011 15:12:00 +0000

Primul meu tablou in stil abstract. Cineva special imi tot spunea sa nu-mi fie teama de pictat, chiar daca nu am idei fixe in cap, macar sa ma joc (,) cu culorile...si cam asta mi-a iesit. Inspirat in mod caraghios de un asternut de pat :))

Made on: A4 paper + watercolors (acuarela)

The Samurai Creed

timber_wolf10@yahoo.com (Yuki Arashi) — Sun, 13 Mar 2011 19:53:00 +0000

I have no parents; I make the Heavens and the Earth my parents.

I have no home; I make the Tan T'ien my home.
I have no divine power; I make honesty my Divine Power.
I have no means; I make Docility my means.
I have no magic power; I make personality my Magic Power.
I have neither life nor death; I make A Um my Life and Death.

I have no body; I make Stoicism my Body.
I have no eyes; I make The Flash of Lightning my eyes.
I have no ears; I make Sensibility my Ears.
I have no limbs; I make Promptitude my Limbs.
I have no laws; I make Self-Protection my Laws.

I have no strategy; I make the Right to Kill and the Right to Restore Life my Strategy.
I have no designs; I make Seizing the Opportunity by the Forelock my Designs.
I have no miracles; I make Righteous Laws my Miracle.
I have no principles; I make Adaptability to all circumstances my Principle.
I have no tactics; I make Emptiness and Fullness my Tactics.

I have no talent; I make Ready Wit my Talent.
I have no friends; I make my Mind my Friend.
I have no enemy; I make Incautiousness my Enemy.
I have no armor; I make Benevolence my Armor.
I have no castle; I make Immovable Mind my Castle.
I have no sword; I make No Mind my Sword.

Invazia icoanelor!

timber_wolf10@yahoo.com (Yuki Arashi) — Fri, 11 Mar 2011 10:05:00 +0000

„Statul în biserică nu te face un sfânt, la fel cum nici statul în garaj nu te face o maşină.”

Nu credeam că voi putea vreodată să asociez acest citat cu o persoană anume, dar m-am înşelat.

Am avut (ne)plăcerea de a face cunoştinţă cu unul, care, la prima vedere nu pare a avea nimic în neregulă cu el, dar cunoaşteţi zicala „Cu toţii par deştepţi până-şi deschid gura să vorbească”? Domnul respectiv, din păcate pentru el, dar mai ales pentru cei din jurul lui, trăieşte într-o lume...mediavală? Gândirea lui, concepţiile lui se bazează pe nişte principii moarte demult, dar mintea lui rămase blocat la acel stadiu de...evoluţie.

Am să amân puţin defectele majore ale existenţei sale, deoarece partea interesantă este felul în care este convins că se apără de greşelile comise şi/sau vorbele nepotrivite rostite zilnic. Domnul se pare că fusese crescut de părinţi foarte conservatori, iar el a ajuns ceva şi mai şi. Prin urmare, cum altfel să te aperi de judacata semenilor tăi, decât prin Religie? Bun, nu e ceva tocmai rău să fi credincios, dacă într-adevăr ceea ce simţi este o credinţă de neclintit în Dumnezeu, oricare ar fi religia ta. El în schimb, decât trăieşte cu impresia, şi ca ceva psihologic, se manifestă incontrolabil. Cum? Înainte de a enumera, doresc să precizez că dânsul şi-a pierdut de curând casa, şi locuieşte cu o altă familie (cu care până de curând nu avusese nici o legătură). Subliniez deci, casa nu este al lui! Aşa.

În primul rând, fără să întrebe de aprobarea nimănui, a început încetul cu încetul să umple casa cu icoane sculptate&pictate de toate dimensiunile, statuete cu Iisus şi Sfînta Mărie, Bibile peste Biblie, Cărţi despre Minunile Măicii Domnului cu visele ei cu tot, cruci, crucifixuri, cădelniţe, şi până şi mini magneţi cu icoane puse pe centrala din bucătărie, şi alte asemenea „comori”.

[Este un specimen care nu poate trăi decît într-o atmosferă strict bisericească. Luându-mă după Atlasul de Mitocănie Urbană, l-aş numi Religiosus Retardatus.]

Am întâlnit oameni cu adevărat credincioşi, vârstnici, care citau din Bibilie ca din palmă, respecatu zilele de săbărtoare şi cele de post, nu ratau vreodată slujbele de la biserică, erau paşnici şi binevoitori. Dar cu toate astea prefeau să-şi manifeste principiile provenite din sfinţile învăţături prin fapte şi comportamentul adecvat, şi în niciun caz îngropându-se în icoane şi o credinţă de suprafaţă. Ce păcate doreşte Dl. să-i fie iertate? Vă dau câteva exemple:

Misoginismul exagerat, egalitatea între sexe este ceva Sci-Fi în mintea lui; nesimţire totală, cum p**i mei să stai la masă cu el când duhneşte a brânză antică?!; suferă de sindromul „hai să mă bag ca musca-n kkt.” Când două persoane din casă au o discuţie care-i priveşte doar pe ei doi, iar discuţia ajunge la statdiul de ceartă cu vocile de ridicate, el nu se poate abţine să nu sară imediat ca o capră de munte şi să se bage. Argumentele sale sunt întotdeauna superficiale, dintr-o gândire medievală unde predomină misoginismul.

Ar mai fi de adăugat şi lipsă totală de respect pentru una dintre vârstnicele acelei case, de care îşi bate joc, permiţându-şi prea curînd un ton ridicat şi o autoritate, drepturi care aparţineau pînă acum doar fiului persoanei respective.

Lipsa de respect faţă de obiectele în condiţii bune umprumutate lui, cu convingerea că le va înapoia tot în condiţii bune. Nu. Ţi le strică, în doar o zi, fără să-ţi mai şi recunoacă atunci sau ulterior. Comentarii care nu-şi au rostul scăpate din gură lui din pur-orgoliu...etc.

Este de asemena genul de persoană cu care nu recomand nimănui să urce în maşină(cu el la volan). Respectivul are impresia că deţine un al treilea braţ... Vorbeşte la telefonul mobil cu mâna stângă, iar cu cealaltă cu care ar trebui să ţină volanul şi să schimbe vitezele, face vreo 3-4 cruci la fiecare cruce pe care o vede la marginea şoselei...că vine o maşină din faţă, o curbă, un semn, că ai pasageri la bord, cui pasă?

Băi, „dobitocule”, ca să-l citez pe Badea, „Statul în biserică nu te face un sfânt, la fel cum nici statul în garaj nu te face o maşină!”

Mă repet, nu credeam că voi găsi pe cineva căruia i se potriveşte perfect această frază, dar în fine...Mare e Gradina lui Dumnezeu, şi prea jos e gardul (din moment ce mai scapă câte un bou).

Tipic...

timber_wolf10@yahoo.com (Yuki Arashi) — Wed, 16 Feb 2011 10:55:00 +0000

Ieri dimineaţa ar fi putut fi o zi obişnuită, dar n-a fost să fie.

Trebuia să ajung la gară pentru a pleca la Arad câteva zile. Costul transportului de la unde stau până la gară - Nu e tocmai rău - 7 ron, un microbuz şi un taxi.
Ajuns la gară mă duc şi eu să-mi iau bilet pentru IC-ul de la ora 9. În aceaşi dimineaţă: un accident feroviar pe ruta Timişoara – Bucureşti. Fatalitate.

CFR – Marfă e pur şi simplu... Marfă!

În fine, nu accidentul în sine mă enervase, mă bucuram că urma să mai stau, chiar şi pentru câteva ore. Mă deranja, în schimb, că în toată gara nimeni, dar nimeni nu ştia să dea informaţii concrete. Mă duc la INFORMAŢII să întreb cum se rezolvă totuşi cu transporturile, dacă se mai amână şi alte trenuri, etc. „Păi, aşteptăm Rapidul care trebuie să sosească, (...) vă va duce până la X (o localitate de care n-am mai auzit, în fine) şi de acolo rezolvăm cu autocare (...) Mai aşteptaţi o oră.”
Mda... N-aveam de gând. M-am dus la Casă din nou, să-mi iau bilet pentru Acceleratul de la ora 14:05, era singura alternativă. Nu vroiau să-mi dea, şi mă trimit la INFORMAŢII iar, să întreb de tren, dacă mai circulă.
La INFORMAŢII nu era nimeni la coadă. În schimb, femeia era mai mereu, fie pe telefonul fix, fie pe mobil. Mă simţeam de parcă aş privi un film unde personajul vorbeşte la două telefoane simultan. Nici nu se uită în sus la mine. În secunda următoare se ridică de pe scaun şi porneşte spre biroul din spate. În acel moment, mi-am trântit mâna de tejghea de supărare. -Adică frate! Treaba ta e să stai la taclale cu pasagerii nu cu rudele de acasă! – Auzindu-mă atunci (cu mână) veni repede să mă-ntrebe cu ce mă poate ajuta, ignorând exasperarea de pe chipul meu. Întreb de tren, care, de circulat circulă, dar nu se ştie cum.
Nici la Casa cealaltă nu era situaţia mai roz: 4 femei, 3 stând cu spatele la client, la bârfe, şi o a patra stând pe scaun plictisită, dar pretinzând că este în pauza de masă.

Exasperarea / frustrarea mea este completă. Pornesc înapoi acasă, fără alte opţiuni decât taxiul. Costul transportului, fără exagerări = 13 Ron.

Mai târziu, la ora 13:00, pornesc din nou la gară, cu acelaşi mijloace de transport. Costul total deci: 27 Ron, din care 20 Ron irosiţi. Dar cu siguranţă nu am fost singura, iar celor de la CFR cu siguranţă că nu le pasă.

Doamnelor şi Domnilor, România, o ţară unde nici serviciile de bază, aş putea spune chiar banale, nu ţi se oferă cum trebuie. Frustrant, deci românesc...