plecat de acasă

Ce vrem să devină copiii noștri? Deștepții sau iobagii digitali de mâine

2026-04-21T16:33:00.003+03:00

Excelent interviul lui Mircea Miclea despre educație oferit unei emisiuni de la Prima TV. Mi-a atras atenția ceva legat de clasele sociale. Dacă revoluțiile industriale din ultimele două secole au segmentat societatea în multiple clase sociale, de la simpli muncitori până la șefii mari din corporații, timpurile de azi tind către altceva. O împărțire a societății în doar două tipuri de oameni dacă vreți:

ARISTOCRAȚIA EPISTEMICĂ, o clasă socială cu oameni bazați pe cunoaștere, știință, oameni cu opinii, care știu să gândească, să pună întrebări și să caute răspunsuri, inclusiv cu ajutorul tehnologic de azi, sau mai ales!
IOBAGII DIGITALI, o clasă formată din oameni care se lasă influențați ușor, fără multă școală, sclavii rețelelor cu filmulețe de 10 secunde. Știți la cine mă refer....
Ori, la școală pe asta trebuie insistat, pe ideea de alege între a fi deșteptul de mâine sau prostul de manevră. 30 de ani am spus asta elevilor, lăsându-i să decidă, să gândească ce vor fi ei în lumea ce va veni. Știți, cei care vă plângeți că odraslele au prea mult de lucru și de învățat, gândiți-vă că și memoria, ca și creierul este un ,,mușchi,, pe care-l antrenezi să devină puternic, și asta nu se poate decât învățându-ne copiii să muncească și să gândească. Un exercițiu bine făcut, o lectură plăcută, o problemă de logică matematică sunt tot atâtea modalitați de a antrena mintea, de a deveni mai culți, mai buni, mai creativi. Profesorul Miclea amintește despre W. Churchill care, în timpul războiului, s-a opus scăderii bugetului la cultură și educație, enunțând o frază celebră care stăbate timpurile și care n-a ajuns la urechile politicienilor români: Dacă reducem banii pentru educație și cultură, de ce mai luptăm în acest război?
Acei politicieni români care plâng pe umărul și de grija unor generații de analfabeți funcționali, ei fiind cea mai scumpă și mai inutilă parte a societății, cei mai analfabeți dintre analfabeți, un produs al celor 2-3% din PIB-ul ultimilor 30 ani.
Deci ce alegem?

Toate localitățile turistice cu litera B din România

2026-04-08T17:40:00.002+03:00

1. Alba

Oraș Baia de Arieș

- Biserica Învierea Domnului din 1769; prelucrarea artistică a lemnului;

- Fostă gară de mocăniță, monument istoric; Muzeul etnografic Nicolae Sima; ștrand și complex de agrement;

- Sat Brăzești cu biserica de lemn Învierea Domnului din 1769, monument de arhitectură;

- Sat Muncelu cu Mănăstirea Muncelu-Toți Sfinții din 1993 și un fag vechi, monumental, numit Fagul Împăratului, frunzele uscate nu cad ci asigură protecția mugurilor;

- Sat Sartăș cu biserica Pogorârea Duhului Sfânt din 1780 cu picturi interioare din 1790.

Comuna Berghin

- Biserica de lemn Sf. Petru din 1707, monument istoric;

- Sat Ghibom cu biserica de lemn Sf. Nicolae din 1688;

Comuna Bistra

- Rezervația botanică Molhașurile Căpățânii (sinonim pentru tinov, mlaștină oligotrofă); prelucrarea artistică a lemnului; instalații țărănești de apă, mori și fierăstraie;

- Bustul compozitorului Nicodim Ganea, născut în comună, realizat de sculptor I. Berindei în 1978; muzeu cultural sătesc; obiceiul inedit de Paște numit Prăgșor;

- Trasee turistice spre Muntele Mare și cheile Geogelului;

Municipiul Blaj

- Muzeu de istorie Augustin Bunea cu secții de arheologie și științele naturii în castelul Boagiu-Bogdi, fost palat episcopal din 1535, monument de arhitectură, stil baroc;

- Catedrala greco-catolică Sf. Treime din 1738-1765, stil baroc, catapeteasmă valoroasă; Castelul din Blaj sediu al Bisericii Unite cu Roma;

- Biserica greacă Sf. Arh. Mihail și Gavril din 1770, picturi murale originare, sediul fostei Academii Teeologice între anii 1741-1777;

- Monumentul Marii Adunări Naționale de la Blaj de pe Câmpia Libertății din 1958; ansamblul monumental Gloria din 1973 ce reprezintă poarta istoriei, înălțime de 18 metri; cele 24 de busturi de pe Câmpia Libertății din 1973; bustul lui Petru Aron, sculptor I. Togănel; bustul lui Axente Sever din 1970, sculptor Alexandra Crișan, busturile lui Gheorghe Șincai și Jacob Mureșeanu din 1959, sculptor V. Fulicea; statuia Lupa Capitolina din 1993;

- Sărbătoarea Libertății de la Blaj, anual în mai; Festivalul național de folk Ziua de mâine;

- Grădina botanică cu stejarul de peste 500 de ani, arbore ocrotit; teiul lui Eminescu; stejarul lui Avram Iancu;

- Sat Mănărade cu biserica Schimbarea la Față din 1737 și cetate țărănească din secolul 17 cu biserică evanghelică de incintă din 1863, ziduri groase și turnuri de apărare;

- Localitatea Petrisac cu biserica reformată din secolul 13, turn clopotniță din 1913, inițial catolică;

- Localitatea Tiur cu biserica Sf. Arh. Mihail și Gavril din 1730.

Comuna Blandiana

- Sat Acmariu cu biserica de lemn Sf. Nicolae din 1768;

- Rezervația natural Piatra Tomii.

Comuna Bucium

- Important centru de cojocărit, dulgherit și confecționare de costume populare;
- Rezervația botanică Poienile cu narcise de la Negrileasa (5 ha), sărbătoare specifică din doi în doi ani, una dintre cele mai vechi și frumoase serbări câmpenești din țară;

- Sat Izbita cu biserica Sf. Arh. Mihail și Gavril din secolul 18;

- Trasee spre cele două detunate, Detunata Goală (24 ha, fără pădure) și Detunata Flocoasă (5 ha, acoperită de pădure), stânci paralelipipedice din bazalt, de peste 40 de metri, care se desprind din munte și cad provocând zgomote; pe traseu Casa Fefelegii, din nuvela lui Ion Agârbiceanu, fost preot paroh în satul Bucium-Șasa.

2. Arad

Comuna Bata

- Ruinele unei abații benedictine -Abas de Buls- din secolul 13; trasee turistice în Defileul Mureșului, zona Dealurilor Lipovei;

- Sat Bulci cu castelul Mocioni din secolul 19.

Comuna Bârzava

- Sat Groșii Noi cu biserica de lemn Întâmpinarea Domnului din secolul 18;

- Rezervația botanică și forestieră de fag (Fagus silvatica) și gorun (Quercus petraea) Runcu Groși; rezervația paleontologică Monoroștia, ambele la poalele Munților Zarandului.

Comuna Beliu

- Muzeu Emil Lăzureanu cu colecții de etnografie, istorie și arheologie; Sărbătoarea locală Praznicul de Pită Nouă, anual în august;

- Sat Secaci cu biserica de lemn din 1725 cu colecție de icoane pe sticlă;

Comuna Birchiș

- Muzeu etnografic; cunoscut centru de olărit din Defileul Mureșului;

- Sat Căpâlnaș castelul Mocioni-Teleki din secolul 19, azi sanatoriu, așezat în mijlocul unui parc dendrologic de 8 ha.

Comuna Bocsig

- Castelul Karagheorghevici al fostului rege al Serbiei Alexandru din 1860, stil renascetist târziu, azi școală;

- Case și porți țărănești deosebite; muzeu etnografic.

Comuna Brazii

- Castel în stil neoclasic din 1800;

- Sat Buceava-Șoimuș cu biserica de lemn Sf. Mc. Dimitrie din secolul 18, monument de arhitectură;

- Sat Iacobini cu moară de apă Martiș Ioan din 1804;

- Sat Mădrigești cu biserica de lemn Sf. Gheorghe din 1800.

Comuna Buteni

-Cunoscut centru de cojocărit, cusături și țesături populare; muzeu etnografic, de arheologie şi de picturã.

3. Argeș

Comuna Bascov

- Biserica de lemn Sf. Gheorghe din 1730;

- Sat Glambocu cu biserica de lemn Ad. Maicii Domnului, ante1808.

Comuna Babana

- Biserica Ad. Maicii Domnului din 1836-1839;

- Sat Cotmenița cu biserica de lemn Ad. Maicii Domnului din 1828, refăcută în 1907.

Comuna Băiculești

-Sat Tutana cu mănăstirea Tutana, ante 1497 cu biserica Sf. Athanasie din 1508 și refăcută în 1838, turn de apărare, monument istoric și de arhitectură; clădirea gării din 1880, monument de arhitectură.

Comuna Bălilești

- Biserica Ad. Maicii Domnului din 1824, monument de arhitectură; Muzeul de Etnografie si Istorie Colectia Prof. Dan Dimulescu – Golesti;

- Sat Valea Mare-Bratia cu casa Agripina Constantinescu din secolul 19, monument de arhitectură;

- Sat Băjești cu ruinele curții fortificate a banului Mareș Băjescu din secolul 17 și biserica Ad. Maicii Domnului din 1666 cu pictură păstrată integral din 1669, ruinele zidurilor, a donjoanelor și pivniței și o cruce de piatră din 1662, monumente de interes național;

- Sat Poienița cu tradiție a ceramicii smălțuite.

Comuna Bârla

- Sat Bădești o fostă stațiune balneoclimaterică de interes local cu ape minerale sulfuroase-sodice;

- Sat Urlueni cu biserica Ad. Maicii Domnului- Lereni din 1787 cu picturi vechi, monument de arhitectură; cruci vechi de piatră;

- Sat Podișoru cu biserica Sf. Nicolae din 1812 cu picturi vechi, monument de arhitectură.

Comuna Beleți-Negrești

-Prelucrarea tradițională a lemnului, rotărit, dulgherit, unelte de lemn;

Comuna Berevoiești

- Valoroase țesături populare; ruinele bisericii Berevoiești, secolul 16, sit arheologic de importanță națională; păstrăvăria Râușor;

- Biserica Ad.Maicii Domnului- Pământeni din 1784;

- Muzeul și casa memorială a marelui explorator Mihai Tican-Rumano; muzeu de artă plastică cu colecția de pictură a Marietei Proca Jinga;

- Sat Brătia monumentul eroilor Răscoalei de la 1907;

Comuna Bughea de Jos

-Mănăstirea Ciocanu din secolul 17 cu biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului refăcută în 1825, monument de arhitectură de interes național.

Comuna Bughea de Sus

-Stațiune cu ape minerale și mezotermale, cloro-iodo-sulfuroase, afecțiuni gastro-intestinale și reumatice; biserica ortodoxă cu hramul Schimbarea la Față din 1894.

Comuna Boteni

-Sat Lunca cu biserica Sf. Gheorghe din 1827; crucea de piatră de pe valea Hobăii, monument istoric, 1656; mormântul filozofului Petre Țuțea.

Comuna Brăduleț

- Sat Brădetu cu schitul Brădetu și biserica Înălțarea Domnului, 1450, cu picturi valoroase din secolele 17-18; muzeu bisericesc și câteva cruci de piatră; muzeul sătesc Galeșu;

- Izvoare cu ape minerale cloro-sodice cu conținut de sulf și iod exploatate prin tratamente pentru reumatism în mica stațiune Brădet; trasee turistice pe valea Vâlsanului și spre poalele Munților Făgăraș;

Comuna Budeasa

- Sat Budeasa Mare cu conacul Budișteanu din 1762, refăcut în 1870, monument istoric de interes național, colecții de tablouri și arme; ansamblul casei Hagi Tudorache din 1762 și biserica Ad. Maicii Domnului din 1796 cu picturi murale originare, ambele monumente de arhitectură de interes național;

- Sat Gălășești cu biserica Sf. Nicolae din 1751;

- Sat Valea Mărului cu conacul Câmpeanu-Tabacovici din 1930;

- O modernă zonă de picnic și agrement lângă fosta fabrica de caramidă, pe malul lacului de acumulare Budeasa; festival de folk în iulie.

Comuna Buzoești

- Sat Ionești cu mănăstirea Sf. Treime sau Înfricoșata Judecătă, 2019, pe ruinele uneia mai vechi de pe timpul lui Mihai Viteazul;

- Sat Vlăduța cu biserica Sf. Teodor Tiron din 1823 cu picturi originare;

- Sat Cornățel cu crucea de piatră de la Cotul Troianului, monument funerar, 1733; casa Gheorghiță Sandu;

4. Bacău

Comuna Balcani

-Localitate recunoscută pentru ceramica neagră nelustruită, porțile monumentale de lemn și prelucrarea artistică a lemnului;

Comuna Bârsănești

-Sat Caraclău cu mănăstirea Nașterea Domnului din 2004;

Comuna Berești-Tazlău

- Schitul Doamna secolul 19; biserică de lemn Sf. Nicolae din 1819;

- Sat Prisaca cu biserica de lemn Sf. Ilie din secolul 19;

- Sat Tescani cu ansamblul conacul Rosetti-Tescanu din 1894, monument de arhitectură de interes național și cu o secție a muzeului național memorial George Enescu; biserica Sf. Gheorghe din 1769 și refăcută în 1986; ulm multisecular în curtea conacului Tescanu, arbore ocrotit înalt de 30 de metri.

Comuna Berzunți

- Biserica Ad. Maicii Domnului din 1774 cu picturi murale din 1836, clopot vechi din 1570, monument de arhitectură; prelucrarea artistică a lemnului; porți monumentale de lemn; măști populare și broderii realizate pe piei de animale;

- Sat Buda cu Mănăstirea Sf. Ilie;

- Sat Dragomir cu o fântână sculptată cu chipul unui moș hâtru;

Comuna Blăgești

-Biserica Cuv. Parascheva dintre anii 1838-1842;

Comuna Bogdănești

-Biserica Nașterea Sf. Ioan Botezătorul din 1778.

Comuna Brusturoasa

- Tradiție în cojoace, cusături și țesături populare; centru de dulgherit;

- Biserica Nașterea Maicii Domnului din 1856-1859, refăcută în 1871;

Comuna Buhoci

-Sat Bijghir cu un stejar bătrân de 500 de ani, arbore ocotit, înălțime de 25 de metri, cel mai mare din județ, circumferință trunchi 6,5 metri;

Oraș Buhuși

- Ansamblul conacului lui Toader Buhuș din 1800, stil neoclasic, azi muzeu de istorie și artă; sinagoga din 1858;

- Hanul poștal fortificat de la Gura Orbicului din secolul 18, de tip rateș, unul din cele mai bine păstrate hanuri din Moldova; monumentul eroilor din Primul Război Mondial din 1926;

- Localitatea Runcu cu mănăstirea Runcu din 1457, ctitoria lui Ștefan cel Mare, biserica Sf. Arh. Mihail și Gavril din 1760-1787; biserica Sf. Îngeri din 1787; mănăstirea Ciolpani cu biserica de lemn Sf. Nicolae din 1729, refăcută în 1846;

- Rezervația forestieră de fag (Fagus silvatica), 60 ha, de pe delul Runcu;

5. Bihor

Comuna Balc

- Biserică reformată din 1791, monument istoric; Castelul familiei Degenfeld-Schonburg din 1896;

- Domeniu de vânătoare;

Comuna Batăr

- Ruinele cetății medievale turcești; parc dendrologic;

- Sat Arpășel cu castelul Markovics din 1850;

- Sat Tăut cu biserica de lemn Sf. Gheorghe din 1789, monument istoric.

Municipiul Beiuș

- Muzeu de istorie și etnografie; muzeu de științele naturii; muzeul liceului Samuil Vulcan;

- Biserica reformată din 1789; biserica din Deal, Sf. Arh. Mihail și Gavril din 1784-1790; conac vechi din 1755; biserica romană-catolică din secolul 18;

- Monumentul ostașilor români; târg săptămânal cu ritualul tradițional al vinderii cailor, joia; zone de agrement: Pădurea Delani, valea Crișului Negru și Valea Nimăieștilor, ștrandul termal;

- Punct de plecare spre obiectivele carstice din Munții Apuseni, în special spre peștera Meziad sau stațiunea Stâna de Vale.

Comuna Biharia

- Ruinele cetății Biharia din secolul 11, refăcută parțial, sediul voievodatului lui Menumorut, cetate de pământ cu ziduri masive, turnuri și șanț de apărare;

- Sat Parhida cu biserică din secolul 13.

Comuna Boianu Mare

-Biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril din 1686, picturi din secolul 18.

Comuna Borod

-Sat Cornițel cu punct fosilifer din paleocen; Muntele Șes-sit de importanță comunitară;

Comuna Bratca

- Sat Beznea cu biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril din 1723, monument istoric;

- Sat Valea Crișului cu biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril din 1876 cu picturi, monument istoric;

- Rezervațiile paleontologice Reciful de la Valea Crișului/ Calcarele cu hippuriți și Calcarele din Valea Cernioara-Tășad; acces spre Cheile Brătcuței și o serie de peșteri din Munții Pădurea Craiului și Defileul Crișului Repede;

Comuna Brusturi

-Sat Țigăneștii de Criș cu biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril din 1600;

Comuna Budureasa

- Cunoscutele lăzi de zestre cu crestături (lădărit) din Budureasa; joagăr vechi;

- Sat Saca cu biserica de lemn Sf. Gheorghe din secolul 18; rezervația Molhașurile din Valea Izbucelor, 80 ha;

- Stațiunea Stâna de Vale, cu câteva facilități turistice, ape minerale și trasee spre cascada Iadolina; mănăstirea Sf. Ap. Petru și Pavel din 1992;

Comuna Buduslău

- Biserica reformată din secolul 18;

- Sat Albiș cu biserică reformată din secolul 15;

Comuna Bulz

- Muzeu etnografic, serbare câmpenească anuală în septembrie; instalații tradiționale; moară de apă din 1746; vâltoare din secolul 19, piuă; lacul de acumulare Leșu;

- Satul Remeţi cu biserica din lemn Sf. Arh. Mihail şi Gavril din 1877 şi pictatã în 1879;

- Peștera cu Apă; rezervațiile botanice din Munții Vlădeasa Valea Iadului- Dealul Mare (2 ha) și vârful Buteasa (2 ha); rezervația speologică Peștera din Valea Leșului.

6. Bistrița-Năsăud

Municipiul Beclean

- Ruinele unor turnuri de observație pe Dealul Bileag, vedere panoramică; castelul Bethlen din 1768, în sil baroc și castelul Bethlen Pal, ambele monumente istorice; biserică reformată-calvină cu origini în secolul 15; Muzeul Casa de Vânătoare- amenajat într-o clădire care a găzduit pe vremuri fosta casă de vânătoare a familiei nobiliare Bethlen;

- Parc cu arbori seculari; sărbătorile Haiducilor Beclean-Figa; băile Figa, recent amenajate balnear și turistic; Herghelia Beclean cu rasele Lipițan și Semigreu românesc;

Municipiul Bistrița- reședința de județ

- Muzeul județean de istorie, arheologie, etnografie și științele naturii;

- Ruinele cetății medievale din 1464-1575 cu turnul Dogarilor înalt de 35 de metri și câteva porți, expoziție de măști populare și păpuși; cele 12 pasaje vechi; școala luterană din secolul 16;

- Biserica Minoriților cu hramul Intrarea în biserică a Maicii Domnului din 1270-1280, fragmente de picturi murale, orgă veche, monument istoric și de arhitectură (minoriții- ramură a ordinului călugăresc franciscan cu rasă monahală neagră), azi biserică ortodoxă;

- Biserica evanghelică din secolele 14-15, stil gotic, cel mai ămportant monument de arhitectură din țară de la începutul Renașterii, turn de apărare de apăprare de 76 de metri din 1519, orgă veche, 20 de steaguri de breaslă din 1851, strane din 1508, colecție de covoare orientale, ceas solar, o piatră tombală ce reprezintă un cavaler, cea mai veche sculptură gotică din Transilvania din 1320, ruinele claustrului dominican din secolul 16;

- Biserica romano- catolică din secolul 18, stil baroc, monument de arhitectură; monumentul Exodul sașilor, 2014;

- Sinagoga din secolul 19; clădirea veche a primăriei din secolul 15; clădirea vechii poște;

- Șugălete, un șir de case care se sprijină pe un șir de 20 de bolți, vechea piață a negustorilor cu 13 prăvălii și mai multe case vechi, arhitectură gotică și renascentistă din secolele 15-16; casa argintarului din secolul 15 azi muzeu de istorie; casa lui Petru Rareș din secolul 16, stil gotic; casa Peterman din 1480 cu statuia Sf. Nicolae din secolul 15; casa lui Ioan Zidarul; casa și statuia poetului Andrei Mureșianu, născut aici, sculptor Cornel Medrea; statuia poetului George Coșbuc, sculptor George Covalschi; bustul lui Liviu Rebreanu din 1970, sculptor Romulus Ladea;

- Festivalul național folcloric Nunta Zamfirei;

- Parc dendrologic cu numeroși arbori speciali: arborele lalea (Lyriodendron tulipifera), arborele pagodelor (Ginkgo biloba), plopul multisecular (Populus sp.); rezervația zoologică, botanică și geologică Valea Repedea; în apropiere Pădurea Codrișor, Pădurea Ghinzii, Pădurea Jelnei, poiana cu peri seculari de pe Dealul Cocoș și Pădurea Schullerwald, singura pădure-parc din oraș;

- Localitatea Ghinda cu biserica din 1778-1878;

- Localitatea Sărata cu biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril din 1753, monument de arhitectură, cu picturi valoroase; biserica reformată din secolul 18, castelul Lázár Imre în stil baroc din secolul 18;

- Localitatea Slătinița cu biserica evanghelică din secolele 15-16;

- Localitatea Unirea cu biserica în stil gotic din secolele 15-16;

- Localitatea Viișoara cu biserica în stil gotic din secolele 15-16.

Comuna Bistrița Bârgăului

- Colecția muzeală C-tin Pavel; cusături și țesături populare;

- Trasee turistice către Munții Bârgău și Parcul Național Călimani; rezervații naturale Cheile Bistriței Ardelene, Tăul Zănelor (tău-lac), Stâncile Tătarcei, Stermiorul;

- Lacul de acumulare Colibița, agrement, agro-turism, pescuit; carieră de andezit ( rocă vulcanică).

Comuna Braniștea

- Sat Cireșoaia cu serbarea câmpenească Culesul Cireșelor anual în iunie, livezi de cireși întinse cu peste 60 000 de pomi, sărbătoare veche care se desfășoară din 1893; biserică reformată;

- Biserică romano-catolică din secolul 14, reconstruită în 1898; izvoare cu apă sărată;

Comuna Budacu de Jos

- Biserică evanghelică din secolul 16, azi biserică ortodoxă Ad. Maicii Domnului; rezervație paleontologică Râpa Mare (20ha);

- Sat Buduș cu rezervația naturală Poiana cu lalele pestrițe;

- Sat Jelna cu biserica evanghelică din secolul 15, zid și turn din 1560, stare de degradare;

- Sat Monariu cu biserică din secolul 18, monument de arhitectură, stil gotic, azi aparține cultului penticostal; urmele drumului romanilor.

7. Botoșani

Comuna Bălușeni

- Biserica de lemn Sf. Voievozi din 1740; mănăstirea Sf. Voievozi- Zosin cu biserica de lemn Ad. Maicii Domnului din 1779 și refăcută în 1944, monument istoric;

- Sat Zăicești cu biserica de lemn Ad. Maicii Domnului din 1816.

- Iazurile Stăuceni-Drăcșani-Iazul Mare, arie de protecție avifaunistică.

Municipiul Botoșani-reședință de județ

- Muzeul județean de istorie cu colecții de arheologie, etnografie și artă plastică;

- Biblioteca județeană Mihai Eminescu cu peste 380 000 de volume;

- Mănăstirea Popăuți cu biserica Sf. Nicolae din 1492-1496, ctitoria lui Ștefan cel Mare cu picturi murale și cea mai veche clopotniță din Moldova, 1496;

- Biserica Sf. Gheorghe-Domnească din 1551; biserica Ad. Maicii Domnului-Uspenia din 1552 unde a fost botezat Mihai Eminescu; biserica armenească Ad. Maicii Domnului din 1350; biserică armenească din secolul 18 cu pietre tombale; biserica armeano-gregoriană Sf. Treime din 1797 și refăcută în 1832; biserica Sf. Ioan Botezătorul din 1750; biserica Trei Ierarhi din 1789; biserica Sf. Spiridon ante 1750; biserica Sf. Nicolae din 1808; biserica Cuv. Parascheva din 1816; biserica Sf. Împ. C-tin și Elena-Ruseț din 1825, stil neoclasic; biserica lipovenească din 1853;

- Casa naturalistului Grigore Antipa din secolul 19, născut aici, stil eclectic; centrul vechi cu case valoroase în diferite stiluri; casa Silion din 1900; casa Ciomac Cantemir; casa Gailov din secolele 8-19; casa Bolfosu din 1800; casa Ventura ante 1872, azi filarmonică; casa Vasescu din 1891, stil neoclasic; casa memorială și bustul istoricului Nicolae Iorga, sculptor Oscar Han; bustul lui Mihai Eminescu, sculptori O.Maitec și Gh. Anghel; monumentul Răscoalei din 1907;

- Parcul policlinicii cu stejar multisecular, arbore ocrotit, diametrul coroanei 30 de metri și plopul multisecular Cei opt frați format din opt tulpini pornite din același trunchi;

- Atelierul de ceramică al familiei Iacinschi; muzeul memorial al filozofului Octav Onicescu; primăria veche de la sfârșitul secolului 18.

Comuna Brăești

- Biserica de lemn Ad. Maicii Domnului din 1745; conacul Capri, monument istoric, din 1860, cu parc dendrologic de 2 ha, rezervație forestieră și botanică;

- Sat Poiana cu biserica de lemn Sf. Voievozi din 1800;

Oraș Bucecea

- Biserica Sf. Nicolae din 1865;

- Sat Călinești cu biserica Sf. Nicolae din 1815; conacul Miclescu din 1820.

8. Brăila

Comuna Bărăganu

-Biserică veche din 1852-1858;

Municipiul Brăila- reședință de județ

- Muzeul Brăilei cu colecții de istorie, arheologie, științele naturii, artă și etnografie;

- Biblioteca județeană Panait Istrati cu peste 370 000 de volume;

- Biserica fără turlă Sf. Arh. Mihail și Gavril, fostă moschee, 1831;

- Biserica grecească Buna Vestire din 1862-1872, vitralii și picturi murale de Gh. Tattarescu din 1890; biserica Sf. Ap. Pentru și Pavel din 1872-1894; biserica Sf. Nicolae din 1860; mănăstirea Sf. Pantelimon- Chiscani; institutul Sancta Maria din 1898;

- Palatul cultural din 1864; palatul Lyra din 1924; casa turcească Hruba; hruba Pulberăria Nouă din 1812; han din 1864; orologiul din 1909;

- Casa memorială a scriitorului Panait Istrati în incinta grădinii publice; casa memorială a criticului literar Pepessicius din secolul 19 refăcută în 1974; centrul memorial Nae Ionescu și Anton Dimitriu; centrul memorial Vasile Bancilci; casa memorială Ana Aslan din secolul 19; casa memorială a artistului Petre Ștefănescu-Goangă din secolul 19; casa memorială a artistei Maria Filotti și teatrul Maria Filotti; casa Suliotis din secolul 18; bustul Împăratului Nerva Traian din 1906, sculptor Tache Pavelescu; statuia Ecaterinei Teodoroiu, sculptor Ionescu Varo; statuia Nicolae Bălcescu; statuia Știința;

- Grădina publică cu ruinele cetății Brăilei; faleza Dunării; stațiunea Lacu Sărat, tratament cu nămol sapropelic; mănăstirea Sf. Pantelimon din 1998 cu biserică de lemn; curse de agrement cu vapoare pe Dunăre; în zonă se pot face drumeții spre parcul natural Balta Mică a Brăilei, rezervaţia naturala lacul Jirlău, rezervaţia naturală Pădurea Camniţa;

9. Brașov

Comuna Beclean

- Biserica Ad. Maicii Domnului din 1804, stil bizantin, monument istoric; locuri de agrement și pescuit sportiv pe lacurile din lunca Oltului;

- Sat Boholț cu mănăstirea Boholț-Făget din 1994;

- Sat Calbor cu cetatea sătească din secolele 13-16 cu biserica Sf. Arh. Mihail și Gavril și biserica Sf. Nicolae din 1802.

Comuna Bod

- Biserica evanghelică-luterană fortificată în secolul 16; biserica Sf. Nicolae din 1776, ambele monumente istorice;

- Situl areheologic Gorgan și mica rezervație La stejari, arbori seculari ocrotiți (65 de stejari), parte a unei păduri mult mai mari, dispărută azi; Blumenfest în mai și Sărbătoarea Plăcintelor în septembrie;

Comuna Bran

- Castelul Bran din 1377, fortificat, monument istoric, muzeu de istorie și artă medievală, muzeu de etnografie în aer liber; serbarea câmpenească Răvășitul oilor din septembrie;

- Stella Maris sau Capela Reginei, ridicată în amintirea Reginei Maria, copie după cea de la Balcic;

- Biserica Ad. Maicii Domnului din 1820-1836;

- Stațiune turistică și puncte de plecare spre Munții Bucegi și Piatra Craiului; Parcul național Piatra Craiului care ocrotește elemente botanice, zoologice și geologice;

- Sat Sohodol cu biserica Cuv. Parascheva din 1790 și biserica Sf. Nicolae din secolul 19.

Municipiul Brașov-reședință de județ

- Muzeul județean de istorie din Casa Sfatului, situată în centrul istoric, din 1420, refăcută în secolul 18, turnul din secolul 13 are 58 de metri, loggie în stil baroc din 1774, colecții de etnografie și artă;

- Muzeul Primei școli românești și muzeul Cetății Brașovului în Bastionul țesătorilor din 1425-1436, refăcut în 1570;

- Ruinele Cetății Brașovului din secolele 14-17 cu zid de incintă înalt de 8-12 metri, grosime de 2-4 metri, turnuri de apărare și bastioane;

- Dealul Warte cu ruinele Turnului Alb din 1460-1494 și ruinele Turnului Negru din secolul 15; poarta Ecaterinei din 1556 cu vechea stemă a orașului; castelul Cetățuia din secolele 15-17, fortificat cu patru turnuri; strada Sforii;

- Biserica Neagră din 1384-1477, stil gotic, orgă cu 4000 de tuburi și 76 de registre din 1839, colecție de covoare orientale, biserica a fost închinată Sfintei Fecioare Maria, înnegrită în urma unui incendiu; portaluri din lemn masiv, cel mai mare clopot din țară de 6 tone;

- Școala din Schei din 1495 refăcută în 1760 cu Muzeul Șcheii Brașovului;

- Biserica Sf. Nicolae din Șchei din 1495 refăcută între 1518-1585, pictură murală din secolul 16, importantă colecție de icoane;

- Biserica evanghelică Sf. Bartolomeu din 1223, refăcută în secolul 15, monument de arhitectură, stil gotic timpuriu, cea mai veche din oraș, turn și zid de apărare; biserica evanghelică Sf. Martin din secolul 15; biserica mănăstirii franciscane Sf. Ioan din 1506; biserica evanghelică din cartierul Blumăna din 1777; biserica catolică Sf. Petru și Paul din 1776-1782, stil baroc; biserica evanghelică maghiară din 1787;

- Biserica Sf. Treime din 1783; biserica Sf. Treime -Pe Tocile din 1824; biserica Ad. Maicii Domnului din 1895; biserica Buna Vestire din 1934;

- Biblioteca județeană George Barițiu cu peste 600 000 de volume; biblioteca centrală universitară a Universității Transilvania; liceul Johannes Honterus din 1545, refăcut în secolul 18, fostul liceu evanghelic luteran; școala reală din 1780;

- Case vechi: Negustorilor din 1544, stil renscentist, Jekelius- situată în centrul vechi, Schobelin din 1550 cu loggie și ancadramente renascentiste, Kammer din 1587; Mureșenilor din secolul 18, azi muzeu, Grid din 1773, Brukenthal din secolul 18; palatul Știrbei din secolul 19 cu parc dendrologic; hanul La Cerbul de Aur din 1866; hanul Roșu din secolul 17; hanul vechi din secolul 18; cazarma Neagră din 1796; liceul Andrei Șaguna din 1851;

- Statuia lui Johannes Honterus; casa natală a poetului Șt. O. Iosif; casa memorială a compozitorului Gh. Dima; grădină zoologică;

- Sărbătoarea Alaiul Junilor din Șcheii Brașovului, anual pe 1 mai; parada portului popular; festivalul internațional Cerbul de Aur; târg popular anual în octombrie; festivalul Obiceiurilor de iarnă anual în decembrie;

- Stațiunea Poiana Brașov, cu numeroase facilități turistice și pârtii de schi, trasee turistice spre Muntele Postăvaru și Piatra Mare; zona de agrement Pietrele lui Solomon; schitul Sf. Ioan Botezătorul;

Comuna Budila

- Castelul Beldy Ladislau din 1731, monument de arhitectură; parc dendrologic cu castelul Beldy Pál din 1751, în ruină; castelul Mikes din secolul 18, în ruină; castelul Nemes din secolul 18, în ruină;

- Festival anual al muzicii de fanfare, luna mai; festival anual al măştilor populare luna februarie;

- Biserica Sf. Nicolae din 1734, monument istoric; biserica romano-catolică Ad. Maicii Domnului, stil baroc,1762 renovată în 2009, monument istoric;

Comuna Bunești-sit UNESCO

- Mănăstirea Bunești din 1991; muzeu etnografic cu țesături și unelte tradiționale; cetate sătească din secolul 14 cu biserică evanghelică de incintă;

- Sat Viscri cu cetate țărănească din secolele 13-16, cu biserică evanghelică de incintă, stil gotic, anasamblu aflat în patrimoniul mondial UNESCO; case renovate din care două sunt ale Regelui Charles al III-lea al Regatului Marii Britanii; din secolele 14-15 cu biserică evanghelică de incintă;

- Sat Criț cu cetate țărănească din secolele 15-17 cu biserică evanghelică de incintă;

- Sat Mesendorf cu cetate țărănească din secolele 14-15 cu biserică evanghelică de incintă;

- Sat Roadeș cu cetate țărănescă din secoele 15-16 cu biserică evanghelică de incintă, orgă din 1838, turn prăbușit parțial în 2016;

10. Buzău

Comuna Balta Albă

- Stațiune balneară locală semi abandonată, cu lac cu ape mineral-sărate și nămol sapropelic;

- Rezervație zoologică și geologică care include și lacul Balta Albă (liman fluvial);

- Casa Ștefan Popa, monument de arhitectură din 1925.

Comuna Berca

- Ruinele unei cetăți vechi pe un deal care domină satul; biserica Sf. Voievozi din 1694 a mănăstirii Berca; stil brâncovenesc, picturi murale interioare;

- Sat Joseni cu ceramică smălțuită și nesmălțuită, prelucrarea artistică a lemnului;

- Sat Pâclele cu rezervația geologică și floristică Vulcanii noroioși (pop. Fierbători), munumente ale naturii, fenomen legat de combinarea gazului, apei freatice și argilei;

- Sat Rătești cu mănăstirea Rătești, ante 1634, cu biserica Sf. Treime din 1843 și muzeu bisericesc.

Comuna Bisoca

- Centru și colecții de etnografie și folcor; rezervația mixtă botanică și geologică Pădurea Lacurile Bisoca; Serbarea folclorică Cânt și Joc pe plai străbun, început de iunie; mici grote și ocne de sare în satele Sari și Pleși;

- Sat Băltăgari cu mănăstirea Poiana Mărului, monument istoric de interes național, cu două biserici cu hramul Duminica Tuturor Sfinților și a doua cu hramul Nașterea Maicii Domnului; mănăstirea Găvanu, seoclul 17, fost mitoc al mănăstirii Poiana Mărului.

Comuna Brădeanu

- Rezervația forestieră de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) Pădurea Brădeanu, 22 hectare;

- Festivalul Crizantemelor, anual pe 8 octombrie;

Comuna Brăești

- Sat Ivănețu cu biserica de lemn Ad. Maicii Domnului din 1820-1823;

- Sat Ruginoasa cu biserica de lemn Sf. Vasile din 1858;

- Sat Pinu ruinele mănăstirii Pinu, din secolele 16-18, lângă izvorul Pinu;

- Trasee turistice către dealul și vârful Ivănețu;

Comuna Breaza

- Recunoscută pentru prelucrarea artistică a pietrei;

- Cinci cruci de piatră, cea mai cunoscută cea a Manafului;

- Chilia lui Ambrozie din peretele Pietrei Șoimului;

Comuna Buda

- Centru de cojocărit;

- Sat Al. Odobescu cu biserică de lemn din 1824;

- Sat Dănulești cu biserică de lemn din 1762;

Municipiul Buzău- reședința județului

- Muzeul județean de istorie cu o secție specilală cu peste 400 de telefoane vechi, jumătate funcționale, cea mai mare de acest gen din țară; muzeul de etnografie și artă populară; colecția de etnografie Vergu Mănăilă; colecția de chihlimbar Colți cu sute de exponate; teatrul municipal Gheorghe Ciprian;

- Biserica episcopală Ad. Maicii Domnului din 1649 pe ruinele unui schit mai vechi, cu muzeu bisericesc; biserica Banu din 1571, refăcută în 1722; biserica Nașterea Maicii Domnului- Neguțători din 1649, refăcută în 1850 în stil neoclasic; biserica Sf. Îngeri din 1619, refăcută în 1833;

- Palatul Princiar din 1710; palatul municipal din 1896-1904 în stilul palatelor italiene; clădirea Seminarului Chesarie din 1838, stil neoclasic; cimitirul Dumbrava cu două sculpturi funerare de Constantin Brâncuși: Rugăciunea și bustul Av.P. Stănescu; monumentul Geniile morții, sculptat de Fr. Storck; statuia lui George Enescu, sculptor Oscar Han; monumentul Răscoalei 1907 sculptor Cornel Medrea; statuia poetului Vasile Cârlova; bustul lui B. P. Hașdeu, sculptor Oscar Han; ansamblul Curţii lui Alexandru Marghiloman, fost prim-ministru al Regatului României, situat în mijlocul unui parc dendrologic;

- Parcul Crâng cu obeliscul orașului, sculptor Ghe. Coman, stejari seculari, 200 ha, festivalul Drăgaica, anual în iunie; rezervațiile naturale Pădurea Frasinu și Spătaru; parc zoologic.

11. Caraș-Severin

Oraș Băile Herculane

- Stațiune balneoclimaterică cu ape minerale geotermale, cea mai veche din țară aflată parțial într-o stare avansată de degradare;

- Muzeul de istorie din Sala de Argint a Cazinoului Băilor din secolul 19, stil baroc vienez, monument de arhitectură;

- Ruinele stațiunii termale romane cu baia romană, statuia lui Hercule din 1847, podurile vechi de piatră și fontă de peste Cerna din 1864; biserica catolică Ad. Maicii Domnului din 1838; gara din 1886, stil baroc; băile Neptun și Diana;

- Vila Doboșanu cu așezământul ortodox Nașterea Maicii Domnului;

- Peștera sau Grota Haiducilor/ Hoților; festivalul Hercules cu expoziții de artă, fotografii, filme, anual în iunie; Congresul spiritualității românești în fiecare an;

- Arborele gigant Sequoia gigantea, 30 de metri; trasee turistice în Parcul național Domogled-Valea Cernei.

Comuna Bănia

-Muzeu sătesc cu colecții de arheologie, istorie, etnografie și numismatică; biserica Nașterea Maicii Domnului din 1779.

Comuna Băuțar

- Nedeie anuală pe 20 iulie de Sf. Ilie; fostă cale ferată cu cremalieră între Băuțar și pasul Poarta de Fier a Transilvaniei; Bătălia dintre daci și romani de la Tapae;

- Sat Bucova cu case vechi de lemn, monumente de arhitectură; nedeie anuală de Sf. Dumitru; monumentul Buzduganul în amintirea victoriei lui Iancu de Hunedoara; cariera de marmură; Sfinxul de la Bucova.

Comuna Berzasca

- Biserica Sf. Arh. Mihail și Gavril din 1836; punct de plecare spre Vf. Svinecea Mare din Munții Almăjului (1224 de metri), traseu cu chei, peșteri (Zamonița) și izbucuri (izbuc- izvor carstic intermitent ieșit dintr-o cavitate);

- Complex turistic lacustru pe Dunăre;

Comuna Berzovia

- O colecție interesantă de artă naivă; Sărbători populare ca măsuratul oilor sau Fășancul (sărbătoare catolică);

- Sat Gherteniș cu muzeu sătesc;

Orașul Bocșa

- Rezervația arheologică Mina romană de aur; Muzeul Constantin Lucaci din 2012;

- Ruinele cetății Cuiești de pe colina Buza Turcului din secolul 14, refăcută în 1595, devenită apoi fortăreață turcească;

-Biserica Sf. Nicolae din 1795, pictată în 1810; biserica Buna Vestire din 1755; biserica Sf. Ap. Petru și Pavel din 1808; biserica Pogorârea Duhului Sfânt din 1815, pictată în 1845; biserica catolică din secolul 18, refăcută în 1845;

- Mănăstirea Bocșa-Vasiova sau Mănăstirea Sf. Ilie de la Izvor, cu biserica Sf. Ilie din 1905; colecție de carte veche bisericească;

- Drumul roman, păstrat pe 5 kilometri între Bocșa și Biniș, secolele 2-3; exemplar vechi de Ginkgo biloba- arborele pagodelor;

Comuna Brebu

-Mănăstirea Brebu-Acoperământul Maicii Domnului din 1997; biserica Înălțarea Domnului din 1791;

Comuna Bucoșnița

- Biserica Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul din 1837;

- Sat Goleţ cu biserica Naşterea Maicii Domnului din 1890;

- Sat Petroşniţa cu biserica Ad. Maicii Domnului din 1880; rezervaţia naturală Petroşniţa (3 ha).

12. Călărași

Comuna Belciugatele

- Sat Cojești cu biserica Ad. Maicii Domnului din secolul 18;

- Sat Mataraua cu biserica Sf. Împ. C-tin și Elena, ante 1810;

- Sat Măriuța cu biserica Sf. Gheorghe din 1865;

- Pescuit sportiv și agrement pe lacul Mostiștea (liman fluvial al Dunării).

Oraș Budești

- Ruinele conacului Manu din 1827;

- Sat Aprozi cu biserica Ad. Maicii Domnului din 1841.

13. Cluj

Comuna Baciu

- Sat Corușu cu clădirea fostei poște din secolul 17, azi casă parohială; reezervația naturală Cheilei Baciului, rezervație paleontologică, punct fosilifer;

- Sat Mera cu biserica reformată- calvină din secolul 18, monument istoric;

- Sat Popești cu Conacul Bornemisza- Matskassy din 1804;

- Sat Săliștea Nouă cu biserica de lemn Nașterea Sf. Ioan Botezătorul din 1750, monument istoric;

- Sat Suceagu cu biserica de lemn din 1771 cu picturi interioare vechi; biserica reformată- calvină din 1747-1749, monument istoric.

Comuna Băișoara

- Stațiune de iarnă cu pârtie, arie protejată în Muntele Băișorii; trasee turistice spre Muntele Mare și cheile Runcului dar și spre Munții Trascău; Muzeu etnografic; mănăstirea Sf. Ilie din 1995; nedeie anuală pe 22 februarie; carieră de dacit (rocă magmatică)

- Sat Săcel cu ruinele cetății Liteni din secolul 13; pajiștile de la Liteni-Săvădisla, sit de importanță comunitară;

Comuna Beliș

- Rezervația geologică Izvoarele Someșului Cald; rezervația botanică Tinovul/Molhașul Mare de Izbuc;

- Stațiunea montană Beliș-Fântânele și lacul cu același nume, pentru agrement; trasee turistice în Munții Vlădeasa.

Comuna Bobâlna

-Biserica de lemn din secolul 17; monumentul Marii Răscoale a Țăranilor din 1437 ridicat în 1957;
- Sat Cremenea cu biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril din 1677, picturi interioare din 1758.

Comuna Bonțida

- Castelul Banffy din 1652, stil baroc, proces de restaurare, cu zona exterioară unde se desfășoară unul dintre cele mai mari festivaluri de muzică electronică-Electric Castle, la mijloc de iulie; castelul Banffy din Bonțida este în fiecare an gazda atelierelor de creație Weekend la Castel ale cunoscutului festival de film TIFF.

- Biserică reformată-calvină din secolul 13, refăcută ulterior, stil gotic, amvon din 1720, monument istoric;

- Sat Coasta cu conacul Du jardin din secolele 18-19, degradat, monument istoric;

- Sat Răscruci cu castelul Banffy din secolul 18, refăcut excelent și biserică reformată din secolul 17; colecția de artă populară Kallós Zoltán, tabără de creație și peste 8000 de piese de colecție;

Comuna Borșa

- Castel care a aparținut familiei Banffy, din secolul 19 și pădurea Baronului;

- Sat Ciumăfaia cu biserica reformată din secolele 16-19, amvon din 1745.

Comuna Buza

-Conacul Bornemisza din secolul 18, monument istoric, în incintă, magazin comunal;

14. Constanța

Oraș Murfatlar (fost Basarabi)

- Muzeul vinului zonei Murfatlar; complex monastic Basarabi, cultură străveche românească din secolele 9-10, cu 4 biserici rupestre; urmele unui castru roman; biserica Nașterea Maicii Domnului din 1903-1806;

- Rezervația forestier-botanică Fântânița-Murfatlar, monument al naturii.

Comuna Băneasa

-Rezervația botanică, geologică și geomorfologică Canaraua Fetii (canarale-stânci de calcar erodat).

15. Covasna

Balvanyos (Comuna Turia)

- Stațiune balneoclimaterică cu ape minerale sulfuroase și mofete cu emanații de gaz postvulcanic, Munții Bodocului;

- Ruinele Cetății Păgânilor ridicată de grofii din zonă înainte de secolul 13, traseu turistic de 20 de minute;

- Grota Puturoasă, o mică peșteră cu emanații de gaz și sulf, indicată și pentru tratament, strict la indicația medicului; Cimitirul Păsărilor, un loc unde păsările mor datorită asfixierii cu gazul postvulcanic care iese din pământ; Tinovul Buffogo sau Răbufnitoarea, cu câteva lacuri unde apa bolborosește;

- Grota cu alaun și izvoarele cu vitriol (acid sulfuric), traseu turistic scurt cu numeroase izvoare minerale;

- Întâlnirile comunității maghiare din fiecare vară, Tușvanyos;

- Băile Csiszár, cu amenajări speciale la izvoare minerale reci, în mijlocul pădurii;

Oraș Baraolt

- Muzeu de istorie și etnografie Muzeul Depresiunii Baraolt, cu colecții de minerit, olărit și paleontologie; biserica în stil baroc din 1564 și refăcută în 1690 cu zid de apărare din 1818, turn de pază și orgă din 1750;

Stațiunea Biborțeni cu ape minerale carbonatate, stație de îmbuteliere; Biserica din secolul 15 cu frescă originară, stil Renașterea italiană, monument de arhitectură;

- Sat Căpeni cu biserica fortificată din secolele 14-15 cu zid de incintă din 1818; monumentul eroilor de la 1848 sculptor Tornay Endre;

- Sat Micloșoara cu castelul Kalnoky din secolul 16, stil renascentist;

- Sat Racoșul de Sus cu biserica unitariană din secolul 18; monument comemorativ; stâlp funerar lângă groapa comună a pașoptiștilor.

Comuna Bățani

- Sat Aita Seacă cu rezervație paleontologică, punct fosilifer, monument al naturii;

- Sat Bățanii Mari cu muzeu etnografic și biserica reformată din secolul 15, stil gotic târziu și renascentist din secolul 16 dar și modificări baroce din secolul 18, monument de arhitectură cu două clopote vechi din 1575 și 1615, orgă din 1754;

- Sat Bățanii Mici cu cetate sătească din secolul 15 și biserică din secolul 16, monument de arhitectură; casa memorială a scriitorului Benedek Elek; furnal vechi Bodvaj, monument de istorie industrială, primele 2 tunuri de la 1848 fiind turnate aici de revoluționarul Gabor Aron; rezervația naturală Pășunea Mitaci;

- Sat Herculian cu biserica din secolul 15, monument de arhitectură, tavan casetat și pictat; fost centru de olărit și cioplit în piatră din zona Baraolt;

- Sat Ozunca-Băi cu izvoare minerale și rezervația botanică oligotrofă (tinov) de la Ozunca Băi.

Comuna Belin

- Cetate sătească cu biserică unitariană din secolul 16, stil gotic târziu cu ziduri de incintă de 2 metri și patru turnuri de apărare; biserica Ad. Maicii Domnului din 1774;biserică reformată din 1770 cu turn din 1911;

- Izvoare minerale; bălți de pescuit și agrement;

Comuna Bodoc

- Stațiune de interes local cu izvoare minerale apreciate;

- Ruinele cetății Herecz din secolul 12, două porți vechi de lemn, monument de arhitectură;

- Sat Olteni cu biserica fortificată din secolul 15, portal gotic, parc vechi cu castelul Miko din 1827, stil empire;

- Sat Zălan cu biserică calvină veche fortificată;

Comuna Boroșneu Mare

- Sat Boroșneu Mic cu conacul Tompa din secolul 18 și biserica din secolul 18;

- Sat Dobolii de Sus cu biserica reformață din secolul 16, stil gotic târziu, picturi murale din 1667 și strane pictate din 1773;

- Parcul Octogonul de la Trei Scaune;

Comuna Brateș

- Biserică reformată ante 1900 cu tavan casetat în stil renascentist;

- Sat Telechia cu conacul Horvath din secolul 18;

Comuna Brăduț

- Sat Filia cu ruinele bisericii în stil romanic din secolul 13 cu clopot din secolul 14; conacul Boda din 1713; clădirea atelierului fostului furnal de fier, ante 1849, monument istoric;

- Dealul Kut cu Poienile de narcise și bulbuci de munte de la Filia;

- Sat Tălișoara cu biserică din secolele 13-14, stil gotic și castelul Daniel din 1669 și castelul Bethlen;

- Stejarul piramidal, exemplar rar, curiozitate a naturii; porți monumentale din lemn; izvoare cu ape minerale feruginoase.

Comuna Brețcu

- Biserica Sf. Nicolae din 1783; bustul lui Mihai Vitezul din 1991;

- Sat Mărtănuș cu biserica Ad. Maicii Domnului din 1796;

- Sat Oituz cu ruinele unei cetăți și vechiul sediu de vamă din secolul 19.

16. Dâmbovița

Comuna Băleni

- Ruinele curții boierești a familiei Băleanu din secolul 18;hanul Mare din secolul 18, monument de arhitectură; moară din 1902; biserica Sf. Ioan Botezătorul din secolul 19 cu picturi murale realizate de Ghe. Tattarescu;

- Împletituri de răchită, confecționarea traistelor din păr de capră; târguri anuale pe 24 iuni și 26 octombrie; Duminica Femeilor Mironoșițe, a trei duminică după Paște.

Comuna Bărbulețu

- Grota haiducului Radu Anghel; biserica Ad. Maicii Domnului din 1662-1680, monument istoric; Târgul de Blagoveștenie pe 25 martie și Târgul de Ziua Crucii pe 14 septembrie;

- Sat Gura Bărbulețului cu biserica Ad. Maicii Domnului din 1885;

Comuna Bilciurești

- Biserica Cuv. Parascheva din 1879;

- Târg anual de Sf. Petru și Pavel, 29 iunie;

Comuna Bezdead

- Muzeu de istorie și etnografie; biserica Sf. Nicolae din 1757;

- Râpa Șoimului și Malu/Dealu de Răsună, deal din gresii și marne în care reverberează ecoul;

Comuna Braniștea

- Sat Dâmbovicioara cu biserica Nașterea Maicii Domnului din 1747;

- Sat Săvești cu biserica Ad. Maicii Domnului din 1809;

Comuna Brănești

- Biserica Sf. Nicolae din 1859;

- Casa Pencea Gheorghe Ion din 1850; casa Ciocoiu Nicolae din 1870-1880;

Comuna Brezoaele

- Biserica Ad. Maicii Domnului- Cruceru din 1758;

- Sat Brezoiu cu biserica Sf. Nicolae-Cămărașu din 1846;

Comuna Buciumeni

- Biserica Nașterea Sf. Ioan Botezătorul din 1900-1906; casa Andrei Alexandrina din 1900;

- Sat Dealu Mare cu biserica Sf. Nicolae din 1852;

- Sat Valea Leurzii cu biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din 1893;

Comuna Bucșani

- Rezervația de zimbri de la Bucșani, din Pădurea Neagră;

- Conacul Dalles din 1935 cu statuia marelui negustor grec; biserica Sf. Împ. C-tin și Elena din 1828, refăcută în 1894;

- Sat Hăbeni cu biserica Sf. Nicolae din 1822;

- Sat Racovița cu biserica Sf. Treime din 1806;

Comuna Butimanu

-Biserica de lemn Ad. Maicii Domnului-Decindea din 1791;

17. Dolj

Municipiul Băilești

- Muzeul Câmpiei Băileștilor; biserica Sf. Nicolae din 1851-1853; biserica Sf. Ap. Petru și Pavel din 1839; biserica Ad. Maicii Domnului din 1885;

- Codrii seculari de la Nisipuri cu un păr sălbatic de 21 de metri, diametru trunchi 2 metri, arbore ocrotit;

- Festivalul umorului Amza Pelea, născut aici, cu muzeu memorial;

- Târgul Toamnei- Zilele Zaibărului și prazului.

Comuna Bârca

- Muzeu de istorie și etnografie; biserica Sf. Dumitru din 1801, refăcută între 1912-1914;

- Casa memorială Adrian Păunescu; expoziție picturi naive Ghiță Mitrăchiță.

Oraș Bechet

- Muzeul Mitre Arambașa, colecții de etnografie, istorie și artă plastică; biserica Sf. Gheorghe din 1861-1870;

- Pădurea seculară Zaval-Bechet, pădure de luncă, în apropiere; punct de trecere a Dunării spre Bulgaria (Rahova).

Comuna Bistreț

- Ruinele a două castre romane pe malul Dunării;

- Biserica Sf. Nicolae din 1826-1832 cu picturi murale interioare din 1837;

- Lacul de luncă Bistreț, sit Natura 2000, de aproape 2000 de ha, care ocrotește ca o veritabilă deltă specii de: raţe, gâşte, corcodei, pelicani, cormorani, stârci, egrete, berze, pescăruşi, chire şi chirighiţe;

Comuna Brabova

- Biserica Sf. Voievozi din 1885;

- Cula Izvoranu-Geblescu din 1780-1790 recent reabilitată, vizitabilă, monument de arhitectură de interes național;

Comuna Braloștița

- Biserica Sf. Nicolae din 1761;

- Sat Valea Fântânilor biserica de lemn Cuv. Parascheva din secolul 18;

Comuna Bratovoești

- Biserica Sf. Arh. Mihail și Gavril din 1859;

- Sat Bădoși cu biserica Sf. Nicolae din 1753;

- Rezervația naturală Pădurea Bratovoești, 1300 ha, exemplare de cerb lopătar; zonă de agrement și pescuit, lacul Geormane;

Comuna Brădești

- Biserica Sf. Ioan Botezătorul din 1825; sărbătoarea Călușului, anual, de Rusalii; ruinele unui castru roman;

- Sat Brădeștii Bătrâni cu biserica Sf. Ar., Mihail și Gavril din 1751 cu picturi murale vechi;

- Sat Tatomirești cu biserica Ad. Maicii Domnului din 1770-1780;

Comuna Breasta

-Biserica Sf. Nicolae din 1782;

Comuna Bucovăț

- Biserica Sf. Nicolae din 1842; cetatea dacică Pelendava din satul Cârligei;

- Sat Palilula cu biserica Sf. Nicolae din 1830; rezervație paleontologică, punct fosilifer cu moluște pliocene;

Comuna Bulzești

- Casa memorială a poetului Marin Sorescu;

- Biserica Ad. Maicii Domnului din 1831;

- Sat Frățila cu biserica Sf. Dumitru din 1881;

- Sat Gura Racului cu biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului ante 1831, refăcută în 1907;

- Sat Prejoi cu biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din 1881;

- Sat Seculești cu biserica Sf. Voievozi din 1805.

18. Galați

Comuna Bălăbănești

-Sat Rădești cu un mic și vechi centru de olărit.

Comuna Băneasa

- Sat Roșcani cu biserica Ad. Maicii Domnului din secolul 19;

- Rezervația botanică și forestieră Pădurea Breana- Roșcani care protejează un amfibian și două specii de plante;

Oraș Berești

- Biserica Sf. Voievozi, ante 1799; punct fosilifer;

- Pădurea Tălășmani, sit de importanță comunitară;

- Casa memorială Paul Bujor, născut în comuna Berești-Meria;

Comuna Berești-Meria

-Muzeu de artă medievală; biserica Sf. Nicolae secolele 14-15;

Comuna Buciumeni

- Mănăstirea Buciumeni cu biserica Sf. Treime din 1840 cu muzeu bisericesc;

- Pădurea Buciumeni- Homocea, sit de importanță comunitară;

19. Giurgiu

Comuna Băneasa

- Biserica Ad. Maicii Domnului din 1908;

- Sat Frasin cu biserica Sf. Nicolae din 1858;

- Sat Pietrele cu biserica Ad. Maicii Domnului din 1865.

Comuna Bolintin-Deal

-Biserica Sf. Nicolae din secolul 19; conacul Hubert, inițial Băleanu, din secolul 20, azi spital, monument de arhitectură de interes național;

Oraș Bolintin-Vale

- Monumentul și mormântul scriitorului Dimitrie Bolintineanu, sculptor Carol Storck; biserica Ad. Maicii Domnului din 1832, cu refaceri ulterioare;

- Sat Malu Spart cu biserica Ad. Maicii Domnului din 1841;

Comuna Bucșani

- Biserica Sf. Nicolae din 1836; conacul Hristodor Ionescu, începutul secolului 20; casa Stan Cangea din1933, fost cămin cultural; casa C-tin Anghelescu, fost guvernator al BNR;

- Sat Goleasca cu biserica Ad. Maicii Domnului din 1816; conacul Pascale Iagăr din secolul 20;

- Sat Obedeni cu biserica Sf. Trei Ierarhi din 1839;

- Sat Vadu Lat cu conacul Iova Ghiuresici din secolul 19 și conacul Radu Iliescu din 1900;

- Rezervația forestieră Pădurea Anghelești-Bucșani;

Comuna Bulbucata

- Biserica Sf. Gheorghe din 1860; biserica de lemn Sf. Ștefan din 1882; conacul Voinea din secolul 20 și moara cu turbine Voinea;

- Casa memorială a scriitorului Nichifor Crainic în clădirea veche a școlii din 1882;

- La marginea pãdurii Babele Luncã stejar multisecular (600 de ani), monument al naturii.

Comuna Buturugeni

-Sat Pădureni cu biserica Ad. Maicii Domnului din 1827;

20. Gorj

Comuna Baia de Fier

- Biserica Toți Sfinții din 1749-1753 cu picturi murale vechi; Ziua Minerului, sărbătoare populară anuală, 6 august; Festivalul coborâtul oilor, septembrie, serbare câmpenească;

- Sat Cernadia cu biserica de lemn Sf. Ioan Botezătorul din 1731; rezervație speologică și arheologică, monument al naturii Peștera Muierilor, Cheile Galbenului.

Comuna Bălănești

- Biserica de lemn Sf. Voievozi din 1680; biserica de lemn Sf. Gheorghe din 1857;

- Sat Glodeni cu biserica de lemn Ad. Maicii Domnului din 1772; biserica de lemn Cuv. Parascheva din 1728 și refăcută în 1792;

- Sat Voiteștii din Deal cu casa memorială a geologului Ion Popescu-Voitești, muzeu de științele naturii; biserica de lemn Sf. Voievozi din 1795; biserica de lemn Sf. Dumitru din 1818;

- Sat Voiteștii din Vale cu biserica de lemn Sf. Voievozi din 1832.

Comuna Bărbătești

-Muzeu etnografic; casa C. Bărbătescu din 1848.

Comuna Bâlteni

-Biserica Sf. Vasile din 1826; casa veche Dincă Schileru, secolul 20, azi școală.

Comuna Bengești-Ciocadia

- Sat Bălcești cu biserica Sf. Ilie din 1732 cu fresce originare; biserica de lemn Intrarea în biserică a Maicii Domnului din 1790;

- Sat Bengești cu muzeu sătesc și biserică fortificată Sf. Arh. Mihail și Gavril din 1792, decor sculptat în piatră și picturi murale; ruinele casei Bengescu;

- Pădurea Bengești-Prigoria, sit de importanță comunitară; casa memorială Maria Lătărețu; târg anual de Florii;

- Sat Ciocadia cu biserica Sf. Ioan Botezătorul din 1808 cu picturi vechi și zid de incintă din 1906; biserica de lemn Pogorârea Duhului Sfânt din 1763.

Comuna Berlești

-Sat Părău Viu cu biserica de lemn Sf. Voievozi din 1778 și renovată în 1974.

Comuna Bolboși

-Sat Bălăcești cu biserica de lemn Sf. Gheorghe din 1755 și refăcută în 1818.

Comuna Borăscu

- Muzeu etnografic sătesc; mănăstirea Dealu Mare cu biserica Sf. Împ. C-tin și Elena din 1841, picturi interioare din 1893 și 1901;

- Sat Scorușu cu biserica de lemn Sf. Dimitrie din 1821;

Oraș Bumbești-Jiu

- Sat Curțișoara cu muzeul etnografic al arhitecturii gorjene, în aer liber; muzeu de artă populară gorjeană în cula Cornoiu, ante 1785 și biserica Sf. Ioan Botezătorul din 1802; casa de piatră Rudeanu din secolul 17; ruinele mănăstirii Vișina din secolul 14, reînființată în 1994;

- Sat Lăzărești cu biserica Sf. Nicolae din 1763;

- Sat Pleșa cu mănăstirea Lainici cu biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din 1812-1818, monument de arhitectură; schitul Locurele cu biserica din 1850, refăcută în 1855-1858; biserica de lemn Sf. Voievozi din 1706 și refăcută în 1823; monumentul generalului Ion Dragalina;

- Sat Tetila cu biserica Schimbarea la Față din 1702.

Comuna Bumbești-Pițic

- Biserica de lemn Cuv. Parascheva din 1640, refăcută în 1833;

- Sat Cârligei cu biserica de lemn Cuv. Parascheva din 1816;

- Sat Poienari cu biserica Sf. Voievozi din 1834, renovată în 2014-2019, monument istoric;

Comuna Bustuchin

- Sat Pojaru cu biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din 1825;

- Sat Valea Pojarului cu biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din 1737;

21. Harghita

Oraș Băile Tușnad

- Stațiune balneoclimaterică de interes național cu ape minerale feruginoase și sulfatate; mofete postvulcanice și ape mezotermale;

- Ruinele cetății dacice Piscul Cetății; biserica pictată ortodoxă Ad. Maicii Domnului din 1939;

- Rezervația naturală peisagistică Piatra Șoimului; Cascadele pârâului Roșu și minidefileul Oltului; Lacul Ciucaș din centrul stațiunii; Spa și bazine acoperite cu apă caldă în proximitatea lacului;

- Lacul de crater vulcanic Sf. Ana, singurul din țară și mlaștina/tinovul Mohoș, un alt crater vulcanic din Muntele Ciomatu, acoperit cu turbă, plante carnivore și pini pitici;

Comuna Bilbor

- Biserica de lemn Sf. Nicolae din 1795, candelabru impozant din lemn de tei și 10 icoane de lemn; biserica catolică de lemn din secolul 20;

- Frumoase țesături populare și ceramică; clădirea școlii, monument istoric;

- Cel puțin 15 izvoare cu ape minerale, unele îmbuteliate, de renume național; trasee turistice în Parcul Național Călimani;

- Rezervația botanică Mlaștina mineralizată- Pârâul Dobreanului sau Mlaștina cu borviz (tinov- mlaștină oligotrofă generată de izvoarele cu apă minerală numite borvizuri).

Orașul Borsec

- Stațiune turistică de interes național, cu peste 20 de izvoare de apă minerală și muzeul apelor minerale; pârtie de schi și centru Spa; biserica de lemn din 1847;

- Rezervația botanică Băile Borsec cu Grota Urșilor, Peeștera de Gheață și Ceetatea Bufnițelor; Poiana Zânelor, ansamblu de izvoare minerale amenajat sub formă de bazine; carieră de travertin cu zona carstică Scaunul Rotund;

Comuna Brădești

- Sat Satu Mare cu centru de construcție a porților monumentale de lemn în stil tradițional secuiesc; porți vechi din secolul 19;

- Sat Târnavița cu o casă de lemn din 1826;

22. Hunedoara

Comuna Baia de Criș

- Mănăstirea franciscană cu biserică impozantă din secolul 15, monument de arhitectură, claustru din 1760-1780; bustul lui Avram Iancu, sculptor Cornel Medrea; punct de plecare spre Muntele Găina cu Târgul de Fete, anual în iulie; târg de mărfuri tradiționale, anual în martie;

- Sat Caraci biserica de lemn Sf. Nicolae din secolul 18;

- Sat Lunca biserica de lemn Ad. Maicii Domnului, secolul 17;

- Sat Țebea cu vestitul Gorun al lui Horea, monument al naturii, mormântul lui Avram Iancu, bust din 1934, sculptor Radu Moga, biserică cu tricolor pictat în interior, reunite în ansamblul Panteonul Moților; Festival anual de muzică și dansuri populare.

Comuna Balșa

- Sat Almașu Mic de Munte cu muzeu etnografic și biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril din secolul 17, monument istoric;

- Sat Vălișoara cu biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril din secolul 18;

- Sat Bunești biserica de lemn Schimbarea la Față din 1872;

- Trasee turistice în sudul Munților Metaliferi spre cheile Madei/ Măzii, Ardeului și Glodului (Strâmtura);

Comuna Baru

- Biserica de piatră Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul (Biserica Pîrveștilor) din secolul 18, monument istoric sau biserica Pogorârea Sfântului Duh; rezervația botanică, geologică și speologică Cheile Crivadei și Cheile Barului; Muzeul de artă populară Maria Hord Gârbea;

- Sat Petros cu rezervația speologică deosebită Peștera de la Tecuri la poalele Munților Șureanu, monument al naturii.

Comuna Bacia

-Biserica Sf. Gheorghe din secolul 19.

Comuna Băița

- Biserica Buna Vestire din secolul 18; vechi mine de aur romane și exploatări medievale de minereuri; trasee către numeroase peșteri din carstul Munților Metaliferi și către Măgurile Băiței; muzeu al textilelor cu colecții tradiționale și internaționale de înaltă ținută cu locații și în sat Hărțăgani, familia Zaharia;

- Sat Hărțăgani cu biserica de lemn Buna Vestire din secolul 18, monument istoric; muzeu al țesăturilor cu colecții tradiționale și internaționale;

- Sat Trestia cu biserica de lemn Buna Vestire din 1674;

- Rezervația paleontologică Calcarele din Dealul Măgura;

- Sat Peștera cu biserica de lemn Sf. Nicolae.

Comuna Bănița- sit UNESCO

- Ruinele cetății dacice de pe Dealul Bolii/ Piatra Cetății, monument aflat pe lista patrimoniului Mondial UNESCO;

- Sat Crivadia cu ruinele unui turn medieval de apărare din secolul 15; rezervația natural speologică Peștera Bolii; rezervația carstică Cheile Crivadiei;

- Sat Merișor ca punct de plecare spre peșterile Aioanei, din Perete, Comărnicelu.

Comuna Beriu

- Sat Cucuiș cu mănăstirea Cucuiș din 1999 cu biserica Sf. Gheorghe;

- Cetatea Sibișelului; rezervația Frumoasa, sit de importanță comunitară.

Comuna Boșorod – sit UNESCO

- Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina;

- Sat Alun cu biserica Ad. Maicii Domnului din 1938, marmură, picture murale;

- Sat Chitid cu biserica Ad. Maicii Domnului din secolul 18;

- Sat Cioclovina cu rezervația speologică Peștera Cioclovina Uscată; Peștera Ponorici și Peștera Cioclovina cu Apă, având galerii însumând 7800 m.

- Sat Luncani cu ruinele cetății dacice Piatra Roșie aflată în patrimonial mondial UNESCO, încă neamenajată pentru turism cu urmele a cinci turnuri de apărare; biserica Ad. Maicii Domnului din 1803, monument istoric;

Municipiul Brad

- Muzeul Aurului cu multe exemplare de minereu nativ din minele de aur, istorie a mineritului, etnografie și istorie din zona Țării Zarandului;

- Galeria cei 12 Apostoli și Treptele romane de la Ruda Musariu, lungime 200 de metri, cioplite în daltă încă din perioada romană;

- Biserica Ad. Maicii Domnului din secolul 14 cu fresce valoroase; centrul istoric declarat monument istoric; gara Brad;

- Două busturi ale marelui revoluționar Horea, sculptori N. Pascu și Gh. Stănescu; statuia lui Crișan, sculptor Radu Moga; statuia lui Avram Iancu, sculptor Horia Fămând; linie scurtă de mocăniță turistică Brad-Criscior;

Comuna Brănișca

- Castel Josika;

- Sat Bărăștii Iliei cu biserica de lemn Întâmpinarea Domnului din 1778, monument istoric;

- Sat Boz cu biserica de lemn Sf. Gheorghe din secolul 18, monument istoric;

- Sat Căbești cu biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din 1864, monument istoric;

- Sat Furcșoara cu biserica de lemn Pogorârea Duhului Sfânt din 1808, monument istoric;

- Sat Gialacuta cu biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril din secolul 18, monument istoric;

- Sat Târnava cu biserica de lemn Cuv. Parascheva din 1629, monument istoric și biserica de lemn Sf. Nicoale din secolul 18;

- Sat Târnăvița cu ceramică smălțuită în verde;

Comuna Buceș

- Serbările de la Cheia-Dupăpiatră, o suită de manifestări din prima duminica a lunii iulie;

- Sat Stănija cu biserica Ad. Maicii Domnului din 1842, monument istoric; cascada Săritoarea; gurile de mină de la Stănija;

- Rezervația geologică și botanică Muntele Vulcan (5 ha);

- Sat Mihăileni cu monumentul Răscoalei din 1784; Pădurea cu tei de la Mihăileni;

Comuna Bucureșci

- Sat Curechiu cu biserica de lemn Sf. Nicolae din secolul 18, monument istoric; moară de apă;

- Sat Rovina cu biserica de lemn Înălțarea Sf. Cruci din secolul 1780;

Comuna Buljeștii de Sus

- Cunoscut centru de cojocărit, dulgherit, unelte și instrumente muzicale;

- Biserica de lemn Sf. Ioan Gură de Aur din secolul 19;

- Sat Buljeștii de Jos cu biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril din secolul 19;

- Podul natural de la Grohot, monument al naturii și cheile Buljeștilor;

- Sat Tomnatec cu ruinele bisericii de lemn Sf. Nicolae din secolul 19, prăbușită în 2006 și biserica de lemn Buna Vestire din secolul 19; peștera Cizmei, ocrotită de lege;

Comuna Bunila

- Sat Alun cu biserica de lemn Ad. Maicii Domnului din 1809;

- Codrii Seculari din satul Vadu Dobri; Cheile Cernei și Ținutul Pădurenilor, situri de importanță comunitară;

- Festivalul pădurenilor Drăgan Muntean.

Comuna Burjuc

- Sat Brădățel cu biserica de lemn Ad. Maicii Domnului din secolul 19, monument istoric;

- Sat Tisa cu biserica de lemn Pogorârea Duhului Sfânt din secolul 18, pe bolta interioarã a bisericii a fost pictatã scena cu tragerea pe roatã a lui Horea-imagine unicã într-o bisericã din România.

23. Ialomița

Comuna Balaciu

-Sat Crăsanii de Sus cu Mănăstirea Balaciu și biserica Ad. Maicii Domnului din 1750, refăcută în 1841

Comuna Bărcănești

- Biserica Ad. Maicii Domnului din 1812;

- Sat Speteni cu conacul Marius Ionescu din 1909 și casa Iancu Ionescu din 1914;

- Sat Condeești cu conacul Nicu Chiroiu din 1926.

Comuna Bordușani

- Biserica Sf. Ilie din secolul 18, refăcută în 1838;

- Sit Popina Bordușani-Borcea și Canaralele Dunării, situri de importanță comunitară; zone de pescuit și vânătoare;

Comuna Buești

- Biserica ortodoxă cu hramul Sf. Treime din 1843?

- Biserica cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae si Sfântul Calinic de la Cernica;

- Casa memorială a poetului Cristian Sârbu.

24. Iași

Comuna Bălțați

- Sat Mădârjești cu biserica de lemn Sf. Grigore Teologul din secolul 19;

- Acumulările Sârca-Podu Iloaie, arie de protecție avifaunistică; în zone speciale amenajări de pescuit și agrement;

Comuna Belcești

- Sat Ciorăni cu biserica Sf. Arh. Mihail și Gavril din 1862;

- Sat Munteni cu biserica de lemn din secolul 19;

Comuna Bivolari

-Sat Soloneț cu biserica Sf. Ilie din 1820;

Comuna Brăești

-Sat Cristești cu biserica de lemn Ad. Maicii Domnului din secolul18;

Comuna Butea

-Sat Miclăușeni cu mănăstirea Miclăușeni în conacul Sturdza, cu biserica Sf. Voievozi din 1787, refăcută în 1821;

- Conacul medieval Sturdza care aparține Arhiepiscopiei Iașilor, din secolul 17, refăcut în 1751 cu 18 camere, patru saloane și 3 niveluri, monument istoric de importanță națională; curtea castelului este un parc dendrologic de 30 ha, cu stejari, ulmi, castani, pini, zadă, un exemplar de Gingko biloba; monumentul domnitorului Ion Sandu Sturdza din 1875, sculptor D. Metzger;

- Zona Lunca Siretului Mijlociu, arie de protecție avifaunistică;

25. Ilfov

Comuna Balotești

- Biserica cu hramul celor trei sfinți, Sf. Nicolae, făcătorul de minuni, mare mucenic Toader Tiron și Stelian din 1763, monument de arhitectură; han din secolul 19; conacul Bujoiu din 1932, monument de arhitectură;

- Sat Săftica cu biserica Sf. Treime din 1801, monument de arhitectură;

- În proximitate Pădurea Snagov și lacul Tâncăbești 2, Therme București, Parcul de aventură Edenland Park;

Comuna Berceni

-Biserica Sf. Nicolae din secolul 18, refăcută în 1882; fostă curte boierească din 1882;

Oraș Buftea

- Biserică din 1669 cu picturi originare; biserica Sf. Nicolae din 1809;grădini publice, baza turistică Calul Bălan și studiourile Buftea;

- Sat Buciumeni cu biserica Sf. Împ. C-tin și Elena din 1787 și palatul Barbu Știrbei din 1848-1856, monument de arhitectură, capelă, parc, pavilion;

- Rezervația forestieră Pădurea Râioasa, rest al Codrilor Vlăsiei.

26. Maramureș

Baia Mare-reședință de județ

- Muzeul județean de istorie, arheologie, etnografie și artă în Bastionul Monetăriei din 1734, stil baroc; muzeu de artă plastică, artă populară și științele naturii; muzeul de mineralogie și al florilor de mină în Casa Iancu de Hunedoara din secolul 15, peste 15 000 de eșantioane mineralogice;

- Ruinele cetății din secolul 15; bastionul Măcelarilor sau turnul cu muniții din 1347; turnul lui Ștefan din 1347, 1445-1468, cu înălțime de 40 de metri; casa Elisabeta din 1446 construită de Iancu de Hunedoara pentru soția sa;

- Centrul vechi al orașului cu clădiri baroce din secolul 17; Biserica catolică Sf. Anton din 1402; biserica Sf. Treime din 1717 a fostei mănăstiri iezuite, stil gotic; biserica de lemn din 1630 adusă din satul Chechiș și amplasată în muzeul satului; mănăstirea Habra circa 1600, refăcută în 1990; fosta mănăstire a minoriților din 1733-174; biserica reformată din 1792; capela Rozalia din 1771; biserica luterană din 1912; casa Degenfeld din secolele 16-18; noua catedrală ortodoxă a orașului, care va fi a doua ca mărime din țară după cea din București;

- Monumentul ostașului român din 1959, sculptor Andrei Ostap; grupul statuar Sfatul Bătrânilor din 1970 și statuia minerului, sculptor Vida Geza;

- Festivalul Toamna Băimăreană și cel al Castanelor, în fiecare an;

- Rezervația botanică și forestieră Arboretul de castan comestibil (Castanea sativa); rezervația botanică Mlaștina Vlaschinescu; rezervația botanică sau turbăria Tăul lui Dumitru.

Oraș Baia Sprie

- Biserica Adormirea Maicii Domnului din 1793, stil baroc; casa iezuiților din secolele 16-17; capela Calvaria din secolul 17; primăria veche din 1733; casa de lemn Csaszi din 1754; hotel Corona, clădire-monument istoric construită în perioada 1890-1909;

- Festivalul Castanelor/ Carnavalul Castanelor, toamna, legat de plantațiile de castan comestibil (Castanea sativa) din zonă; atelierul de olărit Les Daniel;

- Localitatea Chiuzbaia cu Mănăstirea Chiuzbaia; confecționarea cergilor; rezervație paleontologică, punct fosilifer;

- Sat Satu Nou cu biserica Sf. Arh. Mihail și Gavril din 1775;

- Localitatea Tăuții de Sus cu biserica catolică din secolul 14-15, stil gotic, castan comestibil de 500 de ani, înălțime de 25 de metri, diametru trunchi 3 metri, ocrotit; rezervația geologică Lacul Albastru, fostă mină prăbușită;

- Trasee turistice spre Munții Gutâi, cu rezervația complexă (geologică, botanică și faunistică) Creasta Cocoșului (rest de crater vulcanic neogen);

- Pârtii de schi la Șuior-Mogoșa.

Comuna Băița de sub Codru

- Ceramică populară nesmălțuită; confecționarea lăzilor de zestre; manifestare populară de Sânziene, anual în iunie;

- Sat Odești cu biserica Sf. Arh. Mihail și Gavril din 1832;

Comuna Băiuț

- Biserica Sf. Arh. Mihail și Gavril din 1818; Festivalul datinilor și obiceiurilor de iarnă cu dansuri și măști populare; renumită datorită mineralului Stibina de Băiuț, o varietate de antimonit cu ace groase întâlnită în galeriile minelor;

- Sat Poiana Botizii cu biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril din 1830;

- Rezervația carstică și geologică Peștera cu Oase și rezervația naturală Tăul Negru; codrii seculari de la Strâmbu-Băiuț; Mlaștina Tăul lui Burzo;

Comuna Băsești

- Muzeu etnografic; muzeul memorial al politicianului Ghe. Pop de Băsești din 1879, președintele Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918; casă veche de lemn din 1860;

- Teiul Unirii- teiul de la Băsești, arbore secular; călușarul ardelenesc de la Băsești;

- Mănăstirea greco-catolică Sf. Anton de Padova, cu arhitectură maramureșeană.

Comuna Bârsana-sit UNESCO

- Biserica de lemn Intrarea în biserică a Maicii Domnului, din 1720, monument aflat pe lista patrimoniului mondial UNESCO, arhitectură simplă și picturi murale;

- Muzeu sătesc cu numeroase icoane pe sticlă; muzeul sculptorului Toader Bârsan;

- Mănăstirea Bârsana din 1994 cu biserica de lemn Sf. Ap. Petru și Pavel din 1991-1992, turlă de 62 de metri, una dintre cele mai înalte construcții de lemn din Europa.

Comuna Bicaz

- Biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril din 1723; prelucrarea artistică a lemnului;

- Mănăstirea Maria Magdalena.

Comuna Bocicoiu Mare

- Sat Crăciunești cu statut de stațiune balneoclimaterică de interes local; zonă de agrement Lacul Teplița-Tisa;

- Sat Tisa cu casa-muzeu etnografic Pipaș și cu conacul Szaploncsay Zoltan din 1848.

Comuna Bogdan Vodă

- Biserica de lemn Sf. Nicolae din 1718-1722, monument de arhitectură, stil gotic-bizantin, picturi interioare și candelabru de lemn sculptat în 1722; ruinele unei cetăți fostă reședință feudală; casa de lemn Vasile Deac Moșu din 1780;

- Sărbătoarea ciobănescă Ruptul sterpelor, anual în mai; Trasee turistice spre Munții Țibleșului și Rodnei;

- Grup statuar Bogdan Vodă.

Comuna Boiu Mare

- Sat Frâncenii Boiului cu biserica de lemn Sf. Nicolae din 1757;

- Trasee turistice spre Cheile Lăpușului și Peștera Măgurici;

Oraș Borșa- sit natural UNESCO

- Statut de stațiune de interes național cu izvoare minerale; complex turistic Borșa, la poalele Munților Rodnei și Maramureș, cu pârtii și teleferic spre Cascada Cailor, 150 de metri cădere și lacul glaciar Știol;

- Biserica de lemn Sf. Ar. Mihail și Gavril din 1718 cu decor sculptat și picturi interioare direct pe lemn din 1775; biserica de piatră Sfântul Ilie, cea mai veche biserică din zidărie din Borșa, construită în secolul 19;

- Rezervația botanică Stâncăriile de la Sâlhoi-Zâbroslavele; rezervația botanică Stâna lui Vartic; rezervația zoologică și botanică Cornul Nedeii-Ciungii Bălăsinii din Munții Maramureșului;

- Manifestarea folclorică Hora de la Prislop, din pasul Prislop, 1416 metri, cel mai înalt pas din Carpații Orientali, anual în a doua duminică din august; pe dealul Preluca Tătarilor un obelisc ridicat în cinstea victoriei asupra tătarilor în 1717; casa muzeu Borșa veche de peste 100 de ani;

- Parcul Național Munții Rodnei se află ca rezervație a biosferei pe lista patrimoniului mondial UNESCO;

Comuna Botiza

- Prelucrarea artistică a lemnului și a lânii cu celebrele covoare vopsite natural; izvoare cu ape minerale;

- Mănăstirea Valea Sasului cu biserica Schimbarea la Față; biserica de lemn Cuv. Parascheva din 1796;

Comuna Budești – sit UNESCO

- Biserica din lemn cu Sf. Nicolae-Susani, 26 m înălţimea turlei, din 1643, picturi interioare din 1762, executate de Alexandru Ponehalschi din Berbeşti, valoroasă colecţie de icoane pe lemn, unele pictate pe ambele feţe numite prăsnicare; inclusă pe lista patrimoniului mondial UNESCO; aparține cultului greco-catolic;

- Satul Sârbi cu bisericile din lemn Sf. Nicolae-Suseni din 1665 şi Cuv. Parascheva-Josani din 1667; porți maramureșene de lemn; păstrăvărie, piuă și vâltoare;

- Cămașa de zale și coiful haiducului Pintea; rezervația botanică Tăul Brebului și rezervația Lacul Morărenilor;

- Trasee spre Munții Gutâiului și mănăstirea Sf.Împ. C-tin și Elena;

27. Mehedinți

Oraș Baia de Aramă

- Biserica Sf. Voievozi din 1699-1705, monument istoric și de arhitectură, stil brâncovenesc, ctitorit de starostele/vătaful minerilor, picturi murale originare; mai multe case cu etaj încadrate la monumente istorice; monumentul Fântâna arteziană de pe Paralela 45 lat. N;

- Bust Tudor Vladimirescu, sculptor C. Bălăcescu, monument istoric;

- Sat Tarnița cu biserică veche de lemn;

- Sat Bratilovu cu ruinele unui furnal vechi din secolul 16;

- Sat Brebina cu biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril din 1757, refăcută în 1845;

- Sat Negoiești cu biserica lemn Sf. Dumitru din secolul 18;

- Sat Pistrița cu biserica Ad. Maicii Domnului din 1819;

- Sat Titerlești cu biserica Sf. Voievozi din 1825.

- La 5 km oraş se aflã complexul carstic Ponoarele cu Peştera Ponoarele, Câmpul de lapiezuri, lacul Zăton (comuna Ponoarele), Podul natural sau Podul lui Dumnezeu (comuna Ponoarele), Cheile Bulbei.

Comuna Bala

- Stațiune turistică cu ape minerale și nămoluri terapeutice;

- Serbarea Liliacului, anual în mai; casa muzeu Petre Scurtu;

- Cascada Buraica din satul Bala de Sus;

- Sat Bala de Jos cu biserica Sf. Nicolae din 1882;

- Sat Crainici cu biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din 1818 cu picturi din 1837, monument istoric;

- Sat Runcușoru cu biserica de lemn Sf. Gheorghe din 1834, refăcută în 1895;

- Sat Vidimirești cu biserica de lemn Sf. Nicolae din 1895.

Comuna Balta

- Biserica de lemn Sf. Voievozi din secolul 18; peșterile Balta și Curecea; case vechi de lemn din secolul 19;

- Sat Costești cu biserica de lemn Sf. Nicolae din 1835 și cheile Costești și Țășnei;

- Sat Gornovița cu biserica de lemn Sf. Ștefan din 1796-1799, refăcută în secolul 19;

- Sat Prejna cu biserica Ad. Maicii Domnului din 1859; Festivalul Tudor Vladimirescu-Cântec, doină şi baladă, care se desfaşoară în a-II-a duminică din luna iunie;

- Sat Sfodea cu biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril din 1853;

Comuna Bălăcița

- Biserica Sf. Împ. C-tin și Elena din 1898;

- Sat Dobra cu biserica Sf. Nicolae din 1872;

- Sat Gvardinița cu biserica Sf. Nicolae din 1804.

Comuna Bâlvănești

- Muzeu etnografic; pădure de pin negru de Banat (Pinus nigra ssp. banatica), ocrotită de lege;

- Trasee către peștera Topolnița, Valea Rea și Coșuștița din zona podișului și a Munților Mehedinți.

Comuna Breznița-Motru

- Sat Cosovăț cu biserica Ad. Maicii Domnului din 1845;

- Sat Deleni cu biserica Sf. Nicolae din 1895.

Comuna Breznița-Ocol

- Sărbătoarea specifică mehedințenilor Ciumarca un praznic specific zonei, mijlocul verii; casa Petre Tomescu din 1800;

- Sat Jidoștița cu veche moară de cereale cu două ciuturi din 1925; casa Ilie Ungureanu din 1908;

- Sat Șușița cu moară din 1912 și casa lui Gheorghe Popescu din 1832;

- Rezervațiile naturale Valea Oglanicului și Dealul Vărănic;

Comuna Broșteni

- Cula Cutui din 1815, monument de arhitectură; biserica Sf. Împ. C-tin și Elena din 1836 cu picturi murale din 1840;

- Sat Căpățânești cu biserica de lemn Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul din 1700, refăcută în 1802;

- Sat Meriș cu biserica de lemn Sf. Nicolae din 1795 refăcută în 1878.

Comuna Burila Mare

-Rezervația forestieră Pădurea Bunget de 18 ha cu exemplare seculare de stejar pedunculat (Quercus robur) și o parte din rezervația avifaunistică Blahnița.

Comuna Butoiești

- Casa memorială a filozofului C-tin Rădulescu Motru, fost președinte al Academiei Române într-un conac tip culă declarat monument de arhitectură;

- Sat Buicești cu biserica de lemn Cuv. Parascheva din 1892;

- Sat Gura Motrului cu mănăstirea Gura Motrului din 1512-1521 cu biserica Cuv. Parascheva din 1652, refăcută în 1824, metereze, porți de fier și turn clopotniță din secolul 17; muzeu bisericesc;

- Sat Țănțaru cu biserica de lemn Sf. Nicolae din 1784, refăcută în 1846 și pictată în 1889, monument istoric.

28. Mureș

Comuna Bahnea

- Castelul Bethlen din 1545, combinație de stiluri, fostă primărie și depozit CAP, în renovare, cu hotel alături, donat Eparhiei Reformate din Ardeal, monument istoric

- Biserică reformată din secolul 15, cu turn din 1901, monument istoric;

- Sat Bernadea cu biserica de lemn din 1805;
- Sat Cund cu biserică evanghelică luterană din secolele 14-15 cu turn din 1804, monument istoric;
- Sat Gogan cu biserică reformată din secolele 13-18 de tip sală, stil gotic târziu, decor renascentist, monument istoric;

- Sat Lepindea cu biserica cu hramul Sf. Arh. Mihail și Gavril din 1796 și turn din 1835, monument istoric.

Comuna Band

- Lacul lui Dumnezeu din sat Fânațe (Tăul fără fund), probabil singurul lac creat de un meteorit; Biserica de lemn Sf. Maria din secolul 18; Statuia lui Iosif Hodoș Band; Monumentul Vlad Dracul- din sat Drăculea Bandului;

- Sat Mădăraș cu castelul Bethlen din 1517;

- Sat Oroiu cu biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril- Ungureni din 1690-1720, monument istoric; biserica de lemn Intrarea în biserică a Maicii Domnului din 1764;

- Sat Petea cu biserica de lemn Sf. Ap. Petru și Pavel din 1741, clopotniță de lemn din 1761, monument istoric;

- Sat Țiptelnic cu biserica de lemn greco-catolică Schimbarea la Față din 1896, monument istoric;

Comuna Batoș

- Cetate țărănească cu biserică evanghelică de incintă din secolul 16, cu turn și ziduri de fortificație din 1638, monument istoric; monumentul mărului; muzeu etnografic;

- Sat Dedrad cu biserică evanghelică din 1800-1860, monument istoric;

- Sat Goreni cu biserică reformată din 1889, monument istoric;

- Sat Uleni cu biserică evanghelică, monument istoric.

Comuna Băgaciu

- Cetate țărănească din secolele 14-15 cu turnuri de apărare și biserică de incntă din secolul 15, sculpturi interesante din 1518; case vechi tradiționale de la 1773, cea mai bine păstrată Casa Johann Schuller;

- Sat Deleni cu biserică unitariană din secolul 16, clopotniță de lemn, monument istoric;

Comuna Băla

- Sat Ercea cu biserică reformată din secolul 15 cu tavan casetat și pictat din 1772, clopotniță de lemn, monument istoric;

- Lacurile Fărăgău- Glodeni, iazuri ca origine, situri de importanță comunitară;

Comuna Bălăușeri

- Două târguri anuale, pe 12 septembrie și 19 decembrie;
- Sat Agrișteu cu biserică în stil romanic din secolul 14, clopotniță de lemn din 1760;

- Sat Chendu cu un castel din secolul 19 și confecționarea obiectelor din pănuși;

- Sat Dumitreni cu biserică catolică din secolele 17-18;

- Sat Filitelnic cu cetate țărănească din secolul 17 cu biserică evanghelică din secolele 16-18, clopotniță din 1848;

- Sat Senereuș cu ruinele unei cetăți tărănești din 1641 și biserică de incintă din secolul 15;

- Păduri de stejar pufos (Quercus pubescens) din lunca Târnavei Mari, sit de importanță comunitară;

Comuna Beica de Jos

- Biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril din 1810, monument istoric;

- Sat Nadășa cu biserica de lemn Sf. Nicolae din 1717, monument istoric;

- Rezervația de arbori seculari Mociar și rezervația floristică de narcise Gurghiu, la poalele Munților Gurghiu.

Comuna Bichiș

- Sat Ozd cu castelul Pekri-Radák, ante 1705, incendiat în 1709 și refăcut în 1732, azi centru de expoziții și muzeu vizitabil; biserica de lemn considerată singura biserică țigănească din România, stare avansată de degradare;

- Conacul grofilor Kemény, stil renascentist și baroc din secolul 17; casa memorială Horváth István; fostă casă de vânătoare a dictatorului Ceaușescu;

Comuna Brâncovenești

- Parc cu castelul medieval Kendy-Kemény din 1228, refăcut în 1537-1558 în stil renascentist transilvănean, fortificat cu șanțuri înconjurătoare din 1600, patru turnuri de colț, monument istoric; moară pe domeniul Kemeny, cu utilaje originare aduse de la Budapesta;

- Biserică reformată din 1727, monument istoric;

- Târgul cireșelor, manifestare câmpenească anuală în prima duminică din iulie; confecționarea costumelor populare; muzeul etnografic din Idicel Pădure,;

- Sat Săcalu de Pădure biserica de lemn Înălțarea Domnului din secolul 18, monument istoric;

- Sat Vălenii de Mureș cu biserică reformată din 1562; rezervația botanică de lalele pestrițe (Fritillaria meleagris) Vălenii de Mureș, 2,3 ha;

Comuna Breaza

- Biserica reformată din secolul 14-15 cu turn din 1895;

- Sat Filpișu Mare cu biserică reformată din secolele 14-17;

29. Neamț

Comuna Bălțătești

- Stațiune de interes local cu izvoare minerale sărăturoase, aer ozonat, sanatoriu și baze de tratament aparținând de MApN;

Comuna Bârgăuani

- Clădirea unui han din secolul 18;

- Sat Bălănești cu biserica Ad. Maicii Domnului din 1763, monument istoric.

- Pădurea și lacul Mărgineni, sit de importanță comunitară, protejează planta numită angelică (Angelica palustris) și trei specii de amfibieni.

Oraș Bicaz

- Muzeul de istorie și arheologie, în clădirea fostului teatru din 1909;

- Schitul Cuviosul Paisie de la Neamț;

- Barajul și lacul de acumulare Izvorul Muntelui- Bicaz de pe râul Bistrița, înălțime de 127 de metri;

- Agrement pe lac, curse zilnice din portul Bicaz; festivalul păstrăvului în iulie și ziua Marinei în august;

Comuna Bicaz-Chei

- Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș cu rezervația geologică și botanică Cheile Bicazului și rezervația geologică și botanică Peștera Munticelu-Cheile Șugăului;

- Comună cunoscută pentru tradiția în cojocărit, pielărie și prelucrarea lemnului; festivalul Sama/Sâmbra Ciobanilor, anual în octombrie.

Comuna Bicazu Ardelean

- Muzeul sătesc al familiei Barna; peștera Toșorog, monument al naturii;

- Sat Telec cu biserica de lemn Sf. Dumitru din 1692 cu picturi interioare vechi, monument de arhitectură; biserica de lemn Înălțarea Sf. Cruci din 1880;

Comuna Bodești

- Mănăstirea Sf. Vasile cel Mare din 1996;

- Sat Bodeștii de Jos cu biserica Sf. Voievozi din 1650;

- Sat Corni cu biserica de lemn Sf. Ioan Boguslavul din 1783, monument istoric;

- Sat Oșlobeni cu Mănăstirea Dumbravele din secolul 19, refăcută în 1990; pelucrarea artistică a lemnului.

Comuna Borca

- Cheile Borcăi și valea Bistriței; monumentul eroilor din Primul Război Mondial; izvoare cu ape minerale;

- Casa administratorului Domeniului Coroanei, azi internat și ocolul silvic, monumente de arhitectură;

- Cupa montaniazilor nemţeni-clubul etnoturistic Crucea Talienilor- a doua duminică din luna iunie; trasee turistice spre Munții Bistriței cu vf. Budacu de 1864 de metri; traseu pe urmele Vitoriei Lipan;

- Sat Sabasa cu schitul Cuv. Parascheva și biserica Sf. Maria-Magdalena; casa Diaconescu și ocolul silvic, monumente de arhitectură.

Comuna Borlești

-Schitul Sf. Mina; schitul Sf. Ilie; mănăstirea Nechit- Sf. Zenovie, ante secolul 15;

Comuna Botești

- Sat Văleni cu biserica din 1519 și parc dendrologic cu numeroase specii arboricole?;

- Sat Nisiporești cu mormântul Sfintei Veronica Antal, beatificată în 2018, prima femeie din România beatificată de Biserica Catolică;

Comuna Bozieni

-Sat Crăiești cu biserica de lemn Cuv. Parascheva;

Comuna Brusturi (fostă Brusturi-Drăgănești)

- Mănăstirea Brusturi cu biserica Înălțarea Sf. Cruci din 1992;

- Sat Groși cu schitul Acoperământul Maicii Domnului și biserica de lemn Sf. Voevozi din 1806, monument de arhitectură de interes național;

- Sat Poiana cu biserica Sf. Ioan Botezătorul din secolul 18.

30. Olt

Comuna Baldovinești

- Biserica de lemn Sf. Nicolae din 1739, refăcută în 1860 și conacul Smarandache din secolul 18;

- Sat Băleasca biserica Sf. Ap. Petru și Pavel din 1878 și conac din secolul 19;

- Sat Gubandru cu biserica Sf. Ilie;

- Sat Pietriș cu interesante picturi populare pe lemn.

Oraș Balș

- Mănăstirea Măinești din secolul19, cunoscută ca și Schitul Haiducilor (haiducii lui Iancu Jianu); biserica Sf. Voeivozi, ante 1743; biserica Cuv. Parascheva din 1812-1814; biserica Sf. Dumitru din 1752-1768; festivalul etnofolcloric Pomul Vieții, anual în luna iunie;

- Localitatea Corbeni cu biserica Ad. Maicii Domnului din 1833;

- Festivalul Rapsozilor, anual, august;

- Localitatea Româna cu ceramică populară;

- Sat Teiș cu biserica Cuv. Parascheva din 1882.

Comuna Babiciu

-Biserica Sf. Dumitru din 1808; biserica Sf. Voievozi din 1833-1846.

Comuna Bărăști

- Sat Bărăștii de Cepturi cu biserica Ad. Maicii Domnului din 1820;

- Sat Bărăștii de Vede cu biserica Sf. Nicolae din 1900;

- Sat Boroești cu biserica de lemn și cărămidă Sf. Nicolae din 1820.

Comuna Bârza

-Biserica Sf. Nicolae din 1856.

Comuna Bobicești

-Biserica Cuv. Parascheva din 1818; bâlci anual de Sf. Ilie.

Comuna Brastavățu

-Sat Crusovu cu biserica Sf. Nicolae din 1844;

Comuna Brâncoveni

- Mănăstirea Brâncoveni din 1494, refăcută între 1634-1699 cu biserica Ad. Maicii Domnului din 1699, pictată în 1702 și o bolniță din 1700 cu picturi interioare originare; bolniță- complex de clădiri de lângă biserică cu rol în îngrijirea bolnavilor;

- Ruinele curții domnești ale lui Matei Basarab și C-tin Brâncoveanu din secolele 17-18 cu zid de incintă din 1634 și biserica Sf. Arh. Mihail și Gavril din 1634, refăcută în 1881;

- Sărbătoarea ecvestră Încurcatul cailor de Sân Toader, anual, martie;

- Sat Mărgheni cu biserica Sf. Gheorghe din 1866.

Comuna Brebeni

-Biserica Ad. Maicii Domnului din 1845.

31. Prahova

Comuna Baba Ana

-Biserica cu hramul Ad. Maicii Domnului din 1815-1817.

Comuna Balta Doamnei

-Biserica de lemn Sf. Trei Ierarhi din secolul 17.

Oraș Băicoi

- Biserica de lemn din 1790; biserica Sf. Împ. C-tin și Elena din 1838-1845, icoane pictate de Nicolae Grigorescu, la 15 ani, în 1853;

- Troița Eroilor din Primul Război Mondial; conac boieresc, stil neoclasic, ruine ale unei capele din secolul 19, statuia învățătorului Stoica Alexandrescu;

- Localitatea Țintea biserica Duminica Tuturor Sfinților din 1853.

Comuna Bănești

- Monumentul aviatorului și inventatorului Aurel Vlaicu, ridicat în 1930 pe locul unde s-a prăbușit în 1913, monument memorial funerar;

- Sat Urleta cu biserica de lemn Sf. Voievozi din anii 1760-1798, monument de arhitectură.

Comuna Bărcănești

- Sat Ghighiu cu mănăstirea Ghighiu din 1817 și biserica Izv. Tămăduirii din 1856-1866 pictată de Ghe. Tattarescu, monument de arhitectură și artă; muzeu bisericesc; mai mulți stejari seculari ocrotiți;

- Sat Românești cu biserică din secolul 19 pictată după toate probabilitățile de Nicolae Grigorescu;

- Sat Tătărani cu ruinele conacului Brâncoveanu- Mavrocordat din secolul 18.

Comuna Berceni

-Sat Corlătești cu biserica Sf. Nicolae din 1792 cu turn clopotniță, ansamblu de arhitectură de interes național;

Comuna Bertea

- Biserica Sf. Ap. Petru și Pavel din secolul 19, monument de arhitectură de interes național; casa etnografică Bertea și case vechi, tradiționale; cruce de piatră din 1589;

- Țuica de Bertea în Registrul Produselor Tradiționale din România.

Comuna Blejoi

-Sat Ploieștiori cu conacul Cantilii și biserica de lemn Sf. Nicolae din secolul 18, monument de arhitectură;

Oraș Boldești-Scăeni

- Ruinele bisericii Sf. Arh. Mihail și Gavril din 1812; biserica de lemn din 1831; casa Rusescu din 1829; conacul Comăneștilor din 1909, monument de arhitectură; crame apreciate în zonă;

- Monumentul eroilor din Primul Război Mondial; monumentul falansterului din 1835, un concept socialist utopic al lui Charles Fourier, care a funcționat un an și a eșuat lamentabil la Scăeni, implementat de socialistul Teodor Diamant care are un monument din 1977;

- Localitatea Seciu cu biserica Sf. Treime din secolul 18;

Comuna Brazi

- Sat Brazii de Sus cu conacul Nicolau din secolul 19, foarte degradat, monument istoric;

- Sat Stejaru cu biserica de lemn din 1834 și biserica Sf. Treime din secolul 19;

Oraș Breaza

- Muzeu etnografic și de artă populară; ministațiune turistică;

- Biserica Sf. Nicolae din 1777; crucea de pe Dealul Gurga supranumit Micul Caraiman; monumentul eroilor din Primul Război Mondial, înălțime 11 metri, din 1930;

- Biserica Sf. Gheorghe din 1830; biserică din 1883 cu monumentul personalităților brezene;

- Palatul Gheorghe Bibescu din 1843-1848; Castelul Brâncoveanu cu un parc foarte întins;

- Târgul de toamnă și bâlciul traditional, spectacole folclorice, 10-14 octombrie;

- Localitatea Podu Vadului cu biserica din secolul 18, monument de arhitectură;

Comuna Brebu

- Mănăstirea Brebu din 1641-1650, monument de arhitectură, biserica Sf. Arh. Mihail și Gavril, repictată în 1837-1841, ziduri de apărare înalte de 8 metri, turn clopotniță cu înălțimea de 20 de metri;

- Muzeu de istorie amenajat în casa domnească a lui Matei Basarab din 1641, colecție de carte veche.

Comuna Bucov

- Muzeul memorial C-tin Stere cu un parc monumental; monumentul eroilor din Primul Război Mondial; parc zoologic și grădină botanică;

- Sat Chițorani cu mănăstirea Sf. Nicolae cu biserica din 1369 și biserica Sf. Stelian din 1797, ultima fiind monument de arhitectură de interes național;

- Sat Valea Orlei cu biserica de lemn Sf. Nicolae, circa 1750, monument de arhitectură de interes național.

Oraș Bușteni

- Stațiune montană, cu facilități extinse pentru sporturi de iarnă, trasee în Munții Bucegi și cu izvoare minerale; cascada Urlătoarea;

- Crucea de pe Caraiman -monument al eroilor din Primul Război Mondial,aflată la altitudinea de 2291 de metri, înălțime de 39 de metri, ridicat în 1926, la inițiativa Reginei Maria;

- Muzeu memorial și bustul scriitorului Cezar Petrescu, vila scriitorului cu o bibliotecă de peste 10 000 de volume, majoritatea în lb. franceză;

- Mănăstirea Caraiman Înălțarea Sf. Cruci; biserica Nașterea Maicii Domnului din 1889;

- Parcul și castelul Cantacuzino din 1910, monument de arhitectură; statuia lui Nicolae Bălcescu, sculptor Ion L. Murnu; monumentul Ultima grenadă, 1928, sculptor Ion Dimitriu- Bârlad;

- Acces cu telecabină spre crucea monumentală, rezervația botanică și geologică vf. Omu-2505 metri și către Babele și Sfinxul de pe Platoul Bucegilor.

32. Satu Mare

Comuna Bârsău

-Sat Bârsău de Sus cu biserica Nașterea Maicii Domnului din 1828

Comuna Beltiug

- Biserică catolică Sf. Ladislau din 1482; ape geotermale și minerale;

- Sat Bolda cu biserica de lemn Ad. Maicii Domnului din secolul 18;

- Sat Șandra cu biserica catolică din 1783.

Comuna Bixad

- Ruinele cetății Vapa din secolul 14 cu ziduri de piatră de 2 metri grosime și turnuri de apărare; izvoare minerale; Piatra Bixadului, punct de belvedere;

- Ruinele cetății Șoimilor din secolul 14;

- Mănăstirea Bixad din secolul 17 cu biserica Sf. Ap. Petru și Pavel din 1770; biserică din 1881;

- Sat Boinești cu conacul Pásztory Arkád din secolul 18, în stare avansată de degradare;

Comuna Bogdand

- Biserica reformată-calvină din secolul 18, cu turn de apărare; muzeul etnografic maghiar Sipos László;

- Sat Corund cu biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril din 1723, decor sculptat și picturi interioare din 1798, fântâna lui Pintea, monument istoric de interes național.

Comuna Botiz

- Clădirea Curiei catolice Kallay Antal din secolul 18, azi motel;

- Sat Agriș cu biserică reformată din secolul 15.

33. Sălaj

Comuna Băbeni

- Sat Piroșa cu biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril din secolul 18, monument istoric;

- Sat Poienița cu biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril din secolul 18, picturi interioare interesante din 1863, monument istoric;

- Sat Cliț cu rezervația peisagistică și geologică Stanii (Stâncile) Clițului.

Comuna Bălan

- Mănăstirea Bălan cu biserică de lemn; biserica de lemn Ad. Maicii Domnului din 1762;

- Sat Cricova cu biserica de lemn Ad. Maicii Domnului din secolul 17;

- Sat Joseni cu biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril din 1695;

- Rezervația naturală, geomorfologică Grădina Zmeilor, cu stânci antropomorfe erodate de agenții externi, 3 ha.

Comuna Benesat

- Biserica Sf. Arh. Mihail și Gavril din secolul 17, la origine lăcaș de cult greco-catolic, monument istoric;

- Statuia de piatră a Maicii Domnului din 1822, monument istoric.

Comuna Bobota

- Muzeul memorial al politicianului țărănist Corneliu Coposu;

- Sat Dersida cu biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril din 1772;

- Sat Zalnoc cu biserica de lemn Sf. Mihail și Gavril din 1700 cu picturi din secolul 18; izvoarele sulfuroase și feruginoase din zona Zalnoc-Bobota; masa lui Pintea;

Comuna Bocșa

- Muzeul memorial al omului politic Simion Bărnuțiu, bust, sculptor Horia Flămându;

- Mormântul marelui pașoptist care se află în biserica greco-catolică Sf. Maria;

- Case tradiționale țărănești, mai ales în satul Câmpia;

Comuna Buciumi

- Ruinele unui castru roman; festivalul folcloric Jocurile Agrijului, annual în august; centru de meșteșuguri tradiționale; muzeu etnografic;

- Sat Rastolț cu biserica Sf. Arh. Mihail și Gavril din 1835

- Cascada Șipot de pe valea Mihăesei; fânațele de la Bogdana, sit de importanță comunitară:

34. Sibiu

Comuna Bazna

- Stațiune balneo-climaterică cu izvoare minerale sărăturoase și sulfuroase; complex balnear; cetate țărănescă cu biserică evanghelică-luterană fortificată din 1402; Schitul Bazna din 1996 cu hramul Nașterea Maicii Domnului;

- Sat Boian cu biserică din secolul 15, fortificată în secolul 16; biserică ctitorită de Ștefan cel Mare, cu stema Moldovei;

- Sat Velț cu biserică evanghelică fortificată din secolul 15.

Comuna Bârghiș

- Sat Apoș cu biserică din secolele 15-16 cu turn clopotniță din 1799, ambele monumente istorice; fabricarea manuală de țigle; centru ecvestru;

- Sat Pelișor cu biserica din secolul 14, fortificată între secolele 16-18;

- Sat Zlagna cu biserica din secolele 15-16.

Comuna Biertan -sit UNESCO

- Cetate țărănească din 1408 cu patru turnuri, trei incinte și trei rânduri de ziduri, biserică fortificată din 1492-1515, stil gotic târziu, monument aflat în patrimonial mondial UNESCO; alte elemente de interes: biserică de tip hală, una dintre cele mai monumentale din Transilvania, amvon valoros sculptat în piatră, steagurile breslelor și strane de lemn din secolul 16; altar sculptat în lemn între anii 1483-1524, ușa sacristiei cu 13 încuietori acționate simultan cu o singură cheie din 1515, turnul clopotniței pictat în frescă în secolul 19, turnul Mausoleului cu pietre tombale sculptate, turnul Orologiului și camera pentru familiile în prag de divorț;

- Sat Copșa Mare cu biserică din secolul 14, stil gotic, fortificată în 1519;

- Sat Richiș cu biserică din secolul 14 și fortificată în secolul 16.

Comuna Blăjel

-Sat Păucea cu rezervația botanică Dealul Furcilor-Movilele de la Păucea, sit de importanță comunitară;

Comuna Brateiu

- Biserica-cetate ante 1283 în stil gotic târziu, fortificată în secolul 16; manifestare folclorică anuală în iunie;

- Sat Buzd cu biserică evanghelică fortificată din secolul 16;

Comuna Brădeni

- Cetate sătească cu biserică de incintă din secolele 15-16 și biserică evanghelică fortificată din 1476-1507; tezaur de artă populară -140 de lăzi numite Stollentruhen;

- Sat Retiș cu biserica luterană din secolul 15-16 și biserica Sf. Nicolae din 1811;

Comuna Bruiu

- Cetate țărănească din secolele 15-16 cu trei turnuri și biserică evanghelică din secolul 13, fortificată în secolul 15, altar pictat din 1520;

- Sat Gherdeal cu cetate din secolele 15-16 cu biserică evanghelică și zid de incintă,

- Sat Șomartin biserica evanghelică din secolele-13-16;

35. Suceava

Comuna Baia

- Ruinele bisericii catolice Sf. Fecioară Maria din 1410-1415, stil gotic;

- Biserica Albă cu hramul Sf. Gheorghe din 1467, ctitorită de Ștefan cel Mare;

- Biserica Ad. Maicii Domnului din 1532, ctitorită de Petru Rareș, cu picturi murale originare interioare și exterioare;

Comuna Bilca

- Biserica de lemn Ad. Maicii Domnului din 1752, din cimitir, adusă din Vicovu de Jos; piuă pentru bătut sumane din secolul 20;

- Centru de drănițit (draniță sau șindrilă de lemn pentru acoperit casele tradiționale)

- Casa-muzeu George Muntean cu colecții etnografice;

Comuna Bogdănești

- Mănăstirea Bogdănești, azil de bătrâni; biserica de lemn Sf. Voievozi din 1779 și refăcută în 1805;

- Mănăstiri în apropiere, Râșca și Slătioara, pe stil vechi.

Comuna Boroaia

- Biserica de lemn Ad. Maicii Domnului din 1808; biserica Sf. Părinți cu mormântul preotului Ilarion Argatu; mănăstirea de maici Moisa-Boboceni din secolul 19;

- Muzeul etnografic sătesc Neculai Cercel;

Comuna Bosanci

- Muzeul Pompierilor voluntari; biserica Sf. Gheorghe din 1907;

- Sat Cumpărătura cu biserica de lemn Cuv. Parascheva din 1792;

- Rezervația botanică Fânețele seculare de la Bosanci-Ponoarele.

Comuna Botoșana

- Biserica de lemn Sf. Dumitru din 1810; stejarul secular (Quercus robur), 400-500 de ani, diametrul trunchiului 3 metri; muzeu etnografic;

- Sat Comănești cu biserica Ad. Maicii Domnului din 1772;

- Sat Humoreni cu biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril din secolul 18.

Comuna Brodina

- Colecția etnografică Paul Torac, cu elemente de port popular ale huțulilor din zonă;

- Prelucrarea artistică a lemnului; țesături populare; ouă încondeiate;

- Cătun Ciumârnar, sat Falcău un ansamblu de bordeie sezoniere din secolul 19, amplasate pentru perioadele de cosit; sat Falcău cu monumentul lui Franz Josef;

- Sat Sadău cu biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril din 1878;

Oraș Broșteni

- Biserica de lemn Sf. Nicolae sau biserica muzeu Ion Creangă din 1779;

- Sat Cotârgași cu mănăstirea Peștele cu biserica Sf. Ioan Boguslavul din 1541-1546, ctitorie a lui Petru Rareș; mănăstirea pe stil vechi Eden;

- Izvoare cu ape minerale;

- Sat Dârmoxa cuptor vechi de ars varul din 1924.

36. Teleorman

Comuna Balaci

-Biserica Ad. Maicii Domnului din 1684, pictată în 1825; ruinele curții familiei de boieri C-tin Bălăceanu din 1690; conacul Făgărășeanu din 1900.

Comuna Băbăița

- Conacul Angelescu din 1900, sediul primăriei; Pădurea Redie și lacul Băbăița, zone de agrement și pescuit;

- Sat Merișani cu biserica de lemn Sf. Nicolae din 1808, monument de lemn din 1840.

Comuna Blejești

- Conacul Voinea din 1890 și casa veche Necula Rada;

- Sat Sericu cu biserica de lemn Sf. Nicolae din 1812; școala veche din 1835;

Comuna Bogdana

-Descoperire de izvoare minerale cu potențial termal;

Comuna Brânceni

- Biserica Sf. Ev. Luca din 1850, picturi murale de Gh. Tattarescu din 1859;

- Mănăstireea Sf. Ioan Botezătorul cu biserica Ad. Maicii Domnului din 1991;

- Pădurea Ștorobăneasa, sit de importanță comunitară;

Comuna Bujoreni

- Biserica de lemn Cuv. Parascheva construită în 1711 într-un sat de la munte și adusă în comună în 1860;

- Sat Prunaru cu biserica Toți Sfinții din 1825-1839 și monumentul eroilor cavaleriști din Primul Război Mondial.

Comuna Frăsinet

-Cula Costea din secolul 18, în paragină;

Comuna Buzescu

-Biserica Sf. Arh. Mihail şi Gavriil din 1860-1864 a cneazului sârb Mihail Obrenovic, cu picturi murale interioare originare executate de Theodor Aman şi completate de Gheorghe Albeni în 1929, singura bisericã din România care are patru intrări identice, monument istoric.

37. Timiș

Comuna Banloc

- Castelul și domeniul regal din 1750,cu parc deosebit, refăcut în 1793;casă nobiliară fortificată cu turnuri și creneluri;biserica Sf. Arh. Mihail și Gavril din 1750-1753, stil baroc;

- Sat Partoș Mănăstirea Partoș, biserica Înălțarea Sf. Cruci din 1750.

Comuna Bara

- Sat Dobrești cu biserica de lemn din 1832;

- Sat Rădmănești rezervație paleontologică, punct fosilifer.

Comuna Beba Veche

- Biserica Sf. Născătoare de Dumnezeu din 1779;

- Cel mai vestic punct al României numit Triplex Confinium, datorită poziției la granița a trei state, România, Serbia și Ungaria;

Comuna Becicherecu Mic

- Muzeu de istorie locală; muzeul memorial și bustul cărturarului Dimitrie Țichindeal, năcut aici; biserica sârbească Sf. Nicolae din 1828-1844;

- Casa Buchers, monument istoric;

Comuna Belinț

- Biserica Învierea Domnului din 1797; case vechi cu arhitectura originară păstrată, unele cu colecții etnografice;

- Sat Chizătău cu biserica Ad. Maicii Domnului din 1821; manifestarea folclorică, Serbările Toamnei, anual la finalul lui august.

Comuna Biled

- Izvoare cu ape minerale, geotermale și ștrand termal;

- Movila de la Kalvarienberg, mormânt colectiv din timpul epidemiei de ciumă din 1834 numit popular de săteni Calvanea;

Comuna Boldur

- Apreciate țesături populare; festivalul internaţional de recitare în grai străbun şi folclor autentic Ştefan Pătruţ, în septembrie;

- În apropiere marea pădure Dumbrava, sit de importanță comunitară cu specii ocrotite de stejar;

Comuna Brestovăț

- Sărbătoarea Ruga Bănățeană, de Sf. Maria Mică;

- Sat Lucareț cu biserica sârbească de lemn Sf. Gheorghe din 1750;

Comuna Buziaș

- Veche stațiune balneoclimaterică cu izvoare de ape minerale și ape geotermale, cu baze de tratament și aer ozonat; muzeul Iuliana Folea Troceanu, cu colecţie de etnografie şi obiecte artă populară cu specific bănăţean, ţesături, cusături, obiecte din piele; cazinou vechi din 1856; sinagogă din 1886.

- Parcul dendrologic cu platani (Acer platanoides) și colonada imperială acoperită de 510 metri lungime, cel mai lung loc de promenadă din țară;

- În apropiere rezervația forestieră Pădurea Dumbrava, 1800 ha;

38. Tulcea

Oraș Babadag

- Muzeu de Artă Orientală în casa Panaghie(a), din secolul 19;

- Geamia Gazi Ali Pașa cu minaret înalt de 23 de metri din secolul17, cu cișmeaua Kalaigi din secolul 19;

- Mausolelul lui Sari Saltuk Baba Dede din secolul 12;

- Biserica armenească Sf. Născătoare din secolul 17, refăctă în 1896;

- Biserica Sf. Dumitru din secolul 18;

- Fosta cazarmă otomană din 1828;

- La 8 kilometri ruinele Cetății Enisala/ Heracleea din secolul 13;

- Rezervația forestieră și zoologică Kyorum Tarla, din Podișul Babdagului;

- Lacul Babadag, liman maritim, parte a Rezervației Biosferei Delta Dunării.

Comuna Beidaud

- Biserica Sf. Nicolae din secolul 19;

- Stepa Casimcea și rezervația naturală Beidaud, situri de importanță comunitară;

Comuna C.A. Rosetti- sit natural UNESCO

- Rezervația forestieră, zoologică și botanică Pădurea Letea- dunele de nisip de la Letea, parte a rezervației biosferei Delta Dunării aflată în patrimoniul mondial UNESCO; pădure cu aspect subtropical cu frasin pufos-raritate botanică (Fraxinus pallisae), stejarul brumăriu-care atinge 25 m (Quercus pedunculiflora), gârnița( Quercus frainetto), tei albi(Tilia tomentosa), liane (Periploca graeca), viță sălbatică (Vitis silvestris), lăcrămioare (Convollaria majalis).

- Moară de vânt; paraclis acoperit cu stuf la schitul Buna Vestire aflat într-o pădure; herghelie de cai sălbăticiți;

- Sat Periprava (brațul Chilia) lacul Nebuna, plajă naturală; cherhana; agroturism;

39.Vaslui

Comuna Băcești

- Sat Babușa cu biserica de lemn Sf. Nicolae din 1750 și refăctă în 1861;

- Sat Țibăneștii Buhlii cu biserica Sf. Dumitru din 1804.

Comuna Bălteni

-Rezervația forestieră Bălteni-Hârboanca, pădure de luncă, pe râul Bârlad, cu specii ocrotite de stejar (Quercinee), carpen (Fraxinus), ulm (Ulmus) și specii de mamifere.

Municipiul Bârlad

- Urmele unei cetăți de pământ construite de Ștefan cel Mare în 1476; parcul Prodana, parcul orașului cu numeroase statui; planetariu/observator astronomic modernizat;

- Muzeul Vasile Pârvan cu colecții de arheologie, istorie, etnografie și artă;

- Biserica domnească Sf. Gheorghe din 1496 și refăcută în 1636; biserica Sf. Dumitru din 1636; biserica Sf. Gheorghe din 1818 refăcută în 1925 cu un turn clopotniță din 1857; biserica Sf. Spiridon din 1825; biserica Vovidenia din 1826; Biserica Sf. Dumitru din 1835; biserica Sf. Voievozi din 1840 cu un turn clopotniță din 1858; biserica Sf. Ilie din 1865;

- Casa Iamandi din 1830; casa Deciu din 1896, azi Școala de Muzică și Arte Plastice; casa Șuțu din 1840; casa Alexandru Tuduri din 1840; casa Miclescu din 1850; casa Roșie-Centrul cultural Mihai Eminescu;

- Statuia doctorului C-tin Codrescu dintre 1880-1903, sculptor Fr. Storck; statuia caporalului C-tin Mușat din 1923, sculptor Ion Dimtriu-Bârlad; bustul lui Costache Negri din 1945, sculptor Florica Hociung.

Comuna Blăgești

- Biserica de lemn Ad. Maicii Domnului din 1808; biserica de lemn Sf. Nicolae;

- Zona Mața-Cârja-Rădeanu, zonă de protecție avifaunistică din Lunca Prutului;

Comuna Bogdana

-Sat Găvanu cu biserica Schimbarea la Față din secolul19; sat Similișoara cu biserica de lemn;

Comuna Bogdănești

- Biserica de lemn Sf. Nicolae din 1801, refăcută în 1851; sărbătoarea Stejarului de la Corlătești- Stejarul lui Ștefan cel Mare, anual în august;

- Sat Orgoiești cu biserica de lemn Sf. Nicolae din 1792;

- Sat Vlădești cu biserica de lemn Sf. Voievozi din 1794.

Comuna Bogdănița

- Biserica Sf. Nicolae din 1847 a fostului schit Fundul Bogdăniței;

- Sat Cârțibași cu biserica de lemn Sf. Nicolae din 1833;

- Sat Cepești cu biserica de lemn Sf. Trei Ierarhi din 1794.

Comuna Bunești-Averești

- Sat Armășeni cu biserica de lemn Sf. Voievozi din secolul 18;

- Pădurea Miclești, arie de protecție avifaunistică;

40. Vâlcea

Oraș Băbeni

- Conacul Mărăcine din secolul 20; Concursul folcloric La izvorul fermecat (dorului), anual în august-septembrie; rezervația forestieră Cotoșmanu; casa memorială Dragoș Vrânceanu; lac de agrement și pescuit;

- Sat Capu Dealului cu biserica de lemn Cuv. Parascheva din 1799;

- Sat Valea Mare cu biserica Sf. Dumitru din 1849.

Oraș Băile Govora

- Stațiune balneoclimaterică de interes național cu ape minerale sărăturoase cu sanatorii și baze de tratament;

- Mănăstirea Govora, ctitoria lui Radu cel Mare; parc dendrologic de 20 ha interesant cu specii diverse; ștrand, parc copii, bazine cu apă minerală iodată;

- Centrul cultural Virginia Andreescu Haret, fostul cinematograf, monument istoric;

Oraș Băile Olănești

- Stațiune balneoclimaterică de interes național cu izvoare minerale sărate și iodurate cu sanatorii și baze de tratament;

- Schitul Iezeru din 1552-1568 cu biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului, refăcută în 1714, monument istoric și de arhitectură; schitul Pahomie din secolul 16 cu biserica Sf. Pr. Ilie din 1520, refăcută în 1952, aflată sub o stâncă de mari dimensiuni și lângă o cascadă;

- Biserica de lemn Sf. Pantelimon/ Biserica lui Horia din 1746 cu turlă de 21 de metri, adusă din Albac;

- Casa Bădescu din 1718; casa Olănescu din secolul 19;

- Punct de plecare spre Piatra Scrisă, Peștera Stogu, Peștera Pescarului, Lacul Frumos din Mosoroasa cu plante carnivore (Roua cerului-Drosera rotundifolia) din Parcul Național Buila Vânturarița, munții Căpățânii;

- Localitatea Cheia cu biserica Sf. Voievozi din 1770, picturi murale interioare din 1779 și exterioare din 1796, monument istoric;

- Sat Comanca cu schitul Comanca din secolul 18 cu biserica din 1736, monument istoric și de arhitectură;

- Sat Gurguiata cu schitul Bradu cu biserica Nașterea Sf. Ioan Botezătorul refăcută în 1784 cu picturi vechi, monument istoric;

- Localitatea Olănești cu biserica Sf. Nicolae din 1718 cu picturi vechi; biserica Sf. Ioan Botezătorul din 1820 cu picturi vechi;

- Sat Pietrișu cu biserica Toți Sfinții din 1718, monument istoric;

- Sat Tisa cu arboret de tisă (Taxus baccata) sau arborele de fier, monumente ale naturii.

Oraș Bălcești

- Sat Benești cu muzeul memorial Petrache Poenaru, pedagog, inventator și academician; colecție etnografică în vila (cula) Oteteleșanu din secolul 18, domeniu impresionant; casă veche din 1713; biserica sf. Voievozi din 1746, monument istoric;

- Sat Gorunești cu biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din 1795 cu fresce originare;

- Sat Irimești cu biserica Sf. Nicolae din 1884;

- Sat Otetelișu cu biserica Sf. Voievozi din 1774.

Comuna Bărbătești

- Muzeu sătesc într-o casă veche din bârne; biserica Sf. Nicolae din 1712-1715; biserica fortificată Intrarea în biserică a Maicii Domnului din 1776 cu picturi originare și zid de incintă din secolul 18; biserica de lemn Sf. Nicolae din 1790 pictată în 1860; biserica de lemn Buna Vestire din 1795 cu picturi din 1823 și 1890;

- Sărbătoarea populară Brâul de Aur, anual pe 8 septembrie cu manifestarea folclorică Hora costumelor; bâlciuri anuale de vară și toamnă; festivalul rapsozilor populari Gheorghe Bobei din decembrie;

- Sat Bodești biserica Sf.Treime din 1732 cu fresce originare și zid de incintă a fostului schit Bodești și biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din 1749 cu picturi originare, monument istoric;

- Punct de plecare spre schitul Pătrunsa din 1735-1749 cu biserica Cuv. Parascheva cu picturi murale din 1812 și trasee turistice către Parcul Național Buila- Vânturarița.

Oraș Berbești

- Sat Roșioara cu biserica de lemn Sf. Dimitrie din 1819;

- Sat Târgu Gângulești cu biserica Sf. Ioan Botezătorul din 1797 cu fresce din 1801;

- Sat Valea Mare cu biserica de lemn Sf. Nicolae din 1863

Comuna Berislăvești

- Mănăstirea Berislăvești cu biserica Sf. Trei Ierarhi din 1753-1762, monument de arhitectură, zid de incintă;

- Sat Dângești cu biserica Buna Veestire din 1820 cu fresce originare;

- Sat Rădăcinești cu ruinele unui castru roman și a unor terme construite de arcașii sirieni în 138 î Ch.; trasee turistice către Parcul Național Cozia;

- Sat Scăueni cu biserica Buna Vestire din 1796-1802 cu picturi murale vechi.

Comuna Boișoara

- Valea Boișoarei cu fosta Culă a lui Doroi, unde se spune că au fost ascunse comori dacice; nedeia de Sf. Ilie; obicei interesant de Crăciun, Colindatul băieților de Ajun;

- Ruinele cetății țărănești Cetățeaua din 1720;

- Sat Bumbuești cu biserica Buna Vestire din 1816;

Orașul Brezoi

- Festival internațional de blues în aer liber- Open Air Blues Festival- anual, după jumătatea lui iulie;

- Biserica de lemn Intrarea în biserică a Maicii Domnului din 1789;

- Monumentul eroilor din Primul Război Mondial din 1928;

- Sat Călinești cu mănăstirea Cornetu, biserica Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul din 1666 refăcută în 1835, zid de incintă, singura din Europa pe sub care trece trenul; biserica Cuv. Parascheva din 1775, pictată în 1782; rezervația naturală Pădurea Călinești-Brezoi, parte a Parcului Național Cozia;

- Sat Proieni cu biserica Toți Sfinții refăcută între 1794-1798 cu picturi originare;

- Valea Băiașului cu Turnul lui Doanca unde potrivit tradiției din perioada romană se trecea pe sub el;

Comuna Budești

- Biserica Sf. Arh. Mihail și Gavril din 1787; casa Lahovari din secolul 19; obeliscul eroilor din 1877;

- Sat Bârsești cu biserica Ad. Maicii Domnului din 1813;

- Sat Bercioiu cu biserica Duminica Tuturor Sfinților din 1834;

- Sat Racovița cu biserica Sf. Voievozi din 1864;

- Sat Ruda cu biserica Sf. Voievozi din secolul 16, picturi din secolul 17;

Comuna Bujoreni

- Muzeul arhitecturii populare vâlcene în aer liber cu peste 80 de construcții (sat Olteni); biserica Ad. Maicii Domnului din 1812 cu picturi originare; Cula Bujorenilor din 1802 în incinta satului tradițional;

-Sat Bogdănești cu biserica Sf. Voievozi din 1692-1698, pictată în 1797;

- Sat Gura Văii cu biserica Sf. Gheorghe din 1758 cu picturi originare;

- Sat Olteni cu biserica Sf. Nicolae a fostului schit Olteni, refăcută între 1580-1590 și pictată în 1794.

Comuna Bunești

- Sărbătoarea Căpșunului anual în mai; izvoare de ape minerale sulfuroase-bicarbonatate; biserica Nașterea Maicii Domnului din 1910;

- Sat Teiușu cu biserica Sf. Nicolae din 1736, stil brâncovenesc, fresce originare;

- Sat Titireci cu biserica Sf. Apostoli Petru şi Pavel din 1852;

41.Vrancea

Comuna Bârsești

- Muzeu de artă populară; monumentul memorial Ștefan cel Mare din 1904 ridicat în punctul Dumbrava; festivalul folcloric de început de iulie Baba Vrâncioaia.

Comuna Boghești

- Sat Bogheștii de Sus cu un stejar de peste 450 de ani, diametru trunchi de 2 metri, cel mai impunător arbore din județ, arbore ocrotit;

- Sat Chițcani cu biserica de lemn Sf. Ioan Botezătorul din secolul 17;

Comuna Bolotești

- Biserica Sf. Nicolae, ante 1809;

- Sat Măgura cu Mănăstirea Tarnița și biserica de lemn Ad. Maicii Domnului din 1702, sub vf. Măgurii Odobești în apropiere de releul de pe vârf, punct de belvedere;

Comuna Bordești

-Ruinele fostei mănăstiri Bordești din secolul 17; biserica Ad. Maicii Domnului din 1698, monument de arhitectură.

Municipiul București- capitala României

Selecție de obiective turistice

- Muzeul Național de Istorie; Muzeul Național de Artă și Muzeul Național de Artă Contemporană; Palatul și Muzeul Cotroceni; Muzeul de Istorie Naturală Grigore Antipa; Muzeul Național Geologic; Muzeul Militar Național; Muzeul Curtea Veche-Palatul Voievodal; Muzeul Țăranului Român; Muzeul Satului; Muzeul Literaturii Române; Muzeul Teatrului Național; Muzeul Național al hărților și cărților vechi; Muzeul CFR; Muzeul Național George Enescu;

- Muzee și case memoriale: Tudor Arghezi, George Bacovia, Nicolae Iorga, Dimitrie Gusti, I.L. Caragiale, George Călinescu, Iona Barbu, Ion Minulescu, Theodor Pallady, Mihail Sadoveanu, Dinu Lipatti, Henri Coandă, Stefan Luchian,George Enescu, Constantin Tănase, Anghel Saligny, s.a

- Opera Națională; Atheneul Român din 1866-1888, Biblioteca Academiei Române; Biblioteca Națională; Biblioteca Centrală Universitară;

- Mănăstirea Antim din 1713, Catedrala Patriarhală și Palatul din 1656; Catedrala Mântuirii Neamului; Catedrala romano-catolică Sf. Iosif din 1875-1883; Mănăstirea Plumbuita din 1559, refăcută în 1647; Mănăstirea Cotroceni din 1679;

- Biserici: Schitul Maicilor din 1726, Mihai Vodă din 1591, Olari din 1758, Sfântul Ioan cel Nou din 1766, Kretzulescu din 1720,Icoanei din 1745-1750, Armenească din 1911, Bulgară din 1725, Italiană din 1920-1930, Mavrogheni din 1785, Luterană din 1751-1771, Stavropoleos din 1720-1730, Rusă din 1905, Sf. Dumitru din 1924-1934, Sf. Gheorghe Nou din 1698, Sf. Vasile din 1847, Sf. Ap. Petru și Pavel;

- Sinagoga Credința din 1926, sinagoga Iesua Tova din 1827, sinagoga Mare din 1846, Templul Coral din 1864, cu orgă, muzeul de istorie a comunității evreiești din România în Templul Unirea Sfântă din 1850;

- Casa Poporului- a doua ca dimensiune din lume; Arcul de Triumf din 1935; Monumentul Aerului din 1937; Monumentul Eroilor Pompieri din Dealul Spirei;

- Statui: Spătarului Mihai Cantacuzino din 1865, sculptor Karol Storck, C-tin Brâncoveanu, sculptor Oscar Han;

- Parcuri și grădini publice: Herăstrău, Cișmigiu, Carol, Plumbuita, Tineretului, Icoanei, Drumul Taberei, grădina Botanică, grădina zoologică, circul Globus;

- Centrul Vechi cu străduțe pline de terase, cluburi și restaurante; centrul de spa și agrement Therme;

Localitățile turistice cu litera B din județul Brașov

2026-04-03T11:27:00.007+03:00

Brașov

Comuna Beclean

- Biserica Ad. Maicii Domnului din 1804, stil bizantin, monument istoric; locuri de agrement și pescuit sportiv pe lacurile din lunca Oltului;

- Sat Boholț cu mănăstirea Boholț-Făget din 1994;

- Sat Calbor cu cetatea sătească din secolele 13-16 cu biserica Sf. Arh. Mihail și Gavril și biserica Sf. Nicolae din 1802.

Comuna Bod

- Biserica evanghelică-luterană fortificată în secolul 16; biserica Sf. Nicolae din 1776, ambele monumente istorice;

Comuna Bran

- Castelul Bran din 1377, fortificat, monument istoric, muzeu de istorie și artă medievală, muzeu de etnografie în aer liber; serbarea câmpenească Răvășitul oilor din septembrie;

- Stella Maris sau Capela Reginei, ridicată în amintirea Reginei Maria, copie după cea de la Balcic;

- Biserica Ad. Maicii Domnului din 1820-1836;

- Stațiune turistică și puncte de plecare spre Munții Bucegi și Piatra Craiului; Parcul național Piatra Craiului care ocrotește elemente botanice, zoologice și geologice;

- Sat Sohodol cu biserica Cuv. Parascheva din 1790 și biserica Sf. Nicolae din secolul 19.

Municipiul Brașov-reședință de județ

- Muzeul Primei școli românești și muzeul Cetății Brașovului în Bastionul țesătorilor din 1425-1436, refăcut în 1570;

- Ruinele Cetății Brașovului din secolele 14-17 cu zid de incintă înalt de 8-12 metri, grosime de 2-4 metri, turnuri de apărare și bastioane;

- Școala din Schei din 1495 refăcută în 1760 cu Muzeul Șcheii Brașovului;

- Biserica Sf. Nicolae din Șchei din 1495 refăcută între 1518-1585, pictură murală din secolul 16, importantă colecție de icoane;

- Biserica Sf. Treime din 1783; biserica Sf. Treime -Pe Tocile din 1824; biserica Ad. Maicii Domnului din 1895; biserica Buna Vestire din 1934;

- Statuia lui Johannes Honterus; casa natală a poetului Șt. O. Iosif; casa memorială a compozitorului Gh. Dima; grădină zoologică;

Comuna Budila

- Festival anual al muzicii de fanfare, luna mai; festival anual al măştilor populare luna februarie;

- Biserica Sf. Nicolae din 1734, monument istoric; biserica romano-catolică Ad. Maicii Domnului, stil baroc,1762 renovată în 2009, monument istoric;

Comuna Bunești-sit UNESCO

- Mănăstirea Bunești din 1991; muzeu etnografic cu țesături și unelte tradiționale; cetate sătească din secolul 14 cu biserică evanghelică de incintă;

- Sat Criț cu cetate țărănească din secolele 15-17 cu biserică evanghelică de incintă;

- Sat Mesendorf cu cetate țărănească din secolele 14-15 cu biserică evanghelică de incintă;

- Sat Roadeș cu cetate țărănescă din secoele 15-16 cu biserică evanghelică de incintă, orgă din 1838, turn prăbușit parțial în 2016;

Re-Descoperă România. Episodul 19. Moara de zmicurat cucuruz, moară de apă din satul Gura Haitii, Călimani

2026-03-28T09:43:00.000+02:00

Sat Gura Haitii, Comuna Șaru Dornei, Județul Suceava, Munții Călimani, Depresiunea Dornelor, Bucovina

Decembrie 2012

În satul Gura Haitii, comuna Șaru Dornei, funcționează încă moara de apă a familiei Avarvarei. Ca să poți vizita această străveche instalație tehnică, trebuie să străbați un drum aproape grandios, prin satele risipite pe coclaurii vulcanici ai comunei mai sus menționate.

Urmezi valea Negrei, responsabilă de ,,spargerea" craterului Călimanilor, după care aproape de confluența cu pârâul Haita, spre capătul satului, găsești moara de apă din secolul al XIX lea (1890). Aici, ascunsă ochiului de cele câteva sălcii, se află casa de scânduri a morii, acoperită cu internită la care veneau sătenii din împrejurimile Călimanilor și ale Dornelor să macine grânele.

Aceștia sunt însă, tot mai puțini. Moara de apă a morarului Avarvarei, își trăiește ultimele zile, asa cum s-a întâmplat cu suratele ei din zona Bucovinei. Tânărul care ne însoțește, aflat la a treia generație de morari, ne spune modest că el știe că este ultima moară funcțională din județ. O vizită aici înseamnă, pe lângă satisfacția turistică, o alta, istorică și totodată lingvistică căci oricare moară de apă în funcțiune este, întâi de toate, un martor viu al continuității românilor pe plaiurile Bucovinei, demni urmași ai dacilor liberi.

Mă uit la ea cum se profilează micuță și stingheră la marginea unei fânețe, unde iarba abia cosită, este întinsă la uscat. În fundal se văd munții vulcanici din Parcul Național Călimani, cu primul front de lavă, cel al Piciorului Calului. Moara este alimentată de un braț deviat al pârâului, ce face un cot în acest capăt de sat. Moara de apă este singura instalație specific românească, ai cărei termeni tehnici sunt cu toții de origine latină. Intru, după ce morarul deschide lacătul greu de la ușa coșcovită, ca într-un muzeu.

Deși nu știu decăt că moara produce prin măcinare mălai și făină prin sistemul de rotire a unei roți alergătoare(?) care este așezată pe una stătătoare, documentarea mă luminează asupra tuturor componentelor: strat, cai, călușei, coardă, inimă, dinți, măsele, chingă, fruntar, fus, căpăstru, brotac, ciutură.
Toate, după cum spuneam, denumiri latine, fără urmă de intervenție slavă, maghiară ori turanică. Din acest punct de vedere, moara românească nu a făcut nicio ,,achiziție" de piese străine, pentru simplul motiv că era perfectă.

Astfel, s-au păstrat nealterate toate denumirile originale. Și mai este un motiv, morarii sau sătenii pricepuți puteau confecționa ei înșiși toate piesele de care aveau nevoie. O vorbă veche spunea că: ,, Moara când stă, atunci se sfărâmă". Așa este și acum, are ceva stricat, și nu prea îl mai trage inima pe nepot să repare. La magazinele mixte din sat a băgat mălai…

Morarul nu este plin de făină, este îmbrăcat la fel ca ceilalți munteni, se duce să strângă fânul de iunie, proaspăt cosit. Este conștient că meseria învățată de la bunici și părinți, se stinge, de aceea nu mi se pare nici deranjat și nici necăjit, ci împăcat cu realitatea asta tristă. Moara o va ține pentru el, până când și alți turiști sau etnografi de la muzeul satului îi vor aduce ceva satisfacție, apreciind faptul că aici a funcționat până în secolul XXI o... moară de zmicurat cucuruz.

Re-Descoperă România. Episodul 18. Cinci motive pentru un pelerinaj istorico-spiritual la Curtea de Argeș

2026-03-09T10:20:00.005+02:00

Municipiul Curtea de Argeș, Județul Argeș, Subcarpații Getici, Muscelele Argeșului, Muntenia de Nord

Martie 2010

sursa foto: Monitorul de Argeș

Unul dintre cele mai speciale locuri din România este aici, la originile legendei Meșterului Manole. Locul unde Regele Carol, spunea că s-a simțit cel mai aproape de cer. Fiecare român, ar trebui să treacă pe acolo și, în acest sens, propun ca Mănăstirea Curtea de Argeș și Catedrala Regilor României să fie un obligatoriu loc de reculegere spirituală și de cunoaștere a istoriei noastre moderne.

Numai aşa redăm românului copil, dar și adult, mândria de a trăi într-o ţară care dovedeşte că are pentru înaintaşi un adevărat cult și pentru că istoria trebuie învăţată și asumată, poate în acest fel greşelile trecutului nu se mai repetă.

Motivul 1. Datorăm, ca tânăr stat unitar, dinastiei de Hohenzollern instituită de Carol I, consolidarea sistemului democratic, ruperea legăturilor cu Imperiul Otoman și declanşarea Războiului de Independenţă din 1877, elemente care au dus în final la edificarea României Mari.

La Curtea de Arges, în noua catedrală arhiepiscopală, sunt îngropaţi toți regii României: Regele Carol I (care a domnit între 1866-1914) cu Regina Elisabeta, Regele Ferdinand I Întregitorul (care a domnit între 1914-1927) cu iubita sa soție Regina Maria, Regele Carol al II-lea (domnie între 1930-1940) cu Regina mama Elena și Regele Mihai (care a domnit între 1940-1946) cu soția sa, Regina Ana.

Motivul 2. Ține de Regele Ferdinand căruia i se mai spune și ,,Întregitorul”. Pentru că el este încoronat în 1922 la Alba Iulia ca Rege al României Mari, împreună cu carismatica sa soție Regina Maria. Deși avea un caracter puțin sovăielnic, naiv chiar, dublat de o suferință fizică de origine canceroasă, el reuşeste să se ţină deasupra politicii dâmboviţene, rupând legăturile de sânge cu familia de Hohenzollern din cauza alianţei cu Antanta. Gestul acesta este suficient de profund, pentru a înțelege sacrificiul la care erau dispuși regii noștri, în dragostea lor uriașă pentru poporul român.

Motivul 3. ,,Aminteşte-ţi poporul meu că te-am iubit şi te binecuvântez cu ultima mea suflare". Acestea au fost cuvintele cele mai frumoase rostite de cea mai puternică figură feminină din istoria modernă a României.

Regina Maria rămâne poate cea mai de seama figură feminină a istoriei pre si postbelice prin energia ei, pusă în slujba unei ţări care a adorat-o și iubit-o până aproape de sanctificare. Pentru acestă femeie remarcabilă, pentru inteligenţa ei politică și pentru frumusețea ei recunoscută, ar trebui ridicat nu un monument ci o sută, în toate locurile importante din ţară și în toate garnizoanele militare.

Implicarea ei în ajutorarea soldaţilor români din timpul Războiului Balcanic şi de pe frontul din Moldova, în Primul Război Mondial, nu poate și nu trebuie să fie uitată, aşa cum trecerea la ortodoxie în ziua de Buna Vestire, ar trebui sărbătorită de toţi credicioşii.

Vreau să amintesc aici un moment absolut înălţător petrecut la moartea reginei.
Pe când era scoasă din Palatul Cotroceni, garda de onoare a salutat-o pentru ultima dată, cu baionetele înfipte în pământ şi cu patul armei în sus, lucru pe care armata română nu l-a mai făcut niciodată.

4. Al patrulea motiv ar trebui să aibă legătură cu Regele Carol al II lea și cu a sa dictatură militară. Nu avem motive numeroase de pioase aduceri aminte, dacă ne gândim la viaţa sa tumultoasă și aventuroasă și la marile greşeli politice, făcute cu sau fără acordul ţărăniştilor Maniu și Mihalache. Dar chiar și așa, merită văzut și fotografiat cavoul regelui care se află separat de catedrală, locul său special fiind vizitat mai degrabă ca un fapt neobișnuit.

Motivul 5. Aducerea regilor și reginelor României la un loc, în cea mai frumoasă biserică din ţară, poate fi punctul de plecare pentru renaşterea spiritului naţional şi patriotic, poate fi o obligaţie a fiecăruia dintre noi și mai ales a şcolii.

Atât de puține lucruri se cunosc despre faptele acestor oameni, veniţi de aiurea în România, și care și-au pus toată energia pentru propăşirea neamului, încât n-ar trebui să existe școală, care să nu organizeze excursii în fiecare an la mormintele regilor noştri.

Mai ales că, acolo sunt o serie de ghizi excepţionali, în faţa cărora mă înclin respectuos. Puţini dintre cei care ajung la mănăstirea Curtea de Argeș, știu că, în noua catedrală, sunt înmormântaţi regii noştri, majoritatea insistând pe legendă și pe ctitorul mănăstirii.

Re- Descoperă România. Episodul 17. Legenda pustnicului Daniil Sihastru, culeasă chiar din satul Putna

2026-02-18T11:10:00.001+02:00

Comuna Putna, Județul Suceava, Muntele Obcina Mare, Carpații Orientali

Octombrie 2009

M-au fascinat întotdeauna legendele despre personajele noastre istorice, pentru că au în ele o sumă de adevăruri, care trebuie citite într-o anumită cheie istorico-culturală. În acest caz, este interesant de aflat care era personalitatea marelui sfătuitor al celui mai iubit domnitor, pe care l-au dat provinciile românești.

Iată povestea:

Exista odată, în inima Bucovinei, între localitățile Straja și Vicovul de Sus, o mânăstire numită ,,Sfântul Laurenţiu", unde se retrăsese un călugăr isteț pe nume Daniil. Priceput la sculptura în lemn și piatră, acesta era trimis deseori de stareţul mânăstirii să vândă obiectele bisericești pe la târgurile din orașele și satele bucovinene (n.a. mănăstire care azi nu mai există, rămânând în zona Vicovului doar un cătun, cu numele de Laura). Mare iubitor de oameni și, cum vorbea lumea, de... petreceri, s-a întâmplat să întârzie destul de des în drumețiile lui, drept pentru care, este pedepsit de stareț. Pedeapsa aspră primită a presupus ca pocăință inclusiv retragerea o perioadă limitată de timp, la unul din schiturile sărace și foarte izolate din codrii Putnei de sub munte.

Pentru a-și împlini pedeapsa, Daniil caută aproape de vărsarea pârâului V(e)iţeului în râul Putna, o stâncă găurită de timp, în care, cu multă trudă, sapă o mică bisericuță și o chilioară pentru odihnă. Așa că alege să rămână pustnic până la sfârșitul zilelor, și să nu se mai întoarcă la mânăstire. Aici îl găsește domnitorul Ştefan cel Mare, la ceas de primejdie și de nevoie, care primește sfaturi și îmbărbătare de la sihastru.

Drept multumire pentru ajutorul primit de la Dumezeu prin mijlocirea pustnicului, domnitorul ridică vestita mânăstire din Putna, locaş de rugăciune care atrage oameni mulți ce se stabilesc în zonă. În acest fel, sihăstria și micuța chilioară a lui Daniil nu mai au rostul de la început, așa că bătrânul alege să plece în codrii de fag ai Voroneţului, unde, de altfel, la mânăstirea celebră de acolo, se află mormântul și piatra funerară a vestitului Daniil Sihastru. În legătură cu Daniil Sihastru, este bine să știți că undeva în codrii Putnei, deasupra zonei unde este Sihăstria Putnei, se găseste o mânăstire cu numele acestuia, situată la 7-8 kilometri de comună.

Povestea aparține lui Moş Scridon, ghidul chiliei in 1926, iar legenda este culeasă de Ileana Creţan, care a lăsat o frumoasă monografie etnografică a acestei comune binecuvântate cu daruri nenumărate.

Re-Descoperă România. Episodul 16. Povestea ciudată a statuii poetului Bacovia, din centrul Bacăului

2026-02-17T10:12:00.003+02:00

Municipiul Bacău, Județul Bacău, Valea Bistriței/Culoarul Siretului, Moldova

Noiembrie 2014

Am citit într-un almanah turistic prăfuit, de la începutul anilor '80, povestea statuii poetului Bacovia din centrul orașului Bacău, așa cum a trăit-o sculptorul Constantin Popovici, celebru și pentru statuia Electricității de la barajul Vidraru.
Iată povestea reală a creării acestei minunate opere de artă: ,, Cu aproape două decenii în urmă am avut revelația să observ într-o vitrină de atelier fotografic din Piața Amzei chipul unui bărbat. Era Bacovia. Zilnic treceam și zilnic îl vedeam. La o distanță de câțiva ani, în 1967, l-am modelat în ghips, și l-am așezat în prima mea expoziție personală.

.... A venit la rând, în viața mea, sculptura de la Bacău. Ea a coincis, ca un joc sfânt al echilibrului, cu lucrul la statuia electricității de la Argeș. Lumina era materia, Bacovia era spiritul. Am făcut pentru el sute de desene până am ajuns la această imagine. Căutam ceva care să-l singularizeze, să-l desprindă de noi și în același timp să ni-l apropie. Simțeam că ceea ce vreau eu e o stare, că nu are echivalent într-o reprezentare concretă, cu atât mai greu era să ajung la ea. La una din expozițiile anterioare sculpturii, în fața unui desen simplu din foarte multele mele schițe cu Bacovia, s-a oprit un tânăr. L-a privit, a plecat, a revenit și iar l-a privit și m-a rugat să primesc din parte-i un dar pentru simbolul pe care i-l sugerează lui acest desen. Explicându-și gestul, neașteptat pentru mine, mi-a spus ,,sunt tot atât de singur ca această linie singură și înclinată din desenul dumneavoastră".
Când statuia a fost gata să fie turnată s-a întâmplat ceea ce se întâmplă foarte rar în viața unei sculpturi: a alunecat din mâinile meșterilor care o ridicau și s-a sfărâmat în fața ochilor mei. Era cu foarte puțin înainte de momentul aniversar, era așteptată și eu trebuia să o învii. E greu să nu spun că în acele clipe n-am cunoscut disperarea. Dar eram sigur că Bacovia va fi din nou în picioare, gol, material și imaterial, palpabil și nepalpabil. L-am adunat și l-am refăcut din bucăți.

Când am dus-o la Bacău, o altă problemă s-a ivit, aceea a soclului care costa de două ori cât statuia. Îmi trebuia pentru Bacovia un cer și nu un soclu. Treisprezece metri pe treisprezece, marmură albă! nu era ușor să fii înțeles. S-a înfăptuit și acest lucru minunat pentru statuie, primul secretar de atunci, Nicolae Roșu, a pus mult suflet pentru viața acestei sculpturi în orașul poetului. Și nu a fost singurul. Bacovia nu era un om obișnuit. Statuia lui nu trebuia să fie o statuie obișnuită. Un soclu obișnuit ar fi anulat-o.

Acum o văd în fiecare toamnă în luna Bacovia și sunt mulțumit că a intrat în viața orașului și că orașul o iubește. E paradoxal, dar singurătatea lui Bacovia ne include pe toți, de vreme ce ne preocupăm într-atât de poet. De un mizantrop nimeni nu se interesează. Și atunci, unde e de fapt, singurătatea lui Bacovia?"

Rușii vor ca britanicii să nu mai fie și mari! Ce atâta aroganță...

2026-01-23T11:19:00.001+02:00

Nu că rușii ăștia sunt trumpiți de-a dreptul! Ce-i aia Great Britain? Britania și gata, băi englejilor! Nu schimbăm numai ordinea globală și ci numele, că nu ne plac. Le dăm noi alte nume dacă nu renunță la cele de acum. Ce-ar fi ca:

- Țările de Jos, să fie doar Țările, ce-i cu josul ăsta? Se dau prea mari cu lalelele lor.
- Burkina Faso sau Țara Oamenilor Integri, să fie doar Faso adică Casă/Țară, ce atâta integritate la o țară atât de coruptă... Aici, nu știu ce să zic...
- Dar dacă Sri Lanka, ar fi doar Lanka, adică insulă? Sri înseamnă venerabilă/strălucitoare în sanscrită, deci singhalezii ăștia sunt cam aroganți, i-a eliminați venerabilitatea că lui Putin nu-i place!
- Și, clar, Trinidad Tobago, și fie doar Trinidad, Papua-Noua Guinee, să fie Papua, Noua Zeelandă să fie doar Noua, Guineea Bissau să fie doar Bissau, Capul Verde să fie doar Capul( ce atâta verde!), Costa Rica, să fie Costa (ce atâta Rico- bogăție!) și tot așa...

Toate localitățile turistice cu litera A, pe județe

2026-01-08T13:00:00.001+02:00

Obiective turistice pe județe

- fără reședințele de județ, care pot fi găsite ușor și care în plus pot avea zeci și zeci de obiective turistice din toate categoriile; am preferat să scot din anonimat sau să promovez mai mult, comunele și orașele județelor;

- o reinterpretare a ghidului pe localități din 2006, dar pe județe, cu adăugiri (noi obiective, ștranduri, rezervații, etc).

- în 20 ani au apărut și dispărut sate și comune, obiective turistice în ruine dar au și apărut comune noi, unele comune au devenit orașe, unele statiuni au fost retrogadate la interes local, altele au fost ridicate la interes național, etc.

- indexul localităților- o muncă teribilă- a fost realizat de V. Novac și L. Magdan, Ed. Alpha și Omega Travel, București, cărora le mulțumim și azi pentru efort.

Alba

Oraș Abrud

- urme de castru roman la locul Cetățuia, din sec 2-3, refăcut în secolele 14-15;

- biserică reformată, veche de pe la anul 800;

- biserică romană-catolică din 1270 ridicată de sași, decorată cu basoreliefuri romane, declarată monument de arhitectură, cod 1160.05;

- biserică otodoxă de la 1787, cu hramul Sf. Ap. Petru și Pavel;

- casa memorială a scriitorului Alexandru Ciura, 1876-1936, participant activ la Marea Unire;

- casa memorială Ioan Boeriu, primar al orașului la 1848, viceprefect al lui Avram Iancu;

- casa memorială Ioan Buteanu, avocat, prefect al Zarandului, martir al Revoluției de la 1848, cu bust realizat în 1978;

- bustul lui Horia, realizat în 1963;

- case de lemn vechi cu valoare istorică, de 200-300 de ani;

- urme ale exploatărilor de aur și cupru de pe munții Frasin și Vulcoiul;

- fostă stație de mocăniță (1912), activă turistic și azi, de la Câmpeni;

Municipiul Aiud

- Palatul Principelui din 1541, cu muzeu de istorie, colecție numismatică de 50 000 de monede; Muzeul de Științele Naturii, unul dintre cele mai valoroase din țară, colecții de mineralogie, paleontologie și zoologie;

-ruinele cetății Aiudului din secolul 13-16, cu 9 turnuri de apărare, ziduri groase , biserică reformată-calvină de incintă din secolele 14-16, stil gotic, interior renascentist; biserică evanghelică luterană, din secolul 19, pe ruinele capelei din incinta cetății;

- Biserica romano catolică a mănăstirii minorite din 1728-1763, stil baroc târziu cu hramul Sf. Elisabeta de Thuringia;

- Colegiul Gabriel Bethlen cu bibliotecă veche cu 60 000 de volume, cărți rare și manuscrise;

- Bustul lui Avran Iancu realizat de sculptoul Octav Mihălțan;

- Bustul lui Axente Sever, lider al românilor răsculați în ianuarie 1849;

- Monumentul Calvarul Aiudului, 1992 ridicat în amintrea martirilor din pușcăria comunistă de aici;

- Monumentul Studenților Martiri, cel mai vechi monument public din oraș;

- Rezervația botanică și forestieră Pădurea Sloboda și Pârâul Bobii;

- Sat Cimbrud cu biserică din secolele 13-18;

-Sat Gârbova de Sus cu punct fosilifer și gorun secular de 32 metri înălțime, diametru de 2 metri;

- Sat Gârbovița cu biserica Nașterea Maicii Domnului din secolul 14, cu picturi murale vechi;

- Localiatatea Măgina cu Mănăstirea Măgina din 1611 cu biserica cu hramul Sf. Treime;

- Sat Sâncrai, biserică din secolele 13-18 cu o clopotniță de lemn din 1830;

- Cheile Aiudului, 15 kilometri de oraș, numite și Cheile Vălișoarei sau Poienii, rezervație botanică și geologică;

Comuna Albac

- Bustul lui Horea (născut în localitate în cătunul Arada, în 1730), realizat de sculptor Romulus Ladea în 1967;

- Biserica ortodoxă din centrul comunei cu clopotul lui Horea, 1880-1884;

- muzeu de istorie și etnografie;

- Mănăstirea Sf. Ilie;

- Cheile Albacului cu cascade, pe drumul național, din Parcul natural Apuseni;

- stațiune turistică de interes local, în plină dezvoltare; Târgul Național de Turism Rural.

Comuna Almașu Mare

- Muzeul de istorie și etnografie Achim Emilian;

- Biserica cu hramul Buna Vestire din 1418 și refăcută în 1841;

- Sat Cheile Cibului cu mănăstire, biserica cu hramul Sf. Nicolae din secolul 15 și refăcută 1780;

- Sat Suseni cu biserica ortodoxă cu hramul Schimbarea la Față din 1822-1826, pictată în 1835;

- Complexul de chei ale Cibului, Ardeului, Băcâia și Mada, cu izvoare geotermale din Munții Metaliferi.

Comuna Arieșeni

-Biserica de lemn cu hramul Înălțarea Domnului din 1791, monument de arhitectură; rezervația speologică Ghețarul de la Vârtop, trasee turistice carstice spre peșteri, chei și izbucuri (Peștera Coiba Mare, Vârful Bihorul, Vârful Piatra Grăitoare, Vârful Taul Mare, Cascada Buciniș, Cascada Vârciorog, Muzeul Patrahaitești, Groapa Ruginoasa, Ghețarul Scărișoara, Cetățile Ponorului, Izbucul Tăuz, Peștera Poarta lui Ionele etc. ;

- Stațiune turistică de interes local cu pârtii de schi.

Comuna Avram Iancu

- Muzeul memorial Avram Iancu, cu bustului luptătorului pașoptist din 1968, sculptor Romulus Ladea; Punct de plecare spre Muntele Găina, la Târgul de Fete, anual în iulie, cea mai cunoscută nedeie din Munții Apuseni;

- Meșteșuguri în lemn, dogari și ciubărari;

- Rezervație floristică Matu cu ocrotirea Florii de Colț (Leontopodium alpinum) și Garofiței de Munte ( Dianthus tenuifolis).

Arad

Comuna Archiș

- Sat Groșeni cu biserica cu hramul Cuv. Parascheva din 1725.

- Pădure seculară de fag (Fagus silvatica), rezervație forestieră;

- Trasee turistice în Munții Codru Moma.

Argeș

Comuna Albeștii de Argeș

- frumoase meșteșuguri populare, sumane, pive, pături, dărăcit;

- Sat Albeștii Pământeni, anual Sărbătoarea căpșunilor;

- Sat Florieni cu biserica cu hramul Nașterea Sf. Ioan Botezătorul a fostului schit Brătășești, din 1735 și refăcută în 1819, cu picturi murale vechi;

- crucea de piatră din fața casei Stanciu Doru Octavian din Albeștii Pământeni, monument memorial sau funerar din 1694.

Comuna Albeștii de Muscel

- Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului din 1877;

- Casa memorială Patriarh Iustin Moisescu;

- Prelucrarea artistică a pietrei; patru cruci de piatră funerare din secolele 17-18

- Bâlci/sărbătoare anuală, 14-15 august;

- Rezervația geologică Granitul și calcarele numulitice de Albești;

- Sat Cândești, biserica veche de lemn.

Comuna Albota

- Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului din 1800;

- Ruinele castrului roman, pe dreapta șoselei Pitești-Craiova;

- Cruce de piatră funerară din secolul 18.

Comuna Aninoasa

- Mănăstirea Aninoasa din 1677 cu picturi interioare din 1730 și icoane de argint aurit, catapeteasmă de zid;

- Sat Slănic cu împletituri de răchită și cu Mănăstirea Slănic din secolul 15, fortificată, cu zid de incintă și biserica cu hramul Nașterea Maicii Domnului refacută în 1922 (se spune că aici se citeste necontenit Psaltirea).

Comuna Arefu

- Mănăstirea Arefu cu hramul Sf. Ilie Tesviteanul- Paltinu din 1995; biserica Cuv. Parascheva din 1857;

- Muzeul sătesc cu colecții tradiționale Casa Rozeanu, într-o casă veche refăcută în 2016;

- Sat Căpățânenii Ungureni cu ruinele Cetății Poienari sau Cetatea lui Negru Vodă din secolul 14, ziduri groase, reabilitată, turnuri de apărare și 1480 de trepte de acces;

- Rezervația forestieră Pădurea Arefu

- Barajul Vidraru de pe râul Argeș, de 170 de metri, printre primele din Europa cu lacul Vidraru, cu o adâncime de 165 de metri; statuia Electricității, sculptor C-tin Popovici.

Bacău

Comuna Agăș

- Sat Cotumba, mănăstirea Cotumba cu biserica cu hranul Pogorârea Duhului Sfânt, din 1766;

- Sat Diaconești, Mănăstirea Diaconești, cu biserică cu hramul Adormirea Maicii Domnului, 2002.

Bihor

Comuna Abram

- ruine biserică veche sec. 13-14, stil romanic;

- Sat Margine, biserică de lemn de la 1700, hram Sf. Arh. Mihail și Gavril.

Comuna Abrămuț

-biserică reformată din 1643, stil baroc.

Oraș Aleșd

- Castelul Batthyanyi în stil baroc din 1830;

- Schitul Poiana Florilor din 1997, într-un vechi castel din secolul 18, monument istoric;

- Monumentul Răscoalei din 1904, eroi țărani români și maghiari;

- Localitatea Peștiș cu ruinele cetății Sinteu-Piatra Șoimului, din secolul 13 cu bastioane; biserica de lemn cu hramul Buna Vestire din 1797, monument de arhitectură, iconostas din 1810; rezervația paleontologică Punct fosilifer Valea Lion;

- Localitatea Tinăud cu biserica Sf. Dumitru din 1658, refăcută în 1828, ctitorită de C-tin Șerban Basarab, domn al Țării Românești, icoane de mare valoare;

- Castelul Moscovits din 1850;

- Castel de vânătoare din 1891-1894;

- izvoare de ape minerale și geotermale;

- Târgul de vară Aleșdana;

- trasee turistice la cascadele și peșterile din Munții Plopiș și Pădurea Craiului.

Comuna Aștileu

- Conac din secolul 18, monument istoric;

- Trasee turistice la peșteri și chei, în zona Defileul Crisului Repede-Munții Pădurea Craiului.

Comuna Aușeu

- Muzeu etnografic mondial, colecții tradiționale din diferite țări ?;trasee turistice în Munții Șes;

- Sat Gheghie cu castelul de vânătoare Zichy din 1860 și biserică de lemn cu hramul Sf. Arh Mihail și Gavril din 1714, pictură valoroasă din secolul 18, reabilitată;

- Sat Luncșoara cu biserica de lemn din secolul 18 și biserica de lemn Sf. Gheorghe din 1760.

Comuna Avram Iancu

-Nedeie anuală la sfârșitul lui octombrie; bustul lui Avram Iancu; țesături tradiționale.

Brașov

Comuna Apața

- Turn de cetate medievală din secolul 15 cu biserică evanghelică de incintă;

- Bustul și casa memorială a umanistului și filozofului Apaczai Csere, născut aici;

- Sărbătoarea Fărșangului din februarie;

- Peștera Bârlogulului, monument al naturii și rezervația naturală Pădurea Bogății.

Caraș-Severin

Oraș Anina

- Muzeul Farmacia Steierdorf; muzeu de istorie locală și istorie a mineritului;

- Biserică catolică din 1828;

- Gara veche din 1846;

- Localitatea Steierdorf cu biserică din 1773;

- Rezervația botanică și forestieră Izvoarele Nerei;

- Cheile Minișului cu celebrul izbuc ,,cascadă,, Bigăr; peștera Anina, lacul Buhui cu peștera Buhui unde este cel mai lung râu subteran din țară.

Comuna Armeniș

- Mănăstirea cu hramul Sfântul Nectarie- Feneș; Mănăstirea Piatra Scrisă, refăcută în 1990 cu picturi și inscripții pe stâncă din secolul 18; ceramică populară;

- Trasee turistice de vizitare în Cheile Armenișului și la Cascada Șipot.

Cluj

Comuna Aghireșu

- Ruinele castelului Bocskay, din 1572, stil renascentist transilvănean cu ancadramente din piatră;

- Biserică reformată-calvină, inițial catolică, în stil gotic și renascentist, din secolele 13-15;

- Biserica de lemn cu hramul Sf. Arh. Mihail și Gavril din 1780, cu picturi vechi;

- Izvoare minerale cu ape sulfatate;

- Țesături și cusături tradiționale;

- Lacul Laguna albastră, într-o fostă carieră de calcar;

- Rezervația geologică Gipsurile de la Leghia;

- Sat Aghireșu-Fabrici, biserica de lemn cu hramul Nașterea Maicii Domnului, din secolul 18;

- Sat Băgara, biserică reformată din secolul 14;

- Sat Dâncu, biserică de lemn cu hramul Învierea Domnului, din 1740;

- Sat Dorolțu, biserică reformată cu tavan casetat și pictat din 1650,

- Sat Macău, biserica de lemn cu hramul Sf. Arh. Mihail și Gavril, din 1730;

- Sat Ticu, biserica de lemn cu hramul Sf. Arh. Mihail și Gavril, din 1641 cu picturi vechi;

- Sat Ticu- Colonie cu biserica de lemn Sf. Varvara, 1735.

Comuna Aiton

- Biserica greco-catolică din 1903, pe ruinele unei biseric ortodoxe de lemn din 1711;

-Biserica reformată-calvină din 1598, tavan casetat pictat, stil parțial romanic;

- Copie a Miliarului de la Aiton, lângă primăriei, care atestă drumul roman între castrele Napoca și Potaisa (miliar- bornă kilometrică romană din 108 d.Hr. cu original dispărut).

Comuna Aluniș

- Biserică reformată-calvină din secolul 18;

- Sat Ghirolț cu biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril de la 1809;

- Sat Corneni, Conacul Schilling, 1898-1900, refăcut în 2000;

- Sat Pruneni cu biserica de lemn Înălțarea Sf. Cruci din secolul 18.

Comuna Apahida

- Biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril din 1806;

- Sat Dezmir, aeroclubul Traian Dârjan;

- Zonă piscicolă de agrement Câmpenești;

Comuna Așchileu

- Sat Așchileu Mare cu Mănăstirea Sf. Ilie și Lazăr; biserica de lemn Sf. Îngeri din 1825 cu picturi interioare din 1839;

- Sat Așchileu Mic cu biserica de lemn Sf. Îngeri din 1801, cu sculpturi din 1806 și picturi interioare din 1843.

Constanța

Comuna Adamclisi

- Complexul arheologic Adamclisi, cu Monumetul impunător ,, Tropaeum Traiani,, monument funerar, triumfal, care amintește de bătălia dintre dacii lui Decebal și trupele romane ale lui Traian ( 101-102, î. Hr.), altar în trepte dedicat celor 3800 de soldați romani căzuți aici; muzeul de sit al monumentului;ruinele cetății romane din sec 2;

- Mănăstirea Sf. Ap. Filip, 2005.

Comuna Agigea

- stațiune mică de la malul Mării Negre;

- muzeu de faună și floră marină;

- Stațiune de cercetare zoologică Ion Borcea (marin-oceanologică), din 1926, aparținând de Univ. ,, Al. I. Cuza,, Iași;

- Grădină botanică;

- Rezervație botanică și geologică Dunele de la Agigea, monument al naturii , cu specii rare de plante adaptate: ciucușoară, cârcel, volbură, varză de mare.

Comuna Aliman

- Rezervație paleontologică cu punct fosilifer, monument al naturii, lângă lacurile (limane fluviale) Sarpul și Vederoasa;

- Rezervația naturală Lacul Dunăreni, pe teritorul comunelor Aliman și Ion Corvin;

- Rezervația naturală Lacul Vederoasa.

Comuna Amzacea

- Geamie din secolul 17, cu minaret refăcut în 1927;

- Sat General Scărișoreanu cu bustul generalului din 1977.

Covasna

Comuna Aita Mare

- clădirea primăriei, monument istoric de clasa B;

- cetate țărănescă fortificată din secolul 16, ziduri înalte de 8 metri, groase de 1,5 m, turnuri de apărare și biserică unitariană de incintă, stil gotic, din 1520-1541, cu tavan casetat și pictat în 1794;

- frumoase țesături și cusături populare secuiești;

- în apropiere ape minerale din Munții Baraolt;

- biserică ortodoxă pe veche structură de lemn, din 1866;

- casa memorială episcop Kriza Janos, cu bust, expoziție și placă memorială.

Dâmbovița

Comuna Aninoasa

- Fântâna Păcii, ridicată de Matei Basarab; biserica Sfântul Ilie din 1810, refăcută 1846;

- Sat Săteni cu biserica Sf. Nicolae din secolul 19;

- Sat Viforâta cu mănăstirea Viforâta, biserica Sf. Gheorghe din 1530 – 1532, refacută 1635 cu muzeu bisericesc și Mănăstirea Dealu (înainte de 1431) cu biserica Sf. Nicolae din 1499 – 1501, necropolă domnească (mormintele domnitorilor Radu cel Mare, Vlad Înecatul, Pătrașcu cel Bun s.a. și racla cu capul lui Mihai Viteazul) cu muzeu bisericesc; Mănăstirea Dealu a fost de-a lungul timpului închisoare politică, lagăr militar, școala de ofițeri etc.;

- Monumentul eroilor din Primul Război Mondial.

Dolj

Comuna Afumați

- Biserica cu hramul Izvorul Tămăduirii, din 1861-1863;

- Sat Boureni, biserica cu hramul Sf. Dumitru, din 1840;

- Sat Covei, biserica cu hramul Sf. Dumitru, din 1848.

Comuna Almăj

- Cula Poenaru din 1750-1764, monument de arhitectură, cu fresce interioare inspirate din fabulele lui Esop;

- Biserica cu hramul Sf. Îngeri din 1787, cu tablou votiv;

- Sat Coțofenii din Față cu ruinele conacului Curtea Coțofenilor din 1653 și cu biserica Adormirea Maicii Domnului refăcută în 1827, cu fresce frumoase;

- Sat Șitoaia cu biserica Adormirea Maicii Domnului din 1819, cu fresce.

Comuna Amărăștii de Jos

- Biserica cu hramul Sf. Nicolae din 1654;

- Biserica cu hramul Sf. Voievozi din 1759;

- Biserica de lemn cu hramul Sf.Ioan din 1812.

Comuna Amărăștii de Sus

- Biserica cu hramul Sf. Nicolae din 1834-1843;

- Sat Dobrotești cu biserica de lemn cu hramul Sf. Nicoale din 1818, refăcută în 1848; biserica de lemn cu hramul Intrarea în biserică a Maicii Domnului din 1790;

- Sat Zvorsca cu biserica cu hramul Sf. Nicolae din 1860.

Comuna Apele Vii

Biserica cu hramul Sf. Nicolae din 1790, refăcută în 1929; Biserica cu hramul Sf. Ștefan din 1912, refăcută în 1854; biserica Întrarea în biserică a Maicii Domnului din 1868.

Comuna Argetoaia

-Biserica Sf. Nicolae din 1813.

Giurgiu

Comuna Adunații- Copăceni

- Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului, din 1843;

- Biserica cu hramul Cuvioasa Paraschiva, din 1873;

- Conacul Marmorosch- Blank, din 1897, transformat în grădiniță; Conacul Colonel Chiriac, secolul 19;

- Sat Dărăști-Vlașca, biserica cu hramul Sf. Nicolae, din 1880, cruci de piatră;

- Sat Mogoșești, biserica cu hramul Sf. Împ.Constantin și Elena, din anii 1823-1825.

Gorj

Comuna Albeni

- Ruinele bisericii cu hramul Sf. Nicolae ( Săulescu), 1730;

- Sat Bârzeiu de Gilort, biserica de lemn cu hramul Sf. Gheorghe din 1799;

- Sat Doseni, depopulat, biserica de lemn în curs de ruinare, 1748;

- Sat Mirosloveni, biserica de lemn cu hramul Cuvioasei Parascheva din 1812.

Comuna Alexeni

-Biserica Sf. Nicolae din 1815-1817.

Comuna Alimpești

- Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului din secolul 19;

- Sat Nistorești cu biserica de lemn Sf. Voievozi din 1750.

Comuna Aninoasa

- Muzeu sătesc etnografic cu colecții tradiționale din perioada interbelică;

- Biserica Sf. Împărați Constantin și Elena din 1887 – 1888;

- Sat Bobaia cu biserica de lemn Sf. loan Botezătorul înainte de 1816;

- Sat Groșerea, cula moșierilor Crăsnaru din 1808, monument de arhitectură, părăsită și degradată; biserica cu hramul Sf. Arh. Mihail și Gavriil din 1808 cu fresce vechi.

- Fântâna eroilor (Primul Război Mondial) din 1923.

Comuna Arcani

- Muzeu etnografic sătesc, colecții de ceramică populară;

- Biserica cu hramul Sf. Voievozi din secolul 18, refăcută îm 1903;

- Sat Campofeni cu biserica de lemn Sf. Nicolae din 1708-1710, cu picturi interioare din 1877.

Harghita

Comuna Atid

- Muzeu etnografic sătesc; biserica reformată din 1797 cu turn din 1814;

- Sat Cușmed cu biserica din secolul 15, ctitoria lui Iancu de Hunedoara, stil gotic, tavan casetat în 1714, clopotniță de lemn din 1717 și casa olarului din 1858;

- Sat Inlăceni cu biserica unitariană din secolul 15, stil gotic, tavan casetat și pictat în 1668 și zid de incintă.

Comuna Avrămești

-Biserică din secolele 13-15 cu tavan pictat din 1680.

Ialomița

Oraș Amara

- stațiune de interes național, cu lacul Amara( liman fluvial sărat) cu apă sărat-amară, tratament cu nămol sapropelic în sanatoriu balnear;

- Parcul dendrologic și herghelia Jegălia;
- Schitul Amara;

- Festival de muzică ușoară Trofeul Tinereții Amara.

Comuna Andrășești

- Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului din 1821;

- Han vechi din secolul 19?;

- Sat Orboiești cu biserica cu hramul Sf. Nicolae din 1797, în ruine, abandonată la marginea satului.

Comuna Armășești

- Biserica cu hramul Sf. Gheorghe din 1778, monument de arhitectură de interes național;

- Școala agricolă Iordache Zossima din 1887, monument de arhitectură de interes național;

- Sat Bărbulești cu biserica cu hramul Sf. Nicolae din 1754 și un han din secolul 19;

- Sat Malu Roșu cu fazaneria;

- Sat Nenișori cu biserica cu hramul Sf. Mucenic Procopie din 1641.

Comuna Axintele

- Biserica din 1823 și refăcută în 1901; han vechi din secolul 19?

- Cinci cruci de hotar, monumente funerare.

Iași

Comuna Al. I. Cuza

-Sat Scheia cu conacul Sturza-Scheianu din 1808-1810.

Comuna Andrieșeni

- Sat Buhăeni cu mănăstirea Șoldana din 1997, într-un fost conac boieresc;

- Sat Iepureni cu biserica cu hramul Buna Vestire din 1806; biserica cu hramul Sf. Vasile din 1783.

Comuna Aroneanu

- Biserica cu hramul Sf. Nicolae din anii 1593-1594, monument de arhitectură, care a aparținut de Mănăstirea Aroneanu, decorațiuni cu cearmică smălțuită( discuri, flori de crin, stele) și 3 situri arheologice;

- Sat Rediu Aldei cu biserica cu hramul Sf. Ilie din 1718;

- Iazul Dorobanți, agrement, pescuit sportive;

- Zilele comunei în fiecare an de Sf. Ilie.

Ilfov

Comuna Afumați

- Ruinele cetății lui Radu de la Afumați, din secolul 16;

- Conacului stolnicului C-tin Cantacuzino, din 1696, stil venețian, monument de arhitectură, zid de incintă, în care se află și biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului, din 1696, cu ancadramente din piatră;

- Monumentul Eroilor din Primul RM, sculptor I. Iordănescu;

- Țesături populare și covoare cu motive florale;

- Lacurile de pe valea râului Pasărea;

- Pădurea peisagistică de la Afumaţi, în suprafaţă de 235 ha, face parte din renumiţii “Codrii Vlăsiei”.

Maramureș

Comuna Ardusat

-Ruinele castelului medieval al familiei Degenfeld, în apropiere, din fostul parc, rămase un exemplar de Sequoia giganteeea și unul de arbore lalea (Lyriodendron tulipifera); biserică ortodoxă cu hramul Sf. Treime din 1932.

Comuna Asuaju de Sus

- Rezervație arheologică în punctul La Cetate; parcul cu esențe rare și aleile fostului castelul al baronului Bornemisza Elemer, incendiat în 1940;

- Festivalul cântecului și dansului popular din Țara Codrenilor, anual, septembrie; Târgul cepelor cel mai vechi târg din regiune.

Mureș

Comuna Acățari

- Cunoscută pentru fragmentele de ceramică arpadiană;

- Sărbătoarea fărșangului sau balul de carnaval, februarie, înaintea începerii Postului Mare;

- Zilele comunei Acățari, sfârșitului lunii august;

- Sat Găiești, rezervație de căprioare într-o pădure de foioase;

- Sat Văleni, biserică monumentală romano-catolică din sec. 13, devenită reformată;biserică de lemn, hramul Sf. Nicolae, 1696;

- Sat Roteni, confecții din rogojini, artizanat și învelitori de scaune; ștrand wellness; centru ecvestru;

Comuna Adămuș

- cetate țărănească din secolul 14;

- biserică unitariană din 1518, elemente gotice, tavan casetat vândut muzeului de istorie din Budapesta, turn din 1694 și o poartă de lemn din 1794, monument istoric, cod 15587

- Sat Chinciuș, biserică de lemn cu hramul Sf. Arh. Mihail și Gavril, din secolul 18

- Sat Dâmbău, biserică de lemn cu hramul Sf. Arh. Mihail și Gavril, din secolul 18, cu picturi interioare vechi, monument istoric;

- Sat Herepea, biserică din secolele 13-14, cu turn clopotniță din 1646.

Comuna Albești

- castel vechi, familia Haller, din secolul 16, fostă topitorie de in în perioada comunistă;

- biserică reformată în stil gotic din secolul 15;

- Muzeul memorial a revoluționarului Petöfi Sandor, cu obelisc și statuie; Poetul căzut în bătălia de la Albești din 1849; Serbările Petöfi, din iulie, în parcul muzeului;

- Sat Jacu cu mănăstirea Jacu Român;

- Sat Țopa cu castelul Bethlen din 1665, cu fortificații și trei turnuri

Comuna Apold

- Cetate țărănească cu biserică evanghelică ante 1540; Biserica cu harmul Sf. Gheorghe din 1721;

- Sat Daia cetate țărănească din 1457 cu biserică evanghelică de incintă, turn clopotniță din 1829-1834;

- Sat Saeș cu biserica cu hramul Schimbarea la Față din 1805-1821 și cetate țărănească cu biserică evanghelică de incintă din secolul 15, refăcută în 1820;

- Sat Vulcan cu cetate țărănească din 1521, biserică evanghelică de la 1300, stil romanic și gotic cu tavan casetat și pictat din 1682.

Comuna Ațintiș

-Sat Cecălaca cu biserica de lemn cu hramul Sf. Nicolae din secolul 18.

Neamț

Comuna Agapia

- Mănăstirea Agapia, din secolul 18, cu biserica cu hramul Sf. Arh. Mihail și Gavril, din anii 1642-1647, și refăcută în 1858-1862; picturi interioare de Nicolae Grigorescu, executate între 1858-1860; muzeu bisericesc, bibliotecă;

- Schitul Agapia Veche, cu biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului, , din 1780, refăcută în 1828; biserica de lemn Sf. Ioan Boguslavul, din secolul 19;

- Casa memorială a scriitorului Al. Vlahuță;

- Sat Văratec, mănăstirea Văratec, din 1785, cu biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului, din 1808-1812, muzeu bisericesc, din secolul 18; mormântul poetei și iubitei lui M. Eminescu, Veronica Micle; biserica cu hramul Schimbarea la Față din 1847; biserica cu hramul Sf. Ioan Botezătorul, din secolul 19; casa Lahovari din secolul 19; expoziție sătească; rezervația forestieră de mesteceni (Betula pendula), de la intarea în sat, cu numele Pădurea de Argint și, mai sus, pe deal, rezervația forestieră de goruni seculari (Quercus petraea) Codrii de Aramă, cel mai în vârstă peste 130 de ani; Păduri legate de creația poetică a lui Mihai Eminescu, poeziile: Călin, file de poveste și Memento mori.

Prahova

Comuna Albești-Paleologu

-Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului din 1799.

Comuna Apostolache

- Muzeu etnografic și istorie locală;

- Fosta Mănăstirea Apostolache din 1595, monument de arhitectură, cu biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului din 1645-1652 și refăcută în 1850, turn de poartă- clopotniță refăcut în 1992 și arhondaric refăcut în anii 2000.

Comuna Ariceștii Rahtivani

- Ruinele bisericii din cimitir cu hramul Sf. Ilie din 1777 cu picturi murale vechi, monument istoric; biserica cu hramul Sf. Nicolae din 1811;

- Sat Târgșoru Nou cu biserica monumentală Sf. Voeievozi refăcută în 1942 care a aparținut fostei mănăstiri Târgșor Nou.

Comuna Ariceștii Zeletin

-Biserica Sf. Ilie din 1770

Oraș Azuga

- Stațiune montană cu pârtii de schi omologate internațional; domeniu schiabil extins, trasee turistice spre Munții Bucegi și Baiu;

- Cimitirul eroilor din Primul Război Mondial, inaugurat în 1920, monument memorial și funerar;

Satu Mare

Comuna Acâș

- izvoare cu ape minerale geotermale în Mihăeni și Acăș, bazine și ștranduri;

- biserica fostei mănăstiri benedictine, cu bazele în secolul 12, refăcută în 1732, stil romanic, cărămidă, unul din cele mai vechi monumente din România, cel mai vechi obiectiv din județ;

- Sat Unimăt, cu biserica Sf. Arh. Mihail și Gavril, din 1779.cu biserica de lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului din secolul 29.

Comuna Andrid

- Sat Dindești cu biserica cu hramul Sf. Nicolae din 1800;

- Festivalul Berzelor, din 1997, anual în august;

- Casa tradițională Andrid, din 1860 cu colecții etnografice valoroase din zona Câmpiei Ierului, acoperită cu trestie, deschisă în 2012;

Comuna Apa

- Biserica reformată din 1640 de tip sală, stil gotic;

- Casa memorială a omului politic, memorandist, preot greco-catolic Vasile Lucaciu;

- Biserica Pogorarea Duhului Sfant din 1848;

- Casa veche țărănească din 1853;

- Complexul de agrement Apa cu plajă și restaurant;

- Sat Lunca Apei cu Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din 1995.

Oraș Ardud

- Ruinele cetății medievale a voievodului Transilvaniei Bartolomeu Dragfi din secolul 15 cu biserică catolică din 1860, stil gotic, monument istoric; ruinele castelului Karolyi din 1730 cu turn impunător circular refăcut în 1896, stil neogotic;

- Sat Mădăraș cu biserica Sf. Arh. Mihail și Gavril din 1832.

Sălaj

Comuna Agrij

- frumoase broderii populare, cusături și țesături tradiționale;

- Sat Răstolțu Deșert cu biserica de lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului din secolul 19.

Comuna Almașu

-Ruinele cetății Almașului din 1247, refăcută în 1627, una dintre cele mai bine fortificate din Transilvania, cu urmele unui turn de aproape 20 de metri din secolul 15;

- Ruinele Castelului Csaky din 1815-1819, cu un parc natural deteriorat;

- Biserica reformată Almașu;

- Sat Sfăraș cu biserică din secolul 15 cu clopotniță de lemn din 1750;

- Sat Stana cu biserică reformată din 1640 cu tavan casetat și pictat în 1838.

Sibiu

Oraș Agnita

- Muzeul orășenesc și muzeul Văii Hârtibaciului, secții de istorie și etnografie, artă medievală;

- ruinele castrului roman, cu o fântână veche și porțiuni de drum roman;

- cetate țărănescă din secolele 13-14, monument istoric, trei rânduri de ziduri, 4 turnuri, una dintre cele mai vechi din Transilvania; biserică evanghelică de incintă din 1500-1525;

- Biserica cu hramul Sf. Nicolae din 1795-1797, monument de arhitectură;

- localitatea Ruja, biserică în stil romanic-gotic, din secolul 13, fortificată în 1509; Biserica în stil baroc cu hramul Sf. Nicolae, secolul 18;

- mocănița Sibiu- Agnita, închisă în 2002, după o perioadă de reabilitare turistică;

- evenimentul tradițional cu măști Fuga Lolelor.

Comuna Alma

- Cetate tărănească din secolul 16 cu biserică reformată-calvină din 1502, stil gotic, resturi de picturi vechi;biserica ortodoxă Sf. Treime, fosto greco-catolică din 1903

- Sat Geacăș cu biserică evanghelică din secolul 15;

- Sat Șmig cu biserică evanghelică din secolul 15.

Comuna Alțina

- Biserică evanghelică fortificată din secolul 13 în stil romanic -gotic;

- Muzeul interetnic al Văii Hârtibaciului pentru comunitățile românești, săsești, maghiare și rome;

- Sat Benești cu biserica ortodoxă cu hramul Sf. Nicolae din 1810.

Comuna Apoldu de Jos

- Biserica de lemn Sfântul loan Evanghelistul din 1770 – 1772 în cimitir; biserica cu hramul Buna Vestire din secolul 19;

- Sat Sîngătin cu biserica de lemn Sf. Arh.Mihail și Gavriil din 1687; trasee turistice pe valea Sîngătinului din Podișul Secașelor.

Comuna Arpașu de Jos

- Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului din 1794, monument de arhitectură, picturi murale interioare din 1823; fosta mănăstire cisterciană din 1202 și refăcută în 1250; rezervația zoologică, botanică și forestieră Valea Arpășelului și rezervația forestieră Pădurea cu tisă (Taxus baccata);

- Sat Arpașu de Sus cu biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului din 1799-1802 cu picturi murale din 1815;

- Complex turistic, păstrăvărie și agrement la Albota;

Comuna Ațel

- Cetate țărănească din 1471 cu turnuri de apărare; biserică evanghelică-luterană din secolul 14, stil gotic, strane de piatră și ușă cu încrustrații din 1499;biserica ortodoxă Sf. Treime din 1784;

- Sat Dupuș cu biserica evanghelică fortificată din secolul 15, stil gotic, orgă din 1731;

Oraș Avrig

- Ruinele cetății medievale din 1200; biserica evanghelică din anii 1265-1270, stil romanic, clopotniță și zid de apărare din secolul 14-15;

- Biserica cu hramul Duminica Floriilor din 1755, monument de arhitectură, stil baroc, picturi murale interioare din 1762, mormântul cărturarului Gh. Lazăr și monumentul Gh. Lazăr din 1936, sculptor Cornel Medrea;

- Muzeu Etnografic, cameră memorială Gh. Lazăr;

- Parc cu scări de piatră, alei, cascade și cu palatul de vară Brukenthal din 1760-1770, stil baroc; tabără de creație de pictură;

- Sărbătoare populară Florile Oltului, anual, primăvara;

- Sat Bradu cu biserică din secolul 15, stil romanic; rezervația forestieră Mormintele de la Cașolț;

- Sat Săcădate cu biserica Botezul Domnulu din 1794 și biserică din secolul 13;

- Trasee turistice pe Valea Avrigului și în Munții Făgăraș, spre cabana Negoiu.

Comuna Axente Sever

- Cetate medievală din secolul 13-14, cu ziduri și turn de apărare din secolul 15 și porți duble cu biserică evanghelică din 1322; biserica ortodoxă Învierea Domnului, ante 1836 cu picturi murale inetrioare din 1862;

- Sat Agârbiciu cu biserică evanghelică ante 1415, fortificată în secolul 16;

- Sat Șoala cu cetate țărănească și biserică evanghelică din secolul 15.

Suceava

Comuna Adâncata

- Schitul Fetești, din 1999, cu biserica veche din cimitir, cu hramul Acoperământul Maicii Domnului;

- Biserica de lemn Sf. Dumitru, din 1794, una dintre cele mai vechi din Moldova, decor sculptat în lemn, picturi murale vechi;

Comuna Arbore

- Biserica cu hramul Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul din 1502, monument din patrimoniul mondial UNESCO, cu fresce interioare și exterioare impresionante de la 1541, nuanță predominant verde, turn clopotniță din 1867, absidă pentru pomeni (doar 2 biserici în țară!);

- Biserica ortodoxă cu hramul Sf. Treime;

- Biserica romano-catolică a fostei comunități germane; Biserica evanghelică a fostei comunități germane;

- Festival folcloric Floare de Salcâm, ultima duminică din mai;

- Muzeu etnografic sătesc înființat de autodidactul Toader Hrib cu colecții tradiționale; confecționarea costumelor și țăsături tradiționale de interior.

Comuna Hănțești

- biserica cu hramul Duminica Tuturor Sfinților, din secolul 17;

- ruinele Conacului Killerman- Pruncu, din secolul 19.

Vaslui

Comuna Alexandru Vlahuță

-Sat Mânzați cu biserica Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul din 1761.

Comuna Arsura

-Sat Mihail Kogălniceanu cu biserica Sf. Spiridon.

Vâlcea

Comuna Alunu

- Conacul Săndulescu din secolul 19;

- Sat Bodești biserica de lemn Sf. Îngeri din 1675;

- Sat Colțești cu biserica de lemn Cuv. Parascheva din 1897;

- Patru cruci de piatră cu rol memorial-funerar;

- Sat Igoiu cu biserica de lemn Cuv. Parascheva din 1652.

Comuna Amărăști

- Biserica de lemn cu hramul Sf. Nicolae din 1802 cu picturi vechi;

- Serbare câmpenească Târgul de la Amărăști, 20 iulie;

- Sat Mereșești cu biserica de lemn Sf. Nicolae din 1832;

- Sat Nemoiu cu biserica de lemn Sf. Nicolae din 1832;

- Sat Padina cu biserica de lemn Sf. Nicolae din 1812;

- Sat Palanga cu biserica de lemn Intrarea în biserică a Maicii Domnului din 1847 cu pridvor sculptat.

Vrancea

Municipiul Adjud

- muzeul municipal de istorie,științele naturii și artă populară;

- biserica cu hramul Sf. Nicolae, din secolul 18;

- biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului, din secolul 19.

Comuna Andreiașu de Jos

- Rezervația geologică/peisagistică Focul Viu, 12 ha, fenomen legat de aprinderea gazelor la ieșirea din pământ; festivalul tradițional Focul Viu, octombrie;

- Rezervațiile forestiere Cenaru I și II, cu exemplare de fag (Fagus silvatica), brad (Abies alba) și tisă (Taxus baccata),papucul doamnei (Cypripedium calceolus), m

Stați agitați, pe planeta nebunilor Clovnul a devenit Rege!

2026-01-05T10:31:00.002+02:00

Stați agitați, pe planeta nebunilor Clovnul a devenit Rege!

N-ați observat ce liniște este prin cancelariile lumii, de sâmbătă încoace? Ici, colo, câte o mormăială, că nu, că tratate, că mâr, doar dragonul chinezesc a fost ceva mai dur, asta și pentru că Xi este singurul căruia nu-i este frică de clovn. Cu siguranță sunt câțiva lideri mondiali care și-au verificat mai bine buncărele, poate au dormit în ele, și mă gândesc la Columbia, Panama, Mexic, Cuba sau la guvernatorul, sau ce o fi, al Groenlandei. Asta pentru că clovnul cel nebun ne-a transmis că nu glumește cu cei ce nu râd la giumbușlucurile lui, ne-a transmis frică, a dorit să ne fie frică, pentru că el s-a transformat în... Joker.

Da, în acel Joker sinistru care nu are reguli, care s-a săturat de ordine, norme și political correctness. Planeta se târșâie pe urma lăsată de șlapii lui Maduro, spre o nouă eră în care nu contează ce crezi tu, dacă a fost bine, etic sau acceptabil, ca un marțafoi ilegitim să fie săltat din pat sau nu. Nu mai contează! De azi, satul global nu mai este în siguranță, luați-vă gândul! Tot ce știam în materie de gentelman agreement s-a dus naibii. Joker, vrea resurse, poziționare strategică, dominație... De sâmbătă avem un alt dictator mondial (al doilea după Putin) instalat, care revendică ce vrea și când vrea. Urmează al treilea?

2026, anul Războiului Noii Ordini Mondiale

2025-12-31T11:20:00.002+02:00

Scuzați-mi, vă rog, ireverența față de momentul festiv din an, dar lucrurile care o așteaptă pe planeta asta amărâtă sunt neguroase rău la orizonturile geopolitice. Da, nu Al Treilea Război Mondial, ci războiul final al reașezării axelor lumii. Cu mențiuni aici despre ce se va întâmpla probabil cu axa răului, deși axa binelui, democrații planetei, nu stau deloc bine cu destabilizarea oferită de războiul din Europa și de noul dictator de la Washington:
💣Noile mișcări ale Chinei în jurul Taiwanului pot anunța ceva despre care se vorbește de ceva ani. Pe de o parte, n-aș putea înțelege (e un fel de spune...) de ce China, principala beneficiară a exportului de cipuri dinTaiwan (no.1 producător din lume!) ar agăța insula la butoniera lui Xi și ar destabiliza tot vestul Pacificului, pe de cealaltă parte înțeleg nevoia comuniștilor de a reîntregi țara cu insula fugarilor lui Chiang Kai-shek, până la urmă așteaptă asta din 1949. Momentul ar putea fi 2026, pentru că pe plan mondial, jandarmul american este praf, idiotul galben continuând să fie groparul democrației americane și al intereselor cultivate de aceasta în ultimii 100 de ani. În plus, din aliat principal al Taiwanului, pe timpul tuturor președinților americani, Taiwanul devine azi dispensabil sub egocentrismul rățoiului Donald.
💣Iranul dă semne că și-a revenit, probabil instalațiile nucleare distruse la ultimele bombardamente s-au refăcut, ca și pretențiile unui regim care se confruntă din ce în ce mai des cu o opoziție socială, nu politică, din interiorul urbanului mare, mult mai conectat la lume decât și-ar dori Khamenei și clica sa din gărzile Quds. Au uitat pesemene cum cereau voie israelienilor să aterizeze vreun avion oficial, pentru că flota lor militară fusese făcută praf de prietenii de la Tel-Aviv. Gălăgia pe care încep să o facă nu este întâmplătoare și are legătură cu acțiunile prietenului chinez. Prezența lui Netanyahu zilele astea la idiotul țuguiat este menită să-i atragă atenția acestuia că Iranul bagă bățul prin gard, din nou, și ar face bine ca între două sudălmi adresate lui Zelenski și doi pupici pentru marele Putin să se ocupe și de Orient.
💣 Ucraina va intra curând în al 5-lea an de război și are nevoie de sprijinul europenilor- deja mobilizați- care să compenseze financiar și militar tot ce a pierdut prin poziționarea narcisistului în tabăra dictatorilor. Putin nu vrea pace vrea război, unica rațiune de a conta în tabloul liderilor lumii, asta înțelege și nepotul de 5 ani, iar întâlnirile de la reședința de golf din Florida, pentru negocieri nu sunt decât motive pentru ca EL, doar EL, să fie văzut, periat, adulat și lăudat pentru viziunea sa (vezi, mai nou, redenumirea centrului Kennedy prin adăugarea Trump, alt episod de pupincu**sm). Nu știu, dar am o greață de mă rupe....
💣Episodul Venezuela, nu este chiar atât de important, deși acolo este o luptă pe petrol și resurse. Observați vă rog că lupta este între doi marțafoi, Maduro și Trump, care se maimuțăresc la tv, indicând de fapt cât de multe lucruri îi apropie. Ca ultimă verigă în axa răului, Venezuela, face și ea niște jocuri ale principalilor săi aliați, dar nu-i bai, va pica ușor, ca un castel de nisip, pe măsură ce tensiunile sociale cresc. Trebuie avute în vedere premisele oferite de premiul Nobel primit de Maria Corina Machado, menit să-i crescă legitimitatea atât în interior cât și în exterior. Probabil va reintra în politica de la Caracas în 2026, ca președintă. Poate nu știți că l-a sunat pe trumpelul sinistru și i-a spus că acceptă premiul Nobel în numele lui, hmm. Vine ceva și de acolo, dar tot pe baze de pupici mulți în dosul galben.
💣Ultima bombiță este despre Butoiașul atomic din Coreea de Nord, care, previzibil, va executa orice ordin venit de la Beijing și Moscova, prin băgarea bățului în gard peste linia Panmunjon(m) și Marea Japoniei, făcându-se remarcat ca o puternică verigă în lanțul dictatorilor planetei. Pentru societatea nord coreeană, 2026 nu poate fi altfel, continuând tradiția veche de la Bunicul Kim, de a plânge tot poporul la comandă sau după caz de a râde/rânji la apel...

Cum a scăzut sau crescut populatia fostelor republici sovietice în aproape 20 ani

2025-12-25T12:56:00.001+02:00

Incredibil sau nu... Să vă spun ce reprezintă. Cum a scăzut populația în fostele republici sovietice din 1989 pînă în 2018.

Ce sare în ochi? Republicile creștine, majoritar catolice sau protestante, adică țările baltice și cele ortodoxe din fosta URSS au scăzut mult la rata natalității. În cele musulman majoritare din centrul Asiei și în Azerbaidjan, populația practic a explodat, având campion Tadjikistanul. În culturile mai apropiate de lumea occidentală, mai emancipată, unde femeia are alt statut și este orientată mai mult pe carieră, iar familiile sunt dimensionate altfel, au scăzut. Asta nu este neaparat bine, pentru că nu mai sunt copii, școlile se închid și viitoarea mână de lucru va veni de altundeva... cam trist. Eu vă întreb, oare de unde va veni sau vor veni muncitori? De unde cultura pune accent pe clan, trib, familie, poligamie, copii mulți, femei la cratiță și la scutece... Practic din toată Asia, pentru că până acum accentul se punea pe sudul Asiei, ei bine, va veni un moment când vom avea fluxuri migratorii și din centrul acestui imens continent. De luat aminte!

Georgia a pus cruce aderării la UE

2025-11-18T17:38:00.001+02:00

Revin un pic la Gruzia, scuze, la Georgia. Scăparea, din păcate, nu este întâmplătoare... Azi am aflat că în această țară nu mai este corupție! Parchetul Anticorupție, înființat cu speranță ( în 2022!) la începerea negocierilor pentru aderare la UE, a fost desființat de partidul de la putere, vândut 100% rușilor. La noi,DNA, de bine de rău a devenit o instituție cu ceva istoric de condamnări la activ.

Ei, cum este? Nasol în Europa civilizată, nu? Și acum gândiți-vă cât s-a îndepărtat Georgia de valorile occidentale, în condițiile în care, Albania, cel mai avansat stat pentru aderarea la UE, mai are 5 ani cel puțin de implementări și alinieri instituționale pentru a fi cât de cât asumată de UE. Deși corupția și sistemul tribalizat social albanez, încă pune mari probleme de aliniere la valorile europene. Sunt trist pentru Armenia și Georgia (Azerbaidjanul are drumul său, spre devenirea unei autocrații bănoase/ gazoase din zonă, plus religia musulmană și afilierile cu turcii) din cauza geografiilor otrăvite dpdv geopolitic cu care istoria Caucazului le-a acoperit.

Cipru- insula captivă între două lumi geopolitice

2025-10-16T18:06:00.002+03:00

Cipru este un stat insular aflat în zona Orientului Mijlociu, în extremitatea estică a Mării Mediterane, la 65 de kilometri de coasta turcă și 85 de kilometri de cea siriană.

Este a treia insulă ca mărime din Marea Mediterană, după Sicilia și Sardinia, considerată din punct de vedere politic ca aparținând zonei europene iar din punct de vedere fizico-geografic ca aparținând continentului asiatic.

Membră a UE din 2004, Cipru are o istorie tulbure și reprezintă un punct încă fierbinte pe harta conflictelor interțări. Conflictele naționaliste dintre ciprioții turci, rezidenți în marea lor majoritate în partea de NE a insulei și ciprioții greci, majoritari (85 %), din anii ’50, forțează puterile garante să depună eforturi pentru a asigura declararea independenței insulei, pentru a pune capăt tensiunilor etnice și religioase care măcinau comunitatea insulară.

Astfel în 1960, la Londra se semnează acordul tripartit care duce la independență, Marea Britanie, fosta metropolă, păstrând pe teritoriul insulei două baze militare puternice, Akrotiri în extremitatea sudică și Dhekelia, în NE, pe linia de demarcație în zona neutră (Linia Atilla), care dețin aproximativ 5% din suprafața insulei, declarate teritoriu britanic autonom.

Insurecția armată dintre 1950 -1960, declanșată de ciprioții greci a fost condusă de capul bisericii ortodoxe a Ciprului, arhiepiscopul Makarios și de generalul Grivas, care erau în fruntea mișcării EOKA. După declararea independenței (1960), arhiepiscopul Makarios este ales primul președinte al noului stat.

Anii care urmează sunt marcați puternic de disensiunile dintre populația greacă și turcă, care reprezintă o extensie a tensiunilor din perioada de stăpânire a Imperiului Otoman, astfel că în 1964 ONU trimite trupe pe insulă.

Zece ani mai târziu are loc o lovitură de stat, pusă la cale de militari din Garda Națională, care erau susținuți puternic de junta militară instalată la putere la Atena, și care viza alipirea insulei la Grecia.

Folosindu-se de acest pretext trupele turcești debarcă în iulie 1974 pe insulă și ocupă aproximativ 37% din suprafața insulei, mai precis toată treimea nord-estică. Ankara a tratat întotdeauna Cipru ca fiind doar o extensie din Marea Mediterană a Anatoliei continentale (podișul și regiunea istorică din centrul Turciei).

Conflictul se acutizează căpătând o latură socială puternică și generând un uriaș schimb de populație, care schimbă fundamental demografia în zona liniei de demarcație, peste 200 000 de ciprioți greci fiind obligați de armata turcă să trecă în partea de sud, iar 40 000 de ciprioți turci fiind obligați de autoritățile cipriote să se refugieze în partea nordică.

Sentimentele pe care le nutresc totuși turcii ciprioți nu mai sunt atât de radicale cu privire la separarea insulei, pentru că problema internă vine acum de la miile de turci pe care guvernul de la Ankara i-a relocat pe insulă și care sunt mult mai naționaliști decât turcii așa zis ,,băștinași”. În plus, există un grup de turci născuți în Cipru, copiii primelor generații de turci relocați din Anatolia stearpă și săracă, și care consideră insula ca fiind patria lor.

În 1983 este proclamată Republica Turcă a Ciprului de Nord ca stat autonom și federat, recunoscut doar de Turcia. Rezoluția 541 a Consiliului de Securitate al ONU nu recunoaște acest act și cere Turciei să-și retragă trupele din treimea nord-estică a insulei. Tot din acest an, cele 24 de locuri care revin comunității turce din parlamentul de la Nicosia nu mai sunt ocupate și de asemenea nici cele trei posturi de ministru, conform constituției din 1960.

Diversele acțiuni de readucere la masa negocierilor a celor două părți implicate se soldează cu eșecuri, divizarea insulei fiind un fapt și astăzi, chiar dacă sudul are un nivel de trai mult mai ridicat decât nordul care nu beneficiază de fonduri europene, iar cetățenii nu aparțin UE.

Cel mai recent este planul Annan (Kofi Annan-fostul secretar general al ONU) din 2004, care a pornit sub bune auspicii, însă rezultatele referendumurilor care au avut loc simultan în cele două zone, au arătat că deși ciprioții turci ar fi fost de acord cu constituirea unei federații după model elvețian, cei greci s-au opus, ei considerând Ciprul un stat unitar și indivizibil.

În 2008 a mai existat o încercare de reunificare, în care ciprioții greci ar fi acceptat constituirea unei republici federale puternice, în timp de comunitatea ciprioților turci a respins ideea, ei dorind mai degrabă o confederație de mici state cu largă autonomie.

Un film interesant care redă absurdul situației politice din conflictul unde nu s-a mai tras un glonț de zeci de ani a apărut în 2019, sub numele de Salvați-l pe Hendrix.

Ce se întâmplă după 70 de ani cu oamenii cunoscuți din media?

2025-04-13T18:03:00.001+03:00

Oameni pe care i-am apreciat atât de mult, pentru deschiderea lor, discurs și implicare corectă și curată în problemele societății. Imi plăceau, mă identificam cu vorbele și acțiunile lor. Ce se întâmplă, de ei devin atât de obtuzi, enervanți de-a dreptul și total în afara logicii cotidiene? Pierd din neuroni, din claritate, se cred un pic desupra, chiar cred că pot spune oricum, orice?

Pierd acel fin simț al realității și nu mai ajung să înțeleagă lumea complexă din jurul lor, deși ei au impresia tot timpul că dețin adevărurile absolute. Si se comportă ca atare. De fapt, cred că le este frică, pentru că realizează că nu mai stăpânesc nimic din ce înseamnă realitatea asta bulversantă și derularea rapidă a lucrurilor. Rămân tot timpul în off side... Sunt niște resorturi interioare care îi aduc și îi duc în același timp în zone ciudate, văd conspirații nenumărate și o lume care le vrea lor răul, și celorlalți... și lumii.

Să dau și exemple: Flooorin Călinescu, un tip destupat o bună bucată de timp. A intrat într-un con de umbră(asta să fie? orgoliul?) și elucrubează pe la podcasturi și televiziuni obscure. Cornel Nistorescu, care a scris ani de zile la Evenimentul zilei, articole de excepție și editoriale răvășitoare, a început cu afilierea la cloaca de la A3, de acum niște ani buni, sfârșind prin a nu mai fi băgat în seamă de nimeni. Florin Zamfirescu și Dorel Vișan, doi actori legendari, care au cotit-o pe calea putinistă, anti orice, supărați pe orice și oricine; L-as aduga si pe Mircea Diaconu, prietenul lui Dan Voiculescu Felix, dar despre morți numai de bine. Mircea Dinescu cu niște poziționări cel puțin ciudate. Cea mai răvășitoare este cea legată de cât de multe s-au făcut în comunism și despre cum s-a ridica țara asta... El care a părea că a înțeles cât rău, la nivel societal a făcut această orânduire inumană și anacronică. Trist.

Sunt convins că odată cu adâncirea în andropauză vor urma și alte modificări cognitive legate de percepția realităților și exacerbarea nostalgiilor. Adrian Sîrbu care elucrubează zilnic la minuscula lui creație tv unde își expune ocultele și tenebrele, un alt om pe care l-am citit și apreciat Ion Cristoiu, cu fiecare zi ce trece mai lovit de forme de negare a realităților și de opacizare a percepțiilor despre evenimentele globale.

Spre cugetare, hai să privim și la alte personaje care din punctul meu de vedere nu și-au schimbat punctele de vedere și atitudinea sau realismul, chiar dacă au depășit o vârstă. Au rămas cumva consecvenți propriilor principii și moduri de gândire și vedere a lumii.

CTP, atât de nesuferit pentru unii, nu și-a schimbat cu o virgulă discursul critic la adresa politicienilor sau a comunismului în ultimii 30 de ani. Traian Băsescu, răul absolut pentru mulți, are niște poziționări foarte echilibrate de când nu mai este la vârful politicii. Andrei Pleșu, esențial de revelator în toate ieșirile sale publice. Victor Rebengiuc (92 ani!), cu o atitudine tinerească și curată față de lumea murdară din teatru și din societate. Stelian Tănase, care reușește să fie cerebral și analitic, în ciuda îmbătrânirii evidente din ultimii ani. Sau gândiți-vă la Robert de Niro și toată pleiada de mari actori din generația lui, Regele Charles cu un mod de a vedea lumea, natura și politica cu mult peste tot ce reușesc britanicii (și nu numai ei) să vadă, Regele Mihai și Prințesa Margareta, cărora le-am citit niște discursuri excepționale. Mircea Cărtărescu care în pragul celor 70 de ani este de o claritate a discursului și o valoare a scrisului mult peste tot ce poate oferi literatura contemporană, nefiind astfel de mirare zecile de premii câștigate pentru valoarea cărților sale. Istoricul Neagu Djuvara și filozoful Mihai Șora care în pragul celor 100 de ani, vorbeau, povesteau și analizau excelent situațiile social-politice din jurul lor.

Manelizarea politicii

2025-04-09T15:48:00.004+03:00

- Mi-e foarte rușine de calitatea intelectuală a primului-ministru. Pur și simplu nu pricepe, nu poate! Situația cu Sprânceană, cu băiețașul ăsta dă Maiami, nu arată decât că politica externă pentru Ciolăcel, este ca o imnul Ro transformat de Vijelie în manea patriotică. Atâta înțelege!

- Frații Tate se bagă în stilul golănesc consacrat peste campania lui ND, cu gândul să-i frece o palmă electorală cu străzile. Exact cum face roșcata manelistă de la Dolj, făcându-l pe singurul băiat cu doctorat adevărat din politică un fel Frozen din povestea Zeul Crivățului. România Desteaptă și ceva mai educată înțelege pentru ce luptă Nicușor, băiețașii cu circul ăștia să rămână să strice creierii puștanilor de 14 ani, care confundă încă misoginismul cu școala vieții.

- Sunt alți doi băiețași, care au distrus statul democratic în 2012, eliminând președintele, avocatul poporului, liderii camerelor și prin asta amânarea intrării în Schengen cu 12 ani. Locul 3 și locul 4 în sondaje, doi maneliști care au pus țara pe butuci în 24 de ore. Azi, dau lecții despre democrație...Unul mai puturos și mai mitoman decât altul.

- Să nu reacționezi ca hegemon mondial ce te dai la masacrul dincolo de cuvinte de la Krivoi Rog, de acum 2 zile este un act pe care nu mi-l imaginam 1000 de ani de la SUA. Dar trebuia să mă aștept la asta încă de când E. Măscuță a închis din pix USAID-ul la începutul mandatului Idiotului Galben, lăsând fără finanțare sute de programe de ajutor umanitar. Ajutor pe care-l oferea de zeci de ani, nu numai pentru mâncare și vaccinuri ci pentru a răspândi în lume ideea că, cu cât este(i) mai bogat și mai puternic cu atât trebuie să crești dimensiunea filantropică a viziunii tale despre societate.

- Cine susține încă criminalul de la Kremlin, nu poate fi decât un om din care umanitatea a dispărut, Iisus este doar o etichetă iar educația sa (dacă o are!) în materie de altruism, dedicare, valori umane s-a transformat în ură și frustrare, dar mai ales în neînțelegerea crasă a lumii în care trăim. Aceștia judecă lucrurile din puținul sau puținătatea lor, nu pricep, nu cunosc, nu pot vedea dincolo de ceafa transpirată a celui din față. Nimic nu-l înalță puțin, pentru ca orizontul de peste capurile goale din jur să-l lumineze un pic.

Sursa foto: fb-Partidul Anti Manele

Redescoperă România Episodul 15. Peştera Coiba Mare, răsuflarea rece a Apusenilor

2025-04-03T16:38:00.005+03:00

Cătunul Casa de Piatră, Comuna Arieșeni, Munții Bihor, Grupa Apuseni, Țara Moților

Februarie 2011

Pierdută undeva, într-un versant abrupt al văii Gârdei Seci, această peşteră este suficient de accesibilă pentru pasionații de speologie dar şi pentru turiştii obişnuiţi. Se află într-o companie selectă de superlative geografice sau carstice, mai exact, care populează partea de sud a Masivului Bihorului.

Unul dintre acestea ar fi crângul (cătunul) moţesc Casa de Piatră- cea mai înaltă aşezare permanentă din Carpaţii Româneşti sau, alt superlativ, Gheţarul de la Vârtop ori, chiar sora mai mică peştera Coiba...Mică. Lăsaţi în dreapta drumul ce urcă cu maşina la Scărişoara şi valea Ordâncuşei şi continuaţi drumul printre cheile Gârdei, trecând pe lângă izbucul de la Moara lui Filea sau Tăuzul cum îi spun localnicii. La doar 400 de metri de cătunul mai sus menţionat, coborând pe o potecă din stânga drumului, vă întâlniţi cu o maiestuoasă intrare, croită de Sfarmă Piatră parcă pentru ciclopi.

Am surprins aburul ceţos ce ieşea din peşteră, într-o dimineaţă de iulie, după ce am căutat o oarecare bucată de timp peretele înalt de 150 de metri. La baza acestuia se află o intrare ogivală mare cât cupola Ateneului, care ajunge la 47 de metri înălţime. Lăţimea intrării este de 74 de metri, pentru ca pe măsură ce se inaintează peştera să se strângă într-un sifon îngust, care te va duce către galeriile şi cascadele din peşteră până hăăt departe, la Lacul Morţii (nu se recomandă vizitarea interiorului în perioadele ploioase, pentru că sifonul se umple cu apă).

Evident că nu m-am aventurat în interior, pentru că nu am nici experienţă şi nici echipament, m-am mulţumit cu cei 20 de metri parcurşi peste stâncile de la intrare şi cu faptul că apa ce pătrunde în peşteră iese cale de vreo 4 kilometri (după spusele sătenilor sunt vreo 7 kilometri) pe sub calcarele jurasice, tocmai la Izbucul Tăuz. Sora mai mică a Coibei Mari, se află la vreo două sute de metri în amonte şi este inundată în totalitate, nivelul apei din lacul format la suprafaţă oscilând permanent, în funcţie de cantitatea de precipitaţii. În perioadele liniştite, azuriul apei seamană cu cel al găurilor albastre din atolii din insulele Bahamas.

Cristian Lascu, marele speolog şi cercetător, recomanda peştera Coiba Mare, într-un număr din NG Traveler (vol.II, 2009), ca fiind una cele 9 peşteri unde ,,simţi fiorul autentic al experienţei subterane".

Mai multe poze, în articolul inițial: AICI

De ce nu are Serbia nicio șansă europeană?

2025-03-16T11:17:00.004+02:00

- Mă uit la Serbia de acum și mă gândesc la ce însemna ea, în mentalul românesc, în anii '80-90. Cei de vârsta mea știu la ce mă refer. Rezum: deschidere spre vest, mărci germane, blugi, Cola, gumă, Vegeta, plecări la muncă afară, filme mișto, comunism de tip Tito, mașini, adidași, etc.

- Alegerile nefericite pe care le-au făcut după căderea comunismului, i-au adus într-o fundătură a istoriei, generată- nu neaparat paradoxal- de geografiile otrăvite căreia a trebuit să i se supună de-a lungul timpurilor. Geografii și istorii care i-au făcut să viseze la Serbii Mari, care să includă Bosnia cu tot cu aberația geopolitică Srpska, Kosovo, ceva din Croația, etc. Finalul este trist, e cu bombardamente americane, cu gropi comune la Srebenica și nu numai și o suprafață cam cât două-trei județe mai mari de la noi. Serbia este acum mică, mică și extrem de coruptă.

- I-a adus aici în primul rând naționalismul lor visceral, frustrările lor de țară mică căreia toată lumea îi vrea răul(exemplu elocvent sunt ieșile bățoase ale lui Nole), formele de ortodoxism și fundamentalism creștin (nu ortodoxie! nu confundăm!), care circulă și la noi pe filieră rusească și care i-au lăsat după conflictul din 2000, la marginea Europei și a lumii libere. N-au acceptat regulile de aderare și negociere, au fost vrăjiți de fondurile rusești și chinezești care n-aveau nevoie de multe verificări legale și astfel li s-a creat sentimentul că se poate și fără UE. În condițiile în care Slovenia și Croația sunt deja în NATO și UE bine de tot (Euro+ Schengen) iar Muntenegru și Macedonia sunt în NATO.

-Ajungem astfel la mega corupția care macină ca o cangrenă țara asta, ce a crezut că se poate dezvolta la marginea UE, fără fonduri UE, cu scheme mafiote ale grupurilor de interese panslaviste de acolo. Primii care au înțeles asta au fost studenții, mai conectați la valorile europene, la libertăți, la tipul de societate occidentalizată, au urmat profesorii lor, funcționărimea, fermierii care au înțeles că UE ajută cu multe fonduri, etc. Gândiți-vă cum ar fi arătat azi Serbia cu vreo sută de miliarde de euro băgați prin programe de coeziune și reziliență în infrastructură (care era în timpul lui Ceaușescu, un fel de SF pentru noi), școli, spitale, ferme, porturi, poduri, grădinițe, ecologie, etc. Da, ați ghicit ! Cam ca noi, dacă nu mai departe...

- Zilele trecute, protestatarii din Novi Sad (unde a început totul, prin prăbușirea acelui tavan de gară modernizată de mântuială) strigau pe podurile de peste Dunăre: Timișoara, Timișoara! Să înceapă revoluția de la ei, pe sloganul(n.m.),,Azi în Novi Sad, mâine la Belgrad"!. Ăsta este mentalul, asta își doresc...Serbia însă, chiar dacă reușește o schimbare de regim (demisie, alegeri libere, fără violențe) are în față un drum atât de lung... În primul rând, cel al (re)concilierii cu propriul trecut și apoi cu toți cei din jurul lor. Mi-e greu să cred însă că îi vor ierta vreodată pe kosovari și asta îi va arunca de fiecare dată în afara negocierilor și a compromisurilor necesare pentru aderarea într-un viitor neguros/incert deja, la UE.

- Azi, nebunii frumoși din piețele Belgradului, studenții aceia exuberanți, avizi de libertate și de prosperitate occidentală, cer venirea în țara lor a lui Kovesi, procurorul european (care reprezintă în mentalul sârbesc ideea de dreptate, de luptă împotriva corupției generalizate), deși nu are competență acolo, decât pe puținele fonduri europene implementate. Sigur, asta mă face să mă simt bine înțelegând prin asta că România a făcut alegeri bune în ultimii 35 de ani. Suntem nemulțumiți de societatea noastră, vrem să arate mai bine, furioși chiar (se vede după violențele CG-iștior), dar în esență stăm cel mai bine (nivel de trai, PIB și calitate a vieții) din regiunea asta central-SE, de la Praga la Atena, de la Bratislava la Sarajevo, de la Kiev la Belgrad și de la Sofia la Budapesta, orice ar spune izolaționiștii!

Wojas și sănătatea picioarelor: Cum să alegi încălțăminte care are grijă de confort?

2025-03-13T10:12:00.001+02:00

Într-o lume în care moda și tendințele se schimbă rapid, sănătatea picioarelor este adesea trecută cu vederea. Alegerea corectă a încălțămintei este crucială pentru menținerea confortului și prevenirea problemelor de sănătate pe termen lung. Wojas, un brand cu tradiție în producția de încălțăminte de calitate, înțelege importanța acestui aspect și oferă o gamă variată de produse concepute pentru a proteja și susține sănătatea picioarelor tale. Acest articol explorează modul în care poți alege încălțămintea potrivită de la Wojas, astfel încât să te bucuri de confort și să previi afecțiunile podale.

Importanța alegerii corecte a încălțămintei pentru sănătatea picioarelor

Picioarele sunt fundația corpului nostru și suportă greutatea acestuia în fiecare zi. O încălțăminte nepotrivită poate duce la o serie de probleme de sănătate, de la bătături și monturi până la dureri de spate și probleme de postură. Alegerea corectă a încălțămintei este esențială pentru:

Menținerea unei posturi corecte
Prevenirea durerilor de picioare, genunchi și spate
Evitarea problemelor dermatologice, cum ar fi micozele
Asigurarea confortului pe parcursul întregii zile
Protejarea picioarelor de traumatisme și accidente

Wojas, cu experiența sa vastă în producția de încălțăminte, pune accent pe toate aceste aspecte, oferind produse care îmbină stilul cu funcționalitatea și confortul.

Factori de luat în considerare la alegerea încălțămintei Wojas

Atunci când alegi încălțăminte de la Wojas, este important să ții cont de următorii factori pentru a te asigura că faci cea mai bună alegere pentru sănătatea picioarelor tale:

Mărimea și lățimea potrivită

Mărimea și lățimea încălțămintei sunt cruciale pentru confort și sănătate. O încălțăminte prea strâmtă poate provoca bătături, monturi și probleme de circulație, în timp ce o încălțăminte prea largă poate duce la frecare și instabilitate. Măsoară-ți picioarele regulat și alege mărimea potrivită conform ghidului de mărimi Wojas. De asemenea, ține cont de lățimea piciorului tău și optează pentru modele care oferă suficient spațiu.

Materialele utilizate

Materialele din care este fabricată încălțămintea joacă un rol important în confort și respirabilitate. Wojas utilizează piele naturală de înaltă calitate, care permite picioarelor să respire și previne transpirația excesivă. De asemenea, brandul oferă și modele fabricate din materiale sintetice moderne, care sunt durabile și rezistente la apă. Alege materialele care se potrivesc cel mai bine nevoilor tale și condițiilor climatice.

Suportul oferit

Suportul oferit de încălțăminte este esențial pentru menținerea unei posturi corecte și prevenirea durerilor de picioare. Verifică dacă încălțămintea Wojas pe care o alegi oferă suport adecvat pentru arcada piciorului și călcâi. Talpa interioară ar trebui să fie conturată și să ofere amortizare pentru a reduce impactul asupra articulațiilor.

Tipul de activitate

Tipul de activitate pentru care vei folosi încălțămintea este un alt factor important de luat în considerare. Wojas oferă o gamă variată de modele pentru diferite activități, de la încălțăminte elegantă pentru ocazii speciale până la încălțăminte sport și de trekking. Alege modelul care se potrivește cel mai bine activității tale și care oferă suportul și confortul necesar.

Cum să alegi încălțămintea Wojas pentru diferite ocazii și nevoi

Wojas oferă o gamă largă de încălțăminte pentru diferite ocazii și nevoi. Iată câteva sfaturi despre cum să alegi modelul potrivit:

Încălțăminte pentru birou

Pentru birou, alege modele elegante și confortabile, care să se potrivească cu ținuta ta profesională. Optează pentru pantofi din piele naturală, cu toc mic sau mediu, care oferă suport și confort pe parcursul întregii zile. Wojas oferă o varietate de pantofi Oxford, Derby și mocasini, perfecți pentru un look business.

Încălțăminte pentru ocazii speciale

Pentru ocazii speciale, cum ar fi nunți sau petreceri, poți alege modele mai sofisticate, cu toc înalt sau detalii decorative. Asigură-te că încălțămintea este confortabilă și că oferă suport adecvat pentru a putea dansa și socializa fără probleme. Wojas oferă o gamă variată de pantofi stiletto, sandale elegante și botine cu toc, perfecte pentru evenimente speciale.

Încălțăminte pentru activități sportive

Pentru activități sportive, cum ar fi alergarea sau fitness-ul, alege modele special concepute pentru a oferi suport, amortizare și stabilitate. Optează pentru pantofi sport cu talpă flexibilă și respirabilă, care să absoarbă șocurile și să prevină accidentările. Wojas oferă o gamă variată de pantofi sport, perfecți pentru diferite tipuri de antrenament.

Încălțăminte pentru drumeții și trekking

Pentru drumeții și trekking, alege modele rezistente și impermeabile, care să ofere protecție și suport pe teren accidentat. Optează pentru bocanci cu talpă aderentă și căptușeală confortabilă, care să protejeze picioarele de frig și umezeală. Wojas oferă o gamă variată de bocanci de trekking, perfecți pentru aventurile în natură.

Sfaturi pentru îngrijirea încălțămintei Wojas

Pentru a prelungi durata de viață a încălțămintei Wojas și pentru a menține aspectul impecabil, este important să o îngrijești corespunzător. Iată câteva sfaturi:

Curăță încălțămintea regulat cu o cârpă moale și umedă.
Folosește produse speciale pentru curățarea și îngrijirea pielii.
Depozitează încălțămintea într-un loc uscat și aerisit, ferit de lumina directă a soarelui.
Folosește suporturi pentru pantofi pentru a menține forma încălțămintei.
Înlocuiește tălpile interioare uzate pentru a menține confortul și suportul.

Beneficiile alegerii încălțămintei Wojas pentru sănătatea picioarelor

Alegerea încălțămintei Wojas pentru sănătatea picioarelor tale vine cu numeroase beneficii:

Confort sporit: Încălțămintea Wojas este concepută pentru a oferi confort maxim pe parcursul întregii zile.
Suport adecvat: Modelele Wojas oferă suport adecvat pentru arcada piciorului și călcâi, prevenind durerile și problemele de postură.
Materiale de calitate: Wojas utilizează piele naturală de înaltă calitate și materiale sintetice moderne, care permit picioarelor să respire și previn transpirația excesivă.
Durabilitate: Încălțămintea Wojas este fabricată pentru a rezista, astfel încât să te poți bucura de ea pentru mulți ani.
Stil și eleganță: Wojas oferă o gamă variată de modele, care îmbină stilul cu funcționalitatea și confortul.

Concluzie

Alegerea încălțămintei potrivite este esențială pentru sănătatea picioarelor tale. Wojas, cu tradiția sa în producția de încălțăminte de calitate, oferă o gamă variată de produse concepute pentru a proteja și susține sănătatea picioarelor tale. Ține cont de factorii menționați în acest articol și alege încălțămintea Wojas care se potrivește cel mai bine nevoilor tale și stilului tău de viață. Investind în încălțăminte de calitate, investești în sănătatea și confortul tău pe termen lung.

Re-descoperă România Episodul 14. Târgul de Floci, destinul trist al unui oraş medieval strălucitor

2025-03-05T19:08:00.001+02:00

Comuna Giurgeni, Județul Ialomița, Brațul Borcea, Bărăgan, Câmpia Română

August 2010

Eram student la Iași, când am auzit pentru prima dată, la cursul în care vorbea de așezări medievale despre Târgul, Oraşul sau Cetatea de Floci. Bineînțeles că am râs, cine nu ar face asta? În (sub)culturile noastre de cartier, flocii sunt o chestie intimă, deşi conform DEX-ului aceştia înseamnă: smoc mic de lână sau matase sau fir de păr încreţit!?

Ştiam că fostul oppidum era aşezat la marginea Câmpiei Bărăganului, lângă locul de confluenţă al Ialomiţei cu Dunărea, însă nu trecusem pe acolo niciodată ziua, doar noaptea, în drum spre mare. Explicaţia este simplă. Pe hărţile vremurilor apărea localitatea Linucastrum Flocx, sau dacă vreţi Cetatea Lânii, care se leagă de definiţia din DEX dar şi de fenomenul transhumanţei. Zona unde se varsă Ialomiţa este la capătul de nord a ceea ce numim Balta Ialomiţei, în fapt un ostrov imens prins între două braţe dunărene, din care cel mai circulat este Borcea. Aici, aluviunile formau VADURI, adică locuri de trecere prin apa fluviului ocolite de ambarcațiuni, dar iubite și în același timp utilizate de ciobanii ardeleni care reuşeau, astfel, să treacă în Dobrogea cu turmele lor.

Ei, ştiţi cum se numeşte zona acesta unde plătiţi pe pod ca să ajungeţi la mare? -Giurgeni-Vadu Oii. Acum aveţi tabloul complet al apariţiei în 1431, sub domnia lui Dan al II-lea, a unui oraş cu peste 20 000 de locuitori. O cetate medievală cu biserici situate pe grinduri, cu case de piatră şi cu beciuri, cu negustori levantini şi lioveni, care mişunau pe acolo în căutarea unei târguieli. Ori, după cum spune legenda, acesta adăpostea un întreg oraş subteran care avea rolul de a ascunde aurul râvnit de otomani şi de tătari, fapt pentru care aici era cantonată o garnizoană de 1500 de militari încă de pe timpul lui Matei Basarab.

Şi mai ales, aici se vindea LÂNĂ, adică FLOCI!

Un alt aspect important și interesant este legat de locul naşterii domnitorului Mihai Viteazul. Într-un oraş aşa mare, o femeie de neam, frumoasă şi strălucitoare, îi cade cu tronc domnitorului Pătraşcu. Rezultatul acestui coup de foudre va fi acela că, cel mai mare şi mai bogat oraş al Ţării Româneşti, va da unul dintre marii voievozi și conducători de oşti din Țara Românească.

Piua Petrii a fost un sătuc de pe digul Ialomiţei, ultima aşezare care amintea de Târgul de Floci, dispărut din cauza inundaţiilor într-o noapte, aşa cum pare să fi dispărut şi fratele mai mare, uriaşul târg (80 de hectare!), deşi oficial războaiele ruso-turce de pe la 1770 au măturat zona şi deci şi oraşul cu flocii săi şi cu aurul lui, undeva, în lada de nestemate a istoriei.

Pentru postarea originală și alte poze-AICI

Ce a câștigat Rusia în ultimi trei ani de război?

2025-02-28T11:30:00.001+02:00

Acțiunile Rusiei din ultimii 3 ani au fost în ideea creării unui teritoriu tampon, între o Vest Ucraină vasală și Nova Russia, cea care i-a bântuit visurile imperiale ale lui VVP de la primul mandat. A creat o mini Nova Rusia din 4 oblasturi plus Crimeea, aproximativ 200K kmp, ceva mai puțin decât România (238397kmp). A meritat? Păi, judecați:

- a adus Suedia și Finlanda în NATO, deci a lungit cu 1340 km granița cu inamicul...Nu mai vorbim despre cele două armate, mult peste standardele NATO...

- a crescut cheltuielile de înarmare ale țărilor NATO, campioni aici fiind Polonia+ țările baltice. RO este pe drum, Germania se mișcă cu noul viitor cancelar, Franța a venit în RO și nu mai pleacă (baza de la Cincu)...

- două baze americane în RO, Deveselu este în plan pentru interconectare cu altele asemănătoare, deci alți bani americani (știre ieri de la Pentagon), MK de la Marea Neagră (punct strategic pentru noi, în perspectiva exploatărilor de gaz, care vor face din RO o țară foarte căutată) se extinde și va deveni cea mai mare din SE Europei (spre disperarea izolaționiștilor)...

- a ,,beneficiat" de sancțiuni cum nici Africa de Sud în apartheid nu a avut, a fost izolată economic pe piețele occidentale, au fost înghețate active de miliarde de E, a pierdut toate piețele de aici fără o perspectivă (în cazul unui acord de pace) de a le mai relua cât timp VVP este la putere. Sigur a găsit India, China+ BRICS, dar cu ce preț? Al dependenței de altă mare ,,democrație" de pe glob, China hegemonică...

- acum, există perspectiva unui conflict înghețat pe linia de peste 1300 km a frontului unde trupele să fie din Franța și UK, de la care Ucraina va primi garanții probabil. De la SUA nu prea! Dar americanii vor avea companii de exploatare aproape de linia frontului, vor aduce tehnologie (poate și pentru ruși, ceva frimituri adică, să se simtă și ei stăpâni rari peste pământuri rele, sic) ceea ce va însemna că zona este securizată pentru ucraineni, un timp, cât durează exploatarea...

- băi, ce să zic, le-a ieșit... și cu economia, cu resursele, cu sutele de mii de morți pentru visul unui tâmpit, cu destabilizarea unei lumi (inclusiv a lor), cu izolarea mondială, dar cel mai fain, cu aducerea a ceea ce respingeau mai mult (Occident- în toate accepțiunile lui) la doi pași de Moscova!

Profesori cu har

2025-02-09T11:28:00.007+02:00

Oameni buni, de unde scoateți ,,profesorii,, ăștia? Băiețașii ăștia trebuie să predea ceva pe tik-tok, ar fi mai credibili. Cred că s-a uitat la prea multe filme americane. Nu neg că nu există o sumă de elevi nesimțiți, dar este deranjant ce vrea să transmită.

Eu predau de 27 de ani la gimnaziu și nu m-am plâns decât foarte rar de elevi sau părinți. Au fost situații delicate în ultimul timp în care ai de a face cu părinți cu educație de bocanc lustruit, care-și apără odraslele cu prețul unui ridicol absolut. Pentru asta trebuie să fii un profesor puternic, stăpân pe tine și ferm în ceea ce ai de comunicat. De educat trebuie să știi să-i educi, și pe unii și pe alții. Cât despre bani, acum aproape 3 decenii, femeile de serviciu din noile companii din România câștigau mai bine ca profesorii. O cămașă, un tricou, un blug era tot ce aveam. Nu-mi era rușine, important era să fiu curat, să vorbesc curat și să educ. Nu mai publicați născuți obosiți ca acesta, care nu și-a găsit vocația. Căci ce este meseria noastră? Un har, o vocație cu care nu suntem binecuvântați toți...

Educație și Lectură

spontSredoff8t84c121c6milf8881g43g93i63u8uiu10haui09102hu8f0

Mă trezesc la 6.30 în fiecare dimineață, la 8 sunt la catedră. Cu mirobolanta stare de spirit care reiese din cele de mai sus, când apar în fața elevilor mă ia durerea de cap. Gălăgie, înjurături, un ,,A venit bă, coa*e!". Apoi constat că 3-4 și-au uitat caietele, 5 încă dorm, 6 lipsesc, 2 vorbesc urât, 1 stă pe telefon și tot așa...

Seara în tramvai dacă se nimerește câte-un grup de elevi stau la 2 metri, fără să salute de parcă nu ești profesorul lor și mai scapă tare câte o glumă deocheată la adresa ta. De curând au tras un vânt tare când au trecut pe lângă mine, coborând în hohote de râs. Noroc că nu era decât o doamnă de vreo 70 de ani care mă privea cu milă. Mare respect am câștigat!

Tik-tok, marea provocare a schimbării istoriei României

2025-01-29T17:06:00.006+02:00

Toată lumea strigă după dovezi legate de decizia CCR cu alegerile. Nu este nevoie de nimic altceva decât de a urmări modul în care tik-tok se comportă cu statele, ong-urile, autoritățile cibernetice din diverse țări, oameni și companii. Este practic o companie care nu răspunde (în sens de asumare) nimănui pentru că nu vrea, pentru că stăpânii ei sunt banii, chinezii și rușii(în ordinea asta). Urmăriți ce spune Pavel Popescu, director în ANCOM, deci o autoritate ce urmărește cât de toxică este această platformă (de la minutul 12.30!). Pentru a nu risca să nu aflați, vă fac totuși un scurt rezumat:

Filmul de la TVR, din emisiunea Breaking Fake News: AICI

- la cererile României și comisiei europene tik-tok Europa, refuză să dea orice răspuns cu privire la imixtiuni și finanțări ilegale cu privire la alegerile din RO- un motiv pentru ca platforma să fie suspendată/anulată;

- să nu ne dăm fecioare, ce este tik-tok-ul? dezinformare, violență, p***ografie, abuz către copii și tinere, pe**filie, filmulețe cu execuții, manevrare de bombe, preparare de droguri, etc- și noi îi dăm cu psihopupu CG, marele salvator, spuma mării, 0 lei cheltuiți pe alegeri-încă un motiv pentru suspendare în RO (nu pentru dilimache și alegerile celor fără neuroni, ci pentru copiii noștri!);

- nu există acces la algoritmii platformei, la stocarea datelor, nu le pasă. Să fiți atenți la felul în care se explică modul de propagare a link-urilor, unic în social media (acolo este cheia înțelegerii modului cum evoluează sheruirile). Doriți dovezi? Curtea Supremă cu specialiști în agresiuni cibernetice și juriști a decis, Comisia Europeană a înțeles si se pregătește cu legi și regulamente, CCR a decis, mulți s-au lămurit. La noi, în tot iureșul acesta, Mr. găurică de covrig ,, Trecem de la fapte la vorbe,, face filmulețe cu portocale, cămăși și ciorăpei pe... -ați ghicit!- pe platforma pe care trebuie să o suspende/închidă!! L-ați auzit cerând asta? Sau ați auzit pe (alt)cineva cerând asta răspicat în spațiul politic?

Hai, trezirea! Avem dovezile, să nu mai urlăm după altele. Știm câți proști are România, știm cât bine ne vrea Rusia, sțim -parțial- cam cum funcționează platforma asta...Poate votăm cu capul nostru în mai, pentru că sunt slabe șanse să se schimbe ceva până atunci!

Despre schi de tura si cunoasterea avalanselor

2025-01-24T16:55:00.002+02:00

Din ce in ce mai multi parasesc partiile amenajate cu ratrak-ul, cautand noi aventuri. Adeptii freeride-ului si al schiului de tura sunt iubitorii zapezii neatinse si a zonelor greu accesibile. Este un sentiment minunat a schi pe vaile aflate departe de multime si aglomeratie, dar sunt oare acesti schiorii constienti de pericolele care pandesc in afara partiilor amenajate? La primul curs despre avalanse putem invata multe lucruri noi!

Schiul alpin si snowboarding-ul sunt lucruri superbe, care nu trebuie demonstrate celor care citesc aceasta pagina. Admirand peisajul de pe telescaun sau a sta la soare cu ochii inchisi, coborarea pe partia proaspat batuta cu ratrak-ul: este incontestabil un sport minunat. Insa din ce in ce mai multi nu sunt satisfacuti de schiatul pe partii. La inceput aluneca doar 1-2 m pe zapada neatinsa pe langa partii, apoi 10, 20, 100 m, dupa care urmeaza coborarea sub telescaun, padurea, suprafetele cu zapada neatinsa dintre partii. Exista persoane pentru care schiatul pe partii devine plicticos, devenind astfel adepti al freeride-ului.

Anul trecut s-a intamplat pentru prima data sa ma bucur de schiatul inafara partiei, pe zapada neatinsa. Am observat ca si altii coboara pe acolo si m-am gandit sa incerc si eu, ce as putea pati, eventual niste cazaturi in zapada unde nici nu ma pot lovi. Nici nu m-am gandit ca un pericol mare ma paste peste tot, acolo unde s-a adunat o cantitate mare de zapada: avalansa. In Romania nu crestem fiind constienti de lumea inalta a muntilor, de fenomene si conditiile meteo ce domnesc pe acolo. Aceste cateva zile, pe langa faptul ca ofera multa distractie, sunt si foarte utile, oferindu-ne informatii vitale in anumite cazuri.

La inceputul lunii decembrie am participat la un astfel de curs de 3 zile, unde am luat cunostinta despre schiul de tura si avalanse. Pana acum, ori de cate ori ii priveam pe cei care se chinuiau sa urce partia ma intrebam daca sunt normali. Dupa 3 zile de tura de schi afirm hotarat: sunt Normali!

Schiul de tura e un sport superb, aveti nevoie de schiuri de tura speciali, legaturi speciale in care daca dorim putem sa fixam calcaiul la coborare, si sa-l ridicam la urcare, niste bocanci de schi comozi, si piele de foca pe talpa schiurilor. Bineinteles ca aceasta nu este piele adevarata, ci un material sintetic care permite alunecarea in sus a schiurilor, dar alunecarea inapoi nu, astfel putem avansa in sus. Pe langa acestea mai este nevoie de bete si haine specifice de schi: geaca, caciula, manusi, etc. Urcatul este obositor intr-adevar, dar este compensat de faptul ca nu exista bariere: nu esti legat de teleschiuri, poti urca peste tot: printre brazi, pe vai parasite, coaste abrupte.

In dupa-amiaza primei zile, ne-am luat schiurile si ne-am gandit ca deja putem urca, moment in care indrumatorul nostru ne-a inmanat cateva lucruri ciudate, spunand ca fara acestea nu facem nici un pas. Nu prea intelegeam de ce as avea nevoie de lopata pe munte, la ce foloseste obiectul galben, care l-am legat de mine, si pentru ce imi trebuie sonda cand nici nu am baut nimic. Incet a iesit la iveala rostul acestora. Aici mentionez, ca acest articol nu prezinta stiintific lumea avalanselor, pentru acest subiect vom incepe un sir de articole. Imi prezint doar primele impresii si experiente acumulate la un curs despre avalanse.

Atat inaintea turei de schi, cat si in timp urcarii si odihnei, insotitorul ne impuia capul. Cea mai buna strategie in legatura cu avalansa: ocolirea acestora. Hmm, cine s-ar fi gandit? Bine, dar cum? Bineinteles, trebuie urmarite avertizarile de avalansa, prognozele (ex. pe site-ul www.lawinen.at). Nu strica sa stim ce vreme ne asteapta. Fireste, daca nu este cod rosu de avalanse, inca nu inseamna ca nu te poti trezi cu cateva sute de m³ de zapada in gat, pe un teren rau ales. Indiferent ca urcam sau coboram, locul in care vrem sa schiem trebuie ales foarte atent. Nici nu stiu daca informatii legate de acest lucru se pot gasi in carti sau pe internet. In orice caz, indrumatorul ne-a oferit multe informatii utile despre cum putem stabili din ce directie sufla vantul, unde a dus zapada, unde este acumulata o cantitate mare de zapada, unde pandeste pericolul.

Am aflat multe despre pericolele datorate reliefului, despre efectele vantului, iar apoi am trecut la informatiile legate de zapada. Sa fiu sincer, mie mi s-a parut ca aceasta este o ramura aparte a stiintei. Am scos lopata din rucsac si am sapat un asa-numit profil de zapada. Acesta trebuie inchipuit astfel: am sapat o groapa adanca in zapada, daca e posibil pana la pamant, lasand un lateral taiat drept, obtinand astfel o sectiune de zapada: acesta fiind profilul de zapada. Se poate constata deja la prima vedere ca zapada este constituita din straturi de culoare si compozitie diferite. Depinzand de cand a nins, starea vremii in timpul ninsorii, dupa aceea cu cat s-a incalzit vremea cand urmatorul strat s-a depus, multi factori influenteaza felul cum se leaga straturile intre ele, cat de stabila e zapada sub straturi. Aceasta reprezinta cheia stabilirii pericolului de avalansa. Deoarece in timpul avalansei este vorba despre alunecarea straturilor de zapada, prin analiza profilului de zapada putem constata cat de usor poate aluneca unul dintre straturi. Profilul trebuie analizat nu doar cu privirea ci si cu mana, pentru a simti calitatea anumitor straturi.

Seara, am ascultat diverse teorii privind avalansele, ilustrate cu fotografii. Am aflat, ca daca te prinde avalansa si te ingroapa, nu ai nicio sansa sa te misti, in cel mai bun caz iti poti misca degetele mainilor. Este ca si cum ai fi turnat in beton, pana si cel mai puternic om, inconjurat de tone de zapada, nu poate reusi altceva decat sa-si rupa musculatura prin fortare. Singurul lucru pe care il putem face cand simtim ca nu exista scapare, este sa incercam sa tinem mana in apropierea gurii, ca atunci cand s-a oprit avalansa, sa putem sapa o mica gaura in jurul gurii pentru a putea respira o vreme. Tot ce putem sa facem in continuare este sa ne stabilizam respiratia si sa asteptam sa fim salvati.

Dar cum suntem gasiti? Aici intra in scena micul obiect galben (sau de alta culoare): emitatorul, care nu doar emite ci si receptioneaza. Toti cei care privesc cu seriozitate schiul de tura si freeride-ul in occident, poarta emitator. Cei economi considera ca nu merita investitia, poate tocmai de aceea mor, de exemplu, mai multi romani in avalanse decat austrieci. Ideea este, ca in avalansa singura sansa de a scapa cu viata este emitatorul. Daca te-a ingropat avalansa, si in cel mai fericit caz traiesti cateva zeci de minute, dupa care te sufoci. Singura ta sansa reala este daca te gasesc companionii tai.

A doua zi, in bataia stralucitoare a soarelui, ne-am pus schiurile si echipamentul ciudat si am pornit sa exersam cum trebuie sa ne salvam camarazii. Nu numai de aceea trebuie sa ai la tine emitator ca sa fii gasit, ci si pentru a-ti putea cauta colegul disparut. Indrumatorul nostru a ascuns un emitator, ingropandu-l adanc in zapada, sarcina noastra fiind gasirea lui, simuland astfel cum e sa cauti pe cineva ingropat de avalansa.

Primul pas a fost reglarea emitatorului de la emitere la receptie, care arata daca pe o raza de 50 m se afla cineva. Aparatul arata cate semnale preia, la ce distanta si in ce directie se afla cel disparut. Cu putina experienta, te poti apropia destul de repede, iar daca aparatul indica doar 1 m pana la cel disparut, se poate scoate sonda mult-amintita. Aceasta este o teava rigida, compusa din mai multe parti, cu ajutorul careia cautam persoana disparuta, prin infigerea repetata a tevii in zapada. Poate ca pare o metoda relativ drastica, dar daca ne-am intreba camaradul care se sufoca sub zapada daca e problema sa il lovim de cateva ori cu o teava, probabil nu ar ezita sa raspunda. Merita cateva vanatai sau rani usoare pentru a-l gasi repede.

Daca reusim sa-l localizam cu sonda, putem incepe sa sapam. Ritmul este foarte important, fiecare secunda poate insemna viata. In unele cazuri, indepartarea mai multor metri cubi de zapada nu este usor, de aceea trebuie lucrat cu intensitate maxima si in schimburi. O regula importanta este sa nu incepem sapatul exact deasupra persoanei, deoarece daca batatorim zapada am putea fi chiar noi cei care sa comprimam putinele bule de aer din zapada, care i-au permis sa respire, acesta sufocandu-se in careva minute.

Mai exista un obiect care ne-ar mari sansele de supravietuire: sacul de aer. Montat pe rucsac, acesta seamana foarte bine cu airbag-ul de la masina, putand, la fel, salva vieti. Daca simtim ca ne ia avalansa si nu mai avem scapare, tragem de un maner, care umfla un balon cu aer comprimat pe spatele nostru. De ce este util acesta? Pentru ca greutatea noastra specifica va fi mai mica, si astfel avem sanse mai mari sa ramanem la suprafata zapezii. Daca avem noroc, avalansa nu ne ingroapa atat de tare, iar cand se termina, ne scuturam doar putin si putem merge mai departe. Daca nu suntem atat de norocosi, este posibil ca o parte din sac sa ramana afara din zapada, astfel suntem mai usor de gasit.

Nu ne-am petrecut timpul doar cu exercitii de salvare, ci am inaintat printre arbusti superbi cu schiurile noastre, iar apoi am urcat pe o coasta. Aici am simtit cu adevarat cum este sa urci pe munte fara telescaun. Dar privelistea minunata a compensat efortul, iar coborarea prin locuri neumblate a fost de asemenea placuta.

Mai este mult de povestit despre avalanse, felurile de avalanse, modul lor de formare, salvarea celor prinsi, mijloace tehnice, dar acest articol prezinta doar o particica din aceasta lume. Daca doresti sa afli mai multe despre aceasta tema, citeste urmatoarele articole pe aceasta tema, sau inscrie-te la un curs de cunoastere a avalanselor, vei avea parte de o experienta inedita!

In cazul in care aveti nevoie de orice informatie suplimentara va stam la dispozitie de luni, pana vineri la date de contact de mai jos:

Luati legatura cu noi prin:
-  Tel./WhatsApp:  0040 744 626 897
-  Facebook Messenger:   www.facebook.com/portal.skimania
-  E-mail:   info@skimania.ro
-  Website:  www.skimania.ro

Un fel de top fake news 2024

2025-01-12T12:31:00.003+02:00

Dezinformări monstruoase! Ar fi de râs, dacă nu ne-ar podidi plânsul, la gândul că mii de minicreiere au rezonat cu ele. Veți vedea și pe video de la TVR:

sursa foto: amazon.com

1. Scandările suporterilor români despre ,,Putin" la meciul naționalei cu Ucraina. Nu neg că sunt români anti război și anti Ucraina, dar ce au făcut rușii este un fake mizerabil;

2. Intoxicarea cu ciocolata Ritter făcută din făină de greieri, cu gust crocant(sic!?), culmea, făcută la mișto de cei de la Ritter, dar preluată și rostogolită ca o impunere de la UE:

3. Fak-ul ordinar cu traficul de organe masculine din Rep. Centrafricană, făcut de serviciile secrete franțuzești pentru transplanturi, menite să refacă deficitul demografic din Franța. Cum naiba! Tai un organ ca să îl lipești și să faci apoi copii? Trebuie să fi puțin idiot ca să te convingă așa ceva!

4. Psihoza creată în online despre cazurile de canibalism din Haiti, ilustrată cu două filmulețe fără legătură, din filme horror. Distribuitorii au fost în principal americani de la un site conservator, apropiat de extremiștii MAGA;

5. Și tot în nota canibalismului, marea gogomănie spusă de Trump la dezbaterea cu Kamala, cum că haitienii din Springfield (OH) mănâncă câinii și pisicile americanilor! De necomentat dar și de cutremurat la gândul că hominidul ăsta galben va fi cel în gura căruia va sta o lume întreagă 4 ani;

6. Tot despre președinții americani sunt fake-urile cum că poartă pamperși ( în cazul lui Biden) sau așezarea lui Trump pe o pernă pentru incontinență la o emisiune;

7. Presupusele orientări hom5***e ale lui Macron, ilustrate cu două filmulețe, unul dintr-o croazieră, altul din discotecile anului 1987, cu el îmbrăcat ca o femeie, deși pe atunci era un copil...

8. E. Musk, despre a cărui judecată politică și socială nu comentez, are și el parte de un fake de doi lei, legat de o presupusă cină cu prietena sa robot! O nerozie fără margini!

Nu vă gândiți că nu au mii și zeci de mii de vizualizări, pentru că se pare că, cu cât manipulările și fake-urile sunt mai grosolane, cu atât mai bine prind la marea prostime globală. Și nu vreau să mă gândesc la țara mea și la psihopupu CG.

Filmul de pe TVR, min. 1-12-

http://tvr1.tvr.ro/emisiuni/breaking-fake-news_28102.html...