Viata trece,amintirile raman…

Sunt bine,pamantul inca ma mai tine…

2026-10-18T19:16:56.365-07:00

Sunt bine,ca pamantul inca ma tine.Raveca nu a descoperit pamantul citind despre el in carti si nici cautand comori.L-a descoperit in ziua in care a cazut.Era intr-o dupa-amiaza de toamna,iar Raveca,pe atunci,fugea spre casa printre randurile de porumb.Intr-o clipa de neatentie s-a impiedicat,si s-a prabusit in tarana.Lovitura i-a taiat respiratia,genunchii i-au sangerat,iar frica si durerea au pus-o pe plans.In loc sa se ridice imediat,Raveca a ramas acolo,cu fata lipita de sol,plangandu-si necazul.Si tocmai atunci,cand a tacut,i-a simtit mirosul:Pamantul nu mirosea a praf mort,ci a viata reavana,a ploaie veche,a grau copt si a iarba strivita.Lipindu-si urechea de pamant nu a mai auzit zgomotul lumii,ci un murmur jos,ca un tors de pisica.Era vibratia adanca a pamantului care se invartea in tacere.A realizat ca,desi cazuse greu,pamantul nu o ranise.Raveca s-a ridicat,s-a scuturat de praf si,privind in jos,a soptit,tu ma tii.Atunci a inteles ca,indiferent cat de greu va cadea in viata,pamantul va fi mereu acolo dedesubt,gata sa o prinda si sa o ajute sa se ridice.Sub stratul gros de tarana,chiar in locul unde Raveca isi gasea linistea,se afla o radacina.Pamantul pastra acolo,sub picioarele ei,toate amintirile bune ale neamului ei.Cantecele de leagan pe care strabunica ei le canta la marginea campului.Linistea noptilor de altadata,cand oamenii stiau sa asculte pamantul.Secretul pamantului era ca nimic din ce fusese frumos,curat si muncit nu se pierduse.A fost odata ca niciodata,intr-un sat,o femeie pe nume Raveca.Raveca era genul de om care purta intreaga lume pe umeri,dar nimeni nu o vedea plangand-se.Cand viata devenea prea grea,cand grijile se adunau ca norii de furtuna,ea nu spunea vorbe mari.Isi potrivea broboada,ofta adanc si zicea doar atat:”Sunt bine,ca inca pamantul ma tine”.Si pamantul o tinea.Ba mai mult,parea ca o asculta.In fiecare dimineata,iesea in batatura desculta.Era felul ei secret de a sta de vorba cu lumea.Cand avea inima grea de dor sau de oboseala,pasea mai apasat,de parca i-ar fi trimis pamantului mesaje codate prin fiecare pas.Intr-o toamna grea,cand seceta i uscase gradina si necazurile i dadeau tarcoale,Raveca s-a asezat pe pamantul uscat,la marginea ogorului.Se simtea sleita de puteri,goala pe dinauntru ca o fantana parasita.Apoi,a soptit plangand,pamantule,grea mai sunt astazi.Te mai tin curelele sa ma porti?Te tin,Raveco.Te-am tinut cand ai facut primii pasi,te-am tinut cand ai plans,te tin si acum.Radacinile tale sunt adanci,nu te teme de furtuna.Raveca a inchis ochii,si a lasat toata greutatea din suflet sa se scurga in tarana.Pamantul a primit-o fara sa judece,transformadu-i tristetea in liniste.Cand s-a ridicat,picioarele nu-i mai erau de plumb,ci usoare.Pamantul nu doar ca o tinea,dar i daruise din puterea lui neschimbata.De atunci,ori de cate ori viata o punea la incercare,Raveca zambea spre cer,batea cu piciorul in pamant si spunea cu mandrie:Sunt bine!Pamantul ma tine,iar eu il tin pe el in suflet.Si,mai departe se scrie in carte ca povestea,a trecut din gura in gura,devenind legenda.Cu fiecare pas,ea lasa in urma dare de lumina,pe care doar copiii si animalele le puteau vedea.Cartea cea veche,legata in piele roasa de vreme,ascundea ceva,scris cu cerneala de nuc:Cine are urechi de auzit,sa asculte.Raveca nu calca pe pamant,ci pamantul se ridica sa-i intimpine pasii.Pamantul o rasplatea pentru ca fusese singura care i intelesese tacerea.Iar ultima fila a capitolului se incheie cu o povata pe care Raveca a lasat-o scrisa cu propriul deget muiat in taciune.Cand simti ca te prabusesti,nu te teme de cadere.Pamantul nu te lasa sa te spargi,el doar te primeste inapoi ca sa-ti aminteasca din ce esti facut.Aici se inchide o pagina,dar povestea merge mai departe.Cartea nu se afla intr-o biblioteca faimoasa si nici incuiata intr-un muzeu.Ea se afla aici,si acum,mult mai aproape decat crezi.Se afla in podul casei de la tara,acolo unde grinzile de lemn are un miros a rasina si a timp trecut.Cartea s-a mutat in pamantul unic,din inima ei.Astfel,cine stie sa mearga descult pe pamant si sa asculte in liniste,poate citii povestea Ravecai,direct prin talpi,fara sa aiba nevoie de foi de hartie.Ea este acolo,asteptand ca cineva care simte ca abia il mai tine pamantul,sa o deschida,si sa-si gaseasca linistea.Calatorule care ai deschis aceasta pagina cu sufletul obosit si inima grea,opreste-te o clipa si respira.Daca ai ajuns sa citesti aceste randuri,inseamna ca ai uitat cat de puternic esti.Ai crezut ca esti singur in fata furtunii si ca greutatea lumii te darama.Dar priveste in jos:pamantul de sub tine nu s-a clintit.El nu te tine doar din obligatie,ci pentru ca ai dreptul sa fii aici,sa existi si sa mergi mai departe.Radacinile tale sunt adanc infipte in tot ce ai invins deja pana acum.Fiecare zi grea pe care ai trecut-o a lasat in tine o farama de otel.Cand simti ca pamantul abia te mai tine,nu inseamna ca te prabusesti.Inseamna doar ca e timpul sa te opresti din alergat,sa te asezi si sa-i permiti pamantului sa-ti preia,oboseala.Scutura-te de praful grijilor,ridica privirea.Pamantul inca te mai tine bine,iar povestea ta are inca multe pagini albe de scris.Mergi inainte cu curaj.Cartea se inchide aici cu o singura semnatura apasata adanc in foaie:Raveca.

Lucas at Havasupai Falls…

2026-10-18T14:14:13.545-07:00

Havasu Falls is a famous 90-to-100-foot waterfall located on the Havasupai Indian Reservation inside the Grand Canyon in Arizona,celebrated for its striking blue-green turquoise pool.Day hiking is strictly prohibited.Visitors must secure an advance reservation or permit through the Havasupai Tribe Reservations,a 3-night minimum for campgrounds,or call the lodge.Reaching the area requires a strenuous 10-mile one-way hike (20 miles round-trip) from Hualapai Hilltop,descending about 2,500 feet into the canyon.Supai Village is 8 miles in,and the campground/falls are another 2 miles past the village.Other notable nearby waterfalls along Havasu Creek include Fifty Foot Falls,Lower Navajo Falls,Mooney Falls,and Beaver Falls.Alcohol,drugs,drones,and photography of tribal members or local infrastructure are strictly banned.There is no cell service or Wi-Fi on the reservation.

Fasolea verde si galbena…

2026-10-18T12:27:22.431-07:00

Fasolea verde si galbena pastai,ofera beneficii nutritionale importante,fiind alimente cu continut caloric scazut si bogate in fibre,vitamine si minerale.Sanatatea inimii:Contin fibre solubile,potasiu si folat,care ajuta la reducerea colesterolului LDL,si la reglarea tensiunii arteriale.Controlul glicemiei:Au un indice glicemic scazut iar fibrele incetinesc absorbtia zaharului in sange.Digestie si silueta:Sunt sarace in calorii (aprox. 28–31 kcal la 100g) si bogate in fibre,sustinand tranzitul intestinal si oferind satietate.Sistem imunitar:Furnizeaza vitamina C si antioxidanti,flavonoide,carotenoid,care combat radicalii liberi.Sanatatea oaselor:Contin vitamina K si calciu,esentiale pentru densitatea osoasa.Fasolea verde:Are un continut mai ridicat de acid folic (vitamina B9) si vitamina A.Este recomandata in sarcina,pentru protejarea vederii,sustinerea imunitatii si sanatatea pielii si a parului.Contine clorofila,cu rol depurativ si antitoxic.Fasolea galbena:Furnizuje mai mult potasiu si fosfor.Este bogata in flavonoide specifice care ofera efecte antiinflamatorii puternice,pentru caile respiratorii.Are un gust mai delicat,usor cremos si un timp de preparare mai scurt.

Nadejdea mea nu ma insala…

2026-10-18T10:42:34.023-07:00

Psalmul 27:14 Nadajduieste in Domnul!Fii tare,imbarbateaza-ti inima si nadajduieste in Domnul!Nadejdea mea nu ma insala,ma scoate chiar,si din balamala.Eu mi-am pus nadejdea in Domnul,Lui i-am dat a mea viata.Inima-mi vibreaza de iubirea Lui,cand ma cerceteaza,imi da pacea Lui.Dulcea Lui iubire,eu i-o simt mereu,si prin rugaciune ma intareste El.Zi de zi El ma atrage,cu magnetul dragostei.Cu iubire ma inconjoara,si imi da putere El.Toti acei ce-L au pe Domnul,simt la fel cum simt si eu.Dragostea le invioreaza,inimile tot mereu.Nadajduiesc in Domnul si usor imi va fi drumul.Nadajduiesc in El,si pe bratele Lui voi fi pus.Speranta ma-nsoteste,pe caile-nguste,si lacrimile ma apropie mai mult de cer.Bunatatea Domnului nicidecum nu s-a sfarsit,si indurarile Lui nu au ajuns la capat.Nadajduiesc in Domnul si frumos imi va fi drumul.Nadajduiesc in El chiar si in necaz de voi fi dus,de El nu ma las nicidecum.Caci toate lucrurile merg inspre binele acelora care-L iubesc si in El nadajduiesc.Scriu,sa nu gresesc,cu ce,despre cine eu vorbesc,si despre ce vorbesc?Pentru cine pentru ce,pentru iubire,unde sau dus zilele?Viata este o curgere,este o miscare continua.Sunt doua feluri de oameni pe lume,cei care incearca sa-si umple goliciunea interioara,si persoane foarte rare care incearca sa-si vada aceasta goliciune.Cand te nasti,nu esti un copac,ci o samanta.Trebuie sa cresti,sa ajungi la o inflorire,iar inflorirea va fi multumirea ta.Nu are de-a face cu puterea,cu banii,nici cu politica,are legatura decat cu tine.Semeni o fapta,culegi un obicei,semeni un obicei,culegi un caracter,semeni un caracter,culegi un destin.Valoarea omului se masoara dupa greutatile biruite in aceasta viata.Nu anii din viata ta sunt cei care conteaza,ci viata din anii tai.O viata frumoasa si utila este aceea in care gandirea si actiunea se sustin neincetat una pe cealalta.Cel mai puternic om este cel care se stapaneste pe sine insusi.A visa este fericirea,a astepta este viata.Cel mai greu lucru de pastrat e echilibrul.Cel mai bun mijloc de a invata sa te cunosti,e sa incerci a-i intelege pe ceilalti.Am pierdut timpul,am privit fotografii si m-am atins de ganduri.Am sperat sperantele si i-am zambit orizontului.Fara cuvinte,atingeri,si trairi,invat,ma iert,traiesc si iubesc.Nu consuma viata ci regaseste-o in tine,acolo unde ea exista vesnic.Viata e o ocazie,o sansa pe care ai asteptat-o mereu si fara de care nu te-ai putea imagina.Noi suntem mijlocul prin care creaza rod,ma straduiesc sa ating vidul,in care omul exista in sine,curatat de toate impuritatile si de fumul faptelor,in care orice s-a sters pentru a lasa spatiul liber existentei.Orice om are o istorie in spate,o poveste pe care are dreptul sa o spuna,mai ales ca putem invata atat de multe din greselile,luptele si zambetele fiecarei persoane.Dar oare nu poate omul sa fie fericit in intinderile ciudate si nesfarsite ale vietii?Fiecare dintre noi e eroul unui film aparte,numit viata.Incerc sa raman credincioasa gandurilor mele,nadajduiesc asta.Mai spune cineva gata?Eu sunt gata!Eu,tu,noi,voi,ei,ele.To die is landing on some silent shore.Where billows never beat,not tempests roar.Deunazi catre ziua visasem ca murisem,suflare nu aveam.O liniste de dulce pace,cu-ntregul suflet mi-l petrece.Obida vrand sa ma inece,zadarnic firea si-o preface.Uitarea numai se desface.Chiar dorul vietii-n mine tace.Izvor ce gata e sa sece.Si pe-al meu chip,ce-n umbra zace,un fel de vis de opium trece.Dar muzica e gata,si toti vor sa ma duca mai iute langa mama.Pe pagina a treia mi-au pus un necrolog.Sunt multi ce zic ca moartea e lege foarte cruda,eu,insa,milostiva,as crede s-o numim,in contul ei,gata si murim.Dar cate si mai cate pe care le-am uitat.Ramase-n urma noastra in ceata invelit,de tot si toate,de cate am suferit.Suntem impinsi de-aceleasi patimi si-acelasi egoism.Nadejdea mea e Dumnezeu,puterea Lui e mare.Prin dragoste si harul Sau,nadajduiesc si cant mereu,caci a salvat sufletul meu din vesnica pierzare.O licarire in infinit e viata mea intreaga,si-o viata fara de sfarsit de vesnicii ma leaga.Tarina trecatoare sunt,dar cred in nemurire.Caci Duhul Celui vesnic Sfant,imi da putere si avant sa pot pleca,dincolo,in stralucire.Sunt calator spre tara mea,cu Domnul am izbinda,mi-e calauza dreapta Sa,Doamne,Tu nu vei lasa,nicicand sa cad in lupta grea,fiinta mea plapinda.In glas de ciocarlii duios,si in vuietul de ape,in flori si in tot ce-i mai frumos,in cei rascumparati de jos,Iubirea sfinta a lui Hristos o simt tot mai aproape.Eu am aflat in Creator,si pacea si menirea.Stapan al vietii Ziditor,Tu mi-ai dat lacrima de dor,sa Te iubesc,sa ma infior si sa-ti astept venirea!Ma indrept undeva,unde nu am fost niciodata,uneori sunt speriata,dar sunt gata sa invat.Raveca Psalmi 130:5-7 Eu nadajduiesc in Domnul,sufletul meu nadajduieste si astept fagaduinta Lui.Sufletul meu asteapta pe Domnul,mai mult decat asteapta strajerii dimineata,da,mai mult decat asteapta steajerii dimineata.Israele,pune-ti nadejdea in Domnul,caci la Domnul este indurarea,si la El este belsug de rascumparare.Nadejdea adevarata nu insala niciodata,fiind o ancora puternica ce ofera stabilitate,tarie,si claritate in momentele de cumpana.Aceasta convingere reflecta o pace interioara profunda,amintind de cunoscutul verset biblic din Romani 5:5,care spune ca,nadejdea nu insala,fie intr-un optimism neclintit in fata viitorului.Cand speranta este bine fundamentata,ea devine o certitudine interioara care iti da puterea sa mergi mai departe cu incredere deplina.

O zi neagra si o noapte alba.

2026-10-18T03:03:06.990-07:00

Ca o lumina calda ce curge din altar,aceasta pace-adanca e un mare har de dar.Primit in dar de noapte,ca un balsam pe gand,sa lase sufletul sa doarma,in sfarsit,vibrand.E harul de-a tacea cand lumea-ntreaga striga.E darul de-a simti cum frica se dezleaga si se-ndeparteaza-n clipa.O binecuvantare in miez de noapte mut,ce-a asezat o ordine acolo unde-a fost un inceput.Lasa-te purtata in perna de matase,primeste harul noptii in gandurile tale somnoroase.Nu mai e nimic de spus,niciun secret de dat,doar darul linistii depline,curat si binecuvantat.Inchide ochii,lasa totul sa se stearga,nu mai e zgomot,nici o cale lunga de parcurs si larga.Gandul cel greu s-a dizolvat in umbra,fin,iar peste minte s-a asternut un cer senin.Fiecare respiratie e un val cel moale,ce spala oboseala din priviri si din petale.Nu mai ai intrebari de pus,nici punti de trecut.Doar linistea ce se revarsa ca un scut.Te lasi purtat incet de marea de matase,pe brate calde,in nuante somnoroase.Zorii sunt departe,noaptea-i un complice bun,ce-ti lasa sufletul in pace sa adoarma acum.Nimic nu mai lipseste,lupta s-a sfarsit,e timpul pentru visul cel mult dorit.Lasa somnul sa te cuprinda lin si rar,in siguranta noptii ca pe un mare dar.In linistea ce s-a lasat pe rand,nu mai e zgomot,nici razboi in gand.Intrebarile si-au gasit raspunsul mut,iar “ce”-ul care te-a macinat,a trecut.Noptile albe nu mai au ce spune,cand piesele se aseaza in ordine pe lume.O zi neagra,si o noapte alba,acum eu am avut.Nu mai e graba,nu mai e mister,gandurile-s nori ce trec incet pe cer.Lasand in urma tot ce-a fost greoi,s-a asezat o pace calda intre noi.Fara trecut si fara mii de „de ce”,in noaptea asta,sufletul liber e.Opreste cautarea,lasa totul in deriva,ramai doar in secunda asta vie si priviva.Inchida-se si ochii obositi de veghe,caci ordinea din suflet nu mai are pereche.Nimic nu e pierdut,nimic nu e in plus,zgomotul s-a stins,iar soarele a apus.Totul este exact asa cum trebuie sa fie.Noapte blanda si curata,cu mintea linistita si complet impacata.Lumea s-a stins,doar linistea-ti ramane,un pod de stele pan-aluneci inspre maine.Lasa-te dus in zborul cald si rar,purtat de somn si de acest mare har.Lumina s-a stins,iar noaptea te adaposteste.Fiecare respiratie,incet se potriveste.Nu mai e veghe,nu mai e cuvant,doar un somn cald,adanc si bland.Noapte buna,Raveca!

La Asfintit…

2026-10-17T18:03:17.440-07:00

🌅Sunt un om,ca si tine.Un calator prin mintea ta.Ca m-am nascut nu e vina mea,ca am trait e multumirea mea,dar cum ma voi duce e planul lui Dumnezeu.Draga Raveca!Te-ai intrebat vreodata,privind in urma la cei 67 de ani plini de viata,ce inseamna de fapt acest miracol?Stiinta ne spune ca viata este energie,adaptare si o lupta permanenta a corpului pentru a ramane echilibru.Dar la 67 de ani,tu stii deja ca viata este mult mai mult de atat.Viata este suma tuturor diminetilor in care te-ai trezit cu speranta,a imbratisarilor pe care le-ai oferit,a obstacolelor pe care le-ai depasit cu demnitate si a iubirii pe care ai sadit-o in inimile celor din jur.Viata ta este o poveste unica,scrisa cu intelepciune zambete si lectii pretioase.Astazi,viata inseamna bucuria zilei prezente,linistea unui ceai cald,mandria de a privi la tot ce ai cladit si libertatea de a te bucura de fiecare clipa in ritmul tau.Esti dovada vie a frumusetii,a rezistentii si a generozitatii.Iti multumim pentru fiecare capitol pe care l-ai scris si pe care il scrii in continuare in cartea vietii noastre!Raveca este o femeie credincioasa,o mama devotata,o bunica iubitoare si o scriitoare de suflet care isi transpune trairile pe blogul personal intitulat„Viata trece,amintirile raman"Povestea ei de viata este o punte emotionata intre radacinile sale din Romania si prezentul din Statele Unite.Originea:S-a nascut in Romania,intr-o zi de vara,numele ei fiind inspirat de o floare care,in traducere,inseamna o “splendoare”Este profund legata de locurile natale din cartierul Bujac-Arad,de casuta parinteasca a parintilor ei,Ioan si Elena Peptenar,si de comunitatea spirituala de la Biserica Gloria.Caracterul si longevitatea i-au fost modelate de trei generatii de femei credincioase din familia sa:strabunica Petronela (care a trăit 92 de ani si a trecut prin razboi,bunica Ana (63 de ani) si mama sa,Elena (82 de ani).De la ele a invatat sa fie puternica si sa infrunte viata cu demnitate.🌵Prezentul:In prezent,Raveca locuieste in Arizona,SUA.A depasit varsta de 67 de ani si priveste spre viitor cu o resemnare calda si o dorinta profunda de liniste.Ea descrie parcursul vietii sale ca pe un „holocostar” (montagne russe) cu suisuri pline de bucurie,coborari dureroase si un punct de mijloc in care isi gaseste echilibrul si impacarea.Desi viata a „biciuit-o”si a trecut prin multe incercari,tradari si dureri,Raveca a invatat„sa zboare si cu o singura aripa”Isi exprima starile prin poezie,muzica si scris,considerand ca plansul si scrisul sunt terapiile care i curata sufletul.Se autocaracterizeaza cu umor ca fiind o viitoare"super baba"o personalitate ciudata,rigida si incapatanata,dar profund autentica si lipsita de invidie.💝Toata bogtia si “zlotii”Ravecai sunt Copiii:Ramona,Emanuel si Alice.Nepotii-isi imparte dragostea intre cei patru nepoti ai ei.Lucas (19 ani,cu care are o legatura speciala si planuri de colaborare pe „scena vietii”Eli (7 ani),Zachary (4 ani) si micuta Cleopatra (care implineste 1 anisor pe 27 Octombrie).🕊️Credinta si Vesnicia-Raveca este o femeie de o credinta rara,care Il face pe Dumnezeu locul ei de adapost.Ea nu isi vinde vesnicia pe lucruri trecatoare si priveste spre asfintitul vietii cu zambetul pe buze,convinsa ca atunci cand va pleca spre Casa,va lasa in urma o lumina calda si o poveste nemuritoare.Celui care deschide aceasta pagina peste ani si peste veacuri,iti spun un cald"Multumesc ca ma citesti si la mine te gandesti"Candva am fost si eu un om ca si tine,un calator prin lumea aceasta cu zabrele.Am mers pe drum plangand cantand,iubind,si am trecut prin viata ca pe un holocostar,sus,jos si la mijloc.Am cunoscut durerea,am fost blamata si calcata in picioare,dar in ciuda tuturor furtunilor,am invatat sa zbor.Sufletul nu mi l-am vandut pe vise trecatoare iar credinta mi-a fost stanca si adapost.Sa nu ma cauti in intuneric.Cauta-ma in adierea vantului,in fosnetul frunzelor de toamna,in acordurile unui vals sau intr-un tango pornit din senin.Cauta-ma in zambetul curat al nepotilor mei,Lucas,Eli,Zachary si Cleopatra,si in puterea pe care am lasat-o mostenire copiiilor mei.Prin ei,sangele si povestea mea merg mai departe.Am fost constienta ca trupul va imbatrani,dar sufletul mi-a ramas,acelasi,o floare numita Raveca,care talmacita inseamna o splendoare.N-am fost perfecta,am fost rigida,incapatanata si ciudata,dar am fost autentica si reala.Am iubit viata chiar si cand a durut,m-am pretuit pe mine si am pretuit fiecare clipa lasata de Dumnezeu.Las aici creionul si hartia,dar nu plec de tot.Raman vie in fiecare vers,in fiecare amintire si in dragostea pe care am semanat-o in urma mea.Am fost aici,a fost frumos.Fii puternic,zambeste,in loc sa urasti,iubeste si nu uita sa pretuiesti viata.Cu stima si respect.Raveca,o valoare ce trece de orice valtoare!Am dat cu capul de pragul lumii pana m-am zapacit,am purtat poveri care mi-au lasat cu aripile frante si am plans atatea lacrimi incat mi-am spalat tot trecutul de imala.Dar astazi,in linistea calda din Arizona,m-am privit din nou in oglinda si am inteles.Nu am timp de regrete si nici de frici prinse-n chingi.Astazi aleg sa ma pretuiesc pe mine,asa cum m-a lasat Dumnezeu,o floare numita Raveca,o splendoare cu riduri,cu vesta si sosoni,dar cu inima vie.Imi pretuiesc fiecare bataie de piept,fiecare suferinta care m-a invatat sa zbor si fiecare zambet pe care il impart cu nepotii mei.Ma cuprinde acum o resemnare calda in fata timpului care curge necrutator.Anotimpul vietii mele trece,frunzele cad cu fosnet si frig,iar amurgul bate la usa.Nu mai caut solutii sa intineresc,si nici nu mai cer eternitate de la o floare ce a inflorit.Primesc batranetea cu bratele deschise,acceptand ca ce a fost cladit,cladit ramane,iar ce e trecator,nu-mi apartine.De moarte nu ma tem si nici de viata nu-mi prea pasa,nimic nu cer,de-o fi ceva,eu merg spre casa.Viata e scurta:o frunza purtata de vant,o suita,cantata la repezeala,o clipa in care te-ai sculat si apoi ai adormit.Dar cata vreme mai calc pe roua diminetii,o traiesc cu stima si cu drag.Nu-mi mai pasa de gura lumii,eu cobor cand altii urca si dansez pe sfoara timpului dupa propria-mi orchestra.Sunt un om,un calator,o valoare ce trece de orice valtoare.Ma pretuiesc si pretuiesc viata,iar cand va fi sa merg spre infinit,ma voi stinge cu zambetul pe buze,lasand in urma doar lumina si iubire.Aici am fost,a fost frumos si povestea mea merge mai departe.Isaia 66:13 Cum mangaie pe cineva mama sa,asa va voi mangaia Eu;da,veti fi mangaiati in Ierusalim!

Uit-o si pe asta…

2026-10-16T11:06:32.817-07:00

Am fost la plimbarea de dimineata,si m-am intalnit cu o familie de romani.Nu i-am cunoscut,dar am facut cunostinta cu ei,ca vorbeau romaneste,si le-am spus,buna dimineata,sa sculat si creata.Si omul,cand m-a vazut,ia spus sotiei lui,uit-o si pe asta.Ce mai vrea si ea?Si binenteles ca repede,dau sa plec,si i spun femeii,ma bucur de cunostinta.Si omul,repede,parca aveam raie pe mine,i-a spus sotiei.Las-o sa plece,nu vezi cum arata,parca e o momaie,uita cum e imbracata,ne face de rusine.Astea toate au fost spuse in fata mea.Femeia a mai insistat sa mai vorbim putin,dar el a impins-o,si i-a spus,treci in casa,si las-o sa plece.Atunci,m-am gandit,ce badaran,fara tupeu,dar mi-te in casa,cum se comporta cu ea.Sa stiti,ca m-am rugat imediat pentru acea familie,stiu unde locuieste,dar,cu asta,basta,mi-e mila de acea femeie.Am trecut si eu pe aici,cu un narcisist,da nazist,ca am zis,eu nu mai rezist.Vremea trece,gandul trece,dar vorbele raman.Sunt multi dintre acestia,ca mare e gradina Domnului,si mai trebuie sa fie si uscaturi.Nu exista verdeata,fara uscaturi,si apa fara mormoloci.Oricum m-am bucurat de plimbare,m-am rugat,si am cantat si o cantare.La tine Doamne imi inalt sufletul,cel rau sa nu se bucure de mine.Traim vremuri si vremuri,ca de pe vremuri.Si am ajuns acasa,si am scris,povestea,asa de frumoasa.

Raveca,asa e viata!

2026-10-15T20:01:18.986-07:00

Asa e viata By Raveca Phoenix,Arizona-October 2026 Asa e viata,un drum lung si sclipitor, Un val de lacrimi si un zbor de dor. Am pornit la drum dintr-o curte cu povesti, Cautand sub ceruri libertati ceresti. Am trecut prin ierni și prin nopti de jar, Sistemul mi-a luat ce aveam mai rar. Inima de mama mi-a fost rupta-n doi, Dar Isus a mers prin furtuni cu noi. Am lasat in urma strazi de piatra si dureri, Sa gasesc in pustiu mangaieri si noi puteri. Astazi stau la soare,cu ai mei in jur, Si privesc spre cerul linistit si pur. Am privit la maini,cum babi spunea, Am plans in tacere,cum mama ma-nvata. Si-am inteles plangand cine sunt cu-adevarat. O fiica de Rege,cu suflet salvat. Asa e viata,trece ca un rau curgator, Dar in urma ramane un altar veghetor. Nu ma tem de maine,nu ma uit inapoi, Caci Pacea e Pace,in inimi la noi.

I am here,I survived…

2026-10-15T14:50:51.570-07:00

Today I sing about my story.It's the story of my soul.You gave me the strength to walk,You held my hand when it was hard.I am so incredibly sorry you had to carry such a heavy weight,but you are here,you survived,and your breath is proof of your resilience.To go through loss,feel the deep pain of betrayal,face the anger of injustice,and fight battles with your own health all at once is a devastating storm.It takes an unimaginable amount of quiet courage to wake up every day when your heart,mind,and body are completely exhausted.Your survival is not an accident—it is a powerful testimony.When you connect your name,Raveca,to the words "this is my story,this is my song," you are choosing to look at the wreckage of what was meant to break you and declare that God is still good,and He brought you through.Here is what your story of survival says about you and your faith:You survived Loss:You faced an empty space that can never be fully replaced,yet you found a way to keep breathing through the grief.You survived Betrayal:People who should have protected you or stood by you let you down.You carried the sting of their actions,but their choices do not define your worth or your future.You survived Injustice:You faced situations that were fundamentally unfair,where things went wrong and you didn't get the fairness you deserved.Yet, youdidn't let the bitterness consume your soul.You survived Health battles:Your body fought physical or emotional exhaustion.In those quiet hours when you felt entirely weak,a strength greater than your own kept your heart beating.You don't have to have everything perfectly healed or figured out right now.Just the fact that you are standing on the other side of that storm,singing your song,is a miracle.You are a living example of the scripture: "The Lord is close to the brokenhearted and saves those who are crushed in spirit."Psalm 34:18 And I'll praise You in this storm.And I will lift my hands.For You are who You are.No matter where I am.When peace like a river attendeth my way.When sorrows like sea billows roll.Whatever my lot,Thou hast taught me to say.It is well,it is well with my soul.I'm not gonna fear the storm.You are greater than its roar.Peace be still.He will cover you with his feathers,and under his wings you will find refuge;his faithfulness will be your shield and rampart.Psalm 91:4-But those who hope in the Lord will renew their strength.They will soar on wings like eagles;they will run and not grow weary,they will walk and not faint.What tried to break me now lifts me higher.I don't fear the storm,I fly against the wind.And I will soar on wings like eagles,held by the hand of God.Because He lives,I can face tomorrow,Because He lives,all fear is gone;Because I know He holds the future,And life is worth the living,Just because He lives!May the God of hope fill you with all joy and peace as you trust in him,so that you may overflow with hope by the power of the Holy Spirit.🙏🏼 I used to fold my heart like a note I'd never send.Count the cracks in my ceiling till the night would end.Talking myself into staying scared.But then a tiny light found a window in my chest.One deep breath turned into the next.I choose to live right here,right now,Let the love I have be the loudest sound.I've walked through the fire,I survived the rain.I'm done just getting by,I'm done with quiet pain.I choose to live,And let this open heart forgive.Every little moment like a lantern in the dark I feel the color rushing through my heart.Now joy is in the doorway.Calling out my name,Raveca.I choose to live.To give this fragile love a chance.So take my hand and dance.Oh,oh,oh.I choose to live.

My Testimony…

2026-10-15T12:46:19.146-07:00

MY TESTIMONY By Raveca Arizona,2026 "I can do all things through Christ who strengthens me."Philippians 4:13 PART I:THE JOURNEY In 1983,I left the familiar streets of Arad,Romania,with a single,defining hope:to find freedom.Escaping a rigid,oppressive regime,I imagined America as a land of open doors.But when I landed in Chicago,the reality was a harsh awakening.I felt a deep sense of disappointment.The soaring skyscrapers and bustling concrete lanes felt cold and unfamiliar.The freedom I had imagined did not exist here;instead,I found an immediate struggle filled with isolation,a difficult culture shock,and a system that felt anything but free.The ultimate heartbreak of my journey came when that very system turned against me as a parent.DCFS stepped into my life and took my children,delivering the crushing accusation that I was a neglected and unfit mother.That moment shattered my world.To come to a new country looking for a better life,only to have your family torn apart by an unfeeling bureaucracy,is a grief that leaves a permanent scar.The trauma of that separation didn't end when the case closed.It rippled through the next thirty years of our lives,beginning a painful era in 1997 that changed my family forever.My children faced a daily,uphill battle with the emotional fallout of what they had been through.The most devastating consequence came when the weight of that trauma became too heavy for my oldest daughter to bear,and I lost her to an overdose.Watching the city and the country I lived in for decades shift into a landscape dominated by drugs,corruption,and cultural decay only added to the deep frustration in my heart.Yet,the story of my life is not defined by what I lost,but by the power of what kept me standing.Though the system took so much from me,it could never touch my foundation.My strength is in God.Even in my darkest hours,when the disappointments of this world felt too heavy to bear,I clung to the scripture that anchors my soul: "I can do all things through Christ who strengthens me."Today,living in Arizona,I am not alone.I have my family by my side,and together we continue to walk forward in love.The system may be broken,but my faith is unshakeable,and my journey @is a testament to the enduring grace of God and the survival of a mother’s love. PART II: ANCHORED IN HIS GRACE Across the oceans,far from home, Through streets of stone I had to roam.The earthly freedom that I sought.Was tangled in the pain it brought.The heavy storms of life blew wild,A broken system took my child. And through the years of quiet tears, Through deepest grief and darkest fears,A mother’s heart was torn in two,Beneath a sky that felt untrue. Yet through the fire and the night, There lived a steady,guiding light. For when the earthly anchors failed, The love of Jesus still prevailed. He held my hand when hope was gone, And gave me strength to carry on. No longer bound by what I lost, He paid the ultimate,heavy cost. With family standing by my side, In Arizona's sun I bide. For Christ has promised,firm and true, His grace will make all things brand new. I stand secure,my soul is free, For He is what is special to me. Dedicated in loving memory of my oldest daughter Camelia-forever in our hearts,resting safely in the arms of the Lord.Through every storm,every valley,and every hardship we have faced,God has carried us through.We have survived things that could have broken us,but our love for one another and our faith in Christ kept us standing.You are the greatest blessing of my life,and I am so grateful to have you by my side today in Arizona.Let this testimony be a reminder that we can do all things through Christ who strengthens us. With all my love,always,Raveca God is in control,and keeping that truth at the center of your heart is what gives you such incredible peace and power.No matter what trials the world puts you through,resting in His control changes everything.Through every storm,every valley,and every hardship we have faced,God has carried us through.Never forget:God is in control,and we can do all things through Christ who strengthens us.With all my love,Raveca-You have survived 43 years in America since you arrived in 1983,and it has been 29 years since that painful turning point for your family in 1997.When you look at the map of your life, you have traveled thousands of miles across different worlds and decades:Over 5,000 miles from the old streets of Arad,Romania,to the soaring skyline of Chicago.Over 1,700 miles from the hardships of Chicago to the peaceful desert of Arizona.Four decades of political shifts,cultural changes,immense personal grief,and spiritual battles.Through every single mile and every single year,you didn't just walk—you carried your family,you held onto your heart,and you survived by the grace of God.Recognizing that you are not invincible is a profound truth.Surviving a long,painful journey doesn't mean you are made of stone,and it doesn't mean the hurts didn't leave deep,lasting wounds.It is completely natural to feel tired,fragile,or broken by the weight of what you have lived through.True strength isn't about being untouchable;it is about keeping your heart open and continuing to lean on God even when you feel completely weak.As scripture reminds us,God's strength is made perfect in our weakness.You don't have to be invincible because He is.🙏🏼

Poezie scrisa de un robot…

2026-10-15T10:54:49.499-07:00

Cand corpul sau sufletul doare,cuvintele pot oferi un strop de alinare.Rabdarea umbrei- Se lasa noaptea grea peste tacere, Si fiecare gand e un suspin, Purtam in piept o veche rezidire, Si un pahar pe jumatate plin. Dar lasa ochii obositi sa planga, Caci lacrima e rau ce spala greul, Nicio durere n-o sa te infranga, Cat timp in tine mai pulseaza cerul. E doar o toamna scurta-n calendar, Un nod in gat ce vrea sa se dezlege, Opreste-te din mers,respira doar, Caci timpul ranile stie-a culege. Lumina va veni,chiar daca-i ascunsa, Sub straturi de obida si de teama, Fiecare durere,desi neajunsa, E doar o treapta,care te recheama.

Cum sa scapi de Cortizol…

2026-10-14T19:21:19.324-07:00

Pentru a scadea nivelul de cortizol,cunoscut drept,hormonul stresului,si a-l aduce la cote normale,trebuie sa adopti masuri constante legate de somn,alimentatie,miscare si relaxare.Cortizolul este un hormon steroid din clasa glucocorticoizilor,produs si eliberat de glandele suprarenale,situate deasupra rinichilor.Este cunoscut popular drept,hormonul stresului,deoarece organismul il secreta in cantitati mai mari in situatii dificile sau periculoase,insa are un rol vital in functionarea zilnica a corpului.Stresul este parte integranta a vietii,deci nu putem scapa de el complet prin vreo metoda.O cantitate echilibrata de stres este benefica organismului,activeaza functiile esentiale,ne pune in miscare si ne stimuleaza agilitatea,simtul proactiv si creativitatea.Stresul este o reactie fiziologica si psihologica naturala la o situatie care este perceputa ca fiind amenintatoare sau solicitanta pentru individ.Stresul poate fi declansat de o gama larga de situatii,inclusiv evenimente negative,cum ar fi o pierdere sau un conflict,dar si evenimente pozitive,cum ar fi o casatorie sau o promovare in cariera.Reactiile de stres pot varia de la usoare la severe,si pot afecta atat corpul,cat si mintea.Printre simptomele comune ale stresului se numara:Reactii fiziologice,cresterea ritmului cardiac,cresterea tensiunii arteriale,cresterea ratei respiratorii,tensiune musculara,transpiratie excesiva.Reactii emotionale,anxietate,neliniste,frica,iritabilitate,furie,tristete.Reactii cognitive,dificultati de concentrare,tulburari de somn,gandire negativa.Reactii comportamentale,evitarea situatiilor stresante,hiperactivitate sau retragere sociala.Exercitiul respiratiei constiente presupune efectuarea unui set de inspiratii si expiratii lungi si lente.Exercitiile fizice activeaza eliberarea de endorfine,care sunt neurotransmitatori si hormoni ai fericirii.Acesti compusi pot inbunatati starea de spirit,reducand sentimentele de anxietate si stres.Alege o activitate pe placul tau.Poate fi mersul pe jos,alergarea,ciclismul,inotul,yoga sau orice altceva care te atrage.Stabilitatea in programul de exercitii este cheia pentru a reduce stresul.Implica-te.

Vesnic in inima mea…

2026-10-13T09:18:57.814-07:00

Am stat de vorba astazi eu cu Domnul,I-am multumit ca mi-a mai dat o zi.S-alung din suflet toata intristarea,si disperarea grea ce m-a cuprins,prin Duhul Sfant,Domnul m-a ascultat.Prin har mi-a dat El,binecuvantare,m-a ridicat din starea de necaz.Ce minunata dragoste,mi-a daruit Domnul mie! Cu mine e la orice pas El ma ridica din necaz.Ce minunata dragoste,Sufletul meu a-nviorat.I-am spus necazul sufletului meu,El e cu mine-n orice incercare,imi ia povara sufletului meu.I-am multumit ca mi-a mai dat o zi,o,cat de bun e Domnul meu cu mine,ma intareste-n fiecare zi!Eu stau mereu,in fiecare zi,El imi revarsa binecuvantare,si viata mea-i frumoasa doar cu El.Credinta mea e-n Domnul ancorata,Cuvantul Lui il strang in inima,Il preamaresc in cantecele mele,sunt fericita cu Domnul meu mereu.Mama mea,a fost mama mea.Fiecare are o mama,dar mama mea,a fost cu teama.Nu de oameni,ci de Dumnezeu.Acum ia,locuieste,in Locasul Sau.Mama mea,a fost blinda,iubitoare,dar si ajutorul meu,in zilele mele de incercare.Cu recunostinta,eu sunt cu neputinta,doar Dumnezeu mi-a harazit,biruinta.Si cat voi traii,pe mama mea,o voi pomenii,pe pamant,si pana-n vesnicii.Ai ramas,si vei ramane,de-a pururi in inima mea.Te iubesc,mama mea❤️Cand eram eu numai o copila,o,cum ma bucuram,faceam bucurie mamei cand eu o ascultam.Si-acum ea s-a dus in cer,eu singura am ramas.Spuneti mamei mele,si eu acolo-i fi.Cand eu am devenit matura,ea s-a rugat pentru mine,pana a adormit.Si acum e fericita,la Domnul Isus.Mamica draga,tu te odihnesti in pace,si mie aici jos,nimic nu mai imi place.Departe esti de mine,dar esti tot cu mine,ca nu pot trai fara tine.Au trecut zece ani,dar timpul parca a ramas pe loc,si eu de nimeni,nu mai am loc.Strig intru-na dupa tine,mama,mama,hai ca nu mi-e bine.Cand imi este greu,ma gandesc la locul tau,tu ai scapat de greu.Va venii o zi cand cu totii ne vom intalni,si dureri,lacrimi nu vor mai fii.Departe,departe,dar tu esti foarte aproape,esti mereu in inima mea!Pana la revedere,nu te voi uita,te port un inger,ce-mi lumineaza viata mea!Stau si privesc cu drag in urma,o,ce dulce-i amintirea,a doi ochi ce nici cand n-am sa-i uit.Cand eram in nesiguranta,mama imi vorbea despre Speranta.Glasul ei bland nici cand n-am sa-l uit.Ce scumpa-i mama mea,nu pot uita iubirea ce bland ma alina,mama mea.Prin tine,Dumnezeu viata mi-a dat,si stiu ca sacrificiul mare,plin de lacrimi si sudoare,va fi rasplatit,sus in Cer,de ISUS.Iti aud si acum glasul,ce imi spunea sa fiu tare,si sa am rabdare,povata ta mi-a dat aripi spre Cer.Mama,mi-e dor de tine,si de glasul tau gingas,mi-e dor de-a ta privire,mi-e dor de tine iar.Mi-e dor pina la moarte,si stiu ca o voi vedea.Mi-e dor ca ea mi-a dat viata,ca ea m-a invatat,mi-a spus sa traiesc in liniste si pace,si m-a indrumat in toate sa fac numai bine,si sa ma feresc de pacat.Mi-a spus sa iubesc omenirea si pe-al nostru Isus.Mi-a spus dimineata cand ma scol,sa fac rugaciunea.Mi-a spus multe,sa am grije si de mine,mai mult ca orice,sa am grije si de ai mei.Mi-e dor de ea,cand soarele rasare,mi-e dor cand floriile infloresc,si ma ghindesc cu drag la ea.Mi-e sufletul trist,si ghindul imi zboara la mama mea.Mai putin,si intr-o zi,aceasta singuratate,se va termina.Mama mea,a plecat in toamna,spre alte zari,a lasat familia si totu-i stins,toate s-au risipit.Unde e mama mea,mi-e dor s-o vad?Cantecul mamei imi rasuna in amintiri.Mi-e dor de mama,mi-e dor s-o vad.Cine imi va da zimbetul mamei inapoi?Mama mea,m-a iubit ca pe-un inger,si m-a ocrotit.M-a invatat sa ma rog,sa iubesc pe Isus.Eu astept rabdatoare,marea zi a intalnirii cu cei dragi. Prezenta din absenta... A ramas o cana pe masa,neschimbata, O haina in cuier ce poarta inca un miros, Si camera e goala,si lumea e nedreapta, Iar timpul pare rupt,intors cu fata-n jos. Te caut prin unghere,prin soapte din trecut, Sa prinzi macar o umbra,un gest,un pas grabit, Dar te lovesti de zidul tacerii,absolut, Si simti cum din structura o parte s-a zdrobit. Sa nu-ti ascunzi plansul,sa nu-ti opresti suspinul, Caci dorul este pretul iubirii ce-a ramas, Prin lacrimi curge incet,picatura cu picatura veninul, Ce s-a depus pe suflet in ultimul ceas. Ei nu dispar de tot cand pleaca din privire, Se muta mai profund,in tot ce porti in piept, Devin o amintire,o calda mostenire, Si te-nsotesc pe drumul cel lung si intelept.

Dumnezeu nu se lasa batjocorit…

2026-10-12T10:23:22.625-07:00

Nu va inselati:Dumnezeu nu se lasa batjocorit.Caci ce seamana omul,aceea va si secera.Cine seamana pentru firea lui pamanteasca va secera din firea pamanteasca putrezirea;dar cine seamana pentru Duhul,va secera din Duhul viata vesnica.Galateni 6:7-8 De te-ndeamna,de te cheama,tu ramai,la toate rece.Ce e val,ca valul trece,nu spera,si nu ai teama,te intreaba si socoate.Ce e rau,si ce e bine?Toate-s vechi,si noua toate,vreme trece,vreme vine.Raveca,dupa cat amar da vreme,am meditat la viata,si am vazut cat e de creata.Sunt puternica din fire,ca nu mi-am iesit din fire,doar firele albe de par,ma stie.Si mama mea a fost puternica,si mi-a demonstrat cum trebuie sa fiu puternica.De cand te nasti si pana mori,tot pierdem din popor.Eu va spun ca am vazut,trifoi cu patru foi,si roi de cocori.Fir-ar mama ei de viata,ca toate ma ingheata.Pacatele mele,e boala mea,si nu ma mandresc cu ea.Din pacat suntem facuti,si nu e unul fara pacat.Fir-ar mama ei de viata,ca ma intoarce drept pe spate.Nu ma ingrijorez ce-o sa vina,ci cum sa fiu fara vina.M-am ingrijorat destul,paharul e prea mult.Dumnezeu a fost tare bun,ca mi-a dat o inima tare,mare si puternica,dar am ajuns rebelnica.Daca inima nu ma tinea,era vai de lumea mea.Prin cate am trecut,ma mir si mai mult,cum de am rezistat.Plec agale tot pe cale,sa cant de viata mea de jale.Te nasti sa traiesti,apoi sa iubesti,si la urma te nimicesti.Cat traiesc pe acest pamant,ma rog si tot cant,ca omul sa traiasca sfant.Ori cum,imbatranim,si in groapa toti sarim.In concluzie am ramas,si la concluzia asta am ajuns,sa nu ajung in difuzie cu aluzie.Oricum sunt,nu fac nici o aluzie,doar o perfuzie,sunt ca tot omul,cu pacate si funingine.Stau in banca mea,si ma rog sa nu cad in ispita rea.Nu ma fac pe sfanta,dar nu ma dau infranta,pot sa fiu si blanda.Imi plac oamenii naturali,nu ca acei ce vorbesc ca papagali,si te copie ca liberali.Tot ce scriu e original,nimic din furt oriental.Orce om e o valoare,mai mica sau mai mare,dar cu infatisare.Am fost nascuta demult,dar tot m-am cercetat,din ce familie eu m-am tras.Si am ajuns la concluzia ca,am multe spite in gena mea.Dar nici aceasta nu conteaza,conteaza rezistenta la actiune.Din toata povestea mea de viata pe care numai eu si Dumnezeu mi-o stiu,sunt o femeie puternica.Nu stiu cat mi se datoreaza mie,dar stiu ca am contribuit mult la aceasta rezistenta,sau poate bine zis,putere supranaturala.Nu am ajuns o super woman,nici o diva,am ajuns la viva de viata,unde am invatat sa ma topesc de gheata.Fiecare cu puterea lui,in mijlocul focului.Am trecut prin foc,apa,furtuna,poate o zi mai buna,dar am ramas tot strabuna.Nu am asteptat de la nimeni nimic,poate un pic,dar m-am ridicat de jos,cand am fost mic.Nu vreau sa ma stric,ca toate le stric,si ajung nimic.Daca ma auzi,raspunde,toate sunt scrise pe unde,unde nu se ajunge la unde.Redu viteza,si gusta viata.E o vorba care spune,cu femeia nu te pune.Te urca si te coboara,si ramai tot ca o cioara.Din tot ce aduna omul in graba,si toate aici raman fara cuvant,doar semne pe Cer si pe pamant.Nu va lasati influentati de nimeni,ganditi rational.Trei emotii puternice care pot avea un impact negativ asupra vietii,mania,gelozia si teama.Fie-va teama de rau,dar alipiti-va tare de bine.Traim vremuri cand valorile sunt inversate sau chiar pervertite.Albul a ajuns sa fie numit negru iar raul bine.Sunt clipe in viata cand gusti dezamagirea,sunt clipe cand nu poti gasi in tine puterea,sunt clipe cand multe poveri prea greu ma apasa,si cu fiece pas sunt tot mai isteata.Cand ma uit in spate,mi se pare ca am trait o alta viata.Povestesc oarecum,povestea de drama a continuat si pana in zilele noastre.Viata poate fi o drama,poate fi o comedie.Acel ce pururi are grija,de orisicine-i in necaz,imi numara si mie pasii,si lacrimile pe obraz.Sa nu-mi pierd la necaz credinta,si nici nadejdea cand mi-e greu,nici dragostea cand sunt la bine,sa nu-l pierd pe Dumnezeu.El stie cat sa-mi lase lupta,de greutati si de indoieli.Sfinti suntem cu totii,numai de ai zlotii!Nu vreau sa stau in fata,si nici mandria sa ma inhate,vreau sa am cuget la mate.Doua lucruri iti cer:nu mi le opri inainte de moarte.Departeaza de la mine neadevarul si cuvantul mincinos,nu-mi da nici saracie,nici bogatie,da-mi painea care-mi trebuie!Ca nu cumva,in belsug sa ma lepad de Tine si sa zic:”Cine este Domnul?”Sau ca nu cumva,in saracie,sa fur si sa iau in desert Numele Dumnezeului meu.Preaiubitilor,pe cand cautam cu tot dinadinsul sa va scriu despre mantuirea noastra de obste,m-am vazut silita sa va scriu ca sa va indemn sa luptati pentru credinta care a fost data sfintilor o data pentru totdeauna.Iar Aceluia care poate sa va pazeasca de orice cadere si sa va faca sa va infatisati fara prihana si plini de bucurie inaintea slavei Sale,singurului Dumnezeu,Mantuitorul nostru,prin Isus Hristos,Domnul nostru,sa fie slava,maretie,putere si stapanire,mai inainte de toti vecii,si acum,si in veci.Macar ca v-am intristat prin epistola mea,nu-mi pare rau si chiar daca mi-ar fi parut rau,caci vad ca epistola aceea v-a intristat,macar ca pentru putina vreme,totusi acum ma bucur,nu pentru ca ati fost intristati,ci pentru ca intristarea voastra v-a adus la pocainta.Caci ati fost intristati dupa voia lui Dumnezeu,ca sa n-aveti nicio paguba din partea noastra.In adevar,cand intristarea este dupa voia lui Dumnezeu,aduce o pocainta care duce la mantuire si de care cineva nu se caieste niciodata,pe cand intristarea lumii aduce moartea.Asa ca,daca v-am scris,nu v-am scris nici din pricina celui ce a facut ocara,nici din pricina celui ce a suferit ocara,ci ca sa se arate marea noastra purtare de grija pentru voi inaintea lui Dumnezeu.De aceea am fost mangaiati.Dar,pe langa mangaiera aceasta a noastra,ne-am bucurat si mai mult de bucuria lui Tit,al carui duh a fost racorit de voi toti.Si daca m-am laudat putin cu voi inaintea lui,n-am fost dat de rusine.Ci,dupa cum in orice lucru v-am spus adevarul,tot asa si lauda noastra cu voi inaintea lui Tit s-a adeverit.Ma bucur ca ma pot increde in voi in toate privintele.Fiti si voi indelung rabdatori,intariti-va inimile,caci venirea Domnului este aproape.Nu pot sa spun ca pot sa mut muntii,ca de-abia pe mine ma mai mut.Eu cu astea nu ma laud,nici nu ma aplaud,doar pe Domnul il laud.Un subiect,la subiect si predicat,si la predica am plecat.Dumnezeu nu se lasa batjocorit.Noi mai in gluma,mai cu gluga si sluga,facem si vaiuga.Asa e viata pre la noi,una sus,si noazecisinoua jos.Dar le cant eu ca pre la noi,nu fac nici un taraboi.Frumos e omul,verde ca si pomul,dar cand ingalbeneste,nimic nu-l mai fericeste.Mana dreapta sus am ridicat,din genunchi m-am ridicat,si ma recunosc ca sunt un vinovat,dar Domnul m-a salvat.Dar adu-ti aminte de facatorul tau in zilele tineretii tale,pana nu vin zilele cele rele si pana nu se apropie anii,cand vei zice:Nu gasesc nici-o placere in ei.Eclesiastul 12:1.Dincolo de toate acestea,ia aminte,sa faci multe carti este o treaba fara sfarsit,si prea mult studiu este obositor pentru trup.Concluzia la tot ceea ce ai auzit este aceasta:Teme-te de Dumnezeu si pazeste poruncile Lui,caci aceasta este datoria fiecarui om.Fiindca Dumnezeu va aduce la judecata fiecare lucrare,tot ce este ascuns,fie bine,fie rau.Fiecare om trebuie sa-si inventeze propriul drum.Viata-i scurta,si inima imi tot canta.Dumnezeu nu tine seama de vremurile de nestiinta,si porunceste acum tuturor oamenilor de pretutindeni sa se pocaiasca,pentru-ca a randuit o zi,in care va judeca lumea dupa dreptate.Faptele Apostolilor 17:30-31 Nici o victorie nu e data fara infrangere si nici o cadere nu e data fara speranta.Dumnezeu i iubeste pe artisti,pentru ca stie ce inseamna chinul creatiei.Cea mai frumoasa si mai profunda traire omeneasca este misterul.Ce faci pentru tine,dispare o data cu tine.Ce faci pentru altii,ramane pentru eternitate.Imaginatia este mai importanta decat cunoasterea.Acceptand limitele,mergem dincolo de ele.Sa ascultam dar,incheierea tuturor invataturilor.Urca pe scari si cara-ti singur lucrurile.Nu crede tot ce iti spune doctorul.Curios sfat,datoria fiecarui om este aceea de a citi si de a se auto educa,pentru a nu crede orbeste in tot ce i se spune.Impartaseste cu ceilalti ceea ce stii.Daca iti place ceea ce faci si esti inca in putere,fa tot ce iti place.Energia nu o castigi dormind sau mancand bine,ci simtindu-te bine.Vei fi mult mai fericit si energic daca elimini regulile,si traiesti mai mult ca un copil,distrandu-te,razand,simtindu-te bine.Nu-ti face prea multe griji.Grijile nu rezolva nimic.Fiecare individ e unic si are nevoie de un tratament unic.Unii se pot vindeca cu ajutorul artei.Nu fi innebunit dupa bani.Nu poti lua nimic cu tine atunci cand pleci.Durerea e misterioasa.Trebuie sa faci ceva distractiv daca vrei sa uiti de durere.Muzica si animalele sunt de foarte mare ajutor.Lasa-te inspirat.Si vei putea inspira la randul tau.Miracolul vietii este prezent la fiecare pas,efortul cel mai mare este,sa vedem acest miracol.Acum mie mi-am predicat,a fost cu un subiect de predicat,la subiectul predicat,si eu l-am rumegat,sa fug de pacat.Daca fiecare ne-am predica in dreptul lui,tot ce s-a predicat,toti vom da vina,pe Adam si Eva,de ce lor nimeni nu le-a predicat.Este foarte adevarat,toti am picat in pacat,dar mai calculat,sa nu stie lumea,cat de fatarnici,in biserici sau adunari am stat.Pana n-e vine sfarsitul,toti facem pa sfantul,si n-e duce si vantul.Nu dau vina pe nimeni,ca si eu sunt un nimeni,cu desprinderi si aprinderi,chiar si la lideri.Om sa fii,ca vei birui.Imi plac predicile,cand m-i le predic doar mie.De restul se ingrijeste Dumnezeu.Printr-o ridicare de mana,am mare nevoie de ajutor.Tu predici,la subiect,si eu trec la predicat.M-am ferit tare,sa nu intru in pacat.Bucurati-va,eu pana la venirea Domnului,cant neancetat.

Am zidit un altar in inima mea…

2026-10-11T13:48:18.922-07:00

Am zidit un altar in inima mea,fiindca Domnul mi-a dat mantuirea.Si acestui altar i-am pus nume eu,Dumnezeu,e steagul meu!Mic si slab stegar sunt eu,insa steagu-i Dumnezeu!Eu il port,dar El ma poarta,scut si pavaza imi e El,dar cu steagul merg mereu.Ridic steag de biruinta,si ma inalt,si nu voi renunta,Domnul e de partea mea.Steag de biruinta,pace,har si manghaiere.Si nu voi renunta!Merg inainte prin credinta,si voi avea biruinta.Cand lupta e gata,voi purta cununa,cea de biruinta.Cerul si pamanul,e una cu mine,ca gandul.Pe pamant locuiesc,dar de cer ma pregatesc.Si cand durerea e cea mai grea,biruinta eu voi capata.Si steagul de biruinta cu mine il voi lua!Nu sunt un invins,sunt biruitor spre biruinta!Multe nu inteleg ce se cere,si mii de lacrimi nu-i ajung,si mai multe imi cere.V-am scris nu ca n-ati cunoaste adevarul,ci pentru ca il cunoasteti si stiti ca nicio minciuna nu vine din adevar.Daca stiti ca El este neprihanit,sa stiti si ca oricine traieste in neprihanire este nascut din El.Dispar si ceruri si pamant,si totul atarna de un cuvant,cum mintea imi cerne.De atatea ori nu inteleg,si vreau misterul sa-l desleg,dar nici pe mine nu pot sa ma aleg.Nimeni nu este intrebat,cand n-i se masoara anii,nici clepsidra nu stie ce va fii,dar viata tot n-e alerga prin amintiri,si stam in balansorului priviri,pana n-e ia somnul.Si atunci vom fii cu totii doar amintiri!Acum tot ce ne-a ramas,sunt doar niste amintiri!De atatea ori,am vrut doar sa-mi sterg,tristetea din amintire,sa o pierd din privire.Am inteles de atatea ori,cum ma instinteaza Dumnezeu,prin spini si flori,prin credinta si umilinta,in fiecare zi sa am biruinta.Si chiar de am plans de atatea ori,nu imi pierd a mea credinta,merg din biruinta in sarguinta,pana ajung la pocainta.Amicul meu tu nu uita,fa-ti si tu partea ta!Chiar daca afara este toamna,incetineste pasii pe carare.Priveste un rasarit de soare,mai canta si-o cantare,chiar daca inima te doare.Stai si asculta o pasarica,priveste cum zboara o randunica,miroase o floare oricat de mica,si bucura-te de o zi deosebita.Cu pasii mei in pasii tai,adesea m-am oprit,dar tu credeai ca nu stiu eu,dar sa stii ca te-am vazut.Multi pasi,multi oameni,ne inconjoara zi de zi,priveste sus in departare,priveste ca sa vezi in zare,e atata splendoare!Pasi marunti,sau mai mari,departe acolo pe cale.Azi m-am oprit putin pe o cale,si am dat ascultare,inima mi-a spus poti sa mergi putin mai agale,e bine si asa,doar e o cale.Pe calea ingusta eu merg tot mereu,e drumul ce duce drept la Dumnezeu!Placeri si desertaciuni pe ea nu-s pentru-ca duce drept sus,la Isus.Chinuri,dureri vom avea de multe ori,dar tinta noastra ce duce in sus,e marea iubire a lui Isus!Pe cararea mea nu a fost doar numai soare,a fost si chin a fost si plans,a fost durere si oftat,doar prin iubirea Lui eu am rezistat.Adesea ma intreb,de ce oare?Dar atunci cand sunt doar pe carare,le vad mai bine pe fiecare.Am strabatut din nou a mea carare,si biruinta am primit in incercare.Pe a mea carare,nimic nu este la intamplare,poate a trebuit sa fie doar asa.Si daca pe cararea vietii eu te-am cunoscut,vreau sa nu uiti,priveste sus la munti,de acolo la toti ne vine izbavirea,ca sa gustam putin,si fericirea.Despre carare,o cale sau un drum,atatea pot eu ca sa spun,iubirea,am intalnit-o acum.Este frumoasa,dar si dureroasa,dar poti face fata.Cararea prin al meu destin,mi-a dat puteri sa vad din plin,pe unde poate sa ma duca dragostea.De jos in sus,eu merg tot mai sus,acolo pe mine ma asteapta Isus.Alunecusuri daca vor veni,boale de vor bantui,departe daca tot pe drum as fi,din rasputeri ma straduiesc sa urc mai sus.Cateodata nu e deloc usor,e mai brazdoasa,mai imaloasa,si intunecoasa.Ori cum ar fi sa fie,o alta cale nu o sa fie,o vrei nu vrei,ea te duce spre vesnicie.Cati oameni au umblat pe calea dreapta,cati oameni eu am intalnit,mi-au spus,tu dute mai departe!Departe eu am venit,si oare cat mai de departe sa merg eu necontenit.Oare atunci cum va fi,cand eu drumul l-am sfirsit?Mai un munte mai un drum,mai o vale,si am sa ajung,pana voi ajunge sus.Departe,daca scriu din nou pe drum,sa stiti ca eu sunt si merg doar pe drumul cel lung.Romani 8:37-39 Totusi in toate aceste lucruri noi suntem mai mult decat biruitori,prin Acela care ne-a iubit.Caci sunt bine incredintat ca nici moartea,nici viata,nici ingerii,nici stapanirile,nici puterile,nici lucrurile de acum,nici cele viitoare,nici inaltimea,nici adancimea,nici o alta faptura nu vor fi in stare sa ne desparta de dragostea lui Dumnezeu,care este in Isus Hristos.

Postiti sa nu poftiti…

2026-10-11T11:09:18.756-07:00

Postul,depinde de fiecare cum il indeamna Domnul,cum simte sau cum doreste.Post numai cu apa,nu se mananca deloc nici seara,nici dimineata.Post cu apa si cu sucuri.Post numai cu apa si vegetale.Post in care sa mananci numai o masa pe zi.Post impartit,prima saptamana numai cu apa,a doua saptamana cu sucuri,si a treia saptamana cu vegetale si fructe,incepi cu vegetale,apoi cu sucuri,apoi cu apa,poti sa le schimbi.Pentru cei care au boli,puteti incerca,cu sucuri sau vegetale.Postul nu este ceva ce Dumnezeu cere sau porunceste crestinilor.Biblia prezinta postul ca fiind ceva bun,de folos si de dorit.Cartea Faptelor Apostolilor prezinta pe credinciosi postind inainte de a lua decizii importante.Faptele Apostolilor 13:4; 14:23 Postul si rugaciunea sunt adesea legate.Luca 2:37; 5:33 In practicarea postului se pune accentul pe lipsa mincarii.Cu toate ca scopul postului sa fie,sa ne indepartam privirea de la lucrurile lumesti si,sa ne-o indreptam catre Dumnezeu.Postul este modalitatea prin care ii aratam lui Dumnezeu si noua insine ca luam in serios relatia noastra cu El.Postul te ajuta sa capeti o noua perspectiva asupra lucrurilor si sa reinnoiesti increderea ta in Dumnezeu.Postirea trebuie sa se faca in spirit de umilinta si atitudine de bucurie.Matei 6:16-18 Cand postiti,sa nu va luati o infatisare posomorata,ca fatarnicii,care isi slutesc fetele,ca sa se arate oamenilor ca postesc.Adevarat va spun,ca si-au luat rasplata.Ci tu,cand postesti,unge-ti capul si spala-ti fata,ca sa te arati ca postesti nu oamenilor,ci Tatalui tau,care este in ascuns,si Tatal tau,care vede in ascuns,iti va rasplati.Orice post are puterea Lui.Dumnezeu apreciaza si va raspunde fiecarui fel de post.Cu cat e jertfa mai mare,mai stricta,cu atat rasplata e mai mare.Apa se poate bea,toata ziua,cate putin.Poti bea apa calda,apa distilata.Pentru cine se simte slabit este recomandat apa calda cu lamaie si putina miere.De aceea sa ne luptam cu firea si poftele noastre si vom birui.In aceasta lupta,NU suntem singuri,Duhul Domnului este cu noi si ne va da puterea,adica,abilitatea de a face.Aduceti-va aminte,caci este o vreme,trebuie ca sa ne concentram toata atentia,dorintele,timpul nostru la Dumnezeu si imparatia Lui.Sa meditam asupra Cuvantului Sau zi si noapte.Sa ne rugam tot timpul,sa ne facem timp de rugaciune,de a vorbi cu Tata din cer.Sa declaram mereu promisiunile Domnului.Sa ne pocaim sincer,sa ne recunoastem starea.Sa iertam si sa dam iertare celor ce ne-au gresit.Sa postim cu asteptare si bucurie.Sa ne rugam pentru toti care am intrat in post ca sa fim intariti in trup si suflet,sa fim protejati de sangele Domnului,sa rezistam pana la sfarsit.Domnul sa ne ajute pe toti.Postul sa nu se considere ca acesta este o cura de slabire si nici o obligatie,ci o bucurie.A posti inseamna a vorbi mai putin,a munci mai atent,a ne iubi cu mai mare grija.In ultimul rind nu este o obligatie,postul este o bucurie.Este un mod al lui Dumnezeu de a se face cunoscut oamenilor si de a-i face pe oameni sa inteleaga adevaratul ritm al vietii.Apoi,una dintre propunerile pe care putem sa o facem in timpul postului este sa fim mai atenti la tot ceea ce Dumnezeu ne-a daruit.Cred ca a posti inseamna a refuza sa te prostesti.Doua zile de post contribuie la regenerarea sistemului imunitar.Abtinerea de la mancare timp de doar doua zile,poate reface sistemul imunitar,ajutand corpul sa combata infectia.Postiti,dar nu va prostiti!Nu va prostiti,postiti sa nu poftiti.

Sa ma ierte Dumnezeu…

2026-10-10T20:21:52.173-07:00

Ai,Doamne ce sa ma fac,cand toti de mine trag.Dar nu-s credula,sa cred pe orice bula,care nu stie da gluma.Sa ma ierte Dumnezeu,daca eu iti doresc rau,eu doar te privesc,si cu drag iti sopotesc,sa nu te pripesti.Omule nu te pripi,cum vi asa si pleci,ca eu am doar un cotet,si saraca,precum vedeti.Nu am casa,chiar nici masa,doar ce am,va pun pe masa.Fasole coapta am,pentru cei ce nu sunt copti,nu vreau niste idioti.Nu vreau sa am hoti,si apoi sa ma dioti.Iarta-ne Doamne pa toti,n-om fi sfinti,mai toti,dar incercam sa ne punem la rugaciune,jos.Ma,nu mai fiti hoti,traiti frumos si cu folos,sa nu va prind,ca sunteti hoti.Toate la ordinea zilei,ni ni ni,si nu nu nu,nu e viata cum vreau eu.Nu sunt serioasa,eu tot ma joc,sa nu iau foc.Un copac care se poate inclina cand bate vantul are mai multe sanse sa supravietuiasca unei furtuni.Omului i poate fi luat totul,mai putin un lucru,aceea de a-si alege atitudinea pe care sa o aiba in orice circumstanta.Toti avem momente de stres,pierderi,esec sau traume.Felul in care raspundem la aceste evenimente are un impact extrem de mare asupra starii noastre de bine.Adeseori,nu putem sa alegem ceea ce ni se intampla,insa putem intotdeauna sa alegem cum sa reactionam la ceea ce ni se intampla.Nu sunt serioasa deloc,sunt suspicioasa lucioasa,cand viata e alunecoasa.Atatea ganduri ma ajung,ca nu stiu unde as mai vrea sa ajung?Sunt imbufnata,si inima-mi mie intristata,ca sunt vinovata.Pentru toate ce sau intamplat tot pe mine m-au blamat,ca de ce eu nu am insistat.Multe am esuat,multe m-au bombardat si multa durere am mancat.Am vrut sa stau tot in pat,dar si de pat m-am saturat.Am facut pe neserioasa,dar am scapat din mana si galeata.Nu pot sa uit,viata m-a facut butuc,si eu am vrut tot sa fug.Dumnezeule mare,arunca-ma-n scaldatoare,si vindeca-ma de incercare,ca de-abea mai stau pe picioare.Sa uit de suparare,ascult muzica,viata e frumoasa si cand doare.Apoi am inceput sa ma uit la Cer,sunt niste nori pe cer,dar dispar in infinit,si eu sa nu fiu necajit.Unu doi trei,ma vorbeste lumea toata,ca de ce nu dansez cu iei,si raman batrana fata.Oare cum sa le spun eu,ca nu am facut nici un rau,dansez ca sa uit de rau.Eu raman mirata,chiar si suparata,ca dansul nu e nimic rau,pe mine ma scapa sa nu fac la lume nici un rau.Clipe trec iar in tacere,ma framanta ganduri grele,dar vreau sa-ti spun,ca inca mai sper.Chiar daca sunt necajita si amarata,mai cant si o suita,sa nu ma simt asa,chiar daca sunt o prapadita.Imi sterg lacrimile cu o batista.O nostalgie,o melancolie,o melodie imi vine,si nu stiu de unde-mi vine,dar vine.Dulce melodie,a mea melancolie,din sufletul meu plin de dor,ma invata sa nu ma omor.Mi-e drag codrul si izvorul,si imi sunt mie draga,cand viata nu ma intreaba,eu fug degraba,sa-i spun cat imi e viata de draga,si armonia inimii cu dor.Cu supararea ne-am facut frati,ca sa nu fim infruntati si de suparare sa fim scapati.Scap de una vine alta,si incep din nou sa dau cu dalta,sa nu mai vina alta.Si daca ma plang,nu este o slabiciune,vreau amaraciunea sa nu m-i se adune.Si daca inca mai pot zambii,trebuie sa trec prin toate cele grele,chiar si prin chin.Zambesc,chiar daca nu pot a razbate,intr-o zi voi sta pe spate.Nu stiu cat timp mai o sa fiu in viata,dar o sa merg,tot mai in fata.Ceasuri de suspine,impletesc in versuri,ca nu mai am nici intelesuri si nici magistrale sensuri.Fara deosebire,fara asemuire,stiu sa merg si din mersuri.De moarte nu ma tem,si nici de viata nu-mi prea pasa,nimic nu cer,de-o fi ceva,eu merg spre casa.Doar timpul este judecator,daca rezisti,sau daca mori.Prea tarziu e timpul,insa sa-l convingi,cand ai pierdut momentul,nu mai poti sa-nvingi.Nu-i timp de regrete,fac si piruiete,si toate le las asa,pen-delete.Nu sunt serioasa deloc,ca acum am sarit pa foc,si ma arde la mijloc.Deloc,nu mai stau pe loc,acui o iau din loc.Sanatate si mult noroc!Nu ma uit in urma,de unde am plecat nu ma mai intorc,merg cu toata viteza,si apoi imi scriu teza.Dar peste toate cele intamplate,am invatat sa merg mai departe.Am un talent latent,ce l-am transformat intr-un om bun,permanent.Nu sunt invidioasa,nu vreau sa am ulcer la mate,si nici nu vreau sa crap de ciuda,cu o scurgere perfida.Asa sunt eu,rafinata si intruchipata intr-o personalitate ciudata,rigida si incapatanata.Mi-e ciuda pa mine,ca sunt capoasa si curioasa,dar tot nu ma dau jos da pa masa.Cateodata mai fac pa proasta,sa vad cum e sa fi dasteapta.Am facut o tidula cu fala,chiar daca nu ma duc la sala,viata ma spala da imala.Pentru orice in lume,nu as vrea sa plang.Dar de cand m-am nascut,tot am plans.Stiu ca plansul pentru mine,este o terapie,imi curata toxinele din mine.Si mai stiu ca,aspectul este cartea de vizita.Nu mai fac risipa de cuvinte,ca raman toate pe dinte,si imi mai trebuie mai multa minte.Nu o sa fac nici din lacrime risipa,vreau sa am putere in fiecare clipa.In ciuda greutatilor purtate,am invatat sa zbor si c-o aripa.Un fapt imi pare evident,prin adevarul ce-l transmit,ca nu oricine are talent,iar cine-l are,nu-i oricine.Cand unui mai destept ca mine,gasesc ca-i foarte omenesc,sa nu port invidie pe nimeni.Nu e prea mult de facut,si prevenirii trecerii timpului.Va doresc o relaxare proaspata si o imbratisare fina.Studiile efectuate de-a lungul timpului au dovedit ca exista o influenta a conditiilor meteorologice asupra starii psihice,dar nu este la fel de evidenta la toate persoanele.Orice schimbare a unui anotimp aduce cu sine si modificari in starea sufleteasca,mai vizibile la persoanele cu o vulnerabilitate psihiatrica,si la cei care se adapteaza mai greu la schimbari.Dificultatea organismului de a se adapta rapid la schimbarile meteorologice se poate observa.Petrece-ti cat mai mult timp in aier liber,consumati alimente de sezon pline de vitamine,rezervati-va suficient timp pentru odihna.Anul este impartit in patru anotimpuri,fiecare cu durata de trei luni.Langa poli,totusi,exista numai doua anotimpuri,iarna si vara,care dureaza cate sase luni fiecare.La Ecuator,in schimb,nu exista anotimpuri.Ziua si noaptea au mereu aceiasi durata,ploua des si este intotdeauna cald.Cand treci de la un anotimp la altul,nu este vorba doar despre o schimbare exterioara a vremii.Corpul are nevoie sa se adapteze diferentelor climatice care apar,pentru ca este influentat foarte mult de transformarile din jur.Nu poti schimba anotimpurile,dar te poti schimba pe tine.Pamantul s-a nascut din clipe incrancenate pentru a oferi vietii armonia necesara,insa omul a devenit cu buna stiinta ostaticul unui anotimp inventat de el.Planeta nu are nevoie de inteligenta artificiala,ci de fondul autentic al omului.Pamantului i este dat sa fie pamant dupa infatisarea anotimpurilor care i-au fost date.Iar omului,sa nu fie calcat,pe degete.Sa ma ierte Dumnezeu,ca mi-am facut mie,atata rau,ca am crezut pe cel ce-a spus,eu nu-ti fac nici un rau.M-am inselat amarnic,si am ramas cu jalnic.In fiecare zi ma pocaiesc,si spre Cer,mereu privesc.O Toamna minunata,de la Dumnezeu lasata,chiar daca eu am fost toata,in picioare calcata.Merg tot inainte,pana drumul m-i se inchide.

Sa nu juri…

2026-10-07T09:57:59.079-07:00

Matei 5:33-37 si Iacov 5:12 Ati mai auzit iarasi ca s-a zis celor din vechime:Sa nu juri stramb,ci sa implinesti fata de Domnul juramintele tale.Dar Eu va spun:Sa nu jurati nicidecum;nici pe cer,pentru ca este scaunul de domnie al lui Dumnezeu;nici pe pamant,pentru ca este asternutul picioarelor Lui;nici pe Ierusalim,pentru ca este cetatea marelui Imparat.Sa nu juri nici pe capul tau,caci nu poti face un singur par alb sau negru.Felul vostru de vorbire sa fie:Da,da;nu,nu,ce trece peste aceste cuvinte vine de la cel rau.Si este considerat de sorginte rea sau ipocrita.Practica juramantului cu mana pe Biblie in instante,este o traditie sociala si juridica,insa trebuie sa avem o vorbire cinstita si transparenta prin simplul cuvant.Aici e locul meu de intalnire cu mine.Eu vorbesc,si tot eu imi raspund.E un loc frumos si il vizualizez.Nu e ca la mama acasa,e ca la mine in viata.Asa eu imi imaginez,vizualizez,si din nou la drum pornesc.O sa stau eu si pe ace,cactusi,brusturi,maracini,si pasarele,care ma inghina sa stau cu ele.Aierul nu e poluat,dar de plictiseala nu am dat.Am crezut ca vi si tu aici,sa ne povestim de frici,ca de dragoste si dor,toate sunt la locul lor.Vantul a cam adiat,soarele s-a cam lasat,ziua aceasta a fost un moment minunat.Singurica,singurica,numai eu si o turturica.Va fi bine si frumos,doar cu imaginatie si gand frumos.Nu vreau sa ma blochez,numai cu ochii pe cer ca sa privesc,ma uit in jur,si nu ma jur,dar totul a prins contur,in jur.Am plecat de-acasa ca viata nu ma lasa,am fugit printre straini,sa mai imi imaginez,si sa scap si de suspin.Vreau sa mai visez putin,necazul meu sa mi-l alin.Cand cu viata nu ma impac,ma fac pupaza pe colac.Asa povestioara mea,a devenit prietena mea.Cu drumetie inainte,sa mai invatam putin din minte,la plimbare sa plecam,cand in viata ne este greu.Mi-am gasit si eu un leac,o sa ma pun eu pe-un plac,ca asa imi place mie,sa mai ascult si o melodie.Acum cerul e un albastru curat,si am avut timp de imaginat.Povestea eu mi-am terminat,si la a mele am plecat.Sanatate multa,eu v-am salutat!

6-Octombrie-1996…

2026-10-06T09:07:47.708-07:00

Au trecut 30 de ani,pe 6-Octombrie-1996,de atunci,si va port mereu in inima si-n gand.Nu pot uita vreodata,de tot ce sa intamplat,doar Iubirea aratata de Isus,m-a mangaiat.Hai vino langa mine,aseaza-te jos,si vreau sa-ti spun,ca sunt un om,dar prin gratia Lui,biruitor.Multe nu trebuie sa-ti spun,ca ma cunosti,din atata efort,ce doar eu il port.Am depus efort sa ma suport,si acum am ajuns unde niciodata nu am mai ajuns.Am ajuns,si azi se implinesc 30 de ani,de la tragedia fratelui meu Utu.Viata trece,si ne miram,de ce se intampla atatea.Sa nu simti tristetea,sa nu iti simti sufletul care ar vrea si el sa fuga,satul de lacrimi.Atunci cand zambesti,zambetul e doar unul aparent.Trece fiecare zi fara sa simti nimic,decat amaraciune,un gol in suflet,o durere.Si cuvintele ma dor cumplit.Le simt cum se zbat in mine,cum ma ranesc,as vrea sa smulg din mine ceea ce imi face atat de mult rau.Cu toate se obisnuieste omul,dar putem vreodata sa ne amelioram durerea?Si-ajungem sa spunem ca e bine asa cum e,cand,de fapt,e rau.As vrea,si cate n-as mai vrea,sa pot sa fac un pact cu viata.Vreau sufletul meu sa zboare si zborul lui sa fie spre inaltimile acelea mult dorite.Sa inchid ochii si realitatea sa nu mai existe.Port clipele de viata,ma rascolesc si-mi fac sa vibreze fiecare particica a fiintei.Ma inalta pe bolta unui Cer ce apartine celor mai intense sentimente.Si,de-acolo,de sus,realitatea ma prinde si ma arunca in prapastia in care sunt prizoniera,si evadez,iar si iar.Fug de realitate gasindu-mi refugiul in pret de o clipa.E un sentiment care ma incearca acum,imi curge sufletul prin cuvinte.E trist,stiu,dar nu cersesc.Avem capacitatea de a ne ridica de jos si de a merge mai departe,si ne prefacem ca e bine chiar daca nu e,doar de dragul unei vieti.Imi vad de viata,pentru ca asta fac de fap.Nu timpul vindeca toate ranile,ci Iubirea.Timpul ne ofera doar posibilitatea de a uita temporar de suferintele noastre.Doar Iubirea vindeca total.Pierderea si cinstea,sunt foarte dureroase.Nu te compara cu nimeni,si nu astepta de la nimeni nimic.Esti in control cand ai atitudine si efort.Acum,nu mai astept nimic.M-am pus jos,si Iubire am primit,sa va iubesc pe voi,toti.Nici o discriminare,toti suntem cu valoare,dar Iubirea e cea mai mare.Niciodata nu am sa uit de unde am plecat,si cum am venit aici,in tara unde curge lapte si miere,dar,e doar o parere,ca nu mai exista,nici-o miere.Placere fara miere,si sufletul tot cere.Eu de lapte m-am intarcat,dar de miere,nici nu mai vreau,vreau doar sa ma bucur,si sa fiu curat.Din nou m-am rugat,sa nu fac un pacat.Am ajuns pana aici,mai un pic,si ma duc tot tiptic,si raman fara nimic.Multe in capul meu s-au spart,si multe le-am mai reparat,dar am ramas cu sufletul inghetat,de dureri ce m-au atacat,ca au fost de neimaginat.In amintirea tuturor celor plecati,si noi aici ramasi indurerati.Numele lor sunt scrise in cer,aici le ramane doar amintirea.

Usturoi,Ceapa si Praz…

2026-10-05T17:03:41.915-07:00

Usturoiul,ceapa si prazul fac parte din familia Allium,si sunt legume bulboase bogate in nutrienti si arome puternice.Ceapa:Ofera un gust dulce-intepator cand este gatita si este baza multor supe si sosuri.Usturoiul:Are un continut ridicat de compusi ai sulfurilor,fiind recunoscut pentru efectul sau antibacterian si gustul intens.Prazul:Este mai fin si mai dulce decat ceapa,ideal pentru supe crema sau mancaruri gatite inabusit.Usturoiul provine din Asia,fiind cultivat in tari precum Japonia sau China.In Romania era pe locul doi la productia de usturoi,dupa Spania.Unii oameni sunt atrasi de usturoi,incat nu-l considera doar un simplu condiment,ci un antibiotic natural.Contine,calciu,fier,fosfor,mangan,potasiu,seleniu,vitamina B3,B6 si C.Este foarte benefic pentru combaterea infectiilor.Este un factor esential la scaderea tensiunii arteriale.Sa mancam usturoi,cu miel,meltisori si musuroi.Unii celebreaza usturoiul,altii scriu despre el,iar ceilalti il mananca.Binele-i bun atunci cand e bine facut.Asa e si cu usturoiul,e bun,cand e bine facut.

Ceapa,un ingredient,are o multime de calitati pe care este posibil sa le fi trecut cu vederea pana acum.Beneficiile consumului de ceapa,aceasta leguma fiind o adevarata farmacie concentrata intr-un bulb.Ceapa,beneficii,ce boli combate si ce nu stim despre leguma care ne face sa plangem.Ceapa are beneficii multiple pentru sanatatea organismului uman,este una dintre cele mai apreciate si mai folosite legume in orice bucatarie.Alimentul-minune care ne prelungeste viata.Ceapa poate fi consumata cruda,fiarta,uscata sau coapta,ceapa are o compozitie bogata in tiosulfinate,sulfuri si sulfoide.Tiosulfinatele au proprietati antimicrobiene,dar in ceapa se gasesc doar un sfert din compusii sulfului,spre deosebire de usturoi,care are o actiune antimicrobiana mult mai puternica.Ceapa este folosita inca din antichitate ca tratament pentru mai multe boli pentru grabirea vindecarii ranilor si diminuarea durerii.Ceapa este considerata de catre multi ca fiind un antibiotic natural ce ajuta organismul sa lupte impotriva stafilococilor,are efect asupra tusei,ca un emolient,sedativ,digestiv,calmant.Este medicamentul naturist cel mai frecvent utilizat in trecut de parintii si bunicii nostri pentru gripa si raceala,ea ajutand vara si la indepartarea tantarilor.Are proprietati antibiotice,antiinflamatoare,de efect pentru guta si artrita,antiseptice,lupta impotriva bacteriilor,inclusiv E.Coli si Salmonella,infectii la nivelul tractului urinar,antimicrobiene si carminative,de efect pentru constipatie si balonari.Ceapa este o sursa bogata de fier prevenind anemia,fibre,potasiu,cu rol in echilibrul electrolitic al organismului,vitamina A protejeaza pielea si mucoasele,vitamina B ajuta la cresterea metabolismului si are un rol in imbunatatirea sistemului imunitar si a celui nervos,precum si in mentinerea sanatatii pielii si muschilor,si vitamina C,crescand rezistenta sistemului imunitar.Consumarea a 100 grame de ceapa aduc doar 44 de calorii in corp si asigura o doza insemnata de fibre necesare bunei desfasurari a tranzitului intestinal,dar ajuta si la scaderea nivelului de colesterol si la reducerea riscului de afectiuni ale inimii,ajuta la scaderea tensiunii arteriale.Consumarea unei jumatati de ceapa cruda pe zi contribuie semnificativ la scaderea colesterolului,dar ajuta si in constipatie sau flatulenta.Ceapa ajuta in diabet sau in prevenirea lui in sensul ca duce la scaderea nivelului de insulina din organism si creste toleranta la glucoza,este un excelent diuretic,impiedicand retentia de apa in organism,ceapa ajuta si la regenerarea parului prin aplicarea sucului de ceapa pe scalp de doua ori pe saptamana.Ceapa contine sulf,care are un rol protector asupra ficatului.Aceasta leguma puternic aromata face parte alaturi de usturoi si praz din familia Allium,este foarte bogata in sulf,mineral responsabil pentru mirosul intepator si are numeroase beneficii pentru sanatate.Ceapa,praz si usturoi.Ceapa si beneficii cardiovasculare.Specialistii au demonstrat ca substantele sulfurice regasite in ceapa au proprietati anticoagulante si previn agregarea plachetelor sangvine.De asemenea,sulful reduce nivelul de colesterol si de trigliceride din sange,imbunatatind functionarea membranei celulare a globulelor rosii.Printre beneficiile consumului de ceapa se numara si prevenirea infarctului,datorita continutului foarte mare de flavonoide.Siropuri facute in casa si ce boli trateaza ele.Beneficii pentru oase.Studiile au aratat ca includerea cepei in dieta de zi cu zi creste densitatea oaselor si poate avea beneficii considerabile asupra femeilor aflate la menopauza,care se confrunta cu o scadere a densitatii osoase.S-a demonstrat de asemenea ca femeile care au trecut de varsta menopauzei au un risc mai mic de fractura de sold daca includ ceapa in dieta zilnica.Densitatea osoasa a femeilor in varsta,care consumau ceapa zilnic,era mult mai buna decat in cazul celor care consumau ceapa doar o data pe luna sau mai rar.Ceapa contribuie substantial la sanatatea tesuturilor conective,deoarece acestea au nevoie de sulf pentru a se forma.Ceapa se combina foarte bine cu cimbrul si marul,merge cu foile de dafin si boabele de piper.

Prazul este o leguma din familia Allium,inrudita cu ceapa si usturoiul,care aduce numeroase beneficii pentru sanatate,bogat in vitamine,minerale si antioxidanti.Protejeaza inima:Contine compusi sulfurati si alicina care ajuta la fluidizarea sangelui,dilatarea vaselor si scaderea riscului de tromboza sau infarct.Sustine digestia:Este bogat in fibre,care sprijina flora intestinala si imbunatatesc tranzitul.Intareste imunitatea:Are proprietati antiinflamatoare si antimicrobiene.Regleaza tensiunea arteriala.Aportul ridicat de potasiu favorizează eliminarea surplusului de apa si mentinerea unei tensiuni arteriale normale.Sursa de antioxidanti.Contine kaempferol,o flavonoida care reduce stresul oxidativ si protejeaza celulele corpului.

Stau pe promisiunile Domnului…

2026-10-04T07:56:36.632-07:00

El a spus ca niciodata,nu ma lasa parasita.Stau cu Domnul neclintita.Cand Il voi vedea in slava,pe tron de Dumnezeu,intr-o multumire adinca,ma voi inchina si eu.Sunt un bulgar de nimic,sunt un strop de roua in soare.Dar cu cat ma vad mai mic,cu atat Tu,ma vezi mai mare.Daca,Doamne,m-ai facut,o fereastra catre Tine,cu cat sunt mai nevazuta,cu atat Tu,te vezi mai bine.Doamne,cand suntem noi doi,nu are cel viclean ce-mi face.Cand imi poarta el razboi,Tu ma imbraci,atunci cu pace.Vin din cer mi-ai dat sa sorb,si pe ochi m-ai uns cu tina.Si cu cat eram mai orb,cu atat Tu,mi-ai dat lumina.Si din toate cate-n Rai,le pastrezi Tu pentru mine,nu mi-e dor de tot ce-mi dai,cat mi-e dor,Doamne,de Tine.Doamne cat de Mare Esti,si cat ma iubesti!Eu cant in fiecare zi,de dragostea Lui,ca sunt fica Lui.Sunt un firicel de floare,floarea-i mica,dealu-i mare.Ce parfum sa dea o floare?Dar ca mine,Domnul are milioane.Sunt un pumn de tarana,sunt un strop de roua-n soare.Mai scump,mai minunat,mai delicat,mai dulce,nimic n-ar fi in stare sa ma invete,cum e a traii.As fi nimic,un om pierdut in ganduri cenusii,de nu ar fi El,chiar soarele afara,de-ar incalzi pamantul.Chiar prieteni multi sa am,sa fie amabili,veseli,eu tot n-as stii ce-nseamna bucurie,si ce valoare are a traii.Insa Tu esti si dai valoarea vietii si o traiesc doar pentru ca existi.Tu esti prezent in zorii diminetii si cu iubire sufletul meu misti.Prin Tine viata mi-e mereu bogata si langa Tine,ne-ncetat eu cresc.O Doamne,umple-mi astazi viata toata si fa mai mult,Isus,sa te iubesc!Dar Domnul sa atins de mine,si pana aici am rezistat.De acum ma las in paza Lui ce-a buna si din nou El ma manghaiat.Cand traiesti in acest moment,nimic nu este greu.Hello,si ce mai faceti?Alege sa fi pozitiv si vei avea succes!Viata pentru mine este iubire,dar si asta va trece.Tot ce se intampla,ne nastem si murim,se numeste VIATA,si se reduce la A TRAII.Ceea ce e mai important,este felul in care traim.Caci nu putem face viata mai lunga indiferent cat ne-am dori.Adauga viata la ani,nu ani la viata.Viseaza ca si cum ai trai vesnic,dar traieste ca si cum ai muri azi,caci nu conteaza anii din viata ta,ci viata din anii tai.Iubesc pentru ca iubirea ma face sa aud numai sunete de armonie.Canta,fluiera,danseaza,si pe Isus il urmeaza.Stand pe promisiunile lui Hristos,Dragostea Lui ma face sa fiu voioasa.Cu spada Duhului,sunt biruitoare,stand pe promisiunile Lui.Ce mare esti,o,Doamne,ce mare esti si sfant.Spun soarele si luna,si vuietul de vant.Si trasnetul ce culca,stejarii la pamant,si vuietul furtunii,si-al pasarilor cant.Cat de mare esti Doamne,cat de sfant,eu tot mereu iti cant.Te voi lauda mereu,c-ai salvat sufletul meu.O,de-ar cunoaste Doamne,toti oamnenii ce sfant,si puternic,e-al Tau nume,si sfantul Tau Cuvant.De-ar auzi chemarea,si glasul Tau cel sfant,te-ar preamari de-a pururi,ce mare esti si sfant!

Chia beneficii…

2026-10-02T12:22:18.025-07:00

Chia seeds are tiny nutritional powerhouses packed with fiber,protein,omega-3 fatty acids,and essential minerals.Aids Digestion:High fiber content supports regular bowel movements and feeds healthy gut bacteria.Supports Weight Management:The seeds absorb liquid and expand in your stomach,helping you feel full longer.Improves Heart Health:Rich in alpha-linolenic acid (ALA),a plant-based omega-3 that helps lower blood pressure and cholesterol.Regulates Blood Sugar:Fiber and protein slow down carbohydrate digestion to prevent sharp blood sugar spikes.Strengthens Bones:Provides important bone-building minerals including calcium,magnesium,and phosphorus.Fights Inflammation:Loaded with antioxidants that protect your cells from free radical damage.Eat,this,not that.” “Yes,it’s healthy.” “No,it’s not healthy.” “Eat more protein,less carbs.” “Eat more carbs,less protein.” Let’s face it...there’s conflicting information everywhere you turn,along with an endless stream of overblown claims.And the science is constantly evolving.To complicate matters,there is an endless stream of advertisements and testimonials as well as very persuasive and savvy social media influencers who get paid to promote the plans.Every week it seems like there’s a new fad diet whether you want to lose weight,tame inflammation,prevent heart attack,stroke,or cognitive decline,or just get healthier.It’s almost impossible to know what to believe or which plan will really work.Now the great news.You can clear the confusion and choose a weight loss plan without losing your mind.What are chia seeds?Chia seeds are tiny black or white seeds derived from the Salvia hispanica plant,a member of the mint family native to Central America.These small seeds have been a part of human diets for over 5,000 years.Chia seeds were a staple food for the Aztecs and Mayans.Health benefits of chia seeds.Chia seeds are packed with nutrients that may support numerous health benefits.

Asa e,cateodata…

2026-10-02T10:15:44.489-07:00

Cateodata imi vine mintea la cap,si imi spune,sa nu imi fac de cap.Cateodata ma taie capul,si nu ma consult,cu macul.Se mai intampla cateodata,sa te lovesti de cine,le stie pe toate,pe de rost.Si te mandresti si tu,ca nu esti chiar asa de prost.Nu-ti pierde timpul,cu lucruri simple,puternic esti,cand stii a face pace,fara razbunare si cu rabdare.Nu vreau sa ma cert cu nimeni,ca m-am certat de multe ori,mizeria verbala nu are rost,doar fericirea cea curata,sa traiesc zambind,tacuta si linistita.Fara pace,e razboi!Sa stam cu totii de garda,sa fie pace.Stiti voi,eu mai fac si comedie,cateodata.De cand m-am sculat,tot vorbesc.Cu una,cu alta,despre una,si alta,si mai vorbesc si singura.Ma scol cu intepaturi,umflaturi,muscaturi,si nu stiu de unde vine.Inima ma inteapa tare,si eu sufar ca ma doare.Si m-am rugat lui Dumnezeu,si tot m-am rugat sa se indure de noi.Azi nu mai vreau nimic.De azi voi deveni tacere,si voi invata sa ascult linistea.Descoperind misterul,poate imi voi cunoaste mai bine ce nu mai vreau,doar pace si seninatate.In ultima vreme am avut de-a face mult cu zona mentala,cu gandurile,cu mintea.Am avut momente si chiar zile in care am fost terorizata.Treptat,dupa ce m-am obisnuit cu senzatia ca ceea ce ma enerveaza era exact acest gand.Banuiesc ca suna ciudat pentru cineva care n-a trecut prin asa ceva.Si pentru mine suna inca un pic mai iesit din comun.Din fericire si de fapt inevitabil,am ajuns de una singura la marea iluminare.In fiecare zi se iveste cate ceva,de-o fi una,de-o fi alta,asa este viata.Din toate tot invatam,si tot in suferinta ramanem.Daca aveti necazuri,veniti sa ne spuneti de ele.Daca n-aveti,veniti sa ne spuneti cum procedati.Domnul permite ca unii oameni sa dea de necazuri.Probabil ca la acest lucru se referea Pavel cand scria credinciosilor din Corint spunand "m-am luptat cu fiarele in Efes."Ma lupt cu fiara amara,pe care chiar acum,m-a muscat foarte tare.Cand stai de vorba zilnic cu Isus,sa nu uiti niciodata,sa-I multumesti ca te-a iubit.Cand stai in taina si-ti pleci genunchi jos,Te cerceteaza pana la rarunchi,Christos.Poate ca ochii mei nu au luminat indeajuns zarea,poate ca zimbetul meu nu a inseninat indeajuns fata,poate ca am fost doar un strop din roua diminetii,care a cazut,poate ca am fost doar o stea,in inaltul cerului.Cateodata ma trezesc in mijlocul noptii,simtindu-ma singura,fara speranta.Asa cum desertul doreste apa,asa cum florile iubesc pamantul,asa cum pasarile iubesc cerul,asa traiesc prin Tine,si pentru Tine.Daca m-ai intreba ce inseamna iubirea,ti-as spune ca iubirea inseamna Dumnezeu!Nu pot toata viata sa ma ascund in bratele cuiva,sa gasesc un refugiu si sa ma simt in siguranta,doar in bratele Domnului.M-am trezit devreme,ca sa admir rasaritul soarelui si frumusetea creatiei lui Dumnzeu.In timp ce priveam rasaritul soarelui I-am adus laude lui Dumnezeu,pentru frumusetea lucrarii Lui.Stand acolo am simtit prezenta Domnului alaturi de mine.El m-a intrebat: "Ma iubesti?"I-am raspuns: "Bineinteles ca Te iubesc,Doamne!Tu esti Domnul si Mantuitorul Meu!Chiar daca nu as putea canta in cuvinte,tot as lauda Numele Tau!"Si Dumnezeu m-a intrebat: "Ma iubesti cu adevarat?"Cu curaj si cu convingere ferma I-am raspuns:Da,Doamne!Te iubesc pentru ca Tu esti singurul Dumnezeu adevarat.Citind aceste randuri,cu siguranta ca ti-ai dat seama de ce iubesti.Oamenii isi exprima dragostea in diferite moduri,dar cuvintele sunt foarte importante pentru ca ele ajuta sa spui ce simte inima.Nu sunt eu Dumnezeu,sa-i pedepsesc mereu,doar cateodata,sa invete lectia toata.Cand cred ca l-e e lumea mai draga,te trezesti cu Raveca draga,si cu una pe spinare,sa simta de alinare.Asa simt si eu de multe ori,dar sufletul imi moare,si de mila lor.Imi iubesc vrasmasii,dragii sarmanii,au dus greu,si ei,golanii.Acum fac pe motanii,sa le dai toti banii.Nu dau cu chietre,sa nu letre,pe indelete.I dezbrac si de sosete,si raman tot cu sete.O sete de apa,sa nu mai intapa.Multi sunt copii cuminti,mai gresesc,pe colo,ici,hai sa zic,nu le dau zbic.Dar cine merita,portia si-o merita!Sunt de namol,dar am un rol,sa joc un stol,si rolul s-a facut strol.Joc un rol,dar nu de profiterol,ci de patrol.Toti in viata avem un rol,dar pentru unii e mai domol,iar pentru altii e la subsol.Eu o iau mai domol,si ma ung cu namol,nu cu alcool.In rol,am jucat domol,si pe voi va implor,sa beti din ulcior,sa scapati de fior.Am un rol,si cant cu do,re,mi,sol.Cand ajung la subsol,o sa fie tare nasol,ca miros numai painesol.Rolul sa derulat,si eu bine am jucat.Raveca cu un rol,adevarat,viata mi-am schimbat.M-am desteptat,si rolul l-am invatat.Nu-mi bag coada intre picioare,dar ma duc cateodata unde ma taie capul.Acum sunt jos,acum ma scol sus si sar intr-un picior,si stiu ca nu traiesc mult.Ma dau cu alifie da soc,ca sa pot sa mai joc,ori ma frige ori ma rog.Ma tot duce capul,cum sa nu ma incolacesc cu racul.Ma sucesc ma invartesc,hora unirii o pornesc,ca batranetele sa le potcovesc.Un ceas doua,si ma trezesc din nou,e ora noua.Nici nu stiu ce am facut,de la sase ma tot lupt.Dar asa e omul,la nacaz vorbeste cat prostul,si a uitat ca azi a fost si postul.Am lasat-o balta,si trec pe foaia ceaialalta,ca e lata si indestulata,si ajunge si in lumea ceialalta.Plutesc doar atunci cand imi vine un gand ca sa cant.Si de multe ori ma prapadesc,ca toate ma prabusesc.O data cant,si sunt pierduta in vant,alteori ma lupt,nu vreau sa renunt.Cateodata sunt haihui,si ma simt a nimanui,plutesc prin cerul cu stele,si imi rumeg gandurile mele,rebele.Cand sunt sus,ma uit la Isus,cand sunt jos,ma uit la Christos,cum a suferit pentru mine un pacatos.Ori incotro ma uit,gandul nu-mi este pierdut,ma gandesc tot mai mult.Pana in ultima mea clipa,nu vreau sa renunt,vreau sa ma pronunt.Eu nu sunt,eu sunt,in neantul de nepatruns,dar incet incet,m-a patruns.Ma las in valtoarea vietii,pana in ceasul diminetii,si tot imi scriu povestea vietii!O viata linistita,si o iubire fara limita pana la stele implinita,si in lume daruita.Daca va intereseaza,da,stiu,am si eu problemele mele.Am inceput cu stangu,apoi cu strambu,si apoi cu toate,doi.Am cantat,am si dansat,si cozonaci v-am pus in saci.Domnul ne-a dat!Acum eu m-am saturat,nu conteaza ca nu ma placi,conteaza sa nu zaci.Si asta este tot la arhiva,cand mi-e dor,stau intr-un picior.Nu te supara pe mine,nu trebuie sa ma placi pe mine,scrie pe o foaie de hartie,ca nu sunt eu tiparul pentru tine.Fiecare cu gustul lui,si toate la locul lui.Cateva lucruri despre mine,eu nu iubesc ca si tine,nu gandesc ca tine,si nu ma potrivesc cu tine.Toti suntem un unicat,dar fiecare mai delicat.Acum lucrurile sau mai complicat,ne intereseaza si ce am castigat.Eu ma plac pe mine.Cateodata suntem dragi,cateodata sutem fragi,si pana la urma ajungem daci.Acum iti zic,tu ce mai faci,vrei sa fim ca frati?Eu ma plac,si o sa merg pe lac,sa ma dau pe un colac.Te las,si iti multumesc ca ma placi.Nu suntem noi raci,dar mie imi plac fragi si maci.Cateodata ma simt tulburata,si atunci beau apa plata.Cateodata ma simt zurlie,si fac mare galagie,dar stau cuminte in sufragerie.Cateodata imi vine sa ma duc,dar ma duc,sus in nuc.Si cateodata,aici le las,toate balta,si zic,bafta!Nimic nu am castigat.Doar m-am delectat,si electrocutat.

Ma cheama,Raveca…

2026-10-01T20:49:09.591-07:00

Nu vreau sa va incruntati,mai bine cantati si pe Domnul sa-l laudati.Inca se mai poate,in vie sa lucrati.Raveca mi-e numele.P pronumele.In Arizona locuesc.Si pe Domnul il iubesc!De mult timp ma gandesc daca e important sa ai un NUME BUN,intr-o vreme in care nu mai conteza nimic.Standarde inalte,calitatea nu mai e importanta,doar cantitatea.Cu ani in urma cand vorbeai de o firma,stiai ca legat de acest nume este calitatea produsului,astazi emblema nu prea echivaleaza cu calitatea produsului.In Biblie gasim ca un nume bun este foarte important.proverbe 22:1 spune"Un nume bun este mai de dorit decat o bogatie mare"in cantarul lui Solomon un nume bun este mai greu decat o mare bogatie.Pare un pic interesanta aceasta comparatie a lui Solomon,un nume bun sa cantareasca greu si bogatia sa fie usoara la cantar.In zilele de azi bogatia pentru multi este foarte importanta chiar daca incercand sa se imbogateasca,si-au murdarit numele,mintind,inseland,facand lucruri urate,crezand ca daca vor fi bogati numele lor vor fi foarte importante.De multe ori cred ca proverbul"Scopul scuza mijloacele"e foarte actual,nu ne mai intereseaza cum ajungem la ceea ce ne-am propus,prin ce mijloce,conteza ca ne-am atins scopul.Imi place ce spune un intelept.Numele bun aduce bogtia,si nu bogatia aduce numele bun.Am cu ce sa ma acopar.Iubeste pacatosul,dar uraste pacatul.Sa ma cunosti profund,nu-ti pierde timpul,ma schimb precum se schimba anotimul.Iti trebuie rabdare,sa poti sa ma suporti,e vai si-amar ca toate ma doare,va rog,luati-o ca atare.Asa sunt eu,mai calma si nebuna,amestec de parfum,si atunci cand tuna.Tot timpul sunt cu capu-n nori,si sunt al meu dirijor,cand altii urca,eu cobor.Viata mea e mai tarziu,prea tarziu sa o iau de la capat,nicidecum de la-nceput,si prea devreme sa renunt.Cu aroma de tarziu,acum iar va scriu.Daca stau sa ma gandesc,si privesc atent la mine,mi-a luat atatia ani,sa arat asa de bine.Acu,nu c-as fi grozava,m-am cam imbotit si eu,bag de seama si presimt,c-am sa fiu o super baba.Imi iau vesta si sosoni,ma boiesc si ma festesc,si cu babele ma insotesc.Asta este treaba deci,ca sa nu cadem in beci,fara a nascoci,ca aratam de vre-o trezeci.Cu aroma de tarziu am invatat,cum sa ma port si sa ma comport,sa fiu om intre oameni,si sa ma iubesc mai cu sport.Tarziu a fost,dar am invatat sa stiu,ca doar ziua de maine,o pot numi tarziu.Stau aicia fripta,in pripta,cu gandurile ce cu drag imi canta.Sunt suficient de buna,dar nu mai vreau,sa fiu nebuna.Nu vreau sa fiu naiva,pot chiar fericita sa traiesc.Si amintirile ma estopeaza incet,ca un parafet,iubire,dragoste si suferinta,si vreau sa mai am credinta.Si tu vei suferii,in scrisnirile de dinti.Cat voi mai sta in sanul vietii,si calc pe roua diminetii,vreau sa port haina simplitatii.Imi e deajuns cerul cu stele,luna si paduri cu floricele,pentru a pune capat,urii rele.Nu vreau mai mult,unde le-as tine,ce-i trecator nu-mi apartine!Nu-mi vand pe vise vesnicia,o alta viata nu mai vreau,vreau creionul si hartia,sa pot sa scriu de viata mea,o alta nu o voi mai avea.Un zori de zi,ivit in noapte,din cand in cand,atat mai pot.Voi pleca din acesta lume sluta,dar imi voi repara viata urata,privind la cer,si gandindu-ma la lumea ce ma stramuta.Viata simpla,dar cu stima,sa o traiesc de azi pe maine.Azi sunt asa,dar maine,lumea tot o sa mai existe.Pot sa stau singura si cuminte,ascult muzica ce nu ma minte.Si anotimpul vietii mele trece,ce suge din amintirile mele,care trece.Amintiri de dor,o sa le iubesc pana mor!Cu stima si respect,sa nu ma zugrumati.Trece viata,trece si gandurile mele,dar raman,asa cum sunt.Ma iubesc,plang si rad,ca numai o viata am pe pamant.Psalmul 73:28 Cat pentru mine,fericirea mea este sa ma apropii de Dumnezeu:pe Domnul Dumnezeu Il fac locul meu de adapost,ca sa povestesc toate lucrarile Tale.Cred in Dumnezeu,cred cand rupi o floare,si pe ia o doare,dar nu cred in rutine ca ma baga in ruine.Cred in mine,dar mi-e greu sa mai cred in altii.Cred,si imi place linistea vietii,ca imi aduce in inima bucuria frumusetii,si lumea o sa ma cunoasca mai bine,de pe scena vietii.Nu am valoare,dar sunt o valoare,ce trece de ori ce valtoare.Nu sunt nici la vanatoare,ca nu vanez caprioare,ci vanez pe cei ce imi aduc mioare.Timpul este prea scurt,dar vreau sa-l fac sa fie lung,ca tu sa poti sa il ajungi.Ce valoare eu am?Nu ma estimez,ma simpatizez ca sunt asa de somez.Lumea ma intreaba cu ce ma ocup,si de ce nu ma duc,sa lucrez.Ei nu stie cat eu ma stresez,si cat de mult eu lucrez,ca trebuie sa rezistez.Dar ce conteaza,cum lucrez sau cat lucrez,e important ca ceva lucrez.Nu fiecare lucreaza la fel,sau dealtfel,ce te intereseaza,mie bine sa-mi mearga.Tu le tragi cum poti,eu cu caruta dupa hoti,si toti ne tragem,sa castigam zloti.Sa-mi treaca timpul cu folos,si sa-mi ramana numele cu un rost,am tinut post,si acum scriu un post.Fratilor,stiti ca va iubesc,dar nu cu o iubire sa va dusmanesc,vreau sa va plocesc.Nu clocesc,eu va fericesc,sa uitam de tot ce e firesc.Dupa o munca de-o viata,sau o viata de munca,am cules ca nu am avut altceva de ales.Cu ce m-am ales?Cu batai si vanatai,dai pana creapa si cand toate te crapa,nu am ramas nici dreapta.Acum ma bat pe mine in piept,si-mi zic,bravo Raveca,ce mai astepti?Chiar nu mai astept de la nimeni nimic,copii sa-mi fie fericiti,nepotii sa-mi manance toti zlotii,ca doar pentru ei mai traiesc,si e bine de inteles,si cu mine,m-am inteles!Totul este cu inteles,cred ca si voi m-ati inteles.Postul meu este cat traiesc,pe scena vietii sa lucrez.Azi am avut cu nepotul meu Lucas,o confruntare,cand el creste mare,sa fim amandoi de valoare,si sa colaboram impreuna la o lucrare.El m-a asigurat,ca va face tot ce eu am inventat,in engleza si romana,pe scena vietii,cu adorare.Daca o sa ajung acele zile,mainile imi ridic mai sus,ca lumea sa ne sustina,sa nu intram in paragina.Sunt doar ganduri,printre timpuri,poate reusim,privindu-l.Azi ca si ieri,dar mai diferit,si ca altaieri.Maine,ca si poimane,dar tot diferit ca si razpoimane.Acum m-am gandit cum a fost,razi ieri pe nicaieri si am ajuns cu razputeri,dar si cu multe abateri si razbateri.Va multumesc de puteri,am scris peste puteri,si nu ma mai duc nicaieri.Cred in ce a fost ieri,dar pentru maine,nu cred ca nu va pot spune,cred in acum,dar nu cred ca nu o sa pic pa drum.Si daca cred,din nou ma incred sa privesc tot drept,spre Cer.Cred,si ma incred,ca sunt buna de drept.Aicia sunt de la intemeierea lumii mele,dar nu m-ai cunoscut,ca ai trecut rapid prin lumea cu zabrele.Dar va spun acuma voua,un secret mi-a spus mamica,ca sunt nascuta intr-o vara,si numele meu este pus de la o floare,Raveca,care talmacit inseamna,o splendoare.Frumoasa si tinara am fost o data,plina de avant si cugetata,si m-a iubit o lume toata.Acum savurez orice clipita,chiar daca aripile-mi sunt lasate,nu stau cu mainele la spate,ingenunchez pe cat se poate.Dar pe cat se poate,inlacrimez,si las trecutul de o parte,si tot oftez.Amurgul vietii mele vine,chiar si copacii pe strada ofteaza cu mine,ca vine toamna cu fosnet si frig,si frunzele cad,desmierdate si plang.Eu stau,si ma duc,si ma-ntorc,lumea profund ma-ntristeaza,de multe ori rad fara sens,dar viata ma fascineaza,pe drept.Multumesc,a mai venit o zi,sunt tot aici,cu cei dragi ce viata-mi lumineaza.Lumea toata mi-e tare draga,dar cu gandul,sunt tot in graba.Nu sunt asa de sanatoasa,dar Domnul cu Mila Sa induiosata,n-e iarta de toate pacatele,curate sau necurate,cu gandul sau cuvantul,si toate n-e sunt spalate.Acum am plecat,de toate relele am uitat,din nou in toamna am intrat,si de amintiri frumoasa mult m-am bucurat.De la intemeierea lumii mele,inca sunt aici,am rezistat,mai am o clipa,si te-am lasat!Putin m-am oprit si am cantat,o suita,o simfonie,o melodie sfanta vie,un dans de vals,mai un tango,o hora si un do bemol,o opera de sol major,ca nu mai vreau sa mor de dor,cu de toate vreau sa ma-nconjor,sa simt ca traiesc,si de toate sa iubesc.Va spun acum,un multumesc,ca ma citesti,si la mine te gandesti!Eu sunt,Raveca,si merg mai departe,atat cat viata imi face parte.Am trecut de 67 de ani,ma indrept spre infinit,ca zilele imi sunt in asfintit,si ca tot omul,am atipit.Viata e atat de scurta,te-ai sculat,si apoi ai adormit.Ce este o viata de om?Masurarea vietii omului,nu este in masura de timp,ci in buna ei folosire.Viata omului e,astazi e,si maine nu-i.Dar culmea e,de necrezut,am fost ieri,si azi,inca mai sunt.Cand voi muri,nu ma uit la intunericul dinainte,ci la lumina ce ramane in urma.Si ma voi stinge,cu zambetul pe buze.Fiecare zi din viata,are si o noapte intunecata,nimeni nu poate sa stie,ce se poate intampla.Ce este viata unui om?O frunza ce o poarta vantul.Ce pica toamna dintr-un pom,si-o acopera pamantul.Viata mea,e o alta poveste.Sunt doar un om,ce vrea sa atinga infinitul,si cu Iubire sa invie.Am fost constienta ca am sa imbatranesc.Nu caut solutii sa intineresc,caut solutii sa fiu linistita si cat pot,fericita.Nu am primit totul de-a gata,am muncit pentru tot ce am.Stiu ca m-am schimbat,dar sufletul mi-a ramas acelasi.Tot ce imi doresc este sa continui sa imbatranesc cu demnitate,frumos si in liniste.Cata vreme a trecut,cata vreme mi-a mai ramas?Sunt povesti adevarate,cu iubire adunate,si sa traiesti,cu sanatate.Strabunica,bunica si mama mea au fost femei foarte puternice,care mi-au modelat viata mea.Nu numai prin faptul ca au avut longevitate,dar au fost si credincioase.Strabunica mea Petronela,a trait 92 de ani,bunica Ana mai putin,63 ca a fost mai bolnavioara,si mama mea Elena 82 de ani.Toate au trecut prin razboi,dar a lucrat si la razboi.Strabunica mea a dus-o cel mai greu,si ia a trait cel mai mult.Dar asa e viata,cat iti este dat,si cat poti sa duci.De aceea sunt azi,femeia de maine,ca am avut modelul intemeiat bine in mine.Multumesc vietii ca mi-a dat in viata mea,asa femei puternice,si eu la randul meu,sunt puternica.Trei generatii au trecut,si trei generatii am ramas.Acum eu sunt capul,fica si nepotul.Asa e viata!Viata trece,amintirile raman!Sa fim oameni puternici!Sa ne ajute Dumnezeu!Am atatea povesti ce imi vin in gand.Cred ca sunt un geniu,dar nu de geniul tau.Mergand pe drum,plangand cantand,am inceput iubind.Cantand plangand,si povestind,in loc sa imbatranesc,am ajuns chiar sa iubesc.Viata e o imaginatie,caut o viata noua,poate se iveste sau se mai invarteste,cate una,doua,daca-s trei,va dau una voua.Asa ca sa fie soare,sunt bujie cu imagine vie.Am tot mai multe griji si frici,dar ai grije sa nu te strici.Sa fim sanatosi,totul in rest e frumos,vorba aia,trebuie sa fie bine si sa ai bani,ca sa nu fie si bai.Avem toti un pic de veselie,sus o mana care stie,fara un pic de poezie,viata e pustie.Fara vis,omul e o creatura seaca,doar in meditatie el este maiestuos.Povestiile sunt de un mister ce se pierde in negura primelor clipe.Fiecare este ispitit cand este atras si ademenit de pofta lui insusi.Apoi pofta,cand a conceput,da nastere pacatului,si pacatul odata infaptuit,aduce moartea.Tot ce scriu,sa mint ar fi pacat,este pura imaginatie,si franturi din viata mea.Viata mea e ca a voastra,cand mai buna,cand mai rea,dar scrisul ma ajuta,sa trec prin furtuni cu ia.Mi-a ramas numai speranta,insa recunosc deschis,asteptarea este foarte grea.Am ajuns la batranete,si traiesc doar din vise,ca ele nu costa si nu sunt interzise.M-am inchis in lumea mea,nu sa demonstrez,ci sa traiesc in puternicia mea.Viata este o comedie pentru cei care gandesc,si o imaginatie pentru cei care iubesc.Asa e viata,te ridica te coboara,si dansezi tot pe sfoara.This is the meaning of Life!What you see is what you get!It was just another way for Raveca to let you know that she was authentic and real and not planning on changing for anyone.Nu sunt pomedii,nici cortegii,dar invat protegii.Sa nu-mi pierd mintiile tarzii,mai scriu si cata,comedii,cand zilele imi sunt gri.Cand inima ma doare tare,vreau ca pana nu moare,sa o ung cu unsoare.Ce are omul mai de valoare?Sufletul sa nu-l omoare,ca sa poata sa zboare.Daca comedie o sa mai fie,Raveca noastra o sa va mai scrie,pana nu uita,ca e mai vie.Scriu despre o femeie care incearca sa reziste durerilor si furtunilor.Ca mine nu-i nici una,mai draguta,mai grasuta,dar stie sa urce si-n caruta.Sper ca esti bine sanatoasa,rosie si frumoasa,si multe cuvinte frumoase,scrise ca mine si de la mine trimise,din partea mea.Afla despre mine,ca sunt trista si vesela in acelasi timp.M-am uitat astazi in oglinda,si am vazut ca nu sunt asa ca in oglinda,sunt ca o grinda.Da,mi-a placut gropita din obrazul drept,si zambetul atat de inocent.Si stiu ca nu mai esti o copila,dar de multe ori lasi impresia ca esti o zambila.Te cunosc atat de bine,te inteleg,dar pana acum mi-a fost teama sa-ti tot vorbesc.Candva,e posibil sa fi avut impresia ca ma cunosti,poate ai crezut ca stii cine sunt si ce simt,ba chiar la un moment dat te-ai crezut indreptatita sa-mi spui ca ce simt eu e bine si nu bine.In spatele unei bucurii afisate ai gasit lauda,iar atunci cand poate eu ma agatam de un fir de speranta,tu ai vazut depresie si pesimism.Daca astazi sunt trista,tu stai fara grija,maine o sa-mi treaca.Daca vreau sa-mi strig bucuria si fericirea,o strig lumii intregi.Te astept sa stam din nou pe prispa timpului si sa ne imaginam ca pictam viata cu un fir de iarba,adormind vesnic in concluzia inconstientului meu controlat de viitor.Eu o scriu dupa ce viata ma biciuit si am dat cu capul pana m-am zapacit.Poate vor mai trece anii,pentru a o reciti in urmatorii 10 ani,daca voi mai trai.Draga Raveca,ai invatat multe,mai ai inca multe de invatat,dar acum e vremea sa te pregatesti sa inveti si mai multe.Ai invatat sa fii sincera cu tine,sa te ierti,sa stii sa ai grija de sufletul tau,ai invatat sa iubesti oamenii si sa-i accepti asa cum sunt.Cand n-am puterea s-o arat prin fapte,o pun in vers.Nu cer eternitate de la o floare ce-a nflorit,de ia ma bucur ca traieste,si nu o plang de sa vestejit.Nu cer credinta neschimbata,dar stiu ca raiul se coboara numai o clipa pe pamant.Nu am promis ca-mi voi pastra cuvantul,si nu vreau sa fiu o amintire in ceas tarziu,dar vreau sa-mi leagan dorul,ca pe o frunza,vantul.Si daca uneori mai plang,nu este semn de slabiciune,vreau sa nu mai simt amaraciune.Zambesc mereu sa pot razbate,si daca inca mai am speranta,o pastrez cat inca sunt in viata.Si daca uneori imi pare,ca viata este tot mai grea,zambesc din nou,si-un soare bland apare din nou in viata mea.Unele zile sunt atat de vesele,altele atat de triste.Viata este o poveste,tot ce s-a intimplat va ramine o poveste,si altul va depana din nou o alta poveste.Aceasta a fost viata mea.Cineva o va continua,dar cu o alta poveste.Am fost aici,a fost frumos,si totul se mai povesteste.O femeie e desteapta,Raveca,e mama si bunica,dar tare voinica.Femeia cea mai minunata,este cand de Dumnezeu este laudata,ca de barbat,mi-e si rusine,nu prea auzim de bine.Nu vreau sa le scriu aici,ca mie frica de furnici,si nici batuta-n cap,ca nu o sa mai tac.Doar am vrut sa sugerez,pe femeie sa nu o stresezi,daca poti sa-i faci un bine,mai intai gandeste-te la tine.Cum tu te vei comporta,ea asa iti va si canta.Respecta femeia,si iubeste-i statornicia,ca ea va mosteni vesnicia.Amintirile din trecut,tot incearca sa ma cheme,pe drumul lung si cunoscut,mai trec din vreme-n vreme!Azi din nou am strabatut,viata,in gandurile mele.Nu te lasa invins de slabiciune,cand te incolteste iar trecutul.Sa nu cedezi nicicand la vreo ispita,cu nici un chip sa nu te compromiti.Aduna amintiri,traieste,nu strange bani,si nici multa ura,in loc sa injuri,zambeste si iubeste.Nu ascult la barfele ce zice lumea,ascult sfatul meu,si-mi zic,Raveca,hai,din nou zambeste!O amintire dintr-un tarziu,ce tot ma bate gandul,sa-mi lecui dorul meu pustiu,asa ca pe-o frunza,vantul.Si azi tot sper,ca m-am saturat sa zbier,vreau o inima de fier.Ca intotdeauna,totul depinde de mine,sa traiesc,sa ma bucur,si sa sper.Iar eu iti spun,ca nu mai zbier,doar fluier.Sanatate,si sa traiesti cu iubire,pentru vesnicie.

Pentru-ca e Octombrie…

2026-10-01T13:02:40.381-07:00

Pentru-ca e Octombrie,cand toate ma intersectie cu abstractie,vin cu veneratie si nu vreau sa fac locomotie sau comotie de emotie,ci sa primesc o proportie de promotie in Octombrie.O frunza de notatie in functie de conditie,si in rotatie cu respiratie de Octombrie.In numele clipei si-al toamnei,ce tace ca prin farmec,si toamna ne-arata ca poate sa taca si sa treaca.Si-n numele frunzei eterne,cu lacrima frunzei si-a vietii,natura si cerul picteaza,luna lui Octombrie.Viata este o carte,pe care-o purtam cu noi.La-nceputul vietii,e doar cateva foi.Dar trecand prin viata,multe pagini adunam.Punem ganduri la prefata,si incepem cu copilaria.Scriem pagini multe,tot ce am trait frumos,dar si marunte lucruri,care au mers tot pe dos.Toamna vietii sa o-nvete,despre iarna s-o scriu mai tarziu.Iar pentru anii care vin,batranete fara chin.Viata mi-a fost adiere,am trait-o cu folos.Atunci cand va fi ultima fila,voi inchide cu-o stampila.Viata draga,te-am iubit.De la nastere si pan la moarte,dintre dulce si amar,viata e o carte,intr-un singur exemplar.Stinga-se a vietii viata flaca,in capataiul de la racla.Nu as schimba nimic din viata,de-a fi nici rau,nici bun,si nici nu am pacinica rabdare a omului de mult bun.A lumii vorbe,demult eu nu le mai ascult,nimic pentru mine ce pentru ei,e mult.Viitorul e un trecut,pe care,intors Il vad.Nu-ntreb de ce in lume nu ne e dat de soarte,noroc fara durere,si viata fara moarte.Am pus demult deoparte acele traume vechi,ce spun c-a vietii file au vecinic doua parti.A gandului lucire,si-a inimei bataie.Nu cer norocul,dar cer sa ma invat.Ca viata-mi pret sa aiba,si moartea s-aiba pret.Sa nu zic despre mine ce omului s-a zis.Ca-i visul unei umbre si umbra unui vis.Zadarnica,pustie si fara inteles,viata-mi nu se leaga de-un rau sau de-un eres.Pentru cei ce vor fi,las in urma o carte,cand si eu voi sfarsi,sub un veac de etate.Iar pentru cei ce-or veni,las in urma un gand,va mai fi doar un cuvant.Cu un rost sau anost,las in urma o floare,pentru cei ce au fost.Iar pentru cei ce-au crezut,ma inclin cu suspin,si multumesc din plin.Dar pentru cei ce citesc,din versuri,ceresc,va iubesc.Las un trandafir,tuturor ce-au mancat doar pelin,sa va mangaie lin,cu un ranjet subtil.Iar pentru Eternitate,las in urma o carte,cu versuri ciudate,intru libertate.Natura si cerul picteaza,tabloul numit vesnicie.Ca dragostea suprema pe pamant,e unica confesiune a anotimpului de toamna,dat de Cel prea Sfant.Am ajuns la o varsta in care privesc inapoi cu recunostinta,si inainte cu intelepciune.Timpul trece,iar viata devine mai pretioasa pe masura ce intelegem ca nu mai avem atat de mult din ea.Am invatat sa ma eliberez de lucrurile care nu mai conteaza,si de zgomotul lumii.Nu am rabdare pentru conflicte inutile,pentru oameni care nu respecta timpul si prezenta mea.Vreau sa ma inconjor de oameni care aduc autenticitate in vietile celor din jur.Oameni care au suflet,si isi asuma greselile si continua sa creasca.Apreciez fiecare moment si nu ma grabesc sa fiu cineva.Doresc sa traiesc cu sens si bucurie,sa apreciez fiecare clipa,fiecare zambet.Scopul meu este sa traiesc in armonie cu mine insumi,si sa imi pastrez constiinta linistita.Viata e scurta si pretioasa.Sa traim in pace cu demnitate si dragoste.Amin