Specializarea biblioteconomie si stiintele informarii din cadrul Universtitatii de Vest din Timisoara (www.uvt.ro), Facultatea de Stiinte Politice, Filosofie si Stiiinte ale Comunicarii (www.polsci.uvt.ro), Catedra de Filosofie si stiinte ale comunicarii (http://www.filcom.uvt.ro), organizeaza concurs de admitere pentru anul univ. 2009/2010, la nivelele Licenta si Masterat.

Specializarea noastra este acreditata [vezi Hotărârea Guvernului nr. 749/2009 pentru aprobarea Nomenclatorului domeniilor, a structurilor instituţiilor de învăţământ superior şi a specializărilor/programelor de studii universitare de licenţă acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu organizate de acestea.].

Prezentarea specializarii (planul de invatamant, fisele disciplinelor etc.) o gasiti la adresa:

http://www.filcom.uvt.ro/.

Regulamentul de admitere, actele necesare inscrierii, calendarul sunt comune  tuturor specializarilor  Facultatii  in cadrul careia functionam, de aceea sunt prezentate global.

Pentru informatii despre admitere, intrati pe link-urile:

- nivel Licenta: http://filcom.uvt.ro/dmdocuments/Admitere%202009/Metodologie_admitere_2009.pdf

- nivel Masterat: http://www.polsci.uvt.ro/admitere/2009/master/metodologie-admitere-masterat.pdf

Alte coordonate:  Blvd. V. Parvan 4, Timisoara 300223, Timis, Romania  Secretariat: cabinetul 233, Tel.: 0256-592132

De câțiva ani o preconferință la întâlnirea anuală a Asociației bibliotecarilor americani (ALA) constă în organizarea de grupuri de biblilotecari care merg și fac voluntariat pentru o zi la una din bibliotecile din oraș (biblioteci publice sau școlare).

Anul acesta în Chicago am avut ocazia să particip și eu la acest program intitulat foarte frumos “Libraries Build Communities“.  La 7:30 ne-am adunat în jur de 90 de bibliotecari, studenți, prieteni ai bibliotecilor  și, după ce ne-am împărțit pe grupe am pornit la muncă.

Eu am fost într-o biblioteca școlară unde, pe lângă rearanjarea cărților returnate de-a valma la sfârșit de an am ajutat și la reorganizarea fizică a  bibliotecii. Deși zona este destul de centrală în Chicago (South Loop) și școala este una bună, biblioteca nu este neapărat foarte bine organizată. E adevărat că biblioteca primește donații însă mai mult sub forma de lucruri la care renunță alții. Acum bibliotecara încerca să vadă cum putea să mai pună niște rafturi și un birou de primire cărți (primite gratis) în spațiul mic pe care îl avea. Noi cam așa am lăsat biblioteca:

(Știu că ar fi prins bine o imagine de dinainte de a ne apuca de treabă însă nu mi-a trecut prin cap să fac una…și chiar dacă aș fi făcut cred că m-aș fi jenat să o pun pe net)

Faptul ca 11 persoane care nu se cunosc pot lucră împreună și în câtva ore să ajute o bibliotecă să își schimbe față mi se pare remarcabil. Biblotecara a avut la dispoziție spre  consultare și pentru a cere sfaturi inclusiv bibliotecari de la biblioteci mari  cum e New York Public library. Noi ca participanți am reușit să ne cunoaștem mai bine și foarte repede am ajuns să discutăm deschis despre multe lucruri profesionale (și nu numai).

Bibliotecile construiesc comunitățile mi se pare o metodă bună de a începe o conferință. După o asemeneă zi, când mergi la sesiunea pentru participanții noi de la ALA și președintele asociației Jim Rettig te îndeamnă să discuți și să cunoști cât mai multă lume în cadrul conferinței deoarece “Nimeni nu reușește singur în carieră” …ți se pare că înțelegi mai bine pentru ce anume te pregătești.  Se poate să ți se pară doar(?).

Anunţ post vacant – Director Executiv

Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din Romania (ANBPR), cu sediul in Bucuresti, angajează Director Executiv pentru organizarea şi conducerea Departamentului operaţional.

Descrierea postului:
Directorul Executiv are responsabilitatea principală a managementului general al organizaţiei, care include identificarea oportunităţilor de finanţare, implementarea strategiei organizaţiei, supervizarea finanţelor, implementarea programelor existente, relaţiilor publice şi resurselor umane. Este subordonat direct Preşedintelui Asociaţiei. Activitatea se va desfasura in principal la sediul din Bucuresti.

Anunţ post vacant – Asistent Director

Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din Romania (ANBPR), cu sediul în Bucureşti, angajează Asistent Director în cadrul departamentului operaţional.

Descrierea postului:
Asistentul Director se subordonează Directorului Executiv al ANBPR şi îl sprijină activ în realizarea managementului general al Asociaţiei, în mod special în ceea ce priveşte arhivarea şi sistematizarea documentelor şi alte sarcini specifice. Activitatea se va desfasura in principal la sediul din Bucuresti.

Persoanele interesate pot trimite scrisoare de intenţie şi CV, până la data de 24 iulie 2009, pe adresa de e-mail: anbpr_ro [at] yahoo.com . Pentru informatii suplimentare sunati la telefon 0744341998 sau accesati www.anbpr.org.ro/forum

Pentru cei care iubesc cartea şi nimic din ceea ce priveşte cartea nu le este străin:

Editura ART are în pregătire Apologia plagiatului de Jean-Luc Hennig, lucrare tradusă din limba franceză de Mădălin Roşioru.

Judecând după fragmentul reprodus în Ziarul de Duminică, supliment al Ziarului Financiar, ca şi după cel citit în Plai cu boi (an 2, nr. 12, iunie 2009, p. 52-55), eseul se anunţă a fi extrem de interesant, documentat şi savuros, în acelaşi timp, fiind, din câte mi-am putut da seama, o incursiune atât în istoria literaturii universale, cât şi în evoluţia mentalităţilor în privinţa plagiatului.

Cred că merită urmărită apariţia.

Prin Gala premiilor în educație Fundația Dinu Patriciu dorește promovarea oamenilor, a proiectelor si a organizatiilor care au avut un impact semnificativ asupra sistemului educational din Romania. Bibliotecarii sau bibliotecile nu sunt vizați în mod explicit însă, prin munca pe care o fac și servicile pe care le oferă, eu  cred că ar trebui să se implice într-un mod sau în altul în aplicațiile pentru acest concurs.

Categoriile concursului sunt:

Învățământ preuniversitar

1. Profesorul anului
2. Elevul anului (din clasele V – XII)
3. Scoala anului (scoli generale de stat sau private, inclusiv licee)

Învățământ universitar

4. Profesorul anului
5. Studentul anului (in ciclul de licenta sau master)
6. Facultatea anului (institutii de stat sau private)

Cercetare în Educație

7. Cercetatorul anului

Organizații neguvernamentale și proiecte

8. ONG-ul anului in domeniul educatiei
9. Cel mai bun proiect educational realizat de un ONG sau institutie de invatamant

Criteriile de jurizare vor ține cont de relevanță, eficiență și eficacitate, impactul asupra sistemului educațional, sustenabilitatea și durabilitatea impactului, originalitate și coerență. Mai multe detalii despre cum va decurge jurizarea gășiți pe blogul fundației.

Ceea ce mi se pare mie foarte interesant e că cei care vor câștiga premiile (câte 3 la fiecare categorie, în valoare totală de 200.000 de Euro) trebuie să folosească fondurile obținute ca premiu în dezvoltarea altor proiecte educaționale sau de cercetare. Dacă vă este clar că proiectele educaționale și de cercetare trebuie să includă și bibliotecile (și sper că acolo unde lucrați se întâmplă deja acest lucru) … atunci la treabă! Înscrierile se desfășoara online în perioada 15 iunie – 27 septembrie 2009.

Următoarea ediție a simpozionului internațional al studenților LIS  BOBCATSSS 2010 va avea loc în perioada 25-27 ianuarie la Parma în Italia. Tema reuniunii va fi Bridging the digital divide: libraries providing access for all? iar organizatorii au deja un sit la  http://bobcatsss2010.unipr.it Termenul de trimitere a propunerilor pentru a susține o lucrare, un poster sau chiar a organiza un workshop este 15 Septembrie 2009.

Am avut plăcerea să particip la ediția din 2009 din Porto și pot să vă asigur că este cu adevărat o experiență deosebită (profesională dar și umană). Iată și o dovadă în acest sens:)

Din câte am înțeles, anul trecut s-a primit o singură propunere din partea unui/unei student(e) din România care, din păcate, nu a fost selectată pentru a participa în simpozion. Dacă sunteți interesați să trimiteți ceva pentru 2010 și aveți nevoie de orice fel de ajutor dați un email pe adresa grupului și o să încercăm să vă ajutăm.

Doamna Hermina Anghelescu vorbea în prezentarea din cadrul conferinţei de la Baia Mare despre un management colaborativ şi o organizare pe orizontală în care microfizica puterii este una echitabilă. Ierarhia rigidă şi formală este incompatibilă cu un mediu de relaţii colegiale, spontane in care autoritatea nu are poziţii aprioric alocate. Puterea unidirecţională, autoritară, ignorantă, exclusivistă şi obscură e preferabil să fie înlocuită de un joc liber al relaţiilor de putere intrainstitutionale în care poziţiile de autoritate profesională se licitează în fiecare zi iar stima se câştigă prin merite reale şi nu prin puterea de influenţă. Uneori instituţiile de cultură suportă o gestiune care nu acceptă să fie interogată, închisă în incomunicare. Abuzurile de putere sunt cotidiene. Instituţiile de cultură în mai multe cazuri decât se crede sunt despoţii incontrolabile. Ar fi fost frumos ca Ministerul Invăţământului sau rectoratul Universităţii să publice un raport cu rezultatul anchetei a ceea ce se întâmpla la Biblioteca Universităţii din Braşov unde reamintesc că acuzele din partea angajaţilor nu erau de lipsă de pudoare, ci de conducere autoritară şi discreţionară.

Autoritatea, potrivit psihologilor, provine dintr-o lipsă de securitate interioară şi este acompaniată de frica de libertate şi de responsabilitate. Autoritarii au nevoie de control agresiv al propriului mediu, de disciplină. Confuzi în interior, ei necesită reguli clare în exterior. Sunt intoleranţi faţă de manifestările imprevizibile şi ambigue ale realităţii. Conflictul intern îl proiectează în afară. Văd lumea cu ostilitate iar ceilalţi sunt judecaţi nu în funcţie de diferenţele personale, ci în funcţie de grupul căruia îi aparţin: grupul meu (protejat şi supravalorat) şi grupul celorlalţi care sunt inamici. Angajaţii trebuie să fie docili pentru a accepta fără proteste descărcarea responsabilităţii şefului asupra lor, singurul mod în care liderul autoritar îşi poate salva fragila stabilitate interioară. Persoanele autoritare nu pot fi creatoare şi nici nu se poate colabora cu ele deoarece se epuizează în desconsiderarea adversarului şi-şi reprezintă lumea antagonic.

Deoarece am citit zilele trecute despre incendiul produs la Millenium Bussiness Center din Bucureşti și, în definitiv, unul dintre cei mai mari dușmani ai bibliotecilor este focul, mi-am spus că am putea începe  să ne gândim cât de asigurate sunt bibliotecile în caz de incendiu. Dacă am putea să construim o nouă bibliotecă cum am putea asigura mai bine siguranţa publicului, a bibliotecarilor  şi a colecţiei în caz de incendiu? (După cum se pare cei de la Millenium nu au pus mare preț pe asta)

Ştim că bibliotecile intră la nivelul de risc ridicat de incendiu deci clădirile care le găzduiesc ar trebui să aibă conform legii o fişă a obiectivului, documentație PSI iar construcţiile mai noi neapărat un scenariu de siguranţă la foc şi planuri de intervenţie PSI. (Are cineva acces la asemenea documente? Cred că ar fi util dacă am putea să discutăm direct pe astfel de documente)

În SUA majoritatea clădirilor au ca structură de rezistenţă un sistem de bârne de oţel. Asta permite clădirilor să ofere spăţii deschise, ușor de supravegheat, numai bune pentru biblioteci. Ele însă pot fi uşor prăpădite de foc.   Încă din design clădirile sunt însă gândite astfel încât să asigure controlul şi reducerea extinderii focului. Cu alte cuvinte, dacă focul ar izbucni la un etaj al bibliotecii, prin structura clădirii, incendiul ar fi forţat să o ia pe anumite căi şi se evită astfel distrugerea mai multor nivele sau închiderea tuturor căilor de ieșire. De asemenea în funcție de structura materialelor din componența clădirii, rezistența la incendiu se calculează folosind modele matematice avansate.

La fiecare etaj sistemul de sprinklere (nu știu dacă au o altă denumire în română) asigură ținerea sub control a incendiului. Partea proastă cu aceste sprinklere este că se mai și strică și atunci bibliotecile riscă să își distrugă colecția inundând-o. Există mai multe  astfel de sisteme însă sistemul care este considerat bun pentru biblioteci (și muzee) este cel denumit pre-action. În acest sistem țevile de deasupra încăperilor nu au apă (pentru a evita accidentele). Apa este eliberată în țevi și din țevi în încăpere abia după ce s-a detectat focul.  Un minus al acestui sistem (așa cum mi-a fost explicat de șeful de la întreținerea clădirii unei mari biblioteci universitare) constă în faptul că țevile “uscate”(dry pipe), dacă nu sunt bine întreținute, atunci când primesc apa o pot colora și aceasta poate dăuna cărților murdărindu-le. Indiferent de sistem, un singur sprinkler eliberează mai mult de 100 de litri de apă pe minut.

Alte măsuri de prevedere a incediilor includ (dar nu se limitează la):

• rafturi de metal – din ce mi-au spus câțiva  bibliotecarilor ele încetinesc flăcările de la nivelele de jos să ajungă direct la nivelele superioare  și sunt, în mod evident mai bune decât rafturile din lemn;
• ieșiri de urgență și zone de siguranță (care sunt de obicei poziționale în casa scarilor) – detaliile tehnice ale clădirii impun existenuța lor în orice clădire;
• deschiderea ușilor înspre afară – din experiențe nefericita a unui incediu din 1908 când o clădirea a operei a ars și oamenii prea speriați nu au reușit să țină ușile deschise pentru a ieși  (170 de oameni au murit atunci), au apărut mai multe reguli de siguranță în locurile publice. Dintre ele și faptul că ușile pentru camerele unde staționează oameni trebuie să aibă  deschiderea înspre afară.
• buna semnalizare a ieșirilor – este important ca becurile folosite pentru semnalizare să aibă o viață lungă și, în caz că se ard să fie înlocuite imediat. De asemenea pentru o mai bună  îndrumare a oamenilor chiar și atunci când incendiul a izbucnit deja și fumul este des am înțeles că mai nou semnele nu se mai pun deasupra ușilor sau sus pe perete ci lângă uși, cam la jumătatea înălțimii ușii. Astfel cei care încearcă să evite fumul și merg aplecați sau târâș pot să vadă semnele.

Temă de gândit: De la biroul de unde lucrați de obicei observați că încăperea vă este inundată de fum. Încercând să iesiți observați că ieșirea principală (cea pe care o folosiți de obicei) nu poate fi folosită deoarece este cuprinsă de foc. Ce alternativă aveți să ieșiți din clădire? Dacă nu ați cunoaște clădirea, aveți suficiente semne care să vă ghideze spre această ieșire de siguranță?

Observație: În căutările mele am dat peste o firmă din Buzău  care oferă echipamente şi consultanţă pentru prevenirea şi stingerea incendiilor. Presupun că sunt multe astfel de firme însă, ce e interesant la acestă firmă e că că a achiziţionat domeniile care au ca nume termeni cheie din legislaţia  PSI, cum ar fi documentatie-psi.ro, scenariu-de-siguranta-la-foc.ro, securitate-la-incendiu.ro şi altele, în total   7 situri. Interesant mod de a face reclamă.

[Detalii curs]

101  este  numărul dat oricărui curs introductiv  în SUA așa că m-am gândit să denumesc aceste curs de vară Clădirea Bibliotecii 101 – mai pe scurt CB101.

Pentru orice există un sezon
și există un timp pentru toate de sub rai. (Ecleziast)

Să plantezi o grădină înseamnă să crezi în ziua de mâine.

Înainde e a începe prezentările aș vrea să fac câteva precizări:

Cursul  pe care l-am absolvit recent, predat de profesorul Fred Schlipf, deși făcut la nivel destul de înalt pentru stundenții de la master nu mă face peste noapte expertă în acest domeniu. El mi-a deschis însă ochii la detalii de structură a bibliotecii pe care e bine să le știe oricine este implicat în contruirea/reamenajarea unei biblioteci. Aceste detalli din notele mele de curs vor alcătui baza pe care sper să construim împreună  cursul de vară CB101.

Imaginile pe care am să le folosesc (dacă nu citez sursa) sunt făcute de mine în cadrul cursului, în timpul vizitelor la diferite biblioteci din zona Chicago. Mai multe detalii despre unde au fost făcute pozele veți putea găsi pe contul flickr al prolibro-ului.

Posturile pe blog nu vor devia foarte mult de la esența cursului, mai precis,  de la întrebarea:  cum pot clădirile să ajute la eficientizarea muncii în bibliotecă? Eu cred  că, pentru ca o bibliotecă să fie bună ea trebuie să aibă (în această ordine a importanței – nu alta) :

• personal bun, care știe care îi e rolul și ce trebuie să facă;
• colecție bună care să conțină ceea ce caută comunitatea;
• o clădire bună care să fie plăcută publicului și să îi ajute pe bibliotecari în muncă.

O clădire oricât ar fi de bună sau magnifică  nu poate rezolva problemele de fond ale unei biblioteci.

Dacă în postările mele omit să vorbesc despre un aspect care vă interesează legat de  tema respectivă, vă rog să îmi spuneți. Se poate să-mi fi scăpat sau se poate să nu știu. În orice caz mi-ar face plăcere să discutăm mai în detaliu.

Am avut aproape 30 de “înscriși” la votul dintr-un post anterior. Nu aș vrea să vă dezamăgesc de aceea vă rog să comentați și să puneți întrebări pentru a putea să căutam răspunsuri împreună.

A, și poate nu strică să reamintesc: în caz că detalii din aceste posturi marcate cu CB101 vor fi folosite în cursuri sau lucrări blogul www.prolibro.wordpress.com  trebuie menționat ca sursă.

Am aflat despre aceasta prezentare de pe blogul bibliotecii Universitatii din Oradea.  Frumoasa biblioteca, frumoasa prezentare. Felicitari!