PSI FINANCE

2018-03-18T15:25:00.000+02:00

De la SIF am învăţat importanţa alocării activelor, nu a selecţiei acestora

2017-01-30T21:44:00.001+02:00

Trendul mondial de emancipare economică şi financiară a naţiunilor, corporaţiilor şi consumatorilor a impus fondurilor de capital, uşor disponibile în economiile avansate, să caute noi oportunităţi de plasament.

Ziarul "Bursa", Suplimentul "Bursa SIF-urilor şi Fondul Proprietatea", 30 ianuarie 2017

Articolul pe larg:

De la SIF am invatat importanta alocarii activelor, nu a selectiei acestora

România europeană - 10 ani, 10 realizări notabile

2017-01-30T20:12:00.000+02:00

La 1 ianuarie 2017 se împlinesc 10 ani foarte buni, în care România a revenit în echipa civilizaţiei europene, cea care ne-a dat apartenenţa de limbă şi de istorie.

Suntem un popor eminamente european, suntem un popor latin, cu tradiţii şi binecuvântări de locaţie, relief, apă, resurse etc. absolut remarcabile.

Noi luăm de bune aceste active naţionale excepţionale, dar uităm că suntem şi responsabili să le folosim cu grijă şi să le lăsăm în bună păstrare şi pentru generaţiile următoare.

Consumatorul român s-a comportat financiar după modelul guvernului său: împrumut excesiv, doar pentru consum sau pentru investiții superficiale, fără o viziune pe termen lung acoperitoare pentru asperitățile mai multor cicluri economice, cheltuind mai mult decât ar trebui, în special pe baza unor venituri viitoare, copiind modelul consumerist de supra îndatorare pe bani ieftini, de tip nord-american.

Un mare minus pe care îl avem este acela că am privatizat prea mult din sectorul financiar sau, echivalent, nu am avut grijă să capitalizăm suficient capitalul financiar românesc atât de necesar în finanțarea creșterii noastre sustenabile.

1. Un proiect intergeneraţional de succes
2. Convergenţa: încet, dar sigur
3. Echilibrarea obligatorie a sistemului de pensii. Investiţiile în pensii
4. Ce am pierdut la forţa de muncă am câştigat la modernitate
5. Clasa de mijloc, emancipată şi ambiţioasă
6. Sinergiile intereuropene combină avantajele competitive şi cele comparative interdependente
7. Pasivele noastre devin noile noastre active
8. Transferul de know-how, savoir-faire, în sectorul financiar a fost esenţial
9. Suntem mai competitivi. Uber-competiţia mondială ne va impune productivitate şi eficienţă
10. Finanţele sunt în formă mai bună. Poziţia fiscală a unui stat este, de fapt, avantajul competitiv naţional

Revista "Piaţa financiară", Ediţie specială "România europeană. 10 ani în UE", decembrie 2016

Articolul pe larg:
Romania europeana - 10 ani, 10 realizari notabile

Interviu Adrian Mitroi: Grecia ar trebui sa-si aduca "cravatele" la masa negocierilor

2015-06-30T18:37:00.000+03:00

Zona Euro se pregateste de intrarea Greciei in default, in aceasta saptamana, dupa ce a refuzat sa prelungeasca finantarea tarii, in urma anuntului surprinzator al premierului Alexis Tsipras referitor la organizarea unui referendum, despre care analistul economic Adrian Mitroi considera ca nu reprezinta decat "o fuga din calea raspunderii", din partea unor politicieni greci sfidatori care au afisat continuu un aer "relaxat" la negocierile cu Eurogroup-ul, avand o singura tinta: stergerea datoriilor!

"Iertarea de datorii a fost, din punctul meu de vedere, mandatul cu care au venit cei doi fara cravata, la propriu si la figurat, daca putem numi asa cele doua personaje (Alexis Tsipras, premierul grec, si Yanis Varoufakis, ministrul de finante - n.r.). Impolitetea de a nu purta cravata, la o intalnire Eurogroup, cand toti ceilalti aveau la gat, a fost un mesaj clar: iertarea datoriilor. Orice altceva reprezenta o pierdere. Nu au urmarit in nici un fel negocierea si nici nu au venit pregatiti pentru asa ceva", apreciaza Adrian Mitroi (foto).

La summit-ul liderilor celor 28 de tari ale Uniunii Europene din luna mai, seful executivului comunitar, Jean-Claude Juncker, aflat intr-o mare verva, i-a primit cu diferite gesturi amicale pe participantii la summit. Se pare ca Juncker i-ar fi propus atunci premierului grec, Alexis Tsipras, sosit fara cravata, ca si la intalnirea recenta a Eurogroup, sa i-o imprumute pe a lui, iar primului ministrul ungar Viktor Orban i-a spus in loc de bun venit "Salut, dictatorule!".

Wall-Street.ro: Vi se pare o idee buna ca Grecia sa iasa din Zona Euro?

Adrian Mitroi: Eu cred ca Grecia nu va iesi din Zona Euro. Nu exista acest deznodamant. Compromisul major va trebui facut, chiar daca sunt foarte suparati, evident de impolitetea cu care au fost tratati atat presedintele Eurogroup, cat si toti ceilalti membri importanti de partea cealalta a mesei (Grecia - n.r.) A fi tratat fara cravata, la Bruxelles reprezinta o impolitete inaceptabila si ofera un mesaj de relaxare.
Nici un politician nu este atat de important, incat sa fie mai important decat o constructie la nivel European, cu o istorie de peste 60 de ani. Este o constructie pentru care nici un politician nu are suficient de mult sufragiu si cuprindere ca sa o afecteze. Dupa ce ca esti rau-voitor, mai esti si nepoliticos si arunci pe umerii celor (apelul la referendum – n.r.) care ti-au dat deja un gir prin votul lor sa-i reprezinti, ceea ce este inaceptabil pentru un politician. Trebuie ori sa aibe solutii, ori sa plece si sa lase locul altuia. Acest lucru, reprezinta primul punct din descrierea postului unui politician.
Aceasta referinta din nou la actionari (votanti –n.r.) cand ceri sprijinul acestora este o fuga din calea raspunderii. Nu este clar nici la ce anume se refera acel referendum. Este o fumigena care si pe noi analistii ne-a lasat complet in necunostinta. Aceasta impolitete, cuplata cu incompetenta, cu lipsa de diplomatie si responsabilitate, reprezinta un cumul pe care poporul grec, care de altfel este cel care a inventat democratia, nu-l va trece cu vederea, pentru ca sufragiile pro-Europa sunt indubitabile.

Daca votezi impotriva austeritatii, cand ai creditorii la usa, inseamna ca nu intelegi contextul. Pare ca austeritate inseamna competitivitate, in traducerea pietei, si iertare de datorii, evident, in traducerea politicienilor.

Wall-Street.ro: Va reusi Grecia sa respecte termenul limita de plata catre FMI?

Adrian Mitroi: Bineinteles ca nu, pentru ca nu are de unde. Nu exista alta solutie si cred ca se va amenda doar intr-un singur fel: imprumuturi de urgenta, un compromis, niste conditii tehnice din care noi nu vom intelege nimic, un vot la referendum care nu va fi clar si nici interpretarea sa. In schimb, politicienii europeni sunt cei care vor trebui sa gaseasca solutii, oricat de grea le va fi aceasta pastila amara.
Si acum ca sa vorbim critic si de Europa, ea a fost cea care crescut acest adolescent (Grecia - n.r.) in aceasta lipsa totala de disciplina. Carnetul de note i-a fost ignorat si trecuta la toate materiile, desi evident ca nici macar nu trecuse la examen. Si Angela Merkel, cea care a desenat acest scenariu, este prizoniera propriei sale ingaduinte. Acum trebuie sa mearga pana la capat.

Wall-Street.ro: Ar fi necesar un Guvern tehnocrat similar lui Monti din Italia?

Adrian Mitroi: Da. Acesta reprezinta pasul pe care trebuie sa-l faca poporul grec. Sa dea un vot de blam celor fara cravata si sa aduca la masa negocierilor cravata, pentru ca le place sau nu, democratia "Money-cratiei". Astazi, nu mai votezi fara a tine cont de finantare, de cel dispus sa-ti finanteze opiniile tale democratice. Asa ca solutia este una singura: poporul grec sa-si aduca la masa niste tehnocrati, care, in primul rand sa aiba cravata la gat. Este un mesaj pentru toate natiunile Europei. Solutia nu sta in populism, ci in practicalitate executiva. Guvernele si natiunile se conduc astazi cu cravata si cu business-planuri, nu cu promisiuni contra-ciclice.

Wall-Street.ro: Ce s-ar putea intampla de acum incolo in Europa?

Adrian Mitroi: Cel mai periculos lucru, care se poate intampla acum la nivel european ar fi dat de o noua recesiune. Pentru ca am intra intr-o recesiune cu dobanzile scazute. Pana acum, a fost totul relativ in regula. Dar, daca vom intra cumva in recesiune, din varii motive, de exemplu, importata din China, scapata din vedere de Statele Unite, construita de Europa, ar fi un lucru extrem de dificil. Eu cred ca BCE stie foarte bine acest lucru, deoarece nu iti poti permite acum sa intri intr-o crestere de yeld-uri pe periferice si o corectie bursiera de tip Bear de 20% in conditiile in care dobanzile sunt zero.
Sunt convins ca politicienii europeni vor face totul in aceste conditii sa evite orice astfel de scenariu. Cu privire la Grecia, nu le mai ramane astfel decat un compromis masiv. Trebuie sa le dea grecilor sansa sa intoarca o victorie si, parerea mea, se va forta o conducere tehnocrata la Atena. Nimeni nu crede, nici macar cetatenii greci nu cred, intr-un esec total care ar putea urma.

Link: adrian-mitroi-grecia-ar-trebui-sa-si-aduca-cravatele-la-masa-negocierilor
Sursa: www.wall-street.ro; 29 iunie 2015; foto Mediafax

Explicațiile unui semi-eșec. Cum a uitat statul să ia bani de la români

2015-06-30T18:19:00.000+03:00

Popularizarea redusă şi structura ofertei mai puţin uşor de înţeles de către investitori sunt cauzele nesubscrierii integrale a emisiunii titlurilor de stat pentru populaţie.

Vineri a intrat la tranzacţionare la cota Bursei de Valori Bucureşti prima emisiune de titluri de stat pentru populaţie, a cărei valoare de 100 milioane lei a fost licitată numai în proporţie de 65% de investitori. Cum a fost oferta? „Oportună, dar puţin explicată destinatarilor şi încă neclară la modul de răscumpărare înainte de scadenţă“, ne răspunde analistul financiar Adrian Mitroi. El spune că investitorii ar fi putut să vină în număr mai mare dacă emitentul ar fi pregătit altfel oferta şi că nu randamentul mic este cel care i-a speriat pe potenţialii cumpărători. În contextul temporar al deflaţiei, chiar şi aceste dobânzi mici sunt de natură să aducă randamente pozitive reale, mai spune Mitroi.

O ofertă derulată în anonimat

Conform rezultatelor comunicate de Guvern, 27.810 titluri au fost subscrise în tranşa primară (până la maximum 50 titluri) şi 37.189 de unităţi au mers căre tranşa secundară. Aceasta înseamnă o slabă atingere a obiectivului unei mai bune dispersii precizat înainte de derularea ofertei de către Ştefan Nanu, şeful Trezoreriei.

Gradul slab de acoperire la nivel naţional poate şi explică faptul că 46,13% din subscrieri au fost realizate în Bucureşti. Mitroi observă, la rândul său, că argumentele în favoarea ofertei au reprezentat parcă doar o „expunere de motive instituţională“ şi nu un tip de prospect de emisiune care să înlesnească participarea celor interesaţi. „Diversificarea bazei de investitori nu este un argument pentru comparator, ci pentru emitent“, ne aminteşte el. Sub acest aspect, poate că oferta a fost prea ambiţioasă în ceea ce priveşte suma. „Aş fi început cu o ofertă mai mică, dobândă mai mare şi scadenţa mult mai mică“, a declarat, pentru revista Capital, Mitroi, autor al unui curs care de finanţe comportamentale pe care îl predă la ASE.

Prea sofisticat pentru un debut pe piaţă

„Structura nu este uşor de înţeles de catre deţinător. Ajustarea acestei dobânzi cu beneficiul la impozitare de dobândă, dar şi de capital ar trebui exemplificată. La fel şi calcul preţului“, spune Adrian Mitroi care atrage atenţia că „ la nivel de achiziţie individuală, un titlu de stat nu are cum să fie foarte atrăgător acum“. Investitorii îşi fac, însă, un calcul simplu de dobândă şi sunt dispuşi să renunţe la o parte din aceasta pentru confortul financiar al unei lichidităţi fără constrângerea maturităţii impuse de un depozit bancar. Sub acest aspect, „dezavantajul mic al comisioanelor şi dobânzilor compenseză riscul de pierdere de capital nominal“. Investitorii înţeleg şi că investesc în alt tip de instrument care oferă o siguranţă mai mare. Astfel, dobânda promisă reprezintă doar o parte din atractivitate, însă contează mult şi reducerea profilului de risc total al portofoliului, spune Mitroi.

Piaţa titlurilor de stat trebuie să iasă din cercul închis al băncilor

I-am întrebat pe interlocutorii noştri dacă, după semi-eșecul acestui prim test, programul trebuie continuat. „Aceste instrumente sunt esenţiale oricărei pieţe de capital. La pachet cu demersul pentru piaţa emergentă, proiectul este un pas bun inainte. Aştept ca seriile următoare să fie recurente, cursive, lichide şi atractive“, afirmă şi Mitroi. El crede că, într-un viitor mai îndepărtat, s-ar putea realiza şi emisiuni de titluri protejate faţă de inflaţie. Important este ca ofertele să fie explicate foarte bine investitorilor. „De prezentat la concret, simplu şi mai complex, individual şi la nivel de portofoliu suita de avantaje asociate. De evitat nuanţa aristocratică şi de subliniat că acesta este un produs de masă, adresat şi recomandat tuturor“, a conchis analistul financiar.

Mecanismul este încă neclar mai ales înspre partea de tranzacționare, iar cumpărătorul probabil intuiește acest lucru.
Adrian Mitroi, analist financiar

Mai mult: explicatiile-unui-semi-esec-cum-a-uitat-statul-sa-ia-bani-de-la-romani

Sursa: www.capital.ro; 29 iunie 2015; autor Adrian Panaite

Dobânzile la depozite nu mai dau profit, doar protejează capitalul

2015-06-21T18:32:00.000+03:00

Economistul CFA, Adrian Mitroi: "Când sistemul financiar nu dă nimic, nu trebuie să-l mai căutăm"
     Cei care au economii plasate în depozite bancare nu trebuie să se mai aştepte la profit din dobânzi, subliniază analiştii economici, apreciind că, în condiţiile actuale de piaţă, rolul depozitelor a rămas doar cel de protecţie a banilor, nu şi de rentabilitate.
     Specialiştii atrag atenţia că dobânzile ajunse, din punct de vedere nominal, aproape de zero, mai ales în cazul depozitelor în valută, sunt, de fapt, real negative, dacă luăm în calcul rata inflaţiei.
     Economistul Adrian Mitroi, din cadrul CFA România, susţine: "În termeni reali, dobânzile la depozitele în alte valute decât în lei sunt negative, întrucât inflaţia, chiar la un nivel redus, coboară nivelurile dobânzilor, deja ajunse aproape de zero. Deşi inflaţia se măsoară pe o anume perioadă, iar dobânzile pe o altă perioadă, totuşi, de principiu, dobânzile reale pentru depozitele în valută coboară sub zero. Aici vorbim de puterea de cumpărare".
     Potrivit domniei sale, în prezent, nu mai vorbim despre rentabilităţi ale capitalului nostru: "Nu intervine returul de capital, ne mulţumim să ne protejăm capitalul. Este cel mai bun lucru pe care îl poate face economia, pentru că nu mai poate să ne aducă rentabilitate.
     Acum, funcţionăm pe premisa că, "dacă nu rişti, nu câştigi". Înainte, rata fără risc presupunea o rentabilitate mică, dar pozitivă. Depozitele reprezintă cel mai fără risc plasament, dar cel mai puţin rentabil". Singura variantă este reorientarea orizontului investiţional, pe minim 2-3 ani, întrucât prima de maturitate face sens, ne-a precizat domnul Mitroi, adăugând, însă, că şi aici putem avea surprize, întrucât, "în condiţii de necartografiere din punct de vedere economic, putem avea efecte secundare din cauza deflaţiei".
     Acum, cea mai slabă poziţie este cea de creditor, spune economistul, menţionând că este mult mai confortabil să fii debitor, cu amendamentul ca moneda în care ai creditul să nu se aprecieze".
     "Într-o lume hipercompetitivă, nu poţi avea decizii robuste şi infailibile. Cea mai bună abordare este protecţia capitalului, mulţumindu-te şi cu randament real negativ", conchide Adrian Mitroi, subliniind: "Când sistemul financiar nu dă nimic, nu trebuie să-l mai căutăm".
     Cel mai recomandat, în momentul de faţă, este să investim în activele personale, este de părere domnia sa.
     Specialistul apreciază că investiţiile imobiliare perfecte nu există: "Pe termen lung, din punct de vedere al consumatorului de credit, valoarea economică a unei investiţii imobiliare este negativă, luând în calcul costurile de finanţare, resursele alocate pentru întreţinere etc.
     Cea mai proastă idee este să-ţi cumperi un imobil pe datorie ca să-ţi achiţi ratele din chiria încasată".
     Adrian Mitroi concluzionează că cea mai sigură rămâne piaţa de capital, pentru că este "cea mai lichidă, mai îndepărtată de ciclurile economice şi cu o granularitate mai mare".
     În condiţiile actuale, contul de economii se apropie tot mai mult de depozite, diferenţa majoră dintre cele două constând în faptul că primul dintre acestea "oferă convenienţa de a-l avea la dispoziţie", este de părere reprezentantul CFA, care este de părere că "băncile nu fac favoruri legate de conturile de economii, ce reprezintă nişte conturi curente cu dobânzi puţin mai ridicate".
     Oamenii au ca alternativă să investească banii în consum sau să-i plaseze în fonduri mutuale, în investiţii directe pe bursă, în achiziţii de titluri etc., dar toate aceste alternative presupun şi riscuri ridicate.
     * Rata medie a dobânzilor la depozitele în euro nu depăşeşte 1,2%
     Rata medie a dobânzilor la depozitele în lei nu depăşea, ieri, nivelul de 2,35%, indiferent de termen (1,54% pentru depozitele la o lună, 1,96% pentru cele la 3 luni, 2,35% pentru depozitele constituite la 9 luni şi 2,22% pentru cele la 12 luni), în timp ce rata medie a dobânzilor la depozitele în lei era de maxim 1,2% (0,85% la trei luni, 1% la 6 luni, 1,15% la nouă luni şi 1,2% la 12 luni), potrivit calculelor Conso.
     În ceea ce priveşte depozitele în lei, cea mai mare dobândă pentru cele constituite la o lună era, ieri, la Nextebank, respectiv 2,5%, în timp ce dobânda cea mai mică putea fi găsită la BCR (0,3%, de la 1,15% în 14 ianuarie 2015). Nexte Bank şi Marfin Bank oferă cea mai mare dobândă din piaţă la depozitele la trei luni - de 2,6% (de la 3,10, în urmă cu cinci luni) -, la polul opus aflându-se CEC Bank, cu 1% (faţă de 2,15% în ianuarie). Nivelul maxim al dobânzii creşte, pentru depozitele la şase luni comparativ cu cele la trei luni, doar cu 0,20%, până la 2,8% - la Marfin Bank, cel mai mic nivel cifrându-se la 1,25% (la CEC Bank). Pentru depozitele la nouă şi 12 luni, nivelurile minime ale dobânzilor sunt de 1,25% (de la 2,75% în ianuarie), la CEC Bank şi, respectiv, 1,3% (comparativ cu 2,9% acum cinci luni), la Unicredit Ţiriac Bank. Cele mai mari dobânzi pentru termenele menţionate sunt la Banca Comercială Feroviară (2,75% de la 3,5%), respectiv Marfin Bank (3%).
     Pentru depozitele constituite în euro, dobânzile minime sunt de 0,1% la o lună (BCR), 0,2% la trei luni (BCR), 0,5% la şase luni (CEC Bank), 0,75% la nouă luni (Intesa Sanpaoilo Bank) respectiv 0,4% la 12 luni (ING Bank). Depozitele în euro cu cele mai mari dobânzi sunt la Nextebank (1,75% la o lună, 1,9% la trei luni, 2% la şase luni şi 2,1% la 12 luni) şi la Marfin Bank (2,1% la nouă luni). Şi acestea au scăzut constant, de la începutul anului şi până acum.

Mai mult: dobanzile-la-depozite-nu-mai-dau-profit-doar-protejeaza-capitalul

Sursa: www.bursa.ro; 18 iunie 2015; autor Emilia Olescu

INTERVIU Adrian Mitroi: Marele compomis în privința Greciei îl va face Europa; Grexit nu este un scenariu plauzibil

2015-06-21T17:58:00.000+03:00

Marele compromis în privința Greciei îl va face Europa, iar ieșirea țării din zona euro - Grexit nu reprezintă un scenariu plauzibil în momentul de față, consideră Adrian Mitroi, profesor de investiții și finanțe comportamentale în cadrul Academiei de Studii Economice /ASE/.

"Mie mi se pare o bătălie pentru care am pierdut foarte mult timp și am supralicitat efectele ei și asupra Uniunii Europene și asupra Greciei. Suntem atât de pregătiți încât nu mă îngrijorează absolut deloc. Nici nu este un scenariu plauzibil Grexit. Nu este nici pe departe scenariu plauzibil, indiferent de ce pare acum", a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, Adrian Mitroi.

Acesta a subliniat că securitatea socială și politică este esențială pentru Europa, fiind de altfel prioritatea cea mai importantă, iar "o schemă fără Grecia este imposibil de desenat". În opinia acestuia, Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional vor găsi o soluție în privința Greciei, chiar dacă Europa va fi cea care va face "marele compromis".

"Eu cred, scenariul tot mai probabil, că vorbim despre teoria jocurilor, la care este expert unul dintre jucători. Ce se întâmplă când doi parteneri, aparent, nu cedează deloc? În general, cel mai puternic va ceda și va maximiza compromisul. Vor trebui creditorii, Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional, să găsească o soluție", a subliniat Mitroi.

Profesorul de investiții și finanțe comportamentale din cadrul ASE a atras atenția asupra 'dramei' la care asistăm în România pentru că nu s-a obținut o "finanțare elementară" pentru autostrada Comarnic — Brașov, dar și asupra situației grave din Republica Moldova cauzată de 'aparentul skandenberg' Rusia-Uniunea Europeană-America.

AGERPRES: Cum comentați situația din Grecia, țară care a anunțat că nu își poate rambursa datoriile către instituțiile financiare internaționale și riscă intrarea în incapacitate de plată? Considerați că ieșirea Greciei din zona euro poate fi o soluție?

Adrian Mitroi: Este o bătălie fără cravată, dar cu mănuși. Cea din Ucraina este o bătălie cu cravată, dar fără mănuși. Mie mi se pare o bătălie pentru care am pierdut foarte mult timp și am supralicitat efectele ei și asupra Uniunii Europene și asupra Greciei. Suntem atât de pregătiți încât nu mă îngrijorează absolut deloc. Nici nu este un scenariu plauzibil Grexit (ieșirea Greciei din zona euro n.r.). Nu este nici pe departe scenariu plauzibil indiferent de ce pare acum. Prioritățile legate de Grecia ale Uniunii Europene sau așezarea în ordinea corectă a priorităților pune aspectul economic doar foarte departe pe lista de priorități.

AGERPRES: Care considerați că este prioritatea cea mai importantă?

Adrian Mitroi: În primul rând este problema de siguranță a frontierei de Sud a Europei, valul de refugiați care va fi din nou și acolo trebuie găsită o soluție. Deci, prioritatea de securitate socială și politică este esențială, iar o schemă fără Grecia este imposibil de desenat. O altă prioritate este cea de construcție politică. Se muncește la Uniunea Europeană și la zona euro de mult, de prea mult timp și s-a investit mult timp, sunt prea multe interese geopolitice și strategice ca să renunți atât de ușor.

Prioritatea nu este Grecia, este una dintre priorități însă nu economică, ea este mai degrabă politică, strategică. Ține de imaginea Uniunii Europene. Când investești atât de mult, e ca într-un mariaj, în care ai investit foarte mult, un proiect de investiții, iar pierderea aparentă pentru ambele părți este mult prea mare. Politicienii sunt temporari, crizele și acest gen de măsuri sunt definitive. La scara istoriei niciun politician nu poate fi atât de important încât să decidă o măsură atât de radicală.

AGERPRES: În opinia dumneavoastră care considerați că ar fi cel mai bun sau cel mai probabil scenariu în privința Greciei? Ce soluție vedeți?

Adrian Mitroi: Eu cred, scenariul tot mai probabil, că vorbim despre teoria jocurilor, la care este expert unul dintre jucători. Ce se întâmplă când doi parteneri, aparent, nu cedează deloc? În general, cel mai puternic va ceda și va maximiza compromisul. Vor trebui creditorii, Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional, să găsească o soluție.

Noi, ca analiști economici avem soluția. Este una tehnică. S-ar fi putut găsi pentru Grecia, însă are o slăbiciune politică. Este un mesaj de slăbiciune și îngăduință, dar soluția este și tehnică, de elongare a orizontului datoriei și de inserție, probabil, cu un credit rating multinațional. Deci, dacă aveai un furnizor de credit rating în favoarea Greciei, care ar fi permis elongarea orizontului datoriei, probabil că datoria ar fi părut mai sustenabilă. Greciei nu i se cere imposibilul. TVA-ul cel mai mare este de 23%, au și ei o structură ca și noi de TVA în scădere. Noi am trecut prin aceste chinuri și am ieșit onorabil, așa că nu înțeleg de ce nu vor să facă și ei lucrul acesta.

AGERPRES: Credeți că va reuși Uniunea Europeană să impună Greciei reforme structurale?

Adrian Mitroi: Puse lucrurile în perspectivă cred că vor ceda, vor găsi o formă de "bailout pe silent" ca să le permită să iasă onorabil, mai ales partea europeană, iar Germania are un cuvânt greu de spus. Atitudinea împăciuitoare va câștiga și de data asta. Nu vor reuși să impună Greciei sub nicio formă reformele structurale. Diferențialul de productivitate și de interes pentru reforme structurale este atât de adânc încât această devalorizare internă care este impusă, dacă se impune o devalorizare internă — singura modalitate prin care poți să controlezi finanțele unei națiuni care este parte dintr-o uniune monetară, pentru că nu poate să facă devalorizare externă să deprecieze moneda — această devalorizare internă era simplă, TVA-ul se putea foarte ușor, el este 23%, Ungaria are 27%, se putea face un pas foarte elegant. Probabil vor face ceva compromisuri și grecii, dar marele compromis îl va face, cred, Europa.

AGERPRES: În eventualitatea unui scenariu de ieșire a Greciei din zona euro, cum vedeți lucrurile?

Adrian Mitroi: Chiar și în eventualitatea unui scenariu improbabil, după părerea mea, există deja structurile atât la nivelul Comitetului European de Risc Sistemic, Băncii Centrale Europene, eurosistemului, băncilor centrale, cum este cea din România, care au expunere financiară dinspre Grecia, sistemul este suficient de bine pus la punct. Presiunea pe active periferice, gen leu, va fi temporară și fără de durată. Probabil va agăța un pic dobânzile care vor urca și vor rămâne, dar sunt doar temporare. Nu mă sperie și nu mă îngrijorează. Mi se pare că pierdem mult prea multe resurse inutile. Uităm de fapt că avem alte priorități și drama noastră este că noi nu am reușit să avem nici acum o finanțare elementară pentru o autostradă (Comarnic — Brașov n.r.) de ordinul de mărime de 1,8 miliarde euro.

AGERPRES: Pentru că ați menționat eșecul autostrăzii Comarnic-Brașov, considerați că este bancabil acest proiect?

Adrian Mitroi: Noi nu am reușit să găsim finanțare pentru un elementar 1,8 miliarde euro în anul 2015. Din pământ, din iarbă verde se pot emite obligațiuni. Este integral bancabil. Este esențial pentru dezvoltarea strategică națională. Nu vorbim despre amenajarea unui bloc, sunt niște artere esențiale pentru economia și siguranța națională. Este chestiune de siguranță națională. Cum pădurile sunt o chestiune de siguranță națională, infrastructura este la fel.

AGERPRES: În prezent există o anumită îngrijorare și pentru Republica Moldova. Cum vedeți situația vecinilor noștri?

Adrian Mitroi: Mie mi se par mai grave evenimentele care se întâmplă și nu mai au revers în zona Moldovei și dimensiunea financiară la care este supusă sora noastră, Republica Moldova. Bătălia sau 'aparentul skandenberg' Rusia-Uniunea Europeană-America va avea o consecință directă asupra Moldovei. Noi nu am făcut nimic pentru asta, deși avem toate abilitățile și am putea prin poziția noastră privilegiată față de partenerii noștri să ne expunem poziția asta de ajutor. Prietenii la nevoie se cunosc.

Eu m-aș uita cu cea mai mare seriozitate la responsabilitatea legată de Republica Moldova, care este într-o situație mult mai critică și care aspiră conflictul politic și militar între cele trei mari puteri.

Link: interviu-Adrian-Mitroi-marele-compomis-in-privinta-Greciei-il-va-face-Europa-Grexit-nu-este-un-scenariu-plauzibil
Sursa: www.agerpres.ro; 21 iunie 2015; autor Florin Bărbuţă; editor Nicoleta Gherasi

Criza a lovit din plin Republica Moldova, dar Romania o poate salva

2015-06-21T17:33:00.000+03:00

Pozitia strategica din ce in ce mai importanta a Romaniei in regiune "obliga" tara noastra sa adopte o pozitie de lobby in fata Uniunii Europene pentru Republica Moldova, cel putin la nivel declarativ, apreciaza analistul economic Adrian Mitroi, in contextul in care "natiunea-sora" se confrunta cu probleme structurale interne si ar putea pierde sustinerea FMI si a BM.

Chiril Gaburici, care a demisionat din functia de premier pe 12 iunie, le-a reprosat recent politicienilor ca l-au lasat de unul singur, fara parghii, in fata unei provocari economice care ar putea genera insolvabilitate. In lipsa unui acord de finantare cu FMI, Republica Moldova nu va putea evita colapsul, a spus premierul. FMI, insa, conditioneaza deblocarea relatiilor cu Republica Moldova prin lichidarea celor trei banci (Banca de Economii, Banca Sociala si Unibank) implicate in furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar.

FMI si Banca Mondiala si-au stopat proiectele de finantare a Republicii Moldova, iar UE ar putea intrerupe finantarea reformei justitiei, din cauza neonorarii angajamentelor, iar in aceste conditii, peste cel mult opt saptamani, statul va intra in incapacitate de plata, arata Deutsche Welle. Mai mult, politicienii moldoveni au decis nu lichidarea bancilor cu probleme (asa cum au cerut Chiril Gaburici, FMI si BM), ci nationalizarea Bancii de Economii.

Populatia a inceput deja sa simta efectele disfunctiilor din sistemul financiar-bancar al tarii, iar BNR din Republica Moldova a acordat deja un credit in valoare de 800 milioane lei Bancii de Economii, pentru a o ajuta sa tina piept retragerii masive a depozitelor de catre clienti.

"In Republica Moldova este un sistem foarte fragil, cel financiar-bancar, puternic influentat de catre finanta estica. Nu s-a emancipat, iar noi, pe de alta parte, nu avem investitii acolo. Dar, dispunem de o relativa stabilitate macroeconomica si suntem in pozitia in care putem sari in ajutorul Republicii Moldova, asa cum altii ne-au sarit si noua in ajutor la momentele potrivite cheie, la aderarea in NATO si la Uniunea Europeana. Nu mai avem timp de pierdut pe politici si discutii. Acum este momentul de actiune, deoarece Republica Moldova reprezinta un aliat esential si strategic pentru noi", a declarat analistul economic Adrian Mitroi, pentru wall-street.ro.

Romania, lobby puternic pentru Republica Moldova?

FMI a recomandat Guvernului de la Chisinau sa urgenteze masurile de solutionare a creditelor neperformante, sa relaxeze piata muncii si sa imbunatateasca mediul de afaceri, pentru a evita o degradare substantiala a economiei. Relatiile Republici Moldova cu FMI s-au blocat cu doi ani in urma din cauza neonorarii unor angajamente de catre Guvernul de la Chisinau.

In aceste conditii, ajutorul pe care Romania l-ar putea acorda tarii vecine trebuie sa fie intr-un format acceptabil de catre Uniunea Europeana. "Noi ne putem transforma in avocatul lor. Putem face lobby, deaorece spre deosebire de cat suntem noi de emancipati, in Republica Modova insa exista o societate inapoiata, atat la nivel legislativ, cat si de relatii de business, de corporate government si investitii straine. Este o societate ingrozitor de inapoiata. Ei se uita la noi asa cum ne uitam noi la occident", a spus Adrian Mitroi.

Directorul Bancii Mondiale (BM) pentru Moldova, Alex Kremer, a anuntat marti blocarea relatiilor cu Chisinaul, ceea ce inseamna ca Republica Moldova nu va primi suportul bugetar de 45 de milioane de dolari planificat pentru 2015. Alex Kremer a spus ca relatia BM cu Republica Moldova va ramane inghetata "pana cand autoritatile moldovene vor intreprinde actiuni decisive" pentru solutionarea problemelor din sectorul bancar.

"Noi recomandam autoritatilor ca cele trei banci aflate in prezent sub administrare speciala - Banca de Economii, Banca Sociala si Unibank - sa fie lichidate. Orice incercare de a nationaliza si recapitaliza Banca de Economii nu ar spori doar costul direct pentru bugetul public, dar ar crea si un risc ca banii contribuabililor sa fie utilizati pentru a acoperi pierderile ascunse si pierderile potentiale pe viitor. Nu este exclus ca o parte din datoriile restante ale Bancii de Economii sunt catre persoane implicate in aceasta frauda. Daca acest lucru ar fi adevarat, revitalizarea Bancii de Economii le-ar permite sa extraga si mai multi bani din contul contribuabililor", a atentionat Alex Kremer.

"Ar fi ilogic si iresponsabil ca Banca Mondiala sa transfere in bugetul Moldovei banii actionarilor sai prin usa din fata, in timp ce exista riscuri ca sume si mai mari de bani publici sa fie pierdute prin usa din dos, din cauza fraudelor si coruptiei din sectorul bancar", a comentat Kremer.

Criza economica din Republica Moldova a inceput cu prabusirea monedei nationale

In aceste conditii, fostul ministru moldovean al Finantelor Veaceslav Negruta a explicat ca autoritatile moldovene au la dispozitie cel mult 6 - 8 saptamani pentru a evita un colaps. Riscul ca Guvernul sa nu-si mai poata onora platile interne este major. Leul moldovenesc a inceput sa se deprecieze din nou, la cinci zile dupa caderea guvernului condus de Chiril Gaburici. Conform celor mai pesimiste scenarii, noul val de devalorizare a monedei nationale s-ar putea opri la 40 de lei pentru 1 Euro, fata de 20 de lei cat era miercuri, 17 iunie.

In 2015, datoria externa a Republicii Moldova va ajunge la 100% din PIB. In luna mai, curent, Fondul Monetar International a revizuit radical prognozele privind evolutia economiei si estimeaza ca in acest an PIB va scadea cu 1%, fata de cresterea de 3,5% prognozata in raportul din octombrie 2014. FMI mai arata ca in 2015 datoria publica se va majora cu peste 52%, cea mai mare crestere din Europa Centrala, de Est si Sud-Est, aceasta ajungand sa reprezinte 48% din PIB, comparativ cu 31,5% in anul 2014 si 23,8% in 2013.

"Experienta noastra cu FMI si cu plasele de siguranta, o putem utiliza in acticitatea de lobby pentru Republica Moldova. Este responsabilitatea noastra, indiferent ca ne place sau nu, fata de republica-sora a noastra. Dar, aceasta responsabilitate nu este doar politica si la nivel declarativ, ci poate chiar strict financiara. Noi trebuie sa gasim niste modalitati sa-i ajutam. Dispunem de stabilitate financiar-bancara la standard european. Evident putem face transfer de cunostinte acolo. Noi suntem deja experti in astfel de situatii critice", mai crede Adrian Mitroi.

Link: Adrian-Mitroi-criza-a-lovit-Republica-Moldova-dar-Romania-o-poate-salva

Sursa: www.wall-street.ro; 18 iunie 2015; autor Marius Alexandru Stanciu, foto Shutterstock / Republica Moldova

Despre cotatia euro-dolar la The Money Channel cu Adrian Mitroi

2015-03-19T10:52:00.001+02:00

Ieftinirea alimentelor in urma prabusirii pretului la motorina cu un leu nu este posibila in Romania. Ce determina rigiditatea preturilor?

2015-03-07T18:15:00.000+02:00

Odata cu ieftinirea puternica a pretului carburantului, consumatorii - incurajati ce-i drept si de reportajele difuzate de televiziuni - au inceput sa isi puna intrebari cu privire la posibilele ieftiniri in lant care se tot lasa asteptate. Pana la urma, agricultorii se folosesc de motorina pentru a produce hrana, iar firmele de transport sau de curierat platesc si ele cu 20% mai putin pe combustibil. De ce, insa, nu se va intampla acest lucru in Romania?

WALL-STREET.RO a incercat sa faca lumina in aceasta privinta si a discutat cu antreprenori si economisti despre ieftinirile mult asteptate, ce ar putea fi determinate de o benzina mai ieftina. Am solicitat, in primul rand, opinia unui economist cu experienta in Statele Unite, economia unde benzina costa de peste doua ori mai putin decat in Romania si unde antreprenorii si familiile privesc cu mare atentie fiecare ieftinire a galonului.

Astfel, economistul Adrian Mitroi considera ca in Romania trebuie sa tinem cont de doua aspecte in ceea ce priveste ieftinirea produselor ca urmare a pretului la titei: lipsa de cultura antreprenoriala si pesimismul antreprenorilor atunci cand isi fac planul de afaceri. Antreprenorii romani au business plan-uri bazate pe barilul de petrol la nivelul de 100 dolari.

"In Romania avem un deficit de cultura economica legat de aceste ajustari de preturi atunci cand costurile de productie scad. Daca am avea o clasa antrprenoriala mai matura, am vedea scaderi ale preturilor atunci cand benzina se ieftineste cu 20%, asa cum se intampla in Statele Unite. Americanii isi fac calcule pe masura ce galonul se ieftineste, atat la nivel de familie, de firma si chiar de natiune. Chiar presedintele Barack Obama a amintit in discursul despre starea natiunii ca gospodariile au ajuns sa faca economii de 3.000 de dolari dupa scaderea pretului titeiului", afirma economistul Adrian Mitroi.

Daca am avea o clasa antreprenoriala mai matura, am vedea scaderi ale preturilor atunci cand benzina se ieftineste cu 20% - Adrian Mitroi, economist

Legatura dintre petrol si pretul alimentelor

Injumatatirea preturilor la petrol din ultimele sase luni ridica o serie intrebari cu privire la implicatiile directe sau indirecte asupra preturilor la alimente si cereale, precum si implicit la bunastarea oamenilor saraci. Desi nu exista nici o certitudine in ceea ce priveste previziunile specialistilor, estimarile actuale sugereaza ca preturile la petrol vor ramane scazute si in 2015, dar vor creste usor in 2016. Exista trei factori structurali ai declinului pretului petrolului: cresterea semnificativa a productiei de petrol de sist in Statele Unite, ingrijorarile cu privire la intreruperi ale aprovizionarii cu petrol din Orientul Mijlociu, din cauza conflictelor politice si religioase si, nu in ultimul rand, o schimbare curioasa a politicii OPEC in mentinerea productiei.

Mai mult: ieftinirea-alimentelor-e-posibila-dupa-prabusirea-pretului-motorinei

Sursa: www.wall-street .ro; autor Razvan Enache, Marius Alexandru Stanciu, 25 ianuarie 2015

Cele doua dileme pentru Angela Merkel: Rusia lui Vladimir Putin si Grecia lui Alexis Tsipras

2015-03-05T23:04:00.000+02:00

Pe masura ce varsarea de sange in Ucraina escaladeaza si noul guvern din Grecia a respins categoric continuarea planului de austeritate vizat de Angela Merkel, cancelarul Germaniei paseste treptat in afara zonei sale de confort in mijlocul a doua confruntari directe: cu Rusia lui Vladimir Putin si cu "eretica" societate elena.

Pozitia de lider al Europei pentru Angela Merkel este cu atat mai vizibila, in contextul in care luni a fost primita la Casa Alba de presedintele Statelor Unite, Barack Obama, pentru o conferinta de presa comuna, iar doua zile mai tarziu se va deplasa la Minsk, in Belarus, pe «terenul» lui Vladimir Putin, pentru a discuta cu presedintele rus, alaturi de Francois Hollande, seful statului francez si cu Petro Porosenko, liderul din Ucraina.

"Germania a avut cu Rusia o relatie cu totul speciala si privilegiata de-a lungul istoriei, pe care noi ceilalti nu am inteles-o niciodata. A fost intodeauna o relatie de «dragoste si ura». Astfel ca germanii se erijeaza si se vor erija ca purtatori de cuvant in relatia cu Rusia. Intotdeauna nemtii vor fi un jucator important in Europa, desi in ceea ce priveste hegemonia economica au aratat ca nu sunt dornici sa si-o asume", apreciaza Adrian Mitroi, profesor, analist si membru CFA, pentru WALL-STREET.RO .

”Germania este precum capitanul unei ambarcatiuni care ia apa si de la babord si de la tribord. Din ambele parti, atat dinspre Grecia cat si dinspre Rusia. Trebuie sa-si asume rolul de jucator.”

In opinia sa, nici una dintre cele trei parti importante ale acestui ansamblu: Europa (reprezentata de Germania), Rusia si Grecia - desi nu este foarte clar ce carti au fiecare dintre cei trei jucatori - nu-si vor permite sa arunce cartile si sa se ridice de la masa. Sunt obligati de contextul creat sa vina cu solutii care vor urmari o maximizare a compromisului dintre parti.

"Germania si-a exprimat hegemonia economica in Europa, pana acum, numai prin interpusi, precum Bundesbank. Noi ceilalti le-am cerut acest leadership germanilor, dar au fost intotdeauna foarte sfiosi sa isi asume acest rol. Cand vine vorba insa de henegmonia politica si aceasta relatie de tandem intre «dragoste si ura» pe care o au cu Rusia, cu siguranta devine o batalie a intereselor si a orgoliilor, mai ales a faptului ca reverberatia negativa dinspre Atlantic, trebuie intr-un fel compensata de o Europa, interesata de o relatie strategica cu Rusia", spune Adrian Mitroi.

Angela Merkel, versiunea 2.0

In Ucraina, Angela Merkel priveste ocuparea peninsulei Crimeea de catre Vladimir Putin si avansul separatistilor prorusi sustinuti indirect de Rusia, drept o incalcare a ordinii post Razboiul Rece, scrie Bloomberg . Fizician de profesie, Angela Merkel utilizeaza tehnica "incercarii si erorii" in ceea ce priveste politica externa si isi manipuleaza adeversarii pe care nu-i poate invinge imediat. Si-a imbunatatit aceasta tehnica refuzandu-i lui Vladimir Putin o intrevedere fata in fata pentru mai mult de doua luni si trage de timp in privinta solicitarilor adresate de prim-ministru elen Alexis Tsipras pe tema relaxarii termenilor de creditare pentru Grecia.

Pe masura ce conflictul din Ucraina a escaladat, o alta versiune a cancelarului german a intrat in scena: o Angela Merkel mai pragmatica, gata oricand sa schimbe tactica din mers. Dupa ce i-a transmis lui Vladimir Putin timp de saptamani intregi ca nu se vor vedea daca liderul rus nu depune eforturi de pace in Ucraina, s-a alaturat vineri in cele din urma lui Francois Hollande intr-o vizita la Moscova. Se va intalni si cu Alexis Tsipras pentru prima data la summit-ul UE din 12 februarie.

”Politicienii sunt efemeri, in timp ce responsabilitatile lor trec peste generatii, peste granite.”

La Minsk se va duce in «fieful» lui Vladimir Putin. Daca mergeau la Kiev erau pe un «teren» neutru. Dar, s-au dus la Minsk, ceea ce arata ca sunt dispusi sa-i asculte si eventual sa-i recunosca si lui Vladimir Putin argumentele, ceea ce americanii nu sunt dispusi sa faca", apreciaza Adrian Mitroi.

In opinia sa, in momentul in care oferi semnale ca esti dispus sa asculti argumentele celailalte parti sunt cateva semnificatii importante: "faptul ca au proprietate in acest conflict - asta vor sa arate Germania si Franta - si ca se simt responsabile; ca vor sa asculte si doleantele lui Vladimir Putin, pentru ca pana acum opinia acestuia a fost distorsionata ori neclara; o solutie de maximizare si de compromis elastica va trebui gasita de toate partile printr-un comportament de politician adult si responsabil. Politicenii sunt efemeri, in timp ce responsabilitatile lor trec peste generatii, peste granite si atunci trebuie sa fie economica, sociala si de gasire a compromisurilor".

Vladimir Putin nu mai poate intoarce "camionul"

In ceea ce priveste Europa, America a avut intotdeauna slabe abilitati de a intelege contexte culturale. Pe cat este de capabila sa inteleaga alte lucruri de natura finnciara si economica, in ceea ce priveste subtilitatile de natura culturala sunt in afara anvelopei de confort americane. Aici, au evident, ca orice alta natiune puternica, si aceste deficiente. Si atunci, intransigenta cu care trateaza America relatia cu Rusia este una externa, militara si politica.

”Hegemoniei NATO trebuie si este firesc sa i se suprapuna evident si o contrapartida.”

In acelasi timp, contexctul in care se afla Vladimir Putin fata de sustinatorii lui, de cei care-l voteaza, de statele satelite Rusiei, este un unul pe care trebuie sa-l sustina. Nu poate da inapoi. Rusia este o mare putere militara, economica si logistica. Are, de asemenea, o relatie privilegiata cu India si cu China. In incercarea de a contracara acest lucru, Barack Obama a vizitat recent India de ziua nationala, fiind chiar primul presedinte al unei mari puteri din ultimele decenii care intreprinde aceasta vizita, fapt ce a atras furia pakistanezilor.

"Contexctul in care se afla Vladimir Putin este unul in care este greu de intors «camionul». Are si el responsabilitati, fata de el, fata de promisiunile lui s.a.m.d. Hegemoniei NATO trebuie si este firesc sa i se suprapuna evident si o contrapartida. Astfel, acest echilibru are sens si trebuie inteleasa si pozitia celuilalt, ca si solutie de gasire a compromisului", argumenteaza Adrian Mitroi.

Link: cele-doua-dileme-ale-lui-merkel-rusia-lui-putin-si-grecia-lui-tsipras

Sursa: www.wall-street.ro; autor Marius Alexandru Stanciu; 9 februarie 2015

Acordurile de finanțare și supervizarea externă, de tip stand-by, vor fi întotdeauna oportune, până la aderarea la euro

2015-03-05T21:35:00.001+02:00

Acordurile de finanțare și supervizarea externă, de tip stand-by, vor fi întotdeauna oportune, cel puțin până la aderarea noastră la euro, deoarece sunt o asigurare la riscurile externe, dar și la cele interne reprezentate de deciziile politice incorecte sau amânate contraproductiv, consideră Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale în cadrul Academiei de Studii Economice (ASE).

Acesta a subliniat, într-un interviu acordat AGERPRES, că infrastructura ar fi trebuit să fie principalul motiv pentru concedierea imediată și definitivă a liderilor politici inabili, dacă în ultimii 25 de ani am fi votat cu gândul la copiii noștri.

În interviu, profesorul din cadrul ASE vorbește, printre altele, despre inflație, politică monetară, dobânzi și curs de schimb.

AGERPRES: Anul trecut, din ianuarie până în august, am avut deflație pe CORE 2 ajustat, un indicator care reflectă variația prețurilor libere și cu volatilitate relativ redusă. În ceea ce privește inflația (indicele prețurilor de consum — IPC) vedeți un pericol privind valori negative în acest an?

Adrian Mitroi: Situația noastră este asemănătoare cu zona euro, inflația CORE a evoluat de la negativă la ușor pozitivă, acum subunitară, în principal din aceleași cauze, respectiv "deflația" petrolului, politicile monetare ultra-acomodative, procesul constant de dezintermediere financiară, creșterea modestă a salariilor reale și incertitudinea ciclului economic, dar și temerile de ordin politic și de siguranță socială.

Inflația scăzută este un fenomen generalizat întrucât toate băncile centrale ale lumii sunt angajate ferm în activism monetar acomodativ de reducere a dobânzilor, de injecție de lichiditate, de monetizare directă sau indirectă a deficitelor fiscale și de scădere a cursului monedei naționale.

România se află în continuare pe trend dezinflaționist datorită scăderii prețului combustibililor (5% în 2014), al produselor vegetale (un an agricol bun), reorientării unor mărfuri alimentare destinate pieței din Rusia.

Dacă inflația din ianuarie va reprezenta un minim, iar estimările pentru tot anul rămân în jurul valorii estimate de 2,1%, atunci, pentru a păstra rata de politică monetară cu un mic avantaj și pentru debitori, adică ușor peste inflație, ciclul de relaxare monetară se va încheia cu cel mult o singură scădere, doar până la 2%.

Dacă aprecierea în continuare a dolarului și creșterea prețului materiilor prime se vor întâmpla în prima jumătate a anului, un scenariu probabil este că dobânda actuală de 2,25% va fi cea mai scăzută valoare în acest ciclu de acomodare monetară. Cota scăzută de TVA în panificație a fost direct favorabilă pentru CORE 2, iar acum acest indicator relevant al tendinței prețurilor este acum ușor pozitiv și stabil.

Inflația externă este în scădere, deci e firesc să avem mărfurile și serviciile la prețuri stabile, scăzute. Produsele agricole sunt ieftine în continuare, dar unele efecte inflaționiste, de genul accize la tutun calculate la curs mai depreciat sau modificări amânate pentru prețurile administrate, pot ridica ușor anticipările inflaționiste.

AGERPRES: Să înțeleg că nu trebuie să ne temem, pe termen scurt sau mediu, de pericolul deflației?

Adrian Mitroi: Nu, sigur nu. Revenirea economică ușoară, dar susținută în Europa, și așteptările de stabilizare a inflației în jurul cifrei neutre de 2% sunt, deocamdată, argumente împotriva acestui fenomen.

Cel mai important, așteptările ceva mai optimiste ale agenților economici, individuali și corporații, nu sunt de scădere a prețurilor ci de creștere economică și probabil de salarii.

Fenomenului deflației (efect secundar și consecința neintenționată a politicilor monetare ultra-acomodative, al jocului dur pe piața energiei neconvenționale, al avansului economic constant asiatic — exportator de prețuri mici și dezinflație, dar și importator de joburi occidentale) are pentru noi doar valoare teoretică.

Deocamdată, manualul de utilizare este scris, de 25 de ani, doar în limba japoneză.

Avem o bancă centrală care, fără pauză, ne-a explicat, dar și sugerat și oferit, alternativa ocolirii riscului valutar, atât pe partea de credit, dar și pe cea de debit. Într-o lume de randamentele negative, dobânda reală pozitivă pe leu, deși mică, este o mare valoare. Un randament net poate ajunge aritmetic negativ din ajustarea rentabilității nominale cu inflația, costurile de administrare ale investiției, impozitele și comisioanele operaționale.

Cum băncile nu par că mai au nevoie de economiile noastre, un pas firesc va fi către o piața cursivă, largă și adâncă a titlurilor de stat pentru populație.

În Romania, suntem și mai ales vom rămâne în continuare favorizați prin aceste dobânzi la leu ușor pozitive. Pentru a beneficia de acestea, trebuie totuși să fim dispuși să plătim cu cel mai de preț activ pe care îl avem — timpul, adică cu elongarea orizontului investițional sau de constituire a depozitelor. Odată cu revenirea economică sănătoasă randamentele pe termen mediu și lung vor fi mai mari, real pozitive. Astfel, asumarea de risc și renunțarea la consum pentru investire pe termen lung vor redeveni regulile de început ale prosperității.

AGERPRES: În ceea ce privește cursul francului elvețian (CHF), ce interval de variație vedeți pentru acest an, în raport cu leul, dolarul și moneda europeană?

Adrian Mitroi: Cursul de 1,07 CHF pentru un euro este acum pe noul său platou de echilibru. Această valoare este deocamdată compromisul acceptabil de către Banca centrală a Elveției, dar nu neapărat și de cei cu expunere sau tranzacții pe această monedă. Acest echilibru valutar este posibil să se mențină și pe termen mediu.

Totuși, de fiecare dată când se redeschide subiectul integrității zonei euro, presiunea de apreciere a francului revine neîntârziat.

Spre deosebire, cursul euro-dolar este mult mai susceptibil la volatilitate, în primul rând pentru că variabilele care îl influențează sunt atât de natură economică, dar și politică. Economia politică transatlantică este mai greu de anticipat decât politica economică europeană.

În cea ce privește cursul leu-franc, scenariul cel mai probabil, cred că este o stabilizare pe acest palier pentru următoarea perioadă. La fel, cursul de acum, în jur de 1,06 CHF pentru un dolar, exprimă un echilibru temporar, de stabilitate relativă, a francului față de dolarul puternic apreciat al ultimului an.

După aceeași logică, o continuare de depreciere a euro față de dolar ar trebui să susțină ciclul de relaxare monetară al leului, dar numai cu celelalte pre-condiții de macrostabilitate îndeplinite. Limita de jos este impusă și de un minim de dobândă reală implicită în dobânda de politică monetară, respectiv o dobândă pozitivă la facilitatea de depozit.

În ceea ce ne privește tensiunile creditului în franci, acestea au fost gestionate corect de sistem, sunt în procent mic și afectează doar o parte din debitorii privați. Pe termen lung, soluțiile specifice și nu cele generale vor fi de folos ambelor părți. Chiar dacă nu știm exact cine a fost gardianul acestei precauții, România nu are debitori instituționali (instituții publice) în monede cu risc valutar ridicat, de exemplu în franc elvețian.

AGERPRES: Care este rata de schimb cu cea mai mare incertitudine?

Adrian Mitroi: Cursul dolar-euro. Rezultatele economice mai bune și mai rapide ale unei economii precum SUA impun o tendință de apreciere a monedei față de cea a unei economii mai încete, precum UE.

Cei doi cavaleri ai bătăliei valutare au cotat la un moment dat chiar și 1,59 dolari pentru un euro în timpul crizei din 2008, iar acum vorbim de 1,13, cu tendință spre paritate. În piața valutară nicio previziune nu e scutită de eroare, de direcție, de valoare sau de timp.

O monedă puternică nu este întotdeauna un lucru bun, cum nici una slabă nu este întotdeauna favorabilă actorilor economici naționali. Datele economice arată însă că, în situația prezentă, cele mai multe națiuni înclină spre favorabilitatea oferită de o monedă slabă, depreciată.

Dacă în cea de a doua parte a lui 2015, Banca Federală a Statelor Unite va începe să ridice dobânda, atunci probabil o parte din fluxurile de capital vor fi atrase de această oportunitate, cu consecința unei relative deprecieri a euro, dar și presiuni (de volatilitate a cursului) pentru deprecierea monedelor emergente.

America va lua decizia să ridice dobânda pentru că economia crește susținut, creează joburi, extrage petrol din surse interne și cu tehnologii noi, inovează și finanțează antreprenoriatul, iar în final, ca urmare a șomajului minim istoric, va trebui să crească și salariile, adică exact fracția inversă a ceea ce se întâmpla în cea mai mare parte a Europei acum.

Pe continent, pierdem energie, timp și resurse pe crize interminabile, de care nici măcar nu suntem vinovați și, mai ales, a căror rezolvare stă și în sarcina, dar nu și în beneficiul direct al României.

AGERPRES: Ar trebui ca BNR să continue cu scăderea dobânzii cheie?

Adrian Mitroi: Da, în funcție de condițiile economice. Ar fi de folos o reducere până la 2%, cu un minim de recompensă în dobânda reală pentru deponenți. Lichiditatea sistemului va fi largă, excesivă, cu reducerea coridorului de dobânzi, cu reducerea rezervelor, cu volatilitate temperată a cursului și tot ce înseamnă un parcurs de normalizare a politicii monetare. Se poate astfel crea o oportunitate de apreciere a leului pe termen mediu.

Cu toate acestea, în partea a doua a anului, probabil speculația pe prețul petrolului și al burselor va aduce o creștere de volatilitate pe curs. Beneficiile substanțiale pe care le avem deja, un curs stabil și dobânzi foarte mici la leu sunt rezultatele pozitive ale relației bune cu finanțatorii instituționali și implicit cu piețele. În plus, trebuie să menținem fără abatere toate condițiile de aderare la euro, iar pentru seriozitatea acestui demers, nicio măsura de precauție nu este excesivă.

AGERPRES: Cum vi se pare situația politică de la noi din țară, în condițiile în care și economia are de suferit?

Adrian Mitroi: Democrația nu reușește deocamdată să ne ajute să alegem politicienii cu spirit civic și abilități economice executive și nici să îi înlocuim pe cei care evident nu performează. Din fericire, gradul de avans economic ne permite o oarecare decuplare de drama continuă a politicii doar în slujba politicianului.

Nu cred în seninătatea politicienilor și nici in abilitatea lor de pune interesele generale strategice înaintea celor politice personale pe termen scurt. Intențiile onorabile nu mai sunt suficiente astăzi, ele trebuie operaționalizate de planuri de acțiune economică hotărâtă, cu termene și responsabilități.

Tocmai de aceea, acordurile de finanțare și supervizarea externă, de tip stand-by, vor fi întotdeauna oportune, cel puțin până la aderarea noastră la euro. Acestea sunt o asigurare la riscurile externe, dar și la cele interne reprezentate de deciziile politice incorecte sau amânate contraproductiv.

Argumentul lateral al Guvernului, de îmbunătățire a condițiilor macroeconomice interne, este doar parțial valid.

Absența reformelor structurale, deficitul de infrastructură, lipsa fondurilor europene, investiții publice puține și ineficiente, planificare doar pe termen scurt a bugetelor și investițiilor, spațiu fiscal adițional pentru angajamentele noastre de mărire a cheltuielilor militare, alte cheltuieli pentru erorile de altădată ajunse la scadență, reformele întârziate din sănătate și educație, companiile de stat nerestructurate, reformarea pieței muncii (tinerii, vârstnicii, femeile, necalificații — toți cei care și-ar dori să contribuie economic mai mult) și lista "to do" a liderilor noștri poate continua.

Unele investiții străine au fost, în general, neconvingătoare. Profitabilitatea lor s-a bazat în general pe achiziții ieftine. În celelalte cazuri, aceste oportunități economice tranzitorii sunt acum transportate și apoi localizate în piețe cu salarii mai mici și consumatori mai puțin îndatorați.

A treia categorie a fost aceea prinsă pe picior greșit de competiție. Marii noștri exportatori și-au modificat sau transportat centrele de profit, ba chiar susțin acum investiții masive în alte țări (Ford în Spania, Dacia în Magreb), dezamăgind așteptările noastre prea optimiste de multiplicare a interesului de dezvoltare inițial. Motivele sunt cele prezentate public, precum lipsa infrastructurii, a suportului guvernamental și fiscal, sau sunt cele reale.

Văzând atât de multe oportunități de investiții care ori nu au mai venit ori au plecat, începem să înțelegem că plătim ratele cele mari la nota de plată a dezinteresului nostru pentru infrastructură. Dacă în 25 de ani am fi votat în primul rând cu gândul la copiii noștri, infrastructura ar fi trebuit să fie principalul motiv pentru care ar fi trebuit să ne concediem imediat și definitiv liderii politici inabili și cu inapetență pentru cel mai mare bun public: o infrastructură performantă. Infrastructura trebuie construita în avansul cererii. Dacă altădată nu am construit autostrăzile siguranței transportului familiilor noastre pentru că nu aveam circulație suficientă, acum ce motivație mai putem recicla?

Toate deciziile suboptimale ale liderilor noștri politici, emise doar în folosul câtorva și niciodată ale cetății, rămân în plata generațiilor viitoare, cele care deocamdată nu votează. Chiar dacă am vrea să votăm acum împotriva lor pentru aceste nerealizări, nu o mai putem face pentru că au alte griji mult mai mari acum.

Link: interviu-adrian-mitroi
Sursa: www.agerpres.ro; autor Florin Barbuta; editor Carmen Marinescu; foto Lucian Tudose; 22 februarie 2015

Beneficiile aparente pot fi doar temporare la modificarea creditului prin restructurare sau conversie

2015-03-05T21:28:00.000+02:00

Beneficiile aparente pot fi doar temporare la modificarea poziției creditului prin restructurare sau conversie, a declarat, pentru AGERPRES, Adrian Mitroi, profesor de investiții și finanțe comportamentale în cadrul Academiei de Studii Economice.

"Pe termen mediu și lung, jocul între debitor și creditor este unul cu sumă nulă. Singurul joc cu suma ne-nula este cel al achiziției inoportune imobiliare sau investiționale. O pierdere se poate recupera doar pe întreaga perioadă de mentenanță a investiției, care uneori poate fi destul de lungă (creditul imobiliar a fost cauza primară a recesiunii din 2007). Pierderile suferite, la nivel individual dar și corporatist și național, nu pot fi recuperate nici ușor și nici repede. La modificarea poziției creditului prin restructurare sau conversie, beneficiile aparente pot fi doar temporare", a spus Mitroi.

Link: beneficiile-aparente-pot-fi-doar-temporare-la-modificarea-creditului-prin-restructurare-sau-conversie

Sursa: www.agerpres.ro; autor Florin Barbuta, editor Andreea Marinescu, foto Lucian Tudose, 20 februarie 2015

Consumul privat nu este o activitate economică aducătoare de productivitate

2015-03-05T21:23:00.001+02:00

Consumul privat nu este o activitate economică aducătoare de productivitate, competitivitate și de nivel de trai, a declarat, pentru AGERPRES, Adrian Mitroi, profesor de investiții și finanțe comportamentale în cadrul Academiei de Studii Economice.

"Oricât ar părea de important în PIB, consumul privat nu este o activitate economică aducătoare de productivitate, competitivitate și de nivel de trai. Deocamdată, România poate crește susținut în special pe consumul intern combinat cu export de producție industrială. Un curs stabil, în principal față de dolar (care are tendința de apreciere), dobânzi mici și deficit strâns aduc consecvență pentru creșterea economică, dar fără investiții nu vom crește suficient și convergent", a spus Mitroi.

El a precizat că "tracțiunea economică integrală depinde esențial de investiții, iar firmele private știu cel mai bine cum să investească și să creeze joburi bine plătite".

Link: consumul-privat-nu-este-o-activitate-economica-aducatoare-de-productivitate

Sursa: www.agerpres.ro; autor Florin Barbuta; editor Andreea Marinescu; foto Lucian Tudose; 20 februarie 2015

A se citi prospectul inainte de utilizare - articol publicat in Bancheri Topurile FINMEDIA - iarna 2015

2015-02-07T18:06:00.002+02:00

Declarația zilei - 4 februarie 2015

2015-02-06T18:44:00.000+02:00

Link: declaratia-zilei-4-februarie-2015
Sursa: www.agerpres.ro, 4 februarie 2015, foto Lucian Tudose

Decizia BNR de reducere a dobânzii transmite viitorilor debitori să ia credite la dobânzi mici

2015-02-06T18:38:00.000+02:00

Decizia Băncii Naționale a României (BNR) de reducere a dobânzii cheie transmite viitorilor debitori să credite la dobânzi mici, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, Adrian Mitroi, profesorul de investiții și finanțe comportamentale în cadrul Academiei de Studii Economice (ASE).

"Mesajul este clar: creditare — investiție — creștere economică, cu protecția obligatorie a deponenților care trebuie să primească ceva randament real și cu mesajul pentru debitorii viitori, să ia credit la dobânzi ieftine. De debitorii trecuți ne-am îngrijit suficient mai ales prin mentenanța cursului. E un echilibru foarte fin prin care trebuie să opereze acum (BNR n.r.). Bârna e atât de îngustă. Mai îngustă decât cea de la gimnastică de 10 centimetri, ca să zic așa, pe care o Bancă centrală trebuie să meargă. Este și mai îngustă și mai înaltă", a spus Mitroi.

Potrivit acestuia, decizia BNR are sens din punct de vedere macroeconomic și din cel al relației cu Banca Centrală Europeană.

"Face sens (decizia BNR n.r.) din punct de vedere macroeconomic, din punct de vedere al consonanței și al relației cu Banca Centrală Europeană. Presiunea pe monedă nu este. Moneda (leul n.r.) este stabilă față de o monedă care oricum are tendință de depreciere — euro. Ciclul de relaxare nu s-a terminat, probabil va mai continua", a precizat Mitroi.

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis miercuri reducerea dobânzii de politică monetară de la 2,5% la 2,25% pe an, începând cu data de 5 februarie.

De asemenea, banca centrală a decis îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/-2 puncte procentuale de la +/-2,25 pp, gestionarea adecvată a lichidității din sistemul bancar și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii.

Potrivit BNR, începând cu data de 5 februarie, rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se va reduce la 4,25% pe an de la 4,75%, în timp ce rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menține la 0,25%.

Link: decizia-bnr-de-reducere-a-dobanzii-transmite-viitorilor-debitori-sa-ia-credite-la-dobanzi-mici

Sursa: www.agerpres.ro; 4 februarie 2015; autor Florin Bărbuță, editor Mariana Nica; foto Lucian Tudose

Francul elveţian se poate întări faţă de euro, o monedă depreciată

2015-01-29T19:25:00.002+02:00

Francul elveţian se poate întări faţă de o monedă depreciată, respectiv euro, a declarat joi Adrian Mitroi, profesor de investiţii.

"Acea rată de schimb minimală de 1,20 stabilită cred că acum 3-4 ani (de Banca Centrală a Elveţiei n.r.) a fost o modalitate de a opri o supraevaluare a monedei, care era una de refugiu mai ales în Europa. Această supraevalure avea un impact direct asupra jumătăţii economiei reale a Elveţiei. Economia financiară a Elveţiei este o economie bine susţinută de fonduri. Cea reală depinde de rata de schimb," a explicat Mitroi.

Potrivit acestuia, o rată de schimb apreciată este extrem de neproductivă pentru o economie exportatoare cum este cea a Elveţiei.

"Măsura (pragul de 1,20 franci pentru un euro n.r.) făcea sens din punctul acesta de vedere. Între timp, defazajul transatlantic de politici a lăsat din nou Europa pe o poziţie defavorabilă cu o monedă pe care noi, analiştii, de mult timp am dorit-o mai slabă - euro. S-a întâmplat mai târziu decât trebuia. Pe lângă deprecierea euro faţă de dolar a mai venit şi efectul secundar. Dolarul s-a apreciat faţă de toate monedele, inclusiv faţă de CHF. Această apreciere a dolarului şi faţă de euro şi faţă de CHF din punctul de vedere al autorităţilor elveţiene trece la logica următoare: nu mai este nevoie de menţinerea acestei rate minime. Adică raportul euro/CHF se poate modifica", a explicat profesorul de investiţii.

El a precizat că francul elveţian se poate întări în continuare faţă de euro, o monedă care s-a depreciat.

"La fel e şi leul. Leul este constant aproape de 4,5 dar este faţă de o monedă care a scăzut, anume euro. Să nu ne mirăm că preţurile au crescut în euro, precum cele imobiliare, nesustenabil şi periculos. Trebuie să compenseze un euro mai slab printr-o cerere mai mare de euro pe acelaşi activ. Măsura Băncii Centrale Elveţiene este o măsură care face sens. Din punct de vedere monetar aprecierea unei monede poate transforma condiţiile monetare în condiţii restrictive. Deci, trebuie însoţită aprecierea monedei cu dobânzi şi mai adânc negative", a mai arătat Mitroi.

De asemenea, acesta a mai spus că deponenţii şi investitorii "nu mai au unde să fugă pentru că sunt prinşi fie în capcana unei monede care se poate deprecia, fie în cea a unei dobânzi care este prea mică".

"În ceea ce priveşte România, noi suntem la un curs de schimb de echilibru şi de compromis între economia reală şi nominală. O monedă apreciată te ajută la plata datoriilor în alte monede dar nu te ajută la export. O economie ca a României îndatorată mult în altă monedă decât cea locală trebuie să găsească un curs de echilibru. De ce ne temem de deflaţie? În condiţiile în care eşti îndatorat, cel mai rău lucru care ţi se poate întâmpla este să se aprecieze moneda în care eşti îndatorat", a mai afirmat Adrian Mitroi.

Francul elveţian s-a apreciat, joi, cu aproape 30% în raport cu moneda euro, după ce Banca Naţională a Elveţiei (BNS) a abandonat pragul de 1,20 franci pentru un euro, pe care l-a practicat în ultimii trei ani, transmite Reuters. Pragul a fost introdus la data de 6 septembrie 2011 pentru a contracara ameninţările de recesiune şi deflaţie, după ce investitorii, speriaţi de criza din zona euro, au dus francul elveţian la un nivel record.

La Bucureşti, moneda naţională s-a depreciat joi, puternic, faţă de francul elveţian, pe fondul deciziei Băncii Naţionale a Elveţiei. Astfel, Banca Naţională a României a calculat un curs de 4,3287 lei/franc, cu 58,7 bani (15,7%) peste cel din şedinţa de miercuri, de 3,7415 lei/franc.

Link: francul elvetian se poate intari fata de euro

Sursa: www.capital.ro; 15 ianuarie 2015

Prezentarea cărții ”Finanțe comportamentale. Managementul investițiilor și al averii individuale” la The Money Channel

2015-01-17T19:25:00.001+02:00

Adrian Mitroi CFA la ZF Live: România va avea anul viitor creştere economică şi un curs stabil, în paralel cu creşterea investiţiilor străine

2015-01-17T18:13:00.001+02:00

Link: Adrian Mitroi CFA la ZF live
Sursa: www.zf.ro; 24 noiembrie 2014

Adrian Mitroi CFA la ZF Live: „Economia va creşte la anul cu 2,5%, BNR va reduce dobânda, vom avea investiţii străine mai mari, iar cursul va fi stabil“

2015-01-17T18:07:00.003+02:00

Economia României va creşte anul viitor cu 2,5%, în paralel cu un avans al investiţiilor străine, scăderea uşoară a dobânzilor de pe piaţa monetară şi un curs leu/euro stabil, este de părere Adrian Mitroi, membru CFA - Asociaţia Analiştilor Profesionişti în Investiţii.

„Cred că anul viitor vom avea o creştere economică de 2,5%. Cursul va fi undeva la 4,40-4,42 lei pe euro. Dobânda BNR va ajunge la un minim de 2,25% şi la acest nivel cursul ar rămâne în parametri OK, fără fluctuaţii mari“, a declarat Adrian Mitroi, luni, la ZF Live.

Costul finanţării în lei s-a oprit sub pragul de 2% pe an, determinat în mare parte de scăderea dobânzii-cheie de către BNR la minimul istoric de 2,75%. Următoarea şedinţă de politică monetară a BNR va avea loc în ianuarie.

El a precizat că prognozele pentru anul viitor sunt făcute în lipsa bugetului, care este un instrument de politică economică.

Potrivit indicatorului calculat de CFA, încrederea analiştilor în economie şi-a continuat declinul în octombrie, la 45,6 puncte, aceasta fiind a cincea scădere lunară consecutivă. Componenta care reflectă percepţia cu privire la condiţiile curente a fost de 40,2, în scădere cu 3,6 puncte faţă de septembrie, iar indicatorul anticipaţiilor a rămas la 48,4.

Link: Adrian Mitroi membru CFA la ZF live

Sursa: www.zf.ro; 25 noiembrie 2014; autor Roxana Rosu

SCRISOARE. Cresterea salariului minim este o masura anti-economica

2015-01-17T17:54:00.002+02:00

Sustin si eu ca majorarea salariul minim pe economie reprezinta un obstacol in calea cresterii sau lansarii de afaceri noi. Antreprenorul este, practic, obligat sa plateasca un nivel minim de salariu angajatilor sai, fara nicio legatura cu realitatile din piata.

Care sunt, de fapt, efectele economice ale acestei interferente a statului in economie?

Fundamentata pe argumente economice utilitariste (bunastarea angajatilor va creste), politica salariului minim afecteaza anumiti angajati prin cresterea somajului. Ma voi referi aici doar la o anumita categorie de persoane afectate de impunerea salariului minim: tinerii. In Occident, indeosebi in Statele Unite, se discuta foarte mult despre “The Millennials”, generatia Y, formata din tinerii nascuti intre 1980 si 2000. Acest grup de tineri care incearca sa invinga cat mai repede criza actuala, ar trebui sa devina un segment prioritar pentru guvernantii de pretutindeni. Din contra! Tocmai acest grup sufera cel mai mult ca urmare a reactiei antreprenorilor la cresterea salariului minim.

Fara dubii, cresterea salariului minim duce la somaj si motivul pentru care tinerii vor suferi printre primii este acela ca ei formeaza categoria celor mai putin experimentati, cu cele mai reduse competente si aptitudini si implicit cu cea mai mica performanta in activitatea economica.

Mecanismul prin care se intampla acest lucru este simplu: crearea somajului in masa este obtinuta prin inaltarea salariul minim pe economie, in timp ce reducerea somajului este obtinuta prin desfiintarea acestuia.

Ceea ce vreau sa aplaud este ca un grup (din care fac parte antreprenori si profesori universitari) a avut initiativa elaborarii unei scrisori deschise pe tema cresterii salariului minim. Din cate cunosc, este o premiera situatia in care un grup compact de antreprenori (unul dintre ei este Antreprenorul Anului 2014 in Romania) se alatura cu economisti din mediul economic si din mediul financiar cu scopul de a transmite politicienilor solicitari bazate pe o logica economica sanatoasa.

Iata mai jos scrisoarea care argumenteza de ce cresterea salariului minim este o masura inoportuna.

Cresterea salariului minim – o masura anti-economica si anti-sociala

"In atentia doamnei ministru Rovana Plumb

Spre stiinta domnului Prim-Ministru Victor-Viorel Ponta
Spre stiinta Domnului Presedinte Ales Klaus Werner Iohannis

Stimata doamna ministru,

Suntem un grup de cadre didactice, economisti, antreprenori si manageri preocupati de politicile publice care afecteaza climatul de afaceri si bunastarea populatiei si dorim sa atragem atentia asupra proiectului de Hotarare de Guvern privind cresterea salariului minim in anul 2015.

Intuim ratiunile politice si totodata constrangerile bugetare care ar justifica o astfel de decizie. Totusi, consideram oportun sa ne exprimam un punct de vedere care, speram, intr-o prima faza va determina reconsiderarea acestei decizii, iar ulterior va constitui o tema de discutie si un punct de plecare pentru formularea unor politici sanatoase de natura sa sprijine bunul mers al economiei.

Masura cresterii salariului minim pe care o doriti implementata in 2015 este distructiva pentru economie si afecteaza bunastarea celui mai sarac segment al fortei de munca.

Argumentam, in primul rand, prin considerentul ca „salariul minim” instituie o prohibitie: ii impiedica pe angajatori sa colaboreze cu persoanele slab calificate, precum tinerii fara experienta, in situatia in care productivitatea muncii acestora este inferioara salariului stabilit in mod artificial prin lege. In consecinta, fixarea unui nivel minim al salariilor mai sus decat cel determinat de realitatea economica duce la descurajarea cererii de munca (din partea angajatorilor), la cresterea somajului si a economiei subterane.

Cei afectati se impart in doua categorii: (1) intreprinzatorii si companiile care ofera de lucru oamenilor fara calificari deosebite si care vor descoperi ca trebuie sa cheltuiasca mai multi bani din buzunar pentru a-si mentine activitatea, putand induce si o crestere a preturilor care ii va afecta in primul rand tot pe cei cu un nivel redus al veniturilor; (2) persoanele cu slaba calificare sau fara experienta, care ocupa sau vor sa ocupe o slujba si care vor fi concediate, puse in imposibilitatea de a gasi un loc de munca sau nevoite sa lucreze fara acte legale.

Asa cum atesta studiile stiintifice, economistii, in marea lor majoritate, s-au declarat de-a lungul timpului impotriva instituirii salariului minim sau a cresterii acestuia, exact din motivele enumerate mai sus. Poate cel mai apreciat manual universitar modern de economie, cel al profesorului N. G. Mankiw de la Universitatea Harvard, se refera explicit la aceasta problema, mentionand ca 79% dintre economisti sunt de parere ca salariul minim creste rata somajului in randul tinerilor si al persoanelor slab calificate.

Dupa cum bine stiti, in Romania rata somajului in randul tinerilor este de aproape 4 ori mai mare decat rata generala a somajului (23,9% fata de 6,7%), iar „munca la negru” a luat proportii ingrijoratoare. Potrivit Consiliului Fiscal, unul din cinci salariati lucreaza „la negru”: „La nivelul anului 2012, in Romania erau circa 1,57 milioane de salariati, patroni si intreprinzatori individuali neinregistrati, «la negru», reprezentand aproximativ 27,7% din totalul salariatilor, patronilor si intreprinzatorilor individuali din economie”. Aceeasi sursa mentioneaza ca evaziunea fiscala din „munca la negru” s-a dublat fata de anii dinaintea crizei economice, valoarea anuala a impozitelor pe venit si a contributiilor pe care intreprinzatorii refuza sa le achite ajungand la 3,7 miliarde de euro.

In ultimii ani, pragul salarial sub care este interzis sa oferi locuri de munca a tot crescut, de la 700 lei in 2012 la 900 lei in prezent. Cu majorarea preconizata in 2015, la 1050 lei, salariul minim ar putea inregistra o crestere de 50% in doar cativa ani, interval in care productia (PIB) se estimeaza a creste doar cu 9%.

Din 2007-2008 incoace salariul minim a crescut permanent mai repede decat salariul mediu; daca inainte de 2009 acest prag era fixat la mai putin de 30% din salariul mediu, acum reprezinta 40%. Nu este de mirare atunci ca o parte atat de mare din forta de munca, aproape un milion si jumatate de salariati, sunt remunerati cu salariul minim. Daca fenomenul va continua, Romania risca sa ajunga o tara de angajati „pe minim”, cu o vasta economie informala, cu sute de mii de oameni care nu isi gasesc o slujba sau care nu intra sub umbrela sistemele de asigurari sociale.

Va amintim ca nivelul de trai nu sporeste prin decrete guvernamentale, ci datorita cresterii productivitatii, care face ca un volum tot mai mare de bunuri si servicii sa fie obtinute cu pretul aceluiasi efort depus.

Cresterea salariului minim impune o povara suplimentara firmelor existente, si asa decapitalizate de criza economica, si descurajeaza initierea de noi afaceri. Cresterea salariului minim este in mod fundamental o masura anti-sociala, lovind exact in populatia saraca: persoane cu nivel redus de instruire (73% din totalul somerilor!), tineri fara experienta, categorii sociale defavorizate sau discriminate.

Din cate intelegem, dumneavoastra si guvernul din care faceti parte aveti drept obiectiv imbunatatirea conditiilor de viata ale romanilor. In acest caz, este necesara abandonarea masurii cresterii salariului minim si concentrarea pe acele politici care incurajeaza crearea de locuri de munca, investitiile si productivitatea.

Cu deosebita consideratie,

Bogdan Glavan, profesor universitar, Universitatea Romano-Americana
Cristian Paun, profesor universitar, Academia de Studii Economice
Octavian Badescu, antreprenor, Sameday Courier
Florin Citu, economist
Felix Patrascanu, antreprenor, CEO Fan Courier
Dragos Anastasiu, antreprenor, General Manager Eurolines
Radu Nechita, conferentiar doctor, presedinte CISED
Mircea Tudor, antreprenor, Presedinte MBTelecom
Adrian Stanciu, antreprenor si profesor, Erudio, Maastricht School of Management Romania
Mihai Matei, antreprenor, Country Manager Syericycle Romania
Alexandru Ghita, antreprenor, Presedinte Educativa Group
Cristian Nicolae, antreprenor si manager, Softexpert Mobility, John Maxwell Team
Claudiu Nasui, economist, presedinte SOLIB
Adrian Mitroi, analist economic
Ovidiu Neacsu, antreprenor
Gabriel Mursa, conferentiar universitar, Institutul Hayek Romania
Radu Musetescu, conferentiar universitar, Academia de Studii Economice
Vlad Topan, lector universitar, Academia de Studii Economice
Costea Munteanu, profesor universitar, Academia de Studii Economice
Vlad Muresan, lector universitar
Gabriel Staicu, conferentiar universitar, Academia de Studii Economice
Ion Radu Zilisteanu, analist economic
Radu Cujba, antreprenor
Victoria Burton, antreprenor
Cosmin Marinescu, conferentiar universitar, Academia de Studii Economice
Valentin M. Ionescu, consultant
Cristina Chiriac, antreprenor
Gabriel Biris, avocat
Mihaela Ifrim, lector universitar, Institutul Hayek Romania
Romeo Vatra, antreprenor
Emanuel Mihail Socaciu, lector universitar, Universitatea din Bucuresti
Marius Cristian Pana, conferentiar universitar, Academia de Studii Economice
Octavian-Dragomir Jora, lector universitar, Academia de Studii Economice, jurnalist economic"

Link: Scrisoare. Cresterea salariului minim o masura anti economica

Sursa: www.wall-street.ro; 8 decembrie 2014, autor Claudiu Vrinceanu

Reforma cu sila nu se face. De ce ramane Grecia un sac fara fund pentru Uniunea Europeana

2015-01-17T17:36:00.000+02:00

Cancelarul german Angela Merkel a declarat ca Germania este pregatita sa lase Grecia sa iasa din Zona Euro daca stanga radicala va repune in discutie masurile de austeritate. Potrivit acesteia, guvernul german considera aproape inevitabila iesirea Greciei din zona euro daca seful Syriza, Alexis Tsirpas, va abandona politica de austeritate bugetara si nu va mai rambursa datoriile tarii.

Declaratiile cancelarului german, Angela Merkel, au alimentat si mai mult valul de speculatii cu privire o eventuala iesire din Zona Euro a Greciei. Parlamentul elen a anuntat, de asemenea, saptamana trecuta, dizolvarea sa si organizarea alegerilor legislative anticipate la 25 ianuarie, scrutin care ar putea fi castigat de formatiunea de extrema-stanga, Syriza, care se opune continuarii masurilor de austeritate impuse de Troica internationala (Comisia Europeana, BCE si FMI) in schimbul unor imprumuturi de 240 de miliarde de euro.

Recent insa, un purtator de cuvant al Bundestag-ului a dorit sa calmeze opinia publica afirmand ca Germania ramane increzatoare ca Grecia isi va respecta angajamentele luate in cadrul planului de salvare european. "Grecia si-a respectat angajamentele in trecut. Guvernul presupune astfel ca Grecia va continua sa isi respecte angajamentele contractuale" fata de creditorii sai, a declarat Georg Streiter.

Cu toate acestea, o eventuale decizie a Greciei de a iesi din Zona Euro este putin probabila si nu va avea efecte devastatoare pentru pietele financiare, iar consecintele nu vor fi mai severe decat cele ale falimentului Lehman Brothers, spun analistii consultati de wall-street.ro.

Economia elena da semne de revenire, dupa ani lungi si grei de recesiune. Grecia poate astfel culege primele roade, dupa o perioada dura de mari sacrificii. Or, aceste sacrificii facute de populatie, ar putea deveni inutile, daca, liderul de extrema stanga, Alexis Tsipras, alege sa renunte la austeritate, desi ar vrea sa ramana in Zona Euro. Dar, acest lucru nu este posibil.

Ar recunoaste UE un proiect falimentar?

Economistul Adrian Mitroi apreciaza ca "Grecia nu va iesi niciodata din Zona Euro. Nu exista aceasta optiune nici pentru Uniunea Europeana. Ar reprezenta o recunoastere implicita a unui proiect european si a unui efort nereusit de mentinere a acestuia. Ceeea ce ni se pare noua pe termen scurt a fi relevant din punct de vedere economic, nu este si pentru geopolitica actuala, care este una ce tine de alte considerente decat economice, tine de emigratie si politica geostrategica militara. Grecia reprezinta principalul bastion al Uniunii Europene impotriva imigratiei din Magreb" (n.r. - regiunea delimitata de tarile nord africane – Tunisia, Algeria si Maroc, Egiptul, partial si Libia si Mauritania, care, pe baza istoriei lor, au multe trasaturi comune).

In opinia sa, un alt motiv pentru care Grecia nu va iesi din Zona Euro este reprezentat de faptul ca politicienii europeni nu mai au prea multe "instrumente" de decizie si singura lor optiune ramane "mentenanta" pe termen scurt a acestui "status quo" actual. "In schimb, foarte multe butoane sunt la Mario Draghi, presedintele BCE. Din aceasta directie se asteapta multe reforme structurale, care, din pacate, nu cred ca vor veni de la o banca centrala, in afara de manevrarea inflatiei sau a deflatiei. Intr-un cadru extrem de birocratic, politicienilor europeni nu le mai ramane «nimic»".

Mai grav ca falimentul Lehman Brothers?

"Falimentul Lehman Brothers a constituit o surpriza pentru pietele financiare. Grecia nu mai constituie de mult o surpriza pentru lumea financiara globala.

Adrian Mitroi considera ca daca, totusi, se va intampla, iesirea Greciei din Zona Euro se va face la modul implicit din cauza contraperformantei. "Daca si Grecia, care beneficiaza de turism, o marfa de export extrem de fungibila si valoroasa, are dificultati de mentenanta, nu cred ca acesta iesire este o optiune. Continuarea acestui hazard insa, prin subperformanta economica, va duce la mutarea polilor de influenta economica dinspre Europa catre, exclusiv, Statele Unite si Asia".

Isi va respecta Grecia angajamentele?

"Grecia cunoaste foarte bine aceste lucruri si va face ceea ce a facut si pana acum. Adica totul numai pe jumatate. Va readuce din nou in atentia publica iertarea de datorii a Germaniei, considerata simbol al stabilitatii, cu toate ca a avut in ultimele decenii cateva falimente nationale. Acest hazard moral va reprezenta cartea pe care o va juca Grecia", apreciaza Adrian Mitroi.

De partea cealalta a mesei, ceilalti jucatori au si ei "slabiciunile" lor, mai spune Adrian Mitroi. "Franta, cu o economie nereformata, se afla mereu in imposibilitatea de a-si administra deficitul bugetar, in timp ce Germania a avut beneficii multi ani datorita unei monede extrem de apreciate. Fiecare jucator de la masa are cate o musca de caciula".

Mai mult: Grecia ramane un sac fara fund pentru Uniunea Europeana

Sursa: www.wall-street.ro; 5 ianuarie 2015; Marius Alexandru Stanciu

Scrisoare deschisă: Creşterea salariului minim distruge economia şi îi afectează pe tineri

2015-01-17T17:19:00.000+02:00

Un grup de 33 de antreprenori, manageri şi profesori au trimis o scrisoare deschisă premierului, ministrului Muncii şi preşedintelui ales.

Aceştia arată că măsura afectează economia şi cele mai vulnerabile segmente de pe piaţa muncii.

“Creşterea salariului minim impune o povară suplimentară firmelor existente, şi aşa decapitalizate de criza economică, şi descurajează iniţierea de noi afaceri”.

Măsura de majorare a salariului minim în 2015 “este distructivă pentru economie şi afectează bunăstarea celui mai sărac segment al forţei de muncă” se arată într-o scrisoare deschisă trimisă premierului, ministrului Muncii şi preşedintelui ales şi semnată de un grup de 33 de profesori, economişti şi antreprenori

“Intuim raţiunile politice şi totodată constrângerile bugetare care ar justifica o astfel de decizie. Totuşi, considerăm oportun să ne exprimăm un punct de vedere care, sperăm, într-o primă fază va determina reconsiderarea acestei decizii, iar ulterior va constitui o temă de discuţie şi un punct de plecare pentru formularea unor politici sănătoase de natură să sprijine bunul mers al economiei”, se arată în document.

O prohibiţie ce duce la şomaj

Semnatarii argumentează în primul rând prin faptul că „salariul minim” instituie o prohibiţie: îi împiedică pe angajatori să colaboreze cu persoanele slab calificate, precum tinerii fără experienţă, în situaţia în care productivitatea muncii acestora este inferioară salariului stabilit în mod artificial prin lege.

În consecinţă, fixarea unui nivel minim al salariilor mai sus decât cel determinat de realitatea economică duce la descurajarea cererii de muncă (din partea angajatorilor), la creşterea şomajului şi a economiei subterane.

“Cei afectaţi se împart în două categorii: (1) întreprinzătorii şi companiile care oferă de lucru oamenilor fără calificări deosebite şi care vor descoperi că trebuie să cheltuiască mai mulţi bani din buzunar pentru a-şi menţine activitatea, putând induce şi o creştere a preţurilor care îi va afecta în primul rând tot pe cei cu un nivel redus al veniturilor; (2) persoanele cu slabă calificare sau fără experienţă, care ocupă sau vor să ocupe o slujbă şi care vor fi concediate, puse în imposibilitatea de a găsi un loc de muncă sau nevoite să lucreze fără acte legale”, se explică în scrisoare.

Patru din cinci economişti spun că salariul minim creşte rata şomajului în rândul tinerilor şi al persoanelor slab calificate

Poate cel mai apreciat manual universitar modern de economie, cel al profesorului N. G. Mankiw de la Universitatea Harvard, se referă explicit la această problemă, menţionând că 79% dintre economişti sunt de părere că salariul minim creşte rata şomajului în rândul tinerilor şi al persoanelor slab calificate, arată sursa citată.

După cum bine ştiţi, în România rata şomajului în rândul tinerilor este de aproape 4 ori mai mare decât rata generală a şomajului (23,9% faţă de 6,7%), iar „munca la negru” a luat proporţii îngrijorătoare. Potrivit Consiliului Fiscal, unul din cinci salariaţi lucrează „la negru”: „La nivelul anului 2012, în România erau circa 1,57 milioane de salariaţi, patroni şi întreprinzători individuali neînregistraţi, «la negru», reprezentând aproximativ 27,7% din totalul salariaţilor, patronilor şi întreprinzătorilor individuali din economie”.

Aceeaşi sursă menţionează că evaziunea fiscală din „munca la negru” s-a dublat faţă de anii dinaintea crizei economice, valoarea anuală a impozitelor pe venit şi a contribuţiilor pe care întreprinzătorii refuză să le achite ajungând la 3,7 miliarde de euro.

Salariul minim, majorat cu 50%, PIB-ul a crescut cu 9%

În ultimii ani, pragul salarial sub care este interzis să oferi locuri de muncă a tot crescut, de la 700 lei în 2012 la 900 lei în prezent.

Cu majorarea preconizată în 2015, la 1050 lei, salariul minim ar putea înregistra o creştere de 50% în doar câţiva ani, interval în care producţia (PIB) se estimează a creşte doar cu 9%. Din 2007-2008 încoace salariul minim a crescut permanent mai repede decât salariul mediu; dacă înainte de 2009 acest prag era fixat la mai puţin de 30% din salariul mediu, acum reprezintă 40%.

“Nu este de mirare atunci că o parte atât de mare din forţa de muncă, aproape un milion şi jumătate de salariaţi, sunt remuneraţi cu salariul minim. Dacă fenomenul va continua, România riscă să ajungă o ţară de angajaţi, cu o vastă economie informală, cu sute de mii de oameni care nu îşi găsesc o slujbă sau care nu intră sub umbrela sistemelor de asigurări sociale. Vă amintim că nivelul de trai nu sporeşte prin decrete guvernamentale, ci datorită creşterii productivităţii, care face ca un volum tot mai mare de bunuri şi servicii să fie obţinute cu preţul aceluiaşi efort depus”, subliniază semnatarii.

“Creşterea salariului minim impune o povară suplimentară firmelor existente, şi aşa decapitalizate de criza economică, şi descurajează iniţierea de noi afaceri. Creşterea salariului minim este în mod fundamental o măsură anti-socială, lovind exact în populaţia săracă: persoane cu nivel redus de instruire (73% din totalul şomerilor!), tineri fără experienţă, categorii sociale defavorizate sau discriminate. Din câte înţelegem, dumneavoastră şi Guvernul din care faceţi parte aveţi drept obiectiv îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale românilor. În acest caz, este necesară abandonarea măsurii creşterii salariului minim şi concentrarea pe acele politici care încurajează crearea de locuri de muncă, investiţiile şi productivitatea”, se mai scrie în scrisoarea citată.

Cine semnează scrisoarea

Bogdan Glăvan, profesor universitar, Universitatea Româno-Americană

Cristian Păun, profesor universitar, Academia de Studii Economice

Octavian Bădescu, antreprenor, Sameday Courier

Florin Cîţu, economist

Felix Pătrăşcanu, antreprenor, CEO Fan Courier

Dragoş Anastasiu, antreprenor, General Manager Eurolines

Radu Nechita, conferenţiar doctor, preşedinte CISED

Mircea Tudor, antreprenor, preşedinte MBTelecom

Adrian Stanciu, antreprenor şi profesor, Erudio, Maastricht School of Management Romania

Mihai Matei, antreprenor, Country Manager Syericycle Romania

Alexandru Ghiţă, antreprenor, preşedinte Educativa Group

Cristian Nicolae, antreprenor şi manager, Softexpert Mobility, John Maxwell Team

Claudiu Năsui, economist, preşedinte SOLIB

Adrian Mitroi, analist economic

Ovidiu Neacşu, antreprenor

Gabriel Mursa, conferenţiar universitar, Institutul Hayek România

Radu Muşetescu, conferenţiar universitar, Academia de Studii Economice

Vlad Topan, lector universitar, Academia de Studii Economice

Costea Munteanu, profesor universitar, Academia de Studii Economice

Vlad Mureşan, lector universitar

Gabriel Staicu, conferenţiar universitar, Academia de Studii Economice

Ion Radu Zilişteanu, analist economic

Radu Cujba, antreprenor

Victoria Burton, antreprenor

Cosmin Marinescu, conferenţiar universitar, Academia de Studii Economice

Valentin M. Ionescu, consultant

Cristina Chiriac, antreprenor

Gabriel Biriş, avocat

Mihaela Ifrim, lector universitar, Institutul Hayek România

Romeo Vatra, antreprenor

Emanuel Mihail Socaciu, lector universitar, Universitatea din Bucureşti

Marius Cristian Pană, conferenţiar universitar, Academia de Studii Economice

Octavian-Dragomir Jora, lector universitar, Academia de Studii Economice, jurnalist economic

Link: Scrisoare deschisa

Sursa: www.curierulnational.ro

Scotia independenta - cat ar afecta economic Romania si UE

2014-09-19T23:15:00.000+03:00

Scotienii ies la vot, joi, pentru a decide daca vor sa fie independenti de restul Marii Britanii sau nu. Cele doua tabere, pro si contra, au fost umar la umar in sondajele de opinie, iar anumite aspecte importante nu au fost lamurite nici pana acum. In aceste conditii, ce consecinte ar avea o eventuala secesiune pentru Romania si Uniunea Europeana?

Leul si euro vor suferi un soc?

Analistul Adrian Mitroi considera ca scenariul independentei Scotiei este improbabil, in primul rand din motive economice.

Totusi, daca acesta se va concretiza, noua tara va fi nevoita sa ramana cu lira sterlina, care "sigur va fi supusa la presiune, dar orice depreciere de moneda se poate dovedi favorabila".

Insa ce se va intampla cu leul?

"Leul este un activ financiar ce coteaza stabil fata de moneda euro, care probabil este prea apreciata pentru a fi de folos unei reveniri economice sustenabile. Efectul va fi acelasi ca si pentru celelalte active din pietele in dezvoltare: la inceput presiune de depreciere, dar pe termen mediu va urma o revenire si apoi o apreciere", a declarat Adrian Mitroi pentru Ziare.com.

Independenta Scotiei, un lucru bun?

"Lumea se emancipeaza prin toate colturile lumii, ni se pare ca nivelul de trai este prea mic fata de ce meritam si credem ca miscarile de ordin politic pot duce la cresterea acestui nivel de trai. Gresit. Doar productivitatea, asumarea de risc, educatia, esecul si revenirea, inovatia si greul productiei exportate pot aduce un trai mai bun. Evadarea Scotiei ar fi un lucru bun din punct de vedere economic", considera Adrian Mitroi.

Mai mult: scotia-independenta-cat-ar-afecta-economic-romania-si-ue

Sursa: www.ziare.com; 18 septembrie 2014; autor Constantin Pescaru