<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" >

<channel>
	<title>Psihiatrie.org</title>
	<atom:link href="https://psihiatrie.org/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://psihiatrie.org</link>
	<description>afectiuni, cercetare, tratament, opinii</description>
	<lastBuildDate>Fri, 27 Mar 2026 08:22:48 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.0</generator>

<image>
	<url>https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2020/02/1024px-Psi2.svg-150x150.png</url>
	<title>Psihiatrie.org</title>
	<link>https://psihiatrie.org</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Hiperprolactinemia Indusă de Antipsihotice: Mecanisme, Consecințe pe Termen Lung și Algoritmi de Management</title>
		<link>https://psihiatrie.org/hiperprolactinemia-indusa-de-antipsihotice-mecanisme-consecinte-pe-termen-lung-si-algoritmi-de-management/</link>
					<comments>https://psihiatrie.org/hiperprolactinemia-indusa-de-antipsihotice-mecanisme-consecinte-pe-termen-lung-si-algoritmi-de-management/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ovidiu Balaban-Popa]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 27 Mar 2026 08:22:48 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Farma]]></category>
		<category><![CDATA[Didactic]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://psihiatrie.org/?p=6386</guid>

					<description><![CDATA[<div style="margin-bottom:20px;"><img width="1600" height="1143" src="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/03/lf5wovorsc4.jpg" class="attachment-post-thumbnail size-post-thumbnail wp-post-image" alt="a close up of a woman&#039;s breast with her hands on her chest" decoding="async" fetchpriority="high" srcset="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/03/lf5wovorsc4.jpg 1600w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/03/lf5wovorsc4-300x214.jpg 300w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/03/lf5wovorsc4-1024x732.jpg 1024w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/03/lf5wovorsc4-768x549.jpg 768w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/03/lf5wovorsc4-1536x1097.jpg 1536w" sizes="(max-width: 1600px) 100vw, 1600px" title="Hiperprolactinemia Indusă de Antipsihotice: Mecanisme, Consecințe pe Termen Lung și Algoritmi de Management 1"></div>Tratamentul cronic cu medicamente antipsihotice reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze iatrogene ale hiperprolactinemiei. Fiziologic, secreția de prolactină de către glanda hipofiză anterioară este ținută sub un control inhibitor permanent de către dopamină, eliberată prin tractul tuberoinfundibular. Antipsihoticele, în special cele cu o afinitate mare și blocaj intens al receptorilor dopaminergici D2, întrerup acest [&#8230;]]]></description>
		
					<wfw:commentRss>https://psihiatrie.org/hiperprolactinemia-indusa-de-antipsihotice-mecanisme-consecinte-pe-termen-lung-si-algoritmi-de-management/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ce este apneea de somn și de ce e important să o tratezi</title>
		<link>https://psihiatrie.org/ce-este-apneea-de-somn-si-de-ce-conteaza-tratamentul-ei/</link>
					<comments>https://psihiatrie.org/ce-este-apneea-de-somn-si-de-ce-conteaza-tratamentul-ei/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ovidiu Balaban-Popa]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 18 Feb 2026 11:00:59 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Psihoeducație]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://psihiatrie.org/?p=6375</guid>

					<description><![CDATA[<div style="margin-bottom:20px;"><img width="1376" height="768" src="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/02/gen_2026-02-18T10-59-06-676Z_primary.jpg" class="attachment-post-thumbnail size-post-thumbnail wp-post-image" alt="Ce este apneea de somn și de ce e important să o tratezi" decoding="async" srcset="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/02/gen_2026-02-18T10-59-06-676Z_primary.jpg 1376w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/02/gen_2026-02-18T10-59-06-676Z_primary-300x167.jpg 300w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/02/gen_2026-02-18T10-59-06-676Z_primary-1024x572.jpg 1024w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/02/gen_2026-02-18T10-59-06-676Z_primary-768x429.jpg 768w" sizes="(max-width: 1376px) 100vw, 1376px" title="Ce este apneea de somn și de ce e important să o tratezi 2"></div>Apneea de somn este o tulburare în care respirația se oprește repetat pe durata somnului — uneori de zeci sau chiar sute de ori pe noapte. Fiecare pauză respiratorie poate dura de la câteva secunde până la un minut, după care creierul „trage un semnal de alarmă&#8221; și te trezești parțial pentru a relua respirația. [&#8230;]]]></description>
		
					<wfw:commentRss>https://psihiatrie.org/ce-este-apneea-de-somn-si-de-ce-conteaza-tratamentul-ei/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Psihiatria între valori și percepție: ce se întâmplă în cabinet și ce ajunge pe ecrane</title>
		<link>https://psihiatrie.org/psihiatria-intre-valori-si-perceptie-ce-se-intampla-in-cabinet-si-ce-ajunge-pe-ecrane/</link>
					<comments>https://psihiatrie.org/psihiatria-intre-valori-si-perceptie-ce-se-intampla-in-cabinet-si-ce-ajunge-pe-ecrane/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ovidiu Balaban-Popa]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 17 Feb 2026 15:45:56 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Didactic]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://psihiatrie.org/?p=6370</guid>

					<description><![CDATA[<div style="margin-bottom:20px;"><img width="1376" height="768" src="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/02/gen_2026-02-17T15-43-13-970Z_primary.jpg" class="attachment-post-thumbnail size-post-thumbnail wp-post-image" alt="Psihiatria între valori și percepție: ce se întâmplă în cabinet și ce ajunge pe ecrane" decoding="async" srcset="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/02/gen_2026-02-17T15-43-13-970Z_primary.jpg 1376w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/02/gen_2026-02-17T15-43-13-970Z_primary-300x167.jpg 300w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/02/gen_2026-02-17T15-43-13-970Z_primary-1024x572.jpg 1024w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/02/gen_2026-02-17T15-43-13-970Z_primary-768x429.jpg 768w" sizes="(max-width: 1376px) 100vw, 1376px" title="Psihiatria între valori și percepție: ce se întâmplă în cabinet și ce ajunge pe ecrane 4"></div>Te-ai întrebat vreodată ce îl ghidează pe un psihiatru când ia o decizie? Nu doar protocoalele și studiile clinice, ci ceva mai adânc — valorile lui ca om, experiențele prin care a trecut, felul în care a învățat să asculte. Și, în paralel, te-ai gândit cât de fidel reflectă mass-media ceea ce se întâmplă de [&#8230;]]]></description>
		
					<wfw:commentRss>https://psihiatrie.org/psihiatria-intre-valori-si-perceptie-ce-se-intampla-in-cabinet-si-ce-ajunge-pe-ecrane/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Circuitele Colinergice Muscarnice în Schizofrenie: Ghid Practic pentru Clinicieni</title>
		<link>https://psihiatrie.org/circuitele-colinergice-muscarnice-in-schizofrenie-ghid-practic-pentru-clinicieni/</link>
					<comments>https://psihiatrie.org/circuitele-colinergice-muscarnice-in-schizofrenie-ghid-practic-pentru-clinicieni/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Opus 4.6 Claude]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 08 Feb 2026 11:53:26 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Farma]]></category>
		<category><![CDATA[Antipsihotice]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://psihiatrie.org/?p=6354</guid>

					<description><![CDATA[<div style="margin-bottom:20px;"><img width="2752" height="1536" src="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/02/Gemini_Generated_Image_hdtdu0hdtdu0hdtd.png" class="attachment-post-thumbnail size-post-thumbnail wp-post-image" alt="A striking medical illustration showing the paradigm shift in schizophrenia treatment. Split composition: on the left, a fading grayscale brain with dopamine D2 receptors being blocked (representing old approach), transitioning to the right side showing a vibrant, colorful brain with glowing muscarinic M1 and M4 receptors being activated (representing KarXT/Cobenfy). Neural pathways illustrated as elegant flowing lines. Color palette: deep blues and purples for the old approach fading into warm teals, greens and gold for the new muscarinic approach. Modern, clean medical illustration style suitable for a professional psychiatry blog." decoding="async" loading="lazy" srcset="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/02/Gemini_Generated_Image_hdtdu0hdtdu0hdtd.png 2752w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/02/Gemini_Generated_Image_hdtdu0hdtdu0hdtd-300x167.png 300w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/02/Gemini_Generated_Image_hdtdu0hdtdu0hdtd-1024x572.png 1024w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/02/Gemini_Generated_Image_hdtdu0hdtdu0hdtd-768x429.png 768w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/02/Gemini_Generated_Image_hdtdu0hdtdu0hdtd-1536x857.png 1536w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/02/Gemini_Generated_Image_hdtdu0hdtdu0hdtd-2048x1143.png 2048w" sizes="auto, (max-width: 2752px) 100vw, 2752px" title="Circuitele Colinergice Muscarnice în Schizofrenie: Ghid Practic pentru Clinicieni 8"></div>De la introducerea clorpromazinei în 1954, toate antipsihoticele aprobate pentru tratamentul schizofreniei au avut ca mecanism comun antagonismul receptorilor dopaminergici D2. Deși eficiente pentru simptomele pozitive, aceste medicamente prezintă limitări semnificative: eficacitate limitată asupra simptomelor negative și cognitive, tulburări de mișcare (simptome extrapiramidale, diskinezie tardivă), hiperprolactinemie, efecte metabolice (creștere ponderală, diabet, dislipidemie) și sedare. Pe [&#8230;]]]></description>
		
					<wfw:commentRss>https://psihiatrie.org/circuitele-colinergice-muscarnice-in-schizofrenie-ghid-practic-pentru-clinicieni/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Akatisia indusă de medicamente: sinteză clinică </title>
		<link>https://psihiatrie.org/akatisia-indusa-de-medicamente-sinteza-clinica/</link>
					<comments>https://psihiatrie.org/akatisia-indusa-de-medicamente-sinteza-clinica/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Opus 4.6 Claude]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 08 Feb 2026 07:16:35 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Farma]]></category>
		<category><![CDATA[Didactic]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://psihiatrie.org/?p=6345</guid>

					<description><![CDATA[<div style="margin-bottom:20px;"><img width="2752" height="1536" src="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/02/Gemini_Generated_Image_mnaw7wmnaw7wmnaw.png" class="attachment-post-thumbnail size-post-thumbnail wp-post-image" alt="Akatisia indusă de medicamente: sinteză clinică " decoding="async" loading="lazy" srcset="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/02/Gemini_Generated_Image_mnaw7wmnaw7wmnaw.png 2752w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/02/Gemini_Generated_Image_mnaw7wmnaw7wmnaw-300x167.png 300w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/02/Gemini_Generated_Image_mnaw7wmnaw7wmnaw-1024x572.png 1024w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/02/Gemini_Generated_Image_mnaw7wmnaw7wmnaw-768x429.png 768w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/02/Gemini_Generated_Image_mnaw7wmnaw7wmnaw-1536x857.png 1536w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/02/Gemini_Generated_Image_mnaw7wmnaw7wmnaw-2048x1143.png 2048w" sizes="auto, (max-width: 2752px) 100vw, 2752px" title="Akatisia indusă de medicamente: sinteză clinică  12"></div>Akatisia este un sindrom neuropsihiatric definit prin neliniște internă intensă și compulsie de mișcare. Pacienții o descriu adesea ca „nu pot sta locului&#8221; sau „vreau să ies din pielea mea.&#8221; Termenul vine de la Ladislav Hakovec (1901), iar în practica actuală se referă aproape exclusiv la o tulburare de mișcare indusă de medicamente, clasificată ca [&#8230;]]]></description>
		
					<wfw:commentRss>https://psihiatrie.org/akatisia-indusa-de-medicamente-sinteza-clinica/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Tratamentul tulburării de consum de alcool: ce aduc noile ghiduri clinice din Regatul Unit și ce spune de fapt literatura?</title>
		<link>https://psihiatrie.org/comentariu-lancet-psychiatry-alcool-februarie-2026/</link>
					<comments>https://psihiatrie.org/comentariu-lancet-psychiatry-alcool-februarie-2026/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Opus 4.6 Claude]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 07 Feb 2026 07:10:36 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Dependență]]></category>
		<category><![CDATA[Farma]]></category>
		<category><![CDATA[Ghiduri de prescriere]]></category>
		<category><![CDATA[Tulburări de sănătate mintală]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://psihiatrie.org/?p=6339</guid>

					<description><![CDATA[<div style="margin-bottom:20px;"><img width="2816" height="1536" src="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/02/Gemini_Generated_Image_4vot084vot084vot.png" class="attachment-post-thumbnail size-post-thumbnail wp-post-image" alt="Tratamentul tulburării de consum de alcool: ce aduc noile ghiduri clinice din Regatul Unit și ce spune de fapt literatura?" decoding="async" loading="lazy" srcset="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/02/Gemini_Generated_Image_4vot084vot084vot.png 2816w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/02/Gemini_Generated_Image_4vot084vot084vot-300x164.png 300w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/02/Gemini_Generated_Image_4vot084vot084vot-1024x559.png 1024w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/02/Gemini_Generated_Image_4vot084vot084vot-768x419.png 768w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/02/Gemini_Generated_Image_4vot084vot084vot-1536x838.png 1536w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/02/Gemini_Generated_Image_4vot084vot084vot-2048x1117.png 2048w" sizes="auto, (max-width: 2816px) 100vw, 2816px" title="Tratamentul tulburării de consum de alcool: ce aduc noile ghiduri clinice din Regatul Unit și ce spune de fapt literatura? 13"></div>&#160; Sursă analizată: „Reducing alcohol dependence: step one&#8221; — editorial semnat de Lauren Southwell, The Lancet Psychiatry, Vol 13, februarie 2026, p. 87. 1. Farmacoterapia tulburării de consum de alcool: meta-analiza JAMA 2023 Ce arată studiul. McPheeters și colaboratorii (RTI International – University of North Carolina) au realizat o revizie sistematică și meta-analiză incluzând 118 [&#8230;]]]></description>
		
					<wfw:commentRss>https://psihiatrie.org/comentariu-lancet-psychiatry-alcool-februarie-2026/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Abordarea Pacientului cu Adicție și Tulburare de Personalitate: Ghid pentru Menținerea Obiectivității Profesionale</title>
		<link>https://psihiatrie.org/abordarea-pacientului-cu-adictie-si-tulburare-de-personalitate-ghid-pentru-mentinerea-obiectivitatii-profesionale/</link>
					<comments>https://psihiatrie.org/abordarea-pacientului-cu-adictie-si-tulburare-de-personalitate-ghid-pentru-mentinerea-obiectivitatii-profesionale/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[G.P.]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 26 Jan 2026 11:18:50 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Didactic]]></category>
		<category><![CDATA[Dependență]]></category>
		<category><![CDATA[Dezvoltare Profesională]]></category>
		<category><![CDATA[Tulburări de sănătate mintală]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://psihiatrie.org/?p=6318</guid>

					<description><![CDATA[<div style="margin-bottom:20px;"><img width="1600" height="1067" src="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/01/tah2ca_bl5g.jpg" class="attachment-post-thumbnail size-post-thumbnail wp-post-image" alt="group of people tossing wine glass" decoding="async" loading="lazy" srcset="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/01/tah2ca_bl5g.jpg 1600w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/01/tah2ca_bl5g-300x200.jpg 300w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/01/tah2ca_bl5g-1024x683.jpg 1024w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/01/tah2ca_bl5g-768x512.jpg 768w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/01/tah2ca_bl5g-1536x1024.jpg 1536w" sizes="auto, (max-width: 1600px) 100vw, 1600px" title="Abordarea Pacientului cu Adicție și Tulburare de Personalitate: Ghid pentru Menținerea Obiectivității Profesionale 14"></div>Tratarea pacienților cu tulburări comorbide de adicție și tulburări de personalitate reprezintă una dintre cele mai provocatoare situații din practica psihiatrică. Acești pacienți manifestă adesea comportamente haotice, manipulative sau frustrante care pot testa limitele oricărui clinician. Cartea &#8222;Introduction to Addiction Psychiatry&#8221; oferă perspective esențiale despre cum psihiatrii pot menține o postură terapeutică eficientă fără a [&#8230;]]]></description>
		
					<wfw:commentRss>https://psihiatrie.org/abordarea-pacientului-cu-adictie-si-tulburare-de-personalitate-ghid-pentru-mentinerea-obiectivitatii-profesionale/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Mișcarea: Un &#8222;Medicament&#8221; Puternic (și Neglijat) pentru Tulburările din Spectrul Schizofreniei</title>
		<link>https://psihiatrie.org/miscarea-schizofrenie/</link>
					<comments>https://psihiatrie.org/miscarea-schizofrenie/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ovidiu Balaban-Popa]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 26 Jan 2026 11:04:23 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Noutăți]]></category>
		<category><![CDATA[Schizofrenia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://psihiatrie.org/?p=6321</guid>

					<description><![CDATA[<div style="margin-bottom:20px;"><img width="1000" height="666" src="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/01/ljocgjs63sm.jpg" class="attachment-post-thumbnail size-post-thumbnail wp-post-image" alt="shallow focus photography of person walking on road between grass" decoding="async" loading="lazy" title="Mișcarea: Un &quot;Medicament&quot; Puternic (și Neglijat) pentru Tulburările din Spectrul Schizofreniei 16"></div>Persoanele care suferă de tulburări din spectrul schizofreniei (TSS) se confruntă cu provocări serioase. Nu e vorba doar de simptome psihice — halucinații, dificultăți de concentrare sau lipsă de motivație. E vorba și de sănătatea fizică: problemele cardiace, diabetul și alte afecțiuni cronice apar mult mai devreme și duc la o speranță de viață cu [&#8230;]]]></description>
		
					<wfw:commentRss>https://psihiatrie.org/miscarea-schizofrenie/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ghid Rapid pentru Clinicieni: Riscul Suicidar în Tulburarea Afectivă Bipolară</title>
		<link>https://psihiatrie.org/ghid-riscul-suicidar-tulburare-bipolara/</link>
					<comments>https://psihiatrie.org/ghid-riscul-suicidar-tulburare-bipolara/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[G.P.]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 18 Jan 2026 09:04:26 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Didactic]]></category>
		<category><![CDATA[Tulburarea afectiva bipolara]]></category>
		<category><![CDATA[Tulburări de sănătate mintală]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://psihiatrie.org/?p=6313</guid>

					<description><![CDATA[<div style="margin-bottom:20px;"><img width="2400" height="1424" src="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/01/Gemini_Generated_Image_1s3ma01s3ma01s3m-e1768726999127.png" class="attachment-post-thumbnail size-post-thumbnail wp-post-image" alt="Ghid Rapid pentru Clinicieni: Riscul Suicidar în Tulburarea Afectivă Bipolară" decoding="async" loading="lazy" srcset="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/01/Gemini_Generated_Image_1s3ma01s3ma01s3m-e1768726999127.png 2400w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/01/Gemini_Generated_Image_1s3ma01s3ma01s3m-e1768726999127-300x178.png 300w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/01/Gemini_Generated_Image_1s3ma01s3ma01s3m-e1768726999127-1024x608.png 1024w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/01/Gemini_Generated_Image_1s3ma01s3ma01s3m-e1768726999127-768x456.png 768w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/01/Gemini_Generated_Image_1s3ma01s3ma01s3m-e1768726999127-1536x911.png 1536w, https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/01/Gemini_Generated_Image_1s3ma01s3ma01s3m-e1768726999127-2048x1215.png 2048w" sizes="auto, (max-width: 2400px) 100vw, 2400px" title="Ghid Rapid pentru Clinicieni: Riscul Suicidar în Tulburarea Afectivă Bipolară 17"></div>De Ce Contează: Cifrele Esențiale Indicator Valoare Context Risc de suicid vs. populația generală 20-30x mai mare TAB este una dintre cele mai letale tulburări psihiatrice Tentative de suicid pe viață ~34% 1 din 3 pacienți va tenta cel puțin o dată Decese prin suicid (netratați/suboptimal) 15-20% Fără tratament adecvat, riscul de deces este enorm [&#8230;]]]></description>
		
					<wfw:commentRss>https://psihiatrie.org/ghid-riscul-suicidar-tulburare-bipolara/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Tulburarea Dismorfică Corporală (BDD): Ghid Clinic Complet pentru Practicieni</title>
		<link>https://psihiatrie.org/tulburarea-dismorfica-corporala-bdd-ghid-clinic-complet-pentru-practicieni/</link>
					<comments>https://psihiatrie.org/tulburarea-dismorfica-corporala-bdd-ghid-clinic-complet-pentru-practicieni/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ovidiu Balaban-Popa]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 06 Jan 2026 06:21:01 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Tulburări de sănătate mintală]]></category>
		<category><![CDATA[Tulburare dismorfica corporala]]></category>
		<category><![CDATA[Tulburări de alimentație]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://psihiatrie.org/?p=6303</guid>

					<description><![CDATA[<div style="margin-bottom:20px;"><img width="1536" height="1024" src="https://psihiatrie.org/wp-content/uploads/2026/01/ChatGPT-Image-6-ian.-2026-08_19_40.png" class="attachment-post-thumbnail size-post-thumbnail wp-post-image" alt="Tulburarea Dismorfică Corporală (BDD): Ghid Clinic Complet pentru Practicieni" decoding="async" loading="lazy" title="Tulburarea Dismorfică Corporală (BDD): Ghid Clinic Complet pentru Practicieni 18"></div>Tulburarea dismorfică corporală (BDD) reprezintă o afecțiune psihiatrică severă din spectrul obsesiv-compulsiv, caracterizată prin preocupări persistente și copleșitoare legate de defecte percepute ale aspectului fizic—defecte care sunt minime sau complet neobservabile pentru ceilalți. Prevalența în populația generală este estimată la 1,7–2,9%, dar afecțiunea rămâne sever subdiagnosticată din cauza rușinii pacienților și a tendinței de a [&#8230;]]]></description>
		
					<wfw:commentRss>https://psihiatrie.org/tulburarea-dismorfica-corporala-bdd-ghid-clinic-complet-pentru-practicieni/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
