Quest pentru prieteni

Am schimbat feed-ul

2009-04-12T02:40:00.001+03:00

Noul site este aici.

Noul feed este aici.

M-am mutat

2009-04-10T00:40:00.003+03:00

Nu am fost dat afara din garsoniera. Mi-a luat prea mult sa ajung aici. Am schimbat domeniul si am imbunatatit designul (sper), asa ca de acum inainte voi scrie doar acolo. Ta-na:

www.unquest.ro

LE: Am schimbat si feed-ul.

O rata

2009-04-08T13:50:00.002+03:00

Atat :)

Copilul cu trollerul

2009-04-07T11:11:00.005+03:00

Am vazut astazi pe o trecere de pietoni cel mai lenes copil. Avea vreo 9 - 10 ani. Nu mai mult. Prima oara mi s-a parut ca pleaca undeva departe. Tragea un troller dupa el, asa cu forta. Era un troller mic, ca pentru el. Foarte mic daca stau bine sa ma gandesc. Mi-am dat seama apoi care era scopul acelei mergatoare pe 2 roti. Era ghiozdanul copilului. Mic, cat sa incapa un penar, 2 caiete si un sandvis. De unde atata lene?

De ce ar vrea el oare sa strice imaginea scolarului cu ghiozdanelul in spate. Vor aparea pe caiete diversi puradei cu trollere dupa ei. La trecerea de pietoni pentru copii, va fi un troller taiat cu banda rosie: “Stai ca trag trollerul!” Va dati seama ce galagie s-ar produce pe holurile scolilor daca toti aia mici ar folosi asemenea gadget-uri. S-ar crea un haos. Un haos mai mic.

Dar poate nu el este de vina. Poate parintii lui vor sa strice imaginea scolarului clasic. Or fi artisti. Sau antreprenori. Vor sa inceapa o afacere cu trollere mici. Succes!

Lipsa de inspiratie

2009-04-06T23:09:00.006+03:00

In general, am 2 momente in care sunt total lipsit de inspiratie: atunci cand merg la un restaurant sa mananc sau atunci cand merg in supermarket sa cumpar de mancare. Amandoua sunt legate intr-un fel, dupa cum se poate observa foarte lejer.

De fiecare data cand ajung intr-un restaurant, indiferent ca e pentru prima oara sau nu, imi place sa servesc ceva nou. Traim sa experimentam doar. Citesc meniul de la cap la coada, apoi invers, si apoi il mai citesc o data. Ajung la vreo 3 variante dar, desigur, este foarte greu de ales. Cand apare ospatarul insa, intru in panica. Parca ma pierd asa dintr-o data. Nu mai vreau nimic special. Toate ideile imi dispar si apare una noua: mici. Sunt foarte buni. Stiu ca imi tin mereu de foame, deci nu au cum sa ma insele la gramaj si stiu ce gust au, deci nu pot sa imi displaca. La fel se intampla si atunci cand ajung la niste restaurante mai elegante. Mananc mici. De emotie. Asta e, nu-mi pare rau.

In supermarket se intampla cam acelasi lucru. De cand stau singur, si imi fac singur cumparaturile, parca mananc acelasi lucru zi de zi: branza, masline si pui. Incerc din rasputeri sa cumpar si altceva, dar nefiind decis, pun in cos cele 3 enumerate mai sus, sa fie. Numai ca dupa 10 - 15 minute de plimbat aiurea carutul prin magazin, inspiratia e tot afara pe undeva, si raman cu aceleasi 3 produse. Sunt bune. Am timp sa mananc ceva nou cand merg la restaurant doar. Mici. Salut!

Cal de curse - joc online

2009-04-05T19:45:00.000+03:00

Tineti minte jocul de ieri cu iepurasul? :)

Iata unul si mai tare, dar cu un cal de curse de data asta. Trebuie sa sariti peste niste tufisuri, ca sa ajungeti pe primul loc. Incercati sa nu va enervati daca nu reusiti. Asa e jocul. Succes!

Metrou fara conductor

2009-04-05T16:32:00.000+03:00

"Conductorii de metrou sunt in pericol. Statul francez doreste solutionarea crizei prin concedierea lor si instalarea unor roboti de milioane de euro in schimb. Solutia se vrea a fi de lunga durata. Drept urmare, greve intense sunt preconizate a avea loc in perioada imediat urmatoare. Romanticii vor fi nevoiti sa circule pe jos sau cu bicicletele in tot acest timp. Presedintele este ingrijorat de faptul ca acestia ar putea sa slabeasca, lucru ce ar putea duce tara in categoria celor de gradul 6. Starea de alerta generala va fi instaurata pe tot teritoriul Frantei. Cetatenii vor fi nevoiti sa nu paraseasca locuintele si sa manance cat mai multe dulciuri cu putinta."

O linie de metrou din Paris nu mai foloseste conductori. Merge asa de capul lui. Cum s-ar zice in romana, este automat. Ce se va intampla atunci cand pe toate liniile se va intampla acest lucru? Nu stiu, mai sunt ceva ani pana atunci. Am comunicatul de presa pregatit oricum. Salut!

Restaurantul Mama Shelter

2009-04-05T12:25:00.001+03:00

Se anunta o simpla seara de iesit in oras cu colegii. Un pub cu bere, cocktailuri, muzica si voie buna. Nu era in centrul orasului. Figurile si basinile (aerele) nu pluteau in jurul lui. Era oarecum singur, langa o banala statie de autobuz.

La intrare 4 tipi mi-au spus "Bon soir". De ce 4, de ce toti o data, nu stiu. Stiu doar ca m-am simtit bine. In primul hol am observat o masa lunga, care nu era facuta nici din lemn, nici din sticla, nici din metal. Niste ecrane imense, vreo 5 la numar, formau lungimea mesei. Toate transmiteau stiri din diverse domenii. Totul intr-o atmosfera discreta, luminata de un felinar si niste lumanari.
Tavanul, peretii, erau negrii. In mod normal nu mi-ar fi placut, dar aici parca era altfel. Erau acoperiti cu scrieri din creta. In engleza, indiana, chineza, si multe alte limbi. Poate chiar si romana, dar era prea mare sa il analizez pe tot. Fiecare masa era diferita. Fiecare grup de scaune de la fiecare masa era diferit. Ai fi putut sta cu usurinta pe butuci de lemn sau pe fotolii de piele. Barul era alb. Alb realizat din lumini ce strapungeau negrul peretilor. Totul era altfel.

Am intrat in baie si m-am simtit ca intr-un hotel de 5 stele. Era diferit. In interiorul cabinelor de toaleta ceva era la fel de diferit. Tavanul negru cuprindea un ecran pe care se difuzau stirile. Ca in primul hol. Totul era altfel aici, si in acelasi timp frumos.

Restaurantul se numeste Mama Shelter. Miroase a arta de la intrare pana la iesire. Arta creata de un artist, Philip Starck. Ne vedem acolo. Salut!

//Pozele sunt luate de pe www.mamashelter.com

Suntem saraci?

2009-04-04T21:31:00.006+03:00

Am intrat ieri intr-un supermarket sa iau o paine. Nu aveam nevoie de altceva. Poate doar de niste scobitori. Cum am uitat sa iau cos de la intrare, am inceput sa caut printre rafturi, poate poate dau de unul. Dupa 5 minute de cautare, exact cand nervii ma ajunsesera din urma, am gasit unul ratacit pe la raionul de peste. Langa el era un mosulet cu care am avut o conversatie interesanta. Am avut-o in engleza, caci daca ar fi fost in franceza, as fi scris doar vreo 2 - 3 cuvinte. A sunat cam asa:

- E liber cosul?
- E liber da, francezii astia sunt prosti rau sa stii. Sunt infumurati rau, nu le pasa de nimic, sunt cu nasul pe sus. Vezi, ei au cosuri acolo in fata, dar nu ii intereseaza unde le lasa, sunt ciudati rau.
- A..
- Bah dar sunt prosti rau. Eu nu sunt. Sunt de la tara si am respect. Ei nu au decat figuri in cap.
- Stiti ...
- Tu de unde esti?
- Romania.
- Aaaa, voi sunteti saraci. Nu-i asa?
- Pai ...
- Sunteti saraci voi, aveti multe probleme, dar nu va laudati cu ele. Sunteti ca noi, ca noi astia de la tara din Franta. Hai ca am plecat.

Saraci saraci, dar macar am gasit un cos liber sa imi fac si eu cumparaturile. Salut!

Iepurasul - Joc online

2009-04-04T02:27:00.005+03:00

M-am jucat de 3 ori. O data mi-a rupt o capcana iepurele in doua, iar de 2 ori mi-a fost sfasiat de un caine. Toate astea in maxim 20 de secunde :) Moare foarte lejer iepurele asta.

Il gasiti aici. Distractie placuta!

LE: Da stiu, e idiot rau :)

Access moca la muzeele din Franta

2009-04-03T22:02:00.006+03:00

In fiecare luna, in primul weekend, toate muzeele din Franta permit accesul gratuit tinerilor sub 26 de ani.

E interesant si de apreciat proiectul. Indeamna tineretul la cultura asa pe fata. Ar prinde si in Romania probabil, si-asa nu e prea mare coada la muzee. Nici macar cand sunt pe moca. Salut!

6 moduri sa iti usuci parul

2009-04-03T19:19:00.005+03:00

Articolul nu are legatura cu nimic, dar asa mi-a venit :)

1. Scoate capul pe geam. Vantul va face toata treaba. Daca nu ai vant, da din cap puternic, sau deschide usa sa prinzi curentul. In cel mai rau caz iti poti prinde capul in geam.
2. Iesi in viteza din casa si ia-o la fuga. Vei observa ca jumatate de par ti se va usca pana la iesirea din cladire, cealalta jumatate pana la spital.
3. Roaga-ti un coleg sa iti sufle-n cap. N-ai cum sa te plictisesti.
4. Fa sex pe uscat.
5. Da drumul la hota si baga capul sub ea. Scapi si de mirosul samponului asa.
6. Ascunde-te intr-un loc ferit de lume: sub pat, in debara, in camara, la ghena, sub o galeata, sau pur si simplu pune-ti o punga pe cap. Aprinde o tigara si sufla fumul ca nebunul.

Biletul de avion

2009-04-03T10:45:00.004+03:00

Eram in scara blocului si tocmai deschisesem cutia postala sa vad ce mailuri noi am. O groaza de spam. O scrisoare primita m-a facut sa urc in graba scarile. Am intrat urgent pe internet si mi-am luat bilet de avion pentru aceeasi zi. Destul de scump.

In 20 de minute eram pe aeroport. Cam repede, nu stiu cum am reusit. In ultima secunda, in timp ce mergeam spre avion, mi-am dat seama ca nu mai vreau sa plec azi. Ziua urmatoare era mai favorabila. Am luat-o aiurea pe pista de decolare, sa intreb de unde imi pot amana zborul. Am primit un raspuns ciudat: "Mergi la usa ascunsa, iti zic ei". Dupa care tipul a plecat. Cum gasesti o usa ascunsa? Ma macina intrebarea asta.

Am ajuns la un chiosc ce vindea fructe, chiar langa pista, si am intrebat de acea usa. O fetiscana tunsa scurt s-a oferit sa ma ajute. A impins peretele de langa chiosc, si am patrus impreuna intr-o sala mare prafuita. Nu avea niciun geam, dar avea o usa verde. Am deschis usa si am dat intr-o sufragerie. Nu era nimeni acolo. Doar o canapea, un televizor si 3 tablouri. Am mers mai departe. Am intrat intr-o hala mare cu multe lucruri rosii. Nici acolo nu era nimeni. Doar eu cu fata tunsa scurt. Urmatoarea camera era ultima. Avea un scaun, un telefon si un calculator. Mi-a spus ca de aici imi pot lua bilet pentru urmatoarea zi. Cum nu era nimeni acolo, am intrebat-o cine ma poate ajuta. Mi-a spus ca ea.

Doua patiserii ...

2009-04-02T22:41:00.003+03:00

Lesinat fiind de foame m-am dus la o patiserie sa imi iau un sandvis. Nu mai aveau decat niste caini calzi (in romana hot-dog) cam terminati, dar nu prea mai conta. Cand sa platesc, imi zice ca e casa inchisa si imi poate da doar daca am fix. Imi lipsea un euro, deci nu mi-a dat. Mai bine sa ii arunce decat sa hraneasca un om in foamete nu?

La patiseria de vis-a-vis mai aveau doar baghete de paine. Dau sa iau una, ca de, nu sunt grevist. Fiind prea lunga sa incapa in plasa, ce se gandeste el, vanzatorul. Mi-o rupe in doua si o inghesuie miseleste in punga. Bravo mah, daca vroiam sa o mananc maine?

Ce-am vazut azi ...

2009-04-02T21:58:00.004+03:00

... in drum spre casa:

- o botoasa cu ochelari de musca mutanta, imbracata in egari, in metrou, care rasfoia o revista cu rochii de mireasa; saracul baiat
- 8 pitipoance mici frecand rujul aiurea pe bordura, purtand ochelari din neamul botoasei, toate astea pe Dorobanti-ul parizian
- niste controlori de metrou ce pandeau prada de 3 minute ... 2 ... 1; au prins-o
- un restaurant cu niste canapele roz si atat
- cel mai rapid si e-special pranz: 4 felii de paine cu 4 feluri de branza, la acelasi pret cu ditai friptura de vaca

Gandurile unei zi/2

2009-04-01T12:16:00.000+03:00

Ce de sex-shopuri! Stau toate intr-un loc, ingramadite langa Moulin Rouge. In alta parte daca ar fi fost amplasate nu ar mai fi fost celebre. Muzeu erotic, mall erotic, metrou erotic. Zona este plina de pasari deci. Ah, au si castane coapte. Nu am venit degeaba pe aici. Trebuie sa scapam de sexualitatea apasatoare de pe strada. Mai si ploua afara. Acum s-a gasit? Sa-mi ude bunatate de camera? Pub francez, restaurant francez, pub francez. Nu, nu, astea sunt nasoale, nu te poti intelege cu lumea dinauntru. Uite unul irlandez, astea-s 'cool' rau. Sigur au butoaie de lemn pe care sa stai si irlandezi celebrii, in ale berii.

Intram. Totul e rosu inauntru. Hmm, or fi gay irlandezii astia. Peretii sunt acoperiti de catifea rosie si tablouri goale. Nu scapam nici aici de fetele despuiate. Nici afara nu putem iesi, asta e, ramanem. Muzica irlandeza lipseste si ea. De ce ai pune chill-out intr-un pub? Sau poate nici chill-out nu e. Daca e vreo balada erotica? Aiurea, hai sa mergem, am stat destul.

Cat pe-aci sa fiu lovit de o pasare nocturna. Astea nu vad noaptea? Unde se cred? Cum ar fi sa ma feresc de pasari si pe intuneric? Strazile Parisului sunt pustii. Suntem doar noi 3, plimbandu-ne aiurea. A da, si pasarea aia. Stai! Uite un om! Ce vrea de la noi de striga asa? Ah, s-a prins ca nu suntem francezi, ne lasa in pace. Ce bine!

Ne indreptam spre turn. Niste oameni stau la intrarea in parc. Poshtesc ceva, sau poate trag un fum. Treaba lor. Nu am timp sa ii bag si pe ei in seama. Ah si cat zgomot. Asa multa lume e noaptea afara? Nu mai bine se uita la turn ziua, ca sa il vada mai bine? Oameni nebuni. Noi oare ce cautam aici? Ia uite mah, ce de pitipoance. Eu cu geaca de iarna, ele in fustita. Ti-ale dreacu'

Plecam spre metrou. Intram si iesim. Asa e la metrou. "Vorbiti engleza?", le intreb eu pe 2 fete ce citesc o harta. "Yes of course, we're British." Le-am nimerit. Ne-au indreptat spre un pub scotian. Daca si astia sunt ca irlandezii aia gay noi plecam. Toata lumea canta, danseaza, vorbeste tare. Nu par zgarciti. Da, e fain aici. Au si concurs de golf intre puburi. Faina ideea, dar golf? Ceva mai "feminin" nu puteau gasi 2 proprietari de puburi, fiecare la 1.90 si 110 kg? Lumea continua sa se distreze, tablourile cu scotieni de pe pereti parca prind viata. Ne simtim scotieni, nici decum francezi. Mare diferenta.

Hai ca sunt obosit. Mi-a ajuns o jumatate de zi de plimbat si gandit. Mai las si pe maine. Nu vreau sa epuizez toate gandurile intr-o seara. Salut!

... frantuzesti

2009-03-31T16:19:00.003+03:00

De ce toata lumea mananca sandvisuri in pauza de masa? Inteleg ca sunt mai rapide, ca le poti manca oriunde, chiar si pe laptop, dar trebuie sa te relaxezi macar o jumatate de ora departe de birou, in compania unei mese calde.

Recunosc, am mancat si eu, dar azi am vrut sa incerc altceva si m-am dus la un fel de cantina, sa gust ceva rapid, bun si cald. Ajung acolo, scanez meniul si aleg un ditai carnatul cu sos de rosii. Abia asteptam sa il infulec. Asortez cu o bucata de branza neagra, ca asa e in Franta si iau o garnitura cu morcovi si telina fiarta. Arata interesant asa ca am zis sa incerc. Bag in viteza si un castron cu salata verde, mai mult asa de pofta.

Ajuns la masa, m-am infipt in carnat ca un boier in teapa si nu mica mi-a fost mirarea cand nu am gasit strop de carne acolo, ci o pasta alba ciudata. Habar nu am ce continea. Ramanea sa ma consolez cu garnitura si salata, in timp ce mestecam falsul carnat. Garnitura si mai buna. Niste morcovi fierti fara pic de sare sau sos, acompaniati pe aceeasi idee de telina. Cand am patruns in salata, m-au lovit amintirile din copilarie, pe vremea cand inca mancam macrish si mai dadeam de cate-o frunza ce semana cu el. Cinci frunze diferite am numarat in castron, si niste fire de iarba. I-ar fi curs balele unui cal daca ar fi vazut ce mananc. Branza am mancat-o ca desert, mai mult din inertie.

Am avut un pranz extrem ca sa zic asa. Am plecat de acolo uimit de specialitatile frantuzesti. Ce mai era de facut? Mi-am luat un sandvis. Noroc!

Salut frantuzesc

2009-03-31T11:16:00.001+03:00

Am observant o formula ciudata de salut pe aici, in special in autobuz, unde stau aiurea si incerc sa invat limba locala. Prima oara am crezut ca or fi ei mai speciali. A 2-a oara m-am gandit ca or fi rude cu specialii. A 3-a si a 4-a oara m-am prins ca ceva e altfel.

Metoda de salut are urmatorul format: Se intalnesc 2 oameni in autobuz, care se stiu, sau doar se cunosc. Isi dau noroc, baga semne din alea cu degetele gen “hey, wassup”, si, in acelasi timp incep: “ca va bien %^%&^# bien journee comsa va %^&”. E important ca amandoi sa rosteasca aceleasi cuvinte in acelasi timp cu celalalt. Cand termina, dupa aproximativ 5 secunde, se intorc fiecare cu spatele la celalalt si isi vad de stat.

Ma gandeam cum ar suna asta in romana pentru un spectator la o intalnire de genul asta: “Salut bine salut ce bine faina bine zi faci.” Ce-aveti mah? Nu mai merge un simplu “Salut”? Salut!

Poezie in franceza

2009-03-30T19:35:00.004+03:00

Je m'appelle Vasile Mure
Je veni de la padure
Je gasi nevasta-n pat
Se randez vous cu-n alt barbat
Quand je preparai ciomagu'
Mon amie sarise gardu'
Il tombeau dans la urzici
Sur son cur numai basici!

As putea sa o invat sa o recit pe aici :)
[via MadeInRomania]

Pe la Sacre Coeur

2009-03-30T15:04:00.003+03:00

Sambata, dupa o dimineata ploioasa in care am vizitat Ikea in varianta romantica, am avut ocazia sa merg la Sacre Coeur. Lume multa, ca dupa ploaie. Statusera ascunsi prin puburi sau prin tufisuri. Fiecare dupa posibilitati. Frumusetea monumentului poate fi admirata de la baza dealului. O combinatie de nori negri cu albi ii pot da o dimensiune fantasmagorica peisajului, in timp ce un cer senin poate crea o vedere de toata frumusetea.

Ca sa ajungi in varful dealului, ai mai multe variante. Poti opta pentru varianta "Turist", urcand lejer scarile, facand minim 2 poze/scara. Varianta "Taran" e foarte rapida si utila. Tot ce trebuie sa faci este sa te proiectezi pe spatiul verde si sa o iei la fuga in sus. Nu conteaza daca faci sau nu poze, conteaza sa ajungi primul, sa vada cu totii pe unde ai luat-o. O alta optiune ar fi "Pantofarul" sau "Romanticul". Se imbina foarte bine deoarece trebuie sa iei funicularul pentru aproximativ 4.30 minute. Ori iti e prea lene sa o iei pe scari, ori vrei sa reciti ceva in timpul ascensiunii spre varf, zis si absolut.

Basilica nu este singurul obiectiv turistic de pe deal. Sunt si baietii aceia negri care danseasa la bustul gol, fix in fata intrarii. Nu costa mai mult de 1 euro sa te pozezi cu ei. Te iau si in brate, fac si scheme pentru tine. Conteaza sa fie turista fericita. Lasand asta la o parte, interiorul basilicii este destul de frumos. Nu impresionant, dar frumos. Poti admira corul bisericii intr-o reprezentatie live, in timp ce defilezi prin culoarele imbaiate de lumanari si vitralii. Cu putin noroc te poti bucura de un moment de liniste, daca majoritatea turistilor sunt prinsi de dansatorii de afara.

Desigur, o vizita la Sacre Coeur te pune fata in fata cu vestita rasa IOLA. E un loc ideal pentru asa ceva. Ai ditai dealul in spate. Ce vrei mai mult? Urmeaza si niste poze, doar sa imi repar camera. Sper sa nu fi fost blestemata de rasa mai sus mentionata. Bon journée!

Puii din piata

2009-03-27T15:54:00.004+02:00

In fiecare vineri, o parcare imensa din zona biroului se transforma in Crangasi. Zeci de oameni se inghesuie pe locurile de parcare sa cumpere toate prostiile posibile. Gasesti cu usurinta tricouri cu miros de peste, canapele cu orez, cizme vii, si alte lucruri la fel de folositoare unui om normal.

La intrarea in piata o rulota sta aiurea. Are in fata un gratar cat casa, vertical. Se perpelesc in acelasi timp, pe numarate, 20 de pui intregi, 40 de carnati, 60 de pulpe, 30 de aripi si inca vreo 20 de chestii mici rau. Seamana cu niste pui foarte mici. Au picioare, corp, gat si privirea specifica unui pui mort. Un euro bucata. Mi-a fost frica sa imi iau. Cine stie ce broaste suspecte as fi mancat. Am aflat ulterior ca ar fi porumbei. Cam ieftini insa. Cu un euro porumbelul, as putea manca lejer porumbei toata saptamana. Prefer sa nu. Mai bine le fac poze.

Mi-am luat totusi niste carnati de pui. Nu mai vazusem pana acum. Nu umblu eu prin Sofitel, Ibis, d'astea. De-aia probabil. Uite mah ca Parisul chiar este romantic! Cu 5 euro poti lua o super cina cu carnati, la marginea unei piete. Ca-n Crangasi. Salut!

Porumbelul ... si eu

2009-03-26T14:59:00.009+02:00

L-am vazut cum statea singur intr-un colt de turn. Probabil se bucura de soarele de afara. Sau poate astepta pe cineva. O fi avand si el porumbita lui, altfel de ce sa stai singur intr-o frumoasa zi cu soare, pe turnul unei cetati medievale?

M-am apropiat de el. Am incercat sa vad ce gandeste. Nu parea sa se sinchiseasca sa ma observe. Nu contam prea mult probabil. Eram doar un alt turist ce vroia sa ii faca o poza pentru portofoliul personal.

In urmatoarea secunda m-a observat. M-am oprit. Se uita la mine, ma uitam la el. Niciunul dintre noi nu stia ce gandeste celalalt, dar incerca sa afle. Eu poate mai mult decat el.

Plictisit probabil de faptul ca nu reuseste sa imi vada gandurile, s-a intors. Auzise probabil ciripitul porumbitei ce venea de departe. Eu nu mai eram de mare interes pentru el. De ce as fi, cand sufletul pereche e in zbor spre tine?

M-am apropiat si mai mult. Parea ca se aranjeaza pentru marea intalnire. Oare vroia sa o ceara de casatorie? Oare plecau amandoi cu vreun mesaj, spre alta tara? Sau cautau vreo ramura de vasc sa se plimbe cu ea prin cioc prin oras?

Am auzit un sfarait de aripi, am declansat, si l-am vazut cum dispare in albastrul cerului. Nu mai era singur. Erau doi acum. Eu ramasesem singur pe acel turn medieval, intr-o frumoasa zi cu soare!

Tarte frantuzesti

2009-03-25T17:21:00.007+02:00

Va spuneam in ultimul post parerea mea despre dulciuri. Daca e sa citez din memorie, as spune ca "Nu imi plac. Chiar nu le suport". Exista insa o categorie care imi face placere sa o consum. Aceea care contine multe fructe. Nu le-as cataloga drept dulciuri, pentru ca nu sunt. Dintr-o tarta eu percep decat gustul fructului, nu porcaria aia de blat ce contine zahar.

In Paris apreciez ca, desi au milioane de dulciuri, o mare parte este ocupata de cele cu fructe. Drept exemplu, aceasta tarta cu zmeura pe care doar ce am mancat-o acum vreo ora. Asa da. Parca totul ia alta perspectiva. Trei sferturi din prajiturile din vitrina erau acoperite 150% cu fructe. De la kiwi, banane, portocale, la zmeura, struguri, afine. Asa desert sa tot mananci. Doar ele pot invinge forta malefica a prajiturilor dulci. Pofta buna!

P.S. Poza nu e facuta de mine, dar tarta este in proportie de 99% leita cu cea pe care am mancat-o.

Dulciurile - "viata" mea

2009-03-25T16:50:00.005+02:00

Dulciurile sunt "viata" mea. Nu le suport. N-am probleme ca ingrasa sau ca nu sunt sanatoase. Nu le suport eu asa din principiu. E principiul meu deci fac ce vreau cu el. De multe ori se intampla sa fiu intrebat ce vreau la desert. "Branza, orice, doar sa aiba sare!", ar fi raspunsul meu.

Multi sunt obisnuiti sa rontaie la bomboane toata ziua. Mai vezi cate unul, in special cate una, care desarta basculante de bombonele in cavitatea bucala in timp ce topaie pe strazile orasului. Ei bine, eu prefer sa rontai la masline. Ca sunt sarate de imi fac gura punga, asta e. De aia am apa cu mine. Nu mi-as putea stinge setea daca as inhala o punga intreaga de M&M de exemplu.

Alte prostii as numi rontaielile, in special biscuitii. Bah astia nu au nici un gust. Sunt facuti la misto cred. Molfai la ei din greu, ti-i ascunzi printre dinti, printre masele, si doar vreo 50% ajung in stomac. N-au absolut nicio idee cu lumea gastronomiei. Daca as lua un burete de baie nou, adica nu folosit, si as mesteca la el vreo ora, as ajunge la parerea ca la fel este si cu biscuitele. Sunt frati de sange. Au aceeasi origine, aceeasi compozitie.

Ciocolata este pe primul loc in lume printre dulciuri cred. Uneori mai sug si eu cate-o bucatica din aia mica, dar trebuie sa recunosc, imi ia vreo 3-4 minute sa o termin. Pur si simplu nu o pot inghiti asa aiurea, deci ma chinui sa o topesc. Problema cu ciocolata apare atunci cand gasesti toate prostiile prin ea. Alune, migdale, struguri, rosii, slana. De ce ai face d-astea? Imi plac mult alunele, imi place uneori si ciocolata, dar de ce le-as combina? Mai o fur uneori cand nu vad alunele si ma trezesc cu ele intre dinti, gata gata sa mi-i sparga.

De prajituri nu mai zic. Le gasesc de obicei pe la evenimente, aniversari, petreceri. Cel mai simplu e sa bagi in tine la greu aperitive, si sa eviti cat mai frumos cu putinta desertul. "O prajitura domnule?" "Nuuu, am mancat prea multe sandvisuri, poate mai tarziu." Adica niciodata. "Dar ce bine arata!", ii spui ca sa se simta bine. Arata ca dreacu de fapt. Cum tortul e cam greu de refuzat, ca na, s-a chinuit fata sa faca rost de el, trebuie luat cu demnitate si scapat de el cu mandrie. Se gaseste vreo pitipoanca prin zona, innebunita dupa frisca si ciocolata. Te mai bagi in seama cu fetele in felul asta.

Acum imi dau seama de unde mi se trage. Am inceput de mic razboiul impotriva lor. Spun unii ca in timp de maturizezi si iti inchei "luptele" din copilarie. Neah! As declansa un razboi al dulciurilor daca mi-ar sta in putinta. Salut!

"Clasice"

2009-03-24T10:12:00.004+02:00

Sa ii spunem Cuicui. Poate fi o ea sau un el. Nu prea conteaza lucrul acesta. Conteaza ca acest Cuicui este angajat intr-o companie sau pur si simplu e un prieten. Are el rolul asta de prieten al cuiva. Ca face un pariu, ca primeste un nou proiect, ceva este pe cale sa ii schimbe restul vietii. Suntem siguri de asta de la primul fir de par pe care il atinge. Ati prins ideea?

Cuicui asta poate pleca unde departe sau isi poate petrece tot timpul in barul din fata blocului. Nu prea conteaza asta. Oriunde ar fi, el este cel mai tare. Merge cu mistouri de cocalar, cu impresii de businessman dubios si plin de el, cu aere de bagaboanta cu nasul pe sus. In tot acest timp, el se prinde cum merg lucrurile. Stie care e faza, care e spilul. Ba chiar se si indragosteste de careva, aceea fiind de fapt persoana opusa lui ca mod de viata, gandire, actiune. Cea cu care se cearta mai mereu. Ea/el afla mai incolo ca acest Cuicui avea alt plan la inceput. Aici intervin lacrimile, supararea, si gata. Se termina tot. Nu ii mai vorbeste pentru inca vreo 10 minute. Probabil deja stiti cum merge treaba nu?

Apare o perioada in care toti sunt tristi si suparati pe Cuicui. Totul merge foarte bine, dar Cuicui nu mai e acolo. La un moment dat, totul incepe sa se darame. Atunci apare Cuicui si salveaza situatia, ii face pe oameni sa se imbratiseze (de ce oare nu stiu), iar el se combina cu sexul opus la sfarsit. Persoana aia cu care se certa mai tot timpul. El e eroul. El e punctul de la 11 metri. Ati inteles de fapt care e problema nu?

Astea sunt filmele "clasice". Dibuiesti actiunea si finalul inca din primele 5 minute, dar merita sa te uiti la ele ca sa le poti spune celorlalti celebra fraza: "Ti-am zis eu ca asa face asta?" De parca nu toti suntem destepti! Noroc!