Uitați-vă la ce desfășurare de forțe se întâmplă la Festivalul Internațional Hunedoara Lirică. Uitați-vă ce program amplu. Și gândiți-vă la hunedoreni și la cei care, din diverse pricini, o să ajungă acolo în perioada festivalului, la câtă bucurie, la câte clipe frumoase o să existe acolo.

Bine, dacă ar fi să zic ceva și de nebine (nu de rău, atenție la nuanțe!), a zice că nu mă simt deloc inspirat de afișele din cadrul festivalului, care putea fi mult mai bine făcute. Dar, pe de altă parte, vorbim despre o primă ediție, așa că există loc și timp de îmbunătățit :)

Cum o să iasă? Nu știu. Dar eu sper că bine. De aceea spun că salut, oricum, pe încredere această primă ediție. Și cu speranța că totul va ieși așa cum trebuie :)

În perioada 16 – 21 iulie 2017 va avea loc prima ediție a Festivalului Internațional de Operă si Muzica Clasica Hunedoara Lirică. Desfășurat în locații precum Teatrul de Artă Deva, Teatrul I.D. Sîrbu Petroșani, Castelul Magna Curia- Deva, Castelul Corvinilor – Hunedoara.

Festivalul se adresează iubitorilor de muzică clasică si nu numai. În program se vor prezenta operele Cosi Fan Tutte (producție a Teatrului de Artă), Tosca, Rigoletto, Opera rock – Zrinyi 1566, precum și două gale de operă susținute cu prezența Corului Filarminicii de Stat Oradea și un concert simfonic susținut de The Hague Youth Symphony Orchestra.

Cine cântă la Festivalul Internațional Hunedoara Lirică

Participarea la această primă ediție este impresionantă, cuprinzând artiști din 15 țări: SUA, Rusia, România, Spania, Polonia, Chile, Mexic, Coreea, Japonia, Turcia, Grecia, China, Austria, Italia, Ungaria.

Rolul titular din opera Rigoletto va fi susținut la Deva de baritonul american de origine iraniană, Anooshah Golesorki, un nume de referință în panoplia soliștilor internaționali de operă, acesta având în palmaresul său cele mai important teatre de operă din lume precum Metropolitan Opera New York (unde a interpretat roluri ca Rigoletto, Nabucco, Jago, Amonasro, s. a.), Staatsoper Wien, Deutsche Oper am Rhein, Deutsche Oper Berlin, Teatro dell’Opera di Roma, Israeli Opera, L’Opéra de Nice, L’Opéra de Montréal, Teatro del Maggio Musicale Fiorentino, Carnegie Hall, Washington Opera, Teatro Real de Madrid, Staatsoper Hamburg, etc.

Alături de acesta, Julia Novikova, în rolul Gildei, este una dintre cele mai importante tinere soliste ale momentului. Câștigătoare la numai 23 de ani a celebrei competiții Operalia sub conducerea lui Placido Domingo, Julia Novikova se află la scurt timp dupa aceea în fața camerei de filmat, realizând alături de Placido Domingo în rolul titular filmul “Rigoletto” realizat în locatia originală, la Mantova, si transmis în 148 de țări. Una dintre cele mai notabile soliste a Staatsoper Wien din ultimii ani, Julia a interpretat cele mai diverse roluri în numeroase opera de pe întreg mapamondul: Royal Opera House London,Teatro Colón / Buenos Aires, Opéra de Monte Carlo, Teatro Municipal de Santiago de Chile, Opera de Stat Budapesta, StaatsoperUnter den Linden Berlin, KomischeOper, Berlin, Opera BonnStaatsoper Hamburg, Opéra National du Rhin, Strasbourg, Opéra National de Lyon, Washington National Opera, Oper Frankfurt, SalzburgFestival, Teatro Verdi Trieste, Théâtre du CapitoleToulouse , etc.

Sanja Anastasia, mezzosoprana considerată de critică și de public ca una dintre cele mai valoroase Carmen si Amneris europene ale momentului, aclamată la Arena di Verona (în Amnerisi Fenena alături de Placido Domingo), la teatrele din Basel și Bern ca Ulrica in Bal Mascat, și în numeroase alte roluri la Volksoper Vienna, Cape Town Opera, National Theater Sarajevo, National Theater Maribor, Theater Aachen, Theater Erfurt, National Theater Belgrade, State Theater Karlsruhe, Landestheater Innsbruck, Theater in Pisa, Livorno, Rovigo, Como, Novara, Theaters of Catalania, State Theater Prag în Salzburg, Seoul Arts Center and Busan, South Korea, va interpreta la Deva rolul Maddalenei în opera Rigoletto.

Tenorul chilian Felipe Rojas Velozo, câștigător în 1996 al titlului “Artistul anului” în Chile, s-a stabilit din 1998 în Germania, devenind in scurt timp un nume important, cu apariții la Deutsche Oper Berlin, Staatsoper Stussgart, National Theater Mannheim, Berliner Staatsoper Unter den Linden, Staatsoper Hamburg, Semperoper Dresda, Teatro Principal de Mallorca, Roma, Trieste, Budapesta, Tel Aviv, San Francisco și Tokio precum și la festivalul de operă din Savonlinna. La Deva, va interpreta rolul cuceritorului duce de Mantua, în opera Rigoletto.

Soprana Catarina Lal, fiica scriitorului Romulus Lal, cu originile în județul Hunedoara, descrisă de presa germană, drept “o Toscă de o pasiune năvalnică ” (Hamburger Abendblatt), Catarina Lal vine să interpreteze acest rol pentru prima oară în România, revenind la Castelul Corvinilor după o absență de 5 ani, ea interpretând aici în 2011 rolul Violettei Valery în Traviata. Stabilită din 1998 la Viena, solista este recunoscută cel mai târziu după debutul în premieră mondială a operei “Der Marylin Monroe Prozess” de Roland Baumgartner, drept una dintre “cele mai talentate soprano dramatice ale prezentului” (ElmarLeimgruber). Cu apariții în roluri precum Lady Macbeth, Violetta Valery, Donna Anna s. a. Soprano Catarina Lal duce mai departe bogata tradiție a solistelor românce de operă, din Europa în Asia, din America de Sud până în Rusia, cu toatea cestea declarând ca “abia pe valea Geoagiului începe să respire!”

Alături de ea, rolul Baronului Scarpia, va fi interpretat de baritonul ucrainean Andrij Shkurhan, spectacolul de la Castelul Corvinilor fiind cea de-a 15-a reprezentație cu opera Tosca pe care o au impreună. Andrij Shkurhan, născut în Cernăuți, câștigător al cunoscutului concurs “Vociverdiane” de le Busetto, Italia, s-a consacrat de-a lungul carierei de aproape 30 de ani drept unul dintre cei mai apreciați baritoni dramatici ai zonei slave (Cehia, Polonia, Ucraina, Slovacia), și nu numai, el având notabile apariții în Franța, Italia, Germania, Japonia, Elveția, Belgia, Olanda, s. a.

Tenorul mexican Hector Lopez, stabilit de mai mulți ani în România, declară că se simte deja român! El și-a început cariera mai întâi la Opera Națională București, pentru ca în prezent să fie prim solist al Operei Naționale Române din Clu-jNapoca. Rolul lui Mario Cavaradossi a fost interpretat deja cu un mare succes de Hector Lopez la Opera de Stat din Budapesta, Opera din Cairo, la Miskolc National Theatre, acesta fiind invitat în luna august a acestui an să interpreteze in cel mai important festival de operă pucciniană, la Torre del Lago în Italia.

Basul austriac de origine română Theodore Coresi, a fost solist la Opera Română din Bucureşti și Filarmonica G.Enescu , Bucuresti. Din 1986 îşi începe cariera internaţională cântând pe numerose scene de operă şi concert din Europa, Asia si America, un repertoriu extrem de divers, de la baroc, trecând prin clasic şi romantic, până la modern. A avut apariţii ca solist invitat pe unele din cele mai mari scene de opera ale lumii: Opera de Stat din Viena, Teatro Massimo di Palermo, Teatro Sao Carlo di Lisabona, Canadian Opera Company – Toronto, Opera Royal de Wallonie – Liege, Opera de Stat din Praga, Opera Leipzig, Opera Natională Bratislava , Wiener Kammeroper, Bregenz, Klagenfurt, Vest Norges Opera-Bergen și numerose concerte în Viena – Musikverein, Konzerthaus, Hofburg, Paris, Moscova, Roma, Basel, Linz, Londra, Toronto, Barcelona, Wexford, Bregenz, Malta, Seoul, Berna, Bucureşti, Tokyo, Kobe, Hiroshima, Nagoya, Osaka, Kyoto. De asemenea a fost acompaniat de orchestre de faimă mondială cum ar fi: Wiener Philarmoniker, Wiener Symphoniker, Wiener Hofburg Orchester, Wiener Kammerorchester, Gewandhaus Orchester, Basel Kammerorchester (sub conducerea lui Paul Sacher), Brucknerhaus Orchester–Linz,Capellab Istropolitana, fiind partenerul unor staruri mondiale cum ar fi Renata Scotto, Ghena Dimitrova, Maria Chiara, Maria Guleghina, Viorica Cortez, Matteo Manuguerra, Vicente Sardinero, Nicolae Herlea, Keith Olsen, Norma Fantini, s.a.

De la înființarea sa, consfințită în 16 octombrie 1956, Filarmonica „Mihail Jora” din Bacău a realizat un continuu crescendo, grație activității muzicale desfășurate la început sub îndrumarea dirijorilor Eugen Pricope, Igor Ciornei, Ovidiu Bălan, dar și a calității profesionale a membrilor orchestrei. Astăzi, orchestra reunește un grup de aproximativ 75 de muzicieni talentați. Majoritatea instrumentiștilor fac parte din diferite formații camerale cum ar fi orchestra de cameră „Tescana„, renumitul „Trio Syrinx„(flaut – Dorel Baicu, oboi – Dorin Gliga, fagot – Pavel Ionescu), câstigător a șase premii internaționale la cele mai importante competiții, cvartetul de fagoti „Fagotissimo”, Cvartetul „Consonante”, Duo „Capriccio”, Trio „Ateneu”

Repertoriul permanent al orchestrei cuprinde lucrări simfonice, vocal-simfonice si de cameră din diferite perioade de creație și stiluri muzicale: Baroc, Clasic, Romantic, Contemporan.

Programul Festivalul Internațional Hunedoara Lirică

16 iulie ora 20:00
GALĂ DE OPERĂ- Teatrul de Artă Deva, (lucrări din creația de operă a compozitorilor W. A. Mozart, G. Verdi, G. Puccini, G. Bizet, C. Gounod, N. A. Rimski-Korsakov. dirijor: Warcisław Kunc (Polonia)

17 iulie ora 20:00
GALĂ DE OPERĂ Teatrul Dramatic I. D. Sîrbu Petroșani dirijor: Warcisław Kunc (Polonia)

PROGRAM GALE DE OPERĂ DEVA & PETROȘANI
1. G. Verdi – Ouverture Nabucco
2. Quartetto Rigoletto
3. W. A. Mozart – Zauberflöte – O Isis und Osiris
4. Don Giovanni – Crudele/Non mi dir
5. U. Giordani – Andrea Chenier – Nemico della patria
6. G. Verdi –Traviata – Aria Violeta Valery
7. G. Bizet – Ouverture Carmen
8. Carmen – Aria Micaela
9. Duet Micaela – Don Jose
10. G. Verdi – Trovatore – Timor di me/ D’amor
11. Duet Leonora – Conte
12. P. Mascagni – Intermezzo Cavaleria rusticana
13. N. Rimski – Korsakov – Sadko – Vareag Song
14. G. Puccini – Turandot – Nessun dorma

17 iulie ora 20:00
CONCERT SIMFONIC FILARMONICA DE TINERET DIN HAGA Castelul Corvinilor, dirijor: Marcel Geraeds Lucrări din creația compozitorilor G. Enescu, C. A. Weber, J. Strauss, A. Dvorak

18 iulie ora 21:30
OPERA ROCK BUDAPESTA ZRINYI 1556 regia Moravetz Levente Castelul Corvinilor

19 iulie ora 21:30
OPERA ÎN CONCERT RIGOLETTO DE GIUSEPPE VERDI, dirijor:Juan Cantarell , Muzeul Civilizației Dacice și Romane (Lapidarium)

20 iulie ora 21:30
TOSCA DE GIACOMO PUCCINI dirijor: Juan Cantarell (Spania) Castelul Corvinilor

21 iulie ora 20:00
COSI FAN TUTTE DE W. A. MOZART Teatrul de Artă Deva, capelmaistru Theodore Coresi, regia artistică Mihai Panaitescu

De-a lungul celor zece episoade, telespectatorii sunt invitați într-o călătorie în timp, în perioada elisabetană, pentru a descoperi viața agitată și plină de ispite a tânărului William Shakespeare, un adevărat rockstar al secolului al XVI-lea.

Personajul principal este interpretat de Laurie Davidson, distribuția fiind completată de actori precum Olivia DeJonge („The Visit”, „Hiding”), Colm Meaney („Star Trek: Deep Space Nine”, „Hell on Wheels”), Mattias Inwood („The Shanara Chronicles”), Jamie Campbell Bower („Sweeney Todd”, „The Twilight Saga”) și Ewen Bremner („Trainspotting”, „Snowpiercer”).

„Will” îi are ca producători executivi pe Craig Pearce („The Great Gatsby”, „Moulin Rouge!”, „Romeo + Juliet”), Shekhar Kapur („Elizabeth”) nominalizat la Globul de Aur, Alison Owen („Elizabeth”) și Debra Hayward („Love Actually”), Vince Gerardis („Jumper”), Howard Braunstein („The Informant!”, „The Client List”) și Louise Rosager.

Craig Pearce declara recent că noul serial de la TNT a însemnat o provocare imensă pentru întreaga echipă: „William Shakespeare este cea mai faimoasă persoană din lume despre care nu se știe nimic”.

„Will” surprinde povestea tânărului William Shakespeare care tocmai a ajuns pe scena unui teatru din Londra secolului XVI. Într-o lume seducătoare și, în același timp, violentă, talentul său se confruntă cu rigoarea timpului. Aceasta este o versiune contemporană, interesantă și, în același timp, periculoasă a vieții lui Shakespeare, care aduce o coloană sonoră ieșită din tipare şi pune în lumină toate imprudențele, ispitele și splendoarea artistică a lui Shakespeare.

https://youtu.be/tIcYZdjLyu4

Evenimentul este o incursiune culturală în specificul și identitatea unor comunități diverse, o competiție profesională de idei, tehnici și cadre, dar mai ales o ocazie unică de descoperi filme uluitoare sau scurtmetraje experimentale, multe
memorabile. Pe scurt, o călătorie fantastică în arta cinematografică a lumii, învăluită în aromele de tei și praf ale Bucureștiului.

Filme – eveniment ale Festivalului

Filmul The Secret Scripture deschide ediția din acest an a BIFF – Bucharest International Film Festival. O producție irlandeză în regia lui Jim Sheridan, filmul aduce în prim-plan două figuri de referință din diferite generații ale cinematografiei: Vanessa Redgrave, distinsă cu numeroase premii precum Oscarul pentru cea mai bună actriță în rol secundar, Globul de Aur pentru cea mai bună actriță (dramă) sau Globul de Aur pentru cea mai bună actriță în rol secundar (TV) și Rooney Mara, nominalizată pentru cea mai bună actriță la Premiul Oscar (2011), la Cannes și la Globul de Aur (2015). Cele două sunt secondate de Theo James, Eric Bana și Omar Sharif jr.

Filmul prezintă povestea lui Roseanne McNulty, o femeie frumoasă si vibrantă în tinerețe, care își petrece cea mai mare parte a vieții închisă într-un spital de boli mintale din Irlanda rurală, de atât de mult timp încât nimeni nu își mai amintește motivul pentru care a fost internată. Se pare că există însă un jurnal secret, capabil să dezlege misterele acestei povești.

Pentru seara de închidere a Festivalului, organizatorii au pregătit filmul Road to Mandalay (2016), o coproducție Taiwan, Franța, Germania și Myanmar regizată de Midi Z și distinsă cu numeroase premii la festivalurile de la Veneția, Toronto, Bruxelles.

Filmul vorbește despre destinele a doi imigranți, Lianqing și Guo, doi oameni cu personalități diferite, dar legați de un destin comun, amândoi în căutarea unei vieți mai bune în Thailanda, o țară cu vise uneori împlinite, dar adesea zdrobite.

Juriul Bucharest International Film Festival

Juriul BIFF – Bucharest International Film Festival reunește nume precum Brontis Jodorowsky – actor chilian și director de teatru la Paris, Carla Vulpiani – director de programe la Festivalul Internațional de Film de la Milano, Franziska Petri – actriță de origine germană, aclamată pentru extraordinara performanță în Izmena – Betrayal, în regia lui Kirill Serebrennikov, Laurențiu Damian – regizor de film documentar și de ficțiune, critic de film, doctor în cinematografie și media și Paolo Genovese – regizor și scenarist italian, distins în 2016 cu Premiul pentru cel mai bun scenariu în cadrul Festivalului de film Tribeca și Cel mai bun film în cadrul premiilor David di Donatello, pentru filmul Perfect Strangers.

Li se alătură juriul de critici de film format din Manuela Cernat – profesor universitar la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca Caragiale, Giulia Dobre – antropolog vizual la Radio România, și Ionuț Mareș – jurnalist și critic de film și totodată selecționerul competiției Festivalului de Film European Ceau, Cinema! de la Timișoara şi al competițiilor de scurtmetraje ale Festivalului Internațional de Film Independent ANONIMUL de la Sfântu Gheorghe.

Lucian Pintilie – filmul între pagini de carte

BIFF 2017 prilejuiește lansarea cărții – eveniment a regizorului Lucian Pintilie, Bricabrac – o ediție revizuită și adăugită de autor. Cartea, publicată de editura Nemira, a fost declarată „cea mai bună carte străină” de către Sindicatul Criticilor de Cinema din Franța în 2010 și include povești ale marilor spectacole și filme ale regizorului Lucian Pintilie, dar și confesiuni, pagini de jurnal de regie și cronici de film. Lansarea are loc joi, 29 iunie, la Cinema Elvira Popescu, în cadrul unui eveniment deschis la 17.30 cu proiecția filmului Tertium non datur și continuat cu o discuție despre carte în prezența autorului. Discuția este moderată de Monica Andronescu și se bucură de prezența unor invitați speciali, precum Mihai Chirilov, Marie-France Ionesco, Corneliu Porumboiu, Victor Rebengiuc, Andrei Șerban, Corina Șuteu.

Identitatea vizuală de anul acesta este realizată de Pink Stripe Group, Chainsaw Europe și The Brewery. “Pornind de la numărul acestei ediții – a 13-a, am combinat look-ul minimalist al posterelor de cinema cu elemente de design românesc și cu o tușă de superstiție, valabilă nu numai în București”, au declarat cei care semnează conceptul și realizarea posterului.

Începând din acest an, directorul creativ al festivalului este Dan Drăghicescu. BIFF 2017 este susținut de Primăria Capitalei prin ARCUB, de Ministerul Culturii și Identității Naționale, de Institutul Cultural Român, de Centrul Național al Cinematografiei (CNC) și Dacin Sara. Organizat de Fundația CHARTA, BIFF 2017 are loc cu sprijinul Ambasadei Republicii Coreea la București, al Ambasadei Franței, al Institutului Francez, al Institutului Italian de Cultură și al Muzeului Țăranului Român, sub Înaltul Patronaj al Alteței Sale Regale, Principele Radu al României

Sponsorii ediției: Credit Agricole, Groupama, Dr. Leahu Dental Clinics, REBER, Pentalog, Chainsaw Europe, Pink Stripe și The Brewery.

Mașina oficială a Festivalului: Mercedes – oferit de Arval BNP Paribas, companie de leasing operațional.

Festival comunicat de Point Public Affairs.

Filmele festivalului vor călători internațional către București cu suportul DHL.

Parteneri de călătorie: Black Cab, Hotel Marshal Garden, Vel Pitar, Fratellini, Alexandra`s, Grand Caffe Van Gogh, Anna Codorniu

Parteneri media: AXN – Sony Network, Radio România, Zenith, Radio Guerilla, GETICA, Antena 3,

Internet Corp, Black Hat, Universal Solution, LiterNet, Cinemagia, CeFilmeVad, CineFan.ro

Parteneri tradiționali: Fontezoppa, Journey pub&more, Independența Film

Anul trecut, seria de concerte Backyard Acoustic Season a adus laolaltă 16 artiști și formații în opt concerte acustice pe timp de vară într-un spațiu urban alternativ din inima Bucureștiului: Verde Stop (str. Barbu Văcărescu nr. 162-164)!

Backyard Acoustic Season la București va avea loc în serile de joi, din două în două săptămâni, la Verde Stop iar programul concertelor este următorul:

29 iunie: Implant Pentru Refuz
6 iulie: Ada Milea & Alexander Bălănescu – „God’s Playground”
20 iulie: Travka
3 august: The Mono Jacks
17 august: Robin and the Backstabbers
31 august: byron
14 septembrie: Coma

Biletele costă 30 de lei în avans (40 de lei în seara concertelor, la intrare) și sunt disponibile în rețeaua www.iabilet.ro.

Un eveniment susținut de Silva. Partener media – Radio Guerrilla.

În acest an, conceptul Backyard Acoustic Season se extinde, noi serii de concerte urmând să aibă loc la Timișoara și la Oradea.

Programul Festivalul PLAI 2017

Cine vine la Festivalul PLAI 2017

Ultimele nume anunțate de organizatori sunt Gentleman, un artist german al stilului raggae care va urca pe scena world music, Dom La Nena, artistul rezident la PLAI în 2017, o tânără din Brazilia cu un itinerariu muzical internațional, considerată o revelație pentru istoria muzicii americano-latine, și Ed Rush (DJ), londonezul care a făcut istorie în muzica electronică drum and bass și care va antrena publicul la scena after party.

Gentleman [Germania]

Tilmann Otto, numele real al artistului, Gentleman s-a îndrăgostit de reggae la 17 ani când a ajuns în Jamaica, iar de atunci ritmul acestui stil muzical a devenit parte din identitatea sa. Tot de atunci, Gentleman este un artist cu rădăcini în două țări, cea natală – Germania, și cea adoptivă – Jamaica. O mare influență asupra sa a avut-o muzica lui Bob Marley, iar artiștii contemporani Sizzla și Anthony B. l-au convins că reggaeul va exista mereu.

„Nu joc un rol. Am o pasiune și o foame pentru muzică și mă străduiesc să o dezvolt. Tot ceea ce fac fac pentru oameni, oameni care îmi dau energie și oameni de la care pot învăța. Nu știu unde merg și sunt surprins că am ajuns atât de departe”, a spus Gentleman într-un interviu acordat pentru United Reggae.

Apreciat pentru stilul pur de reggae pe care l-a adus în Europa, Gentleman a mixat muzica sa în peste 20 de ani de carieră cu influențe hip-pop, cu muzica electronică eclectică, piesele sale au devenit în ultimii ani radio-friendly, dar ceea ce rămâne însă comun este autenticitatea reggae. O declarație de atașament a artistului care a făcut istorie în reggaeul european.

Muzica sa este o invitație pentru public spre a ne cunoaște mai bine în această lume, de a ne recunoaște slăbiciunile, credința într-un Creator, dar și latura malefică și distructivă. Ultimul său album “Conversation”, realizat în colaborare cu Ky-Mani Marley, aduce în lumină importanța comunicării pentru a face față tuturor provocărilor vremurilor în care trăim.

Dom La Nena [Brazilia]

“Dom este ca un magician iscusit, iar fiecare sunet este sacru. Muzica ei de însoțește și te transportă în altă lume” – The New Yorker

“O artistă tânără foarte talentată, cu o carieră lungă în față, care are atât de multe de oferit” – El Pais

Dominique Pinto (28), cunoscută ca Dom la Nena, este o artistă talentată de origine latino-americană, maestră la violoncel, cu o voce caldă, șoptită care magnetizează audiențe. Născută în Brazilia, și-a petrecut copilăria la Paris, apoi a plecat la o vârstă fragedă, singură, în Buenos Aires pentru a studia violoncelul. Primul său album, Ela, a apărut în 2013 și avea să anticipeze aprecirea din partea lumii muzicale și a proiectelor care vor urma. În 2014, împreună cu Rosemary Standley scoate albumul Birds on a Wire, iar în 2015 – Soyo, o revelație muzicală considerată de critici ca fiind începutul unei istorii pentru muzica americano-latină.

Dom La Nena scrie atât versurile, cât și muzica pieselor sale. Pelerinajul său prin lume este principala sa sursă de inspirație, cântecele de pe albumele sale vorbesc despre depărtare, dor, bucuria reîntoarcerii acasă, transformarea pe care o aduc călătoriile. O artistă colaj, cu o voce blândă, un simț fantastic pentru percuție, Dom La Nena cântă în portugheză, spaniolă, franceză și engleză, iar muzica ei se mișcă precum grația ritmului de samba.

Ed Rush [Anglia]

Un fost pionier pentru drum&bass, creator și influencer, unul dintre cei mai importanți artiști de muzică electronică din Europa cu origine în Anglia, Ed Rush va urca pe scena after-party. Cu o experiență vastă, care a testat și a integrat în muzica sa breakbeat hardore, techstep, neurofunk sau vechiul jungle, este un guru al muzicii electronice în Europa.

Un talent complex – muzician, producător DJ – Ben Dylan pe numele său real, creează muzică din 1992, a avut o serie de colaborări importante (casa de discuri No U Turn Records alături de producătorul Nico Sykes sau Optical) și a demonstrat prin muzica sa că are suflul creator și atitudinea necesare pentru a schimba, transforma și pentru a face istorie în drum&bass.

Prima sa piesă împreună cu Nico, „Bludclot Artattack” – un darkside jungle classic, a reprezentat un punct de evoluție în istoria muzicii electronice hardcore și a deschis o nouă eră pentru drum and bassul zilelor noastre. În 2014, muzica pentru filmul Please Mr. Kennedy, producție la care a contribuit Ed Rush, a fost nominalizată la premiile Globul de Aur pentru cea mai bună muzică originală.

 În cadrul Festivalului PLAI, pe scena de after-party vor urca și norvegienii trupei Röyksopp (DJ set). Cu un istoric pe scena de clubbing şi o sensibilitate pentru italo-disco, Röyksopp combină neaşteptatul cu familiarul şi cerebralul cu proaspătul. Clar definiţi în zona de synth-pop, Röyksopp sunt pionierii unui sunet distinct şi incredibil de unic în toate sensurile cuvântului.

Publicul care așteaptă momentele after-party ale festivalului va fi surprins și de mixajele unor artiști români, care vor completa programul artistic.

Tony Allen [Nigeria]

“Fără Tony Allen, nu ar exista Afrobeat” Fela Kuti

“Probabil cel mai important toboşar ce a trăit vreodată” Brian Eno

În single-ul “Music is My Radar” (2000) Blur aduce un omagiu lui Tony Allen, piesa terminându-se cu „Tony Allen got me dancing” (Tony Allen m-a făcut să dansez). În 2006, a format alături de Damon Albarn, Paul Simonon şi Simon Tong “The Good the Bad and the Queen”. În 2012 a format alături de Flea (Red Hot Chili Peppers) şi Damon Albarn (Gorrilaz) „Rocket Juice & the Moon”. A înregistrat 72 de albume.

La 77 de ani Tony va urca pe scena festivalului PLAI cu cel mai recent proiect al sau “A Tribute To Art Blakey & The Jazz Messenger”.

Tamikrest [Mali]

Crescând în sudul deşertului Sahara, Ousmane ag Mossa a decis că va deveni un avocat pentru poporul Tuareg care este marginalizat de decenii. Pentru a-şi transmite mesajul a ales calea muzicii înfiinţând în 2006 împreună cu câţiva prieteni din oraşul Kidal (nordul Mali) trupa Tamikrest. De atunci nu este aspect al vieţii din nordul Mali pe care Ousmane să nu-l fi dezbătut şi transmis mai departe. Asimilaţi generaţiei tinere din Sahara ce este afectată de violenţele zilnice din nordul Mali, priorităţile Tamikrest sunt unitatea, educaţia, dezvoltarea şi pacea. Cel mai recent album Tamikrest, Kidal, este în primul rând un album de rock’n’roll ce trebuie ascultat în afara nişei de world music, este incredibil de brut şi de fermecător, ca o călătorie cu dor spre locurile natale.

Chassol [Franța]

Sunete ale naturii – păsări, vânt, apă, voci umane îmbinate cu clape, tobe şi proiecţii, aşa sună Cristophe Chassol. Publicul asistă la un documentar, o călătorie vizuală şi sunete live ce îl teleportează din spaţiul în care are loc evenimentul în mediul creat de artist, la mii de kilometri depărtare. În cazul Casei Filmelor din cadrul Festivalului PLAI, călătoria va avea loc până în Varanasi şi Calcutta prin intermediul proiectului Indiamore. Fiul unui saxofonist şi şofer de autobus, Chassol a început conservatorul de muzică la vârsta de 4 ani şi a studiat acolo următorii 16 ani. După absolvire a compus muzică de film şi de teatru. Este inventatorul stilului muzical “ultrascore”, care presupune crearea de muzică în jurul unor sunete naturale.

https://www.youtube.com/watch?v=X0euvHEnSw8https://www.youtube.com/watch?v=92JjUqtcYPI

Röyksopp (DJ set)

Cu un nume ce este cel mai des scris sau pronunţat greşit, cei doi norvegieni şi-au cimentat locul în istoria muzicii electronice. Înregistrările lor le-au adus numeroase albume de platină, au remixat Coldplay, Depeche Mode, Kings of Leon şi au scris muzică pentru Robyn şi Lykki Li. Cu un istoric pe scena de clubbing şi o sensibilitate pentru italo-disco, Röyksopp combină neaşteptatul cu familiarul şi cerebralul cu proaspătul. Clar definiţi în zona de synth-pop, Röyksopp sunt pionierii unui sunet distinct şi incredibil de unic în toate sensurile cuvântului.

Bombino

După rebeliunea tuaregă din 2007, guvernul din Niger a interzis folosirea chitărilor temându-se de puterea acestora de a răspândi revolte. În acel an, Omar Moctar și-a părăsit orașul natal, Agadiz, și împreună cu prietenii și familia a fugit în Burkina Faso unde a solicitat refugiu. În urma unor sesiuni alături de alți chitariști tuaregi, Omar a primit porecla de “Bombino”, adică “cel mic”. Timpul petrecut de Bombino în exil a fost documentat de Ron Wyman în cadrul peliculei “Agadez, the Music and the Rebellion” și l-a propulsat pe acesta în lumina reflectoarelor. Un an mai târziu, Bombino a lansat primul său album “Agadez”, care a urcat pe prima poziție a iTunes World Chart și l-a inspirit pe Dan Auerbach de la The Black Keys’s să-i producă cel de-al doilea album, “Nomad”. Piesele de pe acest album au depășit milioane de vizualizări pe Youtube, lucru puțin obișnuit pentru un artist de world music fără susținerea unei case de discuri majore.

Cel mai recent album al său, “Azel”. a fost produs de Dave Longstreth de la Applehead Studio New York și este o combinație fascinantă de muzică pur tradițională tuaregă și un blues electric cât se poate de contemporan. Muzica lui Bombino este crudă, melodică și incredibil de fluidă, poate transporta orice ascultător în mijlocul deșertului Sahara.

Mokoomba

Prezintă lumii un amestec electrifiant de afro-fusion și ritmuri tradiționale de Tonga, care se îmbină cu vocea excepțională a vocalistului Mathias Muzaza. Piesele Mokoomba sunt un tribut pentru sudul africii și evidențiază problemele sociale din Zimbabwe într-un context al speranței și al depășirii granițelor. Ascunse de ritmurile energice, mesajele transmise de Mookomba, nume care se traduce prin “respect profund pentru rău”, prezintă viața grea a comunităților ce au fost mutate din zonele de baștină pentru crearea barajului Kariba, de pe râul Zambezi, și sunt, în același timp, un răspuns la dezordinea socială din Zimbabwe și la dictatura lui Mugabe.

În Aprilie 2017, Mookomba a fost trupa aleasă de Songlines pentru coperta revistei. The Guardian i-a inclus în „Future sounds: the best pop and rock of 2017”, iar ultimul lor album, “Luyando” a fost considerat de Wanderlust unul dintre cele „29 de albume de ascultat in 2017”. “Luyando (cel mai recent album) este o nestemată și oferă pe lângă un album antrenant și energic, o excursie celestă și tradițională în inima unei regiuni dezbinate.” [Paul Scott-Bates, Louder Than War]

Octopus Tarot Labyrinth

O trupă de teatru din Ungaria care prezintă un spectacol inedit, creat pentru a oferi o experiență unică și magică. Cei care vin la PLAI vor intra într-o zonă interactivă de comunicare, prin intermediul teatrului și al unui labirint din bambus și textil de 625mp, cu alei înguste. Vizitatorii labirintului vor urma o călătorie a propriei descoperiri, având o serie de întâlniri cu echipa de actori care va interacționa cu publicul și va oferi îndrumare. Cei care intră în labirint au de ales între 24 de cărți, care au peste 1000 de ani vechime și care reprezintă simboluri pentru rolurile din viață. Octopus Tarot Labyrinth este prezent cu acest spectacol pentru prima data în România, la Timișoara, și va avea în cadrul PLAI trei reprezentații.

Care-i faza cu Festivalul PLAI 2017

Festivalul PLAI este organizat de voluntarii Centrului Cultural PLAI din Timişoara, în parteneriat cu Casa de Cultură a Municipiului Timişoara. Sponsorii anunţaţi pentru ediţia aceasta sunt Banca Transilvania, TRW, Draexlmaier şi Kathrein România. Finantat de Consiliul Judetean Timis.

PLAI s-a născut din dorinţa unei comunităţi de a crea un un festival cum nu a găsit în oraş. Suntem o comunitate de voluntari dedicaţi acţiunilor civice pozitive şi schimbării sociale. Suntem voluntarii care au visat la un oraş cultural activ şi care au acţionat în direcţia asta. Suntem visul pe care fiecare tânăr îl are înainte de a creşte. Suntem adulţii care au pus Muzeul Satului Bănăţean pe hartă, suntem umbrela a tot ceea ce înseamnă Ambasada, suntem forţa creativă din spatele JazzTM. Suntem Timişoara.

…iar Timişoara este un spirit progresiv în continuă dezvoltare.

Din acest motiv primul nostru proiect, Festivalul PLAI, va trece printr-o reconversie majoră pentru a-şi continua dezvoltarea şi a provoca modul de gândire tradiţional, pentru a prezenta arta şi culturi care nu sunt accesibile prin festivalurile comerciale.

Asteptaţi-vă la muzică şi sunete pe care nu le-aţi mai auzit, instalaţii artistice pe care nu le-aţi mai văzut şi experienţe pe care trebuie să le trăiți.

PLAI, foarte pe scurt:
− cel mai important festival de “world music” din Europa organizat 100% de către voluntari
− primul festival din România ajuns în finala European Festival Awards şi finalist în 3 ani
− câştigător al Premiului Charlemagne pentru tineri europeni 2008 (cel mai bun proiect
multicultural din România; premiu înmânat de către Hans-Gert Pottering şi Angela Merkel)
− câştigător al premiului 1 al Galei Societăţii Civile 2009 la secţiunea „Artă şi cultură”
− câştigător al premiului 1 al Galei Societăţii Civile 2017 pentru proiectul AMBASADA la secţiunea „Dezvoltare economică și socială”.

Și urez proiectului încă multe articole de acum înainte (în plus față de cele 3.000 care există deja pe site) și lui Marius Make Matache, șefu la site :D, încă și mai mulți ani! Și vă invit să îi sărbătoriți corespunzător, adică muzicalmente live and acoustic, luni 19 iunie, de la ora 19.00, la Happy Cinema în București.

Pe lista de cântăcioși îi găsim pe, desigur, Marius Matache, dar și pe Cristi Corcioveanu și pe Puiu Crețu.

Spectacolul este realizat cu sprijinul Happy Cinema, Domeniilor Sâmburești și Asociației Folkul Acasă În Realitate.

Între timp, desigur, am citit toate cele trei cărți scrise de Simona Antonescu. Mi-au plăcut? Ei bine, răspunsul cred că este evident, din moment ce îi dedic al doilea profil de autor din istoria acestui prea-frumos blog, alături de românii Cristina Nemerovschi, Octavian Soviany, Marius Chivu, Flavius Ardelean și chinezul Mo Yan.

Abia aștept să completez acest profil pe măsură ce Simona îmi va da motive să prestez cuvenitele actualizări. Mai jos aveți părerile mele (nu recenzii, în nici un caz recenzii, sunt specialiști care fac așa ceva, eu sunt doar un simplu cititor!) despre cărțile Simonei. Pe care, de prisos să vă spun, vi le recomand la modul corespunzător :)

Recomandare pentru părinți: de neratat cărțile acestea din seria istorică pentru copii, de neratat!

Decebal și un solomonar misterios

Menumorut și minele de aur de la Roșia Montana

Nobilul Aeticus și o călătorie în jurul lumii

Nu doar pentru că sunt scrise în stilul fain al Simonei (io sunt fan, deci nu mă luați decisiv în seamă :D), nici pentru că abordează niște subiecte istorice pe care le pune într-un context foarte fain, ci pentru lucrurile cu care o să rămână copiii după ce citesc (sau le sunt citite, după caz) aceste cărți.

Căci aici, cred eu, este adevărata valoare a unor cărți pentru copii: cu ce rămân după ele. Iar în seria această este ce rămâne. La greu.

Sigur că – deja simt… – anumiți cârcotași o să îi reproșeze (din nou) Simonei anumite neconcordanțe istorice, să le zicem așa. Dar nu despre asta este vorba în aceste cărți pentru copii, nici pe departe! Ci despre modul în care autoarea l-a găsit ca să prezinte copiilor din epoca digitală niște bucăți de istorie românească și despre învățămintele pe care e trag copiii din aceste cărți. Analize fine de istorie chiar nu-și au locul. Deloc, zic.

Firul epic (gen) este simplu și fain: doi frați gemeni, Ilinca și Călin, fac niște călătorii în timp (în timpuri, de fapt) ca să repare o greșeală pe care au făcut-o cu un manuscris descoperit în podul lor. Scopul călătoriilor: să găsească niște perechi de gemeni. Nu vă spun mai mult, citiți voi. Căci, evident, nu este doar pentru copii ce scrie Simona, ci și pentru noi, ăștia care am fost copii!

”Darul lui Serafim” de Simona Antonescu este o carte pe care decizi dacă să o citești sau nu încă de la primele pagini. După mintea mea de degrabă cititoriu (atâta câtă este, desigur), acesta este semnul unui mare autor. Pentru că, dacă vreți, scriitura sa funcționează ca un filtru foarte bine calibrat: dacă îți place din prima ce vezi, mergi înainte și te delectezi; dacă nu, ce rost mai are să pierzi vremea? :D

Așa și cu ”Darul…”. Căci Simona Antonescu te bagă încă din start într-o lume ciudat de reală, cum ar veni, cu cerșetorul Serafim surprins foarte plastic în lumea lui specială, în care apar și niște personaje celebre (și reale, istoric vorbind), despre care vrei să afli mai multe în această cheie diferită față de cărțile de istorie sau față de care dai din umeri și pui cartea în bibliotecă, unde o uiți. Evident, în cazul meu, varianta 1 a funcționat de minune.

Munca de documentare făcută de Simona Antonescu este grozavă. Dar nu pe sistem de copy/paste, desigur. Ci pe interpretarea faptelor reale în cheie proprie, acea cheie atât de frumoasă, proprie stilului antonescian (hopaaaa, bine am zis cuvântul ăsta pretențios? :D).

Deși mi-a plăcut cartea (motiv pentru care v-o recomand clar), parcă nu a avut omogenitatea povestirii și nici ”carnea” personajelor nu a fost cum am văzut (și simțit, căci cărțile Simonei lei și simți, nu scapi așa ușor din lumea în care te azvârle!) în celelate două cărți. Dar, pe de altă parte, astea sunt doar detalii, really, doar detalii. Căci contează cu ce rămâi după o astfel de carte. Iar eu am rămas, din nou, cu acele ore de lectură petrecute în mod de-a dreptul corespunzător :)

”Hanul lui Manuc” este – ia fiți atenți acilea, că nu vreau să mă repet – o carte de referință pentru orice bucureștean. Dap, am zis-o. Și nu zic asta pe motiv că este o carte cu multe poze și cu multe explicații mai puțin sau mai mult științifico-istorice. Căci nu este așa ceva. Nici pe departe. Dar este o carte care te face să simți lumea din zona asta la început de secol XIX așa cum nu am mai citit nici o carte care să mă facă să o simt în halul ăsta.

Darul de povestitor retras într-un colț departe, de abia îl auzi, al stimabilei Simona Antonescu este ucigător de-a dreptul. Rareori am văzut un autor care să plece atât de departe de opera sa. Mă rog, probabil că mă exprim de parcă am făcut română cu profa de educație fizică, dar, mă știți deja, nu le am cu recenzii și de astea, ci spun doar cum le simt, voi să mă judecați! Iar în ceea ce privește scriitura Simonei fix asta simt: că își iubește atât de mult personajele încât, ca orice părinte care își iubește nespus ordraslele, le lasă să plece de lângă el, ca să își vadă de propria viață.

Manuc este chiar acel Manuc, celebru la vremea lui și care ne-a lăsat Hanul cu pricina. Dar modul în care Simona ne povestește despre cum a decurs construcția hanului, modul în care pune în perspectivă istorică tot ce se întâmplă în jurul Principatelor, modul în care ne lovește cu o documentare excelentă, ei bine, totul face ca ”Hanul lui Manuc” să fie o carte excelentă.

Nu vă zic mai multe, chiar nu îmi place să fac de astea, puneți mâna și citiți-o! Dar vă mai spun doar atât: povestea de dragoste dintre Ruxandra și Vlaicu este absolut superbă!

Bun, acum să vă dau și o cheie mai personală, care ar putea explica (deși nu cred, zău…) de ce îmi place atât de mult ce scrie Simona. Am iubit istoria de când mă știu. Când eram copil, primele cărți pe care le citeam erau cele cu istoria (că nu pot să zic ”de istorie”, nu îmi placeau manualele, desigur). Mă retrageam ore întregi, de uitau ai mei de mine și mă plimbam prin castele, prin câmpuri de bătălie, prin epoci demult trecute, alături de regi, lorzi, vătafi, soldați, trădători și alte mai câte personaje.

Așa că, mă înțelegeți, mi-e foarte greu să citesc ce scrie Simona cu ochii și cu sufletul celui care sunt acum. Căci și ”Hanul lui Manuc” am citit cu ochii și cu sufletul copilului de atunci. Iar pentru asta, dragă Simona, îți mulțumesc din suflet :)

”Fotograful curții regale” a stat vreo câteva luni bune în bibiotecă la mine, printre alte (muuuuulte) cărți. Pentru că, recunosc – a dreaqu de republican ce sunt! – m-a înșelat titlul: am crezut că e ceva propagandă monarhistă sau ceva :)) Dar apoi, pentru că m-am gândit că i-ar plăcea lui Dragoș Asaftei, am zis, totuși, să o răsfoiesc. Și nu am mai lăsat-o din mână.

Înainte de a vă spune mai multe despre carte (bine, oricum nu o să vă spun foarte multe, nu e genul meu), zic doar atât: a fost cartea care a stârnit în mine dorința de a vrea să citesc tot, dar absolut tot din ce a scris Simona Antonescu. Vă dați seama ce dezamăgit am fost când m-am prins că… asta era singura carte. La vremea respectivă, desigur. Căci între timp, m-am putut bucura de încă două cărți ale Simonei, după cum puteți vedea mai sus.

Bun, revenind la carte. Dacă sunteți fani de istoria Bucureștiului la sfârșit de secol XIX, asta-i cartea care vă trebuie. Dacă sunteți fani de antropologie urbană, asta-i carte care vă trebuie. Dacă sunteți, pur și simplu, fani de o lectură minunată, asta-i cartea care vă trebuie.

Găselnița Simonei (pot să spun asta, da? Doar o spun cu drag!) este faptul că l-a luat pe fotograful Franz Mayer și l-a făcut nu personajul principal al cărții ci motivul pentru care cartea a putut să-și depene prea-frumoasele povestiri despre personaje, locuri, întâmplări din acea epocă.

Necesară precizare, totuși: să nu citiți ”Fotograful curții regale” cu pretenții de claritate istorică, pentru că nu aia e ideea, zic. Să o citiți pentru atmosfera recereată, pentru modul în care sunt construite personajele, pentru feelingul pe care rândurile Simonei vi-l oferă. Căci, istoric vorbind, sunt niște mici inexactități pe acolea. Dar care, sincer, mă lasă mai rece decât un fier de călcat pe cărbuni într-un frigider stricat din Poplaca. Pentru că le-am văzut, desigur (mai știu o lecuță de istorie, parol), dar nu le-am băgat în seamă, ca să zic așa.

Hai să v-o zic altfel: dacă l-am lua la 11 m pe Dumas pentru inexactitățile istorice din ”Cei trei mușchetari”, am fi mai împăcați cu acribia noastră funciară? Nu, desigur. Citim astfel de opere pentru, spus de la peluza mea dragă, ne plac, ne fac să ne simțim cumva, nuș cum, fiecare în felul lui. Pentru opere genuin istorice avem tratatele științifice și, după caz, google. Să lăsăm, deci, literatura literaturii și să ne bucurăm de astfel de scriituri :)

Ultima cruciadă – vezi în film cum mi s-a părut

https://www.facebook.com/cristian.china.birta/videos/2914500871904011/

Prima ediție a LIM – Less is More, platforma europeană de dezvoltare a filmelor cu buget limitat continuă să se desfășoare prin două evenimente importante, ambele organizate în România: cel de-al doilea Workshop din seria LIM și prezentarea celor 16 proiecte selecționate, în fața unui public specializat, în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF).

LIM – Less is More este structurat în 3 etape de rezidență, în cadrul a 3 workshop-uri de câte o săptămână, organizate în trei țări europene: Workshop 1 în Regiunea Flamandă, Belgia (5-11 martie), Workshop 2 în Transilvania, România (6 – 14 iunie) și Workshop 3 în Bretania, Franța (1 – 8 octombrie). Lucrul dedicat dezvoltării de scenariu din prima ediție LIM este coordonat de 4 consultanți de scenariu cu experiență în domeniu (cu toții scenariști la rândul lor): Leonardo Stagliano (Italia), Pierre Hogdson (Marea Britanie, Franța), Marcel Beaulieu (Canada) și Antoine Le Bos (Franța). Grupul de tutori va fi completat, de asemenea, cu specialiști în cinematografia low budget și micro-budget.

LIM Workshop 2 le dă întâlnire celor 21 de participanți în Stațiunea Turistică Muntele Băișorii, într-o locație cu un aer aparte, ruptă de lume și de tumultul orașelor sau satelor României – Hotelul Alpin Băișoara. Astfel, echipa și participanții LIM se vor adânci în lucrul teoretic și practic al celui de-al doilea atelier al training-ului de scenaristică oferit de experții LIM și vor continua să foreze în structurile narative ale proiectelor de film cu buget limitat. Participanții vor putea să aprofundeze feedback-ul oferit de tutorii LIM atât în cadrul primul Workshop, cât și în cadrul sesiunilor de rescriere derulate din luna martie până în prezent. Scopul celui de-al doilea atelier LIM este de a găsi structura de bază a scenariilor aflate în lucru și de a folosi în scopuri creative limitările financiare ale filmului.

Cel de-al doilea Workshop LIM include și un eveniment special organizat la Cluj-Napoca, în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF). În data de 10 iunie, participanții vor avea ocazia să își prezinte proiectele în fața producătorilor și profesioniștilor din cinema prezenți la Cluj, în cadrul programului dedicat industriei de film la TIFF. Unul dintre scopurile LIM este acela de a genera crearea unei rețele europene formată din profesioniști ce lucrează în limitările unor filme cu bugete mici și, prin urmare, acela de a genera co-producții, noi modalități de finanțare și distribuție.

Susținut de Creative Europe – Programul MEDIA al Uniunii Europene, LIM, platforma europeană de dezvoltare a filmelor cu buget limitat, e organizat de Le Groupe Ouest (Franța) și dezvoltat în parteneriat cu Control N (România), Vlaams Audiovisueel Fonds – VAF (Belgia), Krakow Festival Office – KBF (Polonia) și Festivalul Internațional de Film Transilvania – TIFF (Romania).

Proiectul este co-finanțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional* și de Centrul Național al Cinematografiei.

Asociația Culturală Control N mulțumește partenerilor media: Zile și Nopți, Cinemap, Sunete, Cinemagia, Film Reporter, Cinefan, Liternet, Blogul Lu’ Otravă, Bazavan.ro, Ziarul Metropolis, AaRC.ro – All about Romanian Cinema, Filme Cărți.

*Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finațării.

Am rugat-o pe Simona să îmi spună câteva cuvinte despre ce s-a întâmplat acolo. Aveți mai jos ce mi-a trimis. Respect!

Timişoara Refugee Art Festival este un festival dedicat înţelegerii reciproce şi solidarităţii. Credem că e mai important să descoperim ceea ce ne leagă decât să accentuăm ceea ce ne desparte.

Tema explorata anul acesta a fost IDENTIC vs IDENTITATE: diferenţa dintre a fi considerat identic cu altcineva şi identic cu sine însuşi, dintre a fi un obiect, parte dintr-un grup asupra căruia se pot proiecta stereotipuri şi discriminare sau subiect, individ, persoană cu o identitate unică.

TRAF înseamnă dezbatere, proiecţii de scurt metraje pentru copii, adolescenţi şi adulţi, instalaţie, film, teatru şi muzică. Secţiunea de film conţine scurt metraje internaţionale pe tema migraţiei iar spectacolul IDENTIC (instalaţie, teatru imersiv şi teatru forum, pictură, film şi muzică) este rodul muncii unui grup de 30 de tineri din România, Republica Moldova, Germania, Rusia, Irak, Siria şi Afganistan.

Fiecare participant a ”strabatut” un traseu pana la intrarea in sala. Traseu oarecum similar cu cel pe care il parcurg refugiatii: pietre, teren abrupt, ”pe apa” cu o barca, confruntarea cu autoritatile de granita, etc.

https://youtu.be/sm3Y19-nuc8

Biletele se pot achiziţiona in continuare din reţeaua Eventim şi online de pe www.eventim.ro la pretul de 225 de lei. Biletele vor fi disponibile și in ziua evenimentului la casa de bilete situate la intrarea în spațiul de concert la prețul de 250 de lei.

Accesul se va face pe baza biletului valabil, acesta permițând intrarea în zona de concert o singură dată, dacă spectatori doresc să părăsească incinta vor putea reintra doar achiziţionând alt bilet.

Copiii, indiferent de vârstă, trebuie să posede bilet de acces și trebuie însoțiți de un adult, de asemenea, posesor de bilet.
Totodată, recomandăm părinților să le asigure copiilor căști de protecție.

Pentru confortul și siguranța spectactorilor, organizatorii transmit următoarele informații și reguli de acces.

Este interzis accesul la eveniment cu sticlele de parfum de orice cantitate, orice alte sticle sau deodorante), căști de motociclist, bidoane de plastic, cutii de băutură, conserve, artificii, bannere susținute de bețe, spray-uri, scaune, arme, băuturi sau mâncare, obiecte contondente, animale de companie, lanțuri, bagaje voluminoase, lasere, aparate foto profesionale, aparate de inregistrare audio-video, laptop-uri, tablete de orice fel sau aparate GoPro, selfie stick-uri.

De asemenea, umbrelele sunt interzise, organizatorii recomandă pelerinele de ploaie.

Pentru propria lui siguranță, rugăm publicul să se supună controlului corporal al staff-ului de securitate de la intrare.

Programul serii este următorul:

19:00- 19:30 – Acces posesori de bilete Platinum Dream Ticket
19:30 – Acces Golden Dream Tickets și acces general
21:00 – Show start Dream Theater

Organizatorii îndeamnă publicul să vină la concert din timp pentru a asigura buna desfășurare a evenimentului.

Posesorii de Platinum Dream Tickets și Golden Dream Tickets sunt rugați să folosească intrările special destinate, marcate corespunzător.

La Arenele Romane se poate ajunge cu metroul până la stația Tineretului sau Eroii Revoluției sau liniile RATB 47, 7 și 232 până la stația Autogara Filaret. Din cauza numărului limitat de locuri de parcare, spectatorilor le este recomandată utilizarea transportului public.

Cu o tradiție de aproape 3 decenii, Dream Theater a călătorit în întreaga lume, împărtășind poveștile din spatele riff-urilor de chitară sau ale versurilor complexe, rezistând obstacolelor, continuând să inoveze și consolidându-și poziția de “trupă cult”.
Dintre cele 13 albume de studio, “Images and Words” ocupă un loc aparte în istoria trupei. Este primul material discografic care îl are la voce pe James LaBrie și rămâne cel mai bine vândut album până în ziua de astăzi. Totodată, single-ul “Pull Me Under” a reușit să se claseze în primele 10 poziții în topul radio și TV, atrăgând astfel mulți alți iubitori de muzică în sfera rock-ului.

Concertele Dream Theater sunt organizate de Phoenix Entertainment.