Reflectii Cotidiene

Zboara mandru gand

2012-01-31T02:14:00.000-08:00

Zboara mandru gand.

Zboara mandru gand peste slava

Zboara peste marea de otrava

Vei ajunge acolo in pasune

Unde vei lasa o rugaciune

Zboara mandru gand peste creste

Sa le spui la zei o poveste

Sa la spui ca noi suntem bine

Prabusiti in glod si ruine.

Suntem incercati de povara

Suntem apasati de o fiara

Scuturi si bastoane ne-nconjoara

Dube si alarme ne-nfioara.

Zboara mandru gand de hartie

Zboara insotit de poezie

Noi cadem loviti peste glie

Noi cadem loviti cu furie.

M-au batut jandarmii pe strada

Ca am vrut sa merg la parada

Ca n-am vrut sa ma plec rusinii

De a fi un las al multimii.

Mi-au facut poza si nume

Sa ma urmareasca in lume

M-au ridicat cu duba frate

Mi-au infipt bastonul in spate.

Tu ai ramas la tine in casa

De frica nu pentru ca nu iti pasa,

Dar eu am iesit pentru tine

Te rog sa nu-ti fie rusine.

Am scris pe hartie gandurile toate

Glume parca-s frate

Dar nu-i de glumit

Ca ne-au inrobit

Zboara mandru gand peste slava

Zboara peste marea de otrava

Vei ajunge acolo in pasune

Unde vei lasa o rugaciune.

ACTA a fost prevazuta pe un blog din martie 2011

2012-01-31T01:01:00.000-08:00

Internetul a devenit extrem de periculos pentru masoneria mondiala
SUA si UE vor sa restrictioneze internetul si la nevoie chiar sa-l inchida complet. Google limiteaza accesul la unul dintre cele mai populare servicii ale sale: Google Video.
Dezvaluirile si informatiile alternative oferite in principal de catre bloggeri si comunitati nedependente de mass media corporatista au devenit in ultima vreme tot mai numeroase si mai credibile, punand in real pericol campaniile de manipulare colectiva la nivel global.

Planul masonic de stavilire a acestei adevarate treziri mondiale contine 2 elemente:
1. Controlul si restrictionarea internetului pe diverse motive: de securitate, comerciale, administrative, etc. Astfel se creeaza bazele unei cenzuri globale a internetului dupa modelul experimentat in China, a detectarii si reprimarii opozantilor dictaturii noii ordini mondiale.
2. Preluarea subiectelor asa zis "conspirationiste" de catre mass media aflata sub control masonic. Crearea de falsi opozanti si directionarea curentului de trezire pe linii moarte.

Una din masurile de control aparute recent in SUA este o propunere legislativa ce ar acorda Preşedintelui Obama autoritatea de a închide reţelele publice şi private de comunicatii - incluzând restricţiile de trafic internet - ca parte a unui plan de urgenţă. Proiectul de lege a fost introdus de John Rockefeller, senator democrat de Virginia de Vest.

The Cybersecurity Act of 2009 (PDF) ii ofera de asemenea presedintelui posibilitatea de a declara “o stare de urgenta in ciber-spatiu” astfel incat se poate merge pana la inchiderea sau limitarea drastica a traficului pe internet in “interesul securitatii nationale”. Documentul nu specifica insa limpede care sunt conditiile necesare declararii unei astfel de stari de urgenta in ciber-spatiu, conceptul de interes al securitatii nationale fiind definit prea vag.

Si in Europa exista demersuri similare de cenzurare a internetului, mascate sub reglementari comerciale si ale telecomunicatiilor. In luna mai urmeaza sa fie votate in Parlamentul European propuneri legislative ce vor limita accesul la internet. Daca sunt adoptate legile vor permite providerilor de internet sa impuna ce aplicatii sau site-uri avem voie sa folosim in internet. Download-ul peer to peer ar putea fi interzis si de asemenea sunt vizate limitarea aplicatiilor care permit telefonia gratuita prin internet. (Detalii la: http://www.laquadrature.net/Telecoms_Package) Toate aceste ingradiri la nivel european vin dupa o serie de planuri promovate anterior, de cenzurare a blogurilor la nivelul UE, implementarea unui sistem centralizat de supraveghere de tip web 3.0 si implementarea unor legi abuzive privind internetul in Franta.

Nici Google nu este in afara acestui plan de ingradire a libertatilor. Compania a inchis recent pentru publicul larg, posibilitatea de a face upload la fisiere de tip video pe portalul sau specializat "Google Video". De asemenea accesul la facilitatile de tip "cele mai vizionate/cele mai postate filme", a fost desfiintat. Aceasta masura vine fara indoiala in urma succesului gigantic de care s-au bucurat la nivel global filme on-line precum Endgame, The Obama deception, Imaginea de ansamblu (The Big Picture), Partea a 3-a a primei serii a filmului Zeitgeist si alte filme ale curentului ce se opune dictaturii mondiale masonice ce utilizeaza tehnologia intr-un mod malefic.

In ciuda detinerii controlului asupra majoritatii mass media, masoneria mondiala este pe cale sa piarda definitv razboiul informational. Adevarul nu mai poate fi stavilit oricata cenzura si oricate masuri restrictive se vor adopta. Iar masurile nepopulare fac si vor face tot mai vizibil planul de instaurare a dictaturii totale.
Sursa Fatanevazutaalumii

Oraşul care s-a răsculat împotriva McDonald's. Locuitorii trăiesc PESTE 100 DE ANI

2012-01-30T01:37:00.000-08:00

În acest oraş nu se fumează de 30 de ani. E interzis prin lege. În el nu vei găsi niciun magazin de băuturi alcoolice. Aşa că vestea că un McDonald's se va deschide aici nu putea fi primită bine.
Loma Linda este un orăşel din California, locuit de 23.000 de oameni. Potrivit National Geographic, Loma Linda este unul dintre primele patru locuri din lume la capitolul longevitatea locuitorilor. Oamenii trăiesc mult datorită stilului de viaţă sănătos, au arătat câteva studii.

Oraşul este renumit pentru longevitatea locuitorilor, dar şi pentru universitatea de aici. La Loma Linda University Medical Center a fost realizat primul transplant de inimă de la babuin la om.
Oamenii care conduc universitatea au fost primii care s-au opus unui restaurant McDonald's la ei în oraş. "McDonald's nu se potriveşte cu brandul sănătos al oraşului Loma Linda", a spus dr. Wayne Dysinger, şeful secţiei de medicină preventivă a şcolii medicale. "Nu încape îndoială că fumatul dăunează sănătăţii omului. Şi de aceea noi l-am interzis. La fel stau lucrurile cu fast-food-ul", a continuat el.
Orientarea comunităţii este puternic influenţată de apartenenţa celor mai mulţi din locuitori la Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea. Consiliul municipal este format în exclusivitate din adventişti.

Cei mai mulţi dintre adventiştii din Loma Linda sunt vegetarieni, nu fumează, nu beau şi nu poartă haine pretenţioase. Au fost mândri când cei de la National Geographic i-au inclus în topul comunităţilor ai căror membri trăiesc mult şi sănătos, alături de cei din Okinawa (Japonia), Sardinia (Italia) şi Nicoya (Costa Rica).

Sursa Realitatea

AVIVA se retrage

2012-01-30T01:14:00.001-08:00

AVIVA isi vinde operatiunile din Cehia, ungaria si Romania catre MetLife/In Romania, MetLife detine ALICO - fosta AIG Life

Grupul Aviva a anuntat luni vaanzarea operatiunilor sale din Europa Centrala si de Est: Aviva Cehia, Aviva Ungaria si Aviva Romania (Aviva Asigurari de Viata si Aviva Pensii Private- Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private SP) catre MetLife Inc.

Oltenii au economisit zeci de milioane de lei

2012-01-29T23:37:00.000-08:00

Depozitele bancare ale populaţiei din judeţele Olteniei au crescut în decembrie faţă de noiembrie cu 118 milioane de lei. Aflaţi din GdS de unde au avut oamenii bani să îngroaşe conturile în lei.

Populaţia din judeţele Olteniei a pus deoparte destul de mulţi bani în luna decembrie a anului trecut. Datele publicate de Banca Naţională a României (BNR) arată că, fără excepţie, în toate judeţele regiunii Oltenia, populaţia a pus deoparte sume colosale de bani într-o singură lună: 118 milioane de lei au fost economisite de oamenii din toate cele cinci judeţe. Recordul îl deţine Doljul, unde o parte a populaţiei a atras în conturi aproape zece milioane de euro. Nu se ştie câţi oameni au strâns bani în plus, cert este că, pe ansamblu, judeţul este în top cu cea mai mare sumă economisită în regiune în moneda naţională. Comparativ cu luna noiembrie 2011, în decembrie, depozitele bancare ale populaţiei deschise în moneda naţională au urcat în Dolj cu nici mai mult, nici mai puţin de 41 de milioane de lei, ajungând la un total de 1,47 miliarde de lei. Doljul este judeţul cu cea mai mare populaţie din Oltenia şi locuitorii de aici deţin cele mai consistente depozite bancare din regiune. Raportat la numărul de locuitori, se poate spune că, în medie, fiecare persoană care trăieşte în Dolj ar avea depozite bancare de 2.100 de lei. Creşteri substanţiale ale depozitelor bancare au avut şi locuitorii din judeţul Vâlcea. Ei au depus în bănci sub formă de depozite la termen mai mult cu 25 de milioane de lei faţă de luna noiembrie. Aşadar, în decembrie, depozitele totale ale populaţiei din Vâlcea au urcat până la 873 de milioane de lei.
În Gorj, depozitele bancare ale populaţiei au crescut în ultima lună a anului cu 23 de milioane de lei faţă de luna precedentă. Astfel, populaţia din Gorj deţine în conturi la bănci, sub formă de depozite la termen în lei, suma de 670 de milioane de lei. Locuitorii din Olt aveau în decembrie cu 18 milioane de lei mai mulţi bani sub formă de depozite decât în noiembrie. Ei deţin 682 de milioane de lei în bănci, sub formă de depozite la termen. Şi persoanele care au domiciliul în Mehedinţi au pus mai mulţi bani deoparte în decembrie. Sumele economisite de ele ajung la 389 de milioane de lei, cu 11 milioane de lei mai mult decât în luna precedentă celei analizate.

La adăpost, în faţa căderii euro

Creşterea depozitelor bancare în lei arată faptul că oltenii încearcă să economisească din ce în ce mai mult, din cauza crizei. În Dolj, mişcările din conturile oamenilor efectuate în decembrie arată o diminuare a depozitelor în valută, cu cinci milioane de lei, concomitent cu o creştere fabuloasă a depozitelor în lei. Bancherii consideră că aceste mişcări se datorează incertitudinii care a planat asupra zonei euro. „Există posibilitatea ca îngrijorarea care s-a creat faţă de zona euro să fi determinat populaţia să schimbe în lei valuta primită de la cei care lucrează în străinătate. Şi, astfel, oamenii au depus banii în bănci sub formă de depozite. Din cauza ştirilor venite din Europa despre euro, populaţia a vrut să se pună la adăpost şi a schimbat euro în lei“, a declarat, pentru GdS, directorul unei bănci locale. Alt bancher craiovean susţine că în decembrie oamenii au avut mai multe venituri: „Este evidentă tendinţa de economisire a populaţiei. Probabil, cei angajaţi au primit prime de Crăciun, de Sărbători şi astfel a crescut valoarea depozitelor bancare. În plus, pe final de an, oamenii primesc mai mulţi bani de la rudele lor care lucrează în străinătate“.

Firmele şi-au diminuat depozitele

În ciuda faptului că populaţia a economisit mai mult pe finalul anului trecut, datele BNR arată că multe dintre firmele din Oltenia au scos mai mulţi bani din conturi pentru plăţi suplimentare în decembrie. Depozitele la termen în lei ale agenţilor economici doljeni au scăzut cu cinci milioane de lei în decembrie faţă de noiembrie 2011. În Gorj, firmele şi-au diminuat depozitele în lei cu 38 de milioane de lei. În Vâlcea, companiile şi-au redus depozitele în lei cu două milioane, în luna decembrie. Totuşi, alte firme din celelalte judeţe ale Olteniei au reuşit să economisească. În Mehedinţi, se pare că firmele au reuşit să-şi crească depozitele în lei, în perioada analizată, cu șase milioane de lei. În Olt, agenţii economici au pus în bănci în plus 11 milioane de lei.

În Dolj au scăzut considerabil restanţele la credite

Tot în decembrie, doljenii au reuşit să-şi mai plătească din restanţele bancare înregistrate şi la creditele în lei, şi la cele în valută. Restanţele la împrumuturile în lei au scăzut cu 14 milioane de lei, în timp ce la creditele în valută (exprimate tot în lei) s-au diminuat cu 15 milioane de lei. În celelalte judeţe ale Olteniei, restanţele bancare fie au scăzut uşor la lei cu unu-două milioane de lei, fie au crescut la creditele în valută, dar cu sume care nu depăşeau, de asemenea, unu-două milioane de lei.

Sursa Gazeta de Sud

O poza care m-a facut sa rad in aceasta dimineata !!

2012-01-29T23:20:00.000-08:00

Unde se pot face depozite bancare in valute exotice

2012-01-27T00:57:00.000-08:00

Populatia poate constitui depozite in alte monede decat cele clasice pentru piata autohtona la un numar limitat de institutii de credit. Zece banci de pe piata autohtona constituie depozite in lire sterline si doar opt atrag economii in franci elvetieni. Deviza elvetiana a fost promovata de banci ca moneda de imprumut.

In timp ce persoanele care s-au imprumutat in franci au probleme din cauza aprecierii acestei monede in raport cu euro si cu leul, cei care au economisit in moneda Elvetiei au avut sansa de a marca castiguri consistente anul trecut.Suplimentar, la inceputul acestui an, deviza elvetiana a inceput din nou sa se aprecieze in raport cu euro si implicit cu leul. In primele doua saptamani francul s-a apreciat cu 1,2% in raport cu leul.

O alta moneda exotica promovata pe segmentul creditarii in Romania a fost yenul japonez.Creditele in aceasta moneda nu au avut succes, fiind acordate doar de Banca Romaneasca, timp de cateva luni. Aprecierea yenului din ultima perioada a fost in defavoarea celor care s-au imprumutat in moneda Japoniei, dar le-a adus castiguri celor care au economist in ea. Yenul s-a apreciat 9,6% in raport cu leul in 2011 si cu 2,2% in primele doua saptamani ale acestui an.

Depozite in yeni pot fi constituite de populatie doar la o singura banca de pe piata autohtona - Garanti. Aceasta institutie are cea mai extinsa oferta pe partea de economisire in devize exotice. Institutia de credit constituie depozite in dolari australieni, lire turcesti, coroane norvegiene si suedeze.

Diferente semnificative intre randamente

Intre dobanzile platite de banci la depozitele in franci elvetieni si lire exista discrepante semnificative.Cea mai mare dobanda pentru depunerile in franci elvetieni este platita de Piraeus Bank - 3,5% in cazul economiilor atrase pe cinci luni, scadenta maxima pe care institutia atrage depozite in aceasta valuta.

La depozitele pe trei luni Piraeus achita o dobanda de 3,25%. Pentru comparatie, pe aceeasi scadenta Bancpost plateste 1,75%, Volksbank - 0,25%, in timp ce OTP nu achita dobanda pe aceasta scadenta, ci doar pe cea de 12 luni. Dobanzile mari platite de banci arata nevoia lor de a atrage lichiditati.

Banca centrala a Elvetiei tine dobanda in jurul nivelului zero in incercare de a combate tendinta de apreciere a francului.
Si pe segmentul depozitelor in lire sterline apar diferente semnificative intre randamentele care pot fi obtinute de la diferite banci. Banca Carpatica plateste dobanzi de 3% la depozitele in aceasta deviza pe 12 luni, in timp ce UniCredit Tiriac achita doar 1,5%, iar RBS doar 0,6% pe aceleasi perioade.

Sursa finantistii

Pentru soferii inzapeziti: sunati la asiguratori inainte de a abandona masina!

2012-01-27T00:48:00.000-08:00

Conducatorii auto detinatori de polite Casco care au ghinionul de a nu-si mai putea continua drumul din cauza blocarii soselelor ca urmare a ninsorii si viscolului ar trebui sa sune la asiguratori inainte de a lua decizia de a-si abandona autoturismele in camp si de a se adaposti de intemperii.

Asta pentru ca este foarte important sa afle cu precizie in ce conditii vor fi sau nu despagubiti de catre firmele de asigurari pentru eventualele daune suferite de masini dupa ce au fost abandonate. De asemenea, inainte de a pleca la drum, soferii ar face bine sa citeasca cu atentie contractele de asigurare Casco pentru a fi la curent cu clauzele care se aplica in astfel de situatii.

Obligatii de prudenta

In primul rand, trebuie stiut ca cele mai multe polite Casco de baza nu acopera riscurile de furt si vandalism, aceste doua riscuri putand fi incluse in acoperire cu conditia achitarii unei prime de asigurare suplimentare si a acceptarii unor fransize (acea parte din prejudiciu care ramane in sarcina asiguratului, exprimata in suma absoluta sau ca procent din suma asigurata).

In cazul furtului sau vandalizarii masinilor abandonate de catre soferi ca urmare a unor conditii meteo defavorabile, cum ar fi cele cu care se confrunta acum Romania, conducatorii auto trebuie sa fie atenti sa indeplineasca toate obligatiile care li se impun de catre asiguratori pentru ca acestia sa despagubeasca aceste prejudicii.

Ca regula generala, asiguratii Casco au obligatia de a face tot ceea ce tine de ei pentru a impiedica aparitia riscurilor asigurate. De asemenea, ei trebuie sa se intereseze la asiguratori in ce masura actul de a-si abandona autovehiculele pentru a se feri de intemperii poate fi interpretat ca o forma de neglijenta, de natura sa faciliteze aparitia riscurilor de furt si vandalism si, in consecinta, sa atraga refuzul firmelor de asigurari de a plati despagubiri.

In caz de furt, asiguratorii nu acorda despagubiri daca soferii isi abandoneaza masinile fara sa le incuie, uita cheile in contact sau lasa in interior certificatul de inmatriculare sau cartea de identitate a autovehiculului. De asemenea, cei mai multi asiguratori impun asiguratilor obligatia de a anunta furtul la Politie in ziua in care acesta s-a produs, in caz contrar refuzand despagubirea.

Este important de stiut si ca soferii care decid sa isi tracteze masinile blocate pe cont propriu, fara sa apeleze la firme autorizate special pentru aceasta activitate, o fac pe propriul lor risc. Asta pentru ca cele mai multe polite Casco exclud de la despagubire daunele rezultate ca urmare a tractarii autovehiculelor in acest fel.

Exista si asiguratori care exclud cu totul avariile produse in timpul procesului de tractare, chiar daca tractarea este efectuata de catre o firma specializata.

De asemenea, soferii blocati in trafic care decid sa efectueze manevre pe camp trebuie sa fie la curent cu faptul ca sunt excluse de la despagubire daunele produse ca urmare a circulatiei in afara drumurilor publice sau a carosabilului, cu exceptia iesirilor accidentale in decor.

Pagube „de la natura”

In general, avariile suferite de masini ca urmare directa a manifestarii unor fenomene naturale extreme sunt acoperite de politele Casco, cum ar fi cele produse de caderea de copaci, blocuri de zapada sau gheata sau alte corpuri in urma rafalelor de vant, sau de greutatea stratului de zapada.

De retinut ca, pentru plata despagubirilor, este nevoie de o confirmare de la Agentia Nationala de Meteorologie (ANM) cu privire la faptul ca fenomenul meteorologic care a cauzat dauna a avut realmente loc in locatia unde se afla masina la data producerii prejudiciului.

In schimb, de regula, pagubele produse subansamblelor autovehiculelor, ca urmare a temperaturilor scazute, cum ar fi inghetul lichidului de racire din motor, sunt excluse de la despagubire.

sursa finantistii

5 beneficii neştiute ale berii

2012-01-25T23:23:00.000-08:00

Fie blondă, fie brună, berea are grijă de inima ta, are efecte diuretice, te ajută să dormi mai bine şi te protejează de diabet.

Are grijă de inima ta

Berea scade colesterolul "rău" şi îl creşte pe cel bun, împiedicând coagularea sângelui şi formarea cheagurilor de sânge, iar antioxidanţii pe care îi conţine menţin elasticitatea vaselor. Toţi aceşti factori previn depunerea plăcii de aterom pe artere şi implicit, reduc riscul de infarct miocardic, atac cerebral şi alte boli cardiovasculare.

Previne osteoporoza

Băutura amăruie are un conţinut foarte ridicat de siliciu, un mineral care menţine densitatea minerală a oaselor şi care previne apariţia osteoporozei după vârsta de 50 de ani. În plus ea conţine şi fitoestrogeni, nişte hormoni vegetali care stimulează producerea de ţesut osos şi au acelaşi rol protector asupra articulaţiilor.

Te ajută să dormi mai bine

Dintotdeauna, femeile au suferit mult mai mult din cauza insomniilor decât bărbaţii. Tocmai de aceea, berea este un remediu eficient atunci când somnul se încăpăţânează să vină. Hameiul are efecte sedative datorită conţinutului ridicat de lupulină, substanţa care dă gust amar berii şi care are efecte calmante, antidepresive şi antinervoase.

Te scapă de ţesutul adipos
Dacă te numeri printre acele doamne care suferă din cauza retenţiei de apă, berea îţi vine ajutor. Hameiul conţine anumite substanţe care stimulează funcţionarea rinichilor, facilitând lichidele şi toxinele din ţesutul adipos. În plus, berea conţine o mulţime de minerale, ca magneziul şi potasiu, care împiedică demineralizarea organismului

Este o sursă de antioxidanţi

Berea conţine antioxidanţi naturali din malţ (orz) şi din hamei. "Cea neagră conţine mai mult alcool (7%), însă are şi un conţinut mai mare de antioxidanţi. De data aceasta putem spune că datorită alcoolului, antioxidanţii sunt absorbiţi rapid în organism. Aceste substanţe îţi menţin pielea tânără şi te apără de efectele nocive ale poluării şi ale stresului.

Sursa news

Comuna Peretu (Teleorman), ţăranii se folosesc în continuare de cal şi plug să scoată recolta din pământ.

2012-01-25T04:20:00.000-08:00

Muncesc pământul ca acum 200 de ani, cu calul şi cu plugul, şi cu toate acestea ei sunt cei care oferă an de an cartoful marilor oraşe din sud.

Oamenii din comuna Peretu, judeţul Teleorman, cultivă anual sute de hectare cu cartofi. În schimbul unei munci asidue, de la răsăritul soarelui până la apus, la finalul recoltei aceştia trebuie să se mulţumească cu un preţ de nimic oferit de samsarii locali.

Nea Vasile Aurică, pereţean de origine, constructor de profesie şi fermier din obligaţie, se chinuieşte în fiecare lună mai să scoată un preţ cât mai bun pentru recolta de cartofi. „Pe ăştia 90 de ari pe care-i am eu aici, am investit de 8.000 de lei şi am scos 13.000 lei. Problema este că tot ce mi-a rămas în plus trebuie să-i bag în sămânţa de anul viitor, şi atunci unde este profitul meu? Anul trecut am băgat 18.000 de lei în sămânţă şi în lucrări şi am scos doar 7.000 de lei”, ne-a declarat nea Vasile.

Profitul merge la angrosişti

Faptul că nu au cu ce să-şi transporte recolta este un minus major care-i costă tot profitul pe fermierii pereţeni. Şi chiar dacă ar avea maşinile necesare să-şi facă treaba, producătorii autentici nu au loc în pieţe din cauza samsarilor.

„Anul ăsta se simte munca, satisfacţia mai puţin. La noi aici, neavând mijloace de transport să-i vindem în altă parte, vin angrosiştii şi profitul cam la ei merge. Pentru că eu, dacă merg în piaţă ca producător, nu am unde să mă desfăşor să vând. Piaţa este scumpă pentru că acolo ajunge cartoful meu la a treia, a patra mână”, ne-a mai spus cultivatorul.

Cu toate acestea, el şi alţii ca el nu pot trăi doar din munca pământului. „Norocul” lor este că mai au şi o a doua ocupaţie, în cazul lui nea Vasile, sunt construcţiile. Fermierul spune că munca lor este anevoioasă, iar câştigul nici nu se vede. „Recoltăm ca în Evul Mediu, câştigăm doar coaja, adică nimic”, spune cultivatorul.

Un leu kilogramul de cartofi

Acesta poate fi considerat un preţ bun, faţă de cât au oferit anul trecut samsarii. Dacă de la producător cartoful pleacă cu un preţ de 1 leu/kg, în piaţă aceştia ajung să fie vânduţi şi cu 3 lei/kg. Acum, preţul a mai scăzut la 2,5 lei pe kg, dar asta nu schimbă cu nimic soarta producătorului.

„Anul trecut am dat kilogramul cu 50 de bani, deci acum ar trebui să mă bucur că-l vând cu un leu. Dar ca să scot şi eu ceva profit, să rămân cu bani în buzunar după ce cumpăr şi sămânţa pentru anul viitor, ar trebui să dau kilogramul cu cel puţin 1,5-1,6 lei. Săptămâna trecută s-a vândut şi cu 1,4 lei, dar atunci scoseseră mai puţini oameni cartofi, acum că a scos toată lumea a căzut preţul”, ne-a spus fermierul.

Când s-a scos prima dată din noua recoltă, preţul a ajuns şi la 2,5 lei, apoi - a doua zi - a scăzut sub 2 lei, iar până la sfârşitul săptămânii era undeva sub 1,5 lei. „Îi numeri pe degete pe cei care scot la un preţ bun”, spune omul.

O problemă arhicunoscută a agriculturii româneşti nu putea evita nici această zonă din judeţul Teleorman. Astfel că lipsa irigaţiilor se simte şi în Peretu. Potrivit spuselor lui nea Vasile, dacă ar fi irigaţii, ar fi şi un profit mai mare. „Sunt instalaţii cu picurare, avem puţurile aici şi merge chiar dacă nu avem noi tehnologie prea avansată. Sunt mulţi care stropesc şi cu găleata, dar aceia au suprafeţe ceva mai mici. Recolta diferă de la an la an şi depinde şi cum lucrezi pământul”, a mai declarat fermierul.

El spune că pe terenul lui a fost o recoltă bunicică, a scos cam 10-11 tone de cartofi, dar dacă erau şi irigaţii mai serioase ar fi putut scoate şi 15 tone.

Samsarii stau la pândă
Un alt mod prin care intermediarii profită de pe urma ţăranului ţine de incapacitatea acestuia de aşi duce recolta acasă. Astfel că, pentru că nu pot să-şi lase recolta pe câmp, la finele zilei, samsarii stau „la pândă” pentru a stoarce de la ţărani un preţ cât mai mic.

„Dacă mergeţi la ieşirea din comună, veţi vedea vreo 15 dubiţe albe şi vreo cinci camioane care aşteaptă ţăranul să vină şi să-şi vândă cartofii. Dar nu îl iau acum, aşteaptă până seara, că omul nu are cu ce să care cartofii şi atunci se înghesuie să-l vândă la un preţ de nimic”, spune nea Vasile.

COSTURI

40 de lei, ziua de muncă la câmp
Ziua de muncă pentru nea Vasile începe la ora 6.00 dimineaţa, atunci când pleacă în satele învecinate să-şi ia muncitori. „La ora 8.00 începe munca pe câmp şi apoi, la 6.00 seara, se termină ziua de lucru”, ne spune producătorul.

La cartofi, ca şi la sapa porumbului sau a florii-soarelui, sunt două feluri de plată la ziua de muncă: cu mâncare şi fără mâncare. Cu mâncarea lor, după cum spune nea Vasile, le dă 40 de lei, cu mâncarea lui, doar 35 de lei.

„Şi vine omul că altă sursă de venit nu are. Decât să stea acasă şi să moară de foame, mai bine vine şi trudeşte aici pentru nişte bani. Am zece oameni care muncesc cu ziua. La 40 de lei ori zece oameni ori 6 zile s-a dus o parte din banii mei scoşi din cartofi. Plus că nu poţi să-i ţii aşa, le mai cumperi o îngheţată, un suc, că pe căldurile astea merită şi ei”, afirmă fermierul. „Trebuie să-i dai omului mai mult pentru că nu poţi să spui că 40 de lei este mult pentru un om care scârmă toată ziua cu mâinile în pământ”, mai spune fermierul.
sursa evz

Gradina 500 mp = supravietuirea unei familii

2012-01-25T04:07:00.000-08:00

Informatiile vi le dau din cartea cercetatorului agronom Gheorghe Stanciu - Legumicultura de succes pentru amatori.

Pe o suprafata de teren de 500 mp, in contextul practicarii culturilor asociate si succesive, cu munca, dragoste si cap o familie de 4 persone nu numai ca isi poate asigura intregul necesar de legume ci poate scoate si ceva profit.

va dau cateva exemple, total productie pe tip de leguma pe aceasta suprafata de 500 mp care sa asigure atat cantitatea cat si variatia pentru o familie!!!

CULTURI DE BAZA
rosii - 300 kg, ardei - 90 kg, vinete - 80 kg, ceapa uscata - 100kg, usturoi uscat - 10, morcov - 60, patrunjel -15, mazare - 15, fasole pastai-20, castraveti - 75, dovlecei- 30, varza toamna 250 kg, conopida toamna- 20, cartofi toamna - 60

CULTURI ANTICIPATE
ceapa verde - 50, salata - 30, spanac - 50, usturoi verde - 50, ridichi - 30,

Evident nu s-a trecut cantitatea - depinde de fiecare - de plante aromatice ( cimbru, tarhon), , zarzavaturi, capsuni, pepeni verzi/galbeni, gulii, ardei iuti, etc

In cazul in care, pe suprafata de 500 mp aveti monocultura in scopul vanzarii....iata cam ce puteti obtine. Ca sa vedeti ce profit iese faceti singuri inmultirea:

cartofi timpurii si de vara - 2000 kg aveti nevoie de 150 kg samanta
varza timpurie 600 kg aveti nevoie de 25 grame samanta pt rasaduri
varza de vara 2000 kg idem
conopida 1500 kg idem
tomate 2000 kg cam 2000 de rasaduri
ardei gras 1000 kg aveti nevoie de 10 -15 grame samanta pt rasaduri
castraveti 1000 kg
ceapa uscata 1200 kg din 250-300 gr de samanta sau 30 kg de arpagic
usturoi uscat 400 kg din 30 kg usturoi pt plantare
morcov, patrunjel si pastarnac - 1,5 tona din 250 gr samanta
pepeni verzi - 2,5 tone din 100-150 gr samanta

super eficient din punct de vedere economic este cultivarea cimbrului, asmatui, busuioc, tarhon, leustean, marar...relativ usor de produs dar scump la vanzare.

Observatia celui care a postat informatia :

Eu as lua in calcul doar 1/3 sau maxim 1/2 din cantitatile prezentate.
Acele cantitati rezulta din folosirea semintelor de hibrizi. Soiurile au recolta mai slaba.
Diferenta practica intre hibrizi si soiuri (in afara de productie) este aceea ca daca doresti sa obtii propria samanta din recolta, samanta din hibrizi va avea in anul urmator maxim 10% din recolta initiala, pe cand cea din soiuri este comparabila. tehnicidesalvare

Manifestul Romaniei Liberale

2012-01-24T00:15:00.000-08:00

O stafie bântuie, de 22 de ani, societatea românească – stafia României liberale. Toate puterile bătrânei şi ticăloasei „societăţi socialiste multilateral dezvoltate”, dezbinate de ochii lumii, sunt, în fapt, unite într-o continuă tentativă de capturare a acestei stafii: foştii activişti de partid, în frunte cu şeful lor, tovarăşul Ion Iliescu, dar şi foştii securişti, în frunte cu cel mai de seamă produs al lor, tov. cpt. Traian Băsescu, marii oameni de afaceri profund incompetenţi în plan economic, deveniţi miliardari în euro doar pe bază de furt al banul public cu voie de la stăpânire, dar şi intelectualii oportunişti, fără idei și fără convingeri, care scuipă lozinci la comanda celui care ordonă sau a celui care plăteşte. Există oare vreun politician sau vreun partid, moştenitori ai Partidului Comunist Român şi ai Frontului Salvării Naţionale, fie la putere, fie în opoziţie, care să nu fi încercat să confişte, cu titlu definitiv sau, măcar, temporar,eticheta de „liberal”? Din acest fapt reies două lucruri.
Toţi exponenţii bătrânei şi ticăloasei „societăţi socialiste multilateral dezvoltate” recunosc România liberală ca pe o putere. Este puterea românilor care au ieşit în stradă în decembrie 1989, a românilor care au redactat Proclamaţia de la Timişoara, a românilor zdrobiţi de bâtele minerilor în Piaţa Universităţii. Este puterea românilor cărora societatea le datorează orice pas înainte făcut de România în ultimii 22 de ani: şi în plan politic, şi în plan economic, şi în plan cultural. Este puterea românilor care cred în libertatea individuală şi în libera iniţiativă, a românilor care, în aceste zile, protestează în pieţele marilor oraşe împotriva agresiunii permanente a statului fesenist, inventat de Iliescu şi perfecţionat în rău de Băsescu.
A venit vremea ca românii liberali să-şi afirme deschis viziunea şi scopurile. A venit vremea ca românii liberali să opună imposturii „liberale” a foştilor comunişti şi securişti un manifest al românilor liberali înşişi.
Tot manifestul poate fi citit aici:

pe siteul www.romanialiberala.ro

Productivitatea Romaniei e la jumatate fata de UE. Statul stie de ce

2012-01-24T00:09:00.000-08:00

Intretinerea cu bani publici a competitiei politice, in dauna celei economice, lasa pietele fara „materie prima” si pastreaza productivitatea la un nivel redus.

Productivitatea muncii in Romania, calculata ca valoare adaugata bruta (VAB) pe angajat, se situeaza la jumatatea mediei europene (49%). Si exista un singur stat UE cu un nivel mai scazut (41,8%): Bulgaria. In schimb, Ungaria - de a carei situatie era ingrijorat recent presedintele BCE - genereaza trei sferturi din productivitatea comunitara, la fel ca Cehia.

Polonia si Estonia au o productivitate care depaseste doua treimi din media UE-27, insa si Serbia, un stat ex-comunitar, se plaseza la 58%, peste Letonia (54,6%). Ce sa mai vorbim de Statele Unite, care sunt cu 44% mai productive decat media UE si cu o treime peste Germania?! Iata cum inovatia, la care americanii sunt campioni mondiali, face diferenta.

Managementul, mai precar decat tehnologia
Daca schimbam formula de calcul a productivitatii de la VAB pe angajat la VAB pe ora lucrata se vede ca Romania sta mai prost - 43% din media UE -, foarte aproape de ultima clasata, Bulgaria (41,9%), ceea ce arata ca “reglajele” de productivitate nu se fac la noi prin aport tehnologic, ca in SUA, ci cu ajutorul somajului.

Cu alte cuvinte, dupa ce companiile au recurs la disponibilizari la inceputul crizei, au injumatatit mai apoi lefurile salariatilor ramasi, avand pretentia ca acestia sa genereze o valoare adaugata la fel de mare ca aceea obtinuta cu numarul initial de lucratori. Asta fara sa realizeze ca pe termen lung “baza” de valoare adaugata se erodeaza…

In fine, gandirea pe termen scurt e la ea acasa in Romania, dar mai important este raspunsul la intrebarea: Cine-i mai vinovat pentru productivitatea redusa: tehnologia ori managementul?

Topul competitivitatii releva ca la indicatorii tehnologici (locul 60 mondial) Romania isi depaseste „conditia” din clasamentul general (77 din 142). In schimb, cand vine vorba de competitie, care da adancime pietelor, ajungem pe locul 97. Dupa care marimea si efectul taxarii ne arunca peste pozitia 100. Pentru ca mai apoi banii obtinuti din impozite si taxe sa fie irositi pentru intretinerea unei competitii politice amplificate in dauna celei economice (risipa banilor publici - locul 107).

Ceea ce inseamna ca statul ia banii cu doua maini - atat de la angajati, cat si de la angajatori - pentru a-i redistribui catre o clientela (favoritism in deciziile Guvernului - 115) care produce bunurile publice la preturi triple decat daca resursele ar fi alocate de piata, fiindca e nevoie ca o parte din aceste fonduri sa se intoarca in folosul personal al clasei politice.

Din acest motiv avem pietele cel mai putin dezvoltate din regiune si ocupam locul 140 la transparenta actului de guvernare. Asadar, cine e de vina pentru contraperformantele economiei romanesti: tehnologia ori amestecul statului?!

Ultimii la competitivitate, primii la migratie
O confirmare a faptului ca, pe masura ce au existat mai putine dificultati de mediu economic, au venit mai multe investitii straine sa rezolve problema competitivitatii o vedem unde ne asteptam mai putin, in Bulgaria. Desi vecinii din sud au inca cea mai slaba productivitate din UE, genereaza premise puternice sa ne „cedeze” ultimul loc: ne-au depasit, in premiera, in topul competitivitatii (pozitia 74). Bulgaria a atras in 2010 investitii straine de 223 de euro pe locuitor, dublu fata de Romania (126 de euro) pentru ca a intrat in criza cu o fiscalitate relaxata, in vreme ce la noi s-a inasprit in cel mai prost moment posibil.

Da, dar daca suntem la coada in topul competitivitatii si al investitiilor care „hranesc” competitivitatea si productivitatea nu ne putem plange ca oamenii nu merg sa lucreze in strainatate. Intr-o astfel de situatie nu se gaseste doar Romania, ci si Polonia sau Bulgaria, insa conducatorii nostri au de departe cea mai ingusta viziune, din moment ce grupul de imigranti cel mai mare din UE, de peste 1,7 milioane de persoane, este cel al romanilor.

Polonia are o populatie de 38 de milioane, nu de 21,5 ca a Romaniei, si „contribuie” doar cu 1,2 milioane la valul migrationist. Adica dintr-un stat mai mare au migrat mai putini decat de la noi, si asta nu doar ca procentaj din totalul locuitorilor, ci chiar in cifre absolute.
Concluzia: mediul economic ostil ii determina pe romani sa plece in numar mare spre state conduse de alti politicieni si sa se angajeze in slujba investitorilor care nu vin in tara lor.

Investitii la fel ca ratingul, speculative
Nu-i niciun secret ca in 1989 conducerea postcomunista a tarii a mostenit o economie decapitalizata, care avea nevoie de investitii straine masive pentru a putea pastra intreaga forta de munca angajata la acel moment. Dar, in loc sa favorizeze mediul de afaceri pentru a atrage cat mai multi investitori care sa creeze locuri de munca, conducatorii au preferat sa trimita forta de munca dupa intreprinzatori, la ei acasa, sau sa o scoata anticipat la pensie pentru a o feri de somaj.

Investitiile au venit pana la urma - in preajma aderarii la UE -, insa pensionarile si migratia scumpisera deja forta de munca. Iar investitiile realizate nu doar ca nu au capacitat-o, ci au micsorat-o mai mult, in asa fel incat daca ar reveni acum „capsunarii” in tara rata somajului ar fi mare decat atunci cand au plecat.

Si inca un lucru extrem de important: investitiile au fost canalizate foarte prost. Fluxurile, in loc sa genereze exporturi ori sa substituie importurile cu marfuri autohtone, s-au orientat, speculativ - dupa cum le-a indicat ratingul - catre constructia de blocuri, mall-uri si hipermarketuri care au lasat in aer cresterea economica atunci cand criza a intrerupt valul de investitii.

Cantitativ, investitiile straine au crescut, dar calitativ am batut pasul pe loc in topul competitivitatii. Mai grav e ca la fiecare dintre vecinii nostri se poate identifica un domeniu in care exceleaza, noi nici ceea ce faceam inainte de 1990 nu mai stim. De asta jumatate din investitiile-record din Romania au fost, de fapt, imprumuturi de la companiile-mama catre subsidiare. Atat a permis mediul economic distorsionat de risipa, favoritism si lipsa de transparenta a actului de guvernare.

Cu talpa pe grumazul antreprenorului
Din pacate, de fiecare data cand in Romania se vorbeste despre productivitate cei care observa ca-i redusa omit sa spuna si de ce. Uita sa semnaleze ca, la noi, competitia politica s-a amplificat permanent in dauna celei economice. Ca politicul deposedeaza economicul de o cantitate din ce in ce mai mare de resurse pe care le directioneaza spre zonele unde are interes, lasand piata fara „materie prima”.

Coincidenta face ca toti est-europenii care au aderat inaintea noastra la UE sa aiba piete de capital mai dezvoltate, unde intreprinzatorii gasesc instrumente cu care pot investi in domenii dintre cele mai diverse. Iar apoi, cand capitalurile dezvolta afaceri si produse, substituie importuri sau genereaza exporturi. Fata de o treime din PIB in Romania, exporturile depasesc doua treimi in Ungaria, pentru a se situa la trei sferturi din PIB in Cehia sau Slovacia.

Cheia prosperitatii consta in cresterea productivitatii prin eficientizarea alocarii resurselor si sporirea acumularii de capital, dar aceste procese se manifesta lent daca economia nu functioneaza pe principiul unei veritabile economii de piata. Spiritul antreprenorial continua sa fie inabusit din cauza existentei unei pleiade de reglementari emise de stat cu scopul de acorda privilegii unor grupuri de interese.

Mai mult, statul roman a aratat cel mai putin respect pentru proprietate din grupul membrilor estici ai UE, ceea ce explica decalajul de dezvoltare dintre piata romaneasca si pietele din Cehia sau Polonia. Dreptul de proprietate privata instituie o structura de stimulente si constrangeri care motiveaza comportamentul uman in sensul valorificarii optime a resurselor.

O economie fara proprietari nu poate fi o economie de piata. De aceea economia Romaniei a ajuns sa fie considerata ca functionand pe principiile economiei de piata mult mai tarziu decat ceilalti ex-comunisti membri UE.

Finantistii

Zooterapia.Terapia alternativa cu minti si suflete

2012-01-18T04:02:00.000-08:00

Beneficiile contactului dintre animale si om sunt cunoscute de secole, dar numai dupa anii 50 acestea au fost introduse constient in sectorul medical, orientate de obiective bine definite.

Introducerea in practica terapeutica a zooterapiei a fost facuta de britanica Florence Nightingale, infirmiera in timpul Razboiului din Crimeea, care, pentru a ridica moralul pacientilor, a adus in spital o broasca testoasa. Cel ce a popularizat zooterapia si efectele ei benefice asupra pacientilor cu tulburari psihice, in urma a numeroase studii de caz, este insa Boris Levinson.

In zilele noastre, posibilitatile si sectoarele in care zooterapia isi gaseste utilitatea ca si o completare a mijloacelor terapeutice conventionale continua sa se extinda in: sistemul de invatamant, centrele de reintegrare sociala, terapia paleativa, azile pentru batrani, clinici pentru copii cu deficiente psihice.

Zooterapia reprezinta, de fapt, utilizarea unor specii de animale in scopuri terapeutice (caini, pisici, cai, maimute, delfini), sau a unor pasari (papagali, diferite pasari exotice), care pot avea un rol activ in ameliorarea starii de sanatate a fiintelor umane, in special in maladiile psihice de ordin genetic, precum si in combaterea stresului si a anxietatii.

Animalele de companie sunt din ce in ce mai folosite in spitale si clinici de recuperare psihomotorie. Studiile experimentale efectuate in cadrul acestora, au aratat ca animalele ajuta la insanatosirea mai rapida a pacientilor si la reducerea timpului de spitalizare prin cresterea receptivitatii la tratamentele administrate, inducerea unei stari de relaxare, optimism si incredere in sansele de vindecare.

In zooterapie, cel mai des folosit este cainele pentru ca poate fi dresat in scopul indeplinirii anumitor misiuni legate de depistarea unor substante medicamentoase, mediatori chimici. Datorita sensibilitatii sale olfactive ridicate si a memoriei de stocare a informatiilor legate de miros, cainele este antrenat in centre specializate pentru a detecta modificarile starii de sanatate a organismului uman (ex.: crizele de epilepsie, atacul cerebral).

De asemenea, este foarte important rolul social-integrativ pe care il are cainele asupra oamenilor, precum si asupra dezvoltarii psiho-afective si intelectuale a copiilor. Este benefica prezenta cainelui alaturi de persoanele in varsta, oamenii singuri sau cei cu probleme de comunicare.

Este binecunoscut faptul ca pisicile simt cand un om este bolnav si au capacitatea de a detecta prezenta energiei negative. Pisica se tolaneste pe zona dureroasa a pacientului, iar datorita caldurii degajate si a undelor electromagnetice eliberate de corpul acesteia, durerea este diminuata sau dispare intr-un timp relativ scurt. Se pare ca acest efect se datoreaza inlaturarii dezechilibrului energetic, ce caracterizeaza toate starile patologice, prin intrarea in rezonanta a undelor electromagnetice ale pisici cu cele ale organismului uman.

S-a demonstrat stiintific ca torsul pisicilor, prin frecventa sa incadrata in intervalul 30-40 Hz, este factor de vindecare si de crestere osoasa. Matricea osoasa devine mai densa si mai rezistenta, asa cum se obtine si in tratamentele recuperatorii cu ultrasunete. Prin urmare, de-a lungul timpului, pisicile au fost folosite in clinicile neconventionale in recuperarea pacientilor care au suferit accidente soldate cu tramatisme osoase.

Delfinii au ajutat, de-a lungul timpului, numerosi copii cu probleme speciale sa faca progrese remarcabile privind intregrarea lor sociala, extinderea vocabularului, dezvoltarea capacitatilor motorii. Studiile realizate la copii suferind de autism si sindrom Down au demonstrat efectul benefic pe care il are prezenta delfinilor in cadrul terapiei.

Inotul alaturi de delfini induce o stare de relaxare totala, elimina stresul si restabileste increderea in fortele proprii atat la copii cat si la adulti.

Delfinii, avand o gandire sociala, transmit celor cu care intra in contact un sentiment de bucurie, liniste si armonie interioara, sentiment pe care oamenii nu stiu sa-l obtina in viata de zi cu zi si nu stiu sa-l traiasca.

Au fost cercetate efectele contactului oamenilor cu delfinii si astfel s-a ajuns la concluzia ca acestia transmit anumite mesaje, prin canale non-verbale, pe care oamenii le receptioneaza in functie de personalitate si de nivelul lor de constiinta.

Zooterapia cu ajutorul cailor contribuie la dezvoltarea increderii in sine prin sentimentul de control si dominare pe care il are o persoana, atunci cand este in sa.

Hipoterapia este utilizata de catre psiho-terapeuti atat in cazul copiilor cat si adultilor care sufera de afectiuni:

- psihice (depresii, psihoze, nevroze), prin siguranta dobandita prin pasul ritmic al calului;

- relationale (tulburari de comunicare), prin relationarea neconditionata calaret-cal;

- fizice (infirmitati congenitale/dobandite), prin sincronizarea miscarilor, coordonarea membrelor superioare cu cele inferioare, mentinerea pozitiei de echilibru.

Pestii dintr-un acvariu priviti timp de 15-20 de minute pot ameliora starea de stress, combat oboseala, ridica moralul si au efect antialgic.

Studii recente confirma, in anumite cazuri, beneficiile zooterapiei la persoane de toate varstele:

- pacientii vorbesc, rad si socializeaza mai mult;

- pacientii sunt mai activi, dorm si mananca mult mai bine decat in general;

- pacientii se angajeaza adesea in conversatii pe tema animalului;

- pacientii creeaza o legatura de atasament cu animalul;

- pacientii care au participat la programe de zooterapie au luat mai putine medicamente deoarece s-au refacut mai usor dupa o interventie chirurgicala;

- interactiunea cu cainii s-a dovedit ca ar putea creste nivelul de serotonina, un hormon care lupta cu depresia.

La copii s-a demonstrat rolul important pe care il poate avea prezenta unui animal la dezvoltarea acestora si anume:

- isi dezvolta abilitatile de comunicare si extrovertire, in timpul jocului, copilul vorbeste animalului despre sine;

- devine mai responsabil, atunci cand ingrijirea animalului intra in atributiile copilului (in functie de varsta);

- isi dezvolta inteligenta emotionala, devenind mai empatic si il face capabil sa inteleaga ce simt cei din jurul sau.

Intr-o lume in care gijile si graba cotidiana ne fac sa trecem cu vederea multe aspecte importante ale vietii din jurul nostru, animalele de companie ne ofera posibilitatea unei activitati zilnice in care rutina nu se poate instala. Desi oamenii nu isi dau seama, de cele mai multe ori prezenta unui animal de companie se dovedeste a fi benefica, ajutandu-ne din punct de vedere emotional, psihologic si social.

Zooterapia sau terapia asistata de animale este o metoda mai dificil de pus in practica in mod curent, e adevarat, dar care merita toate eforturile, datorita efectelor sale remarcabile.

informatiiprofesionale

Leacul miraculos impotriva cancerului

2012-01-17T03:45:00.000-08:00

Astaxantinul supranumit şi sângele lui Iisus” este cel mai puternic antioxidant. Potrivit ultimelor studii s-a demonstrat că antaxantinul poate să vindece cancerul, că este unul dintre cei mai buni regeneratori ai celulelor.

Astaxantinul este un antioxidant din categoria carotenoizilorpigmenti organici care se afla în cromoplastele plantelor, algelor, ciupercilor sau bacteriilor şi au acţiune antioxidantă. Mai exact este un pigment roşu, solubil în grăsime, pe care-l puteţi întâlni în alge, drojdie de bere, carne de somon, păstrăv, creveţi, crustacee şi în carnea unor păsări.

Pentru că astaxantinul este un pigment solubil în grăsimi , pentru absorbţia lui completă este necesară contribuţia acizilor biliari, aceştia participând la digestia grăsimilor, aceşti acizi biliari se produc doar când hrana ajunge în organism.

Omul de ştiinţă Jyonouchi Harumi, în cartea sa “Activitatea anticancerigena şi modul de acţiune al astaxantinului” susţine că astaxantinul şi-a dovedit efectul prin optimizarea comunicării între celule, activarea enzimelor de faza I din ficat, plămâni şi rinichi care contribuie la combaterea nocivităţii substanţelor carcinogene şi modularea reacţiei imunitare împotriva celulelor tumorale.

Datorită acestor studii suntem foarte aproape de a descoperi tratamentul cancerului mai ales că este posibilă extragerea astaxantinului din microalgele de apă dulce Haematococcus Pluvialis. Aceste culturi sunt foarte atent supravegheate pt că extractul obţinut să fie de cea mai bună calitate.

efemeride

Un cutremur violent se va produce in anul 2012 in Romania

2012-01-17T03:38:00.000-08:00

Profesorul de la Universitatea “J.W. Goethe” din Frankfurt şi preşedintele Secţiei de Predicţie al Comisiei Europene de Seismologie, George Purcaru, avertizează printr-o lucrare ştiinţifică că Vrancea, în anul 2012, va produce un cutremur impresionant. Predicţia vine în urma unei lucrări ştiinţifice, care a fost prezentată de cercetător la Congresul european de seismologie de la Montpellier şi preconizează că în anul 2012 se va produce un cutremur major în Vrancea, de o magnitudine cuprinsă între 6,34-7,1 grade pe scara Richter.
George Purcaru şi-a început studiul cu privire la cutremurul de anul viitor încă din anul 1979, iar concluziile finale au fost prezentate abia în anul 2009 în cadrul unui congres din Statele Unite ale Americii. Preşedintele Secţiei de Predicţie a Comisiei Europene de Seismologie susţine că în ţara noastră nu se pot produce cutremure mai mari de 7,7 grade pe scara Richter, ceea ce înseamnă că în România se produc cutremure de o intensitate medie.
Omul de ştiinţă a anticipat cu exactitate cutremurul din anul 1977, printr-o lucrare publicată în anul 1974. În acele vremuri, Purcaru, nu a fost luat în seamă, cam la fel cum se întâmplă şi acum. În tot acest timp, seismologii autohtoni neagă cu vehemenţă teoria lui George Purcaru, susţinând că anul viitor nu se va produce niciun cutremur major în Vrancea.

Pe lângă cutremurul pe care l-a prezis în anul 1977, cercetătorul român a mai reuşit să avertizeze asupra producerii a încă 3 cutremure: seismul din Italia (1981), seismul produs în Insulele Aleutine (1994) şi seismul din Insulele Solomon (2007). efemeride

Cel mai mare centru de oftalmologie din tara

2012-01-17T03:20:00.000-08:00

Lansat în luna Mai 2011, Europe Eye Hospital, cu o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi este o investiţie de 20 de milioane de dolari şi este cel mai mare centru de oftalmologie din ţară şi singurul din regiune. Lansat în luna mai, Europe Eye Hospital, cu o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi este o investiţie de 20 de milioane de dolari şi este cel mai mare centru de oftalmologie din ţară şi singurul din regiune. Aici se asigură servicii complete de diagnosticare, chirurgie şi tratament oftalmologic la standarde europene şi va trata boli oculare precum glaucomul, traumatismele oculare, afecţiunile vitreo-retiniene şi inflamaţiile oculare, cu ajutorul unor medici cu o bogată experienţă în domeniu, dar şi al echipamentelor ultraperformante, ca de exemplu, platforma Carl Zeiss Visumax, cea mai avansată tehnologie din lume de corecţie cu laser. În Europa doar alte două clinici dispun de un astfel de aparat sofisticat de o înaltă precizie şi cu un nivel de siguranţă deosebită. „Sperăm să vindecăm o mulţime de probleme oculare complexe la spitalul Europe Eye cu ajutorul celor mai noi tehnologii şii cu fantastica echipă de specialişti pe care o avem. De asemenea, în cadrul unităţii pediatrice dedicate vom asigura diagnosticare precoce şi tratamente pediatrice specializate”, a declarat directorul medical al Europe Eye Hospital, prof. dr. Benone Cârstocea, preşedintele Societăţii Române de Oftalmologie. Echipa Spitalului Europe Eye este formată din 30 chirurgi – vârfuri ale oftalmologiei româneşti – asistente şi personal spitalicesc care vor asigura pacienţilor cea mai bună îngrijire din Europa. Dotări Spitalul dispune de o gamă largă de aparatură, ce include 2 lasere excimer Schwind Amaris şi Mel 80 Zeiss, tomograful în coerenţă optică Cirrus HD Zeiss pentru biopsia in vivo a retinei şi camera Visucam 500 pentru examinarea fundului de ochi, precum şi cele 8 săli de operaţii şi 12 cabinete de consultaţii din dotare vor permite doctorilor de la Europe Eye să diagnosticheze şi să trateze cu o mare precizie, în mod eficient, zeci de mii de pacienţi anual. 30 de camere pentru pacienţi 3 camere VIP 4 saloane post-operatorii o clinică de diagnostic şi operaţie mobilă care va ajunge în marile oraşe din România pentru a acorda examinări gratuite şi asistenţă românilor din zone defavorizate Capacitate capacitate de examinare de 600 de pacienţi pe zi 30.000 de operaţii oftalmologice generale pe an 25.000 de operaţii cu laser şi transplante de cornee anual Facilităţi O politică de subvenţionare şi gratuităţi pentru persoanele defavorizate este în curs de finalizare pentru a fi inclusă în cadrul programului naţional de asigurări de sănătate, preţurile serviciilor medicale de la Europe Eye Hospital fiind aliniate la condiţiile pieţei româneşti

„Inculţii ăştia au pus jandarmii pe noi!“

2012-01-16T23:26:00.000-08:00

Cine-s huliganii, cine-s nenorociţii, cine a devastat centrul Bucureştiului? Aseară am nimerit în mijlocul luptelor de stradă, m-am ferit de bolovani, am înghiţit o canistră de gaz lacrimogen, am fugit de jandarmi, era să fiu linşat de nişte cetăţeni. Şi am descoperit cu stupoare răspunsul: sunt chiar „generaţia adormită“, tinerii apatici, ăia care o ard prin cluburi şi salvează lumea cu un like. De data asta au salvat-o agitând pumnii spre jandarmi, ridicând baricade şi aruncând bucăţi de borduri.
Sună ciudat, după ce auzim pe toate canalele că e vorba doar de nişte huligani, ultraşi, puşi de dracu’ ştie cine să strice frumuseţe de protest paşnic. Primele lupte au fost provocate, într-adevăr, de un astfel de grup. Atunci jandarmii au intrat în ei şi i-au împins spre Piaţa Unirii. Şi s-a petrecut ceva bizar.
Pe la 9.30, o rumoare străbătea Piaţa Universităţii. Cică la Unirii e adevăratul scandal, acolo e p...a cu jandarmii. N-aveam nici un chef de asta, mi se părea un protest ultraobosit şi manipulat, dar ceva m-a împins spre locul ăla. Şi nu eram singur.
O mulţime de grupuleţe se desprind din masa strigătoare de „Jos Băsescu!“, trec prin pasaj şi se unesc într-un torent de oameni alimentat de pe toate străduţele Centrului Vechi. Pe la Lupoaică nu mai putem trece, e un cordon de jandarmi. Un tip stă în faţa lor şi le strigă-n caschete: „Băi, eu nu ieşeam dacă aveam cu ce s-o hrănesc pe fiică-mea!“. Ocolim pe străduţe, unde-i plin de poliţişti locali foarte chill, şi găsim o breşă abia pe la Hanul lui Manuc.

„What the f...?!“

Când ajung la Unirii rămân paralizat şi mi se face pielea de găină. În mijlocul străzii sunt două focuri mari, în depărtare se ridică o coloană de fum, dinspre McDonalds se aud bubuituri ca la bombardament şi, oh, ţipetele îngrozitoare…
O trupă de jandarmi costumaţi ca ţestoasele ninja trec în fugă pe lângă mine. În staţia lor strigă unul să intre în nu ştiu ce poziţie de luptă în faţă la H&M… Băi, eşti nebun? În Bucureşti?! Văzusem prin Londra chestii din astea, dar aici? „What the f...?!“ urlă unul de pe trotuar, oglindindu-mi gândurile.
O rup la fugă în urma jandarmilor, trecem pe lângă al doilea foc, unde fac un mic ocol ca să dea nişte pulane pe spate unora care traversau strada, apoi se unesc cu altă trupă şi fac un rând pe toată strada în faţa magazinului Unirea. Pornesc spre Tineretului bătând cu pulanele în scuturi. La ieşirea din pasaj îi întâmpină pietrele. Nişte băieţi cu fulare pe faţă ies de după un bloc şi bombardează.
Ei răspund cu două focuri de gaze lacrimogene şi câteva artificii care aruncă scântei în toate părţile, feeric, ca la Revelion. Deci astea erau bubuiturile, mă gândesc uşurat, dar nu apuc să duc gândul până la capăt că trebuie să mă bag pe după o maşină, să nu mă ia noul val de pietre.

„We are f...ing angry!“

Jandarmii se retrag. La o sută de metri de ei, în faţă la Millenium Bank, câţiva băieţi devastează staţia de autobuz. Sparg toate geamurile cu nişte lemne groase. Dacă i-ai vedea pe stradă, mai că le-ai cere meditaţii la matematică. Ochelari, păr frumos pieptănat, helănci vintage, haine de ieşit la terasă.
Fugăriţii din toate colţurile pieţei profită de retragerea jandarmilor şi se strâng în intersecţia de la McDonalds. Gonesc cu pietre şi ultima maşină de jandarmi, apoi izbucnesc în urale care ţin minute-n şir. „Arafat!“. „Libertate!“. „Jos nenorociţii!“. Parcă sunt hipnotizaţi, se plimbă zâmbind, ca la Revelion.
Sunt vreo 300 de oameni. Hipsteri, cocalari, roacheri dubioşi, lumea pestriţă pe care o vezi de obicei pe Lipscani. Ei sunt publicul-ţintă al companiilor, consumatorii ideali. Doar că acum nu mai consumă, ci distrug. „We are f...ing angry!“ strigă unul când mulţimea porneşte înapoi spre Universitate, adunând provizii de pietre de pe jos.

„Lasă pozele, ia o piatră!“

În mulţime intră şi o ceată de squatteri de la clădirile din jur, ofticaţi că au mâncat bătaie de la jandarmi mergând liniştiţi pe o străduţă. I-au văzut că-s ţigani… Iar în prima linie sunt mult huliţii ultraşi, vreo zece oameni la prima vedere. Nu i-ai recunoaşte după haine, că şi eu am geacă neagră şi fes pe cap şi fularul tras pe nas să mă apăr de lacrimogene. Dar se vede că sunt mai organizaţi, ştiu cum se mişcă jandarmii, sunt singurii cu experienţa confruntărilor.
La intersecţia cu strada Colţei dăm peste jandarmi. Tocmai se băteau cu unii şi când au văzut mulţimea s-au retras în faţa spitalului. Au făcut un cordon lung cât toată strada şi ne întâmpină cu două canistre de gaz şi nişte artificii superbe. Băieţii ripostează cu pietre şi se apucă să construiască baricade. Gardurile dintre benzile bulevardului se umplu, unul câte unul, cu un ciorchine de flăcăi care le hâţână până când cad, apoi le aruncă în baricade ca într-un baraj de castori.

„Cu toţii călcăm pe un covor de flegme“

Cei mai din spate găsesc alte activităţi recreative. Un tip scrie cu spray de vopsea neagră o LIBERTATE mare cât toată strada. O fată cu desagă „Hello Kitty“ mai are puţin şi izbucneşte în plâns când îi spune prietenului „Ăsta nu pleacă, mă, orice-am face!“. În spatele lor, un tip îmbrăcat elegant, cu o plăsuţă în mână, ridică o piatră colţuroasă şi o mângâie în pumn, îi cercetează textura, de parcă ar fi un obiect extraterestru. Câţiva băieţi discută politică. „Ăştia n-au pic de cultură, mă, inculţii ăştia au trimis jandarmii pe noi!“. Arată fix ca studenţii care au ocupat Facultatea de Istorie cu ceva timp în urmă. Cu toţii călcăm pe un covor de flegme, la care contribuim cu sârg de fiecare dată când primim cadou gaze lacrimogene.
E uşor să spui că suporterii sunt de vină, dar protestatarii erau extrem de diverşi. Şi cei care agitau pancarte, şi cei care aruncau pietre. La statuia de la Universitate era un grup de hipioţi cu un carton pe care era desenată doar o inimă mare. La Rosetti era un grup de suporteri care spărgeau geamurile unei Dacii MAI, iar la zece metri de ei stăteau hipsteri ochelarişti anticapitalişti, care opreau maşinile şi urlau „Unde mergeţi?! Daţi-vă jos şi protestaţi!“.
Poate au fost cu toţii provocaţi şi manipulaţi. Dar pe străzi plutea furia lor, la fel de reală ca gazele lacrimogene. Furia pe corupţi, pe incompetenţi, pe sistemul care-şi bate joc de ei şi-i alungă din ţară. Furia asta nu era falsificată. Şi oamenii învăţau cum să arunce gazul lacrimogen înapoi spre jandarmi cu naturaleţea cu care au învăţat să joace Farmville.

„Băăi, tâmpiţilor, lăsaţi jurnaliştii!“

Înapoi la Colţei, situaţia devine disperată. Protestatarii au rezistat la câteva asalturi, dar acum jandarmii se apropie şi din partea cealaltă, dinspre Unirii. „O să ne prindă, bă, la mijloc, ca pe o p...ă!“, strigă un tip desfigurat de deznădejde. Totul devine mai brutal. Se sparg panourile publicitare. Staţia de autobuz de la Sf. Gheorghe e făcută varză. Cu bâte, cu pietre, cu fiare de pe jos. Unul s-a căţărat pe chioşcul de ziare şi smulge o cameră de supraveghere, apoi o zdrobeşte în urale. Scandările devin mai radicale. „Să-i f...m şi pe ăştia de la Antene, că fac milioane pe spatele nostru!“.
Brusc, un tip îşi dă seama că eu am o cameră în mână şi alta pe cap şi am filmat absolut tot. Se repede la mine şi alţii îl urmează. „Bueey, sunt jurnalist!“, apuc să strig până să se proptească băieţii în pieptul meu, îmbrânceli, unul sare la camera de pe cap, i-o smulg înapoi, îi dau un brânci, fac un salt în spate şi apar alţi oameni care mă apără – „Băăi, tâmpiţilor, lăsaţi jurnaliştii!“.

„Să plângă mama? Să plângă mă-ta, băă!“

Le urez An nou fericit salvatorilor şi o tulesc pe străduţe, ocolind jandarmii care tocmai înaintau lovind cu pulanele-n scuturi. E momentul perfect pentru o retragere, pentru că de data asta intră bine de tot în ei. Ministrul de Interne a făcut o celulă de criză, se trimit întăriri, trupele SPIR împânzesc centrul.
Vizavi de Cercul Militar, într-un gang de lângă Pizza Hut, stau ghemuiţi pe asfalt zece tineri înconjuraţi de mascaţi. Nimeni nu mişcă, parcă-s zece pui congelaţi. Un mascat urlă la ei agitând pulanul: „În mine arunci cu pietre, mă? Să plângă mama?! Să plângă mă-ta, băă!“. Atunci mă vede cu aparatul şi se repede cu pulanul la mine. Îi bag în faţă o legitimaţie de presă şi se mai înmoaie, lasă pulanul mai jos şi-mi dă doar un brânci cu bicicletă cu tot.

Gustave Le Bon în acţiune

Ajung într-un bar din centrul vechi, unde s-au strâns mai mulţi jurnalişti să discute ce dracu’ s-a întâmplat. La masă cu noi stă şi unul dintre cei descrişi ca ultraşi la TV. „A fost rupere, frate! Gustave Le Bon în acţiune!“. Mai ia o gură de bere şi adaugă zâmbind: „Oare cât costă reclama la detergent în prime time-ul revoluţiei?“.
La unu jumate noaptea plec spre casă. Bulevardul Brătianu e lună, Romprestul lucrează de parcă sunt geloşi pe SMURD, abia dacă-ţi mai dai seama că s-a întâmplat ceva. Parcă a bătut vântul un pic mai tare.
Curvele sunt la post pe marginea bulevardelor şi, trecând pe lângă ele, îmi amintesc amuzat de replica ce m-a scos din multe încurcături în noaptea asta: „Îmi fac doar datoria!“.
Îmi fac doar datoria. gazetadesud

Cum sunt asigurarile medicale in Europa

2012-01-16T00:41:00.000-08:00

FRANTA
Finantarea sistemului sanitar este dominata de cotizatii sociale ale angajatorilor si ale angajatilor, iar francezii au libertatea neconditionata a alegerii tipului de serviciu medical, dar nu-si pot alege liber asiguratorul, afilierea facandu-se automat pe baza apartenentei profesionale.. Sistemul social national este completat de finantarea prin impozite si asigurari voluntare de sanatate. Acesta asigura servicii pentru 99,9% din populatie si suporta 78,4% din cheltuielile de sanatate. Accentul se pune pe modelul cu finantare din impozite bazate pe venitul total. Sistemul de asigurari de baza nu acopera integral costul tratamentelor in intregime, existand un sistem de coplata care poate fi acoperit printr-o asigurare complementara (mutuelle). Spitalele publice, care se axeaza pe urgente, interventii complexe, reabilitare, tratament pe termen lung sau psihiatric, detin 65% din paturi. Foarte mult francezi au incheiat asigurari private complementare, 10% din cheltuielile totale pentru sanatate fiind acoperite prin acestea. Competitia libera intre asiguratori exista doar pe componenta asigurarilor complementare, nu si pentru asigurarile de baza.
GERMANIA
Circa 87% din populatie este acoperita de asigurarea standard de sanatate, finantata prin asigurari sociale. Populatia are dreptul sa-si aleaga liber asiguratorul din mai multe fonduri de asigurari non-profit. Angajatii si angajatorii platesc fiecare circa 7,1% din salariu, cei din urma achitand in plus 0,9% pentru a acoperi protezele dentare si concediul medical. Afilierea este obligatorie pentru angajatii ale caror venituri se afla sub un plafon stabilit. Persoanele cu venituri foarte mari sunt total excluse din schema asigurarilor, ei avand obligatia sa cotizeze la un sistem de asigurari de sanatate privat. Pachetul standard cu servicii este generos pentru toate nivelurile de ingrijire, incluzand servicii pentru varstnici sau tratamente in unitati de reabilitare pentru familii cu copii. Clientii pot alege singuri un fond de afectiuni. Spitalele primesc bani pe baza grupelor de diagnostice (DRG).
OLANDA
Finantarea sistemului este asigurata de cotizatiile la asigurari, platile directe ale pacientilor si subventii din partea statului. Actul privind Asigurarile de Sanatate ii obliga pe toti cei care locuiesc si muncesc in mod legal in Olanda sa cumpere asigurari individuale private de sanatate de la unul dintre asiguratori, care, in schimb, trebuie sa accepte pe oricine, indiferent de varsta si statutul de sanatate si sa asigure un pachet standard de servicii medicale. Sistemul se bazeaza pe asigurari sociale de sanatate (acopera 63% din populatie) si asigurari private de sanatate (31% din populatie). Exista un regim national special care acopera bolile cronice, psihiatrice si invaliditatea (echivalentul programelor nationale in Romania). Toata lumea achita 12,55% din venituri pentru a finanta aceste programe. Exista un maximum pentru rambursarea platii medicamentelor, ceea ce depaseste trebuie suportat de pacient. Initial, pe piata olandeza au intrat 11 companii private de asigurari medicale, in prezent ramanand active doar 4. Concurenta intre asiguratori este importanta si pe segmentul asigurarilor de baza, si pe cel al asigurarilor suplimentare (o raritate in UE). Ingrijirea primara este asigurata, in general, de medicii de familie, cu rol de filtru spre specialisti si spitalizare.
MAREA BRITANIE

Asigurarea medicala ii include pe toti rezidentii legali, asigurarile suplimentare nefiind frecvente. Sistemul privat este aproape absent, aproximativ 11% din populatie avand o asigurare privata. Serviciul National de Sanatate este finantat in special din impozitare generala (95%), restul realizandu-se din alte contributii. Serviciile primare sunt asigurate de medicii de familie care desfasoara activitati independente, avand rolul unui filtru de acces si fiind responsabili pentru circa 1.800 de membri din comunitatea locala. Spitalele primesc finantare bazata pe activitate si contracte. Listele de asteptare pentru accesul la asistenta medicala ajung insa si la 12 luni.
SPANIA
Sistemul, bazat pe impozitare, acopera 99,8% din populatie, inclusiv imigrantii. Accesul la sistemul de sanatate este gratuit, conform unui act din 1986. Medicii de familie, cu rol de filtru, se situeaza intre pacienti si sistemul de sanatate. Toti specialistii din spitale si unitatile de ambulatoriu sunt salariati. Posibilitatea contractarii unei asigurari de sanatate private exista, dar numarul celor care apeleaza la ea este limitat.

AUSTRIA

Sistemul este finantat in special din asigurarile sociale de sanatate, cu 45%. Anagajatii si angajatorii platesc, in mod egal, intre 7,1-9,1% din castiguri. Serviciile includ de la tratament medical la ergoterapie, reabilitare, tratamente spa sau concediu medical. Circa 19% din paturile de spital sunt detinute de institutiile de asigurari sociale, 16% de organizatiile private nonprofit si doar 6% sunt private sau non-profit. 2,4% din populatie nu este asigurata.

BELGIA

Asigurarile sociale de sanatate acopera servicii pentru 99% din populatie, acestea fiind finantate de contributiile angajatilor/ angajatorilor si de cele obligatorii ale celor care desfasoara activitati independente. Pacientii au dreptul sa-si aleaga furnizorii, spitalul, fondul de afectiuni. Pentru serviciile din spital, belgienii trebuie sa plateasca in functie de statutul de angajat, cel familial si de durata internarii. Sistemul de rambursare al platii medicamentelor promoveaza utilizarea genericelor. Comunitatile sunt responsabile pentru majoritatea serviciilor de preventie.

CEHIA

Sistemul este finantat in proportie de 80,5% din asigurari obligatorii, 10,2% din impozite si 8,3% din plati directe. Toate contributiile au un plafon. Fiecare individ isi poate alege fondul de asigurare, pe care-l poate schimba dupa un an. Nivelul beneficiilor este foarte ridicat, incluzand de la servicii de preventie la terapie spa. Furnizorii privati de ingrijire ambulatorie (95%) si spitalele publice (90% dintre paturi) lucreza pe baza de contract cu fondurile de asigurare de sanatate, care concureaza pentru membri. Au fost privatizate putine policlinici si spitale mici.

DANEMARCA

Asigurarea universala valabila pentru toti rezidentii este finantata din impozite. Numarul asigurarilor private pentru clinici private este in crestere pentru a scurta timpul de asteptare. Nu exista o lista a beneficiilor, specialistul fiind cel care considera tratamentul adecvat pentru finantarea de stat. Medicii de familie constituie poarta de intrare spre specialisti, pshihoterapeuti si spitale.

IRLANDA

Rezidentii sunt eligibili pentru orice fel de serviciu. Exista doua categorii de servicii, in functie de contributie. 75,2% din cheltuielile de sanatate sunt finantate din impozite. Medicii de familie desfasoara activitati independente si au rol de filtru. Spitalele publice voluntare sunt finantate in special de stat.

ITALIA

Acoperirea universala prin Serviciul National de Sanatate e finantata prin impozitare generala. Autoritatile locale asigura serviciile pentru pacienti sau platind alti furnizori. Desi exista acces universal la un pachet uniform de beneficii, exista diferente majore in ceea ce priveste ingrijirea medicala si cheltuielile, in functie de regiuni. Unitatile locale de sanatate controleaza si acrediteaza spitalele publice (61%) si pe cele private, nonprofit.

SUEDIA

Bazat predominant pe impozitare, sistemul de sanatate acopera intreaga populatie rezidenta. Cheltuielile publice sunt de circa 86% si sunt finantate, in principal, prin impozite regionale. Medicii de familie ghideaza pacientul catre serviciul de ingrijire adecvat din sistem. La nivel local, autoritatile ofera si finanteaza serviciile sociale de bunastare, gen ingrijirea copiilor, a persoanelor cu dizabilitati etc. In general, personalul este format din functionari publici. Majoritatea judetelor au raspunderi financiare descentralizate.

ELVETIA

Asigurarea de sanatate este obligatorie din 1996 si cuprinde un pachet de beneficii cu subventii pentru cei cu venituri mici. Fiecare rezident trebuie sa achizitioneze o asigurare de la una dintre cele 90 de companii existente. Din activitatile de asigurare obligatorii nu se pot obtine profituri si nu se pot refuza solicitanti. Sistemul de sanatate este finantat din diverse surse, cea mai mare contributie fiind de 38%, prin plati private. Pachetul standard include de la internari nelimitate in spitale la medicamente aprobate. Majoritatea regiunilor opereaza propriile spitale in baza bugetelor globale. Circa o treime din rezidenti primeste subventii.

(Sursa: Kaiser Permanente International si date OECD, 2010)

medlive

SISTEMUL SANITAR SE SCHIMBA, DAR CUM?

2012-01-16T00:18:00.000-08:00

Fara indoiala cea mai mare schimbare pentru sistemul de sanatate din
Romania o reprezinta introducerea caselor de asigurari in sistemul
acordarii de ingrijiri medicale. Dar proiectul de reforma lansat pe 28
decembrie in dezbatere publica vine si cu alte schimbari.

INTRODUCEREA CASELOR DE ASIGURARI PRIVATE IN SISTEM

In mod concret, casele de asigurari vor avea un rol de intermediar
intre populatie si furnizorii de servicii medicale (spitale, clinici,
cabinete de specialitate).

Proiectul de act normativ prevede constituirea unui Fond national unic de asigurari sociale de sanatate (FNUASS), unde se vor aduna contributiile asiguratilor.Banii adunati de FNUASS vor fi apoi repartizati caselor de asigurari private, in baza contractelor stabilite cu CNAS.

Asiguratorii de sanatate care pot intra in sistemul de asigurari sociale de sanatate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a) sa fie autorizati de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor din
Romania;
b) sa fi incheiat la nivelul grupului national sau international din
care fac parte polite de asigurare de sanatate pentru cel putin un
milion de asigurati;
c) valoarea totala a primelor de asigurare subscrise sa fi fost de cel
putin 250 milioane de euro la nivelul grupului national sau
international din care fac parte.

Asiguratorii incheie contracte de tip civil atat cu CNAS, cu furnizorii de servicii medicale cat si cu asiguratii sau reprezentantii legali ai acestora. Contractul cu asiguratii include conditiile de acordare a pachetului de servicii medicale de baza.

ARBITRUL ASIGURARILOR VA AVEA UN ROL IMPORTANT

Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), care pana acum nu se implica in niciun fel in sistemul de sanatate, va avea alaturi de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) rolul de a reglementa si supraveghea sistemul de asigurari de sanatate.

Reprezentantii CSA vor face parte din Consiliul de Administratie al CNAS (ceea ce pana acum nu se intampla). CSA poate sa dicteze ce case de asigurari private pot sa intre sau nu in sistem.

CUM SE MODIFICA STATUTUL DE ASIGURAT?

Asigurati sunt toti cetatenii Romaniei care incheie un contract de asigurare cu un asigurator de sanatate, la alegere, direct sau prin angajator cu acordul asiguratului.

Statutul de asigurat se extinde si asupra copiilor, sotului sau sotiei. De asemenea, pensionarii cu pensii mai mici de 740 de lei si somerii beneficiaza si ei de statutul de asigurat.

Asiguratii au dreptul la pachetul de baza de servicii medicale de la data inceperii platii contributiei la fond. Nerespectarea obligatiilor de plata a contributiei de asigurari sociale de sanatate duce la diminuarea pachetului de servicii de baza, proces care incepe dupa 3 luni de la ultima plata a contributiei.

Persoanele care nu fac dovada calitatii de asigurat beneficiaza de servicii medicale numai in cazul urgentelor medico-chirurgicale si al bolilor cu potential endemo-epidemic si cele prevazute in Programul national de imunizari, monitorizarea evolutiei sarcinii si a lauzei, servicii de planificare familiala.

COPLATA SI ROLUL EI IN NOUL SISTEM SANITAR

Calitatea de asigurat nu te scuteste de la coplata.Aceasta se incaseaza suplimentar de catre furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale. Ea se calculeaza procentual din valoarea serviciilor medicale prevazute in pachetul de baza.

Cand semnezi contractul pentru serviciile de baza afli si ce valoare va avea coplata intr-un an, valoare care nu poate depasi a douasprezecea parte din valoarea veniturilor nete anuale realizate.

Sumele incasate din coplata constituie venituri ale furnizorilor si se utilizeaza pentru imbunatatirea calitatii serviciilor medicale si pentru achizitionarea tichetului moderator pentru sanatate.

Urmatoarele categorii de asigurati sunt scutite de la coplata, dupa cum urmeaza:

- Copiii pana la varsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani pana la varsta de 26 de ani, daca sunt elevi, inclusiv absolventii de liceu, pana la inceperea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenici sau studenti si daca nu realizeaza venituri din munca; - Bolnavii cu afectiuni incluse in programele nationale de sanatate stabilite de Ministerul Sanatatii, pentru serviciile medicale aferente bolii de baza respectivei afectiuni, daca nu realizeaza venituri din munca, pensie sau din alte resurse; - Pensionarii cu venituri numai din pensii de pana la 740 lei/luna.

ASISTENTA MEDICALA SE ACORDA, INDIFERENT DE APARTENENTA ETNICA SAU RELIGIOASA A PACIENTULUI

Medicul, medicul dentist, asistentul medical/moasa nu pot refuza sa acorde asistenta medicala/ingrijiri de sanatate pe criterii etnice, religioase si orientare sexuala sau pe alte criterii de discriminare interzise prin lege.

Relatia dintre medic si pacient poate fi intrerupta dupa vindecarea bolii sau in orice moment de catre pacient.

Cadrul medical poate sa rupa relatia numai daca pacientul este directionat catre alt medic cu competente sporite sau daca pacientul manifesta o atitudine vadit ostila fata de medic.

SPITALELE, REORGANIZATE CA FUNDATII SAU SOCIETATI COMERCIALE

Conform proiectului de lege, spitalele pot fi organizate ca institutii publice, asociatii, fundatii sau societati comerciale.

Medicii si personalul medical vor putea fi platiti pe baza negocierii veniturilor in cazul spitalelor care functioneaza ca societati comerciale sau fundatii (proprietarii spitalelor pot negocia direct cu medicul salariul pe care i-l acorda, ceea ce pana acum nu era posibil, medicii fiind platiti ca orice bugetar dupa o grila de salarizare), informeaza zf.ro.

CE SUNT ASIGURARILE VOLUNTARE DE SANATATE?

Asigurarile voluntare sunt de doua feluri: complementar si suplimentar.

Asigurarile voluntare de sanatate de tip complementar suporta total sau partial plata serviciilor acoperite partial din pachetul de servicii medicale de baza si/sau coplatile asociate acestora.

Cele de tip suplimentar suporta total sau partial plata pentru orice tip de servicii necuprinse in pachetul de servicii medicale de baza si coplati, optiunea pentru un anumit personal medical, solicitarea unei a doua opinii medicale, conditii hoteliere superioare, alte servicii medicale specificate in polita de asigurare.

Casele de asigurari private au dreptul sa incheie asigurari voluntare concomitente de sanatate pentru asiguratii din sistemul de asigurari sociale de sanatate, care sunt deductibile, la determinarea profitului impozabil, incepand cu 1 ianuarie 2012, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 300 euro intr-un an fiscal.

Un om are o nedumerire

2012-01-16T00:15:00.000-08:00

Bleen a oferit recent o explicaţie pentru boii care suferă de o condiţie medicală virulentă: alergie la participarea sectorului privat în sistemul de asigurări şi livrare a serviciilor de sănătate. Un comentator a adresat următoarea întrebare:

OMU’
Ce se intampla daca esti un pacient destul de bolnav cronic iar firmele private de asigurare nu vor sa incheie cu tine o asigurare sau te pune sa platesti foarte multi bani? Aprindem lumanari?

Întrebarea este adesea formulată şi absolut legitimă, indiferent dacă exprimă nedumerire şi îngrijorare sincere, sau doar un tertip încuietoare la adresa celor care argumentează în favoarea participării sectorului privat în industria sănătăţii. Răspunsul este următorul: sectorul privat are soluţii şi pentru această problemă. E nevoie doar de puţină lumină (fără lumânări) ca să vedem mai departe de lungul nasului.
Iată cum este rezolvată dilema în cadrul Santésuisse, sistemul elveţian de sănătate. Mai întâi însă, o descriere succintă a sistemului elveţian. Santésuisse este un sistem pur privat, intens reglementat de către stat. La întrebarea ce este mai bine, ca cetăţenii sau statul să controleze cheltuielile pentru sănătate, Elveţia a ales prima variantă. Cetăţenii elveţieni cumpără asigurare personală de la furnizori privaţi; nu există asigurări de grup sponsorizate de către angajatori, sau asigurare de stat, la fel cum niciun furnizor de servicii medicale (doctor, spital, clinică) nu se află sub tutela statului. Asigurarea de sănătate este obligatorie, iar statul defineşte pachetul minim de servicii. Costurile sunt parţial subvenţionate de stat, în cadrul unei scheme graduale, în care cei cu venituri mici beneficiază de subvenţionare mai mare. Însă toate tipurile de asigurare necesită o porţiune de plată semnificativă şi din partea consumatorului, cu scopul de a descuraja abuzul şi ineficienţa. Prin schema de subvenţionare parţială se urmăreşte ca un individ să nu cheltuiască, în medie, mai mult de 10% din venitul său pe asigurare şi servicii medicale. Statul ţine sub control tarifele medicilor şi de spitalizare, iar asigurătorii sunt obligaţi să preia şi persoanele cu antecedente medicale, chiar şi grave. În 2003, 42% dintre elveţieni au optat pentru planuri de asigurare cu un coeficient de co-plată ridicat. Oricine doreşte asigurare suplimentară o poate achiziţiona pe cont propriu. Deoarece elveţienii pot alege între aproape o sută de asigurători pe piaţă, există o competiţie serioasă în privinţa preţurilor şi calităţii serviciilor, ceea ce determină evitarea inflaţiei costurilor, eficienţă ridicată şi calitate superioară. Timpul de aşteptare pentru consultaţii şi operaţii este comparabil cu sistemul american (foarte bun în această privinţă), în timp ce cheltuielile de stat pentru sistemul de sănătate reprezintă doar 2.7% din PIB, faţă de 7.4% din PIB în SUA (cifre din 2008). De fapt, Santésuisse are cele mai scăzute costuri bugetare din întreaga lume dezvoltată.
Sistemul nu este perfect, dar este în general considerat printre primele trei din lume. (În treacăt, să menţionăm o deficienţă: în ultimii ani a existat tendinţa, sub presiunea grupurilor de interese, de a extinde mandatul definit de stat pentru o asigurare minimală; companiile de asigurări beneficiază prin creşterea încasărilor, dar această tendinţă duce la creşterea oarecum arbitrară a costurilor). Dar să revenim la întrebarea iniţială: cum s-a adaptat sistemul privat elveţian la cerinţa ca asigurările de sănătate să îi includă pe cei cu antecedente medicale, astfel încât să nu existe o penalizare de preţ? Asigurătorii privaţi elveţieni au format un sistem secundar de asigurare, între ei. În cadrul acestui sistem de reasigurare, parte din veniturile celor care beneficiază de clienţi fără probleme majore de sănătate (şi care câştigă mai mult datorită costurilor mai mici) sunt direcţionate către asigurătorii care au drept clienţi mai multe persoane cu antecedente medicale (ale căror costuri mari penalizează rentabilitatea). În esenţă, este un sistem de reasigurare între asigurătorii primari, pentru distribuirea mai uniformă a riscului. În acest fel, rezultatul net este următorul: clienţii riscanţi sunt primiţi de asigurători la tarife medii, iar pentru asigurători există un stimulent de a prelua astfel de clienţi. O situaţie de câştig-câştig, concepută de inventivitatea întreprinzătorului privat. Atâta timp cât românii se vor uita chiorâş la sectorul privat şi îl vor afurisi apriori pentru falimente imaginare, ei se privează singuri de o contribuţie importantă la bunăstarea societăţii. http://inliniedreapta.net/un-om-are-o-nedumerire/inliniedreapta

Solidar cu Smurd

2012-01-12T23:23:00.000-08:00

http://www.facebook.com/SalvarepentruSMURD

Posted by Buicu Florin on January 12

Suntem multi cei care sustinem pe Raed Arafat, în demersul de spune adevărul despre noua lege o sanatatii din România. Sprijinim Campania Observator: "Salvare PENTRU SMURD" care isi propune prezentarea în Parlamentul României a unei interventii de urgenta pe noul proiect de lege al sanatatii. Cu mic "Like", participa si tu la un mare "Save". http://www.facebook.com/Salvarepentru...

Krilloil pare a fi o varianta anti trigliceride si colesterol

2012-01-12T00:31:00.000-08:00

Bancile austriece inchid usa? Ce ascund negocierile dintre bancheri de la Viena

2012-01-11T23:25:00.000-08:00

La Viena se desfasoara astazi o conferinta considerata extrem de importanta pentru soarta finantarilor bancilor austriece din Romania. Oficiali din 17 tari s-au adunat sa discute despre decizia Bancii Austriei, care le-a impus bancilor sa isi limiteze finantarile in tarile din regiune.

Pentru Romania, decizia are un impact major, in conditiile in care Erste Group, UniCredit Bank Austria si Raiffeisen detin peste 30% din piata locala.

Daca noile reglementari decise de autoritatile austriece vor fi puse in practica, bancile din Romania va trebui sa isi regandeasca modelele de business si sa evite acordarea unor noi linii de finantare, inclusiv pentru statul roman, in tentativa de a evita supra-expunerea.

Mai grav este ca si bancile grecesti, italiene si franceze, care la randul lor au probleme in tarile de origine, ar putea lua decizii similare, dupa cum scria recent Bloomberg.

Potrivit analistilor, daca se va ajunge la retragerea expunerilor bancilor, Romania se va trezi intr-o criza financiara de proportii, in conditiile in care statul nu va mai avea acces la robinetul de bani oferit de austrieci. Presedintele Traian Basescu a tras, recent, semnalul de alarma.

"Ati obtinut profituri uriase, iar azi, daca va pregatiti sa lasati Romania nefinantata in perioada de criza, vom considera aceasta o lipsa de fair play. Vreau sa cred ca nu se va intampla asa si ca nu vom fi pusi noi, cei care am venit mai tarziu in UE, sa platim lacomia bancilor, iresponsabilitatea lor atunci cand acordau credite cu buletinul", a avertizat Basescu, adresandu-se bancherilor straini.

Dincolo de mesajul presedintelui, cert este ca, daca filialele bancare straine din Romania vor fi nevoite sa se descurce singure, cu banii facuti in tara (din credite si depozite), inseamna ca "vor taia in carne vie", adica vor stopa creditele si vor apasa la maxim pedala austeritatii. Asta se va traduce prin inchideri de sucursale, disponibilizari si reduceri de salarii.

Va fi de ajuns? La capitolul creditare, in prezent, singurele afaceri profitabile se fac doar cu statul (prin tranzactionarea de titluri de stat), iar de acordat credite populatiei si firmelor este putin probabil, avand in vedere ca toate cele trei banci nu au lichiditatile necesare, dovada ca s-au imprumutat constant de la bancile mama.

Bancile vor miza asadar pe atragerea de depozite, vor aloca bruma de bani pe care o mai au singurelor afaceri sigure – imprumuturile acordate statului – si vor creste dobanzile la credite, pentru a aduna mai multi bani.
Astfel, in loc sa circule, banii vor deveni tot mai putini in economie. In aceasta situatie, statul va apela la banii de la FMI, iar economia privata se va descurca asa cum poate.

Romanii isi vor lua adio de la credite, cel putin o perioada, iar firmele vor fi nevoite sa lucreze pe cash, pentru a evita blocajul financiar. Nici vorba de investitii, astfel ca economia, in loc sa creasca, va incerca sa supravietuiasca in asteptarea unor vremuri mai bune.

Nu intamplator, agentia de rating Fitch a anuntat, recent, ca calitatea activelor din sistemul bancar romanesc este slaba si s-ar putea inrautati in 2012, trend comun in majoritatea tarilor din Europa Centrala si de Est.

In replica, Banca Austriei a anuntat, intr-un raport, ca diviziile bancilor austriece din Europa de Est sunt bine capitalizate.

Potrivit unei analize a Morgan Stanley, citata de Bloomberg, in cazul unei retrageri masive a bancilor europene din tara, fondurile de aproximativ 5,4 miliarde de euro ale liniei preventive de imprumut pe care Romania o are de la FMI, UE si Banca Mondiala ar putea fi insuficiente.

BNR confirma negocierile

Potrivit Bloomberg, intalnirea de la Viena reuneste inalti oficiali de la banca centrala a Austriei si autoritatea austriata de reglementare a pietelor financiare FMA, Autoritatea Bancara Europeana si din partea mai multor tari, printre care Romania, Ungaria si Cehia, au afirmat sursele citate.
FMA supravegheaza banci, fonduri de pensii, fonduri de investitii si alti furnizori de servicii de investitii.

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei, a confirmat ca discutiile de miercuri de la Viena vizeaza implicatiile noilor cerinte de majorare a capitalului pentru bancile europene si posibilele efecte negative asupra tarilor emergente.

Oficialii discuta reglementarile privind capitalul si lichiditatea, propuse anul trecut de banca centrala a Austriei si FMA, care impun Erste Group Bank, Raiffeisen Bank International si UniCredit Bank Austria sa limiteze creditarea in Europa de Est la 110% din depozitele si finantarea atrase pe plan local, ceea ce echivaleaza cu conditionarea noilor linii de credit de la bancile-mama de resursele obtinute de pe pietele respective.

Consilierul guvernatorului BNR a adaugat ca, probabil, la finele reuniunii va fi transmis un comunicat catre presa.

dailybusiness

Taranul roman, client bun si-n vremuri grele: Cum creste piata de motoutilaje

2012-01-10T03:11:00.000-08:00

Piata de motoutilaje din Romania a crescut in 2011, iar reprezentantii companiei Ruris, unul din jucatorii locali importanti, considera ca tendinta de crestere se va mentine si in acest an, mizand pe agricultura de semi-subzistenta din Romania.

Catalin Stroe, directorul general si fondatorul Ruris a explicat, pentru DailyBusiness.ro de unde vine cresterea pe acest segment, ce anume a determinat marirea afacerilor propriei companiei, dar si cum a inceput acest business.

Oficialul Ruris a estimat ca in 2011 piata a urcat cu circa 10%, pana undeva la circa 60 milioane de euro, iar pentru anul acesta preconizeaza o noua crestere. Resortul majorarii - agricultura de semi-subzistenta, adica mai simplu spus taranul roman, care nu face agricultura la scara mare.

Au insa acesti clienti banii necesari pentru a trece de la clasicele sape si coase, la utilaje de acelasi tip dar cu motor? Se pare ca da, pentru ca recurg la economii, data fiind importanta motoutilajelor in agricultura moderna.

Bani exista, acest tip de client strange banii de la an la an. Taranul roman se apropie si el de o zona a confortului si fie ca vrea, fie ca nu, secolul vitezei il lovesteCatalin Stroe

Potrivit sefului Ruris, astfel de motoutilaje devin rapid si o sursa de venit pentru acestia, pe langa faptul ca le aduce costuri de exploatare mai mici, pentru ca nu mai trebuie sa plateasca oameni cu ziua.

„Vad vecinii si vor si ei sa isi lucreze pamantul mai rapid si apeleaza la cel care are un astfel de motoutilaj”, spune Stroe.

Anul trecut, cifra de afaceri a Ruris a crescut cu circa 50% pana la aproximativ 4,6 milioane euro. Ce a determinat cresterea? O majorare substantiala a retelei de distributie, alaturi de investitiile in marketing si lansarea unor noi produse pe piata, de la motosape la motocoase cu masa sau de umar.

La nivel de retea de distributie, compania si-a crescut in 2011 numarul de dealeri cu circa 30% pana la 100, a intrat intr-o noua retea de DYI, Baumax, pe langa Dedeman si Hornbach, unde era deja prezenta, si a crescut cu 50% numarul magazinelor proprii, pana la 14.

Stroe este mai rezervat cu estimarile pe 2012. “Acum ne uitam la ce se intampla in Europa de peste jumatate de an, dar cred ca vom avea o crestere de cel putin 10%”, spune omul de afaceri.

In ceea ce priveste extinderea, acesta spune ca in perioada urmatoare intentioneaza sa creasca in continuare numarul de magazine prin care se vand produsele. Exista, spre exemplu, planuri de crestere a numarului de magazine proprii cu inca 20%.

De ce aceasta dezvoltare a distributiei in criza? Stroe spune ca o data cu criza s-au cernut lucrurile, iar unii din dealerii marilor branduri internationale au inceput sa se clatine si astfel s-a creat o bresa. “Asa am reusit sa intram pe piata. Dealerii au inceput sa fie dispusi sa incerce si produse noi de la alte marci branduri”, spune Stroe.

Cum a inceput acest business? Catalin Stroe s-a apucat sa proiecteze utilaje in facultate. In 1993, cand era anul 1 la facultate, a facut primul motocultor cu carcacasa transmisiei de fonta. A inceput cu 5, apoi a crescut incet incet, iar in prezent a ajuns sa vinda circa 10.000 de masini de sapat pe an.

Primele 5 motocultoare le-a produs cu bani imprumutati de la parinti si le-a vandut intr-un spatiu inchiriat din Craiova. Cu banii obtinuti a mai facut inca 7 si tot asa. Primul credit l-a luat abia dupa cativa ani: 500 milioane de lei vechi pe care i-a primit girand cu apartamentul in care locuia. Ca urmare a creditului, afacerea s-a dublat.

In cazul primelor motocultoare, Stroe a vandut lotul de omologare. “Acum incercan sa il regasim. Avem un fel de 'recompensa' in Craiova, cine aduce unul din cele 5 motocultoare, primeste in schimb unul nou gratis”, spune Stroe.

Pentru viitor, Stroe, care are circa 100 de angajati in Ruris, spune ca ar vrea sa se extinda si pe piete din strainatate, dar si in noi zone de business, cum ar fi cea aeronautica. Momentan nu a facut niciun demers concret in acest sens, planurile fiind pe termen lung. dailybusiness