Rezistenta Urbana

Chemare la arme

noreply@blogger.com (Macabroo) — Wed, 08 Jul 2009 02:55:00 PDT

Metrorex - un succes si jumatate

noreply@blogger.com (Raiden) — Sun, 05 Jul 2009 02:45:00 PDT

Doamnelor si domnilor, stimati consateni bucuresteni, s-a facut! Cateva statii de metrou au fost redenumite si avem legatura directa intre Industriilor si Linia de Centura.

Perfect, s-ar putea spune. Perfect pentru o extensie de 4 statii, care a durat 20 de ani sa fie terminata, perfect pentru un proiect semi-esuat de redenumire a statiilor. Daca legatura directa intre doua mari autostrazi este o gaselnita buna, in acest articol voi explica de ce, in opinia mea, redenumirea statiilor a murit in fasa. -->

Referitor la noile nume, nu pot raporta mai multe succesuri, ci doar un succes si jumatate. Asadar, nici vorba de vreun epic win. Intr-un articol anterior, veneam in fata publicului cititor sa expun variantele de nume de statii pe care le-am trimis celor de la Metrorex, in aprilie, ca raspuns la strigatul lor de lebada. Iata noile denumiri ale unor statii de metrou:

Semanatoarea --> Petrache Poenaru (cel care a brevetat stiloul).

Industriilor --> Preciziei (dupa bulevardul adiacent).

IMGB --> Dimitrie Leonida (fondatorul Muzeului Tehnic din Parcul Carol I, fondatorul Scolii de Electricieni si Mecanici din Bucuresti, a schitat primele planuri pentru Hidrocentrala de la Bicaz, in 1906, aceasta construindu-se abia in 1963).

Depoul IMGB --> Berceni (cartierul aferent, fosta comuna Marele Voevod Mihai).

Linia de Centura --> Anghel Saligny (creatorul Podului Carol I de la Cernavoda, a contribuit si la Ansamblul Vama Bucuresti Antrepozite).

Policolor --> Nicolae Teclu (chimist, creator al becului "Teclu").

(Poza de aici)

Armata Poporului --> Lujerului (dupa strada si pasajul subteran de acolo).

Laromet --> Laminorului (dupa bulevardul adiacent).

Era vorba sa se schimbe si denumirea statiei Pacii in Valea Cascadelor (strada adiacenta), dar vad ca nu a mai intrat in "finala". Si acum, comentariile pe marginea acestor schimbari.

In primul rand, Metrorex a a rugat insistent ca propunerile de nume sa aiba stransa legatura cu zona in care se afla statia (strada, bulevardul, piata de acolo, un obiectiv major, etc.). Numai statiile Preciziei, Berceni, Lujerului si Laminorului respecta aceasta conditie esentiala pentru o buna orientare a calatorilor.

Petrache Poenaru, Anghel Saligny, Dimitrie Leonida si Nicolae Teclu sunt oameni absolut respectabili, care au avut mari realizari si au adus cinste tarii. Totusi, nume lor sunt un fel de nuca in perete in corelatie cu reteaua de metrou bucuresteana.

Metrorex a precizat ca la redenumire au participat "locuitorii Capitalei, precum si Agentia de Strategii Guvernamentale". Parerea mea sincera e ca Agentia a ales aceste 4 nume de oameni de stiinta, desi, din nou, Metrorex spune ca a ales "cele mai cerute denumiri". Fals. Pe niciun forum nu au fost vehiculate aceste nume. La vremea propunerilor, site-ul companiei de metrou era la pamant, fiind valabila doar adresa de e-mail unde se putea scrie. Nu cred ca s-a uitat cineva pe e-mailurile trimise. Pentru a fi mai exact, o sa lamuresc problema:

1. Anghel Saligny este numele unei strazi de langa Primaria Capitalei, in centru. Punctul terminus si implicit statia de metrou se gasesc langa comuna Glina (una din denumirile propuse de mine).

2. Petrache Poenaru nu are absolut nicio legatura cu zona statiei de metrou (eu propusesem Virtutii sau Ciurel). Nu este nici macar vreo strada cu acest nume prin zona.

3. Dimitrie Leonida este numele unui grup scolar industrial de pe bd. Basarabia (fost Muncii), la limita sectoarelor 2 si 3 (cartierul Balta Alba). Nu este vorba nicidecum de cartierul Berceni, unde se gaseste statia.

4. Nicolae Teclu se numeste un liceu din sectorul 3, in apropiere de Piata Hurmuzachi (fosta Muncii, fosta Bariera Vergului). Statia cu acest nume se gaseste pe bd. Theodor Pallady, intr-o zona industriala. De aceea propusesem denumirea Theodor Pallady.

Later Edit: bd. Pallady se intersecteaza cu str. Nicolae Teclu in apropierea statiei, deci se pare ca nu e o denumire chiar aiurea pana la urma.

Succesul plin este reprezentat de redenumirea statiei Armata Poporului in Lujerului (cealalta denumire propusa fiind Iuliu Maniu, consider ca merita si el o statie). Jumatatea de succes este reprezentata de redenumirea statiei Depoul IMGB in Berceni, desi eu propusesem Depoul Berceni, iar "Berceni" simplu sa fie luat de statia IMGB (actuala Dimitrie Leonida). Per total, un succes si jumatate!

Tor Metrorex furnizase o lista mai larga, care s-a restrans din motive nedezvaluite. Ce s-a intamplat cu schimbarea denumirilor statiilor Republica, Aparatorii Patriei si Timpuri Noi? Dar cu Piata Muncii, Eroii Revolutiei sau Costin Georgian?

Trecand peste procentele oficiale furnizate de Metrorex si calculele de scadere a duratei de asteptare a trenurilor (care nu cred ca se vor adeveri), consider ca a fost printre cele mai proaste campanii de rebranding pe care le-am vazut (exceptand, poate, preluarea ABN-AMRO de RBS).

In mod normal, pentru a nu confuza populatia, trebuia lansata din timp o campanie de informare in media, in care sa se dea toate detaliile. Trebuiau distribuite harti cu noile nume si noua conexiune Saligny-Preciziei, pentru ca publicul calator sa se obisnuiasca din timp.

Am aflat de-abia in saptamana premergatoare schimbarii, de la Hungry Mole, pe Simply Bucharest! Lumea care nu are timp sa se informeze a aflat ori de la TV sau din ziare in ziua premergatoarea schimbarii, ori chiar in ziua cu pricina, cand a gresit trenul de metrou.

Boc (premier - PD-L) si Berceanu (ministru la transporturi - PD-L) au inaugurat noile denumiri de statii cu mult fast. Numai la noi este posibil ca niste guvernanti actuali sa inaugureze ceva nepalpabil precum niste denumiri, denumiri ale unor lucruri pe care nu le-au facut ei, ci erau incepute din 1989! Ba chiar o statie (Laminorului, ex-Laromet), nici n-a apucat sa fie construita, ca i s-a si schimbat numele!

Daca aveti opinii pro/contra, nu ezitati sa vi le exprimati mai jos, in comentarii. Va astept.

La multi ani fa, din nou!

noreply@blogger.com (Macabroo) — Sat, 04 Jul 2009 05:16:00 PDT

La fel ca in fiecare an, noi aici la Rezistenta sarbatorim cu sfintenie ziua Americii facand tot felul de chestii americanesti: gratar, playstation, kile de cola si desigur mamaliga. Sunteti mai mult decat bine veniti sa sarbatoriti si voi cu noi.

Ma retrag in glorie

noreply@blogger.com (Buciuman) — Thu, 02 Jul 2009 14:03:00 PDT

Plec vreo 10 zile sa profit de libertatea de miscare prin Uniune deci nu voi mai posta o vremisoara.

Pana atunci, va las cu o noua aparitie la emisiunea Dupa Bloguri, unde ni s-a facut recenzie privind Campania Porno Gratis. Mai jos e toata emisiunea ciordita de la baieti - noi suntem pe la minutul 2 dupa niste paragrafe introductive. Deci dati play.

O ultima tema inainte sa va las. Observ pe unii (altii) ca au criticat instanta pentru ca i-a dat femeii care a ucis-o pe fata aceea pe trecerea de pietoni 2 ani cu suspendare. Prea putin pentru moartea unei tinere! zic gurile nestiutoare. Sa vedem totusi daca e prea putin.->>

In primul rand ceea ce a primit in realitate:

- 2 ani de inchisoare, din maximum de 5 cat zice legea. Acestia pot fi dati cu executare sau cu suspendare sub supraveghere. Tanti a primit cu suspendare. Adica in perioada de supraveghere, ar fi bine sa nu savarseasca nicio alta infractiune, fiindca altfel ispaseste si prima si a doua pedeapsa adunate. Pe langa asta are si cazier, cu toate consecintele aferente daca vrea sa se angajeze in alt loc.

- putem fi siguri ca duduia nu o sa mai calareasca drumurile publice o perioada foarte lunga de timp, poate niciodata, deci trece inapoi in autobuz.

- plateste pe nas bani cu titlu de despagubiri civile rudelor fetei decedate. Daca nu va plati, face parnaie.

Sa vedem ce nu a primit, si ce zic opionistii ca ar trebui sa primeasca:

- inchisoare cu executare.

Haideti sa va zic cum e cu inchisoarea. E usor sa arunci cu anii zicand "sa faca 2 ani, da-o dracului!", desi datul fara intentie peste pietoni care alearga prin fata masinilor nu te face cel mai periculos membru al societatii, cel putin nu atat de periculos incat sa necesiti tinerea deoparte. Esti tinut deoparte de drumurile publice prin luarea permisului.

Plus ca nu stiu daca va imaginati ce anume inseamna 2 ani de puscarie.

O procedura buna pe care mi-am facut-o pentru a-mi imagina anii de puscarie in mod real, nu ca pe o simpla cifra, vine asa: te gandesti la ultimii n ani petrecuti cu familia, cu prietenii, facand dragoste cu prietena/nevasta, castigand bani si promovari, mergand la filme si stat cu ochii in Call of Duti 5, si ii inlocuiesti cu dormit in pat cu 15 alti barbati (fiindca chiar asta e realitatea din penitenciarele romanesti), facand amor anal, mancand terci cu floci la pranz si chiombindu-te la pereti. Ocazional si un genunchi in ficat si o lama peste fata.

E un exercitiu mintal bun, care te face sa nu mai vrei sa trimiti pe nimeni la parnaie, sau cel putin sa vezi pedeapsa cu moartea ca pe o alternativa mai umanitara.

Romania 1900

noreply@blogger.com (Raiden) — Wed, 01 Jul 2009 14:24:00 PDT

Intotdeauna ma bucur cand dau peste niste poze vechi, dar noi (pentru mine) cu Bucurestii vechi. De data aceasta, voi intoarce favorul. Cu siguranta va amintiti de panorama Bucurestilor din jurul anului 1900, discutata saptamanile trecute.

Din acelasi album, in premiera, niste fotografii cu obiective din Bucuresti si nu numai, de la schimbarea de secol (19-20). -->

Pe Soseaua Pandurilor se mai gaseste si astazi Azilul Elena Doamna, cu capela aferenta. Cladirea este mult mai cenusie si mai anonima in zilele noastre.

Statuia Domnitei Balasa, opera a sculptorului Karl Storck, era situata initial in fata azilului din cadrul Asezamintelor Brancovenesti. Din tot complexul, mai este in picioare doar Biserica Domnita Balasa. In anii '80, statuia Domnitei a fost mutata in curtea bisericii. Macheta la scara 1:1 se gaseste la Muzeul Cecilia si Frederic Storck.

Un alt monument mutat este cel al Eroilor Pompieri din Dealul Spirii. Se gasea, initial, la intersectia strazii Fonteriei (disparuta) cu strada Uranus (tronson disparut), cam in spatele Casei Poporului, pe Dealul Arsenalului, daca am judeca dupa aspectul actual al zonei. Monumentul a fost mutat in anii '80 in fata Casei de Oaspeti din complexul Centrul Civic, actual Hotel Marriott.

In aceasta imagine, se poate remarca forma deluroasa a zonei, casele de pe fundal fiind mai jos decat monumentul.

Institutul Meteorologic de la Filaret (Casa Bosianu) este un exemplu de arhitectura neo-gotica foarte interesanta, dupa parerea mea. In Bucuresti nu se mai pastreaza multe case in acest stil. Informatii despre Casa Bosianu si Casa Universitarilor (Liebrecht-Filipescu), alt monument neo-gotic, gasiti aici, pe Bucurestii noi si vechi.

O statuie care nu si-a schimbat niciodata locul este cea a lui Alexandru Lahovari, de la piata cu acelasi nume. Singura modificare notabila este disparitia textului gravat in lateralul soclului. Disparitia s-a produs dupa 1947, cel mai probabil pentru ca titlul textului era "Nasterea Printului Carol".

Un detaliu al unei fotografii cu statuia Bratianu din rondul de la Universitate ne ofera o vedere mai buna a Ministerului de Razboi de pe bulevardul Carol I. Cladirea, cu tot cu superba cupola, era mult mai complexa, in timp ce forma ei actuala este una simplificata.

Fotografiile acestea, si multe altele, le am dintr-un album de prezentare a tarii noastre. In jurul anului 1900, a fost tiparita o editie "de colectie", cu 100 de poze din toata Romania (Vechiul Regat, pe atunci).

Piata Ovidiu din Constanta, cu celebra statuie. Pe fundal, se vede Geamia Mica. Ce dezolanta este aceasta piata astazi!

Pe langa Capitala, alte locuri figurate sunt Constanta (statuia Ovidiu, etc.), Iasi (Palatul Administrativ, Mitropolia, Universitatea, etc.), Sinaia (Pelesul, Manastirea, etc.), Busteni, Predeal, Craiova (Palatul Justitiei, Liceul "Carol I", etc.), Turnu Severin, Calimanesti, Podul "Carol I" de la Cernavoda, s.a.m.d.

Castelul Peles - leaganul Familiei Regale a Romaniei.

Sunt prezentate monumente vechi (vestigii romane, biserici, diverse manastiri), dar si realizari de pana atunci din timpul domniei lui Carol I (edificii monumentale, amenajari urbanistice, statui, castele, etc.). Evident, prezentarea Bucurestilor incepe cu Ateneul Roman, proaspat terminat.

Marginile paginilor cartonate sunt aurite, iar fotografiile sunt de o calitate exceptionala pentru acea vreme, cel putin din punctul meu de vedere. Sub fiecare poza sunt titlul acesteia si stema Romaniei Mici, precum si traduceri in franceza si germana, fiind clar ca albumul era si pentru export.

La final, tot in cele trei limbi mentionate, erau informatii minimale despre fiecare fotografie. O adevarata placere sa rasfoiesti un astfel de album.

Pe masura ce voi aborda diverse tematici in articolele viitoare, posibil sa mai apara poze din aceasta "colectie".

Niste poze foarte interesante cu Bucurestii in anii '30 gasiti pe Simply Bucharest, aici.

Un cufar de aur

noreply@blogger.com (Buciuman) — Tue, 30 Jun 2009 16:47:00 PDT

Discutati.

Tema secundara de discutie: Daca cineva v-ar oferi 8 milioane de dolari cu care sa platiti amenda penala si despagubirile civile pentru sentinta impotriva site-ului vostru de torente, dupa care sa ramaneti cu 4 milioane de dat pe masini si case, v-ati vinde lupta ideologica impotriva exceselor legislatiei in materie de copyright?

Apropos, mai nou marile corporatii de moda vor sa introduca brevetul (patent-ul) pentru tiparele de croitorie. Ma intreb ce vor face fashion designerii mici, precum Diana Bobar, care vor trebui sa scoata cate 10,000 de euro din buzunar doar ca sa se asigure ca ultimul design nu e brevetat. Si cine va fi smecherul care va detine brevetul pentru tricoul simplu?

Perspective 12

noreply@blogger.com (Raiden) — Mon, 29 Jun 2009 05:27:00 PDT

Daca in episodul precedent am abordat niste case care la prima vedere nu au nimic deosebit, pentru a 12-a parte am mers in cealalta extrema.

Ce urmeaza este o colectie de case/vile, mai ingrijite sau mai uitate, dar care impresioneaza prin statura si/sau stil. Unele probabil sunt mai cunoscute, altele vor deveni, sper. -->

Incep cu o simbioza de doua case frumoase, de la Piata Chirigiu. cea din stanga, cu o arhitectura deosebita, are "bucuria" de a gazdui o bodega la parter, semnalizata prin mult verde.

Se stie ca bulevardul Lascar Catargiu este plin de case frumoase, iar aceasta este una din ele, cu tot cu turn.

Si pe Calea Grivitei se mai pastreaza case impunatoare, cum este aceasta. Diferenta intre aceasta zona si alte parti ale orasului este ca aici, majoritatea cladirilor este intr-o degradare continua.

Aceasta casa cu o cupola superba se gaseste in apropierea Ateneului Roman, pe strada Nicolae Filipescu.

In zona adiacenta Bisericii Armenesti am gasit aceasta vila, care adaposteste o administratie locala.

Despre aceasta casa de langa Piata Lahovari gasiti detalii aici, precum si alte case cu pictura exterioara, gasite de Radu de la Bucurestii noi si vechi.

O casa cu accente gotice pe strada Jean Louis Calderon. Vis-a-vis de ea, pe aceeasi parte a strazii, este o casa identica, in oglinda, insa mult mai neglijata.

Despre Casa Macca (Muzeul de Antichitati) de pe strada Henri Coanda au scris si Radu Oltean si Stefan, tot de la Bucurestii noi si vechi.

Casa Gheorghe Hagi Theodoraky se gaseste langa Arcul de Triumf si are o istorie interesanta (cititi aici). Momentan, este sediu PNL.

O vila frumoasa si renovata (cu simplificari partiale ale fatadelor si acoperisului) se gaseste pe strada C. A. Rosetti, in apropiere de blocul care l-a inlocuit pe cel cazut in '77 la cutremur.

Imi plac casele pe colt cum este aceasta pe strada Popa Soare.

Si in apropiere de strada Stelea Spatarul am gasit o casa stil 1900, renovata exemplar.

Una din locuintele remarcabile este cea a lui Take Ionescu, situata pe strada omonima. Din nefericire, casa nu mai este vizibila din bd. Magheru, deoarece noul bloc Casata o acopera.

Pe strada Plantelor, o vila interesanta.

Dupa demolarile din perioada comunista si avantul imobiliar din anii 2000, pe strada Buzesti, portiunea dintre Piata Victoriei si Piata Buzesti, au ramas putine case vechi. Dintre acestea, cea mai semeata este aceasta vila, cam neingrijita.

Ceva atipic pentru Bucuresti: o casa rupta parca dintr-un burg german. Se gaseste in Parcul Filipescu.

Printre cele mai frumoase locuinte individuale din Bucuresti: Palatul Speyer, pe strada Batistei, vis-a-vis de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Ultima oprire este pe strada Paris, mai incoace de Guvern, pentru a admira o vila in dulcele stil romanesc. Ca aceasta se mai gasesc cateva in zona, la fel de frumoase.

Mai sunt multe alte case demne de toata admiratia in oras, trebuie doar sa existe rabdarea si dorinta de a le descoperi!

Pupo

noreply@blogger.com (Buciuman) — Mon, 29 Jun 2009 04:19:00 PDT

Nu stiti cine e Pupo?! Pupo este baietasul italian care in 1980 castiga festivalul de la Sanremo cu meldoia Su Di Noi. Mi-am adus recent aminte de ea, fiind sugerata acum mult timp de un amic dubios care poarta acelasi nume ca mine.

Trebuie sa o ascultati cu volumul dat cat mai tare si un ventilator care sa va bata in fatza. Inchideti ochii, luati-va iubirea de mana, si imaginati-va ca zburati cu ea printre nori calzi deasupra lanurilor verzi de grau.

Si daca vreti sentimente si mai inflacarate, puteti vedea si varianta care evoca dragostea lesbiana dintre Xena si Gabrielle:

Particip la concursul "Nati Meir"

noreply@blogger.com (Buciuman) — Fri, 26 Jun 2009 16:48:00 PDT

Nati Meir, candidat la Presedintia Romaniei, impreuna cu managerul sau de campanie electorala, Monica Columbeanu, au lansat un concurs. Concurentii, printre care sunt si eu, trebuie sa scrie versurile imnului sau de campanie.

Premiile pentru cele mai bune versuri vor consta în:

Premiul I – o cina romantica alaturi de Monica Columbeanu sau de Nati Meir, la alegere!
Premiul II – o sedinta foto cu Monica Columbeanu sau cu Nati Meir, la alegere!
Premiul III – o aparitie în videoclipuri alaturi de Monica Columbeanu sau de Nati Meir, la alegere!

Cele mai bune versuri vor fi publicate in volumul editat de dl Nati Meir numit "Omagiu lui Nati Meir". Iata cu ce am participat eu. Sper sa castig!

Imposibil este nimic!

În cerul pustiu pluteşte-o acvilă
Pe nori răsfiraţi în apus de zefir,
Din liniştea serii s-aude-o copilă -
În piscul de munte stă Nati Meir.

Priveşte de sus la patria veche,
Spre Dobrogea caldă privirea o-ndrumă,
Spre glia brăzdată de fluviul rege -
E locul de unde-a plecat a sa mumă.

Cheahlaul zăreşte pe viile plaiuri,
În aură sfântă Moldova stă toată
E muntele veşnic cu verzile-i straiuri -
La poalele sale crescut-al său tată.

Pe bratu-i puternic ce poartă stindardul
Zvâcneşte o venă de sânge în clocot.
E gata să-nfrunte cu fruntea hazardul
Iar mantia-i suflă în vântul de vocot.

Păzeşte-ne Nati de răul furtunii
Şi urcă-ne sus pe ultima treaptă!
Arată în noi fagasu'ntelepciuni
Şi pune pe tron Justiţia dreaptă!

"Se poate să fiu eu străin şi evreu,
Dar mă consider un leader şi-un OM
Iar ţării frumoase ce-a dus-o aşa greu
Îi urez bunăstare şi-un dulce shalom!"

Good Night Sweet Prince...

noreply@blogger.com (Macabroo) — Thu, 25 Jun 2009 16:13:00 PDT

Michael Jackson, August 19, 1958- Iunie 26, 2009

Ilau a fost live pe http://www.greenchannel.ro/ cu MJ tribute si alta muzica foarte buna.

LE: Va rugam lasati un mesaj de condoleante aici.

LLE: Ciudatilor care nu inteleg omagiul adus prin gluma subtila si fac filmulete de genul asta: pe 220 li se recomanda sa mai citeasca o data titlul, eventual folosind un dictionar.

N-ati auzit niciodata o poveste despre o ridiche taiata in patru, nu?

noreply@blogger.com (Buciuman) — Wed, 24 Jun 2009 16:07:00 PDT

Gramo a facut un mini-concurs in care trebuia sa rescriem o poveste a lui, poveste foarte autista despre un print si o ridiche cu sentimente. Povestea originala incepea asa:

N-ati auzit niciodata o poveste despre o ridiche taiata in patru, nu? Ei bine, atunci trebuie sa aflati povestea asta. Sau nu trebuie, ma rog. De fapt, faceti cum vreti. In orice caz, daca n-o sa aflati povestea, n-o sa stiti ce pierdeti.

si se continua aici daca vreti sa o cititi.

Mno, cum sa fac o poveste cu o ridiche si un print mai buna? Simplu, am dat find la "ridiche" si replace all cu "nevasta". Idem pentru "print" inlocuit cu "muncitor".

Ok, recunosc, am schimbat deznodamantul si niste cuvinte ici-colo prin locuri neesentiale. Ce a iesit este:

- N-ati auzit niciodata o poveste despre o nevasta taiata in patru, nu? Ei bine, atunci trebuie sa aflati povestea asta.

Ok, mai bine va spun povestea.->>

Se facea ca un muncitor si-a gasit nevasta taiata in patru. Si el calarea un tractor automat. Asta de obicei, fiindca in momentul respectiv nu era pe tractor. Iar muncitorul a intrebat-o: “Fa, esti moarta???!” [pauza de tacere adanca] “Vrei sa fii in continuare nevasta mea?”. Dar nevasta n-a raspuns nimic.

Dupa care muncitorul a spus: “Pesemne ca esti tare moarta si ai inceput sa puti a carne dulce in putegrai. Dar eu tot vreau sa fii in continuare nevasta mea si sa fac dragoste cu tine. Ei, ce zici?”. La care nevasta iar n-a raspuns. Ceea ce era, daca stam sa ne gandim, destul de normal. Nevasta era un maldar de carne ciopartit de ucigasul ei. Asemenea femei pot fi, in cel mai bun caz, foarte mari si grase, dar nici atunci nu ajung sa se casatoreasca, ci doar sa fie mancate de toti prietenii ucigasului live pe internet, iar oasele sa le dea animalelor de companie.

Muncitorul insa s-a infuriat. Isi stricase toata pofta de mancare si-i venea sa vomite dar nu peste ramasitele nevestei lui. Se simtea respins si batjocorit. Si nu stia ce ar trebui sa faca. Sa-i arate nevestei cat de mult o iubeste, fancand dragoste cu ea, sau sa o pedepseasca pentru obraznicie?

In primul caz ar fi trebuit sa afle, mai intai, ce anume trece drept semn de iubire in fata unui hoit. Chiar asa, cand simte o nevasta moarta ca e iubita? Stiinta e neputincioasa in fata unei asemenea intrebari. Si oricum, muncitorul nostru nu prea era familiarizat cu activitatea de medicina legala.

Pe scurt, muncitorul a ales sa o pedepseasca pe micuta nevasta. “Cele patru sferturi ale tale,” – spuse el, “nu se vor mai intalni niciodata! Fiecare dintre ele va putrezi acoperit de rusine. Te trimit in cele patru colturi ale tarii, ca sa te inveti minte sa mai fii nepoliticoasa!”

Zis si facut. Hoitul nevastei ajunse in cele patru colturi ale tarii. Nu putea iubi pe nimeni, dupa cum spuneam, si nu putea nici sa se casatoreasca din interes, fiindca era moarta, duh.

“Ceea ce mi se intampla e nedrept”, isi spuse ea in viata de apoi care nu exista. “Dar nu fiindca as suferi in vreun fel. In fond, orice nevasta care arata bine si danseaza la bara si face trotuarul ca sa isi hraneasca cei 4 copii e mancata sau putrezeste sau e taiata in bucati si asa mai departe. Decizia sotului nu m-a facut sa sufar nici un pic. Dar a fost o pedeapsa. Si e nedrept sa fiu pedepsita pentru ca n-am facut un lucru pe care nu-l pot face.”

In timpul acesta, muncitorul isi dadu si el seama ca fusese nedrept. Porni tractorul sa ii ceara iertare frumoasei neveste. Ajunse in capatul din nord al tarii si gasi primul sfert de nevasta pe un dulap, intr-o casa care nu iesea in evidenta prin nimic. Ii ceru iertare si saruta balta de putregai uman, dupa care porni val-vartej inspre sudul tarii.

Dupa ce traversa de la un capat la altul tot tinutul, ajunse si la al doilea sfert, toaracele, care paru sa ii accepte scuzele printr-un grohait cauzat de gazele de putrefactie care ieseau prin diversele orificii. Apoi porni catre est, unde se intalni cu al treilea sfert de nevasta, picioarele, intr-un local satesc.

Pe drum avu tot felul de peripetii minunate, pe care nu vi le mai povestesc, fiindca banuiesc ca sunteti nerabdatori sa aflati cum se termina povestea.

Iar povestea se termina asa. Muncitorul ajunse, cu chiu cu vai, si in coltul de vest al tarii, dar al patrulea sfert de nevasta fusese mancat de un porc.

Iar daca ai gresit in fata unui sfert de nevasta…? Ce??

Muncitorul se intoarse mohorat la garsoniera din ferentari. In urmatoarele luni de zile, fiind coplesit de disperare, se stradui sa-si readuca in suflet buna dispozitie pedepsindu-se singur pentru nereusita sa. S-a aruncat de la etajul 8 si si-a pus capat zilelor.

Pentru ProTV sunt Diana Bartu, inapoi in studio.

- Multumim, Diana. [se uita la alta camera] Si-a vazut moartea cu ochii, dupa ce fiul sau a vrut sa il omoare din gelozie ca acesta avea relatii cu concubina sa...

Dupa Bloguri, in culise

noreply@blogger.com (Raiden) — Mon, 22 Jun 2009 04:56:00 PDT

(Multumiri pentru promptitudine lui rats!)

Asa cum probabil cei interesati au vazut, am aparut la emisiunea „Dupa Bloguri” de la Realitatea TV pentru a reprezenta Rezistenta si pentru a da un „flavour” bucurestean lumii.

In principiu, emisiunea a constat intr-o plimbare prin cateva puncte din Capitala, alese „pe spranceana” de mine. Filmarile au avut loc pe 5 iunie, iar detalii si poze „din culise”, in acest articol: -->

Saptamana premergatoare filmarilor a fost una a discutiilor. Am vorbit, pe rand, cu editorul si cu producatoarea pentru a pune la punct detaliile de tot felul. Mi s-a recomandat sa pregatesc o lista cu 9-10 obiective, pentru care ei urmau sa obtina ulterior aprobarea de la Primarie sa filmeze acolo. Din cele 10 locuri propuse de mine, doar 4 au ramas „valabile”:

1. Fostul amplasament al Bisericii Enei, la Universitate;
2. Bursa Marfurilor, complexul Vama Bucuresti-Antrepozite – Calea Rahovei intersectie cu strada Uranus;
3. Fantana Zodiac – intrarea in Parcul Carol I;
4. Strada Xenofon si Palatul Suter, in Dealul Filaret.

Aceasta este ordinea in care le-ati vazut in emisiune. Ordinea reala de filmare a fost 2-3-4-1, din ratiuni de localizare in spatiu si eficientizare a timpului. Ca atare, povestirea mea va urma aceasta ordine, din urma.

Era in jur de ora 14 cand am ajuns la Piata de Flori de pe Calea Rahovei. La umbra, statea echipa: Teo (prezentatorul emisiunii), Monica (producatoarea emisiunii) si operatorul de camera.

Ne-am pus lavalierele si ne-am apucat de treaba, in sensul ca Teo m-a intrebat „Ok, unde suntem aici? Ce este aici?”, intrebare devenita laitmotiv ulterior. Cameramanul era vizibil deranjat de puradeii care misunau curiosi prin preajma noastra si se inghesuiau sa vada ce filmeaza camera.

Am vorbit despre vechea Vama, cum a evoluat, am discutat si despre Fabrica de Bere Bragadiru (nu a aparut partea asta in emisiune).

Ne-am mutat apoi la Fantana Zodiac, care, din motive de rationalizare a resurselor vitale pe timp de criza, probabil, nu functiona. Mai bine, ca am putut sa ne asezam pe marginea ei, la recomandarea Monicai.

Pe langa povestea fantanii, Teo a facut o remarca geniala referitoare la detestabila cladire rasarita la Piata 11 Iunie, si anume „cosmarul ala de LEGO, cocalar in arhitectura, expresia cocalariei in arhitectura!”.

Am mai povestit cate ceva si despre Parcul Carol I, dar materialul nu a ajuns in forma finala a emisiunii, nici unele considerente asupra Fantanii Zodiac (istoric extins, ratiunea ei de a exista acolo, etc.)

De la Fantana Zodiac am luat-o usor spre strada Dr. Istrate, din care, urcand Dealul Filaret, se face strada Xenofon (fosta Aleea Suter).

Dupa dilema de unde sa inceapa filmarea (de sus sau de jos), s-a hotarat sa ne filmeze urcand. Am vazut ca au lasat „glumita” care privea parcarea imposibila pe aceasta strada. Am fost de multe ori pe acolo si mereu m-am mirat ca eram singurul „pieton”. Asadar, filmarea a decurs bine, neexistand alte persoane care sa intre in cadru.

Strada Xenofon duce spre Platoul Suter, inaltimea maxima a Dealului Filaret. O mica problema a fost ca era ditamai reclama Vodafone la intrarea in Carol Parc Hotel (Palatul Suter), semn ca aveau vreun eveniment pe-acolo. Cum se vede si in emisiune, Palatul Suter nu incape tot in cadru, tocmai din cauza acestui impediment.

Daca mondenitatile „vechi”, antebelice, au fost mentinute, cele noi (despre Beyonce, care a petrecut o noapte la acest hotel, etc.) nu au mai ajuns in „final cut”.

Foarte amuzant mi s-a parut ca aici, Teo a avut discursul de final (nu s-a vazut la TV), semn ca se incheia segmentul de emisiune cu acest loc.

In fapt, filmarile au continuat in zona Universitate. Desi initial ma gandisem la trotuarul de vis-a-vis de Intercontinental, pana la urma am filmat langa hotel, astfel incat perspectiva spre noul bloc Dunarea sa fie cat mai larga. Teo a inceput cu introducerea, dupa care am vorbit despre Biserica Enei (multumiri lui Alex Galmeanu pentru acordul de a folosi pozele lui).

Ce nu s-a mai auzit a fost faptul ca am subliniat ca Biserica Enei a fost inceputul sfarsitului. Deoarece Directia de Patrimoniu a protestat fata de lovirea turlei de catre o macara si demolarea ulterioara abuziva, Ceausescu a desfiintat-o si a scapat o grija, nemaitrebuind niciun aviz de declasare pentru demolarile de monumente din deceniul urmator.

Am mai spus si ca altarul bisericii se gasea cam unde e intrarea in bloc, plus alte cateva lucruri despre zona adiacenta Universitatii bucurestene (parti taiate).

Pentru o mai buna edificare, iata lista trimisa la Realitatea TV, cu obiectivele initiale:

1. Intersectia Calea Rahovei cu strada Uranus - "Piata de flori";
2. Biserica Udricani - str. Dr. Iuliu Barasch (scop: Rondul Udricani);
3. Intersectia strazii Mihai-Voda cu Splaiul Independentei (scop: Podul Mihai-Voda);
4. Strada Slanic - amplasamentul fostei Policlinici Coltea;
5. Fantana "Zodiac" - Piata 11 Iunie, la Parcul Carol I;
6. Intersectia strazii Buzesti cu Calea Grivitei - fostul cinema "Feroviar";
7. Muzeul National de Arta al Romaniei (Palatul Regal) - Sala Tronului - Calea Victoriei;
8. Bd. Nicolae Balcescu intersectie cu str. Biserica Enei - amplasamentul fostei biserici Enei;
9. Strada Xenofon (langa Parcul Carol I), platoul din fata Carol Parc Hotel - Aleea Suter;
10. Hotel Novotel - Calea Victoriei intersectie cu strada Ion Campineanu (scop: vechiul TNB).

In final ne-a prins din urma si dl. Buciuman, care incercase sa ajunga si in celelalte locatii de filmare, sa se asigure ca respect linia Partidului in ceea ce spun. Traficul bucurestean si-a spus insa cuvantul.

Cu toata caldura, tot ne-am incadrat intr-un interval rezonabil cu filmarile. Echipa „Dupa Bloguri” venea din Ferentari, unde filmasera cu o alta persoana care apare in emisiune, asadar pentru ei, ziua fusese un pic mai lunga. La un suc dupa, Teo ne-a recomandat acel titlu de carte foarte trist, apoi, si el si ceilalti s-au dus, normal, la alta filmare.

Impreuna cu dl. Buciuman am mers apoi la Consiliul Rezistentei convocat pentru seara respectiva, unde, in prezenta tuturor membrilor, s-a discutat ce s-a vorbit in emisiune, plus alte lucruri deosebit de importante. Personal regret ca nu am mai avut cum sa vorbesc si despre activitatea noastra in general, nu doar legata de Bucuresti. De fapt, nici toate intrebarile pe care Teo le avea pe lista nu au mai apucat sa fie puse/difuzate. Pentru curiosi, acestea includeau:

- Exista vreun vaccin anti-cocalari?
- Sa zicem ca se poate salva un singur lucru din oras. Ce alegi – cladirile sau parcurile?

O mentiune foarte importanta: as vrea sa-i multumesc bunului prieten Thomas, care a avut amabilitatea sa ma ajute cu poze in timpul filmarilor, pentru a putea avea un making of, dupa aceea.

Ideea finala ar fi ca obiectiuni majore nu am la ce s-a difuzat, ba chiar cei care au editat au reusit sa pastreze esentialul si sa nu trunchieze mesajul prea mult. Sunt sigur ca inclusiv Teo a aflat niste lucruri interesante, la schimb pentru recomandarea facuta. Cam despre asta a fost vorba la editia a noua a emisiunii „Dupa Bloguri”, segmentul „Rezistenta-Raiden”. Toata emisiunea o puteti vedea aici.

Later Edit: Am de facut o clarificare, pentru cei care erau nedumeriti: da, la inceput zice ca "sub protectia anonimatului", dar nu prezentatorul e de vina. Teo m-a intrebat cum vreau sa ma prezinte si am zis ca e mai interesant sa ghiceasca privitorii. Ce au editat cei de la Realitatea nu l-a mai privit pe el. Ei nu stiau ce discutasem eu cu Teo. Asadar, sub protectia anonimatului, dar inca Raiden!

Update: link la stirea de pe realitatea.net, referitoare la emisiune.

Protestul Blitz - articolul de dupa

noreply@blogger.com (Buciuman) — Mon, 22 Jun 2009 02:37:00 PDT

Aseara am reusit, impreuna cu Asociatia Umanista Romana si cu comunitatea Photowalk Romania sa strangem cam 60-70 de fotografi in fata Palatului Parlamentului pentru a protesta pe tema noilor Coduri Civil si Penal pentru care Guvernul isi asuma raspunderea azi.

Remus Cernea a vorbit in fata camerelor (Realitatea si Antenele au fost singurele binevoitoare sa reporteze), a zis despre cele mai importante deficiente ale Codului - interzicerea fotografiei, a pamfletului si a show-urilor precum Divertis si Mondenii, precum si faptul ca vom fi de rasul Europei cand vom fi singura tara care nu recunoaste casatoriile homosexuale incheiate de cetateni straini in tarile lor, in timp ce recunoastem casatoriile arabetilor cu 20 de neveste. Si despre altele, le puteti citi in detaliu aici.

Unul din Rezistenti, nu spun care, dar poate sunt eu.

In afara de Asociatia Umanista ca ONG, si cativa reporteri ingrijorati de meseria lor care au stat de partea noastra, prezenta societatii civile s-a rezumat la ->> fotografi amatori si profesionisti adunati de pe net, veniti sa se reprezinte pe ei insisi.

Este adevarat ca a aparut si Victor Alistar, directorul Transparency International Romania, dar nu cred ca a venit in numele ONG-ului ci ca persoana ingrijorata de aberatiile legii. Nu stiu care e politica celor de la Transparency privind actiunea de masa, dar cert este ca au lucrat enorm de mult alaturi de alte ONG-uri pentru a pune in lumina prin rapoartele lor prevederile stupide ale proiectelor de Coduri.

Victor Alistar

M-am tot uitat la TV asteptand o stire, un reportaj cu dl. Alistar privind codurile dar interesul presei a fost minim. In schimb, a aparut in stiri pentru ca este investigat de Agentia Nationala pentru Integritate fiindca ar fi falsificat o declaratie de avere a sotiei sale. Asta dupa ce el, cu Transparency, a investigat ANI privind integritatea membrilor ei. Si in general a pus bete in roti politicienilor. Romania, frate.

Pentru comentarii lucide (si amuzante) va las sa il cititi pe Attila Ferenczy care a fost prezent pe baricade:

Fiecare pasăre pe limba ei piere şi nici cioara vopsită a presei româneşti nu face excepţie. În locul unui cântec de lebădă avem, iată, marşul lălăit al indolenţei crase. Mass media are mai puţină conştiinţă de breaslă decât un grup de şoferi de taxi care se adună în crucea nopţii la apelul unui coleg atacat. Îmi vine să râd, dar îmi trece. Presa-i moartă în coteţ. O mai proţăpim în geam odată pe lună, sulemenită precum fata de la pagina cinci, până trece poştaşul cu pensia mereu subţiată.
După ce că au rărit hingherii politici la ei, duminica asta câinii de pază ai democraţiei au avut altceva mai bun de făcut.

restul aici.

Iata si niste fan-art de la selfhelp.ro:

Multumim mult tuturor celor care au venit. Vrem sa mai facem astfel de proteste cu oameni adunati de pe net, fiindca atunci cand aduni un grup de necunoscuti pe o tema, poti fi sigur ca oamenii aceia au venit acolo fara nicio afiliere politica. Urmeaza Codurile de Procedura, unde avem teme mari de protest, precum legalizarea in instantele romane a probei obtinuta prin tortura, tortura savarsita in alte tari care permit tortura (vezi Abu Ghraib).

Comunicat de Presa

noreply@blogger.com (Raiden) — Fri, 19 Jun 2009 05:24:00 PDT

COMUNICAT DE PRESA

Rezistenta Urbana informeaza ca va fi reprezentata la Realitatea TV in emisiunea "Dupa Bloguri", editia de duminica, 21 iunie a. c., orele 00:30. Gazda va fi Teo, de la Trupa Deko.

Detalii asupra filmarilor vor urma in zilele de dupa difuzarea emisiunii.

Consiliul Rezistentei Urbane
19 iunie 2009

Friday Afternoon

noreply@blogger.com (ilau) — Fri, 19 Jun 2009 00:07:00 PDT

Astazi de al ora 14:00 si pana la ora 16:00, ma puteti asculta din nou pe GreenChannel.ro

Va fi perfect pentru inceputul weekend-ului.
Muzica o sa cante, lumea o sa se distreze !!
And here is the rest of it.

Protest Blitz!

noreply@blogger.com (Buciuman) — Wed, 17 Jun 2009 19:12:00 PDT

Primaria a mutat protestul la intrarea Izvor a Palatului Parlamentului pe partea cu parcul Izvor, in semicercul acela de asfalt. Tot la ora 20:00 duminica. Harta.

Am organizat urmatorul protest impreuna cu Asociatia Umanista Romana. este bazat pe articolele mele precedente privind Noile Coduri - Civil si Penal. L-as fi numit si "Protest FlashMob" :D.

Intre timp, baietii de pe forum lucreaza cat pot de tare la folosirea imaginii unei persoane.

Nu interzicerii fotografiei si a pamfletului! Veniti cu aparatele foto!

Duminica 21 iunie 2009 la ora 20:00 Asociatia Umanista Romana va organiza un protest privind gravele restrictionari ale libertatii de exprimare si ale altor drepturi prin Codurile Penal si Civil care urmeaza sa fie adoptate luni 22 iunie 2009 prin asumarea raspunderii Guvernului.

Protestul va avea loc in Piata Constitutiei (pe trotuarul adiacent zidului Palatului Parlamentului pe acea latura). Asociatia Umanista Romana a selectat cele mai grave 5 probleme ale Codurilor Civil si Penal pentru a le include intr-un manifest al protestului care va fi transmis autoritatilor.

Din cele 5 puncte ale manifestului consideram ca doua dintre ele sunt de imediata aplicare asupra unei mari majoritati a cetatenilor. Acestea sunt cele privind interdictia de a mai face fotografii in oras sau de a fotografia persoane cunoscute atunci cand suntem invitati in locuintele lor, sub riscul inchisorii, precum si interdictia exprimarii unor opinii folosind numele, imaginea, vocea sau asemanarea unei alte persoane.

In acest sens, chemam toate persoanele care vor sa ne sustina la data si locul desfasurarii protestului cu aparate de fotografiat pentru a face o furtuna de fotografii, pentru ultima data legal, cu zona respectiva a Bucurestiului in fundal.

La lasarea intunericului, in jurul orei 20:00 speram ca blitzurile aparatelor foto ale celor prezenti sa trezeasca la realitate clasa politica romaneasca orbita prea des de interese marunte si contrare drepturilor cetatenilor acestei tari. Romanii vor sa se bucure in continuare de libertatea de exprimare, umor si critica a clasei politice si nu vor renunta la libertatile lor.

Locul protestului, Piata Consitutiei, a fost ales deoarece prin felul in care vor fi adoptate cele doua legi fundamentale se forteaza in mod abuziv litera si spiritul Consitutiei dar si a altor legi importante. Cele 5 puncte ale manifestului sunt:

Limitarile impuse libertatii de exprimare si altor libertati individuale prin interzicerea fotografierii unor persoane si a unor imobile proprietate privata. (cum asa?)

Restricitionarea libertatii de exprimare si de opinie prin interzicerea folosirii numelui, imaginii, vocii sau asemanarii cu o alta persoana. (cum asa?)

Sanctionarea prin reglementarea ca infractiune a simplei accesari a unor materiale pornografice cu minori. O asemenea reglementare pare a fi redactata fara o intelegere a felului in care functioneaza Internetul si noile media, riscul unei accesari accidentale fiind foarte ridicat. (cum asa?)

Interzicerea prin reglementarea ca infractiune a mortii asistate la cererea explicita, serioasa, constienta si repetata a bolnavului suferind de o boala chinuitoare si incurabila. (cum asa?)

Interzicerea expresa a casatoriilor intre persoane de acelasi sex precum si nerecunoasterea celor efectuate in alte state. (cum asa?)

m_buciuman@hotmail.com

Puya Vodafone Spoof

noreply@blogger.com (Macabroo) — Tue, 16 Jun 2009 06:57:00 PDT

Un clip mult mai reusit decat originalul, de la noi de pe forum, unde lui Rats de la Zambilici.ro i s-a facut mila de penibilitatea noastra, a inchiriat doua femei si si-a facut de cap azi-noapte.

Also.

Also.

Also.

Sanctizarea vietii publice in noile coduri

noreply@blogger.com (Buciuman) — Mon, 15 Jun 2009 17:46:00 PDT

!!ACTUALIZAT!!

Noile coduri care urmeaza a fi adoptate in doar 6 zile prin asumarea raspunderii Guvernului prevad, printre alte prostii, si o protectie excesiva acordata vietii publice. Practic, in a afara de comentarii seci la adersa actiunilor cunoscute public a unor cetateni, presa si blogosfera vor fi amutite. In acest articol ma voi uita mai intai la restrictia privind fotografierea in spatii publice si apoi la restrictia privind materialele umoristice si de opinie.

Interzicerea fotografiei in spatii publice

->>

NOUL COD CIVIL

Art.80 – Pot fi îndeosebi considerate ca atingeri aduse vieţii private:

[...]

c) captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane, dacă aceasta nu se află intr-un loc public;

d) difuzarea de imagini ale persoanei, filmată in propria locuinţă sau in orice alte locuri private, fără acordul acesteia;

e) difuzarea de imagini care prezintă interioare sau aspecte exterioare ale locuinţei private, fără acordul celui care o ocupă in mod legal;

NOUL COD PENAL

Art. 225 Violarea vieţii private

(1) Atingerea adusă vieţii private, fără drept, prin:

b) fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini cu o persoană aflată într-o locuinţă, încăpere, dependinţă ori loc împrejmuit ţinând de acestea, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la l6 luni sau cu amendă.

(2) Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, fără drept, a sunetelor, convorbirilor ori a imaginilor prevăzute în alin. (1), către o altă persoană sau către public, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(3) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

(4) Nu constituie infracţiune fapta săvârşită:

a) de către cel care a participat la întâlnirea cu persoana vătămată în cadrul căreia au fost surprinse sunetele, convorbirile sau imaginile, dacă justifică un interes legitim;

b) dacă persoana vătămată a acţionat explicit cu intenţia de a fi văzută ori auzită de făptuitor;

c) dacă făptuitorul, aflat întâmplător într-un anumit loc, surprinde săvârşirea unei infracţiuni sau contribuie la dovedirea săvârşirii unei infracţiuni;

d) dacă surprinde fapte care pun în pericol un interes public.

APADOR-CH atrage atenţia că, din varianta proiectului/propunerii din 2 iunie
2009 au fost eliminate chiar şi dispoziţiile în care erau prevăzute cazurile în care
fapta nu constituia infracţiune (fostul alin. 4 al art. 226 din proiectul de Cod penal postat pe site-ul Senatului la 19 mai 2009).

Deci cladirile nu pot fi fotografiate fara acordul proprietarilor. Chiar daca trecem peste acest impediment, este posibil sa riscam surprinderea unei persoane intr-un spatiu privat dar totusi vizibil public - la geam sau la balcon. Daca difuzam asemenea imagini riscam inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda.

Cine este afectat?

In primul rand jurnalistul. In al doilea rand bloggerii. Un cititor, Radu Nicolae, a dorit sa publicam si observatiile sale:

Pe lângă jurnalişti, mai sunt afectate şi alte categorii profesionale – persoanele care lucrează în urbanism, arhitectură şi domeniile specializate conexe. Toate acestea folosesc fotografia ca instrument de lucru. De exemplu – pentru elaborarea unui plan urbanistic (de orice tip) sau a unui studiu la scară urbană este necesară (şi cerută prin reglementări) o documentaţie fotografică. Aceeaşi documentaţie este cerută şi pentru studiile asupra clădirilor individuale (pentru zona înconjurătoare) şi lista poate continua…

Rezultatul va fi utilizarea acestor prevederi pentru blocarea studiilor în cauză – fotografierea exterioarelor clădirilor este deja greu de realizat pentru că o parte din proprietari şi/sau trecători tinde să se opună instinctiv fără să ştie că nu are dreptul să interzică fotografierea elementelor vizibile din spaţiul public (deocamdată).

În plus, un balcon sau o curte sunt, într-adevăr, spaţii aflate în proprietate privată. Aceasta nu înseamnă că persoana aflată în acestea are automat aceleaşi drepturi la intimitate ca în interiorul unei clădiri. Atunci când spaţiile respective sunt vizibile din spaţiul public apar restricţiile – de exemplu, ceea ce se poate considera nudism în anumite condiţii (spaţii invizibile din spaţiul public) devine exhibiţionism atunci când există o legătură vizuală cu spaţiul public.

Pe lângă aceste aspecte, mai există şi un alt considerent pentru care spaţiile şi elementele proprietate privată care sunt vizibile din spaţiul public ar trebui să fie excluse de la interdicţia fotografierii. Motivul – în cazul clădirilor proprietatea fizică (materială) este a persoanei private, dar imaginea clădirii este o componentă esenţială a spaţiului public. De aceea faţadele clădirilor, elementele de împrejmuire, amenajările curţilor etc. fac parte din documentaţia de autorizare a construcţiei – oraşul/comunitatea are nevoie să poată controla elementele vizibile din spaţiul public, elemente care, în consecinţă, îl determină.

Un ultim (dar nu minor) argument pentru modificarea textelor în cauză – vor fi afectaţi turiştii – aceştia vor face fotografii pe care, eventual, le vor publica pe un site personal (tip Facebook). Conform acestor prevederi sunt pasibili să fie daţi în judecată şi trimişi la închisoare. Efectul este uşor de imaginat într-un astfel de caz – şi oricum nu ne putem lăuda cu un turism dezvoltat.

Cred ca ceea ce nu au reusit legiutorii sa inteleaga este ca o persoana nu are niciun control asupra imaginii sale exterioare. Este libera sa o afiseze sau nu. Poate sa traga perdeaua sau nu. Inteleg foarte bine de ce trebuie interzisa o intruzie abuziva in casa unui om, intruzie prin care cineva da la o parte perdeaua si se baga in sufletul omului.

Dar odata ce te expui publicului, publicul este liber sa te vada, sa te fotografieze, sa vorbeasca despre tine. Mi s-a parut interesanta observatia cu nudismul. Asa cum balconul este considerat "in public" daca iesi complet dezbracat la aer, asa ar trebui considerat spatiu public si pentru fotografi.

Iar metode eficiente de a-ti proteja viata privata exista cu prisosinta. Jaluzele, perdele, panouri de plastic, geamuri termopan fumurii sau reflective.

Consider ca o lege justa sanctioneaza fotograful abia dupa ce trece de aceste bariere. Daca deschide un geam la o casa, daca se ridica peste gardul cu panouri, daca trece cu obiectivul de gardul viu care inconjoara dependinta - atunci acel fotograf a incalcat viata privata si ar trebui sanctionat (dar in niciun caz nu cred ca fapta are gravitatea unei infractiuni, cel mult a unei amenzi contraventionale mai maricele).

Interzicerea folosirii imaginei unei persoane

Avem exact aceleasi articol de lege din Codul Civil dar cu alte paragrafe selectate

NOUL COD CIVIL

Art.80 – Pot fi îndeosebi considerate ca atingeri aduse vieţii private:

g) difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise sau audiovizuale privind viaţa intimă, personală sau de familie, fără acordul persoanei in cauză;

h) difuzarea de materiale conţinând imagini privind o persoană aflată la tratament in unităţile de asistenţă medicală, precum şi a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate, problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstanţe in legătură cu boala şi cu alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei, fără acordul persoanei in cauză, iar in cazul in care aceasta este decedată, fără acordul familiei sau al persoanelor îndreptăţite;

i) utilizarea numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu o altă persoană in alt scop decât informarea legitimă a publicului;

Sa incepem cu ultimul paragraf. Cine a este afectat de el? Jurnalistii, bloggerii si realizatorii de emisiuni de divertisment. Mondenii, Divertis, Carcotasii, HappyFish, Animat Planet, Catavencu ca sa numesc doar cateva categorii de persoane direct afectate.

Cine sunt beneficiarii acestui paragraf? Evident vedetele dar mai ales politicienii.

Din timpuri imemorabile, inclusiv pe vremea lui Ceasca (dar pe ascuns), romanii si-au comunicat of-urile si nemultumirea fata de unele persoane publice prin umor si parodie.

Este clar ca acest articol restrange comunicarea care include numele, imaginea, sau vocea,la mesaje anoste de "informare legitima". Insa nici notiunea de "informare legitima" nu este clara. Este comunicarea unei banuieli privind moralitatea sau coruptia unei persoane "legitima", chiar formulata complet rational?

Si cel mai important - este de dorit interzicerea comunicarilor "neinformative" un lucru de dorit? Fiindca mie mi se pare ca si atunci cand numele, imaginea, sau vocea sunt folosite in cadrul unor materiale umoristice ele au totusi o incarcatura informationala semnificativa.

Carcotasii au dat de 1000 de ori filmuletul in care Elena Basescu greseste pluralul cuvantului "succes". Aparent un atac imbecil si nejustificat la adresa domniei sale, insa ce reprezinta de fapt acel filmulet? Nu cumva redarea lui semnifica profundul dispret pe care il au pentru o persoana care a urcat ierarhia organizatiei de tineret a PD-L cu ajutorul tatalui tracand peste persoane mai abile, ca apoi sa candideze si sa castige la alegeri europarlamentare folosindu-se de manipulari publice ieftine? Credeti ca daca o persoana beneficiara a admiratiei sau indiferentei publice face o greseala gramaticala observa cineva?

Da, poate Divertis nu informeaza publicul referitor la ultimele actiuni ale Presedintelui, insa schitele lor transmit mai mult decat o banala informatie factuala.

Transmit un adevarat mesaj politic, o opinie valida privind o anumita persoana activa in viata publica. Imbracate si deghizate in voalul comediei, comunicarile lor transmit stari de spirit privind unele complexe de situatii de fapt. Din '90 si pana acum operelor lor au criticat cele mai importante persoane politice care s-au perindat pe la guvernare.

Iar o democratie fara critica, si in final fara libertatea de exprimare nu este o democratie. Intr-o democratie adevarata populatia se guverneaza criticand oamenii politici, folosind exact numele si imaginea lor pentru a se stii la cine se refera mesajul. Aceste mesaje sunt supuse contrelor din partea sustinatorilor partii adverse. Si prin acest joc al opiniilor, numita dezbatere, ajung sa isi aleaga persoana dorita pentru a le guverna treburile publice. Si da, de multe ori astfel de opinii capata si forma umorului.

Eu cred ca un asemenea articol de lege este foarte grav. Eu nu cunosc un comic, ba mai mult, un comunicator public, dintr-o tara cu o democratie moderna care sa fie tras la raspundere, fie ea si civila (raspundere civila - plata de daune) pentru opiniile exprimate referitoare la o alta persoana.

Asemenea articol arata din nou felul in care se trage de legi exclusiv in folosul celor aflati la putere. Un om politic cu adevarat competent nu se teme de parodie si de mistocarii. Insa acel om lipseste cu desavarsire din clasa politica romaneasca. In clasa politica romaneasca sunt lasi incompetenti care vor sa isi ascunda ineptia prin interzicerea liberei exprimari.

Pregatiti-va pentru o noua epoca in care televiziunea, presa si blogurile se vor decolora in griurile de dinainte de '89.

Pe mine duminica ma gasiti in strada, militand impotriva acestor articole din coduri. Si voi purta tricou cu una din imaginilie cu Vanghelie.

Panorama Bucuresti 1900

noreply@blogger.com (Raiden) — Mon, 15 Jun 2009 14:36:00 PDT

De mult vroiam si eu sa incerc un experiment de genul acelora pe care le intreprinde periodic Alex Galmeanu, si anume, analiza unei panorame a Bucurestilor vechi.

Panorama pe care o propun dateaza din jurul anului 1900 si a aparut intr-un album cu poze din Vechiul Regat, destinat promovarii Romaniei in afara. Era inceputul epocii de mari constructii in Capitala. Am reusit sa identific cateva obiective, insa voi avea nevoie de ajutorul vostru pentru multe altele. Iata despre ce este vorba [ARTICOLUL A FOST ACTUALIZAT]: -->

In primul rand, imaginea high-res [3.5 MB]:

Panorama este centrata pe Manastirea Antim, care apare de dupa un teren viran. O prima idee care mi-a trecut prin cap a fost ca poza a fost facuta din zona viitorului Parc Carol I, insa nu sunt sigur. Later Edit: cititorul Robotzel a "facut lumina": panorama este facuta din turla Bisericii Sf. Nicolae-Vladica (vechea biserica, de la intersectia bd. Regina Maria cu str. Justitiei, a fost demolata si reconstruita peste drum, la intersectia bd. Maria cu str. 11 Iunie. Este mai cunoscuta sub denumirea Sf. Nicolae din Prund). Imensa "pasune" din prim-plan este "curtea" bisericii.

Pentru o mai mare usurinta a identificarii, am numerotat ce ma intereseaza in aceasta panorama. daca identificati si alte obiective nenumerotate, cu atat mai bine. Iata ce am reusit eu sa recunosc (numerotare cu albastru):

1 - Manastirea Antim, clar. Se vede si clopotnita.

2 - Hotelul Francez (Lafayette) din Calea Victoriei.

3 - Ateneul Roman.

4 - Vechiul Teatru National, pe Calea Victoriei.

5 - Hotelul Continental de la Piata Teatrului, silueta inconfundabila.

6 - Palatul Justitiei, proaspat terminat in 1895, la Podul Rahova.

De aici, lucrurile devin mai neclare si va invit sa jucati rolul de detectivi si sa spuneti ce credeti ca reprezinta numerele urmatoare: (Later Edit: misterul a fost elucidat).

7 - Biserica (si hanul) Kretzulescu - pe Calea Victoriei.
8 - Biserica Sfintii Apostoli (pe vremea cand avea doar o turla).
9 - Cladirea de vis-a-vis de Libraria Socec (amplasament Magazinul Victoria actual, pe Calea Victoriei intersectie cu strada Lipscani).
10 - Biserica Zlatari.
11 - Biserica Curtea Veche.
12 - Foisorul de Foc.
13 - Biserica Sf. Ilie-Rahova (pozitia initiala, inainte de translarea din 1984) si, mai spre fundal, Biserica Domnita Balasa.
14 - Cupola de imobil de langa Manastirea Antim.

Adaugate ulterior, cu rosu (urmare a observatiilor cititorului Robotzel):

15 - Palatul Postelor (actual Muzeu de Istorie), aflat in constructie, finalizat la 1900.
16 - Palatul Ghica, actuala Judecatorie a sectorului 3, pe Cheiul Dambovitei.
17 - Casa modesta din strada 11 Iunie.

Detaliu retusat din dreapta panoramei, by Robotzel.

18 - Biserica Sf. Gheorghe-Vechi.
19 - Turla Baratiei.
20 - Magazinul "Vulturu' de Mare cu pestele'n ghiare".
21 - Cos fumegand langa Eforia Spitalelor Civile (actuala Primarie a sectorului 5).
22 - Zona Hotelului Athenee Palace, langa Piata Palatului Regal.

Tot Robotzel a marcat pe aceasta imagine a centrului orasului (1927) unghiul fotografiei, iar cu sageti, principalele obiective. Un efort remarcabil!

Foarte interesant este ca edificii importante precum Palatul Casei de Depuneri sau Palatul Postelor erau in curs de cladire. Palatul Postelor era la inceputul constructiei, iar CEC-ul nu se ridicase indeajuns incat sa acopere Hotelul Francez. Spor la identificat si multumesc celor care "intra in joc"!

Demografie crestina tembelizanta

noreply@blogger.com (Buciuman) — Sun, 14 Jun 2009 14:23:00 PDT

Am vazut urmatorul filmulet la statisticianul Turambarr si mi s-a parut "interesant" dar discutie in jurul lui nu prea a fost. Asa ca am sa il discut eu. Dar mai intai haideti sa urmarim filmuletul:

Mesajul subinteles mi se pare destul de clar. Ori populatia majoritar-crestina a Europei se pune neaparat pe facut copii, ceea ce e ridicol (dar nu atat de ridicol pentru unii crestini fundamentalisti) ori trebuie sa oprim valul asta teribil de imigratie care va transforma Europa in fief musulman.

Sau nu? Discutie: ->>

Este clar ca mesajul, care a ajuns la 9 milioane de vizitatori in 2 saptamani, a fost plasat de un ultra-nationalist crestin in preajma alegerilor europarlamentare, si reprezinta una din piesele masinariei care au adus extremistii de dreapta la putere in Parlamentul European.

Dar haideti sa ne uitam putin la cifre sa vedem cat adevar graiesc. Fiindca, in afara de mici exceptii, nicio cifra nu are citata sursa. Asemenea filmulet propagator de ura pot sa fac si eu inventand cifre.

Prima cifra necitata este numarul statelor Uniunii Europene la minutul 2:12 - cica ar fi 31 de state in UE. Ciudat fiindca eu stiu ca sunt 27. Deja credibilitatea filmuletului scade. Dar eu sunt un sceptic si voi lua la mana si alte afirmatii.

Prima afirmatie: o cultura cu fertilitate 1.3 intra intr-un declin demografic ireversibil. Dar de ce? Ireversibil este un cuvant mare, folosit degeaba, fiindca imediat dupa aceasta afirmatie insusi naratorul zice ca populatia isi poate reveni in 80-100 de ani.

Apoi vin ratele de fertilitate pe tara. Franta se spune ca are 1.9 rata dar de fapt are 2.02 [1]. Spania, ultima pe lista, avea rata fertilitatii 1.1 in 2007 dar in 2009 e in crestere la 1.39 [2].

Din nou naratorul spune ca declinul populatiei este imposibil de oprit desi a zis chiar el mai devreme ca se poate. Iar apoi urmeaza cea mai mare minciuna-bomba-necitata - musulmanii din Franta au o rata a natalitatii de 8.1. Eu nu vad cifra asta nicaieri. Pe site-ul Institutului de Statistica francez nu vad nimic aici. A cui e sarcina probei? Apoi se vorbeste despre numarul de de musulmani in Franta ca fiind foarte mare. As vrea sa stiu si eu de unde au luat cifrele astea, fiindca guvernului francez ii este interzis sa adune informatii despre religia cetatenilor. Au fost cateva studii independente privind religia si ele sunt afisate aici, cu tot cu referinte. Nu rezulta.

Apoi ni se dau niste cifre brute, mari - 2,5 milioane de englezi sunt musulmani. Foarte multi, o natie de sange britanic a fost cucerita de musulmani! Ah nu, 2,5 milioane inseamna 3,3% din populatia Marii Britanii. Foarte multi.

Ni se serveste ca in Olanda 50% dintre nou-nascuti sunt musulmani. Jumatate din populatia Olandei va fi musulmana. Ciudat, fiindca aici se vede destul de clar daca traducem cu google translate ca in 2050 se prevede o populatie musulmana de 8% in Olanda.

In acest filmulet Rusia face parte din UE :). Nu conteaza, zice ca 1/5 rusi sunt musulmani. Cred si eu, avand in vedere ca Federatia Rusa e alcatuita din multe state si teritorii istoric musulmane. Dagestan, Bashkortostan, Cecenia, va zic ceva?

Sar peste cateva cifre probabil la fel de proaste din lipsa de timp. Filmul apoi citeaza Institutul de Statistica german, care "spune" ca pana in 2050 Germania va fi un stat islamic. Dar oare nu cumva a zis Walter Rademacher de la Institutul Federal de Statistica din Germania "Chiar si acei cetateni imigranti capata dupa cativa ani stilul de viata si numarul de copii pe familie [specific teritoriului]. Deci afirmatia ca imigrantii se vor tine de obiceiurile lor pur si simplu nu este adevarata."

Si aici vreau sa fac o precizare importanta. Avem o corelatie - cu cat stilul de viata este mai sarac, mai invechit, cu atat natalitatea este mai mare. Nu doar la arabi, ci in intreaga lume.

Natalitatea in lume. China are legea "un copil pe familie". In Africa se nasc multi copii dar se moare masiv de SIDA, holera, dizenterie.

Si cred ca avem si o cauzalitate. Cu cat economia este mai precara, ea se bazeaza mai mult pe munca bruta. Bunicii mei au avut vreo 8 frati fiecare. In acele vremuri, familiile faceau o droaie de copii ca sa aiba cine sa le sustina gospodaria si sa se poata ajuta intre ei cand vor fi mari. Educatia nu prea conta. Era bine daca jumatate din copii ajungeau sa faca scoala primara, si de obicei numai primul nascut era cu adevarat scolit. Restul se descurcau foarte bine in viata si cu munca bruta - in agricultura, in mestesugarit.

In economia moderna, economia Europei, educatia este vitala. Nu poti sa faci nimic fara scoala generala si liceu. Ba, ca sa faci ceva, trebuie si facultate si mai nou si master. Ori este imposibil pentru o familie sa treaca 8 copii prin asa ceva. Bashca ca parintele modern vrea si el un stil de viata mai relaxat - un film in oras, o cafea, un pic de shopping. Incearca sa faci asta cu o familie numeroasa.

Deci mi se pare normal ca o proaspata familie de imigranti sa vina in Europa si sa toarne traditionalul cosulet de copii. Dar a doua si a treia generatie am dubii ca vor face asta.

Iar in tarile lor natale trendul demografic de crestere va continua, fiindca continua acea economie a muncii brute. Mai mult, economiile lor ne alimenteaza economia noastra intelectuala europeana.

Apoi se abereaza mai mult cu niste cifre care nu stim la ce se refera, fiindca filmul schimba aleator intre UE si continentul Europa. Se face afirmatia ca Islam a depasit ca membri Biserica Catolica. Cred si eu, avand in vedere ca multi oameni educati nu mai asculta de papalitatea aberanta care interzice sexul protejat si neaga stiinta. Plus ca ateismul si agnosticismul sunt in crestere.

In fine. Filmul plin de minciuni si inadvertente arata inca o data cum manipuleaza extremistii lumii opinia publica. Nu puneti botul la afirmatii fara sa cercetati. Ignoranta populatiei este arma lor. Din fericire, extremistii romani nici macar nu s-au deranjat sa faca vre-un discurs real ca sa intre in Parlamentul European. Dar sunt altii care vor fura mintile cetatenilor cu asemena discursuri care promoveaza puritatea neamului, ura fata de cei diferiti si violenta religios-nationalista. Unde credeti ca duce intoleranta fata de o religie in modul ei cel mai pur total intoleranta?

Populatia musulmana a Europei, momentan intre 3-5% este insignifianta. Iar trendul demografic in scadere este o conjunctura de moment. Acum 20 de ani nici nu se vorbea despre asa ceva. Mai mult, semnele arata ca natalitatea bastinas-europana incepe sa isi revina.

O porcosenie, evident

noreply@blogger.com (Buciuman) — Sat, 13 Jun 2009 05:15:00 PDT

De pe forum venita, o banda desenata pe care nu pot sa o afisez pe prima pagina, dar cred ca o sa o pun dupa link.

E un tribut, nu o insulta.

L.E: Fara nicio relevanta cu ce e mai sus, cred ca trebuie vazut si asta. Prima parte a filmuletului nu face parte din emisiune.

via.

Street Delivery, Minuta evenimentului

noreply@blogger.com (Macabroo) — Fri, 12 Jun 2009 13:49:00 PDT

Pentru ca e kwl sa faci asta, am dat si noi o tura azi pe la Street Delivery, pe Arthur Hellas Verona, ca sa vedem cum sta treaba.

Asa cum ne asteptam atmosfera s-a prezentat boema, lumea suspect de zambitoare, iar procentul de hipioti si urbani pe metru patrat foarte ridicat. Sub inaltul patronaj al Kaizerului si Scorpiei, care ne-au adunat din Romana sub pretextul ca au supa de incasat, ne-am facut curaj si am penetrat grupul de pietoni cu succes pentru ca apoi sa ne facem pierduti in multime.

Scapati de supravegherea oricarui adult responsbil ->>in afara de Mircea Toma, caruia Quietrica are sa-i plateasca o polita, am dat apoi mai multe ture fara niciun scop precis, scrutand zona dubios si contabilizand domnisoarele fara sutien si posibil fara chilotei, desi nu s-a ajuns la nicio concluzie constructiva in acest sens si chiar s-a iscat zazanie in interiorul grupului.

Singurul stand la care am zabovit mai mult, pe langa aria poetica unde trebuia sa stai vrand-nevrand pe motiv de ambuteiaj, a fost cel al prietenului Smoking Cool Cat care in schimbul remarcilor noastre de bun gust ne-a oferit limonada din belsug. Am apreciat in mod deosebit desenul cu rata pe care il vom cumpara daca ajunge vreodata celebru si valoros.

Sub adapostul anonimatului am observat de la distanta mai multi bloggeri celebri in mediul lor natural, iar pe unii dintre ei chiar i-am salutat pentru ca era prea tarziu sa intoarcem capul si sa traversam pe partea cealalta.

In cele din urma suficient de culturalizati si alternativi pentru inca cateva luni de-acum inainte ne-am retras strategic in Pizza The Hut unde am consumat produse alimentare si inevitabil am discutat despre prolaps.

The End

P.S. puteti sa dati si voi o tura maine poimaine ca e deschis

Vama Bucuresti Antrepozite

noreply@blogger.com (Raiden) — Fri, 12 Jun 2009 08:42:00 PDT

In arhitectura bucuresteana veche, stilul industrial ocupa un loc aparte, deoarece „rupe” cu tendintele generale ale imobilelor „de locuit”. Caramida este predominanta, alaturi de volumele mari ale spatiilor, definite ca hale industriale si cladiri administrative. Nu prea se intalnesc ornamente elaborate sau „inflorituri”, se pune accent pe functionalitate.

Pentru multi ar putea parea suprinzator ca intr-o zona destul de rau-famata, Calea Rahovei intersectie cu strada Uranus, sa se gaseasca o „bijuterie industriala” a unor vremuri apuse: ansamblul Vamei Bucuresti Antrepozite. -->

In anii de dupa venirea lui Carol I pe Tronul Romaniei, tara s-a dezvoltat rapid, iar pe langa fabricile existente au fost construite unele noi, de catre marii industriasi. La sfarsitul secolului 19 si inceputul secolului 20, si Capitala era in plina expansiune si transformare. Pe langa edificiile publice remarcabile din centru, s-au pus bazele unor zone industriale de renume. Prin Mahalaua Calicilor (cartierul Rahova) treceau deja negustori sau industriasi in calatoriile lor spre Orient.

Strada Uranus pornea de la actualul Pod Izvor, traversa Dealul Arsenalului si se oprea in Calea Rahovei. La aceasta intersectie, a fost ridicat, la 1894, ansamblul Vamii Bucuresti Antrepozite. Proiectul facea parte din planurile de dezvoltare a orasului initiate de primarul de atunci, Nicolae Filipescu (medalion), cu acordul Suveranului. Strada Uranus a fost prelungita special pentru a deservi cum trebuie noua zona industriala.

Hala Traian in 1976 (foto Dan Vartanian).

Ing. Anghel Saligny si celebrul sau pod.

Cel care a conceput cladirile care alcatuiesc complexul Antrepozitelor a fost arhitectul italian Giulio Magni, ajutat de inginerul roman Anghel Saligny, autorul Podului „Regele Carol I” de la Cernavoda. Nici Magni nu este mai prejos, el fiind raspunzator pentru o serie de alte cladiri, printre cele mai notabile figurand si Hala Traian din Bucuresti.

Dintre imobilele ansamblului, de departe cea mai faimoasa este Bursa Marfurilor, Controlului si Locuintei, cu vedere la Calea Rahovei. O fotografie de sfarsit de secol 19 ne-o infatiseaza in toata splendoarea, cu tot cu zeitatea din varf.

Demne de mentionat sunt si restul cladirilor, usor de identificat pe o schita din jurul anului 1900, care mi-a parvenit prin amabilitatea lui armyuser. Astfel, aflam ca Vama Bucuresti Antrepozite cuprindea inca o cladire, a administratiei, vamei si accizelor. Aceasta se situa in spatele Bursei Marfurilor.

Pe fatada halelor dinspre str. Uranus, se mai gaseste inca vechea stema a Bucurestilor.

In continuare, erau doua depozite centrale si doua laterale. Cele centrale – dedicate marfurilor supuse doar accizelor sau si vamei, si accizelor – erau conectate la cladirea administrativa, iar intre ele se gaseau sine. Cele laterale erau destinate unor marfuri bine definite. Inspre Soseaua Doamnei (actual bd. Tudor Vladimirescu) era depozitul pentru vinuri, iar inspre strada Epicol (actuala str. Gheorgheni) era cel pentru marfuri magazinale si de termen lung. Existau, in capatul perimetrului, spatii de depozitare a carbunilor, metalelor si masinilor.

Se spune ca unul dintre primele castele de apa din tara a fost ridicat aici. Turnul este o prezenta inedita in peisajul destul de dezolant al locului.

Deschiderea oficiala a avut loc in vara anului 1899, dar munca la complex a continuat, mereu mai adaugandu-se cate ceva, astfel incat la o forma „finala” s-a ajuns abia in jurul anului 1945. La aceasta s-a adaugat si necesitatea remedierii unor stricaciuni cauzate de un incendiu, in 1918.

In perioada interbelica, Vama Bucuresti Antrepozite s-a invecinat cu prospera fabrica de bere si conserve a industriasului Dumitru Bragadiru si a fiilor acestuia. Tramvaiele aveau capat la Antrepozite, aducand muncitorii si functionarii la lucru. Astfel, de la Mosi (Obor) se putea ajunge foarte usor la Vama Rahova.

Titulatura s-a mentinut si in perioada comunista: Vama Bucuresti Intreposite.

Vremurile bune au apus dupa al Doilea Razboi Mondial. Fabrica Bragadiru a devenit Fabrica de Bere Rahova, iar Bursa de Marfuri si cladirile adiacente si-au pierdut importanta intr-o economie socialista centralizata, transformandu-se in hale „obisnuite”.

Deasupra intrarii, denumirea initiala inca supravietuieste.

Urmatoarele informatii despre complex vin de-abia in teribilul deceniu 1980-1990, marcat de demolari masive. La nivelul anului 1983, Vama era locul unde se organiza santierul Casei Republicii, de aici plecau muncitori cu instructiuni precise.

Aspect din interiorul Bursei Marfurilor, dupa incendiu (de aici).

Edificiile, cazute in paragina, au fost si mai mult avariate in 1990, in urma unui incendiu. Vama Bucuresti Antrepozite a trecut de la Stat la privati, care au tergiversat inceperea lucrarilor de reabilitare, fapt ce a adus cladirea in stadiul de colaps iminent.

Desi este monument istoric de clasa B, ansamblul care include Bursa de Marfuri s-a aflat pana recent intr-o stare deplorabila. Dupa 2000, au inceput sa se miste lucrurile, insa interventiile asupra cladirilor nu au fost, initial, unele fericite.

De-abia in 2004-2005 proprietarii s-au apucat serios de treaba. „Vedeta” este, ca si in trecut, Bursa de Marfuri, cladirea centrala. Ea a suferit o reconversie mai mult decat interesanta. Fatada din caramida a fost pastrata, acoperisul inlocuit si inaltat, iar spatele cladirii completat in stil modern.

Astazi, aici este un centru de expozitii si organizari evenimente. Exista insa un element cu care nu ma pot impaca: zeitatea din varf, disparuta dupa 1945, a fost refacuta. Toate bune si frumoase, numai ca actuala statuie pare un kitsch de duzina, e pusa stramb in varf si, in loc de sabia initiala, tine un toiag in mana, dublat de un neon pentru stralucire nocturna. Superb.

Complexul Vamii Bucuresti Antrepozite in prezent (Bing Maps, ex-Live Maps).

Hala Bragadiru, spoita ca pentru Circ.

Celelalte cladiri, in special depozitele, administrate de Romtrans, isi asteapta resemnate soarta. Culmea, chiar si fabrica Bragadiru a inceput sa fie transformata, deja una din halele ei devenind un magazin de decoratiuni interioare.

Bursa de Marfuri se invecineaza cu Piata de Flori „George Cosbuc”, aparuta in perioada comunista. Culmea, piata blocheaza mai vechile planuri de a face strapungerea Calea Rahovei – bd. George Cosbuc (fost Regina Maria) printr-o strada.

In rest, din scuarul format de strada Uranus si Calea Rahovei, se vede restul cladirilor din complexul Bragadiru...

...si, bineinteles, bifurcatia: in stanga, se ajunge in Calea 13 Septembrie prin strada Uranus, in dreapta, se ajunge in bulevardul Libertatii, prin Calea Rahovei.

Cazul Vamii Bucuresti Antrepozite nu este singular. Alte monumente de arhitectura industriala sunt in pericol. Cel mai notoriu caz este Moara lui Assan, de pe Soseaua Stefan cel Mare. Ansamblul a fost incendiat in speranta ca va cadea, dar inca se mai tine. Exista interese imense pentru terenul acela. Vecina Morii lui Assan, Moara Dambovita, situata langa Aleea Circului, a fost demolata ilegal si pe locul ei se gaseste un ansamblu de blocuri noi.

Un exemplu de pastrarea a fatadei si reconversie este vechea tipografie „Cartea Romaneasca” din soseaua Bonaparte (actual bd. Iancu de Hunedoara), in spatele careia a crescut un colos de sticla, imobil de birouri.

In fine, un obiectiv industrial (inca) neatins este hala superba de pe strada Gral. Candiano Popescu, intersectie cu strada Frigului. Este administrata de Electrica si langa ea, au disparut deja niste anexe si ramane de vazut ce se va construi acolo.

Vama Bucuresti Antrepozite, aspecte din 2007.

Nu sunt unicele cazuri, mai sunt o sumedenie de fabrici din timpul monarhiei care vor disparea mai mult ca sigur. Cu toate acestea, Bursa de Marfuri, victima a constructiei noului Centru Civic, este un exemplu ca se poate. Despre acest caz gasiti un articol pe Bucurestii noi si vechi. Cu o reabilitare decenta, cladirea si-a inceput a doua viata.

Azi mergem la street delivery

noreply@blogger.com (Buciuman) — Fri, 12 Jun 2009 01:20:00 PDT

... sa vizitam prietenii Smoking Cool Cat si Portocala Mecanica. SCC e cu desenele si Portocala Mecanica cu bicle. Daca vreti sa mergeti si voi, va trebui sa o luati la talpa pe jos (sau pe bicla) fiindca strada Arthur Verona este deschisa numai accesului pietonal.

Ia-te ce va face par example Portocla Mecanica:

Am pregătit la Street Delivery următoarele:

* Concursul Pegas Reloaded
* Deschidem Școala de dat pe bicicletă
* Un mecanic dat de Portocală îți reglează bicicleta
* Cele mai urbane biciclete de la Veloteca: Peshley, Bromton, Dahon, Scarpea, Bergamont
* Vrei să-ți vopsim bicicleta?
* Primul Ghost Bike din București
* Pista de întâmpinare
* Portocale proaspete

Evenimentul tine pe durata zilelor de 12, 13, 14 iunie.

Nu mai exista Parlament

noreply@blogger.com (Buciuman) — Thu, 11 Jun 2009 07:45:00 PDT

Pe 5 noiembrie 1605 Guy Fawkes a fost prins pazind un morman de praf de pusca care ar fi aruncat in aer Palatul Parlamentului din Anglia. A fost torturat timp de 5 zile si apoi membrilor grupului lui li s-au scos intestinele pe dinafara in timp ce erau vii, au fost sugrumati pana aproape de moarte, li s-au taiat testiculele pentru a fi bagate in gura si apoi, cat inca mai exista o sclipire de viata, corpurile le-au fost taiate in 4 bucati.

Pe vremea aceea erau vazuti ca tradatori ai unei plapande institutii - controlul parlamentar asupra deciziilor regelui. Sute de ani mai tarziu, Guy Fawkes a devenit cumva un simbol glorificat pentru lupta ideologica impotriva sistemului, probabil pentru ca erau o mana de oameni veniti din afara lui.

Aceeasi glorie nu cred ca o va avea si actualul Guvern din Romania, dat fiindca in principal ei sunt sistemul. Dar totusi vor distruge Parlamentul ->>. Mai mult, noile legi impinse de ei vor face posibila tortura à la 1605 prin transferul inculpatilor in centrele de detentie din tarile straine unde faptele de tortura sunt legale.

Dar sa privim un pic mai de sus situatia. Romania are de adoptat 4 variante noi ale urmatoarelor coduri: Codul Penal, Codul Civil, Codul de Procedura Penala, Codul de Procedura Civila.

4 coduri extraordinar de importante pentru absolut fiecare cetatean al acestei tari. De la nastere, mai precis chiar din momentul conceptiei si pana ajung intre 4 scanduri, viata romanilor e guvernata de aceste coduri. Mai mult, guverneaza bunurile defunctului si dupa moarte. Ma mult, guverneaza si vietile cetatenilor straini de pe teritoriul Romaniei. Fiecare secunda din viata constient sau inconstient actiunile noastre sunt in limitele normelor acestor coduri.

Atat de importante sunt aceste 4 legi incat Constitutia Romaniei le-a numit ca atare in Art. 73 alin. (3) - legi organice. Considerand, in intelepciunea sa constitutionala, ca aceste legi trebuie examinate cu deosebita atentie de catre un grup cat mai mare al reprezentantilor poporului, Constitutia a prevazut o procedura speciala de adoptare a lor, cu un cvorum mult mai mare.

Si acum Guvernul doreste sa scurtcircuiteze aceasta procedura. Sa ocoleasca total Parlamentul, discutia din camere si votul asupra legilor, aducand la stare de inutilitate imbecila procedura adoptarii legilor organice. Ca si cum regele James ar fi vrut sa ocoleasca Parlamentul pe care vroia sa il arunce in aer Guy Fawkes.

In tot acest timp vocile Guvernului se lauda in stanga si in dreapta ca cele 4 coduri sunt o adevarata capodopera a modernitatii si nu trebuie intinate prin prostii precum procedura legal-constitutionala. Intr-adevar, codurile sunt foarte moderne, ca o casa din aceea ecologica, futurista, cu mai multe etaje, cu geamuri fotosensibile si panouri solare. Doar ca arhitectul nu a vrut sa puna scari.

Scarile insemnand dispozitii precum interzicerea desavarsita a confesiunii sub tortura si a altor mijloace de proba ilegale. Dreptul unei persoane de a muri o moarte demna cand sufera de o boala incurabila si chinuitoare. Recunoasterea casatoriilor homosexuale facute in strainatate. Posibilitatea de a vorbi liber criticand oamenii politici, povestind fapte si numind nume. Despre cateva dintre aceste prevederi indezirabile am mai vorbit.

Sa nu mai vorbim ca "dezbaterea publica" asupra codurilor a fost penibila. Au fost chemate diverse asociatii sa isi spuna ofurile in spatele usilor inchise. In perdeaua de fum a pensiilor, salariilor unice si alegerilor nu s-a dezvaluit ce amendamente au fost acceptate si cate din treptele lipsa ale codurilor s-au ameliorat. Si acum vor sa il adopte prin Ordonanta de Urgenta.

Va dati seama ce inseamna asta? Poate pentru necunoscatori ai dreptului nu este clar, deci sa explic pe scurt macar pentru Codul Penal. ~~Odata ce Guvernul semneaza OUG prin care acel Cod intra in vigoare, prevederile lui se vor aplica pentru infractiunile deja savarsite pe durata nelimitata.~~ Daca chiar la o ora dupa adoptare Parlamentul se aduna sa cenzureze Ordonanta guvernului, pedepsele mai mici pentru infractiunile de coruptie raman batute in piatra pe vecie. Este un efect al principiului neretroactivitatii legii si ultraactivitatii legii mai favorabile.- rectificare: momentan nu se discuta despre adoptarea codurilor prin OUG ci prin asumarea raspunderii, ceea insemnand ca legile celor 4 coduri nu vor fi in vigoare fara acordul Parlamentului. Totusi, se blocheaza orice discutie in camere despre Coduri.

Dar acum nu ar fi prima oara cand s-a scurtcircuitat Parlamentul. In trecut s-a intamplat ca legiuitorii tarii sa se gandeasca ca traim intr-o democratie, unde libera exprimare este un pilon al infaptuirii actului democratic. Asa ca au abrogat 2 infractiuni din Codul Penal - insulta si calomnia - gandindu-se ca prea multe plangeri au fost depuse de diversi interesati impotriva celor care ii atacau verbal, cu sau fara temei.

Imediat dupa aceea, Curtea Constitutionala, o mana de judecatori batrani manipulati de Presedinte (si el parte a Executivului) a decis ca nu este constitutional sa se abroge insulta si calomnia.

Tot in intelepciunea sa, legiuitorul a prevazut in Codul de Procedura Penala ca probele obtinute ilegal (prin tortura, prin descinderi in mijlocul noptii, prin arestari abuzive) nu pot fi folosite in procesul penal. Suna logic nu? Aceeasi mana de batrani atatoputernici de la Curtea Constitutionala a stabilit ca nu e logic, fiindca conform Constitutiei "scopul procesului penal este aflarea adevarului" si in consecinta au abrogat acel articol care prevedea ca probele obtinute ilegal nu se pot folosi in procesul penal.

Pentru ca ce metoda de obtinere a adevarului mai buna exista inafara de bataia sostiei si a copilului invinuitului in fata sa.

Ceva in ordinea constitutionala si in felul in care ne alegem conducatorii trebuie sa se schimbe si asta trebuie sa se intample acum.

Apropo, s-a scumpit benzina.

L.E: Se tot discuta zilele astea despre o blestemata Ordonanta care permite Guvernului sa modifice legile neintrate in vigoare. Nu mi se pare ca schimba mult dominatia executivului asupra Parlamentului. Nu face decat sa mistifice si mai mult modificarile aduse codurilor chiar inainte de adoptare... Adica niste parlamentari zic, bai, stai ca nu e bine sa instituim eutanasia ca infractiune, apoi Guvernul in temeiul ordonantei modificia proiectul in sens contrar, apoi Parlamentul zice ca si cenzureaza Guvernul. In ceata.