ROMANIA-DACIA

Costum dacic

noreply@blogger.com (Arim) — Thu, 20 Feb 2014 06:21:00 +0000

Portul dacilor. Conform surselor istorice, bărbaţii aveau camaşa până la genunchi, crăpată pe margini în dreptul coapselor, prinsă la mijloc cel mai adesea cu un brâu subtire, rareori cu brau lat de piele sau stofă groasă. Iţarii erau de două tipuri: cei largi din material mai subţire strânşi în jurul gleznelor, şi cei stransi pe picior din lână mai groasă. De asemenea, nobilii, numiţi tarabostes, purtau celebra căciulă dacică, pileusul. Doar după ce ai purtat ie şi iţari poţi spune că eşti dac adevărat.

Costum dacic – camasa (in), pantaloni (in), curea (piele naturala si fier), opinici (piele naturala), pelerina ( lana 80%/20% poliamida ), fibula fier, pileus (lana 80%/20% poliamida sau in), aparatori maini (piele naturala)

Orice marime

Tel.: 0724/033693

mail: office@danais.ro

https://www.magazinuldacilor.ro/produs/costum-dacic/https://www.magazinuldacilor.ro/produs/costum-dacic/

Cardul de membru Club Danais îţi aduce Sica şi Pileus la 90 de Lei (acces gratuit evenimente şi tabere 2 persoane)

noreply@blogger.com (Arim) — Fri, 31 Jan 2014 17:56:00 +0000

Cumpără cu doar 90 de Lei Sica Dacică şi Căciula Dacilor - Pileus (produse făcute manual, ofertă limitată), simbolurile dacilor

*Bonus - calendar Danais 2014, în limita stocului disponibil

Intră în Clubul Danais,

Ia parte la aventura Danais, capătă titlul de Dac Liber

Cardul de membru permite accesul gratuit la evenimente şi tabără pentru titular şi încă o persoană.

Cardul de membru aduce, de asemenea, discounturi pentru titulari la firmele partenere Clubului.

Adu un prieten în Club şi ai o lună gratuită. Mai mulţi prieteni, mai multe luni de gratuitate.

Taxa lunară este de 30 de lei.

Pentru înscrieri şi detalii privind regulamentul clubului: 0724 033 693 sau pe e-mail la office@danais.ro

Taxa de membru reprezintă contribuţia la susţinerea proiectului Danais.

Intră în Clubul Danais

Fă parte dintr-o echipă apreciată pe plan naţional şi internaţional ( http://www.danais.ro/presa/ http://www.danais.ro/danais-la-conferinta-museumthe-actionography-of-european-people/) care promovează istoria, siturile arheologice, cultura, tradiţia

Fii unul dintre cei care ajută mediul rural prin susţinerea turismului arheologic

Ia parte la aventura Danais şi ai locul tău în tabăra Danais din Capidava, pe malul Dunării

Program 2014

http://www.danais.ro/tabara-danais/

http://www.danais.ro/activitati-propuse-2014/

Tabăra Danais http://www.flickr.com/photos/113494075@N07/sets/72157639619133695/

Cumpără produsele Danais la preţuri cu reduceri între 50% şi 70%

Magazinul dacilor http://edanais.wordpress.com/

http://www.flickr.com/photos/113494075@N07/sets/72157639615604496/ noile reconstituiri de arme şi pileus pentru trupa Danais şi pentru public

Detalii suplimentare Clubul Danais http://www.danais.ro/clubul-danais/

COMANDA ONLINE sau office@danais.ro

Tel. 0724.033693

Haine dacice si tabere tematice dacice Clubul Danais

noreply@blogger.com (Arim) — Wed, 29 Jan 2014 14:46:00 +0000

Ca parte a pregătirii următorului eveniment Danais, venim cu oferte excepţionale pentru voi, publicul nostru drag. Mulţumim pentru tot.

Intră in Clubul Danais şi poţi achiziţiona Costum dacic – camasa (in), pantaloni (in), curea (piele naturala si fier), opinici (piele naturala), pelerina ( lana 80%/20% poliamida si blana sintetica lup), fibula fier, pileus (lana 80%/20% poliamida sau in)

la doar 690 de lei.

Orice marime

Culori disponibile: pelerina – negru, pileus – maro si negru, camasa si pantaloni – crem, gri, curea si opinici maro.

Cureaua, opincile, fibula si pileusul sunt facute manual.

Oferta limitata la 3 costume. Oferta valabila 29 – 31. 01. 2014. Preţul include 6 luni de abonament Danais

Cardul de membru permite accesul gratuit la evenimente şi tabără pentru titular şi încă o persoană. http://www.danais.ro/tabara-danais/; http://www.danais.ro/activitati-propuse-2014/
Cardul de membru aduce, de asemenea, discounturi pentru titulari la firmele partenere Clubului.

Adu un prieten în Club şi ai o lună gratuită. Mai mulţi prieteni, mai multe luni de gratuitate.

Taxa lunară este de 30 de lei. Plata se face în avans. Plăteşte 6 luni – 180 Lei sau pentru un an, cu discount – 330 Lei.

Pentru înscrieri şi detalii privind regulamentul clubului: 0724 033 693 sau pe e-mail la: office@danais.ro

Taxa de membru reprezintă contribuţia la susţinerea proiectului Danais.

Pentru că fără trecut nu avem viitor, Danais urmăreşte protejarea artefactelor, promovarea siturilor arheologice, a culturii şi istoriei României.

Prezentare Danais https://www.youtube.com/watch?v=VCPoGkSyyeA (1 an de activitate 26.10.2012 – 25.10.2013)

Intră în Clubul Danais

Fă parte dintr-o echipă apreciată pe plan naţional şi internaţional ( http://www.danais.ro/presa/ http://www.danais.ro/danais-la-conferinta-museumthe-actionography-of-european-people/) care promovează istoria, siturile arheologice, cultura, tradiţia
Fii unul dintre cei care ajută mediul rural prin susţinerea turismului arheologic

Ia parte la aventura Danais şi ai locul tău în tabăra Danais din Capidava, pe malul Dunării

program 2014

http://www.danais.ro/tabara-danais/

http://www.danais.ro/activitati-propuse-2014/

Tabăra Danais http://www.flickr.com/photos/113494075@N07/sets/72157639619133695/

Cumpără produsele Danais la preţuri cu reduceri între 50% şi 70%

Magazinul dacilor http://edanais.wordpress.com/

http://www.flickr.com/photos/113494075@N07/sets/72157639615604496/ noile reconstituiri de arme şi pileus pentru trupa Danais şi pentru public

Detalii Clubul Danias http://www.danais.ro/clubul-danais/

Comanda pe office@danais.ro sau la tel. 0724/033.693

Ziua Lupilor II, un debut perfect de an pentru Aventura în timp Danais

noreply@blogger.com (Arim) — Mon, 27 Jan 2014 06:46:00 +0000

Lupii au venit cu zăpadă şi au vegheat asupra unui eveniment în care Danais a câştigat noi prieteni, oameni pasionaţi de istorie, de cultură, de tradiţii şi de natură. Am celebrat împreună o sărbătoare străbună, la care Danais a venit cu scuturi şi arme noi - sice, falxuri şi arcuri pentru Aventura în timp. Demonstraţie militară, tir cu arcul, atelier de lupte cu dacii, vin fiert, mâncare de linte la ceaun, fier înroşit la foale, vizite la muzeele din Hârşova şi Topalu şi la Tell-ul neolitic din Hârşova, pe scurt, reperele unei zile speciale pentru participanţi şi organizatori. De asemenea, cu această ocazie am premiat nou veniţii în Clubul Danais http://www.danais.ro/clubul-danais/ http://www.danais.ro/clubul-danais/ care permite accesul la tabără şi evenimente în mod gratuit. Comoara dacilor a făst câştigată şi ea, sica dacică Danais fiind luată acasă de o tânără amazoană getică în devenire. Anul acesta vom mai acorda 3 arme dacice la evenimentele noastre, una pe sezon, pentru a completa careul de premii deosebite pentru cei cu spirit de aventură.

Mulţumim tuturor celor care au făcut posibil acest eveniment, partenerilor, invitaţilor şi presei. Împreună facem un viitor mai bun, celebrând trecutul.

Imaginile spun mai mult decât cuvintele, aşa că le lăsăm să vorbească.

Galerie foto eveniment http://www.flickr.com/photos/113494075@N07/sets/72157640175283563/

Dacii şi lupii

noreply@blogger.com (Arim) — Fri, 17 Jan 2014 08:12:00 +0000

http://www.danais.ro/ziua-lupilor-25-ianuarie/

Revenind la daci, pare destul de probabil că numele lor etnic derivă, în ultimă instanţă, de la epitetul ritual al unei confrerii războinice. Etapele procesului, prin care apelativul ritual al unui grup a devenit numele unui întreg popor, ne scapă. (Nu sîntem dealtfel mai bine informaţi nici pentru alte populaţii europene cu nume de lup.) Dar ne putem reprezenta lucrurile în două feluri:

1) fie că datorită eroismului şi ferocităţii tineretului războinic al unui trib, epitetul lor ritual — „lupii“ — a devenit numele întregului trib;

2) fie că epitetul ritual al unui grup de tineri imigranţi victorioşi a fost acceptat de aborigenii învinşi şi supuşi. În acest ultim caz putem crede că aceşti cuceritori au devenit aristocraţia militară şi clasa dominantă.

În stadiul actual al cercetărilor noastre e greu de optat pentru una din aceste două posibilităţi. Ceea ce este sigur e că a trebuit să treacă un timp îndelungat pînă cînd epitetul ritual al unui grup să se transforme în numele unui popor. Dacă luăm în considerare prima ipoteză, porecla unui trib mic s-a extins asupra triburilor vecine pe măsură ce se cristalizau organizaţii politice mai largi.

În al doilea caz, trebuie să ţinem cont de simbioza între imigranţii victorioşi şi aborigenii supuşi, proces mai mult sau mai puţin îndelungat, dar terminîndu-se fatal prin asimilarea celor dintîi.

Oricare ar fi fost originea eponimului lor — epitet ritual al tineretului războinic sau poreclă a unui grup de imigranţi victorioşi — dacii erau desigur conştienţi de raportul între lup şi război: dovadă, simbolismul stindardului lor. La început numele de daci se referea la unul dintre triburile trace din nord-vestul Daciei (Strabon, 304: VII, 3, 12). În general, numele de geţi era mai răspîndit spre Pontul Euxin, din Balcani pînă la Nistru (unde erau situaţi tirageţii), în timp ce numele de daci era mai frecvent în nord-vest, vest şi sud. (*Dakidava în nord-vestul Daciei, daursii în Dalmaţia, daoii şi dioii în Rodope etc. Numele de daci, utilizat de autorii latini, se impune mai ales în timpul lui Burebista şi Decebal, cînd unitatea şi organizarea politică a ţării erau la apogeu şi cînd, după spusele lui Strabon (305: VII, 3, 13), armata dacă putea mobiliza 200 000 de oameni.

Epitetul ritual războinic a triumfat în momentul expansiunii maxime, politice şi militare, a regatului. Era triumful tinerilor „lupi“. Iulius Caesar înţelesese bine pericolul pe care-l reprezenta această nouă putere militară şi se pregătea să atace „lupii“ de la Dunăre, cînd a fost asasinat. Pârvan credea că numele dacilor (ca dealtfel şi cel al geţilor) era scitic; altfel zis, el ar fi trecut de la cuceritorii iranieni la populaţiile trace ale Carpaţilor. Deşi e plauzibilă, originea scitică a numelui dacilor nu ne pare demonstrată. Cum am mai spus, rădăcina dhău-, „a sugruma“, se găseşte în numele frigian al lupului, dăos. Toponimia Daciei a conservat un caracter trac accentuat, chiar în regiunile ocupate de sciţi. Dealtfel persistenţa onomasticii traco-frigiene (cimeriene) în nordul Mării Negre, acolo unde sciţii se aşezară în număr mare începînd cu secolul al VIII-lea, demonstrează strălucit fenomenul supravieţuirii elementului aborigen sub dominaţia unei minorităţi militare iraniene. Astăzi se consimte la reducerea proporţiilor, mai degrabă modeste, ale aportului sciţilor la cultura dacă.

Scenarii mitico-rituale ale Lupului

În orice caz, arhaismul complexului religios al lupului este neîndoielnic. Lupul este deja prezent în civilizaţia neolitică de Vinca: s-au descoperit atît statuete de cîini-lupi cît şi figurine destul de rudimentare interpretate ca reprezentînd dansatori cu mască de lup. În ceea ce priveşte ultimele obiecte — admiţînd că interpretarea lor ar fi corectă — este imposibil să decidem dacă ele indică rituri iniţiatice războinice (de tip iranian sau germanic) sau ceremonii sezoniere în timpul cărora tinerii îşi pun măşti de lup. Asemenea ceremonii sînt încă populare în Balcani, în România, mai ales în timpul celor 12 zile din ajunul Crăciunului pînă la Bobotează. La origine acestea erau ceremonii în legătură cu întoarcerea periodică a morţilor şi comportau tot felul de măşti de animale: cal, capră, lup, urs etc. Acest scenariu ritual nu aparţine orizontului religios pe care îl studiem.

Fragmente din Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, 1959

(traducere de Maria Ivănescu şi Cezar Ivănescu,
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980)

Obiective DANAIS (RDCN) 2014

noreply@blogger.com (Arim) — Wed, 15 Jan 2014 14:50:00 +0000

Vrei să sprijini realizarea obiectivelor

Danais pentru anul 2014?

-Realizarea unui festival antic al cetăţilor dobrogene Capidava, Ulmetum şi Histria
-Iniţierea digitalizării informaţiilor privind civilizaţiile neolitice din România
-Realizarea unui documentar despre geţii din Dobrogea
-Realizarea unei serii de documentare/emisiuni despre siturile arheologice din România, prioritar zona Dobrogei
-Promovarea istoriei oraşului Constanţa
-Reconstituirea fidelă a hainelor, ceramicii, uneltelor şi armamentului geţilor, punerea acestora la dispoziţia publicului larg şi participarea la o serie de festivaluri de reconstituire istorică pentru a promova siturile antice Dobrogene
-Realizarea de evenimente şi tabere care să aducă la cunoştinţa publiculul larg istoria, cultura şi tradiţia românească
-Aducerea de voluntari pentru şantierele arheologice din Dobrogea, în cadrul colaborării cu Muzeul de istorie naţională şi arheologie Constanţa.

Susţine eforturile noastre.

CUM PROCEDEZI?

Intră în Clubul Danais http://www.danais.ro/clubul-danais/

Donează în contul asociaţiei deschis la BRD: RO84BRDE140SV97869201400

Sponsorizează

Totul se întampla în doi paşi simpli:

PASUL 1:

§ semnam un contract de sponsorizare ;

PASUL 2:

§ pana la sfarsitul anului, compania plateste suma prevazuta in contract printr-o plata obisnuita care va fi înregistrata contabil, la fel ca orice alta cheltuiala. In momentul platii impozitului catre Stat, aceasta suma va fi scazuta din totalul de plata.

Ne poti ajuta sa ne continuam proiectele si sa ne indeplinim planurile de viitor devenind sponsorul nostru. Daca compania ta are profit si plateste impozit, ne poti sponsoriza, iar suma pe care ne-o oferi se scade direct din impozitul datorat statului.

Sumele donate de companii se scad direct din impozitul pe profit, daca sunt îndeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

§ nu depasesc 20% din impozitul pe profit datorat;

§ sunt în limita a 0,3% din cifra de afaceri.

Cheltuielile cu sponsorizarile care depasesc acest barem pot fi înregistrate contabil sub forma de cheltuieli nedeductibile.

Facilitatile cu privire la sponsorizari sunt reglementate prin Art. 21, aliniatul 4, litera p, Codul fiscal.

Poti, astfel, decide cum sa fie folositi o parte din banii pe care altminteri i-ai plati la sfarsit de an catre Stat. Ne poti sustine proiectele, iar noi vom avea grija ca fiecare leu sa fie cheltuit cu chibzuinta si responsabilitate, asa cum am facut si pana acum.

VIREAZĂ 2% http://doilasuta.ro/content/

TE INVITĂM SĂ NE CUNOAŞTEM ŞI SĂ DISCUTĂM MAI MULTE DESPRE PROIECTELE NOASTRE.

Îţi propunem să facem împreuna şi o vizită la Tabăra Danais pentru a putea vedea ce am reuşit să facem până acum.

Ne poţi găsi oricând.

www.danais.ro

email: office@danais.ro
tel: +40 724 033 693

Danais este un proiect al Asociaţiei România - Dacia Casa Noastră (RDCN)

Pentru că fără trecut nu avem viitor, Danais urmăreşte protejarea artefactelor, promovarea siturilor arheologice, a culturii şi istoriei României.

Tot ce putueţi vedea mai jos a fost făcut cu resurse proprii, cu sprijinul unor parteneri şi al participanţilor la acţiuni. Împreună cu tine sunt şanse să ne atingem obiectivele ambiţioase pentru anul în curs. Mulţumim.

Tabăra Danais http://www.danais.ro/tabara-danais/

Prezentare Danais https://www.youtube.com/watch?v=VCPoGkSyyeA (1 an de activitate 26.10.2012 - 25.10.2013)

Galerie foto Danais http://www.flickr.com/photos/113494075@N07/

Presa Danais http://www.danais.ro/presa/

Canal Youtube Danais (mediatizare TV Danais, clipuri cu Danais) - https://www.youtube.com/results?search_query=danais+capidava&sm=1

Facebook Danais - https://www.facebook.com/danais.ro

Activităţi Danais propuse pentru 2014 http://www.danais.ro/activitati-propuse-2014/

DESPRE RDCN

Asociaţia România – Dacia Casa Noastră(RDCN) a fost înfiinţată în anul 2011, având ca obiective principale cercetarea şi promovarea istoriei şi culturii româneşti în rândul comunităţii locale şi renaşterea satului românesc.

Danais este baza Asociaţiei România – Dacia Casa Noastră, reprezentând nucleul implementării în Capidava, comuna Topalu, judeţul Constanţa, a proiectului “Marca: România”*.

Domeniu: istorie, arheologie, identitate culturală.

Obiectiv:

CERCETAREA ŞI PROTEJAREA ARTEFACTELOR ŞI SITURILOR ARHEOLOGICE CARE SE AFLĂ ÎNTR-UN STADIU VULNERABIL.

Scopuri sociale:

– Stimularea cercetării arheologice;

– Conservarea adecvată a siturilor arheologice şi a artefactelor;

– Valorificarea potenţialului turistic al monumentelor istorice;

– Oferirea unor soluţii specifice, în sensul unei dezvoltări durabile a zonelor cu potenţial arheologic crescut.

Impact social:

Ø Promovarea culturii şi istoriei României;

Ø Sporirea bogăţiei culturale a societăţii române;

Ø Oferirea unor soluţii specifice pentru o dezvoltare durabilă a zonelor cu potenţial arheologic crescut, în jurul principiului de valorificare al potenţialului turistic oferit de monumentele istorice;

Ø Contribuirea la clarificarea identităţii naţionale;

Ø Aducerea în prim plan a moştenirii spirituale valoroase, în special în beneficiul generaţiilor în formare.

Date de identificare: Asociaţia România – Dacia Casa Noastră

C.U.I.: 28492060

Certificat de inscriere a persoanei juridice fara scop patrimonial nr. 6252/212/2011

Banca: B.R.D.

Cont IBAN: RO84BRDE140SV97869201400

ECHIPA DANAIS

Arcul Getic

noreply@blogger.com (Arim) — Mon, 13 Jan 2014 20:04:00 +0000

Nu este nimeni dintre sarmaţi şi geţi care să nu poarte o teacă cu arc şi săgeţi muiate în sânge de viperă” (Ovidiu, Tristele, IV, 1, 78)
„Geţii, care se mărginesc cu sciţii, întrebuinţează aceleaşi arme ca şi aceştia, ei sunt toţi arcaşi călăreţi” (Tucidide, II, c.96)

Pentru a simula armele geţilor, după o perioadă de teste, cum am făcut şi în cazul săbiilor şi pumnalelor dacice, am fabricat primele două arcuri de inspiraţie scitică, dintr-un material compozit, cu finisaj de lemn, folosind piele la legarea lor.

Pentru a facilita utilizarea lor, am atenuat formele extreme ale arcului antic scitic, păstrând, totuşi, profilul şi asimetria.

Arcul mai mic are o forţă de 17.6 lbs. (8 kg), fiind ideal pentru oaspeţii noştri mai tineri, iar arcul mai greu are 26.5 lbs(12 kilograme) forţă, ideal pentru adulţi. Au fost deja testate, cu peste 300 de trageri fiecare, şi trag excelent. Vom reveni cu fimări cu tragerile.

Arcurile le puteţi încerca le evenimentele noastre. De asemenea, le veţi găsi în Magazinul Dacilor, cel mic la 50 de lei, iar cel mare, la 90 de lei. http://edanais.wordpress.com/

Ziua Lupilor la Capidava - ediţia a II-a

noreply@blogger.com (Arim) — Sun, 12 Jan 2014 10:36:00 +0000

Aventura Danais debutează în 2014, pe 25 ianuarie, cu un eveniment spectaculos în care vă propunem explorarea unei serii de obiective istorico - culturale, care vă vor pregăti pentru întâlnirea cu dacii de la Capidava. Toate punctele din program stau sub semnul lupilor, a căror comoară o veţi găsi la Capidava. În tabăra Danais din Capidava veţi putea să vă întoarceţi în timp şi să luaţi parte activ la trăirea istoriei în cadrul atelierelor de arheologie şi fierărie şi antrenamentelor cu armele dacice - falx, sica şi arc. Indiciile care vă vor duce la comoară vor fi găsite pe traseu şi la Capidava.

Cufărul comorii va avea în el carduri de acces în clubul Danais http://casanoastra-romania-dacia.blogspot.ro/2014/01/clubul-danais.htmlhttp://casanoastra-romania-dacia.blogspot.ro/2014/01/clubul-danais.html, şi o sică dacică Danais, parte din setul de arme simbol care vor fi acordate în cadrul evenimentelor noastre http://edanais.wordpress.com/2013/11/11/sica/

În cadrul evenimentului va fi organizată şi o expoziţie cu vânzare la preţuri promoţionale a produselor din Magazinul Dacilor http://edanais.wordpress.com/.

De asemenea, pentru a ne onora reputaţia de gazde bune, vă aşteptăm cu mâncare delicioasă la ceaun, pâine la cuptorul de pâmânt şi vin bun.

Asigurăm transportul participanţilor.

Vă aşteptăm cu drag

* Pentru a gusta din aventura Danais, a procura carduri Club Danais şi a lua parte la pregătirile pentru eveniment (antrenamente de luptă, tir cu arcul şi fierărie) , vă aşteptăm, sâmbătă, 18 ianuarie, la hala Danais din Constanţa, zona CET. Detalii la tel. 0724/033.693

Program eveniment

Plecare din Constanţa ora 09.00

Vizitare cetatea Ulmetum (Pantelimon)

Vizitare cetatea Carsium, tell neolitic Hârşova (aşezare de 7000 de ani) şi muzeu Hârşova
“Înaintea gloriei reprezentată de Grecia şi Roma, înainte chiar de primele oraşe ale Mesopotaniei sau a templelor de-a lungul Nilului, au trăit în valea de jos a Dunării şi la poalele Balcanilor oameni care au fost primii în artă, tehnologie şi comerţ la mare distanţă.”- www.nytimes.com

Vizitare Muzeul de Artă Dinu şi Sevasta Vintilă din Topalu
„Muzeul din Topalu deţine în patrimoniu 228 de lucrări de pictură, sculptură şi grafică, creaţii ale marilor artişti plastici români Ioan Andreescu, Octav Băncilă, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Nicolae Tonitza, Alexandru Ciucurencu, Dimitrie Păciurea, Cornel Medrea, Theodor Aman, Nicolae Tonitza, Corneliu Baba, Nicolae Dărăscu şi mulţi alţii” – www.romanialibera.ro

Vizitare cetatea Capidava
„În chiar hotarele acelui territorium Capidavense, constituit mai târziu de către autoritatea romană provincială, identifica Vasile Pârvan regatul lui Dapyx (iar burgul acestuia chiar la Capidava). Dinastul get îşi întindea aşadar stăpânirea asupra întregului spaţiu central dobrogean, din zona Capidava-Carsium de-a lungul Dunării, şi mergând înspre răsărit, către Ulmetum şi Histria” – www.capidava.ro

Prânz la tabăra Danais

Prezentarea tradiţiilor populare despre lupi

Atelier fierărie Capidava (reconstituire sica dacica)

Antrenamente cu dacii: tir cu arcul, lupte corp la corp cu sica si falxul

Atelier de arheologie

Vânătoarea comorii

Premierea câştigătorilor

Plecare către Constanţa

Costul evenimentului este de 69 de lei de persoană (costul include transportul, masă, acces muzee). Cu cardul Club Danais veniţi la eveniment cu încă o persoană pentru doar 30 de lei. http://www.danais.ro/clubul-danais/

Taxa de participare reprezintă contribuţia la susţinerea proiectului Danais.

Testiomniale evenimente Danais http://www.danais.ro/testimoniale/

Simbolism şi tradiţie

Stindardul dacic, dragonul cu cap de lup şi trup de şarpe, sintetizeazã simbolismul zalmoxian, conform historia.ro, pentru cã ambele animale se referã la principiile creatoare. De asemenea existã o ipotezã conform cãreia nemele de ”daoi” al dacilor este în dialectul traco-frigian ”daos”, care înseamna lup. Dacii s-ar fi identificat cu lupul, asociat zeului luminii, Zalmoxis. Mircea Eliade, în ”De la Zalmoxis la Gengis-Han”, avanseaza ideea cã dacii sunt o confrerie rãzboinicã aflatã sub semnul lupului. Ipoteza pleacă de la numele de ”daoi” pe care-l dă Strabon dacilor şi de la substantivul ”daos”. Rădăcina cuvintului ar fi dhău — a apăsa, a stringe, a sugruma, din care derivã iliricul dhaunos — lup, zeul Daunus, sau alt zeu, trac, al războiului Kandaon sau lidianul Kamdaules. Simbolistica rãzboinicã a carnasierului este însã mult mai rãspânditã. Persanii aveau un stindard cu lup. In Turkestan s-a păstrat imaginea unui stindard compus dintr-un cap de lup si un dragon. In nord-vestul Iranului si in Armenia, corpurile de elită ale ostaşilor purtau stindarde cu dragoni. Astfel de stindarde patrund şi în armata romanã. În general, forţa şi ardoare lupului fac din acesta simbolul universal al rãzboinicului.

Conform calendarului popular românesc, perioada cuprinsă între 25 ianuarie și 2 februarie este cunoscută sub numele “Filipii de iarnă” – zeități protectoare ale lupilor. Filipii de iarnă marchează în Calendarul popular sfârșitul perioadei de împerechere a lupilor, începută cu aproximativ 80 de zile în urmă, la Filipii de Toamnă.

Filipii de iarnă sunt ținuți mai cu seamă în casele de ciobani și în gospodăriile în care sunt animale. Aceștia sunt respectați pentru protejarea vitelor și a oilor de atacul lupilor.

Se spune că în prima zi de Filipi, femeile satului lipesc gura sobei ca să lege și gura lupilor. La hornul casei se atârnă o secure sau o unealtă de-a casei, existând credința că astfel vor fi uitate vitele și oile de către lupi.

De asemenea, se crede că gospodarul care nu va prăznui Filipii va rămâne fără păsările din curte, pe care i le vor mânca hultanii. Bătrânii spun că în aceste zile nu-i bine să dai nimic din casă că altfel vei da tot anul. Totodată, în zilele Filipilor de iarnă, se fac prevestiri cu privire la vremea ce are să vină.

Armele dacilor

noreply@blogger.com (Arim) — Sat, 11 Jan 2014 08:36:00 +0000

Cu drag vă prezentăm rezultatele muncii noastre din ultima perioada. Am reuşit să reconstituim falxul, sica şi eluziva sabie de o mână dacică. De asemenea, am pus modele pe lame de care suntem mândri că au reapărut pe armele dacilor. Urmează arcurile scitice asimetrice.
Echipa Danais.

Ovidiu despre geţii din zona Tomisului şi armele lor. (În toamna anului 8 d.Hr., Octavian Augustus hotărăște exilarea lui Ovidiu la Tomis, pe țărmul îndepărtat al Mării Negre. Forma de exil la care a fost supus era relativ mai ușoară („relegatio”) și nu cuprindea clauza aquae et ignis interdictio în sensul de „proscris în afara legii”)

"În loc de carti, suiera sagetile si armele” prin aer. „ Cea mai mare nenorocire este sa traiesti intre bessi si intre geti! Cea mai mare nenorocire este sa-ti aperi viata prin porti si prin intarituri de cetate si de-abia sa ai siguranta in puterile locale”(Tristele, IV, 1, v. 67-106). „ Cat tanar am fost, am fugit de luptele cele aspre ale ostirii si cu mainile mele n-am atins decat armele placerii. Iar acum la o varsta inaintata ( de peste 50 de ani, n.a. ), pieptul mi-l apar cu sabia, coastele cu scutul si parul meu albit il var sub coif. Cand paznicul ne anunta , din locul de observatie, prind numaidecat armele cu mana mea timida. Dusmanul crud ( getul, n.a.), purtand arcul si sagetile sale imbibate in venin, se arata sub ziduri cu calul sau gafaind. Si, precum lupul lacom rapeste si duce cu sine prin samanaturi si prin padure oaia ce nu s-a retras in tarla, tot asa dusmanul barbar taraste pe cel ce l-a gasit pe camp neaparat de ingradeala portilor. Fiind prins, el sau il urmeaza ( pe get , n.a.) si primeste latul legat de gat sau cade de sageata lui( a getului, n.a.) otravita.” „Coasta aceasta, macar ca-ntre Geti si-ntre greci e-mpartita, Insa de Getii rebeli pare sa tina mai mult. Vezi intr-un numar mai mare pe Geti si sarmati, ce, calare, Vin si se duc tot foind prin a orasului strazi. Nu e niciunul din ei sa nu poarte in spate o tolba, Arc si sageti ce la varf unse-s cu fiere de sarpi. Chip fioros, glasul crunt, icoana lui Marte intreaga; Barba si pletele lor n-au fost taiate nicicand. Mana deprinsa le e sa-nfiga in dusmani cutitul, Care la orice barbar sta langa sold in chimir.”

Caci mai salbatici ei sunt chiar decat lupii cei cruzi. Nici nu le pasa de legi, caci dreptatea se pleaca puterii; Palosul lor bataios biruie orisice drept.

sursa : http://casanoastra-romania-dacia.blogspot.ro/2010/06/getii-mai-salbatici-chiar-decat-lupii.html

Falx dacic

Ofertă specială în cinstea intrării pe Facebook a magazinului nostru şi a ediţiei secunde a Zilei Lupilor de la Capidava: Falx dacic la doar 300 de lei. Oferta este valabilă până la Ziua Lupilor, celebrată de Danais pe 25.01.2014 la Capidava. Detalii despre eveniment, in curand pe www.danais.ro.

Arma care defineşte dacii, falx dacica. Sabie de două mâini, recunoscută pentru efectul devastator asupra ţintelor atacurilor, era folosită de trupe specializate care creau breşe în rândurile duşmanilor pedeştri sau călare. Forţa de impact se concentrează în vârf, fiind o armă de secerare şi, din experienţa noastră în folosirea lor, era utilizată de oameni cu antrenament, fiind extrem de periculoasă atât pentru mânutior, dar şi pentru ţinta atacurilor. Romanii din cauza armelor curbe ale dacilor şi-au modificat armurile, coifurile fiind întărite pentru a nu mai fi despicate de falxuri. Piesele puse la vânzare aici sunt realizate manual conform tehnicilor din vechime, reprezentând ca şi celelalte produse de pe site veritabile bucăţi de istorie experimentală reală, un fenomen foarte rar în ţara noastră.

Arma din imaginile de mai sus a fost făcută manual numai prin baterea fierului înroşit cu ciocanul. Nu este şlefuită, polizată etc. E doar prin batere. Mânerul este de lemn fiind folosite 2 nituri de fier pentru fixarea acestuia. Modelul de pe lamă este găsit pe pumnalele tip sica descoperite în aria grupului Padea - Panagjurki Kolonii. Noi l-am extrapolat şi l-am pus pe falx (prin gravare) pentru a vedea cum arată şi arată superb. Ne-am permis asta pentru că ştim tendinţa dacilor, dar şi a altor triburi tracice de a-şi ornamenta obiectele... Evident cine îşi permitea. Noi ne-am permis:) În plus era păcat ca astfel de simboluri să nu fie la vedere pe armele recreate ale dacilor. Eu nu mai văzut arme reconstituite cu această ornamentaţie. Dimensiunile armei sunt medii din punctul meu de vedere pentru o sabie de 2 mâini. Respectă segmentarea de o treime din lungime mâner şi două treimi lamă şi forma unui falx. Cu precizarea că la capitolul falx intră şi cosoarele cum ar fi cele de pe metopele de la Adamclisi, 2 treimi mâner. Falxul are 80 de cm, o lăţime de aprox. 3.5 cm şi cântâreşte aprox. 1 kg. Tăişul este pe interior, din ceea ce am testat noi având o forţă mare de penetrare în zona vârfului. Lama nu este ascuţită fiind o armă pentru reconstituiri istorice, lupte simulate. În imagini mai apar o sica, pumnalul, şi o sabie de o mână numită ori sica, ori gladius curb ori sabie curbă de o mână:)

Octavian Manu, Manager Danais, artizanul falxului.

Descriere:

Falx din fier cu mâner de lemn. Ediţie limitată 50 de exemplare.

Preţ standard: 900 lei. Beneficiază de un discount de 60% ca membru al Clubului Danais http://casanoastra-romania-dacia.blogspot.ro/2014/01/clubul-danais.html
(+100 lei) personalizare falx

Sica dacică

Descriere:

Pumnalul dacilor, sica este o armă legendară, de care războinicii daci nu se despărţeau. Are, de asemenea, un puternic rol ritualic, având în vedere sacrificiile făcute de daci zeilor. Extrem de utilă prin forma sa în lupta de aproape poate eviscera şi secţiona cu uşurinţă, devenind un simbol al Dacilor Liberi de ieri şi de azi. Pumnalele sunt realizate manual din fier, ca în vechime, având un mâner de lemn. Nu are tăiş ascuţit, fiind o replică folosită în mod uzual în reconstuiri istorice. Modelul de pe lamă este găsit pe pumnalele tip sica descoperite în aria grupului Padea – Panagjurki Kolonii şi, din câte ştiu, ce am folosit noi nu a mai fost reprodus până în prezent. Arma de mai sus are aprox. 40 cm. lungime, latime 2.5 cm si 360 de grame.

Octavian Manu, Manager Danais, artizanul sicei.

Sica din fier cu mâner de lemn cu piele. Ediţie limitată, 40 de exemplare

Preţ: 400 lei. Beneficiază de un discount de 50% ca membru al Clubului Danais http://casanoastra-romania-dacia.blogspot.ro/2014/01/clubul-danais.html
(+100 lei) personalizare sica

COMANDĂ ONLINE

tel.: 0724033693

e-mail: office@danais.ro

Sabia curbă de o mână

Descriere:

Sabia curbă de o mână, numită de unii gladius curbat, de alţii sica, pentru a simplifica încadrările armelor, tot ce e armă de o mână fiind numită astfel, este o armă de temut. Forma ca a falxului menţine puterea de penetrare, dar câştigă în mobilitate, fiind o armă de o frumuseţe rară. Lama are aprox. 50 de cm., este realiaztă manual la forjă şi nicovală, ca acum 2000 de ani, din fier, având mâner de lemn şi piele. Nu are tăiş ascuţit, fiind o replică folosită în mod uzual în reconstituiri istorice. Arma din imagine are 60 de cm lungime, latime putin peste 3 cm şi 630 de grame.

Ediţie limiată la 50 de exemplare. Beneficiază de un discount de 60% ca membru al Clubului Danais http://casanoastra-romania-dacia.blogspot.ro/2014/01/clubul-danais.html

Preţ: 750 lei
(+100 lei) personalizare sica

COMANDĂ ONLINE

sau pe mail office@danais.ro

tel.: 0724/033.693

Magazinul Dacilor

http://edanais.wordpress.com

https://www.facebook.com/edanais

Club Danais http://casanoastra-romania-dacia.blogspot.ro/2014/01/clubul-danais.html
Program propus 2014

Clubul Danais

noreply@blogger.com (Arim) — Fri, 10 Jan 2014 16:06:00 +0000

Asociaţia România - Dacia Casa Noastră (RDCN) anunţă lansarea Clubului Danais

Vrei să faci parte dintr-o echipa apreciată pe plan naţional şi internaţional ( http://www.danais.ro/presa/ http://www.danais.ro/danais-la-conferinta-museumthe-actionography-of-european-people/) care promovează istoria, siturile arheologice,cultura, tradiţia ?

Vrei să fii unul dintre cei care ajută mediul rural prin susţinerea turismului arheologic?

Vrei să iei parte la aventura Danais şi să ai locul tău în tabăra Danais din Capidava, pe malul Dunării?
program 2014 http://www.danais.ro/activitati-propuse-2014/ Tabăra Danais http://www.flickr.com/photos/113494075@N07/sets/72157639619133695/

Vrei să ai acces la produsele Danais la preţuri cu reduceri între 50% şi 70%?
(http://edanais.wordpress.com/ Magazinul dacilor http://www.flickr.com/photos/113494075@N07/sets/72157639615604496/ noile reconstituiri de arme şi pileus pnetru trupa Danais şi pentru public)

Vrei să sprijini realizarea obiectivelor Danais pentru anul 2014?
-Realizarea unui festival antic al cetăţilor dobrogene Capidava, Ulmetum şi Histria
-Iniţierea digitalizării informaţiilor privind civilizaţiile neolitice din România
-Realizarea unui documentar despre geţii din Dobrogea
-Realizarea unei serii de documentare/emisiuni despre siturile arheologice din România, prioritar zona Dobrogei
-Promovarea istoriei oraşului Constanţa
-Reconstituirea fidelă a hainelor, ceramicii, uneltelor şi armamentului geţilor, punerea acestora la dispoziţia publicului larg şi participarea la o serie de festivaluri de reconstituire istorică pentru a promova siturile antice Dobrogene
-Realizarea de evenimente şi tabere care să aducă la cunoştinţa publiculul larg istoria, cultura şi tradiţia românească.
-Aducerea de voluntari pentru şantierele arheologice din Dobrogea, în cadrul colaborării cu Muzeul de istorie naţională şi arheologie Constanţa

Intră în Clubul Danais, ia parte la aventura Danais şi capătă titlul de Dac Liber

Cardul de membru permite accesul gratuit la evenimente şi tabără pentru titular şi încă o persoană.

Cardul de membru aduce, de asemenea, discounturi pentru titulari la firmele partenere Clubului.

Adu un prieten în Club şi ai o lună gratuită. Mai mulţi prieteni, mai multe luni de gratuitate.

Taxa lunară este de 30 de lei. Plata se face în avans. Plăteşte 6 luni - 180 Lei sau pentru un an,
cu discount - 330 Lei.

Pentru înscrieri şi detalii privind regulamentul clubului: 0724 033 693 sau pe e-mail la: office@danais.ro

Taxa de membru reprezintă contribuţia la susţinerea proiectului Danais

Pentru că fără trecut nu avem viitor, Danais urmăreşte protejarea artefactelor, promovarea siturilor arheologice, a culturii şi istoriei României.

Prezentare Danais https://www.youtube.com/watch?v=VCPoGkSyyeA (1 an de activitate 26.10.2012 - 25.10.2013)

DESPRE RDCN

Danais este baza Asociaţiei România – Dacia Casa Noastră, reprezentând nucleul implementării în Capidava, comuna Topalu, judeţul Constanţa, a proiectului “Marca: România”*.

Domeniu: istorie, arheologie, identitate culturală.

Obiectiv:

CERCETAREA ŞI PROTEJAREA ARTEFACTELOR ŞI SITURILOR ARHEOLOGICE CARE SE AFLĂ ÎNTR-UN STADIU VULNERABIL.

Scopuri sociale:

– Stimularea cercetării arheologice;

– Conservarea adecvată a siturilor arheologice şi a artefactelor;

– Valorificarea potenţialului turistic al monumentelor istorice;

– Oferirea unor soluţii specifice, în sensul unei dezvoltări durabile a zonelor cu potenţial arheologic crescut.

Impact social:

Ø Promovarea culturii şi istoriei României;

Ø Sporirea bogăţiei culturale a societăţii române;

Ø Contribuirea la clarificarea identităţii naţionale;

Ø Aducerea în prim plan a moştenirii spirituale valoroase, în special în beneficiul generaţiilor în formare.

Galerie foto - tabăra, capidava, ultimele produse Danais (vom reveni cu un material separat despre aceste arme pentru activitati de reconstituire istorica. Armele au modele pe lame găsite pe sicele dacice. Din câte ştim aceasta este prima reaplicare a acesor tipuri de modele pe armele curbe ale dacilor)

Falx Danais si sabie de o mana Danais

Sica Danais

Sica lemn pentru copii Danais

Pileus Danais

Tabăra Danais

Apus de soare pe Dunăre, la Capidava

Dunărea de peste drum

Sica dacica

noreply@blogger.com (Arim) — Tue, 07 Jan 2014 19:58:00 +0000

Prezentare Danais http://www.youtube.com/watch?v=VCPoGkSyyeA

Activitati propuse 2014 http://www.danais.ro/activitati-propuse-2014/

Va rugam sa dati like si share la pagina noastra pentru ca mai multa lume sa stie ceea ce facem cu resurse proprii si cu sprijinul unor oameni inimosi de mai bine de un an de zile. Mutumim. https://www.facebook.com/danais.ro

Pumnalul tradiţional dacic (încă în lucru), de forma curba, facut manual de Danais. Parte a noului arsenal al trupei noastre. Dipsonibil, în curând, pe Magazinul Dacilor http://edanais.wordpress.com/

Sabie dacica Danais

noreply@blogger.com (Arim) — Sun, 05 Jan 2014 20:55:00 +0000

Din arsenalul Danais, inca in lucru.
www.danais.rowww.danais.ro

O veti gasi, in curand, si in Magazinul Dacilor http://edanais.wordpress.com/

Danais vă urează un An Nou fericit!

noreply@blogger.com (Arim) — Tue, 31 Dec 2013 18:34:00 +0000

Danais vă urează un An Nou fericit! La mulți ani! http://www.danais.ro/

Magazinul Dacilor http://edanais.wordpress.com/

Aventura in timp http://www.danais.ro/activitati-propuse-2014/

Am murit degeaba, ce-aţi făcut din ţară?

noreply@blogger.com (Arim) — Mon, 30 Dec 2013 22:11:00 +0000

Vin colindatorii, cum veneau odata, leru-i ler
Sa colinde-n seara asta minunata leru-i ler
Dar li-i gura arsa si li-s ochii-n lacrimi leru-i ler
Prea degeaba sange, prea degeaba patimi, leru-i ler.

Gazdelor crestine sa-i primiti in casa leru-i ler
Si cum se cuvine sa-i poftiti la masa leru-i ler
Ni-i trimite sfantul sa ne-ncerce mila leru-i ler,
Domnii mari de astazi sa-si deschida vila leru-i ler.

Sovaielnic pasu, mainile plapande leru-i ler,
Tremurat li-i glasu,nu stiu sa colinde leru-i ler,
Daca stau la poarta si nu zic nimica leru-i ler
Domnilor de astazi sa va apuce frica leru-i ler.

Muta-i intrebarea ce rasuna afara leru-i ler,
Am murit degeaba, ce-ati facut din tara leru-i ler
Tot in frig si-n foame, tot cu maini intinse leru-i ler
Pe la porti straine, ce ne stau inchise leru-i ler.

Vin colindatorii cum veneau odata leru-i ler
Sa colinde in seara asta minunata leru-i ler
Dar li-i gura arsa si li-s ochii-n lacrimi leru-i ler
Prea degeaba sange, prea degeaba patimi leru-i ler.

Datini si obiceiuri ale geto-dacilor

noreply@blogger.com (Arim) — Sun, 29 Dec 2013 20:48:00 +0000

Izvoarele literare ne vorbesc si despre alte “obiceiuriale tracilor sau ale geto dacilor”, diferite de cele care se referã la nastere, moarte si cãsãtorie, ajutându-ne la conturarea fizionomiei morale si a modului de întelegere aproblemelor majore.Vorbind despre obiceiurile cele mai vrednice de luareaminte ale tracilor, Herodot ne spune cã “în ochii lor,trândãvia trece drept cea mai mare cinste. A munci pãmântul e lucrul cel mai de rusine, iar când trãiesti de pe urma rãzboiului si a prãdãciunilor - spun ei - faci unlucru cât se poate de bun.” O asemenea descriere este clar cã nu se referea la masa tracilor si cu atât mai putin a geto-dacilor pe care Herodot îi caracterizeazã prin trãsãturi de vitejie si dreptate care i-au fãcut celebri în lumea anticã. Tabloul înfãtisat de pãrintele istoriei se referã la o anumitã categorie a societãtii tracice si anume cea a rãzboinicilor. Aceeasi situaþie o întâlnim si la alte popoare,fãrã sã fie caracteristicã pentru traci sau geto-daci.De altfel descoperirile arheologice atestã prin variate unelte cã geto-dacii lucrau pãmântul, prelucrau metalelesi practicau diferite meserii, asemenea oameni nu puteau dispretui munca. Un exeget al operei vergiliene, Aufidius Modestus, din secolul I p.Chr. sustine cã a citit cum cã dacii au obiceiulca atunci când pleacã la rãzboi sã bea din Istru o anumitã cantitate de apã, ca pe un vin sacru, jurând cã nu se vorîntoarce decât dupã ce vor ucide pe dusmani.Vergiliu ne descrie alte obiceiuri ale geto-dacilor în vremea severelor ierni: ”Oamenii îsi duc viata linistitã si sigurã în bordeie sãpate adânc în pãmânt, adunã trunchiuri de stejar si ulmi întregi, pe care îi rostogolesc pe vatrã si-i pun pe foc. Locuitorii petrec la joc lunga noapte de iarnã si le face plãcere sã prepare din orz fermentat si din fructe acre de sorb o bãuturã ce seamãnã cu vinul.” Despre un obicei al tracilor, practicat probabil si degeto-daci, ne vorbeste Pliniu cel Bãtrân si ne spune cã “niciun muritor nu este întotdeauna întelept. Ce n-as dasã mã însel în aceastã privintã si cât mai multi sã socoteascã cele spuse de mine ca fiind o prorocire neadevãratã. Desertãciunea omeneascã, mesterã sã se însele pe ea însãsi, socoteste în felul tracilor, care pun în urnã pietrede culori diferite, dupã cum o zi este bunã sau rea, iar înziua mortii le numãrã si astfel îi judecã pe fiecare.” Claudius Aelianus, în opera sa cu evidente intentii moralizatoare, ne spune: “Despre traci s-a dus vestea cã sunt grozav de betivi. N-au scãpat nici ilirii de aceastã învinuire. Ba si-au mai atras si învinuirea cã la ospete, înfaþa oaspetilor, este îngãduit sã se bea în sãnãtatea femeilor, fiecare pentru cine doreste, chiar dacã nu este femeia lui.” Despre acest subiect ne informeazã si Platon când discutã despre betie. “Vorbesc nu de folosirea în general a vinului sau de abtinerea totalã, ci de betia propriu-zisã: dacã trebuie sã se bea asa cum beau scitii si persii si apoi cartaginezii, celtii, iberii si tracii - toti acestia fiind neamuri rãzboinice - sau ca voi. Cãci voi [macedonenii] dupã cum spui, sunteti foarte cumpãtati, pe câtã vreme scitii si tracii beau vin neamestecat deloc cu apã, atât femeile cât si bãrbaþii, si îl împrãstie pe hainele lor, socotind cã este o deprindere frumoasã si aducãtoare de fericire.” Din textul marelui filosof atenian nu reiese cã tracii s-ar caracteriza prin viciul betiei. El spune doar cã tracii, atât bãrbaþii, cât si femeile, ca si multe alte popoare, beau vinul neamestecat cu apã si cã au obiceiul sã-si împrãstie vinul pehaine, considerând cã aduce fericire. La popoarele anticea bea vin si a face exces de bãuturã era o obisnuintã, fãrã ca aceasta sã fie o caracteristicã proprie doar tracilor. Pomponius Mela, dupã ce ne povesteste modul în carese încheiau cãsãtoriile, ne spune: “La unii traci folosirea vinului este necunoscutã; dar la ospete se aruncã în focurile în jurul cãrora se sade seminte, al cãror miros provoacã comesenilor o veselie asemãnãtoare cu betia.” Semintele cu efect euforic si narcotic aruncate în foc sunt,foarte probabil, cele de cânepã. Despre Dromihetes stim cã îl cinsteste pe Lisimah cu vin. Dovada sigurã însã ne-o oferã Strabo care ne spune cã una din mãsurile pe care le-a luat Burebista pentru asanarea moravurilor neamurilor sãu, la îndemnul marelui preot Deceneu, si pe care geto-dacii au ascultat-o, afost aceea de a tãia vita-de-vie si a trãi fãrã vin. O asemenea mãsurã se înscrie în politica de sobrietate si cumpãtare preconizatã de marele rege. Luarea ei este urmarea fireascã a exceselor de bãuturã ale geto-dacilor din perioada anterioarã. Relatarea lui Strabo este totusi exageratã, fãrã îndoialã, pentru cã vita-de-vie n-a fost stârpitã definitiv în Dacia. Mãrturie în acest sens sunt descoperirile arheologice. Cosoarele folosite la lucrãrile viticole, acele mici cutite curbe cu o tijã scurtã în prelungirea lamei pentru a se fixa în mânerul de lemn, sunt aproape nelipsite în asezãrile dacice atât înainte, cât si dupã venirea lui Burebista. Cele mai vechi cosoare pentru lucrat via cunoscute pânã acum sunt cele descoperite la Husi si dateazã din secolul IV - III a.Chr. Nu poate fi o simplã coincidenþã cã zona Husiului este pânã astãzi o renumitã regiune viticolã. Despre cultivarea vitei de vie si folosirea vinului ne stau mãrturie si alte descoperiri. O frunzã s-a imprimatpe un vãlãtuc de lut din asezarea de la Popesti, iar sâmburi de struguri s-au descoperit în asezarea de la Brad si în cea de la Grãdistea de Munte. Despre cunoasterea si larga folosire a vinului la geto-daci ne stau mãrturie si amforele atât de numeroase descoperite si în foarte multe asezãri extracarpatice. Se pare cã în cele mai multe amfore se transporta vin. Producerea de vinuri locale este doveditã si de amforele executate în ateliere dacice care au stampile anepigrafice. Xenofon, în numeroasele sale peripetii, va ajunge si la curtea regelui trac Seuthes, unde a participat la un ospãt pe care îl descrie în opera Anabasis. Astfel, dupã ce oaspetii s-au asezat în cerc, le-au fost aduse tuturor mãsute cu trei picioare si le-au fost puse dinainte. Pe mãsute segãseau bucãti de carne friptã si pâini mari dospite. Vinul era servit în cornuri de cãtre paharnici. “Exista urmãtoarea datinã de care Seuthes s-a slujit cel dintâi: a luat pâinile ce se aflau în fata sa, le-a rupt în bucãti mici si le-a aruncat cui a socotit de cuviintã. Acelasi lucru l-a fãcut si cu cãrnurile, oprindu-si numai atât cât sã guste.” Aceste obiceiuri povestite de Xenofon au putut fi practicate si decãtre geto-daci.Un alt obicei considerat strãvechi era acela ca cei avuti sã facã daruri regelui pentru a-l cinsti, iar regele, la rândul sãu, sã dãruiascã lucruri celor ce nu au. Lui Seuthes, cu ocazia ospãtului la care a participat Xenofon, i s-au dãruit: un cal, un sclav tânãr, haine pentru sotie, o cupã de argint si un covor de mare pret. Foarte asemãnãtor trebuie sã se fi desfãsurat ospetele si la regii geto-daci. Ospetele nu erau proprii doar regilor sau aristocratiei, ci întregului popor, fireste la proportii diferite. Asa cum nespune Dion Chrysostomos, “era nevoie sã se bucure deplãcerile dragostei, ale mâncãrii si ale bãuturii, atât ionianul, cât si tesalianul si italiotul si getul si indul si spartanul.” Retorul din Prusia cunostea bine popoarele enumerate din numeroasele sale cãlãtorii, ocazie cu care a ajuns si la geti. Asadar, geto-dacii nu erau strãini de plãcerile vietii si nu firea rãzboinicã sau viciile sunt cele care îi caracterizeazã. Câteva referiri ale autorilor antici ridicã o problemã si anume: practicau sau nu practicau geto-dacii tatuajul. Relatarea lui Clearh din Soloi care a fost elevul lui Aristotel ne spune: “nevestele scitilor au tatuat trupurile femeilor trace - ale acelor traci care locuiesc în vecinãtate la vest si nord - fãcând un desen cu ace. De aceea, dupã multi ani, femeile care fuseserã batjocorite au sters urma nenorocirii lor într-un fel special, gravând desene si pe restul pielii, pentru ca semnul insultei si al rusinii ce se afla pe ele, fiind socotit cã intrã în desenul ornamental, sã steargã ocara prin calificativul de podoabã.” Tracii care locuiesc în vecinãtatea de nord a scitilorsunt geto-dacii, stiut fiind faptul cã autorii greci mai vechi care se referã la strãmosii nostri îi numeau cu apelativul generic de traci. Din relatarea discipolului lui Aristotel aflãm cã femeile sunt cele care se tatueazã si cã modelele ornamentale, socotite podoabe, se realizeazã cu ace. Pe de altã parte, de la Aristofan aflãm cã si bãrbatii se tatuau, mai cu seamã fruntasii acestora. Relatând despre datinile tracilor, Herodot ne spune:”Tatuajul este socotit semnul neamului ales, cel netatuat fiind considerat om de rând.” Strabo vorbind despre locuitorii de lângã Marea Adriaticã ne relateazã cã ei “se tatueazã întocmai ca si toate neamurile ilirice si trace.” De la Dion Chrysostomos aflãm cã în Tracia existã “femei libere pline de semne fãcute cu fierul rosu si care cu cât au mai multe semne si mai variate cu atât se aratã a fi mai nobile si din pãrinti mai de ispravã.” Marele retor din Prusia spune cã tatuajul se realiza cu fierul rosu, pe când Clearh din Soloi scrie cã el se fãcea cu ace. Se pare însã cã este vorba de aceeasi tehnicã folositã si în zilele noastre de împunsãturi fãcute cu ac înrosit în foc si în-muiat în diversi coloranti. Plutarh, vorbind despre traci, ne spune cã acestia “pânã astãzi îsi tatueazã femeile.” Deci obiceiul femeilor trace de a se tatua se va mentine pânã în veacul al doilea, vreme în care a trãit autorul celebrelor Vieti paralele. Pe baza textelor scrise se poate conchide cã tatuajul reprezenta un semn de noblete si cã era practicat doar de nobilime. În concluzie si la geto-daci se tatuau unii dintre oamenii de seamã, bãrbati, femei sau copii, tatuajul constituind o podoabã si un semn de noblete. 11 Herodot, op. cit., V, 6.12 Vergiliu, Georgicele, 376-381.13 Pliniu cel Bãtrân, Historia naturalis, VII, 40.14 Claudius Aelianus, Istorioare felurite, III, 15.15 Platon, Legile, I, 637.16 Pomponius Mela, op.cit., II, 2, 21.17 Strabo, op. cit., VII, 3, 11.18 Xenofon, Anabasis, VII, 3, 21.19 Dion Chrysostomos, Discursuri, LXVIII, 2.10 Clearh din Soloi, Vieti, Fr. 8.11 Herodot, op. cit, V, 6.12 Strabo, op. cit., VII, 5, 4.13 Dion Chrysostomos, op. cit., XIV, 19.14 Plutarh, Despre rãzbunarea târzie a divinitãtii, 12. Prof. Mirela Lãscoiu Sursa: Dacia Magazin nr.12 mai 2004

Nota: material reluat, pentru o buna informare.

Vizitati danais.ro http://www.danais.ro/

Crăciun Fericit!

noreply@blogger.com (Arim) — Wed, 25 Dec 2013 12:33:00 +0000

Danais vă urează Crăciun Fericit şi mulţumeşte tuturor celor care au fost alături şi au participat la aventurile propuse ne noi.

Cadourile de la noi sunt mai jos:

O propunere de program plin de aventură, cu trăirea istoriei şi a tradiţiilor, în stilul Danais. Rezervările pentru evenimentele propuse efectuate până pe 15.02.2014 beneficiază de un discount de 20%.

Program propus 2014 http://www.danais.ro/activitati-propuse-2014/

Magazinul Dacilor cu discounturi la valori de peste 200 de lei de 30% şi la valori de peste 400 de lei de 50% în perioada 25.12.2013 – 15.01.2014
Magazin Danais http://edanais.wordpress.com/

Despre noi:

prezentare un an de Danais

http://www.youtube.com/watch?v=VCPoGkSyyeA

canal youtube Danais

http://www.youtube.com/user/DanaisRDCN

presa

http://www.danais.ro/presa/

Facebook

https://www.facebook.com/danais.capidava

galerie foto

http://www.danais.ro/galerie-foto/

Nu se poate sa nu se poata:)

Latina se trage din română

noreply@blogger.com (Arim) — Mon, 23 Dec 2013 21:17:00 +0000

Micheal Ledwith, fostul consilier al Papei Ioan Paul al II-lea "lovește" din nou: Limba străveche din Carpați este mama latinei și a celorlalte limbi europene (video)

Iată ce spune, printre altele, Miceal Ledwith: "Datorită faptului că ultima Eră Glaciară, care s-a sfârșit acum 15.000 de ani, nu a avut un impact foarte mare în România și Bulgaria, limba străveche vorbită aici s-a răspândit, înspre nord și sud, odată cu retragerea ghețurilor, și ea a fost rădăcina a ceea ce a devenit mai târziu latina care... a provenit de pe teritoriul geografic al României de azi."

Cu alte cuvinte, așa cum spunea și savanta americană Marija Gimbutas, în urmă cu ceva timp, sau savantul german Harald Haarmann, chiar în acest an, Spațiul geografic al României de azi este Vatra Vechii Europe... Și asta indiferent dacă le convine sau nu, unora!

text preluat de pe http://danielroxin.blogspot.ro/

Craciun sau Saturn, Dumnezeul poporului

noreply@blogger.com (Arim) — Sun, 22 Dec 2013 10:47:00 +0000

În colindele şi în legendele religiose ale poporului român, Saturn figureză sub numele de Crăciun, bătrânul Crăciun, Moş Crăciun si Moş Crăciun bëtrânul.

Moş Crăciun, a fost, după cum ne spune o tradiţiune poporală din regiunile muntose ale Ţerei românesti (comuna Găleşesci, jud. Argeş), Dumnedeul poporului, care a locuit înainte de Români aici. . . şi a cărui serbătore o ţineau în acelaşi timp, în care creştinii serbeză Nascerea Domnului.
După alte tradiţiunî poporale, Moş Crăciun a fost un rege păstor: un
cioban forte avut, căpetenia ciobanilor, stăpânul stăpânilor.

În timpurile domniei lui Saturn a fost, după tradiţiunile vechi, epoca cea fericită a omenimiï, etatea de aur pe pământ, când puterea de producţiune a pământului se caractérisa prin o fertilitate exuberantă, clima era mal dulce si primăverile mai lungi (ver aeternum, antiquum ver), când câmpiile produceau de sine tot felul de fructe, multe si în abundenţă, ér oameniï trăiau fără griji, fără necasuri, fără miseriï şi cu sufletul deplin liniscit.

în timpurile lui Saturn, scrie Plato, modul de guvernare şi modul de vieţă al societăţii omenesci au fost din cele mai fericite, şi faima despre acesta epocă fericita a omenimiï a ajuns până la noi. Atunci, natura oferia de sine şi în abundenţă tote cele necesare vieţei. Adevërata causa a acestei stări de lucrurî, a fost, după cum se spune, următoria: Anume, Saturn întelegând că natura omenescă, dacă va fi lăsată a se administra de sine, după arbitriul sëû propriu, se va umple de insolenţe şi nedreptăţi, şi astfel cugetând asupra acestei stări de lucrurî, densul a pus regi şi guvernatori peste statele nostre, nu oamenï de rend, ci genii dintr'un ném mai superior si mai divin, după cum facem şi noi astă-dî cu turmele nostre domestice, că nu punem boi să conducă pe boi şi nici capre ca să conducă caprele, ci peste aceste specii de animale domnim noi, un gen mai superior, în modul acesta, Saturn în iubirea sa pentru binele omenimiï, a pus se ne guverneze un ném de genii mult mai escelent, de cum suntem noi, şi aceştia purtând o mare grijă pentru binele nostru au introdus la noi pacea, ruşinea, ascultarea de legi şi cea mai întinsă domnia a dreptăţii, în modul acesta dênsiï au făcut, ca genul omenesc să fie fericit şi scutit de revoluţiuni... de aceea este trebuinţă, ca şi noi se imităm întru tote acest mod de vieţa, ce se spune că a fost în timpul domniei lui Saturn, şi în cât esistă în noi un spirit nemuritoriu să urmăm în vieţa publică şi în vieţa privată îndemnurile acestui spirit şi se administrăm ast-fel casele, oraşele şi statele nostre. Memoria acestor timpuri depărtate şi fericite, numite «vécul de aur al lui Saturn», mai resună şi astă-di în colindele tradiţionale ale poporuluî român, ce se cântă cu ocasiunea serbătorilor Crăciunului.

În aceste imne religiose poporale se celebreză perfecţiunea şi sfinţenia moravurilor vechi, fericirea casnică şi fericirea publică a omenimiï din aceste timpuri de prosperitate legendară, numite «vécul cel bun».

în ce privesce etimologia cuvêntuluï «Crăciun», unii din autorii moderni au credut, că acest termin derivă de la adiectivul latin crastinus (dies), diua de mâne, ori delà cuvintele Christi-jejunium, ajunul lui Christ!). Simple derivaţiunl literare, lipsite de ori ce fundament istoric, în realitate insă, noi avem aici o personalitate istorică, ce represintă pe unul din cel mal iluştri strămoşi al poporelor de rasă latină, considerat ca începătoriul şi propaga- toriul fericirii omenesci. (...)

În părţile de sus ale Moldovei, precum şi în regiunile de lângă delta Dunării, personalitatea cea legendară a lui Saturn se maï numesce şi astă-dî Crăciun sătulul şi Crăciunul sătul, de ore-ce, cum ne spun aceste tradiţiunî, Moş Crăciun vine încărcat cu tot feliul de bunătăţi; el aduce îndestulare şi bucuria omenilor. Cicero cunoscea aşa dar, fie din tradiţiunile vechï ale Italiei, fie din cărţile cele sfinte ale Romanilor, epitetul de satur, ce-1 atribuise anticitatea preistorică acestui représentant al epocei legendare de fericire , un epitet, care mai târdiû a devenit în literatura religiosă a Romanilor un nume propriu, sub forma de Saturnus.
Résulta aşa dar, că originea geografică şi istorică a numelui «Saturn» se
reduce la patria cea vechia a dinastiei divine, la regiunea de la Carpaţi.

In anticitatea greco-romană, Saturn avuse la diferite popore diferite numiri. De Greci, el era numit Kpivoţ, la Romani Saturnus, la Egipteni Seb, la Fenicieni El şi la Dacî Zalmoxis (Deul moş).

Fragment din Dacia Preistorica de Nicolae Densusianu

Capidava, tradiţii dacice

noreply@blogger.com (Arim) — Wed, 18 Dec 2013 20:16:00 +0000

www.danais.ro

Vă invităm pe 21 decembrie 2013 să participați la un eveniment antrenant în care se împletesc tradiţiile cu aventura şi cu mâncarea tradiţonală, o veritabilă sărbătoare la care vă aşteptăm cu drag.

Aventuraţi-vă şi luptaţi cu dacii corp la corp, trageţi cu arcul în ţintele din pădure, adunaţi indiciile şi găsiţi comoara ascunsă la Capidava, pe malul Dunării

Bucuraţi-vă de colinde tradiţionale, de o expoziție deosebită de costume populare şi de mâncarea la ceaun. Savuraţi vinul dobrogean.

Participaţi la realizarea unei arme dacice - sica

Uniţi-vă în jurul focului şi bucuraţi-vă de peisajul unic al Dunării Programul include:

Colinde tradiţionale
Antrenamente de luptă cu dacii
Tir cu arcul
Vânătoare de comori
Demonstraţie militară dacică
Foc de tabără
Vizitarea cetăţii Capidava
Atelier fierărie - realizarea pumnal dacic - sica
Pomana porcului, fasole la ceaun, vin fiert, ţuica fiartă

Recent, în Topalu s-a deschis o expozitie de costume populare, o ocazie rară de a admira costume din România și Bulgaria. Expoziția permanentă de la Topalu este organizată în sediul Casei de cultură din localitate și cuprinde costume populare din Dobrogea, Oltenia, Muntenia și Bulgaria. În spiritul acțiunilor noastre, de apropiere de valorile autentice, Danais vă propune ca parte a programului de sâmbătă, 21.12, și vizitarea expoziției din Topalu. Expoziția este parte a proiectului “Radacini Comune". Acesta este un festival international de dansuri folclorice, un bun prilej de a promova folclorul, tradițiile și portul popular din zona de frontieră. Proiectul promovează dezvoltarea durabilă prin conservarea și transmiterea tradițiilor folclorice și susține actul cultural în zona transfrontalieră.

Preţul este de 100 lei/persoană

Număr limitat de de participanţi.

Tariful include programul prezentat mai sus, masă, parcare păzită. (Asigurăm transport la cerere şi în limita locurilor disponibile.)
Dacă sunteţi din alt judeţ şi doriţi să participaţi, vă aşteptăm direct la Tabăra Danais, din Capidava, în apropiere de Cernavodă.
Înscrieri şi rezervări: 0724 033 693 sau pe e-mail la: office@danais.ro

Taxa de participare reprezintă contribuţia la susţinerea proiectului Danais.

Tradiţie: Porcul era sacrificat în religia vechilor daci ca simbol al divinităţii întunericului care slăbea soarele în cea mai scurtă zi a anului, solstiţiul de iarnă. Oamenii sacrificau porci pentru a veni în ajutorul soarelui şi îl hrăneau cu carne spre întărire. Ziua începea dupa aceea să crească şi Crăciunul devenea o sărbătoare a vieţii şi a luminii. Conform tradiţiei, pentru ca porcul sa fie mâncat cu plăcere toată lumea trebuie să se veseleasca şi să cinsteasca cu vin in jurul acestuia.

Istorie: Capidava, „cetatea de la cotitură” în limba geţilor, este una dintre cele mai vechi fortificaţii geto-dacice de pe cursul Dunării. Cetatea a fost construită chiar la cotul Dunării, loc care permitea comunicaţia între dacii din Dobrogea şi cei din Câmpia Munteană. Satul modern Capidava este amplasat pe o aşezare getică de tip La Tène din secolele V-II î.Hr.. De asemenea, la patru km sud de Capidava, pe platoul aflat la sud de Valea Zavalului se găsesc puternice urme geto-dacice datând din a doua epocă a fierului. Vasile Pârvan identifcă Capidava drept reşedinţă a regelui get Dapyx, conducător al unui trib sau uniuni de triburi getice situate în părţile centrale ale Dobrogei, având ca areal probabil zona localităţilor Capidava, Carsium, şi Ulmetum. Dio Cassius (Istorii Romane, LI, 26, 1-3) îl aminteşte pe Dapyx în legătură cu campaniile lui M. Licinus Crassus la Dunărea de Jos, îi dă titlul de rege şi situează stăpânirea acestuia undeva în partea centrală a Scythiei Minor. Intrând în conflict cu alt rege get, Rholes, client al Romei, este înfrânt în câmp deschis de trupele romane şi de cetele gete ale lui Rholes. Dapyx se refugiază în cetatea sa, însă aceasta este cucerita cu ajutorul unui trădător grec şi regele se sinucide.Romanii au apreciat avantajele strategice oferite de această poziţie de pe cursul apei şi au transformat-o într-o veritabilă fortăreaţă. Cetatea, poziţionată chiar la intersecţia drumurilor comerciale şi a rutelor fluviale, a fost unul dintre punctele principale din linia de apărare de pe cursul Dunării, dar şi o bază navală pentru ambarcaţiunile militare ale Imperiului Roman.

Oreste despre mişcarea de rezistenţă

noreply@blogger.com (Arim) — Tue, 17 Dec 2013 00:45:00 +0000

Nasul TV - 09 decembrie 2013

Rascoala de la Pungesti - 7 decembrie 2013 - rezumatul evenimentelor din timpul zilei

noreply@blogger.com (Arim) — Sun, 08 Dec 2013 14:58:00 +0000

Deşteaptă-te, române!

noreply@blogger.com (Arim) — Wed, 04 Dec 2013 22:37:00 +0000

2 comentarii de pe Youtube la adresa mesajului lui Tudor Chirila

Merian Modder
1 day ago (edited)

Cu Rusia sau UE, tot aia e. FMI promite bunastare prin investitii, dar distruge industrii, indatoreaza tari si le cumpara resursele ieftin pt ca nu mai pot plati imprumuturile. Lupu schimba blana dar naravu ba. Nu sunt cu Rusia, dar nici UE nu e gura de rai. Ucraina va fi ca Romania peste 10 ani, cu tineri plecati slugi in UE si economie la pamant. Asa se distrug popoare/identitatea, fara razboi, e mai eficient. Translate Reply · 1

Nick One
2 days ago (edited)

BRAVO ROMAN ADEVARAT !!!!!!!

noreply@blogger.com (Anonymous) — Sun, 01 Dec 2013 06:36:00 +0000

Uimitoarele descoperiri din spatiul stravechi al Romaniei

noreply@blogger.com (Anonymous) — Wed, 20 Nov 2013 18:24:00 +0000

Autor: Prof. Mihai Gabriel Vasilencu

După cum știm obiectul de studiu al istoriei este dezvoltarea societații omenești sau drumul parcurs de omenire de la apariția ei până în prezent. Istoria are la bază cercetarea izvoarelor istorice, pe temeiul cărora se pot emite anumite ipoteze sau stabili adevărul istoric. Când punem în discuție istoria spațiului românesc ne referim la trecutul acestui teritoriu numit carpato-danubiano-pontic, din cele mai vechi timpuri pâna în prezent.

Nu toate popoarele au privilegiul, să parcurgă toate epocile istorice, în cadrul istoriilor naționale, (istorii ale fiecărui popor în parte) pot lipsi unele dintre ele. Spațiul actual românesc are o istorie care începe din epoca pietrei (mai exact paleolitic) și continuă până în zilele noastre. În școala românească astăzi trecutul îndepărtat al acestui spațiu este vitregit, primele epoci par a se pierde în negura vremii (să fie doar o neglijență sau rea voință ?). Fiecare popor a încercat să-și valorifice trecutul istoric al spațiului în care s-a format, valorile culturale și spirituale pentru a-și afirma identitatea. Azi istoria, ca disciplină de studiu în școala românească are un rol secundar în accepțiunea Ministerului Educație. De două decenii, Ministerul Educaţiei duce o politică sistematică de scădere a numărului de ore alocate istoriei. Istoria este importantă pentru formarea noii generaţii, iar cunoaşterea istoriei noastre într-o epocă a globalizării accelerate rămâne un element fundamental al conservării identităţii naţionale, dar şi al transmiterii valorilor pe baza cărora s-a constituit civilizaţia europeană. În toate țările europene, istoriei i se acordă o atenție deosebită, numărul orelor alocate acestui obiect de studiu fiind 2 ore săptămânal,(țări ca Germania, Franța 3-4 ore săptămânal) iar peste 60% din conținuturile predate tratează istoria națională, restul fiind alocat istoriei universale.

Manualele de istorie (pentru ciclul gimnazial și liceal) din țara noastră, sunt concepute după o programă școlară în care istoria veche a românilor lipsește cu desăvârșire. Această perioadă veche a poporului și spațiului românesc nu este structurată într-un conținut pentru a fi cunoscută de elevi, astfel multe elemente de identitate ale poprorului nostru sunt date uitării de generații întregi.

Un popor care nu iși cunoaște istoria spațiului în care s-a născut, valorile culturale și valorile spirituale, nu își prețuiește identitatea, fiind un popor sortit pieririi.

În acest material am să expun câteva descoperiri importante din istoria îndepărtată a acestui spațiu românesc pentru a arăta cât de important este ca noi și generațiile următoare să avem acces încă din școală la cunoașterea izvoarelor pe baza cărora s-a reconstituit istoria acestui spațiu, în care s-a format poporul român.

În cadrul protopaleoliticului, prima fază a paleoliticului (circa 2.000.000/ 1.800.000- 700000!!!) la începutul perioadei, în acest spațiu românesc se plasează cele mai vechi descoperiri, care ar putea fi legate de o activitate umană conștientă. În cuibul fosilifer de la Bugiulești (Valea lui Greuceanu), din bazinul Oltețului, s-a găsit un complex cu urme osteologice provenind de la circa 30 de animale, alături de care erau și pietre, ajunse în mod artificial în acest loc. Multe oase erau sparte, probabil pentru a fi extrasă măduva, iar oasele ar fi putut fi folosite ca zdrobitoare sau împungătoare. Descoperitorul (paleoliticianul C. S. Nicolăescu- Plopșor) a considerat că ne aflăm în fața urmelor unei tabere primitive de vânători. Ulterior antropologul Dardu Nicolăescu- Plopșor, prin noi cercetări în acest punct, a anunțat (fără a le publica însă) descoperirea a două fragmente osoase umane (diafize de tibie și femur). Dacă descoperirile de la Bugiulești vor fi validate prin noi cercetări, de mare amploare, ar avea o importanță deosebită pentru problema începutului antropogenezei pe plan universal, deoarece ar indica posibilitatea ca omul să nu fi apărut doar într-o singură zonă (sudul și estul Africii), ci în orice teritoriu unde au existat condiții favorabile evoluției.

În toate fazele paleoliticului avem descoperiri importante pe teritoriul țării noastre. Arta paleolitică este reprezentată de statuete sculptate în piatră (Lapoș, jud. Prahova; Cosăuți, jud. Soroca) sau prin amulete, prelucrate fie în silex (Mitoc, jud. Botoșani) fie în cretă (Cosăuți, jud. Soroca; Cotu Miculinți, jud. Botoșani) sau în os (Brânzeni, jud. Bălți).

O formă mai conplexă o reprezintă picturile rupestre, descoperite în peșterile de la Cuciulat (jud. Sălaj) , Pescari (în zona Porților de Fier), Coliboaia (peșteră din Bihor). Pe Nistrul superior s-au găsit vechi instrumente muzicale de os (pentru suflat).

În neolitic (acum circa 5500 Î. Hr.) avem numeroase Culturi arheologice care se evidențiază prin apariția ceramicii. Cercetările arată că existau locuințe stabile cu planuri marcate prin temelii de piatra și cu vetre de piatră și lut, în jurul vetrelor, s-au gasit numeroase morminte conținând schelete în poziție chircită sau întinse pe spate, unele schelete au fost presărate cu ocru roșu sau aveau inventar funerar, ceea ce atestă existența credinței în viața de apoi. La Schela Cladovei există primele urme care ne arată că s-a practicat agricultura (au fost descoperite un fel de săpăligi din corn de cerb, cu varful șlefuit și cu perforație, brazdare de plug din lemn).

În această perioadă se trece la explotarea sistematică a unor bogății naturale (existau centre de extragere a sării din apa sărată a izvoarelor). Prelucrarea saramurii se făcea prin fierbere în vase de o formă specială, ceea ce permitea transportarea conurilor de sare la distanță, în vederea comercializării prin troc.

Viața spirituală este dovedită de prezența unor idoli de lut, a unor reprezentări umane în relief pe pereții vaselor ca și prin așa-numitele altărașe. Descoperirea unor ștampile de lut cu motive incizate, atestă practica tatuajului și a decorării țesăturilor.

În Eneolitic (acum circa 4250 Î. Hr.) analiza unor oase de bovidee din cultura Vădastra arată că aceste animale erau folosite pentru tracțiune, înjugate element ce arată că se practica intens agricultura. Apar primele așezări fortificate (cu șanțuri adânci și largi, dublate de palisade de lemn). Apar cimitire separate de așezări, ceea ce indică o delimitare mai clară a concepțiilor despre viață și moarte se practică înhumația dar și incinerația. (necropola de la Cernica circa 370 de morminte și cea de la Cernavodă peste 500 de morminte). Analiza orientării celor decedați a relevat că înmormântările se efectuau la răsăritul soarelui. Se remarcă unele morminte în care cei decedați au fost puși cu fața în jos și strâns legați, acest rit a fost interpretat ca fiind în legătură cu teama de cadavrul viu (în tradiția noastră populară există teama de moroi, strigoi). Apar și unele practici rituale neobișnuite (precum punerea craniilor în grămezi, lipsind maxilarul inferior). Apar construcții- sanctuar, statuete feminine, statuete de tip Gânditorul.

Sanctuarul de la Parța, în cea de-a doua fază de construcție, era format din două încăperi, dintre care cea din spate era rezervată ceremoniilor de cult și în primul rând sacrificiilor și depunerilor de ofrande. Capetele de taurine descoperite aici denotă practicarea unui cult al fecundității, erau venerate Soarele și Luna.

Sanctuarul de la Căscioarele avea pereții de lut pictați cu alb și roșu iar în mijloc două coloane de lut, înalte de 2 m și acestea pictate, care nu aveau rolul de a sprijini acoperișul. Se remarcă un grup statuar descoperit în vestul Olteniei (o femeie cu un copil în brațe și o statuie cu două capete, legată probabil de venerarea cuplului divin sau mitul androginului).

La Tărtăria, lângă Orăștie s-au descoperit cele mai vechi urme ale unui presupus sistem de scriere din țara noastră cât și din Europa vechi de 4000 ani Î.Hr. (este vorba de un complex funerar, o groapă unde pe langă câțiva idoli de lut ars și alabastru, cercetătorul Nicolae Vlassa a descoperit în 1961 și trei tăblițe de lut cu semne pictografice). Ulterior Nicolae Vlassa a mai adus în discuție și alte semne pictografice din cadrul culturii Turdaș cum ar fi (silueta incizată a unei corăbii pe fundul unui vas de lut, machete de temple de tip ziggurat, impresiuni ale unor cilindri- sigiliu de tip mesopotamian).

Cercetătorul Iuliu Paul a descoperit la Daia Română (jud. Alba) un vas de lut, pe a cărui fund erau incizate semne pictografice. În județul Iași, la Isaia, s-a descoperit o tabletă de lut cu semne incizate (cultura Precucuteni). Tot în județul Iași s-a mai descoperit un sobor al zeițelor în localitatea Poduri iar la Tg. Frumos un altar antropomorf pictat, în cadrul unei locuințe cu platformă și groapă rituală.

În eneoliticul dezvoltat (perioada de sfârșit a eneoliticului circa 3750-2500 Î.Hr.) se cunosc metalele, ele sunt prelucrate. Evoluția metalurgiei se observă și în apariția primelor podoabe de aur (în cadrul culturilor Gumelnița, Cucuteni) ceea ce denotă și o ierarhizare socială mai bine conturată.

Acest început de ierarhizare socială este confirmat și de apariția unor sceptre de piatră ca simbol al puterii reprezentând capete de animale (Fedeleșeni, jud. Iași; Cernavodă I).

Producerea ceramicii a atins un înalt nivel, fapt ce arată că există o specializare a unor membri ai comunității în practicarea acestui meșteșug. Calitatea superioară a vaselor, producerea unei categorii pictate, de o înaltă valoare artistică conferă eneoliticului României o valoare universală. Prin importanța lor fără a aminti stațiunea eponimă, se remarcă așezările cucuteniene de la Traian, Hăbășești, Fedeleșeni.

Importante sunt așezările de la Hândrești care așteaptă să fie cercetate până nu vor fi distruse, (de văzut descoperirile arheologice de la Hândrești, jud. Iași) ele aflându-se la o mică distanță de cele menționate mai sus.

Aceste descoperiri menționate sunt doar o parte din fabuloasa istorie a acestui spațiu, m-am oprit la eneolitic pentru a putea aborda celelalte perioade într-un alt material.

Foarte cunoscută în lumea științifică internațională, cultura Cucuteni- Ariușd a fost apreciată drept unicat pentru Europa mileniului al IV-lea Î. Hr. Din aceste motive doresc, să nu insist acum asupra acestei culturi fascinante, pentru a avea prilejul să o abordez într-un material dedicat ei în întregime. Istoria acestui spațiu și istoria poporului român ar putea fi cartea noastră de vizită în Europa și în întreaga lume, iar această cultură de o frumusețe unică ar trebuie să fie brandul de țară al României. Pentru a cunoaște și aprecia valorile noastre culturale și spirituale, trebuie mai întâi să ne cunoaștem izvoarele istorice cu ajutorul cărora noi și urmașii noștri să contribuim la scrierea istoriei adevărate cu care a fost înzestrat acest neam, noi cei de azi, să lăsăm ca zestre trecutul nostru celor de mâine. Pentru a putea face acest lucru trebuie să acordăm importanță istoriei ca știință și disciplină de studiu în școală, pentru că noi avem o istorie ce nu merită dată uitării.

Nicolae Iorga spunea că “cine uită, nu merită!”

GASLAND (subtitrare in romana) - DOCUMENTAR despre efectele grave ale ex...

noreply@blogger.com (Anonymous) — Mon, 09 Sep 2013 16:29:00 +0000