<?xml version='1.0' encoding='UTF-8'?><?xml-stylesheet href="http://www.blogger.com/styles/atom.css" type="text/css"?><feed xmlns='http://www.w3.org/2005/Atom' xmlns:openSearch='http://a9.com/-/spec/opensearchrss/1.0/' xmlns:blogger='http://schemas.google.com/blogger/2008' xmlns:georss='http://www.georss.org/georss' xmlns:gd="http://schemas.google.com/g/2005" xmlns:thr='http://purl.org/syndication/thread/1.0'><id>tag:blogger.com,1999:blog-5700259636472802965</id><updated>2024-11-05T18:55:59.613-08:00</updated><category term="Cetati - Atractii Turistice"/><category term="Partii de Ski - Atractii Turistice"/><category term="Castele - Atractii Turistice"/><category term="Munti - Atractii Turistice"/><category term="Chei - Atractii Turistice"/><category term="Palate - Atractii Turistice"/><category term="Introducere - De stiut"/><category term="Categoria Eco"/><category term="Traditi Romanesti"/><category term="Lacuri - Atractii Turistice"/><category term="Statiuni - Atractii Turistice"/><category term="Cascade - Atractii Turistice"/><category term="Manastiri - Atractii Turistice"/><title type='text'>Romania, asa cum e ea</title><subtitle type='html'>Romania de ieri si de astazi asa cum e ea</subtitle><link rel='http://schemas.google.com/g/2005#feed' type='application/atom+xml' href='http://romania-ta-romania-mea.blogspot.com/feeds/posts/default'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default?redirect=false'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://romania-ta-romania-mea.blogspot.com/'/><link rel='hub' href='http://pubsubhubbub.appspot.com/'/><link rel='next' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default?start-index=26&amp;max-results=25&amp;redirect=false'/><author><name>Cocteil de Cuvinte</name><uri>http://www.blogger.com/profile/15978594220519908789</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='32' src='//blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilrvTBem9kMesLj-p-i_qAla-YcUmL7VHXKSpYv8mu3unOldMv1CXGJctrlftFokdGpXjkyrnjIs4MGPmc5dg8OJo1YCaefo18EySk1ObUudQm8P6uflJTiWJ1FZzvqVA/s220/Ambele-carti-vor-fi-lansate-joi-16.12.2010-la-Oradea.jpg'/></author><generator version='7.00' uri='http://www.blogger.com'>Blogger</generator><openSearch:totalResults>218</openSearch:totalResults><openSearch:startIndex>1</openSearch:startIndex><openSearch:itemsPerPage>25</openSearch:itemsPerPage><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-5700259636472802965.post-4505959305833469466</id><published>2012-05-25T11:56:00.002-07:00</published><updated>2012-05-25T11:56:29.783-07:00</updated><category scheme="http://www.blogger.com/atom/ns#" term="Categoria Eco"/><title type='text'>Cum putem avea un Bucuresti mai verde</title><content type='html'>&lt;div class=&quot;separator&quot; style=&quot;clear: both; text-align: center;&quot;&gt;&lt;a href=&quot;http://www.umbrelaverde.ro/components/com_mojo/wp-content/uploads/2011/10/copaculmeu_banner.jpg&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;Sustinem campania &#39;Copacul meu&#39;&quot; border=&quot;0&quot; src=&quot;http://www.umbrelaverde.ro/components/com_mojo/wp-content/uploads/2011/10/copaculmeu_banner.jpg&quot; style=&quot;height: 150px; width: 150px;&quot; title=&quot;Sustinem campania &#39;Copacul meu&#39;&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;&lt;b&gt;In ton cu noua noastra campanie, ‘Ce-mi place la orasul meu‘ - dedicata promovarii oraselor, as vrea sa va fac cunoscuta o initiativa ecologica independenta, dedicata bucurestenilor. Este vorba de campania ‘Copacul meu‘ prin care vor fi plantati peste 300 de copaci decorativi in Parcul Izvor, pe 22 octombrie, 2011, si alti 700 in primavara anului viitor Smile&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ni s-a parut o campanie care merita promovata prin toate mijloacele si va incurajam sa o sustineti si voi! Puteti face asta pe bloguri si pe retelele sociale. Vedeti toate detaliile pe site-ul www.copaculmeu.ro.&lt;br /&gt;
De ce sa te implici&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Daca locuiti in Bucuresti, va invitam sa scrieti un articol pe blog sau un post pe pagina noastra de Facebook in care sa ne spuneti ce va place la Capitala noastra. In plus, daca aveti si idei cum sa o transformam intr-un oras mai verde, adaugati-le si pe acestea. Iar noi va vom premia cu o bicicleta sau cu un iPod! Aflati care este miza in acest post.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Indiferent daca veti scrie, noi va incurajam sa va inscrieti ca voluntari pentru campania ‘Copacul meu’ la adresa de e-mail copaculmeu.ro@gmail.com. Iata cateva motive pentru care merita sa faceti asta:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ajutati sa imbogatim spatiul verde al Bucurestiului! Mai ales pentru ca aici, fiecare locuitor beneficiaza de 16 metri patrati de spatiu verde, cu mult sub norma recomandata de UE…&lt;br /&gt;
Cunosteti oameni noi, cu interese comune;&lt;br /&gt;
Iesiti impreuna cu prietenii din rutina zilnica. Din proprie experienta va spun ca activitatile de voluntariat te binedispun MAXIM!&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Si nu in ultimul rand, aveti ocazia sa faci un gest frumos pentru Capitala noastra Wink&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Chiar daca veti participa sau nu, share-uiti cu prietenii vostri informatiile de mai sus. Poate printre ei se vor afla doritori care vor putea participa la actiune…&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Short reminder: 22 octombrie, 2011, Parcul Izvor: plantam peste 300 de copacei!&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Si in final, va intreb: Ce alte campanii doriti sa propuneti pentru orase cat mai verzi? &lt;/b&gt;</content><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/4505959305833469466'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/4505959305833469466'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://romania-ta-romania-mea.blogspot.com/2012/05/cum-putem-avea-un-bucuresti-mai-verde.html' title='Cum putem avea un Bucuresti mai verde'/><author><name>Cocteil de Cuvinte</name><uri>http://www.blogger.com/profile/15978594220519908789</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='32' src='//blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilrvTBem9kMesLj-p-i_qAla-YcUmL7VHXKSpYv8mu3unOldMv1CXGJctrlftFokdGpXjkyrnjIs4MGPmc5dg8OJo1YCaefo18EySk1ObUudQm8P6uflJTiWJ1FZzvqVA/s220/Ambele-carti-vor-fi-lansate-joi-16.12.2010-la-Oradea.jpg'/></author></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-5700259636472802965.post-8482885915244602157</id><published>2012-05-25T11:55:00.000-07:00</published><updated>2012-05-25T11:55:09.726-07:00</updated><category scheme="http://www.blogger.com/atom/ns#" term="Categoria Eco"/><title type='text'>Zonele urbane fara masini: o solutie eco practica?</title><content type='html'>&lt;div class=&quot;separator&quot; style=&quot;clear: both; text-align: center;&quot;&gt;&lt;a href=&quot;http://www.umbrelaverde.ro/components/com_mojo/wp-content/uploads/2012/02/zona_pietonala.jpg&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;Zona pietonala&quot; border=&quot;0&quot; src=&quot;http://www.umbrelaverde.ro/components/com_mojo/wp-content/uploads/2012/02/zona_pietonala.jpg&quot; style=&quot;border-width: 0px; height: 180px; width: 240px;&quot; title=&quot;Zona pietonala&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;&lt;b&gt;In multe tari exista zone urbane destinate numai si numai pietonilor. Aceste oaze de liniste si aer mai curat cuprind spatii verzi, localuri sau locuri de relaxare unde masinile nu au acces.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
De exemplu, in New York - unul dintre cele mai poluate orase din lume, s-au creat  car-free zones inca din 2009. Aici, locuitorii si turistii se relaxeaza in parculete, se plimba cu bicicletele sau fac cumparaturi. Iar beneficiile se resimt:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Incurajeaza mersul pe jos - multi dintre noi suntem obisnuiti sa mergem cu masina oriunde, iar astfel de zone ne ofera o ocazie buna sa facem miscare;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aerul nu este la fel de incarcat precum cel din ariile unde exista trafic;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Poluarea fonica este minima - nu auzim claxoane si vuiete de motoare;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Creeaza un mediu bun pentru activitati in aer liber. Pentru ca exista spatiu suficient, se pot organiza maratoane de jogging sau chiar workshop-uri eco;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dupa o zi incarcata de munca, un astfel de loc te relaxeaza si te incarca de energie pozitiva.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Gasim portiuni fara masini si in orasele tarii noastre, mai ales in centrele vechi (ex. Bucuresti, Sibiu, Brasov s.a.). Iar mai nou, se va organiza si in Piatra Neamt - unul dintre cele mai verzi orase ale tarii!&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Voi ce parere aveti, sunt practice aceste zone pentru locuitori? In ce orase credeti ca ar mai trebui amenajate? Laughing&lt;/b&gt;</content><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/8482885915244602157'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/8482885915244602157'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://romania-ta-romania-mea.blogspot.com/2012/05/zonele-urbane-fara-masini-o-solutie-eco.html' title='Zonele urbane fara masini: o solutie eco practica?'/><author><name>Cocteil de Cuvinte</name><uri>http://www.blogger.com/profile/15978594220519908789</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='32' src='//blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilrvTBem9kMesLj-p-i_qAla-YcUmL7VHXKSpYv8mu3unOldMv1CXGJctrlftFokdGpXjkyrnjIs4MGPmc5dg8OJo1YCaefo18EySk1ObUudQm8P6uflJTiWJ1FZzvqVA/s220/Ambele-carti-vor-fi-lansate-joi-16.12.2010-la-Oradea.jpg'/></author></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-5700259636472802965.post-8818622462706147629</id><published>2012-05-25T11:53:00.000-07:00</published><updated>2012-05-25T11:53:47.379-07:00</updated><category scheme="http://www.blogger.com/atom/ns#" term="Categoria Eco"/><title type='text'>Refolosirea Becurilor</title><content type='html'>&lt;a href=&quot;http://www.umbrelaverde.ro/components/com_mojo/wp-content/uploads/2012/05/becuri_flori.thumbnail.jpg&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;Vaze din becuri&quot; border=&quot;0&quot; id=&quot;image605&quot; src=&quot;http://www.umbrelaverde.ro/components/com_mojo/wp-content/uploads/2012/05/becuri_flori.thumbnail.jpg&quot; style=&quot;border-width: 0px; height: 96px; width: 128px;&quot; title=&quot;Vaze din becuri&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;b&gt;Am tot vazut circuland pe Internet fel de fel de moduri prin care putem recicla becurile. Folosite ca vaze sau ca lampi eco, arata foarte bine si infrumuseteaza orice loc! Iar partea cea mai buna este ca se transforma foarte usor Smile&lt;br /&gt;
&lt;/b&gt;&lt;b&gt;1. Vaze din becuri Vaze din becuri&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Indepartati capatul bulbului cu un tais ascutit, iar apoi scoateti filamentul;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Folosind un fier incins si ascutit dati doua gauri in parti, opuse una fata de cealalta;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Treceti o sarma fina sau sfoara prin cele doua gauri si atarnati vaza unde doriti.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Puneti apa, flori si… Gata!bec_lampa.jpg&lt;br /&gt;
&lt;/b&gt;&lt;img alt=&quot;bec_lampa.jpg&quot; border=&quot;0&quot; id=&quot;image606&quot; src=&quot;http://www.umbrelaverde.ro/components/com_mojo/wp-content/uploads/2012/05/bec_lampa.jpg&quot; style=&quot;border-width: 0px; float: right; height: 147px; width: 100px;&quot; /&gt;&lt;b&gt;2. Lampa eco&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Daca aveti candele acasa, atunci va veti da seama foarte usor cum se face. La fel ca mai sus, trebuie mai intai sa decupati capatul becului.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Umpleti cu ulei si pregatiti fitilul, la fel ca la o candela obisnuita. Apoi, gauriti capacul de metal de la o sticla. Acesta va fi suportul pentru fitil, exact ca in imagine :)&lt;br /&gt;
&lt;/b&gt;&lt;img alt=&quot;Bec ecosfera&quot; border=&quot;0&quot; id=&quot;image607&quot; src=&quot;http://www.umbrelaverde.ro/components/com_mojo/wp-content/uploads/2012/05/bec_ecosfera.jpg&quot; style=&quot;border-width: 0px; float: right; height: 150px; width: 200px;&quot; title=&quot;Bec ecosfera&quot; /&gt;&lt;b&gt;3. Ecosfera dintr-un bec&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu stim daca pe Marte exista viata, dar intr-un bec putem cu siguranta sa facem sa fie!  Bec ecosfera&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pasul 1: Taiati partea de jos a soclului metalic si scoateti filamentul.&lt;br /&gt;
Pasul 2: Adaugati pamant, muschi de copac si pietricele&lt;br /&gt;
Pasul 3: Udati o data pe saptamana (preferabil cu ajutorul unei seringi - cinci picaturi de apa)&lt;br /&gt;
Pasul 4: Faceti poze si impartasiti cu noi micul univers pe care l-ati creat!&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Speram ca v-au placut instructiunile de mai sus si ca v-au inspirat sa realizati si voi obiecte practice refolosind lucrurile din jur.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Voi ce idei ingenioase aveti pentru transformarea unui banal bec? Laughing&lt;br /&gt;
&lt;/b&gt;</content><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/8818622462706147629'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/8818622462706147629'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://romania-ta-romania-mea.blogspot.com/2012/05/refolosirea-becurilor.html' title='Refolosirea Becurilor'/><author><name>Cocteil de Cuvinte</name><uri>http://www.blogger.com/profile/15978594220519908789</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='32' src='//blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilrvTBem9kMesLj-p-i_qAla-YcUmL7VHXKSpYv8mu3unOldMv1CXGJctrlftFokdGpXjkyrnjIs4MGPmc5dg8OJo1YCaefo18EySk1ObUudQm8P6uflJTiWJ1FZzvqVA/s220/Ambele-carti-vor-fi-lansate-joi-16.12.2010-la-Oradea.jpg'/></author></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-5700259636472802965.post-543455415632618985</id><published>2012-05-25T11:49:00.000-07:00</published><updated>2012-05-25T11:49:14.938-07:00</updated><category scheme="http://www.blogger.com/atom/ns#" term="Statiuni - Atractii Turistice"/><title type='text'>Statiunea Buzias</title><content type='html'>&lt;a href=&quot;http://www.turismland.ro/wp-content/uploads/2010/03/Statiunea-Buzias-630x472.jpg&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;Statiunea Buzias&quot; border=&quot;0&quot; class=&quot;alignnone size-medium wp-image-6716&quot; height=&quot;239&quot; src=&quot;http://www.turismland.ro/wp-content/uploads/2010/03/Statiunea-Buzias-630x472.jpg&quot; title=&quot;Statiunea Buzias&quot; width=&quot;320&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;b&gt;Redescoperirea zacamantului de apa minerala si dioxid de carbon are loc intre anii 1796-1805, avand un rol deosebit de important in evolutia asezarii. Datorita evolutiei localitatii, in 1811 s-a deschis primul sezon balnear organizat, fiind infiintata si Statiunea Balneara. Buziasul, devenit oras la inceputul anului 1956, este situat in partea de sud-vest a tarii, in Campia Banatului, la poalele nord-vestice ale Dealului Silagiu, pe cursul inferior al paraului Valea Salciei, in Depresiunea Buziasului, la o distanta de 25 km (pe DJ 592) si 28 km (pe cale ferata) fata de Lugoj si de 34 km (pe DJ 592) si 37 km (pe cale ferata) fata de Timisoara. Orasul are o altitudine medie de 128m. Buzias se caracterizeaza printr-un regim climatic temperat-continental moderat, cu caractere de trecere intre climatul continental si cel mediteranean, sub influentele maselor de aer propagate dinspre Marea Mediterana. Evolutia anuala a temperaturii se caracterizeaza printr-o periodicitate simpla, regimul termic fiind moderat, cu o medie anuala de 10,5°C.&lt;br /&gt;
Valoarea terapeutica a apelor minerale a devenit cunoscuta in scurt timp atat in Ungaria, cat si in tarile vecine, la acea vreme zona fiind parte a Imperiului Austro-Ungar. In 1819, Buziasul este declarata localitate balneara, data la care erau deja in exploatare cinci izvoare. Tratamentul se va realiza pana la sfarsitul secolului al XIX-lea prin cura interna, consumul apei minerale fiind de baza (se tratau anemii, afectiuni ale aparatului urinar, ale colonului, stomacului, ficatului, ale cailor respiratorii, boli ginecologice, boli de nervi etc.). Dezvoltarea statiunii este legata de descoperirea in anul 1903 a stratului acvifer artezian, ce a permis introducerea tratamentului maladiilor cardiovasculare prin cura externa (bai in apa minerala puternic carbogazoasa incalzita). In 1840 are loc prima imbuteliere a apei minerale din localitate, aceasta fiind realizata de catre Dr. Gheorghe Ciocarlan. Procesul de imbuteliere a apei are loc la izvorul Iosif, unul dintre cele mai vechi din Buzias. In 1871, sunt mentionate ca fiind operationale un numar de opt surse de apa, din care trei izvoare cu apa minerala destinata consumului si cinci izvoare cu apa destinata bailor. In aceasta perioada apare si primul strand cu apa termala, iar cantitatea de apa imbuteliata ajungea la 15.000 de sticle pe an. Calitatea apei de Buzias devine apreciata in tot imperiul si este comercializata la Budapesta, Neusatz, Timisoara, Lugoj, Sibiu. Un nou pas in evolutia statiunii are loc in 1893, cand Buziasul este cumparata de Erwin Scottola, care dezvolta comertul cu apa minerala imbuteliata, introducand dopurile din portelan cu garnitura de cauciuc. In 1906, statiunea Buzias este achizitionata de industriasul Jakob Muschong si va ramane in posesia familiei Muschong-Patianski pana la nationalizare, in 1948. Asupra proprietatii statiunii mai exista dispute legale si in acest moment, problemele juridice existente limitand destul de mult investitiile efectuate pentru dezvoltarea statiunii. In anul 1906 incepe constructia unei fabrici de apa minerala, sub numele de Phönix. Aceasta va deveni functionala in 1907, va avea o suprafata de 700 metri patrati, cu 36 de muncitori si o capacitate de imbuteliere de peste un milion de sticle pe an si 1.000 kg de bioxid de carbon zilnic. In 1948, statiunea este nationalizata si este oprita imbutelierea apei minerale de Buzias, activitatea reluandu-se abia in anul 1956, prin societatea Apemin.&lt;br /&gt;
In acest moment, principala structura de cazare a societatii este Hotelul Parc. Acesta are trei etaje si dispune de 282 de locuri de cazare distribuite in 30 de camere cu pat matrimonial, 107 de camere cu doua paturi si patru apartamente cu un dormitor. Hotelul are in dotare restaurant cu o capacitate de 300 de locuri, din care 50 pe terasa. Camerele sunt dotate cu telefon, televizor, internet wireless. Mai este disponibil un bar de zi cu o capacitate de 60 de locuri, un Beauty salon, un centru de conferinte cu trei sali (15-100 de locuri) complet dotate si utilate, un centru spa propriu, parcare proprie. La Hotelul Buzias sunt disponibile 46 de camere cu un total de 92 locuri de cazare. Sala de conferinte are 300 de locuri.&lt;br /&gt;
Principala „atractie” turistica a Timisului este turistul de afaceri. Din datele oficiale ale Directiei de Statistica, doua treimi din turismul derulat in judet are acest caracter de afaceri. Iar statiunea Buzias beneficiaza de un mare atu in acest domeniu. Buziasul se poate mandri ca este singura zona din jurul Timisoarei care ofera posibilitati mari de cazare si gazduire pentru turismul de afaceri. Datorita numarului mare de locuri de cazare si a salilor de conferinte deja functionale, aici se pot organiza intalniri, seminarii, conferinte de mari dimensiuni.&lt;/b&gt;</content><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/543455415632618985'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/543455415632618985'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://romania-ta-romania-mea.blogspot.com/2012/05/statiunea-buzias.html' title='Statiunea Buzias'/><author><name>Cocteil de Cuvinte</name><uri>http://www.blogger.com/profile/15978594220519908789</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='32' src='//blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilrvTBem9kMesLj-p-i_qAla-YcUmL7VHXKSpYv8mu3unOldMv1CXGJctrlftFokdGpXjkyrnjIs4MGPmc5dg8OJo1YCaefo18EySk1ObUudQm8P6uflJTiWJ1FZzvqVA/s220/Ambele-carti-vor-fi-lansate-joi-16.12.2010-la-Oradea.jpg'/></author></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-5700259636472802965.post-6662799024939651806</id><published>2012-05-25T11:48:00.002-07:00</published><updated>2012-05-25T11:48:22.331-07:00</updated><category scheme="http://www.blogger.com/atom/ns#" term="Statiuni - Atractii Turistice"/><title type='text'>Statiunea Trei Ape</title><content type='html'>&lt;a href=&quot;http://www.turismland.ro/wp-content/uploads/2010/04/Statiunea-Trei-Ape-630x472.jpg&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;Statiunea Trei Ape&quot; border=&quot;0&quot; class=&quot;alignnone size-medium wp-image-7261&quot; height=&quot;239&quot; src=&quot;http://www.turismland.ro/wp-content/uploads/2010/04/Statiunea-Trei-Ape-630x472.jpg&quot; title=&quot;Statiunea Trei Ape&quot; width=&quot;320&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;b&gt;Aflata in judetul Caras-Severin, Statiunea Trei Ape este locul potrivit pentru odihna si eliminarea stresului. Pe drumul care urca pe Muntele Semenic, o data trecuti de Pasul Prislop, ajungem intr-un loc de poveste si anume Lacul Trei Ape. Cine nu vrea sa se cazeze la hotel, poate sa vina cu cortul, sau sa se cazeze intr-una din casutele de lemn cu unul sau cu doua dormitoare. Poienile se intind pana pe malul lacului si sunt pline de turisti. Preturile de cazare si mancare sunt pentru toate buzunarele. Cine iubeste apa si sporturile nautice are la indemana totul: de la plimbarile cu barca si hidrobiciclete, pana la inot si ski nautic. Amatorii de drumetii au ce vedea in imprejurimi: satele turistice Brebu Nou si Garana, Muntele Semenic, Anina sau alte trasee spre Caransebes sau Muntele Mic.&lt;br /&gt;
Este locul perfect de relaxare, deoarece exista din “belsug” aer curat si umbra. Statiunea apartine comunei Brebu Nou (o fosta localitate a etnicilor germani). Numele statiunii este dat de cele trei rauri care vin din munti: Semenic, Gradiste si Brebu. Datorita temperaturilor medii anuale de 7 grade si a precipitatiilor de 900-1000 mm anual, statiunea dispune de un strat de zapada consistent intre lunile noiembrie si aprilie fiind un loc apreciat de catre iubitorii sporturilor de iarna aici existand si partii de schii.&lt;/b&gt;</content><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/6662799024939651806'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/6662799024939651806'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://romania-ta-romania-mea.blogspot.com/2012/05/statiunea-trei-ape.html' title='Statiunea Trei Ape'/><author><name>Cocteil de Cuvinte</name><uri>http://www.blogger.com/profile/15978594220519908789</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='32' src='//blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilrvTBem9kMesLj-p-i_qAla-YcUmL7VHXKSpYv8mu3unOldMv1CXGJctrlftFokdGpXjkyrnjIs4MGPmc5dg8OJo1YCaefo18EySk1ObUudQm8P6uflJTiWJ1FZzvqVA/s220/Ambele-carti-vor-fi-lansate-joi-16.12.2010-la-Oradea.jpg'/></author></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-5700259636472802965.post-7939713783174790249</id><published>2012-05-25T11:47:00.002-07:00</published><updated>2012-05-25T11:47:45.178-07:00</updated><category scheme="http://www.blogger.com/atom/ns#" term="Statiuni - Atractii Turistice"/><title type='text'>Statiunea Baile Calacea</title><content type='html'>&lt;a href=&quot;http://www.turismland.ro/wp-content/uploads/2010/04/Statiunea-Baile-Calacea-630x472.jpg&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;Statiunea Baile Calacea&quot; border=&quot;0&quot; class=&quot;alignnone size-medium wp-image-9350&quot; height=&quot;239&quot; src=&quot;http://www.turismland.ro/wp-content/uploads/2010/04/Statiunea-Baile-Calacea-630x472.jpg&quot; title=&quot;Statiunea Baile Calacea&quot; width=&quot;320&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;b&gt;tatiunea Baile Calacea dispune in total de 250 locuri, din care sunt puse in prezent la dispozitia vizitatorilor 63 de locuri in camere confort I, cu doua paturi, grup sanitar si baie proprie si alte 40 de locuri in camere confort II, cu grup sanitar si baie comuna, precum si 100 de locuri in casute de camping. Se pot organiza excursii la Timisoara, Lugoj, Recas, unde se afla Intreprinderea Vinicola si herghelia de cai de la Izvin, manastirile de la Radna, Sag, Bodrog, sau rezervatia ornitologica de la Satchinez. O alta atractie a statiunii Baile Calacea o constituie si strandul cu dimensiuni olimpice si cu o baza sportiva,&lt;br /&gt;
terenuri de fotbal, tenis si locuri de joaca pentru copii. Campingul aflat in apropiere dispune de peste 100 de locuri de cazare. Factorii naturali de cura sunt cunoscuti inca din primele decenii ale secolului al XX-lea, statiunea fiind apreciata pentru apele minerale termale cu o temperatura de aproximativ 40°C, bicarbonate si calcice.&lt;br /&gt;
Unul din punctele de atractie ale statiunii Baile Calacea este gradina zoologica amenajata in mijlocul statiunii, unde se gasesc fazani, pauni, iepuri de casa si de camp, rate salbatice, dar si exemplare de Titica si Ivan, adica de pisici gri de Rusia. Langa intrarea in complex, care este libera, a fost amenajat un spatiu special, unde convietuiesc sapte cerbi lopatari si caprioare. La aproximativ 5 km de Baile Calacea, in localitatea Satchinez, exista o rezervatie de egrete albe, motiv pentru care asezarea mai este numita si Mica Delta a Banatului. Apele termale sunt recomandate in urmatoarele afectiuni: Cura Externa: profilactica pentru deficientele constitutionale ale aparatului locomotor si afectiuni profesionale determinate de munca in conditii de umiditate, vibratii, trepidatii, terapeutica in afectiuni reumatismale degenerative (spondiloza, coxactroza, gonartroza etc.) abarticulare, inflamatorii stabilizate (spondilita anchilozata, poliartrita reumatoida in stadiile I si II), lumbago cronic prin discopatie, stari recente dupa hernia de disc operata, afectiuni ortopedico-traumatice (stari dupa interventii chirurgicale ortopedice, proteze de sold);&lt;br /&gt;
Cura Interna: gastrite cronice, enterocolapatii cronice nespecifice, afectiuni hepatobiliare, litiaza renala urica, baza de tratament asigura bai individuale la vana, hidrokinetoterapie, electroterapie (ionogalvanizari, bai galvanice, curenti diadinamici, interferentiali, ultrasunete, unde scurte, magnetoterapie), terapie laser, impachetari cu parafina, solux, ultraviolete, acupunctura, aerosoli, masaj, kinetoterapie. Contraindicatii: afectiuni articulare acute, tumori maligne, sarcina, hipertensiune arteriala cu valori de peste 180/100mm Hg, insuficienta cardiaca, tuberculoza pulmonara si extrapulnomara, epilepsie.&lt;/b&gt;</content><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/7939713783174790249'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/7939713783174790249'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://romania-ta-romania-mea.blogspot.com/2012/05/statiunea-baile-calacea.html' title='Statiunea Baile Calacea'/><author><name>Cocteil de Cuvinte</name><uri>http://www.blogger.com/profile/15978594220519908789</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='32' src='//blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilrvTBem9kMesLj-p-i_qAla-YcUmL7VHXKSpYv8mu3unOldMv1CXGJctrlftFokdGpXjkyrnjIs4MGPmc5dg8OJo1YCaefo18EySk1ObUudQm8P6uflJTiWJ1FZzvqVA/s220/Ambele-carti-vor-fi-lansate-joi-16.12.2010-la-Oradea.jpg'/></author></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-5700259636472802965.post-7421982195271389845</id><published>2012-05-25T07:09:00.002-07:00</published><updated>2012-05-25T07:09:45.971-07:00</updated><category scheme="http://www.blogger.com/atom/ns#" term="Statiuni - Atractii Turistice"/><title type='text'>Statiunea Poiana Marului</title><content type='html'>&lt;a href=&quot;http://www.turismland.ro/wp-content/uploads/2010/05/Statiunea-Poiana-Marului-630x472.jpg&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;Statiunea Poiana Marului - Caras Severin&quot; border=&quot;0&quot; class=&quot;alignnone size-medium wp-image-9728&quot; height=&quot;239&quot; src=&quot;http://www.turismland.ro/wp-content/uploads/2010/05/Statiunea-Poiana-Marului-630x472.jpg&quot; title=&quot;Statiunea Poiana Marului - Caras Severin&quot; width=&quot;320&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;b&gt;Statiunea Poiana Marului din judetul Caras Severin se afla la o distanta de 22km de Otelu Rosu, asezata la poalele Muntelui Tarcu, intr-un decor creat de padurile de conifere si foioase raspandite intre Muntele Mic, Nedeea si Varful Pietre. In Statiunea Poiana Marului putandu-se ajunge pe DN68, Caransebes – Hateg, cu deviere pe langa comuna Zavoi.  Statiunea Poiana Marului a fost infiintata in perioada Imperiului Austro-Ungar de catre Primaria Timisoarei ca statiune de vara. Aerul deosebit de curat, peisajul mirific, rupt parca din povesti, a adus statiunii o binevenita faima in imperiu, ca loc de tratare a bolilor de plamani. Insusi Imparatul venea de la Viena pentru a se trata.Dezvoltarea zonei Poiana Marului a inceput odata cu Ordonanta de Guvern data in 1936, cu privire la infiintarea celor doua statiuni, Muntele Mic si Poiana Marului. Interesul pentru aceasta zona s-a manifestat de pe vremea dacilor, gasindu-se aici numeroase vestigii, dintre care cel mai important este un altar pagan la altitudinea de 1200m pe versantul nordic al masivului Muntele Mic. Denumita de localnici „Pietrele Scorile”, zona pare a fi fost locul de vanatoare preferat de daci. Pe traseul turistic Muntele Mic – Poiana Marului, pe valea Scorilo, legenda spune ca ar fi ingropat acolo regele dac Scorilo, tatal lui Decebal (la Sarmizegetusa s-a descoperit celebra inscriptie „Decebalus per Scorilo”). Odata cu infiintarea otelariei in orasul Otelu Rosu (fost Ferdinand), in anul 1880, au fost colonizati si atrasi spre acest oras un numar important de muncitori. Poiana Marului a devenit o zona de exploatare forestiera, dar si o zona de recreare, asa cum o demonstreaza fostele trenuri forestiere, la care se atasau vagoane pentru calatori. Linia forestiera Zavoi – Poiana Marului a fost construita in 1907, iar din 1937 a circulat un automotor cu remorca (asemanator cu un tramvai).&lt;br /&gt;
Primele spatii de cazare au fost Vila „Aca de Barbu”, apartinand unei familii italiene si Vila Bistra, construita de timisoreni, in aceeasi perioada cand pe Muntele Mic au inceput primele constructii. Pe vremuri, aici a existat si un sanatoriu al bolnavilor de tuberculoza. „Statiunea climaterica Poiana Marului”, asa cum a fost numita dupa cel de-al II-lea Razboi Mondial, cu noi posibilitati de extindere odata cu finalizarea lucrarilor hidrotehnice de pe Bistra Marului, a cunoscut o dezvoltare maxima odata cu construirea si darea in folosinta a hotelului „Scorilo”. Hotelul a functionat din anul 1977 pana in 1997. A avut aceeasi soarta ca si hotelul Sebes de pe Muntele Mic. Are o capacitate maxima de 412 locuri de cazare in 72 de camere. Un moment important in dezvoltarea turistica a statiunii a fost inceperea barajului de anrocamente Maru. Actualmente acumularea de apa existenta reprezinta o atractie a statiunii. Depunerile in baraj au inceput in anul 1984 si s-au terminat in anul 1992, cand s-a ajuns la inaltimea de 125m. Odata cu aceasta constructie s-a modificat si drumul de acces in statiune, amenajandu-se un nou drum care trece pe deasupra barajului si continua pe malul sud-vestic al lacului, vechiul drum fiind actualmente inundat. Potentialul hidrografic din zona a fost valorificat inca din anul 1930, cand s-a construit o centrala electrica – aductiunea de apa fiind construita din doage de butoi. Acum aductiunea principala Maru – Ruieni, cu un diametru interior betonat de 4,9m si o lungime totala de 9,8 km, duce apele, pe sub munte, in centrala de tip subteran de la Turnu Ruieni – centrala cu o putere de 153 MW – si apoi le debuseaza in lacul tampon Zervesti.&lt;br /&gt;
Ansamblul de relief cu clima, flora, fauna, a favorizat aparitia statiunii Poiana Marului, situata intr-un decor deosebit de pitoresc, dominat de paduri de conifere si foioase, raspandite intre Muntele Mic, Nedeia si Varful Pietrii. Din statiune ni se ofera o perspectiva mai indepartata a muntilor Retezat si Tarcu. De aici pleaca mai multe trasee montane: prin Saua Iepii (1727 m), intre Masivul Bloju si Baicu, spre Gura Apei, unde se afla un mare lac de acumulare pentru hidrocentrala Rau de Mori; prin Valea Sucului, spre culmile Cuntu si Tarcu; pe valea paraului Scorila, spre Muntele Mic; de la pastravarie, pe Culmea Nedeii, spre Varful Nedeii. Drumul judetean, la cca. 4,5 km spre Muntele Mic, traverseaza padurea de molid pe turba Sucu – Olteana, arie protejata unde se pot admira plante ca angelica (planta erbacee aromatica, a carei radacina se foloseste in farmaceutica), papucul doamnei sau smirdarul (cu flori rosiatice, placut mirositoare) si animale ca ursul, capra neagra, corbul sau acvila regala.&lt;br /&gt;
Din legendele care abunda in zona, credem tot mai mult ca dacii aveau o viata religioasa ce se lega de munte si de maretia acestor inaltimi. Poiana Marului a fost, de veacuri, locul de popas al oierilor ce urcau spre locurile de pasunat de pe aceste inaltimi, lucru ce a facut ca locuitorii satelor ce-si pasteau oile in zona masivului Gugu sa poarte numele de gugulan. Una dintre cele mai interesante legende ale zonei, se pare a fi aceea legata de comoara lui Scorilo. Pietrele Scorile, Cleantul Scorilo, Cioaca (Creasta) Scorilo sunt nume vechi, inca din timpul dacilor, care au ramas si s-au transmis peste veacuri, impreuna cu credinta ca ar exista o comoara a regilor daci in aceasta zona. In urma unui sondaj printre ciobanii mai in varsta, s-au desprins mai multe lucruri interesante, ce duc la o cunoastere a locului din multe puncte de vedere. Ei spun ca, in stanca lui Scorilo, cu un perete drept, se gaseste, undeva in centru, la o distanta de 40m de la poale si 40m de la culme, o pestera unde este ascunsa o comoara. Locul ar fi marcat de prima raza de soare ce-si trimite lumina peste creasta numita Buza Nedeii si cade pe mijlocul peretelui, la rasaritul soarelui, in ziua de 21 iunie, ziua solstitiului de vara. Acest lucru este destul de greu de acceptat. Intr-o stanca formata din sisturi cristaline, pesterile naturale nu se pot forma. Printr-o cercetare mai amanuntita a stancii, nu a fost gasita decat o incapere laterala ce pare ca a fost sapata in stanca, ca un adapost pentru ciobanii ce urcau spre Muntele Mic. In urma unor observatii amanuntite ale locului indicat, se poate vedea un fel de copertina, ca o adancitura. Pentru elucidarea acestei legende, pot fi efectuate cercetari amanuntite ale acestui perete din stanca lui Scorilo. In general, ciobanii nu doresc sa vorbeasca despre aceasta zona, considerand zona, o zona tabu, zona sacra. Acum, in urma descoperirilor de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, stim ca a existat un rege dac cu numele Scorilo, iar numele lui s-a pastrat in zona fara a fi schimbat.&lt;br /&gt;
Localitatea Poiana Marului a fost, la inceput, un loc cu o casa de padurar, mai tarziu au aparut alte case, de vanatori si pescari, apoi case de agrement. In prezent, statiunea se dezvolta rapid, construindu-se numeroase vile de agrement, o bisericuta si mai multe minihoteluri. Pentru buna functionare a statiunilor turistice Poiana Marului si Muntele Mic este necesara realizarea unor legaturi mai usoare intre acestea, prin continuarea drumului din Valea Sucului si constructia unei linii de telecabina. Se are in vedere accesul la domeniul schiabil Pietrele Scorile si strapungerea din Valea Valsanu la Muntele Mic. Toate acestea, impreuna cu hotelul, ce este in curs de renovare, creeaza premizele renasterii turismului in zona.&lt;/b&gt;</content><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/7421982195271389845'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/7421982195271389845'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://romania-ta-romania-mea.blogspot.com/2012/05/statiunea-poiana-marului.html' title='Statiunea Poiana Marului'/><author><name>Cocteil de Cuvinte</name><uri>http://www.blogger.com/profile/15978594220519908789</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='32' src='//blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilrvTBem9kMesLj-p-i_qAla-YcUmL7VHXKSpYv8mu3unOldMv1CXGJctrlftFokdGpXjkyrnjIs4MGPmc5dg8OJo1YCaefo18EySk1ObUudQm8P6uflJTiWJ1FZzvqVA/s220/Ambele-carti-vor-fi-lansate-joi-16.12.2010-la-Oradea.jpg'/></author></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-5700259636472802965.post-4037736889387805518</id><published>2012-05-25T07:08:00.002-07:00</published><updated>2012-05-25T07:08:36.366-07:00</updated><category scheme="http://www.blogger.com/atom/ns#" term="Statiuni - Atractii Turistice"/><title type='text'>Statiunea Baile Herculane</title><content type='html'>&lt;div class=&quot;separator&quot; style=&quot;clear: both; text-align: center;&quot;&gt;&lt;a href=&quot;http://www.turismland.ro/wp-content/uploads/2010/02/Baile-Herculane-630x472.jpg&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;Baile Herculane&quot; border=&quot;0&quot; class=&quot;alignnone size-medium wp-image-21960&quot; height=&quot;239&quot; src=&quot;http://www.turismland.ro/wp-content/uploads/2010/02/Baile-Herculane-630x472.jpg&quot; title=&quot;Baile Herculane&quot; width=&quot;320&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;&lt;b&gt;De aproape doua milenii Statiunea Baile Herculane este vizitata datorita proprietatilor curative a apelor minerale izotermale si hidrotermale. Este bine cunoscut faptul ca romanii au fost cei care au descoperit efectele benefice pe care apele sulfuroase, cloruroase si oligominerale le au asupra organismului. Bazele de tratament ofera servicii turistilor care sunt suferinzi de afectiuni ca cele ale sistemului nervos, ale sistemului locomotor, afectiuni ginecologice, diabet zaharat, afectiuni ale aparatului respirator cronice si afectiuni ale ochilor. Cele mai multe cure se fac sub atenta supraveghere a unui cadru specializat. Puteti opta pentru aerohelioterapie, bai termale, sauna, chinetoterapie, hidroterapie sau inhaloterapie. Pentru fiecare client care opteaza pentru tratamentele de mai sus este important de retinut ca acestea se fac numai cu recomandarea medicului de familie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
O importanta atractie turistica sunt strandurile cu apa termala si sulfuroasa, binefacatoare pentru cei care au reumatism. Cel mai cunoscut este strandul terman 7 Izvoare care are o capacite de 3000 locuri si este dotat cu tobogan, dusuri, restaurante si bazine pentru copii. Cu o capacitate de 1000 de locuri, spatiu pentru copii si plaja amenajata cu nisip bazinele cu sapa termala sulfuroasa de la Strandul Hercules pot fi o alegere buna. Strandul Sara’s Sons dispune tot de 1000 de locuri unde puteti urma tratamente cu apa termo-salina si termo-sulfuroasa. Alte stranduri sunt Cerna si Trandafirul Galben. Strandul Cerna are o capacitate mai mica, de 500 locuri, insa este semiacoperit si are o valoare istorica importanta. Principalele izvoare care alimenteaza statiunea sunt Izvorul artezian Regina Maria (tasneste le la 274 metri, temp. de 54° C), Izvorul Dragalina, Izvorul Ileana, Izvorul Iosif, Izvorul Hercule (izvor cu apa termala salina), Izvorul Tamaduirii (se foloseste numai pentru tratamente interne), Izvorul Elisabeta si Fantana pentru Ochi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cei ce isi doresc sa se plimbe si sa admire orasul se pot relaxa in parcurile Ugsr si cel din Centru Vechi. De asemenea puteti vizita Muzeul de istorie din localitate, amenajat in fostul cazino. Muzeul Portile de Fier expune specii din flora si fauna zonei, precum si arta plastica romaneasca, obiecte din ceramica si lemn, tesaturi sau chiar documente istorice. Traseele montane si cele pentru alpinism sunt nenumarate iar in statiune puteti profita de centrul de inchiriere biciclete si motorete. Pentru cei mai aventurieri recomandam Grota Haiducilor si Grota cu aburi, doua pesteri situate in aproprierea statiunii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu uitati sa vizitati Parcul National Domogled – Valea Cernei daca ajungeti in zona. Fiind printre primele rezervatii naturale din Romania, acesta a atras atentia naturalistilor prin fenomene naturale floristice, geologice si speologice rare. Alunul tucesc, laleaua pestrita, rasul sau ursul brun sunt doar unele dintre speciile protejate pe care le puteti surprinde in calatoria voastra. Suprafata acestuia este de 61.211 ha, din care 46.931 ha padure, iar 19.170 ha zona de conservare speciala. Un alt obiectiv turistic ce nu trebuie ratat in calatoria dumneavoastra prin aceste meleagruri, este Gara din Baile Herculane, o gara de o frumusete aparte ce reproduce castelul de vanatoare din Viena al imparatesei Maria Tereza.&lt;/b&gt;</content><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/4037736889387805518'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/4037736889387805518'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://romania-ta-romania-mea.blogspot.com/2012/05/statiunea-baile-herculane.html' title='Statiunea Baile Herculane'/><author><name>Cocteil de Cuvinte</name><uri>http://www.blogger.com/profile/15978594220519908789</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='32' src='//blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilrvTBem9kMesLj-p-i_qAla-YcUmL7VHXKSpYv8mu3unOldMv1CXGJctrlftFokdGpXjkyrnjIs4MGPmc5dg8OJo1YCaefo18EySk1ObUudQm8P6uflJTiWJ1FZzvqVA/s220/Ambele-carti-vor-fi-lansate-joi-16.12.2010-la-Oradea.jpg'/></author></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-5700259636472802965.post-2169098798350257316</id><published>2012-05-25T07:05:00.000-07:00</published><updated>2012-05-25T07:05:27.946-07:00</updated><category scheme="http://www.blogger.com/atom/ns#" term="Lacuri - Atractii Turistice"/><title type='text'>Lacul Dracului</title><content type='html'>&lt;a href=&quot;http://www.turismland.ro/wp-content/uploads/2010/05/Lacul-Dracului-630x472.jpg&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;Lacul Dracului&quot; border=&quot;0&quot; class=&quot;alignnone size-medium wp-image-10132&quot; height=&quot;239&quot; src=&quot;http://www.turismland.ro/wp-content/uploads/2010/05/Lacul-Dracului-630x472.jpg&quot; title=&quot;Lacul Dracului&quot; width=&quot;320&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;b&gt;Lacul Dracului este un lac carstic din Muntii Locvei, in partea de inceput (in amonte) a Cheilor Nerei, judetul Caras – Severin. Este considerat monument al naturii si face parte din Parcul National Cheile Nerei – Beusnita. Se poate ajunge la Lacul Dracului, urmarind marcajul banda rosie (Sopotu Nou – Cheile Nerei – Sasca Romana). Plecand din localitatea Sopotu Nou, dupa cca. 5,5 km (1h 30 min. de mers) se ajunge in Poiana lui Trifu (Poiana Meliugului).La iesirea din aceasta poiana, se trece Nera pe malul stang, iar dupa cca. 500m de la confluenta Ogasului Haimeliug cu Nera, se ajunge la Lacul Dracului (urcand un mic damb, de 3m inaltime, in versantul stang al vaii). Are o culoare aparenta albastru-verzuie, fiind format prin prabusirea tavanului pesterii alaturate si alimentat prin fisurile carstice. Pestera Lacul Dracului are lacul chiar la una dintre intrari. Cealalta intrare fara nici o legatura cu lacul intalneste galeria principala dupa 20 de metri. Galeria pesterii are aproximativ 70m lungime si este lipsita de formatiuni speologice specifice. In timpul ploilor abundente galeria este inundata complet, neputand fi vizitata. Ansamblul este considerat monument al naturii, inclus in Parcul National Cheile Nerei - Beusnita.&lt;br /&gt;
Lacul Dracului (initial subteran), a aparut la zi prin prabusirea boltii pesterii (Pestera de la Lacul Dracului), din care cauza, o parte din malurile sale sunt in surplomba. Lacul are o suprafata variabila (cca. 700 mp), o forma ovoidala (35×18 m) si 12m adancime maxima. Lacul Dracului este alimentat de ploi, dar mai ales de apele Nerei (fie direct printr-un sistem de canale subterane, fie prin intermediul unor galerii inundate ale pesterii). In punctul de adancime maxima a lacului (-12 m), speologii scafandri au descoperit (1981) o galerie inecata care patrundea in masivul fisurat. Dupa parcurgerea a 25m, au iesit din apa intr-o frumoasa sala, in care calcarul alb si spalat alterna cu straturi negre de silex. S-au descoperit de asemenea, stranii forme de coroziune, posibile numai in mediul subacvatic, dar si trunchiuri de arbori si forme mai rare de viata (spongieri de apa dulce). In apa limpede cu reflexe verzi-albastrui sau violet-negre (dupa cum se oglindeste cerul senin sau innourat ori cei cativa fagi de pe mal), se pot zari o multime de pesti ce inoata  vioi in aceasta minune a naturii cu valoare de unicat.&lt;br /&gt;
Dintre legendele privind numele lacului cea mai cunoscuta spune ca: ”demult, intr-o zi pierduta in negura vremurilor, un mos hatru isi pastea caprele in coltul linistit de langa lac, ascultand cum clipoceste unda Nerei la radacinile arinilor si fagilor batrani din marginea padurii. Pe neasteptate se ivi in fata sa, ca iesit din pamant, un soi de omulet cu un peste in mana. Dupa ce-i dete binete, omuletul il ruga sa-i friga pestele pe jar de vreascuri uscate, avand grija sa nu care cumva sa i se strambe coada. Mosul cugeta o clipa si primi bucuros, invitandu-l la randul sau sa-i friga un cap de tap fara ca acesta sa “ranjeasca”. Invoiala fiind facuta, mosul se puse pe treaba si infigand pestele intr-o tapusa il fripse fara sa i se strambe coada. Musafirul sau, care nu era altul decat diavolul, se chinui insa in zadar, legand botul tapului cu curmei de tei (funie de calitate proasta, facuta din coaja de tei sau de rachita): arzand teiul, botul se desfacu aratandu-si dintii. Furios ca mosul l-a pacalit, diavolul se arunca in lac. Ptiu, zise atunci mosneagul, te pomenesti ca tu ai fost dracul”, si “Lacul Dracului” i-a ramas numele pana azi.&lt;/b&gt;</content><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/2169098798350257316'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/2169098798350257316'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://romania-ta-romania-mea.blogspot.com/2012/05/lacul-dracului.html' title='Lacul Dracului'/><author><name>Cocteil de Cuvinte</name><uri>http://www.blogger.com/profile/15978594220519908789</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='32' src='//blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilrvTBem9kMesLj-p-i_qAla-YcUmL7VHXKSpYv8mu3unOldMv1CXGJctrlftFokdGpXjkyrnjIs4MGPmc5dg8OJo1YCaefo18EySk1ObUudQm8P6uflJTiWJ1FZzvqVA/s220/Ambele-carti-vor-fi-lansate-joi-16.12.2010-la-Oradea.jpg'/></author></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-5700259636472802965.post-8979135343169844940</id><published>2012-05-25T07:04:00.002-07:00</published><updated>2012-05-25T07:04:31.164-07:00</updated><category scheme="http://www.blogger.com/atom/ns#" term="Lacuri - Atractii Turistice"/><title type='text'>Lacul Ochiul Beiului</title><content type='html'>&lt;a href=&quot;http://www.turismland.ro/wp-content/uploads/2010/05/Lacul-Ochiul-Beiului-Cheile-Nerei-630x472.jpg&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;Lacul Ochiul Beiului - Cheile Nerei&quot; border=&quot;0&quot; class=&quot;alignnone size-medium wp-image-10651&quot; height=&quot;239&quot; src=&quot;http://www.turismland.ro/wp-content/uploads/2010/05/Lacul-Ochiul-Beiului-Cheile-Nerei-630x472.jpg&quot; title=&quot;Lacul Ochiul Beiului - Cheile Nerei&quot; width=&quot;320&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;b&gt;Lacul Ochiul Beiului se afla in Banat, in Cheile Nerei, la o altitudine de 310 m in unghiul format de confluenta Beusnitei cu Beu Sec. Cuveta izvorului, in forma de crater, are o suprafata de 284 mp cu un diametru de 20 metri si o adancime maxima de 3,6 metri.Datorita faptului ca nu ingheata, Ochiul Beiului gazduieste rate salbatice, starci cenusii si alte pasari migratoare care-si petrec iarna aici in loc sa-si continue calatoria catre tarile calde.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Acest lac are si o legenda care spune ca aceste locuri au fost stapanite de un pasa hain. Acesta avea un fiu de o rara frumusete. Se zice ca avea ochii albastri si expresivi incat daca te uitai in ei, pur si simplu te pierdeai. Tanarul acesta frumos obisnuia sa mearga la vanatoare in aceste paduri. Intr-o zi, in Poiana Florii se intalni cu o frumoasa fata de valah care era cu oile la pascut. De indata ce privirile li s-au intalnit, se indragostira pe loc unu de celalalt. Pasa, tatal beiului, afla ca fiul sau s-a indragostit de o fata de valah si imediat trimite slugile sa o omoare. Slugile se duc o omoara pe iubita tanarului. Cand tanarul bei o gaseste pe fata fara suflare varsa lacrimi amare dupa ea, insa degeaba. Atunci, tanarul realizeaza ca nu mai poate sa-si aduca la viata iubita si isi pune capat zilelor. Iar, din lacrimile si jertfa lui, lua fiinta lacul albastru si cristalin precum ochii si sufletul lui.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
De asemenea, la 20 de minute de Ochiul Beiului se afla prima si cea mai mare Cascada a Beusnitei care cade ca o perdea transparenta de la 12-15 metri peste abruptul de tuf. In zona se gasesc mai multe cascade ce ofera turistilor niste privelisti absolut incantatoare.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Lacul Ochiul Beiului ce s-a nascut dintr-o frumoasa legenda, este o minune ce mangaie ochiul si alina sufletul. E un loc de o salbaticie si o frumusete rara. Un loc magnific, miric si mistic in acelasi timp.&lt;/b&gt;</content><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/8979135343169844940'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/8979135343169844940'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://romania-ta-romania-mea.blogspot.com/2012/05/lacul-ochiul-beiului.html' title='Lacul Ochiul Beiului'/><author><name>Cocteil de Cuvinte</name><uri>http://www.blogger.com/profile/15978594220519908789</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='32' src='//blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilrvTBem9kMesLj-p-i_qAla-YcUmL7VHXKSpYv8mu3unOldMv1CXGJctrlftFokdGpXjkyrnjIs4MGPmc5dg8OJo1YCaefo18EySk1ObUudQm8P6uflJTiWJ1FZzvqVA/s220/Ambele-carti-vor-fi-lansate-joi-16.12.2010-la-Oradea.jpg'/></author></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-5700259636472802965.post-6515483054388021278</id><published>2012-05-25T07:03:00.003-07:00</published><updated>2012-05-25T07:03:43.128-07:00</updated><category scheme="http://www.blogger.com/atom/ns#" term="Lacuri - Atractii Turistice"/><title type='text'>Lacul Buhui</title><content type='html'>&lt;a href=&quot;http://www.turismland.ro/wp-content/uploads/2010/05/Lacul-Buhui-Muntii-Aninei-630x472.jpg&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;Lacul Buhui - Muntii Aninei&quot; border=&quot;0&quot; class=&quot;alignnone size-medium wp-image-10740&quot; height=&quot;239&quot; src=&quot;http://www.turismland.ro/wp-content/uploads/2010/05/Lacul-Buhui-Muntii-Aninei-630x472.jpg&quot; title=&quot;Lacul Buhui - Muntii Aninei&quot; width=&quot;320&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;b&gt;Situat la cativa kilometri de orasul Anina, din judetul Caras-Severin, la 640 de metri altitudine, lacul Buhui este inconjurat de o frumoasa padure de brad in amestec cu fag. Are o suprafata de 9,8 hectare.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Tot aici se afla si unul dintre cele mai lungi cursuri subterane de apa (3217 m) cunoscute din Romania, Paraul Buhui.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
In zona lacului se intalnesc peiseje deosebite in orice anotimp, dar mai cu seama iarna cand oglinda apei ingheata partial sau chiar in intregime.&lt;/b&gt;</content><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/6515483054388021278'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/6515483054388021278'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://romania-ta-romania-mea.blogspot.com/2012/05/lacul-buhui.html' title='Lacul Buhui'/><author><name>Cocteil de Cuvinte</name><uri>http://www.blogger.com/profile/15978594220519908789</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='32' src='//blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilrvTBem9kMesLj-p-i_qAla-YcUmL7VHXKSpYv8mu3unOldMv1CXGJctrlftFokdGpXjkyrnjIs4MGPmc5dg8OJo1YCaefo18EySk1ObUudQm8P6uflJTiWJ1FZzvqVA/s220/Ambele-carti-vor-fi-lansate-joi-16.12.2010-la-Oradea.jpg'/></author></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-5700259636472802965.post-6906515726500889715</id><published>2012-05-25T07:03:00.000-07:00</published><updated>2012-05-25T07:03:07.684-07:00</updated><category scheme="http://www.blogger.com/atom/ns#" term="Lacuri - Atractii Turistice"/><title type='text'>Lacul Surduc</title><content type='html'>&lt;a href=&quot;http://www.turismland.ro/wp-content/uploads/2011/01/Lacul-Surduc-630x472.jpg&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;Lacul Surduc&quot; border=&quot;0&quot; class=&quot;alignnone size-medium wp-image-16137&quot; height=&quot;239&quot; src=&quot;http://www.turismland.ro/wp-content/uploads/2011/01/Lacul-Surduc-630x472.jpg&quot; title=&quot;Lacul Surduc&quot; width=&quot;320&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;b&gt;Lacul de acumulare Surduc are ca scop principal asigurarea cu apa potabila a zonei Timisoara, apararea impotriva inundatiilor si bineinteles, un scop turistic, unde iubitorii de pescuit si de agrement se pot bucura in voie. Avand o suprafata de 460 ha, el este cel mai mare lac din judetul Timis. Constructia barajului a inceput in 1972, iar acumularea in 1976, atingand in 1977 aproape 25 milioane mc. Etapa a doua a inceput in 1981, fiind proiectata pentru acumularea unui volum de apa de 51 milioane mc.&lt;br /&gt;
Lacul Surduc este unul dintre principalele puncte de atractie turistice, pentru cei ce doresc o relaxare, o delectare, pentru cei care doresc sa inoate, pentru sporturi nautice, pentru pescuit sau pentru plaja in timpul verii. Cazarea este usoara, ori la cabane, ori cu cortul. Judetul Timis se poate mandri cu acest minunat lac de acumulare, atat pentru turism, cat si pentru asigurarea apei potabile in Timisoara.&lt;/b&gt;</content><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/6906515726500889715'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/6906515726500889715'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://romania-ta-romania-mea.blogspot.com/2012/05/lacul-surduc.html' title='Lacul Surduc'/><author><name>Cocteil de Cuvinte</name><uri>http://www.blogger.com/profile/15978594220519908789</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='32' src='//blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilrvTBem9kMesLj-p-i_qAla-YcUmL7VHXKSpYv8mu3unOldMv1CXGJctrlftFokdGpXjkyrnjIs4MGPmc5dg8OJo1YCaefo18EySk1ObUudQm8P6uflJTiWJ1FZzvqVA/s220/Ambele-carti-vor-fi-lansate-joi-16.12.2010-la-Oradea.jpg'/></author></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-5700259636472802965.post-5107262631403165199</id><published>2012-05-25T07:02:00.002-07:00</published><updated>2012-05-25T07:02:32.280-07:00</updated><category scheme="http://www.blogger.com/atom/ns#" term="Lacuri - Atractii Turistice"/><title type='text'>Lacul Trei Ape</title><content type='html'>&lt;a href=&quot;http://www.turismland.ro/wp-content/uploads/2011/01/Lacul-Trei-Ape-630x472.jpg&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;Lacul Trei Ape&quot; border=&quot;0&quot; class=&quot;alignnone size-medium wp-image-16173&quot; height=&quot;239&quot; src=&quot;http://www.turismland.ro/wp-content/uploads/2011/01/Lacul-Trei-Ape-630x472.jpg&quot; title=&quot;Lacul Trei Ape&quot; width=&quot;320&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;b&gt;Lacul de acumulare Trei Ape are o suprafaţa de 45 ha şi se află la confluenţa a trei pâraie, iar aici se poate practica înotul, pescuitul. Pentru cazare la Lacul Trei Ape, exista cateva cabane, casute, pensiuni si un hotel, in statiunea turistica cu acelasi nume. Drumul este relativ bun pana la lac, cu mici serpentine. Zona nu este foarte aglomerata, astfel va puteti bucura de liniste. Pentru pescuitul recreativ sportiv se gasesc urmatoarele specii de pesti: salau, caras, pastrav, craete. Din orasul Resita se merge cu masina pe un drum asfaltat (destul de bun), 37 km, trecand prin localitatile Secu, Valiug, Brebu Nou si Garana. Lacul Trei Ape se afla in arealul comunei Brebu Nou, fiind foarte usor de zarit din drum. Lacul Trei Ape s-a format prin construirea barajului care a fost asezat in calea a trei pâraie: Brebu, Grădiştea şi Semenic.&lt;br /&gt;
Acest lac este considerat izvorul raului Timis, care incepe sa curga de la deversorul barajului. Pe malul lacului Trei Ape a fost construit complexul turistic Statiunea Trei Ape unde se gasesc un hotel de 3 stele, unul de 2 stele, mai multe bungalow-uri, un restaurant cu terasa, un bar in aer liber, parcare, pontoane, debarcader si locuri de plaja. Lacul de acumulare ofera conditii excelente pentru sporturile nautice. Daca nu veniti cu ambarcatiulnile proprii puteti inchiria hidrobiciclete sau barci. In perioadele mai reci se pot face drumetii pe trasee bine marcate sau se pot vizita localitatile Garana si Brebu Nou locuite candva de etnici germani. In prezent majoritatea caselor au fost cumparate si transformate in case de vacanta sau pensiuni, dar aspectul si specificul caselor nemtesti s-a pastrat. In apropiere se gaseste si tabara de sculptura de la Garana, iar la 10 km se afla Statiunea Semenic.&lt;/b&gt;</content><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/5107262631403165199'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/5107262631403165199'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://romania-ta-romania-mea.blogspot.com/2012/05/lacul-trei-ape.html' title='Lacul Trei Ape'/><author><name>Cocteil de Cuvinte</name><uri>http://www.blogger.com/profile/15978594220519908789</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='32' src='//blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilrvTBem9kMesLj-p-i_qAla-YcUmL7VHXKSpYv8mu3unOldMv1CXGJctrlftFokdGpXjkyrnjIs4MGPmc5dg8OJo1YCaefo18EySk1ObUudQm8P6uflJTiWJ1FZzvqVA/s220/Ambele-carti-vor-fi-lansate-joi-16.12.2010-la-Oradea.jpg'/></author></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-5700259636472802965.post-7553104474349157531</id><published>2012-05-25T07:01:00.002-07:00</published><updated>2012-05-25T07:01:23.167-07:00</updated><category scheme="http://www.blogger.com/atom/ns#" term="Manastiri - Atractii Turistice"/><title type='text'>Manastirea Piatra Scrisa</title><content type='html'>&lt;a href=&quot;http://www.turismland.ro/wp-content/uploads/2010/03/Manastirea-Piatra-Scrisa-630x472.jpg&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;Manastirea Piatra Scrisa&quot; border=&quot;0&quot; class=&quot;alignnone size-medium wp-image-5398&quot; height=&quot;239&quot; src=&quot;http://www.turismland.ro/wp-content/uploads/2010/03/Manastirea-Piatra-Scrisa-630x472.jpg&quot; title=&quot;Manastirea Piatra Scrisa&quot; width=&quot;320&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;b&gt;La o distanta de 25 de kilometri de Caransebes, spre Orsova, unde soseaua se intalneste cu apele Timisului, in stramtoarea peste care arcuieste podul de cale ferata, sta de veghe Schitul Piatra Scrisa, cu clopotnita si cladirea pentru vietuitori. Schitul Piatra Scrisa, astazi manastire, a luat fiinta pe un loc randuit de Dumnezeu. Traditia locala leaga inceputurile acestei manastiri de gasirea unei icoane zugravite pe stanca. Icoana cu Sfanta Treime, putand fi vazuta si astazi pe stanca negricioasa, a fost gasita in timpul lucrarilor la calea ferata ce urma sa lege Caransebesul de Orsova. Prezenta icoanei pe peretele de stanca a dus la devierea iesirii tunelului feroviar cativa metri mai spre vest de icoana. Reactia credinciosilor a convins pe inginerul Mihlheisen, conducatorul lucrarilor, sa schimbe calculele, deviind iesirea tunelului spre Armenis, la cativa metri in spre apus de icoana.&lt;br /&gt;
Este foarte semnificativa o relatare a primarului de atunci al Armenisului, Grigorie Dragomir: “Noi si mai ales raposatul preot Ilie Sarbu i-am raspuns ca acea icoana si acel loc pentru noi si pentru toti trecatorii de lege romaneasca sunt sfinte si ca nu trecem niciodata pe langa ele fara sa ne descoperim capul si a ne face sfanta cruce. Cine a fi zugravit sfanta icoana, din ce indemn si imprejurari si cand, nu avem cunostinta deplina. Genunchiul de oameni de astazi si parintii nostri s-au pomenit cu sfanta icoana la loc, unde este acum. Poporul nostru stie sa spuna predanii. Noi insa nu stim nimic mai ales, – de cum stie poporul. Dupa ce am spus acestea domnului ober-inginer Mihlheisen, a luat in considerare rugarea noastra, caci la croire a incovoiat tunelul asa, ca iese spre Armenis cu 4-5 metri spre apus de icoana, ceea ce se vede si azi”. Cei care calatoresc cu trenul in spre Armenis usor pot observa ca in tunel calea ferata face o mica cotitura spre dreapta la iesire spre Armenis. Aceasta este ceea ce se stie, in general, despre modul cum a aparut icoana Sfintei Treimi in locul in care de atunci a fost numita Piatra Scrisa. Mai exista insa si alte traditii care nu ne spun ca icoana aceasta ar avea origine miraculoasa, nefiind zugravita de mana omeneasca, dar arata ca Dumnezeu intervine in viata omului, mai simtit in momente dificile, si ca adevaratul credincios trebuie sa-l multumeasca cand primeste ajutor. Astfel, se spune ca un conducator de oaste crestin, urmarit de otomani, a cazut cu cal cu tot de pe coama unui deal pana in raul Timis, scapand nevatamat. Drept multumire, el a dat porunca sa se zugraveasca pe stanga Sfanta Treime. O alta traditie spune ca, mergand niste calatori din Muntenia cu trasura pe drum, la un moment dat caii s-au speriat, au inceput sa alerge fara control, si tocmai cand oamenii se asteptau sa se prabuseasca in rau, trasura s-a intepenit intr-o stanca chiar in locul care mai tarziu s-a numit Piatra Scrisa, iar calatorii au scapat teferi, intru pomenirea intamplarii si preamarirea lui Dumnezeu, ei au pus sa se faca icoana. Se mai spune ca un negutator de vite a fost surprins tocmai in Duminica Tuturor Sfintilor de o furtuna puternica, iar un fulger a despicat stanca sub care se adapostise, dar prin minune dumnezeiasca el nu a patit nimic. Preotul din sat l-a sfatuit sa zugraveasca icoana Sfintei Treimi, caci Dumnezeirea intreaga l-a salvat din primejdie impreuna cu cetele tuturor sfintilor care se pomeneau in acea zi.&lt;br /&gt;
Daca aceste traditii vorbesc despre recunostinta oamenilor pentru ca au scapat de o primejdie, iata ca alta varianta aminteste de necesitatea credinciosului de a aduce jertfa lui Dumnezeu chiar atunci cand i se intampla o tragedie. Se spune ca fiul mesterului care ridica biserica din Armenis a vrut neaparat sa puna el crucea pe varful turnului, desi tatal sau, la inceput, nu l-a lasat, in final, baiatul s-a urcat, dar a ametit, a cazut si a murit, intru iertarea pacatelor sale, mesterul a lasat sa se zugraveasca icoana de la Piatra Scrisa. Nu este exclusa nici parerea ca in veacurile trecute in aceasta mica pestera sa fi vietuit vreun pustnic. Tot ce s-a amintit pana acum sunt traditii orale, care prin insasi varietatea lor, ele nu pot fi luate ca dovezi istorice. Ele vorbesc insa despre relatia activa pe care crestinul trebuie sa o aiba cu Dumnezeu, relatie care nu e bine sa se limiteze doar la ganduri sau cuvinte, ci sa treaca si la fapte. Prima mentiune documentara sigura despre Piatra Scrisa apare pe o harta militara austriaca din anul 1788, in care pe acest loc este trecuta “Stanca Sfintei Treimi”. Probabil ca icoana exista atunci, daca a dat denumire locului. Icoana a fost restaurata in anul 1822 de pictorul Moise Buru Scriitorul, din Caransebes. In anul 1929, Vasile Dragomir din Slatina Mica, impreuna cu sotia sa Ana au ridicat o capela in amintirea unicei lor fiice care a decedat. Dimensiunile ei in exterior sunt de 8 metri lungime si 4 inaltime, iar in interior de 3,5 metri lungime, 3 latime si 3,50 metri inaltime. In anul 1930, Episcopia Caransebesului a construit o casa cu etaj pentru personalul monahal si o clopotnita, si astfel a aparut o mica asezare monahala numita Schitul Piatra Scrisa. O data cu numirea ca staret a Prea Cuviosului Parinte Hristofor Bucur, licentiat al Facultatii de Mecanica din Sibiu si al Facultatii de Teologie din Sibiu, a inceput o perioada noua in istoria schitului. Datorita pozitionarii la marginea drumului european, fapt ce nu constituia confort duhovnicesc a facut ca la initiativa parintelui ieromonah Hristofor Bucur sa se amenajeze, pe dealul din vecinatatea schitului, un nou corp monahal si a unei biserici reprezentative pentru aceste locuri.&lt;br /&gt;
Parintele, impreuna cu obstea, cu sprijinul material si financiar al unor oameni de buna-credinta, au dat o noua infatisare acestei asezari monahale. Au refacut capela, staretia, au ridicat un altar de vara, si in prezent se lucreaza la ridicarea unei noi biserici si a unui complex de cladiri care vor cuprinde staretia, chiliile calugarilor, biblioteca si un mic muzeu. Noua biserica a manastirii a fost tarnosita in anul 2008, de catre Preasfintitul Parinte Episcop Lucian al Caransebesului, la hramul asezamantului manastiresc. In prezent obstea monahala, condusa de protosinghelul Paisie Sadici, intreprind eforturi de definitivare a ansamblului monahal aflat pe dealul de langa biserica care gazduieste de zeci de ani icoana “nefacuta de maini omenesti” a Sfintei Treimi.&lt;/b&gt;</content><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/7553104474349157531'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/7553104474349157531'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://romania-ta-romania-mea.blogspot.com/2012/05/manastirea-piatra-scrisa.html' title='Manastirea Piatra Scrisa'/><author><name>Cocteil de Cuvinte</name><uri>http://www.blogger.com/profile/15978594220519908789</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='32' src='//blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilrvTBem9kMesLj-p-i_qAla-YcUmL7VHXKSpYv8mu3unOldMv1CXGJctrlftFokdGpXjkyrnjIs4MGPmc5dg8OJo1YCaefo18EySk1ObUudQm8P6uflJTiWJ1FZzvqVA/s220/Ambele-carti-vor-fi-lansate-joi-16.12.2010-la-Oradea.jpg'/></author></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-5700259636472802965.post-7281368154515773388</id><published>2012-05-25T07:00:00.002-07:00</published><updated>2012-05-25T07:00:36.304-07:00</updated><category scheme="http://www.blogger.com/atom/ns#" term="Manastiri - Atractii Turistice"/><title type='text'>Manastirea Vodita</title><content type='html'>&lt;a href=&quot;http://www.turismland.ro/wp-content/uploads/2010/03/Manastirea-Vodita-630x472.jpg&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;Manastirea Vodita&quot; border=&quot;0&quot; class=&quot;alignnone size-medium wp-image-5449&quot; height=&quot;239&quot; src=&quot;http://www.turismland.ro/wp-content/uploads/2010/03/Manastirea-Vodita-630x472.jpg&quot; title=&quot;Manastirea Vodita&quot; width=&quot;320&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;b&gt;Hotarandu-se sa plece in nordul Dunarii, Sfantul Nicodim, in anul 1369, poate impreuna cu alti frati, ieromonahi si monahi, a trecut Dunarea si s-a asezat in partile Voditei, la granita de apus a Tarii Romanesti, dupa ce a umblat cu fratii prin toata pustietatea de aici. Alegerea locului unde trebuia sa se inalte acest avanpost al credintei strabune nu putea sa fie intamplatoare. Vodita s-a construit intr-o vreme cand Severinul era liber, dar foarte amenintat. Situatia pe care o avea atunci voievodul valah garanta conditiile de existenta a unei manastiri asezate pe pamant romanesc, intr-o regiune muntoasa din apropierea frontierei, in imediata vecinatate a cetatii Severinului care asigura paza granitei romanesti de la Vest. Sfantul Nicodim a trecut pe pamantul Valahiei ca printr-insul si pe norodul pamantului acestuia a-l mai intari in dreapta credinta crestineasca, prin inceperea zidirilor sfintelor manastiri si biserici cu ”sfinte jertfelnice”. Astfel Vodita a fost inaltata „ in numele Sfantului Antonie cel Mare”, din evlavia si osardia cuviosului Nicodim cu munca sa si a fratilor sai, cu cheltuiala si darurile domnitorului de atunci Vladislav Vlaicu Voda.&lt;br /&gt;
La zidirea Voditei care a putut incepe in primavara sau vara anului 1370, s-a folosit osteneala si priceperea unor mesteri locali. Nu este exclusa apoi contributia Sfantului Nicodim si la intocmirea unui proiect, dupa cunostintele sale, pentru biserica asezamantului, de dimensiuni potrivite in plan trilobat. Terminarea lucrarilor de zidire, zugravirea si inzestrarea au putut dura aproape trei ani, anul 1372 fiind considerat cel al sfintirii de catre Sfantul Nicodim. Ceea ce mai trebuie amintit, este faptul ca inca de la inceput aceasta manastire a fost ridicata din piatra pe locul unei foste biserici din lemn, asa cum arata documentele istorice. Despre ieromonahii si monahii care l-au ajutat pe Sfantul Nicodim si de care vorbeste ieromonahul Stefan, unele izvoare precizeaza ca acestia au fost in numar de 11, poate pentru ca impreuna cu el sa implineasca numarul consacrat al Apostolilor Domnului, doisprezece.&lt;br /&gt;
Din numarul mare de ostenitori ai Sfantului Nicodim de la Vodita este atestat documentar si ieromonahul Agaton care a fost pentru Sfantul Nicodim ceea ce a fost Timotei pentru Pavel, intrucat acesta pentru meritele lui deosebite, a fost lasat staret la Vodita in momentul in care Sfantul a plecat la Tismana.&lt;br /&gt;
La ridicarea manastirii Vodita, pentru intarirea ortodoxiei la granita cu Ungaria catolica, Sfantul Nicodim a fost sprijinit chiar de catre Domnitorul Vladislav cel care i-a acordat si hrisovul de intemeiere. Inca din acest hrisov dat in anul 1374, aflam ca aceasta beneficia de statutul juridic si canonic de autocarmuire, sau samovlastie, singura avand dreptul „ sa-si puie carmuitor”. Institutia samovlastiei fusese introdusa la Muntele Athos inca din a doua jumatate a veacului al X-lea. In Tara Romaneasca insa, pana la intemeierea Manastirii Vodita, comunitatile monahale care vor fi existat se aflau sub autoritatea mitropolitului, dupa cum reiese in mod deslusit din actul din mai 1359 la Sinodul Patriarhiei Ecumenice pentru infiintarea Mitropoliei Valahiei, care prevede ca „ toti clericii din acea tara si ceilalti sfintiti calugari sau laici sa asculte si sa i se supuna lui” (adica mitropolitului Iachint).&lt;br /&gt;
Prin urmare, acordarea samovlastiei Voditei de catre Vladislav reprezinta un privilegiu obtinut fara indoiala, numai datorita staruintelor si prestigiului personal al intemeietorului ei. Din pacate insa Sfantul Nicodim, la aceasta manastire, nu a stat decat pana in anul 1375, cand Nicolae de Gara cucereste Banatul Severinului, iar sfantul ramas fara manastire va pleca intr-o misiune sarbeasca la Constantinopol.&lt;br /&gt;
Abia intr-un document din 1385 dat de catre Voievodul Dan i se mai aminteste de Manastirea Vodita alaturi de Tismana, semn ca la acea data teritoriul pe care se afla manastirea fusese recucerit. Manastirea a fost refacuta de Radu cel Mare in jurul anului 1500 si de Cornea Brailoiu in 1689, dar a cunoscut o decadere dupa razboiul austro-turc din anul 1718. Prin dorinta Mitropolitului Olteniei Nestor Vornicescu si cu ajutorul Staretului Nicodim Nicolaescu (in prezent Episcop al Severinului si Strehaiei din 2004), Manastirea Vodita s-a reinfiintat in anul 1990, cand a fost inceputa restaurarea ctitoriei voievodale si a fost construit un corp de chilii pentru desfasurarea vietii de obste. In prezent manastirea are 5 vietuitori, acestia avandu-l staret pe Protosinghelul Ioanichie Nicolaescu.&lt;/b&gt;</content><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/7281368154515773388'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/7281368154515773388'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://romania-ta-romania-mea.blogspot.com/2012/05/manastirea-vodita.html' title='Manastirea Vodita'/><author><name>Cocteil de Cuvinte</name><uri>http://www.blogger.com/profile/15978594220519908789</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='32' src='//blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilrvTBem9kMesLj-p-i_qAla-YcUmL7VHXKSpYv8mu3unOldMv1CXGJctrlftFokdGpXjkyrnjIs4MGPmc5dg8OJo1YCaefo18EySk1ObUudQm8P6uflJTiWJ1FZzvqVA/s220/Ambele-carti-vor-fi-lansate-joi-16.12.2010-la-Oradea.jpg'/></author></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-5700259636472802965.post-3548078727139529755</id><published>2012-05-25T05:15:00.002-07:00</published><updated>2012-05-25T05:15:53.862-07:00</updated><category scheme="http://www.blogger.com/atom/ns#" term="Traditi Romanesti"/><title type='text'>Obiceiuri de nuntă</title><content type='html'>&lt;div class=&quot;separator&quot; style=&quot;clear: both; text-align: center;&quot;&gt;&lt;a href=&quot;http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/7/7b/Nunta_008.JPG/200px-Nunta_008.JPG&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; border=&quot;0&quot; class=&quot;thumbimage&quot; height=&quot;267&quot; src=&quot;http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/7/7b/Nunta_008.JPG/200px-Nunta_008.JPG&quot; width=&quot;200&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;&lt;b&gt;La noi, românii, nunta se săvârșește sâmbătă seara, apoi fiind prilej de bucurie, slujba este urmată de o masă festivă și de distracție. Aceasta, în genere, ține până a doua zi dimineața, iar nuntașii, fiind foarte obosiți, vor dormi în timpul Sfintei Liturghii de duminică ceea ce este un păcat foarte mare. Deci, fiind prilej de bucurie și de veselie, cununia se săvârșește în zi de sărbătoare, dar îndată după Sf. Liturghie când credincioșii se află la biserică.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Este cunoscut faptul că sunt unele perioade din timpul anului când nu se fac nunți. Acestea sunt trecute în calendarul creștin ortodox și trebuie respectate întocmai.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Știm că nunta este precedată de logodnă. Cuvântul logodnă este de origine slavă și înseamnă a face făgăduință de căsătorie. Ea este rânduiala tocmirii sau așezării nunții a doi tineri care s-au făgăduit unul altuia. Biserica binecuvintează această veche datină printr-o slujbă scurtă, care este săvârșită înaintea nunții.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Se poate și aparte, cu un timp mai scurt sau mai lung înainte de nuntă, dar în ziua de azi se pot face mari greșeli procedând astfel. Spun aceasta pentru că mulți tineri care se logodesc înainte de căsătorie cred că, prin aceasta, au primit binecuvântarea și dezlegarea de a începe convețuirea, adică o viață intimă, ceea ce este total greșit.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Logodna nu dă dreptul la consumarea vieții conjugale, fiind doar o chezășie, o promisiune pentru căsătorie. Numai Taina Nunții dă posibilitatea celor doi de a trăi împreună, al trăirii vieții intime. În alte cazuri, cei care au făcut logodna nu mai vin ca să li se administreze Taina Cununiei și trăiesc toată viața în concubinaj. Aceasta este și un mare păcat, dar poate duce și la mari nenorociri în viața celor doi. De aceea se recomandă ca cele două slujbe să fie săvârșite împreună.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Trebuie menționat faptul că ambii tineri trebuie să fie de aceeași religie, adică să fie creștini ortodocși. Nu este îngăduită nunta dintre un ortodox și o persoană de altă religie. Tânărul sau tânăra, dacă sunt neortodocși, trebuie să treacă la ortodocși. Și nașii trebuie să fie ortodocși, căsătoriți, cu o viață de familie morală, exemplară, pentru a fi modele de urmat în viața finilor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Inelele de logodnă au și ele o însemnătate deosebită: ele sunt semnul iubirii, al credincioșiei, al legăturii tainice pe care o făurește Taina Căsătoriei între viitorii soți. Cât privește săvârșirea slujbei, aceasta trebuie să își desfășoare ceremonialul numai în casa domnului, în Biserică, și nu în case particulare. Nunta se celebrează în zona cea mai centrală a bisericii, în naos. Pe durata nunții, cei doi tineri sunt cinstiți așa cum sunt cinstiți împărații. Aceasta este și sensul încoronării lor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Împărtășirea din paharul comun, binecuvântat înainte de preot, este simbolul bucuriei nunții, dar, mai ales, comuniunea și unirea celor doi soți, care de acum înainte se vor împărtăși de bucuriile și necazurile vieții împreună. La început, a existat numai paharul, așa cum arată rugăciunea de binecuvântare, apoi s-a adăugat și pâinea. Aceasta poate fi interpretată ca o reminescență din religia romană, când, la nuntă se frângea pâinea pe care mirii o mâncau împreună.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Obiceiul frângerii pâinii se mai păstrează și azi în unele părți. Astfel, când mireasa părăsește casa părintească aruncă din pragul casei, cu spatele spre lume, o bucată de pâine, aceasta fiind mâncată de nuntași. Practica, însă, nu are o semnificație religioasă și a rămas o datină populară. Obiceiul practicat în Transilvaniei de a da loc de vin miere, nu se justifică.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Împărtășirea din același pahar și din aceeași pâine ne poartă mai degrabă cu gândul la împărtășirea mirilor care se făcea în acest moment al slujbei. Cântarea „Paharul mântuirii”, care se rostește la împărtășirea mirilor, ne duce cu gândul la paharul, sau potirul din care se împărtășeau credincioșii. De aceea momentul trebuie să fie plin de sobrietate, cum, de altfel plină de măreție trebuie să fie și toată rânduiala slujbei.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Înconjurarea mesei sau dansul ritual, trebuie făcută cu decență și sobrietate nu cu pași agitați, ritm de dans sau țopăieli. Acest moment exprimă bucuria sau întemeierea unei familii, în vederea nașterii de prunci așa cum a născut Maica Domnului în urma prorociei lui Isaia 7, 14, ca și sfinților prin viața virtuoasă în cadrul căsniciei. Dansul acesta nu este hora lumii în care intră tinerii, cum mai auzim spunându-se cu acest prilej, de către unii preoți, ci un dans ritual cu semnificație teologică și morală.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Întâlnim și unele practici neliturgice și necanonice. Astfel, este întâlnită în părțile Transilvaniei, legarea mâinilor celor doi cu o batistă albă, după ce preotul le citește rugăciunea a treia și le împreunează mâinile. Alt obicei care nu are nici o justificare: amăgirea sau păcălirea tinerilor atunci când li se dă să guste din pâine și din vinș este una din practicile întâlnite la unii din preoți, mai ales din mediul rural, dar uneori și la oraș, are intenția de a înveseli pe nuntași.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În unele localități este așa de îndătinat, ca și cel cu aruncatul bomboanelor, încât mirii se așteaptă de la început de aceasta, iar dacă preotul nu procedează așa atunci se produce nedumerire și chiar nemulțumire a nuntașilor. Obiceiurile nu trebuie comentate căci ele sunt, fără îndoială, greșite, se denaturează și se ridiculizează un moment foarte important al slujbei. Atitudinea mireselor de a se feri una de alta, și de a evita să se întâlnească pe drum, este una din practicile superstițioase care nu se justifică în nici un fel. Biserica și slujba nu ne îndeamnă la o asemenea comportare, ci, dimpotrivă, ne recomandă comuniunea. Miresele ar trebui să se întâlnească, să se îmbrățișeze, să se felicite, amintindu-și toată viața că s-au cununat la aceeași biserică. Atunci ar trebui să se manifeste prietenia și dragostea, iar nu dușmănia și ura. Biserica nu dezbină ci unește.&lt;br /&gt;
„În Banat, in partea de unde sunt eu, nunta ține de ex. 2 zile.&lt;br /&gt;
Când eram copil și era doar un amărât de botez care ținea numai o zi, eram așa de amăgit că nici nu-mi venea să mă duc. Ce e aia, o zi? Eu voiam nuntă, să țină două zile, să meargă mireasă cu mirele la fântâna bisericii și să toarne la oameni apa să se spele pe mâini și aceștia le dădeau bani. Întotdeauna musai și ceva mărunțis care ajungea în găleată, acolo unde era și un ou.&lt;br /&gt;
La urma, cand nu se mai spala nimeni, mirele si mireasa trebuiau sa rastoarne galeata si care din ei sa calce primul oul. na, stiti voi cum e cu cine canta in casa!&lt;br /&gt;
Noi copii, ne repezeam sa strangem banii de pe jos. nu conta ca eram toti stropiti. conta sa fi mai aproape de galeata cand se rastoarna sa prinzi cati mai multi.&lt;br /&gt;
Apoi cu staghișiul (cel care ducea steagul, de obicei un nepot al nașilor - n.n.) in frunce jucam brâul prin sat. cat era satul de lung, toata lumea in brau si o tura roata prin tot satul. Staghișul inaince cu stagul cu clopotel si flori dadea ritmul la nunta!&lt;br /&gt;
De neuitat ca givării (cavaleri de onoare - n.n.), adica acei flacai care umblau cu plosca cu răchie prin sat sa cheme oamenii la nunta si care se deosebea printr-o banda lata, insa facuta in casa si tesuta, frumos ornata cu flori, nu si-au uitat nici aici rolul, plostile cu rachie umbland din mana in mana in continuu.&lt;br /&gt;
Traditia la noi in zona spune ca givării trebuie sa aiba grija si sa pazeasca mireasa. sunt oamenii nasului, iar staghisul sa- pazeasca steagul ca fara una dine astea doua nu exista nunta.&lt;br /&gt;
A doua zi, acasa la mireasa, incepand de pe la ora 10-11 dimineata, se juca jocul miresei. cine voia dadea bani si juca mireasa. dar nu asa. se bateau nu alta. nu conta, copii, muieri, barbati, toti care mai de care. pe la amiaz, cand mireasa era numai buna de scaunul cu rotile, si rochia pe margini era praf, ca jocul miresei fara rochie de mireasa nu se poate, mergea toata lumea la casele lor sa se pregateasca. pe la trei-patru se duceau mirii cu daruri la nasi. un obicei prost, care numai prin partea mea l-am auzit, si care face ca a doua zi mirii duc la nasi nu numai in valoare decat au dat ei la nunta ci mult mai mult. ca si cinste ca sunt parinti spirituali acuma. de multe ori m-am intrebat, oare de ce mai da cineva ceva? ma refer ca si nas. daca a doua zi vine mai mult inapoi. chiar le trebuiau darurile si banii aia? oar la o nunta nu de aia dai ceva, ca cei doi tineri sa aibă din ce sa-si faca o casa, sa-si ia o mobila sau macar sa le raman de o masina de spalat (de mult nu am mai auzit pe nimeni sa-si cumpere dupa nunta masina asa cum se facea pe vremuri).&lt;br /&gt;
Cam asta deocamdata. sunt multe si marunte obiceiurile si fiecare tine de datinile locului, de pataniile stramosilor, sau sunt doar in amintirea unor momente celebre pentru sat.”&lt;/b&gt;</content><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/3548078727139529755'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/3548078727139529755'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://romania-ta-romania-mea.blogspot.com/2012/05/obiceiuri-de-nunta.html' title='Obiceiuri de nuntă'/><author><name>Cocteil de Cuvinte</name><uri>http://www.blogger.com/profile/15978594220519908789</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='32' src='//blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilrvTBem9kMesLj-p-i_qAla-YcUmL7VHXKSpYv8mu3unOldMv1CXGJctrlftFokdGpXjkyrnjIs4MGPmc5dg8OJo1YCaefo18EySk1ObUudQm8P6uflJTiWJ1FZzvqVA/s220/Ambele-carti-vor-fi-lansate-joi-16.12.2010-la-Oradea.jpg'/></author></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-5700259636472802965.post-6714500545328653793</id><published>2012-05-24T06:31:00.002-07:00</published><updated>2012-05-24T06:31:41.400-07:00</updated><category scheme="http://www.blogger.com/atom/ns#" term="Cascade - Atractii Turistice"/><title type='text'>Cascada Saritoarea Iedutului</title><content type='html'>&lt;a href=&quot;http://www.turismland.ro/wp-content/uploads/2010/05/Cascada-Saritoarea-Iedutului-Crisana-630x472.jpg&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;Cascada Saritoarea Iedutului - Crisana&quot; border=&quot;0&quot; class=&quot;alignnone size-medium wp-image-10138&quot; height=&quot;239&quot; src=&quot;http://www.turismland.ro/wp-content/uploads/2010/05/Cascada-Saritoarea-Iedutului-Crisana-630x472.jpg&quot; title=&quot;Cascada Saritoarea Iedutului - Crisana&quot; width=&quot;320&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;b&gt;La Cascada Saritoarea Iedutului se ajunge din drumul de acces Stana de Vale – Coada Lacului Lesu, pe un perete de stanca apare indicator turistic, cerc albastru, inspre Cascada Saritoarea Iedutului.Traseul este prin padure, in urcare, cu o durata de 15 – 20 minute, destul de usor, chiar fara antrenament. Se urca pe poteca bine batatorita, si se urmareste marcajul. La un moment dat dupa bariera facuta de un bustean cazut la datorie, inca nerevendicat, se aude zgomotul produs de cascada, si se poate observa paralel cu locul unde ajungeti, partea de varf a cascadei, locul de coborare al acesteia.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a putea fi admirata in adevarata ei splendoare, trebuie sa coborati versantul. Ajunsi la locul de cadere al apei, zgomotul produs de cascada acopera orice sunet.&lt;/b&gt;</content><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/6714500545328653793'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/6714500545328653793'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://romania-ta-romania-mea.blogspot.com/2012/05/cascada-saritoarea-iedutului.html' title='Cascada Saritoarea Iedutului'/><author><name>Cocteil de Cuvinte</name><uri>http://www.blogger.com/profile/15978594220519908789</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='32' src='//blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilrvTBem9kMesLj-p-i_qAla-YcUmL7VHXKSpYv8mu3unOldMv1CXGJctrlftFokdGpXjkyrnjIs4MGPmc5dg8OJo1YCaefo18EySk1ObUudQm8P6uflJTiWJ1FZzvqVA/s220/Ambele-carti-vor-fi-lansate-joi-16.12.2010-la-Oradea.jpg'/></author></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-5700259636472802965.post-650306227513426327</id><published>2012-05-24T06:30:00.002-07:00</published><updated>2012-05-24T06:30:48.849-07:00</updated><category scheme="http://www.blogger.com/atom/ns#" term="Cascade - Atractii Turistice"/><title type='text'>Cascada Saritoarea Bohode</title><content type='html'>&lt;a href=&quot;http://www.turismland.ro/wp-content/uploads/2010/05/Cascada-Saritoarea-Bohodei-Crisana-630x472.jpg&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;Cascada Saritoarea Bohodei - Crisana&quot; border=&quot;0&quot; class=&quot;alignnone size-medium wp-image-10130&quot; height=&quot;239&quot; src=&quot;http://www.turismland.ro/wp-content/uploads/2010/05/Cascada-Saritoarea-Bohodei-Crisana-630x472.jpg&quot; title=&quot;Cascada Saritoarea Bohodei - Crisana&quot; width=&quot;320&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;b&gt;Cascada Saritoarea Bohodei este cea mai mare cadere naturala de apa din Romania. Este accesibila din Stana de Vale, triunghi albastru, distanta 15 Km si durata 8-9 ore, traseul cu dificultate ridicata.Plecarea se face din Stana de Vale. Se trece pe langa Izvorul Minunilor, de unde se urca spre Saua Poienii trecind prin Baia Popii. Sus exista un punct Belvedere asupra Stanii, iar pe traseu se gasesc si alte Belvederi superbe spre Valea Bohodei. De aici porneste o coborare destul de abrupta catre cascada prin Abruptul Serpilor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Accesul pe langa cascada se face pe panta abrupta pe care sunt montate lanturi.&lt;/b&gt;</content><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/650306227513426327'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/650306227513426327'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://romania-ta-romania-mea.blogspot.com/2012/05/cascada-saritoarea-bohode.html' title='Cascada Saritoarea Bohode'/><author><name>Cocteil de Cuvinte</name><uri>http://www.blogger.com/profile/15978594220519908789</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='32' src='//blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilrvTBem9kMesLj-p-i_qAla-YcUmL7VHXKSpYv8mu3unOldMv1CXGJctrlftFokdGpXjkyrnjIs4MGPmc5dg8OJo1YCaefo18EySk1ObUudQm8P6uflJTiWJ1FZzvqVA/s220/Ambele-carti-vor-fi-lansate-joi-16.12.2010-la-Oradea.jpg'/></author></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-5700259636472802965.post-609249995596591448</id><published>2012-05-24T06:29:00.000-07:00</published><updated>2012-05-24T06:29:31.419-07:00</updated><category scheme="http://www.blogger.com/atom/ns#" term="Cascade - Atractii Turistice"/><title type='text'>Cascada Bulbuci</title><content type='html'>&lt;a href=&quot;http://www.turismland.ro/wp-content/uploads/2010/05/Cascada-Bulbuci-Muntii-Bihor-630x472.jpg&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;Cascada Bulbuci - Muntii Bihor&quot; border=&quot;0&quot; class=&quot;alignnone size-medium wp-image-10312&quot; height=&quot;239&quot; src=&quot;http://www.turismland.ro/wp-content/uploads/2010/05/Cascada-Bulbuci-Muntii-Bihor-630x472.jpg&quot; title=&quot;Cascada Bulbuci - Muntii Bihor&quot; width=&quot;320&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;b&gt;Cascada Bulbuci este cea mai mare din Valea Bulbuci, Muntii Bihor, isi are izvorul intr-un izbuc si este presarata cu numeroase repezisuri.Inalta de cca 40 m cascada are trei trepte peste care suvoiul de apa se prabuseste imprastiindu-se si mentinand o permanenta umiditate a locului.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ultima treapta este cea mai frumoasa si cea mai vizitata, fiindca se poate intra in spatele perdelei de apa.&lt;b&gt;&lt;/b&gt;&lt;/b&gt;</content><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/609249995596591448'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/609249995596591448'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://romania-ta-romania-mea.blogspot.com/2012/05/cascada-bulbuci.html' title='Cascada Bulbuci'/><author><name>Cocteil de Cuvinte</name><uri>http://www.blogger.com/profile/15978594220519908789</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='32' src='//blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilrvTBem9kMesLj-p-i_qAla-YcUmL7VHXKSpYv8mu3unOldMv1CXGJctrlftFokdGpXjkyrnjIs4MGPmc5dg8OJo1YCaefo18EySk1ObUudQm8P6uflJTiWJ1FZzvqVA/s220/Ambele-carti-vor-fi-lansate-joi-16.12.2010-la-Oradea.jpg'/></author></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-5700259636472802965.post-8053777460193315412</id><published>2012-05-24T06:27:00.003-07:00</published><updated>2012-05-24T06:29:43.131-07:00</updated><category scheme="http://www.blogger.com/atom/ns#" term="Cascade - Atractii Turistice"/><title type='text'>Cascadele Beusnitei</title><content type='html'>&lt;a href=&quot;http://www.turismland.ro/wp-content/uploads/2010/03/Cascadele-Beusnitei-630x472.jpg&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;Cascadele Beusnitei - Banat&quot; border=&quot;0&quot; class=&quot;alignnone size-medium wp-image-6551&quot; height=&quot;239&quot; src=&quot;http://www.turismland.ro/wp-content/uploads/2010/03/Cascadele-Beusnitei-630x472.jpg&quot; title=&quot;Cascadele Beusnitei - Banat&quot; width=&quot;320&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;b&gt;Acestea au luat nastere prin actiunea apei timp de milenii in substratul (solul) calcaros. Calcarul dizolvat de apa a fost depus straturi-straturi de-a lungul cursului raului, formand tuful calcaros, roca moale si permeabila ce a permis modelarea a nenumarate forme, mini-baraje, ochiuri de apa si cascade succesive.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Situate in zona de protectie stricta cu statut de rezervatie naturala din cadrul Parcului National Cheile Nerei – Beusnita din judetul Caras – Severin, Cascadele Beusnitei reprezinta un fenomen unic, un adevarat monument al naturii, si un obiectiv de insemnata valoare turistica, geologica si peisagistica.&lt;/b&gt;</content><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/8053777460193315412'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/8053777460193315412'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://romania-ta-romania-mea.blogspot.com/2012/05/cascadele-beusnitei.html' title='Cascadele Beusnitei'/><author><name>Cocteil de Cuvinte</name><uri>http://www.blogger.com/profile/15978594220519908789</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='32' src='//blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilrvTBem9kMesLj-p-i_qAla-YcUmL7VHXKSpYv8mu3unOldMv1CXGJctrlftFokdGpXjkyrnjIs4MGPmc5dg8OJo1YCaefo18EySk1ObUudQm8P6uflJTiWJ1FZzvqVA/s220/Ambele-carti-vor-fi-lansate-joi-16.12.2010-la-Oradea.jpg'/></author></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-5700259636472802965.post-2480362143432404144</id><published>2012-05-24T06:25:00.000-07:00</published><updated>2012-05-24T06:25:08.680-07:00</updated><category scheme="http://www.blogger.com/atom/ns#" term="Categoria Eco"/><title type='text'>Prevenirea incendiilor</title><content type='html'>&lt;object width=&quot;425&quot; height=&quot;344&quot;&gt;&lt;param name=&quot;movie&quot; value=&quot;http://www.youtube.com/v/WWDcb3Blymo&amp;hl=en&quot;&gt;&lt;/param&gt;&lt;embed src=&quot;http://www.youtube.com/v/WWDcb3Blymo&amp;hl=en&quot; type=&quot;application/x-shockwave-flash&quot; width=&quot;425&quot; height=&quot;344&quot;&gt;&lt;/embed&gt;&lt;/object&gt;</content><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/2480362143432404144'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/2480362143432404144'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://romania-ta-romania-mea.blogspot.com/2012/05/prevenirea-incendiilor.html' title='Prevenirea incendiilor'/><author><name>Cocteil de Cuvinte</name><uri>http://www.blogger.com/profile/15978594220519908789</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='32' src='//blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilrvTBem9kMesLj-p-i_qAla-YcUmL7VHXKSpYv8mu3unOldMv1CXGJctrlftFokdGpXjkyrnjIs4MGPmc5dg8OJo1YCaefo18EySk1ObUudQm8P6uflJTiWJ1FZzvqVA/s220/Ambele-carti-vor-fi-lansate-joi-16.12.2010-la-Oradea.jpg'/></author></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-5700259636472802965.post-2776500922318300357</id><published>2012-05-24T06:24:00.005-07:00</published><updated>2012-05-24T06:24:33.100-07:00</updated><category scheme="http://www.blogger.com/atom/ns#" term="Categoria Eco"/><title type='text'>Punga de plastic</title><content type='html'>&lt;object height=&quot;344&quot; width=&quot;425&quot;&gt;&lt;param name=&quot;movie&quot; value=&quot;http://www.youtube.com/v/-EqKNSm0hvA&amp;hl=en&quot;&gt;&lt;/param&gt;&lt;embed src=&quot;http://www.youtube.com/v/-EqKNSm0hvA&amp;hl=en&quot; type=&quot;application/x-shockwave-flash&quot; width=&quot;425&quot; height=&quot;344&quot;&gt;&lt;/embed&gt;&lt;/object&gt;</content><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/2776500922318300357'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/2776500922318300357'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://romania-ta-romania-mea.blogspot.com/2012/05/punga-de-plastic.html' title='Punga de plastic'/><author><name>Cocteil de Cuvinte</name><uri>http://www.blogger.com/profile/15978594220519908789</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='32' src='//blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilrvTBem9kMesLj-p-i_qAla-YcUmL7VHXKSpYv8mu3unOldMv1CXGJctrlftFokdGpXjkyrnjIs4MGPmc5dg8OJo1YCaefo18EySk1ObUudQm8P6uflJTiWJ1FZzvqVA/s220/Ambele-carti-vor-fi-lansate-joi-16.12.2010-la-Oradea.jpg'/></author></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-5700259636472802965.post-3251080892254409066</id><published>2012-05-24T06:24:00.002-07:00</published><updated>2012-05-24T06:24:07.975-07:00</updated><category scheme="http://www.blogger.com/atom/ns#" term="Categoria Eco"/><title type='text'>Gunoiul menajer</title><content type='html'>&lt;object height=&quot;344&quot; width=&quot;425&quot;&gt;&lt;param name=&quot;movie&quot; value=&quot;http://www.youtube.com/v/FT5DXahMnlU&amp;hl=en&quot;&gt;&lt;/param&gt;&lt;embed src=&quot;http://www.youtube.com/v/FT5DXahMnlU&amp;hl=en&quot; type=&quot;application/x-shockwave-flash&quot; width=&quot;425&quot; height=&quot;344&quot;&gt;&lt;/embed&gt;&lt;/object&gt;</content><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/3251080892254409066'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/3251080892254409066'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://romania-ta-romania-mea.blogspot.com/2012/05/gunoiul-menajer.html' title='Gunoiul menajer'/><author><name>Cocteil de Cuvinte</name><uri>http://www.blogger.com/profile/15978594220519908789</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='32' src='//blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilrvTBem9kMesLj-p-i_qAla-YcUmL7VHXKSpYv8mu3unOldMv1CXGJctrlftFokdGpXjkyrnjIs4MGPmc5dg8OJo1YCaefo18EySk1ObUudQm8P6uflJTiWJ1FZzvqVA/s220/Ambele-carti-vor-fi-lansate-joi-16.12.2010-la-Oradea.jpg'/></author></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-5700259636472802965.post-7727059177359949798</id><published>2012-05-24T06:23:00.003-07:00</published><updated>2012-05-24T06:23:42.475-07:00</updated><category scheme="http://www.blogger.com/atom/ns#" term="Categoria Eco"/><title type='text'>Poluarea apelor</title><content type='html'>&lt;object width=&quot;425&quot; height=&quot;344&quot;&gt;&lt;param name=&quot;movie&quot; value=&quot;http://www.youtube.com/v/zkcJUSuqrUg&amp;hl=en&quot;&gt;&lt;/param&gt;&lt;embed src=&quot;http://www.youtube.com/v/zkcJUSuqrUg&amp;hl=en&quot; type=&quot;application/x-shockwave-flash&quot; width=&quot;425&quot; height=&quot;344&quot;&gt;&lt;/embed&gt;&lt;/object&gt;</content><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/7727059177359949798'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/7727059177359949798'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://romania-ta-romania-mea.blogspot.com/2012/05/poluarea-apelor.html' title='Poluarea apelor'/><author><name>Cocteil de Cuvinte</name><uri>http://www.blogger.com/profile/15978594220519908789</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='32' src='//blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilrvTBem9kMesLj-p-i_qAla-YcUmL7VHXKSpYv8mu3unOldMv1CXGJctrlftFokdGpXjkyrnjIs4MGPmc5dg8OJo1YCaefo18EySk1ObUudQm8P6uflJTiWJ1FZzvqVA/s220/Ambele-carti-vor-fi-lansate-joi-16.12.2010-la-Oradea.jpg'/></author></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-5700259636472802965.post-1382095116036583991</id><published>2012-05-24T06:23:00.000-07:00</published><updated>2012-05-24T06:23:05.158-07:00</updated><category scheme="http://www.blogger.com/atom/ns#" term="Categoria Eco"/><title type='text'>Economisirea resurselor</title><content type='html'>&lt;object height=&quot;344&quot; width=&quot;425&quot;&gt;&lt;param name=&quot;movie&quot; value=&quot;http://www.youtube.com/v/xhIqyXsvzco&amp;hl=en&quot;&gt;&lt;/param&gt;&lt;embed src=&quot;http://www.youtube.com/v/xhIqyXsvzco&amp;hl=en&quot; type=&quot;application/x-shockwave-flash&quot; width=&quot;425&quot; height=&quot;344&quot;&gt;&lt;/embed&gt;&lt;/object&gt;</content><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/1382095116036583991'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/5700259636472802965/posts/default/1382095116036583991'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://romania-ta-romania-mea.blogspot.com/2012/05/economisirea-resurselor.html' title='Economisirea resurselor'/><author><name>Cocteil de Cuvinte</name><uri>http://www.blogger.com/profile/15978594220519908789</uri><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='32' height='32' src='//blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilrvTBem9kMesLj-p-i_qAla-YcUmL7VHXKSpYv8mu3unOldMv1CXGJctrlftFokdGpXjkyrnjIs4MGPmc5dg8OJo1YCaefo18EySk1ObUudQm8P6uflJTiWJ1FZzvqVA/s220/Ambele-carti-vor-fi-lansate-joi-16.12.2010-la-Oradea.jpg'/></author></entry></feed>