În calitate de agenție de creație, este necesar să avem capacitatea de a preconiza durata de lucru a fiecărui material la care lucrăm, pentru a estima corect termenele limită pentru clienții noștri.

Orice client este interesat să știe cât durează și cât costă munca pe care o solicită, nu-i așa?

Atunci când vorbim despre content writing, ne gândim strict la crearea de conținut informativ și educativ, precum: articole de blog, conținut pentru un website, ebook-uri, postări social media, comunicate de presă, scenarii video educative / de prezentare, recenzii, interviuri, documentații pentru aplicații, software, descrieri de produse și multe altele.

Oricare din aceste materiale, înainte să „vadă” lumina zilei, trece printr-o serie de etape despre care voi discuta în cele ce urmează.

Înainte să citești mai departe, important este să ții cont de faptul că toate etapele despre care vom vorbi în continuare se aplică strict în content writing, NU și în copywriting.

Așadar, te invit „în spatele cortinei” ca să aflăm împreună ce face un content writer în timpul procesului său de creație.

Content writing: etapele redactării unui text

#1 Oferta de preț

De regulă, primul contact cu clientul constă într-un email, mesaj sau apel telefonic. Informația transmisă inițial de către client este succintă, de multe ori insuficientă pentru a estima volumul total de conținut solicitat.

Indiferent de materialul dorit, rolul content writer-ului este să afle cât mai multe informații înainte de a transmite oferta de preț, care să includă:

• lista de activități pe care le va desfășura acesta în cadrul proiectului;
• lista de servicii prestate;
• tariful total, estimativ sau defalcat pe fiecare serviciu;
• durata de timp a întregului proiect (estimativă, deoarece niciodată nu se poate anticipa o dată calendaristică exactă).

Cu cât este mai complexă solicitarea clientului, cu atât sunt necesare mai multe întrebări, posibil chiar și întâlniri, înainte de a redacta oferta pe baza structurii de mai sus.

Pentru a fi sigur că nu va transmite un tarif greșit, care să fie în defavoarea lui sau în defavoarea clientului, content writer-ul trebuie să cunoască toate detaliile și să își creeze un „brief” al proiectului.

În plus, pentru că mereu pot apărea cerințe neprevăzute, neanticipate, content writer-ul trebuie să transmită de la bun început clientului că orice activitate suplimentară presupune o nouă ofertă de preț.

#2 Familiarizarea

După ce ambele părți bat palma, content writer-ul începe activitatea. Însă, niciodată nu poate începe cu scrisul propriu-zis. Are nevoie de o perioadă de acomodare cu proiectul, cu domeniul de activitate al clientului și toate cerințele specifice nișei sale – mai ales dacă este prima oară când are de-a face cu industria respectivă.

Această etapă constă în mult research pentru a afla informații despre:

• nișa în care activează (exemplu: industria auto, echipamente fitness, servicii web design etc),
• publicul țintă, modul de comunicare (limbaj, cuvinte cheie, stil, tonalitate),
• concurență (felul cum ei folosesc canalele de comunicare pentru care trebuie dezvoltate materiale),
• brandul, produsele / serviciile clientului,
• obiectivele clientului și așteptările de la conținutul creat (de exemplu: notorietate, educare, optimizare pentru motoarele de căutare etc).

Un content writer nu poate obține toate aceste informații pe cont propriu. De aceea, pentru a dezvolta un text conform viziunii clientului, el trebuie să își însușească acea viziune.

Unul din cele mai eficiente moduri prin care poate face asta este prin crearea unuia sau mai multor chestionare personalizate pentru clientul respectiv. Acesta trebuie să transmită informațiile content writer-ului în scris.

Cu toate că, fiind la rândul meu content writer, înțeleg că motivul pentru care clienții apelează la noi este să nu scrie ei textul, totuși avem nevoie de informația scrisă, ca să o putem discuta în cadrul echipei noastre și să o integrăm cât mai bine în textele solicitate de client.

Odată ce avem toate aceste informații, cronometrul poate porni – începe procesul de creație.

#3 Pre-scrierea

Indiferent de tipul materialului solicitat de client, niciun content writer nu poate lucra eficient fără un plan.

De aceea, fie că facem postări pe Facebook, articole de blog, comunicate de presă sau conținut pentru paginile unui site, nu putem începe lucrul fără a ne crea propriul plan de conținut.

Având toate informațiile din etapa anterioară, content writer-ul are deja capacitatea de a gândi structura fiecărui material pe care îl redactează, ca să fie cât mai bine primit de publicul țintă dar și de motoarele de căutare.

În etapa de pre-scriere, putem întâlni două situații:

1 – „Completați spațiile libere…”

Este una din cele mai des întâlnite situații și, din păcate, poate fi cea mai ineficientă pentru client. Practic, aceasta este situația în care sărim peste etapa de pre-scriere.

Atunci când un material e conceput deja din punct de vedere vizual – ex: un template de website, un design de broșură – și este completat cu text dummy („Lorem ipsum”), content writer-ului i se cere să „umple spațiile de text” cu propriile sale cuvinte.

Deși acest mod de lucru e cel mai simplu pentru content writer pentru că i se oferă deja un șablon pe baza căruia să lucreze, este ineficientă pe termen lung pentru client. Iată de ce.

Scopul unui design de material nu este doar „să arate bine”, ci să „îmbrace” un conținut eficient pentru publicul țintă vizat. Dacă se dorește orice reacție din partea acestuia, atunci acea reacție se obține prin intermediul textului, nu prin design. (Scuze față de prietenii designeri, însă doar prin text putem cere clientului să facă o acțiune specifică!)

Prin urmare, avantajele acestei situații sunt: costuri mai mici pentru client, timp de execuție mai mic. Dezavantajul principal este riscul de a nu obține reacțiile cu acel material.

2 – „Textul înainte de toate”

Este situația întâlnită în cazul clienților care pun mai mult accent pe conținut și cunosc impactul pe care acesta îl poate aduce. Aici apare, de fapt, etapa de pre-scriere.

În acest caz, textul e realizat înaintea design-ului; practic, design-ul este conceput pe baza propunerilor de structură ale content writer-ului.

Astfel, impactul pe care îl poate aduce content writer-ul este mai mare, pentru că el este cel care concepe structura fiecărui material realizat:

• structura conținutului paginilor unui website,
• lista de informații care vor fi adăugate pe fiecare landing page,
• traseul utilizatorului pe un website sau landing page (funnel-ul de conversie),
• structura unei broșuri / mape de prezentare / catalog / ebook etc.,
• planul de articole pentru un blog și scopul fiecăruia
• etc.

Astfel, content writer-ii experimentați pot concepe de la zero un material și transmite mai departe cerințele de structură designer-ului care îl va implementa.

Deși costurile sunt mai mari pentru client iar durata de execuție este mai mare, avantajul principal este că materialul final va fi unul customizat, unic, conceput pe baza nevoilor și intereselor publicului țintă.

#4 Scrierea propriu-zisă

Dacă avem deja informațiile complete, structura pe baza căreia să lucrăm și știm exact ce își dorește clientul, începem scrisul propriu-zis.

Aceasta este etapa care durează cel mai mult, în funcție de complexitatea materialului solicitat. Proiectele mari se pot întinde și pe câteva luni sau chiar ani* – în cazul în care clientul dorește să pună accent și pe calitatea conținutului, nu doar pe cantitate.

*unul dintre proiectele la care am lucrat lunar, timp de 2 ani și jumătate, a fost realizarea descrierilor pentru 1200 pagini de categorii, subcategorii și produse ale unui magazin online. În final, munca, alături de alte demersuri de SEO, a dat rezultate: traficul organic a crescut cu 80%.

Scrierea propriu zisă constă în două etape:

• implementarea textului sub forma unui prim draft, pentru a primi feedback din partea clientului;
• completarea sau modificarea acelui draft în funcție de feedback, pentru a aduce textul în forma (aproape) finală.

Cu cât content writer-ul are mai multe informații (a parcurs cu rigurozitate etapele anterioare), cu atât cresc șansele ca primul draft să fie mai aproape de varianta finală.

Din punct de vedere al clientului, acesta trebuie să aibă o gândire pe termen lung. Indiferent că își dorește descrieri la toate cele 1000 de produse ale magazinului său online, își dorește 100 de articole de blog sau conținut pentru un website cu 10 pagini, trebuie să fie conștient că…

• o muncă de calitate necesită timp,
• un content writer bun are multe solicitări.

Dacă, spre exemplu, clientul dorește să lucreze cu un content writer bun pentru a crea conținutul unui site de 7 pagini care să fie lansat în septembrie, trebuie să îi ceară acestuia oferta cel târziu în iulie.

Iată de ce:

• Nu putem anticipa cât vor dura etapele de negociere a ofertei de preț, familiarizare și pre-scriere.
• Chiar dacă are deja un design pentru site-ul său, un content writer bun mereu va oferi sugestii de modificare pentru îmbunătățirea ratei de conversie, care vor necesita timp din partea programatorului.
• Proiectele unui content writer sunt prioritizate în ordinea în care sunt trimise ofertele, pentru a nu exista riscul să întârzie un deadline stabilit deja din cauza altui client apărut ulterior.

Acestea pot fi motivele pentru care, uneori, deadline-ul dat de content writer e mai lung decât timpul de lucru propriu zis.

Niciun material nu trebuie făcut în grabă, tocmai pentru că niciun client nu dorește să investească într-un material de slabă calitate, care să nu aducă rezultate sau să îi aducă o imagine negativă.

#5 Editarea și adaptarea

În cele mai multe cazuri, conținutul creat în etapa anterioară, chiar dacă a fost aprobat de client, necesită ultime retușuri.

Designer-ul / programatorul / echipa de redacție care va utiliza conținutul creat poate avea diverse cerințe specifice pentru adapta textul pentru spațiul unde va fi publicat.

Pentru diverse materiale grafice, site-uri de prezentare, aplicații mobile sau platforme web, poate fi necesară scurtarea sau completarea anumitor secțiuni de text, pentru buna încadrare în design și pentru menținerea simetriei vizuale a paginilor. 

Editarea este ultima etapă care implică retușurile care dau forma finală unui text. Este recomandat să fie efectuată la cel puțin 2-3 zile de la finalizarea textului, deoarece astfel content writer-ul a avut puțin timp de detașare față de proiectul respectiv. Este importantă această detașare, pentru a veni cu o viziune proaspătă la final și o minte odihnită pentru a observa eventuale greșeli sau formulări nepotrivite.

După ce am parcurs toate aceste 5 etape, textul este gata, putem trece la următorul proiect. 🙂 

Așadar, ce reținem?

Nu este necesar să reții toate aceste etape dacă nu intenționezi să te specializezi în content writing.

Dacă dorești să apelezi la un astfel de specialist, este bine să înțelegi cum lucrează și care sunt procesele din spate, pe care nu le vezi, pe care el le parcurge pentru a realiza materialul dorit de tine.

În calitate de client, iată cum poți eficientiza modul de lucru cu un content writer:

• să îi oferi cât mai multe informații încă de la primul contact, pentru a obține o ofertă într-un timp mai scurt;
• să nu aștepți să fie gata design-ul pentru materialele dorite, pentru ca apoi să îi soliciți oferta content writer-ului – în special dacă te grăbești!;
• dacă îți dorești nu doar un text ci o strategie prin care materialele dorite să îți aducă rezultate sau chiar o structură concepută de la zero pentru acestea, atunci e necesar să apelezi fie la o agenție de creație, fie la un content writer senior, care îți trimite o ofertă cât mai detaliată cu activitățile pe care le poate face.

Dacă vrei să citești mai multe pe acest subiect, îți recomand următoarele două articole de pe blogul nostru:

• Creație vs Promovare: ce așteptări să ai de la o agenție;
• Copywriter vs Content Writer: cum setezi așteptările corecte.

Până la viitoarea ta vizită pe la noi, îți doresc cât mai multe colaborări reușite! 🙂

Aceste principii de marketing nu doar că îți vor optimiza modul în care îți prezinți afacerea dar te vor ajuta și să creezi o conexiune autentică cu publicul tău țintă. Sunt potrivite pentru începători sau pentru cei care vor să-și completeze cunoștințele cu principii de bază, fiind accesibil și structurat într-o manieră de tip checklist.

Ești pregătit să le descoperi? Dacă da, pune-ți centura, urmează să călătorești prin lumea marketingului de top!

*Pentru a le păstra autenticitatea, nu am tradus în română denumirile principiilor, sperăm să fie în regulă pentru tine.

1. Scarcity sau cum să faci oamenii să tânjească după produsul tău

Imaginează-ți că ești într-un magazin și vezi ultima pereche de pantofi pe care o ți-o doreai demult. Mărimea ta. Simți cum îți crește pulsul? Acesta este principiul scarcity în acțiune!

Scarcity se bazează pe ideea că oamenii doresc mai mult un lucru (un serviciu) dacă este mai greu de obținut sau rar. Acest principiu exploatează frica de a pierde o oportunitate, creând un sentiment de urgență care stimulează decizia rapidă de cumpărare. Scarcity crește percepția valorii produsului.

Cum să-l folosești: Creează oferte limitate în timp sau cantitate. ,,Doar astăzi’’ sau ,,Ultimele 5 bucăți’’ sunt formulările magice care declanșează FOMO (Fear of Missing Out) și împing clienții să acționeze rapid. Fii totuși onest cu limitările, nu crea false impresii de scarcity pentru că, pe parcurs, îți vei pierde credibilitatea.

2. Social Proof sau când toată lumea face, tu de ce n-ai face?

Suntem animale sociale și, vrem, nu vrem, suntem influențați de acțiunile celorlalți. Dacă vezi o coadă lungă la un restaurant, nu-i așa că îți vine să stai și tu la coadă să simți cu propriile tale papile gustative cât de bună e mâncarea?

Social proof se bazează pe tendința oamenilor de a urma acțiunile altora, considerându-le dovezi ale comportamentului corect. Acest principiu reduce incertitudinea în procesul decizional și creează încredere prin validare externă.

Cum să îl folosești: Pune în evidență testimoniale, recenzii și numărul de clienți mulțumiți. Pe rețelele sociale, pe site. Un simplu ,,Alătură-te celor peste 100 de clienți fericiți!’’ poate face minuni. Fă vizibile recenziile clienților, prezintă studii de caz, povești de succes și utilizează cifre și statistici despre baza ta de clienți. Și dacă ai nevoie de un ton convingător pe rețelele sociale, s-ar putea să ai nevoie de social media copywriting.

3. Reciprocity sau dăruind, vei dobândi

Ai primit vreodată o mostră gratuită și apoi te-ai simțit obligat să cumperi produsul? Ăsta e principiul reciprocității în acțiune.

Reciprocitatea se bazează pe tendința umană de a răspunde unei acțiuni pozitive cu o altă acțiune pozitivă. Acest principiu creează un sentiment de obligație, construiește relații pozitive cu clienții și încurajează loialitatea pe termen lung.

Cum să îl folosești: Oferă un lead magnet, ceva valoros gratuit: un ebook, un webinar, o consultație scurtă. Clienții vor simți nevoia să ,,dea înapoi’’, mai ales dacă sunteți pe aceeași lungime de undă. Condiția e să oferi ceva cu valoare reală, nu doar aparentă.

4. Authority sau cum să fii tu expertul în care toți au încredere

Când medicul îți spune să iei o pastilă, o iei fără să clipești, nu? Asta pentru că îi recunoști autoritatea.

Principiul autorității sugerează că oamenii tind să urmeze și să aibă încredere în experți sau figuri de autoritate. Acest lucru reduce incertitudinea și riscul perceput, crescând credibilitatea mesajului și a brandului.

Cum să îl folosești: Demonstrează-ți expertiza prin conținut de calitate, certificări și colaborări cu lideri din industrie. Dezvoltă și promovează-ți expertiza în nișa ta, utilizează un limbaj profi, dar accesibil, și oferă sfaturi și soluții practice care îți demonstrează cunoștințele.

5. Consistency sau fii tu prietenul pe care te poți baza mereu

Oamenii adoră predictibilitatea. Mai exact, creierul nostru. E ca și cum ai merge la cafeneaua ta preferată și ai ști exact ce gust va avea cafeaua.

Consistency se referă la tendința oamenilor de a fi consecvenți cu acțiunile, credințele și angajamentele lor anterioare. Acest principiu creează predictibilitate și încredere, reducând disonanța cognitivă și încurajând loialitatea față de brand.

Cum să îl folosești: Menține un mesaj și o identitate vizuală consecvente pe toate canalele. Fii ,,tu’’ în fiecare interacțiune cu clienții. Implementează programe de fidelizare pe termen lung și folosește istoricul interacțiunilor ca să personalizezi comunicarea cu clienții.

6. Liking sau cum îi faci pe oameni să te placă

Ești de acord că noi, ca oameni, suntem mai înclinați să cumpărăm de la oameni și branduri pe care le apreciem și ni se par simpatice?

Principiul liking sugerează că oamenii preferă să facă afaceri cu persoane și branduri pe care le plac. Acest principiu creează o conexiune emoțională cu brandul, reduce rezistența la mesajele de marketing și încurajează recomandările.

Cum să îl folosești: Arată personalitatea din spatele brandului. Fii autentic, folosește umorul (cu măsură) și conectează-te emoțional cu audiența ta. Dezvoltă o voce de brand autentică, implică-te în cauze sociale care rezonează cu valorile clienților tăi, și creează conținut care educă și distrează, nu doar vinde.

7. Segmentation sau cum nu toți clienții sunt creați egal

Încercarea de a mulțumi pe toată lumea e ca și cum ai încerca să prinzi mai mulți iepuri deodată. Și știm că, de obicei, nu prinzi niciunul.

Segmentarea implică împărțirea pieței în grupuri distincte de consumatori cu nevoi, caracteristici sau comportamente similare. Acest principiu permite mesaje și oferte mai relevante, crește eficiența campaniilor de marketing și facilitează o mai bună alocare a resurselor.

Cum să îl folosești: Împarte-ți audiența în grupuri cu nevoi și comportamente similare. Apoi, personalizează mesajele pentru fiecare segment. Colectează date relevante despre clienți, identifică pattern-uri și grupuri distincte, creează buyer persona pentru fiecare segment, și adaptează strategiile de marketing pentru fiecare grup în parte. Aici, email marketing este regele.

8. Positioning sau cum să-ți găsești locul sub soare (sau în mintea clientului)

Într-o lume aglomerată, trebuie să-ți găsești o nișă. Gândește-te la Coca Cola și ce-ți vine în minte.

Positioning se referă la crearea unei imagini sau identități distincte pentru un produs, brand sau companie în mintea consumatorului. O poziționare eficientă diferențiază brandul de competiție, clarifică beneficiile unice pentru consumator și ghidează toate deciziile de marketing și branding.

Cum să îl folosești: Definește clar ce te face special și comunică asta în fiecare mesaj. Asigură-te că poziționarea ta este relevantă pentru publicul țintă, se diferențiază clar față de competiție și este sustenabilă pe termen lung.

9. Unique Selling Proposition (USP): care e superputerea ta?

Fiecare erou are o putere specială, așa ne-au învățat Marvel și DC Comics. Care e a ta? Ce poți oferi tu și nimeni altcineva nu poate?

USP este factorul distinctiv care face ca produsul sau serviciul tău să fie superior alternativelor competitorilor. Un USP puternic trebuie să fie clar, specific, relevant pentru nevoile consumatorului și greu de replicat de către concurență. Și da, e o adevărată provocare.

Cum să îl folosești: Identifică beneficiul unic pe care îl oferi și informează-i și pe posibilii clienți. Analizează ofertele competiției, determină ce faci tu diferit sau mai bine, și formulează USP-ul într-o propoziție concisă și memorabilă. Poate ai o gândire creativă. Sau ești cel mai bun din curtea școlii când vine vorba de content marketing. Da, știm că sunt mulți oameni în industrie care sunt creativi și/sau buni pe content marketing, însă nimeni nu e ca tine. Principiile rămân, viziunea te diferențiază.

10. Customer-Centric Approach: clientul e regele

Din experiența noastră, am văzut că puterea a trecut de la vânzători la cumpărători. Poți ignora afirmația asta sau poți să citești mai departe.

Această abordare pune nevoile, dorințele și experiențele clientului în centrul tuturor deciziilor de business și marketing. Principiile abordării centrate pe client includ înțelegerea profundă a nevoilor clientului, personalizarea produselor și serviciilor, și îmbunătățirea continuă bazată pe feedback.

Cum să îl folosești: Pune nevoile și dorințele clienților în centrul a tot ceea ce faci. Ascultă feedback-ul lor și adaptează-te constant. Colectează și analizează constant feedback de la clienți, creează hărți ale călătoriei clientului, instruiește toți angajații în spiritul orientării către client și măsoară și îmbunătățește constant experiența clientului.

Concluzie: 10 principii de marketing pe care trebuie să le știi

Stăpânirea principiilor enumerate în acest articol reprezintă un pas important în promovarea afacerii tale, Combină-le inteligent și vei vedea cum brandul tău va începe să strălucească în ochii clienților.

Dar ține minte, cu mare putere vine și mare responsabilitate. Folosește aceste principii în mod etic. La urma urmei, cel mai valoros activ al tău e încrederea clienților.

Fii gata să-ți transformi marketingul într-o forță de neoprit!

Dacă ai nevoie de ajutor în ceea ce privește promovarea online prin conținut sau email marketing, suntem la un click distanță.

Noi nu suntem de acord. Din niciun punct de vedere. Mai ales că, pentru unul dintre clienții noștri pe email marketing, am obținut rezultate incredibile pe acest canal de promovare dat la o parte pe nedrept și care a început să devină mult mai popular.

Că unora le place sau nu, e-mail marketingul rămâne una dintre cele mai eficiente metode de a ajunge la publicul țintă, de a crește conversiile și de a menține o relație constantă cu clienții. Mai ales că acel client primește libertatea de a alege ce citește și pe ce dă click, în comparație cu un feed de Facebook sau de Instagram.

Însă, ca să ajungi la rezultate bune și, în timp, de excepție, printre altele, ai nevoie de o platformă de e-mail marketing up to date, intuitivă, dar cu funcții avansate ușor de folosit, care să-ți ducă toate campaniile la alt nivel.

În acest articol, vrem să-ți prezentăm top 3 platforme de e-mail marketing testate de noi in-house: Klaviyo, theMarketer și MailChimp. Vezi care ți se potrivește și, cine știe, poate colaborăm.

Dar, înainte de toate…

Platforme de email marketing: ce sunt și cum te ajută?

Platformele de email marketing sunt instrumente software care îți permit să creezi, să trimiți și să analizezi campaniile de email către abonații tăi. Dar sunt mult mai mult decât simple instrumente de trimitere în masă a emailurilor. Aceste platforme îți oferă:

• Automatizare: Economisești timp prețios programând emailuri și creând fluxuri de comunicare automate.
• Personalizare: Poți adapta conținutul pentru fiecare abonat, crescând astfel relevanța mesajelor tale.
• Segmentare: Împarți lista de abonați în grupuri specifice pentru a trimite mesaje mai țintite.
• Analiză detaliată: Obții informații valoroase despre performanța campaniilor tale, inclusiv rate de deschidere și click.
• Integrare cu alte instrumente: Conectezi platforma de email cu CRM-ul tău, site-ul web sau platformele de social media.

Acum, ce platforme de e-mail marketing îți recomandăm noi?

Klaviyo, eCommerce email marketing și personalizare avansată

Klaviyo este o platformă excelentă, recomandată în special pentru afaceri de eCommerce care doresc să ofere o experiență hiperpersonalizată clienților lor. De ce hiperpersonalizată? Pentru că are funcții avansate de automatizări și segmentări. În plus, Klaviyo permite crearea unor campanii extrem de precise, orientate pe comportamentul utilizatorilor. Agenția noastră este partener Klaviyo. 🙂

Așa cum spuneam, Klaviyo permite crearea de segmente în funcție de achiziții, interacțiuni pe site și alte criterii relevante. Astfel, poți să-ți personalizezi mesajele și să îți adresezi oferta celor mai relevanți clienți.

Apoi, de la campanii de „welcome” la emailuri de abandon coș și emailuri de re-engagement, Klaviyo îți oferă automatizări care economisesc timp și cresc rata de conversie. Practic, tu le setezi o singură dată, ele rulează și-ți cresc toate KPI-urile. Cel care contează.

Desigur, platforma îți oferă rapoarte detaliate despre performanța campaniilor, astfel încât să poți analiza și ajusta strategia în timp real. Pentru că optimizările sunt necesare mereu.

Practic, Klaviyo te ajută la creșterea conversiilor pentru că excelează la capitolul creare de campanii precise, bazate pe preferințele și comportamentele utilizatorilor. Automatizările sale avansate, împreună cu capacitatea de a personaliza mesajele sunt cheia către succesul tău.

theMarketer, o platformă completă pentru marketing integrat

The Marketer este o platformă cu o gamă variată de instrumente pentru email marketing, dar și pentru SMS-uri, notificari de tip „push”, oferind un pachet complet pentru strategii de marketing integrate.

Avantajele pe care le ai dacă decizi să lucrezi cu theMarketer sunt consistente.

În primul rând, te bucuri de funcționalități pentru campanii pe rețele sociale și SMS marketing, ajutând la crearea unei experiențe coerente pe mai multe canale.

Apoi, ai o interfață destul de intuitivă interfață intuitivă, ceea ce o face ușor de folosit chiar și de către cei care nu au experiență tehnică.

theMarketer are și funcționalități de A/B testing, oferind posibilitatea de a testa variante diferite de subiecte, conținuturi și layout-uri pentru a descoperi ce funcționează cel mai bine pentru publicul țintă. Practic, theMarketer îți aduce utilizatorii în mai multe puncte de interacțiune. Capacitatea de a rula teste A/B pe mai multe canale oferă flexibilitate în optimizarea mesajelor și crește șansele de a transforma destinatarii în clienți activi.

MailChimp, e-mail marketing pentru afaceri din orice nișă

MailChimp este o platformă de e-mail marketing cunoscută pentru opțiunile accesibile în ceea ce privește afacerile la început de drum. Aceasta platformă este populară în rândul micilor antreprenori și al startup-urilor datorită funcționalităților de bază oferite gratuit și a interfeței ușor de folosit.

MailChimp îți oferă automatizări pentru mesaje de bun venit, recomandări și mesaje de reamintire.

Ai funcții de personalizare chiar și în planurile gratuite, respectând preferințele și istoricul utilizatorilor, iar editorul de design drag-and-drop permite crearea unor emailuri vizual atractive, fără a fi nevoie de experiență în design. MailChimp simplifică email marketingul, oferindu-ți acces rapid și intuitiv la funcții de bază care pot aduce rezultate notabile. Automatizările și ușurința în utilizare permit micilor afaceri să rămână în legătură constantă cu clienții, contribuind la creșterea vânzărilor și a loialității.

Platforme de e-mail marketing. Concluzii

Alegerea unei platforme de email marketing e o decizie importantă, unde trebuie să ții cont de specificul afacerii și de obiectivele campaniilor de email. Ca să nu mai vorbim de bugetul pe care îl ai.

Dacă deții un magazin online și vrei o platformă specializată pe segmentări și hiperpersonalizare, Klaviyo este ideală. Dacă dorești o soluție multi-canal pentru marketing integrat, theMarketer îți oferă flexibilitatea necesară. Iar dacă ești la început de drum și cauți o opțiune accesibilă, atât la nivel de buget, cât și la interfață, MailChimp poate fi partenerul de care ai nevoie.

În funcție de specificul business-ului tău, orice platformă alegi, te va ajuta să optimizezi campaniile, să-ți crești conversiile și să-ți menții clienții loiali. Începe cu testarea fiecărei platforme ca să descoperi care dintre ele este cea mai potrivită pentru afacerea ta și bucură-te de succesul campaniilor tale de email marketing.

Dă-ne un semn dacă ai nevoie de soluții de email marketing pe una din cele trei platforme de mai sus.

Suntem aici să te ajutăm!

Însă, în ultimul timp, din cauza cererii masive de texte publicitare, s-au strecurat și niște mituri despre copywriting care duc în eroare și creează așteptări nerealiste atât începătorilor, cât și antreprenorilor, cei care caută servicii copywriting pentru afacerile lor.

Mituri despre copywriting de care trebuie să te ferești

În cele ce urmează, vom demonta împreună cele mai comune mituri despre copywriting, proces care te va ajuta să iei cea mai bună decizie, mai ales dacă vrei să urmezi un curs copywriting sau ești în situația de a angaja un copywriter, ca să știi ce așteptări să ai.

Mituri despre copywriting 1 – Numai textele lungi vând

Unul dintre cele mai frecvente mituri este că trebuie să scrii texte kilometrice ca să vinzi.

Deși textele mai detaliate pot fi eficiente în anumite contexte, nu înseamnă că mereu este nevoie de un conținut stufos pentru a genera conversii. Ceea ce contează cu adevărat este relevanța și claritatea mesajului. Și bineînțeles, ce vinzi. De exemplu, o pagină de produs scurtă, dar care scoate în evidență caracteristicile cheie și beneficiile, poate fi la fel de eficientă ca o descriere detaliată.

În realitate, succesul unui text nu depinde de lungimea sa, ci de capacitatea lui de a răspunde nevoilor audienței și de a oferi soluții clare la problemele acesteia. Astfel, un copywriter bun știe când să folosească texte lungi și când un mesaj concis este mai potrivit.

Mituri despre copywriting 2 – Creativitatea bate tehnica

Creativitatea este esențială în copywriting, mai ales când vine vorba de storytelling, însă tehnica și structura sunt la fel de importante. Un copywriter creativ poate găsi idei și abordări inovatoare, dar dacă nu respectă principiile fundamentale ale persuasiunii, textul nu va reuși să convingă.

De exemplu, respectarea unor structuri clasice precum AIDA (Atenție, Interes, Dorință, Acțiune) sau PAS (Problemă, Agitare, Soluție) este vitală pentru a ghida cititorul spre acțiunea dorită.

Creativitatea aduce un plus de unicitate și impact, dar aceasta trebuie întotdeauna să fie susținută de o tehnică solidă. De multe ori, tehnica este cea care permite creativității să fie eficientă.

Mituri despre copywriting 3 – Oricine poate face copywriting, trebuie doar să știi să scrii

Mulți cred că, dacă știi să scrii corect gramatical, ești deja copywriter.

În realitate, copywriting-ul este o combinație complexă între abilitatea de a înțelege psihologia consumatorului, cunoașterea produsului și capacitatea de a construi mesaje convingătoare. Un copywriter bun nu doar scrie bine. Ci știe să-și alinieze mesajul cu brandul și să își adapteze stilul pentru a atrage atenția publicului țintă.

A scrie pur și simplu nu este suficient. E nevoie de empatie, atenție la detalii, documentare serioasă și o înțelegere profundă a nevoilor și dorințelor audienței pentru a crea texte care să vândă.

Mituri despre copywriting 4 – Copywriting-ul este doar despre vânzări

Deși scopul principal al copywriting-ului este de multe ori să vândă, nu trebuie să fie limitat doar la acest aspect. Copywriting-ul înseamnă și construirea unui brand puternic, crearea de relații cu clienții și comunicarea valorilor companiei. De exemplu, un mesaj de brand poate să nu vândă direct, dar poate crește loialitatea și încrederea în brand pe termen lung.

Copywriting-ul este util în multe domenii, de la branding și conștientizare până la educarea clienților și construirea relațiilor pe termen lung. Nu se limitează doar la vânzări directe.

Mituri despre copywriting 5 – Textele tehnice nu necesită copywriting

Un alt mit frecvent este că textele tehnice, cum ar fi cele pentru produse complexe, nu necesită copywriting creativ. În realitate, tocmai aceste texte au nevoie de un copywriter talentat, capabil să explice clar și concis specificațiile tehnice, punând în același timp accent pe beneficiile pe care le aduc utilizatorului final.

În acest caz, copywriting-ul transformă limbajul tehnic într-un mesaj accesibil și atractiv, care să vorbească pe înțelesul audienței.

Mituri despre copywriting 6 – Emoțiile sunt mai puțin importante decât argumentele raționale

În multe cazuri, se crede că argumentele logice și raționale sunt mai importante decât apelul la emoții. Deși o strategie rațională poate fi eficientă, studiile arată că emoțiile joacă un rol important în decizia de cumpărare. Oamenii fac alegeri bazate pe sentimente și justifică ulterior acele alegeri cu rațiune.

Un text bine construit trebuie să echilibreze ambele dimensiuni. Argumentele raționale îți vor oferi un avantaj competitiv, dar apelul la emoțiile cititorului va crea o legătură mai profundă și va determina o acțiune mai rapidă.

Mituri despre copywriting 7 – Publicul nu citește tot textul, deci nu contează ce scrii

Un alt mit care circulă este că oamenii nu citesc textele de pe site-uri, deci nu contează ce scrii. Deși este adevărat că mulți utilizatori „scanează” rapid informațiile, acest lucru nu înseamnă că poți să neglijezi conținutul. De fapt, structura unui text este esențială pentru a atrage și menține atenția cititorului. Folosirea titlurilor, listelor și evidențierea informațiilor cheie sunt metode eficiente pentru a transforma un „cititor rapid” într-un client.

Un copywriter abil va ști cum să atragă cititorul, indiferent de cât de repede scanează acesta pagina, punând accent pe cuvintele și structurile potrivite.

Mituri despre copywriting 8 – Copywriting-ul este o meserie în declin din cauza AI

Deși AI-ul poate ajuta în procesul de scriere, creativitatea umană, empatia și înțelegerea contextului social și cultural rămân adevărate pietre de temelie. Copywriting-ul evoluează, în mod clar, dar nu dispare definitiv.

AI-ul nu va scrie niciodată în locul unui copywriter. Poate asista la research, poate ușura pe alocuri procesul, dar în același timp îl poate și îngreuna. Pentru că un AI, deși poate fi programat să scrie texte captivante, va respecta întotdeauna un prompt scris. Datele de intrare, feedback-ul și ghidarea făcută de copywriter.

AI-ul, în special integrat în prezent în majoritatea domeniilor, facilitează procesul de informare și cunoaștere. Însă, va rămâne întotdeauna la scopul principal pentru care a fost creat – să asiste omul, nu să îl înlocuiască.

Mituri despre copywriting – Concluzii

Copywriting-ul este mult mai mult decât doar scrierea unor texte frumoase. Implică înțelegerea psihologiei umane, tehnici de persuasiune, o bună cunoaștere a produsului și, nu în ultimul rând, creativitate. Miturile pe care le-am discutat reflectă percepții greșite care pot limita eficiența unui text. Adevărul este că un copywriting de succes echilibrează creativitatea cu tehnica, claritatea cu persuasiunea și emoțiile cu rațiunea.

Fiecare text are propriul său scop, fie că vinde un produs, creează o legătură emoțională cu brandul sau educă publicul. A înțelege aceste aspecte este esențial pentru a reuși în acest domeniu. Demontarea miturilor îți poate deschide noi perspective și te poate ajuta să creezi mesaje care să rezoneze cu adevărat cu audiența ta.

Însă, pentru rezultate bune, trebuie să identifici ce influencer poți alege, dacă influencerul care-ți place e potrivit pentru nișa pe care ai nevoie să o promovezi și multe alte bune practici. Ești curios să afli cum obții endorsement pentru brandul tău cu ajutorul influencer marketingului?

Ți-am pregătit un articol special despre acest subiect. Și cu multe alte informații surpriză care să te ajute cu acest proces.

Ce este influencer marketingul?

Influencer marketingul e o strategie de promovare care implică o colaborare a brandurilor cu persoane care dețin o influență semnificativă asupra unei anumite audiențe. Acești influenceri, în general, au o prezență puternică pe platforme sociale precum Instagram, YouTube, TikTok sau bloguri și pot ajuta la promovarea produselor sau serviciilor unui business într-un mod autentic și captivant.

Contextul Influencer Marketingului în era digitală

În contextul marketingului digital autohton, acesta a evoluat, devenind o componentă centrală a strategiilor de promovare. Practic, până acum câțiva ani, noțiunea de influencer marketing nu exista. Iar în ultimul timp, a devenit o metodă esențială pentru branduri de a-și extinde vizibilitatea și a ajunge la audiențe specifice.

Acest lucru se datorează și faptului că mulți consumatori sunt din ce în ce mai interesați de recomandările personale și de experiențele oferite de influenceri, în detrimentul mesajelor publicitare tradiționale. Ca să nu mai vorbim de faptul că e greu pentru un mesaj publicitar tradițional să egaleze o figură umană.

Pe măsură ce tehnologia a avansat, influencerii au dobândit abilitatea de a crea conținut captivant și de a se conecta direct cu utilizatorii. În plus, influencer marketingul a oferit o platformă puternică pentru branduri, ajutându-le să-și dezvolte povestea și să-și contureze identitatea într-un mod autentic, ceea ce contribuie la consolidarea încrederii.

Am putea spune că este o cale rapidă de a ajunge la audiența segmentată fix cum ai nevoie. Practic, visul oricărui marketer.

Cum să alegi influencerul potrivit pentru brandul tău?

Din câte poți observa, colaborarea cu influenceri e o adevărată oportunitate de a-ți promova brandul. Totuși, alegerea influencerului potrivit nu e o treabă ușoară. Haide să explorăm împreună acest proces.

Și pornim de la…

Definirea obiectivelor și a audienței

Atunci când trebuie ales influencerul potrivit pentru campania ta de marketing, primul pas este definirea clară a obiectivelor. Trebuie să știi exact ce dorești să realizezi prin colaborarea cu influencerii.

E vorba de creșterea notorietății brandului?

Generare de vânzări?

Engagement cu comunitatea deja formată?

În paralel, este necesar să identifici și să înțelegi publicul țintă al campaniei tale. Care sunt caracteristicile demografice ale acestuia? Care sunt interesele, preferințele și comportamentele lor? Cu cât ai o cunoaștere mai profundă a audienței tale, cu atât mai ușor va fi să selectezi influencerii potriviți.

Relevanța și compatibilitatea cu brandul

Un alt aspect de care trebuie să ții cont. Nu este suficient ca influencerul să aibă o audiență mare; este esențial ca valorile și viziunea acestuia să se potrivească cu identitatea brandului tău. O colaborare autentică va rezona mai bine cu publicul și va contribui la consolidarea credibilității.

Iată câțiva factori de luat în calcul:

• Nișa: Influencerii ar trebui să fie activi într-o nișă care se aliniază cu produsele și valorile brandului.
• Engagement: Un număr mare de urmăritori nu este suficient; rata de engagement este un indicator mai bun al impactului influencerului.
• Autenticitate: Influencerii care au o relație autentică cu publicul lor și promovează doar produse în care cred sunt mai eficienți decât cei care promovează orice produs contra cost.

Un mod eficient de a evalua dacă brandul tău este compatibil cu un anumit influencer este să analizezi campanii anterioare în care a fost implicat. Caută exemple de campanii de succes în care influencerul și-a pus amprenta asupra mesajului și a contribuit la crearea unei conexiuni puternice între brand și public.

Analiza engagementului cu audiența

Când vine vorba de marketingul cu influenceri, engagementul este metrica de bază care trebuie analizată. Likes, comentarii, distribuiri sunt indicatori cheie care îți oferă o perspectivă asupra modului în care conținutul este primit de audiență. O rată mare de implicare indică o conexiune între influencer și urmăritorii săi, ceea ce este fundamental pentru un impact puternic al campaniilor.

Dar cum anume influențează aceste interacțiuni succesul campaniei? Simplu: când o postare generează multe comentarii sau este distribuită frecvent, mesajul brandului atinge un public mai larg. Aceasta înseamnă nu doar o vizibilitate crescută, dar și o posibilitate mai mare de a genera conversii autentice.

Evaluarea credibilității și autenticității

În marketingul influencer, credibilitatea este totul. Evaluarea modului în care un influencer a gestionat colaborările anterioare poate oferi perspective importante despre cât de bine s-ar putea alinia cu valorile brandului în discuție. Îndepărtează-te de acei influenceri care au avut colaborări problematice sau care și-au pierdut credibilitatea.

Pentru a evita astfel de capcane, e recomandat să analizezi istoricul colaborărilor influencerului și feedback-ul primit de la alte branduri. Evitarea influencerilor cu practici non-etice, cum ar fi cumpărarea de urmăritori sau promovarea excesivă, este fundamentală pentru a menține integritatea campaniilor tale.

Influencerii în general cunosc cel mai bine publicul lor și ce tip de conținut funcționează. De aceea, este important să le oferi libertatea de a crea conținut autentic care se potrivește cu stilul lor personal. Însă, le poți oferi un brief, câteva linii generale pentru a te asigura că mesajul brandului este transmis corect.

Studiul performanțelor trecute

Un alt aspect cheie în selecția influencerilor este analiza performanței lor în campaniile precedente. Aceasta include evaluarea impactului lor asupra metricilor de performanță și obiectivelor specifice campaniei, cum ar fi reach-ul, ratele de implicare, conversiile și, în cele din urmă, impactul asupra conștientizării de brand și a vânzărilor.

Negocierea contractului și stabilirea așteptărilor

Negocierea contractului cu influencerul este un moment decisiv pentru tine. Aici definești termenii colaborării, inclusiv durata campaniei, plata și livrabilele.

Bugetul trebuie să reflecte amploarea campaniei și nivelul de influență al celor implicați. De exemplu, un micro-influencer cu 10.000 de urmăritori poate avea o rată de engagement mult mai bună decât un influencer de top cu milioane de urmăritori, la un cost semnificativ mai mic.

De asemenea, este vital să stabilești așteptări clare și să clarifici rezultatele dorite. Comunicarea clară a obiectivelor campaniei și stabilirea KPI-urilor și metricilor de performanță de la început poate preveni neînțelegerile ulterioare.

Măsurarea ROI-ului în colaborarea cu influencerul

Utilizând instrumente și metrici avansate de analiză, poți urmări eficient performanța campaniei și înțelege valoarea reală adusă de influencer. Analizarea datelor te ajută să determini dacă obiectivele campaniei au fost atinse și care a fost impactul real asupra brandului.

Fie că urmărești conversiile, click-urile sau interacțiunile, stabilirea KPI-urilor (Key Performance Indicators) te va ajuta să evaluezi succesul campaniei și să ajustezi viitoarele strategii.

Riscuri și soluții în campaniile cu influenceri

În marketingul cu influenceri, ca în orice alt domeniu, există riscuri pe care le poți preveni făcând o analiză simplă, dar care te va ajuta mult în proces.

Unul dintre riscurile majore este alegerea influencerului necorespunzător, care nu se aliniază valorilor sau audienței brandului.

Mai există riscul ca influencerul să se implice în scandaluri sau controverse, ceea ce poate avea un impact negativ asupra reputației brandului.

În plus, este crucial ca orice colaborare să fie marcată clar drept sponsorizată, pentru a respecta reglementările legale și pentru a menține încrederea consumatorilor. Transparența poate chiar să întărească relația dintre brand, influencer și public.

Strategii pentru gestionarea potențialelor riscuri

Pentru a minimiza aceste riscuri ia în considerare:

• verificarea riguroasă a influencerului respectiv – cercetările amănunțite asupra istoricului influencerului și a colaborărilor anterioare ajută la evitarea parteneriatelor cu persoane care pot aduce prejudicii brandului;
• clauzele din contracte – include clauze specifice în contracte, care acoperă eventualitățile de comportament neprofesionist sau implicare în scandaluri;
• plan de back-up pentru gestionarea unei eventuale crize de imagine – pregătește un plan de gestionare a crizelor în timp util pentru a proteja brandul de eventuale daune;
• diversificarea campaniilor –  nu te baza exclusiv pe un singur influencer sau o singură platformă; diversificarea poate reduce riscul asociat cu fluctuațiile algoritmilor sau modificările regulamentelor pe rețelele sociale;
• monitorizare continuă – urmărirea performanței influencerului și a reacției audienței pe parcursul campaniei îți poate oferi date importante pe care le poți folosi în campanii ulterioare;
• diversificarea canalelor – este bine să folosești o combinație de platforme (Instagram, YouTube, TikTok etc.) pentru a ajunge la audiențe diferite;
• comunicare deschisă – menține o comunicare transparentă cu influencerii și asigură-te că înțeleg așteptările și obiectivele brandului.

În concluzie, trebuie să reții că succesul în influencer marketing nu este doar rezultatul alegerii corecte a influencerului, ci și al unei colaborări bine planificate, monitorizate și adaptate la nevoile și obiectivele specifice fiecărui brand.

Și cum influencer marketingul devine un instrument de promovare din ce în ce mai puternic pentru orice brand care vrea să se conecteze eficient cu publicul său, este crucial ca marketerii să rămână la curent cu cele mai noi tendințe și practici din acest domeniu. Pe măsură ce platformele digitale evoluează și audiențele devin tot mai sofisticate, capacitatea unui influencer de a genera conținut autentic și de forma conexiuni la nivel profund cu audiența devine un avantaj neprețuit.

Ok, și cum te ajută asta pe tine?

Simplu.

O campanie de email marketing bine realizată poate fi un instrument extrem de puternic pentru orice afacere. De fapt, email marketing în România, ca strategie de promovare, ar trebui luată în considerare. Fiind unul dintre canalele de comunicare directă, permite brandurilor să ajungă direct la consumatori, să personalizeze comunicarea și să obțină un ROI (Return On Investment) ridicat prin costuri relativ mici.

Dacă te-am convins și vrei să-ți duci campaniile de email marketing la următorul nivel, hai să explorăm împreună câteva strategii care te vor ajuta să obții rezultate remarcabile.

Pregătește-te să-ți transformi emailurile în adevărate mașinării de conversie!

10 sfaturi pentru o campanie de email eficientă

De la personalizare la hiperpersonalizare

Simpla inserare a numelui în subiect sau în corpul e-mailului ajută, dar nu prea mai e suficientă, mai ales dacă vrei să-ți duci campania la alt nivel. Analizează comportamentul abonaților și creează conținut relevant și captivant care să rezoneze cu cei ce îți citesc emailurile.

Recomandă produse bazate pe istoricul de navigare, adaptează tonul mesajului la personalitatea cititorului și vezi care e cel mai bun moment pentru livrare.

Storytelling imersiv sau cum să creezi emailuri care vând singure

Transformă-ți emailurile în mini-experiențe narative captivante. Cum?

Folosește descrieri vii și detalii emoționante ca să captezi atenția și să menții interesul pe parcursul mesajului. Nu uita să integrezi imagini și elemente vizuale care să completeze și să îmbogățească povestea pe care ai creat-o.

Și nu uita să te asiguri că fiecare segment al emailului contribuie la narativă și că include puncte cheie de decizie. Un CTA (Call to Action) clar îndeamnă destinatarul să facă următorul pas, fie că este vorba de a descoperi mai multe informații, de a se înscrie la un eveniment sau de a achiziționa un produs. În acest fel, nu doar informezi, ci și creezi o experiență memorabilă care conduce natural la conversii.

Segmentarea listei de e-mail este extrem de importantă

La punctul 1 vorbeam despre hiperpersonalizare și că simpla inserare a numelui abonatului e binevenită, dar posibil insuficientă. Aici, secretul este segmentarea listei de email.

Segmentarea presupune procesul de divizare a unei liste de abonați în grupuri mai mici, bazate pe anumite criterii sau caracteristici comune. Astfel, poți să trimiți mesaje personalizate și relevante pentru abonați.

Bonus points: crești eficiența și rata de răspuns a campaniilor în derulare.

Oferă un lead magnet

Un lead magnet stimulează înscrierea abonaților și le captează atenția. Acesta poate fi un eBook, un ghid detaliat, un webinar gratuit sau un set de resurse utile. Asigură-te că lead magnetul este relevant pentru audiența ta și aduce valoare reală, astfel încât să crești interacțiunea și să construiești o relație de încredere cu abonații tăi.

Psihologia din spatele click-ului sau tehnici de copywriting pentru subiecte

Pentru a crea campanii de email marketing eficiente, nu sunt suficiente abilitățile tehnice; cunoștințele de psihologie și neuromarketing pot face diferența. Aceste discipline studiază modul în care oamenii (implicit abonații tăi) gândesc, simt și iau decizii și îți permit să creezi mesaje care să rezoneze mai profund și să aibă un impact mai mare.

Așa că, oricând ai două minute libere, aprofundează-ți cunoștințele de psihologie și neuromarketing. Folosește principii precum scarcity, social proof sau curiosity gap și creează subiecte irezistibile. Testează-le folosind tehnica A/B test de fiecare dată, pe un segment relevant de abonați, și apoi trimite email-ul cu subiectul câștigător către restul bazei de date.

Exemplu: „Secretul pe care [Expert Cunoscut – Gary Vaynerchuk] de exemplu, nu vrea să-l afli”.

Că veni vorba…

Creează subiecte de email care nu pot fi ignorate

Subiectele de email bune pot să-ți aducă rezultatele pe care ți le dorești. Ele reprezintă prima impresie pe care o faci destinatarilor și determină în mare măsură dacă emailul tău va fi deschis sau ignorat.

Vrei să creezi subiecte de email catchy? Atunci, e necesar să înțelegi ce anume îi motivează pe destinatarii tăi să interacționeze cu mesajele tale.

Ai grijă la designul campaniilor de email

Nu mai trimite emailuri plictisitoare și ai grijă ca designul să fie atrăgător și funcțional. Un design bine realizat nu doar că atrage atenția, dar și facilitează navigarea și înțelegerea mesajului pe care vrei să-l transmiți.

Dacă platforma de email în care lucrezi îți permite, poți integra elemente interactive precum sondaje în timp real, mini-jocuri sau feed-uri dinamice. Chiar și elemente de gamification ca să încurajezi interacțiunea constantă. Și nu este necesar să cunoști programare pentru acest lucru, platformele de email marketing au opțiuni pe care le poți personaliza în acest sens.

Iar dacă focusul email-ului tău este să transmiți o informație, atunci poți opta și pentru varianta Plain Text în loc de HTML. Astfel, trimiți un email cât mai personal, care creează impresia că l-ai scris și trimis manual către fiecare abonat.

Dincolo de email: Optimizare omnichannel și atribuire avansată

Optimizarea omnichannel înseamnă coordonarea și integrarea diferitelor canale de marketing pentru a crea o experiență unitară pentru clienți. În loc să te bazezi exclusiv pe email marketing, utilizezi și alte canale, cum ar fi social media, PPC, SEO, content marketing și altele, ca să ajungi la publicul țintă.

Măsoară, optimizează, repetă

Nu fugi de A/B testing. S-ar putea să-ți salveze campania.

A/B testingul este un instrument esențial pentru optimizarea campaniilor de email marketing. Prin testarea unui element diferit din cadrul aceluiași email (de exemplu, două subiecte, două CTA-uri sau două designuri), poți vedea care variantă generează cele mai bune rezultate. Acest proces nu doar că îți oferă date concrete despre preferințele și comportamentele publicului tău, dar te ajută și să îmbunătățești rata de deschidere, rata de click și conversiile.

Folosește analiza predictivă pentru prevenirea dezabonărilor

Sună pretențios, știm, însă vestea bună este că nu trebuie s-o faci tu, ci platforma de email marketing pe care lucrezi, cum ar fi: Klaviyo, theMarketer, Mailchimp sau ActiveCampaign. Astfel, poți folosi modele statistice avansate pentru prezicerea și prevenirea dezabonărilor.

În plus, poți crea campanii de retenție personalizate care se declanșează automat la primele probleme de engagement.

Sfaturi testate pentru o campanie de email eficientă

Implementarea acestor strategii avansate necesită efort și creativitate, dar rezultatele pot fi spectaculoase.

Noi le-am implementat în acțiunile noastre de email marketing și au dat rezultate. Însă, acest lucru s-a realizat în timp, prin analiză, monitorizare și testare constantă. Întrucât acțiunile de email marketing eficiente nu se bazează doar pe munca de creație, ci pe un flux întreg care implică analiza datelor campaniilor trimise, creșterea constantă a bazei de date, igienizarea listei de abonați și realizarea unui calendar de campanii email lunar, diferit și bine pus la punct.

Abonații tăi trebuie să se simtă implicați, cu fiecare email trimis. Acesta e cel mai dificil lucru de realizat. Însă, de aceea activitatea de email marketing este constantă și nu se oprește niciodată. Pentru că, mereu, descoperi ceva nou, care le poate capta atenția și îi poate orienta pe conversie. Iar pe măsură ce intră oameni noi în funnel-urile tale, elementul de noutate nu dispare niciodată.

Ești gata să revoluționezi modul în care faci email marketing? Începe să aplici aceste tactici și vei vedea cum engagement-ul și conversiile tale vor crește exponențial. Contactează-ne pentru un audit al campaniilor tale de email marketing!

Suntem aici să-ți reamintim că, dacă te confrunți cu o lipsă de inspirație, nu ești singur. Și că, la fel ca la tine, și gândirea noastră creativă a intrat la un moment dat în concediu și nu la momentul potrivit.

Așa că ne-am gândit să explorăm împreună ce este gândirea creativă, de ce apare blocajul mental, cum s-o revitalizezi și cum să depășești momentele de impas.

Ce este gândirea creativă?

Gândirea creativă reprezintă abilitatea de a privi lucrurile dintr-o perspectivă nouă, generând idei și soluții inovatoare. Este un proces cognitiv complex care implică imaginație, originalitate și flexibilitate mentală.

Gândirea creativă nu se rezumă doar la momentele de inspirație subită, așa-numitele ,,aha moments”. E un proces complex care implică persistență, răbdare și disponibilitatea de a experimenta. Știi bine cum e când te confrunți cu pagina albă încercând să scrii un landing page captivant sau să creezi o campanie de storytelling pe social media. Parcă nimic nu se leagă, nicio idee nu sună bine, iar inspirația pare că a luat o vacanță prelungită.

În aceste momente, gândirea creativă înseamnă să perseverezi, să încerci abordări diferite și să rămâi deschis la posibilități neașteptate.

Cauzele blocajului în gândirea creativă

Noi gândim așa: că, dacă înțelegem factorii care ne inhibă creativitatea, suntem pe drumul cel bun. În industria creativă, fie că lucrezi în advertising, design, faci email marketing sau content creation, pot apărea diverse obstacole. Așa că am făcut o listă cu cele mai frecvente cauze ale blocajului creativ.

Stresul și deadline-urile

Când deadline-urile se apropie amenințător, creierul intră în mod de supraviețuire, limitând gândirea laterală. Paradoxal, deși presiunea poate uneori să stimuleze creativitatea, de cele mai multe ori o inhibă.

Rutina și monotonia

Să lucrezi mereu în același mod, la aceleași tipuri de proiecte, poate duce la plafonare. Creierul tău are nevoie de stimuli noi pentru a genera idei fresh.

Teama de eșec sau critică

Frica de a fi judecat poate paraliza procesul creativ. Te gândești mai mult la ce vor spune alții decât la ideea în sine.

Suprastimularea informațională

Acum, mai mult ca niciodată, suntem bombardați din toate părțile și constant cu informații. Acest zgomot de fond continuu poate obosi creierul, și, implicit, să obosească și mușchiul creativității.

Perfecționismul

Dorința de a produce ceva perfect din prima încercare te poate bloca. Uiți că cele mai bune idei adesea încep ca niște schițe imperfecte și cazi în spirala nu e îndeajuns de bun, nu e bine etc.

Lipsa de diversitate în experiențe

Dacă nu ieși din bula ta (profesională și personală), riști să rămâi blocat în aceleași tipare de gândire. De aceea e bine să cunoști oameni noi, să ai experiențe pe care nu le-ai mai avut.

Oboseala mentală și fizică

Creierul tău are nevoie de odihnă pentru a fi creativ. Burnout-ul este un inamic redutabil al creativității.

Comparația constantă cu ce fac alții

Scrolling-ul nesfârșit pe social media, admirând munca altora, poate duce la sentimente de inadecvare și, în cele din urmă, la blocaj.

Presiunea de a fi mereu original

În industria creativă, există o presiune constantă de a veni cu ceva nou și șocant. Această presiune poate fi paralizantă la un moment dat.

Feedback negativ sau lipsă de apreciere

Când munca ta nu e recunoscută sau e constant criticată, poate fi dificil să-ți menții entuziasmul creativ. De asta, gândirea creativă poate avea de suferit big time.

Te recunoști pe undeva? Noi șigur că am bifat câteva din cele de mai sus. Însă faptul că am recunoscut cu inima deschisă că nu e totul perfect ne-a ajutat să identificăm sursa blocajului creativ și să acționăm.

Gândirea creativă: Tehnici și strategii de deblocare ale minții

Acum ceva timp, ți-am povestit despre 5 tehnici pentru o gândire creativă și cum ne dezvoltăm o gândire creativă. Acum venim cu alte tehnici, la fel de utile.

#1 Brainstorming structurat

Există așa ceva?

Da, chiar dacă sună contraintuitiv.

Organizează sesiuni de brainstorming cu reguli clare pentru a maximiza output-ul creativ. Apoi, stabilește un timp limită, încurajează cantitatea peste calitate și încearcă să nu pleci urechea la sabotorul interior în faza de generare a ideilor.

#2 Mind mapping

Mind mapping-ul este o tehnică vizuală de organizare a informațiilor, care ajută la structurarea și generarea ideilor. Procesul implică crearea unei diagrame radiale în jurul unui concept central, de la care pornesc ramuri care reprezintă subteme sau idei asociate. Fiecare ramură poate avea subramuri, ilustrând detalii suplimentare.

Practic, dacă utilizezi hărți mentale, poți vizualiza conexiuni între idei aparent disparate. Această tehnică te ajută să vezi the big picture și să faci asocieri neașteptate.

#3 Tehnica ,,Cele șase pălării gânditoare”

Această metodă, dezvoltată de Edward de Bono, te ajută să analizezi ideile din perspective multiple. Fiecare ,,pălărie” reprezintă un stil de gândire distinct, care permite participanților să se concentreze pe un singur aspect al problemei la un moment dat.

• Pălăria albă: Fapte și informații
• Pălăria roșie: Emoții și intuiții
• Pălăria neagră: Judecată critică
• Pălăria galbenă: Optimism
• Pălăria verde: Creativitate
• Pălăria albastră: Procesul de gândire

Ce înseamnă fiecare?

Pălăria albă – Gândirea neutră și obiectivă: Concentrează-te pe informațiile și datele disponibile. Ce cunoști deja? Ce informații lipsesc și cum le poți obține?

Pălăria roșie – Gândirea emoțională: Explorează sentimentele și intuițiile. Cum te face să te simți problema sau soluția propusă? Ce emoții sunt implicate?

Pălăria neagră – Gândirea critică și precaută: Identifică riscurile și problemele potențiale. Care sunt dezavantajele și punctele slabe ale ideilor?

Pălăria galbenă – Gândirea pozitivă și optimistă: Evidențiază beneficiile și valoarea potențială. De ce ar putea funcționa ideea? Ce avantaje există?

Pălăria verde – Gândirea creativă: Încurajează generarea de idei noi și soluții inovatoare. Ce alternative și opțiuni creative poți găsi?

Pălăria albastră – Gândirea organizată: Concentrează-te pe procesul de gândire în sine. Cum ar trebui structurat procesul de rezolvare a problemei? Care sunt următorii pași?

Concluzie: Gândirea creativă e un mușchi. Antrenează-l

Gândirea creativă nu trebuie privită ca pe ceva ce ori, ori nu ai. Este o abilitate care se dezvoltă în timp. Cu practică constantă și o atitudine deschisă, poți să-ți îmbunătățești semnificativ capacitatea de a genera idei inovatoare.

Reamintește-ți că cele mai bune idei vin adesea după perioade de aparentă stagnare. Persistă, experimentează cu tehnicile pe care ți le-am prezentat și vei descoperi că potențialul tău creativ este mult mai vast decât ai crezut inițial.

Așa că, fii curios, rămâi deschis la nou și nu uita să te bucuri de proces. În cele din urmă, gândirea creativă nu este doar despre rezultate, ci și despre călătoria de descoperire și auto-cunoaștere pe care o parcurgi.

Succes în explorările tale creative!

Dacă ai nevoie de ajutor, suntem la un click distanță.

Dați-mi voie să vă spun un lucru: nu există ceva numit cea mai bună structură pentru un brief, ci există doar briefuri complete și incomplete, din punct de vedere al informațiilor. Din acest motiv am ales o structură pe care indiferent cum ai completa-o, răspunde la toate nevoile agenției sau ale copywriterului.

În primul rând, ce este un brief?

Brieful publicitar sau creativ este un document informativ, pe care clientul îl oferă agenției de publicitate. Asta e varianta scurtă.

Pe lung, un brief publicitar este un document esențial utilizat în industria publicității și marketingului pentru a comunica detalii importante și direcții clare privind o anumită campanie. Acesta servește ca punct de plecare pentru echipele de creație, marketing și agenții de publicitate, asigurându-se că toți cei implicați au o înțelegere comună a obiectivelor, așteptărilor și constrângerilor proiectului.

Există briefuri dedicate pentru copywriter, designer, developer, fotograf, videograf, și fiecare parte implicată în proiect.

Însă, toate au un element comun: informații despre produsul sau serviciul promovat, fără să mai fie nevoie ca agenția sau copywriterii să pună întrebări sau să se intereseze singuri de anumite aspecte. Acesta ar fi cazul ideal, în care clientul știe să redacteze un brief complet.

Acest articol este pentru toți cei care au nevoie să redacteze un brief, fără să fie nevoie să mai dea și alte detalii agenției.

Cum arată un brief complet. Structura unui brief publicitar

#1 Organizația și brandul

La această secțiune trebuie să incluzi informații generale despre firma sau organizația pe care o reprezinți, precum: viziunea, misiunea, valorile, obiectul de activitate, domeniul, produsele sau serviciile sale, pe scurt. Pe lângă acestea, trebuie să cuprinzi și datele de contact ale organizației, precum și o persoană de contact, în caz de orice nevoie de informații.

• Descrierea companiei.
• Istoricul și valorile brandului.
• Poziționarea pe piață.

#2 Motivul proiectului

Acesta este de fapt motivul pentru care apelați la agenția de publicitate, ce doriți să faceți.

De exemplu: lansare de brand; proces de branding (să vă faceți cunoscută marca pe piață); lansare nou produs / serviciu; extensie pe o altă piață; etc

#3 Obiectivul principal al proiectului

Aici trebuie să specificați obiectivul principal al publicității / campaniei dorite, atât în linii mari, precum și în detalii numerice.

De exemplu: poziționare; creștere notorietate; creștere cotă de piață; creștere vânzări; apropiere de clienți, etc.

Ce se dorește a fi atins prin campania publicitară? De exemplu, creșterea vânzărilor, lansarea unui nou produs, consolidarea imaginii de brand. Pentru obiectivele numerice, puteți consulta articolul: Cum stabilesc obiectivele unei reclame.

 #4 Care este publicul țintă?

Acesta este un pas la care multe firme omit să dea toate informațiile necesare agenției; problema se transmite mai departe la creativi, iar aceștia de multe ori omit să ia legătura cu clientul pentru a afla mai multe detalii, și fac campania după informațiile primite.

Trebuie făcută o analiză clară a publicului țintă, cu segmentare socio-demografică. Pentru a afla cum se face această analiză, consultați articolul: Analiza publicului țintă

Pe scurt:

• Descrierea demografică și psihografică a publicului.
• Preferințele, comportamentele și nevoile publicului țintă.

Această analiză e esențială pentru cei care vor scrie campania, pentru că fără aceste informații, reclama poate fi un eșec total.

#5 Ce se știe despre publicul țintă? Particularități, insights

Această secțiune se trece în brief pentru a fi siguri că nu am omis nimic la secțiunea anterioară. Aici ne interesează aspecte precum: atitudinea lor față de brand, față de concurență, obiceiurile lor de consum, reacția la promoții și prețuri, comportament, limbaj, cuvinte care le atrag atenția, etc.

#6 Ce mesaj trebuie comunicat?

O campanie nu are voie să aibă mai mult de un mesaj. Acesta trebuie să reiasă din fiecare reclamă, fiecare spot, fiecare activitate a campaniei planificate. Agenția trebuie să se asigure că toate materialele folosite vor livra același mesaj.

De exemplu: lansare de produs; promovarea unui mod de viață; susținerea unei cauze; schimbarea unui slogan; etc

Pe scurt:

• Ce mesaj trebuie transmis audienței.
• Tonul și stilul comunicării.

 #61. (Opțional) Ce mesaje au mai fost comunicate?

Aici trebuie făcută o scurtă istorisire a mesajelor care au mai fost comunicate pe piață pentru campanii similare, ce rezultate a avut fiecare astfel de campanie, precum și care sunt poziționarea, notorietatea și percepția asupra organizației în momentul acesta.

Trebuie făcută clar diferența dintre: cum se vede clientul, și cum îl văd consumatorii, pentru că întotdeauna vor fi diferențe.

#7 Care este comunicarea concurenței?

Pentru că întotdeauna vor exista concurenți, organizația trebuie să se asigure că va face o campanie care o va diferenția de ceilalți, care îi va face pe consumatori să apeleze la ea și nu la alții cu produse sau servicii asemănătoare. De aceea discutăm aici de mesajul fiecărui concurent, de cum sunt ei văzuți în rândul publicului țintă, și de locul pe care îl ocupă în rândul preferințelor acestora.

Pe scurt, analiza competițională dintr-un brief complet cuprinde:

• Audit al comunicării competitorilor și al campaniilor lor publicitare.
• Diferențierea față de concurență.

#8 Canalele de comunicare

Aici se va vorbi despre ce mijloace de comunicare folosim în această campanie publicitară. 

De exemplu: mass media: ziare, reviste, TV, radio, cât și afișe stradale, social media, SEO, PPC etc.

Acesta este brieful care de regulă se adaptează pentru fiecare creativ implicat – de la content writer care scrie articolele, la copywriter care scrie reclamele, până la email marketer care transmite newsletterele, designer grafic sau videograf. Fiecare creativ va avea separat o secțiune din brief dedicată.

#9 Care este bugetul campaniei?

În funcție de obiective, de mărimea campaniei, dar și de mijloacele pe care dorești să le folosești, trebuie scrisă aici suma alocată acestei campanii, cu alocare clară pe fiecare mijloc de comunicare.

Pe scurt:

• Bugetul alocat campaniei.
• Resurse disponibile (materiale, echipamente, personal).

#10 Elemente obligatorii de copy și design

Nimeni nu cunoaște mai bine elementele de branding decât firma respectivă de la care pornește brieful.

Așadar, la această secțiune trebuie atașat un manual de branding al firmei, cu toate culorile, expresiile și logo-urile permise. În caz că nu are un manual de branding, atunci trebuie să precizeze aici aceste lucruri.

Pe lângă acestea, trebuie să fie trecute și interdicții de culori sau elemente grafice, precum și de alte aspecte: nu dorim nicio asociere politică, nicio asociere cu sportul, etc.

În plus, întotdeauna recomand un ghid de redactare al textelor, cuvinte ce pot fi folosite, slogan și derivațiile sale, cuvinte interzise în comunicare, tonalitatea vocii etc. Toate acestea sunt relevante pentru orice creativ care are legătură cu partea scrisă dintr-o campanie – inclusiv videograful care poate avea o contribuție asupra scenariului folosit.

#11 Termene limită

Ne interesează pe toți cei implicați să știm care este calendarul campaniei – când se va desfășura, care este mecanismul promoțiilor (dacă e cazul).

De asemenea, vrem să știm deadline-urile pentru materialele livrabile – atât cele intermediare cât și finale.

Când primim un astfel de brief, de fiecare dată avem un termen limită de realizare ofertă, respectiv un termen limită de realizare materiale (de la texte la grafică). Ne ajută foarte mult să ne organizăm, și în concordanță cu alte proiecte ce le avem în desfășurare.

#12 Criterii de evaluare performanță

Orice campanie publicitară are nevoie de KPI dedicați. Trebuie să știm cu toții care sunt indicatorii de performanță măsurați și urmăriți. Cum ne putem da seama că această campanie a avut succes?

De la vânzări, trafic pe site la vizualizări pe materiale, vrem să știm cum va fi evaluată munca noastră. Acest punct este realizat, desigur, în concordanță cu punctul #3 Obiectivul principal al proiectului.

Anexe și alte informații

Aici pot fi trecute persoane cu putere de decizie în firmă, prejudecăți despre anumite segmente de clienți (unii nu suportă câinii, alții sunt foarte religioși, alții nu tolerează violența împotriva animalelor, etc).

În continuare vă spun și câteva sfaturi despre stilul de redactare al unui brief complet:

• Să aibă capacitatea de a inspira.
• Să fie scris de cineva pasionat de ceea ce face, care iubește firma pentru care lucrează.
• Să fie scris pe un ton pozitiv (chiar dacă firma dorește o schimbare totală de imagine).
• Să fie scris într-un limbaj informal (agențiile de publicitate sunt pline de oameni creativi, informali, care nu vor citi cu răbdare un material greoi și plictisitor, pentru că nici campania pe care aceștia o creează nu va fi una plictisitoare).
• Să aibă un aspect plăcut, lizibil (aici e vorba atât de design, cât și de paragrafe scurte, cu liste mai degrabă decât enumerații).
• Să conțină orice constrângeri legale, etice sau de altă natură.

De ce este important un brief publicitar?

Aș adăuga aici și de ce este important un brief complet. Hai să vedem câteva avantajel ale realizării unui brief creativ detaliat:

• Claritate: Asigură o direcție clară și concisă pentru echipele de creație și marketing.
• Aliniere: Îi ajută pe toți cei implicați să fie pe aceeași lungime de undă cu privire la obiectivele și așteptările campaniei.
• Eficiență: Reduce riscul de erori și neînțelegeri, economisind timp și resurse.
• Creație: Oferă un cadru clar în care echipele creative pot dezvolta idei inovatoare și relevante.

În plus, te ajută să economisești foarte mult timp petrecut în ședințe sau apeluri, întâlniri cu echipele de creație, care adresează tot felul de întrebări.

Le poți spune cu ușurință „ai întrebări? Consultă brieful creativ trimis!”

Sper că v-a fost de folos acest articol. Acum știți ce să cereți clientului, în caz că nu vă dă suficiente informații, ca să evitați situațiile amuzante de genul brieful e prea brief.

Dacă aveți nevoie de mai multe informații, puteți accesa acest link:

• Cum să scrii un brief cu care să salvezi bani și timp

Dacă ți-a plăcut acest articol, dă-ne un like pe Facebook: