ROMANIAN KUKAI

VOLUME DIN BIBLIOTECA LUI FLORIN VASILIU DISPONIBILE

2010-08-08T08:49:00.004+03:00

Doamna Mădălina Seidecaru, din Piatra Neamţ, înştiinţează pe toţi iubitorii de haiku că în biblioteca rămasă de la Florin Vasiliu, unchiul dînsei, se mai găsesc următoarele volume disponibile pentru cei care doresc să le cumpere:

CĂRŢI DESPRE JAPONIA

1. Florin Vasiliu – Scriitori români călători în Japonia

2. Florin Vasiliu – Spirit japonez

3. Florin Vasiliu – Japonia necunoscută

4. Florin Vasiliu – Paradoxism’s main roots

STUDII

5. Florin Vasiliu şi Brînduşa Steiciuc – Interferenţe lirice – Constelaţia haiku

6. Florin Vasiliu – Introducere în poemul japonez

7. Florin Vasiliu – Poemul haiku în România

8. Florin Vasiliu – Poezia lirică japoneză

9. Florin Vasiliu şi Vasile Moldovan – Poeme într-un vers

10. Florin Vasiliu - Valori estetice

ANTOLOGII

11. Florin Vasiliu – Caligrafia clipei (antolgogie)

VOLUME DE VERSURI

12. Florin Vasiliu – Să muţi o stea pe cer

13. Florin Vasiliu – Cenuşa unui imperiu

14. Florin Vasiliu – Peregrin prin suflete

15. Florin Vasiliu – Inscripţii într-un vers

VOLUME DE ALŢI AUTORI

16. Florentin Smărăndache – Prin tunele de cuvinte

17. Vasile Smărăndescu – Carte însîngerată

18. Mihai Prepeliţă – 101 poeme

Cei care doresc să achiziţioneze volumele respective se pot adresa doamnei Mădălina Seidecaru la adresa email:

madalina_seidecaru@yahoo.com

sau la numărul de telefon:

0745309736

fulgi pe banca de lemn

2010-08-07T10:20:00.001+03:00

aşteptând trenul -
fulgii de nea se aşează
pe banca de lemn

Valeria Tamaş

Aşteptînd trenul, o sintagmă care de obicei notează o modalitate, tinde să se preschimbe într-o stare. Fragmentarea poemului îi promulgă autonomia, dar, nefiind un simplu nume (un substantiv) cu ambiţii de închidere conceptuală, sintagma îşi păstrează incompletitudinea, deschiderea, tremurul, aspiraţia către posibile compliniri. Aşa cum este, este plină de aşteptări imprecise care-i creează un halou emoţional, un caier amorf din care nu se pot toarce nicicum notele limpezi ale unei noţiuni.

Cheia poemului rămîne relaţia, e adevărat, puţin confuză, dintre aşteptare şi aşezare. Trenul a precizat oarecum locul, sîntem într-o gară. Gara este un loc al trecerii trenurilor şi al opririi lor, al urcării şi al coborîrii pasagerilor şi, în intervalele mult mai lungi dintre trenuri, al aşteptării. Iar aşteptarea, în ciuda nerăbdării ei, îţi cere, din cînd în cînd, să te mai şi aşezi.

În primă instanţă, neconturîndu-se în niciun fel vreun pasager în aşteptare, rolul lor este preluat de fulgii de nea. Contaminaţi de starea dominantă a oricărei gări, aşteptarea, fulgii de nea se aşează pe banca de lemn. Se aşează răbdători, stau, zăbovesc fără însă să se aştepte la nimic. Se aşează în felul lor – se aştern, se depun, se sedimentează statornic, se liniştesc.

Aşteptînd trenul (poate doar în gînd), ni s-a ivit ocazia de a întîlni neaşteptatul - ninsoarea. Ninsoarea ne învaţă ce înseamnă aşezarea. Poate că-n gară nu e nimeni, poate că trenurile nu mai opresc aici şi gara e demult dezafectată. Şi doar un gînd nostalgic ne-a adus pe un peron pustiu ca să ne minunăm cum se aşează fulgii pe o veche bancă de lemn. Poate că fulgii care se aşează coboară din cerul nostalgiei unde s-au topit trenurile care n-au mai oprit, pe care le-am pierdut, care au tot stat să vină şi n-au mai sosit.

Şi iată-le acum stînd alături de noi, pe banca de lemn. Troienindu-ne.

INVITAŢIE DE PARTICIPARE AUGUST 2010

2010-08-01T08:22:00.003+03:00

Dragi iubitori de haiku,

Astăzi vă invităm să participaţi la al 41-lea concurs RK, concursul lunii AUGUST 2010. Concursul este organizat de ROMANIAN KUKAI, site unde găsiţi şi Regulamentul în detaliu, precum şi multe alte informaţii despre poezia niponă. Dacă participaţi pentru prima oară, este bine să citiţi în prealabil regulamentul concursului.

Luna aceasta, trebuie să trimiteţi un poem care să includă cuvîntul FULGER în oricare din formele lui gramaticale. Cuvîntul fiind kigo de vară, poemul vostru trebuie să se încadreze în atmosfera acestui anotimp.

Fiecare participant va trimite un singur haiku, respectînd în compunerea lui tematica anunţată, numai pe adresa concursului – soimana@yahoo.com. Deoarece se votează poeme anonime, este indicat să nu trimiteţi poeme care au fost afişate sau publicate sub numele vostru anterior, oriunde în altă parte. Şi nici să nu-l postaţi în altă parte pînă la sfîrşitul etapei de concurs.

Lista tuturor poemelor va fi trimisă pentru votare tuturor partcipanţilor.

Termenele concursului sînt:

· primirea poemelor pînă la 14 august ora 24 (a României),

· votarea pînă la 21 august aceeaşi oră,

· anunţarea rezultatelor pînă la 27 august.

Singura adresă la care trebuie să trimiteţi corespondenţa pentru concurs este:

soimana@yahoo.com

Tot ce trimiteţi la alte adrese nu e luat în consideraţie pentru concurs.

Pentru ca textul dv. să nu fie alterat datorită modului diferit de a vedea diacriticele la destinaţie, e bine să-l trimiteţi în ataşament, aşa cum trimitem şi noi această invitaţie. Poemele odată trimise nu mai pot fi corectate.

Nu uitaţi să semnaţi sub poem şi vot cu numele pe care îl doriţi afişat (care poate fi altul decît cel afişat de email). Numele votantului trebuie confruntat cu al participantului pentru că nu vă puteţi vota propriul poem.

Vă rugăm să încercaţi să vă ortografiaţi poemele în acord cu obişnuinţa deja încetăţenită de a evita pe cît se poate alte semne de punctuaţie decît linioara de despărţire care marchează kireji-ul, precum şi majusculele (în afară de începutul poemului şi de substantivele proprii cuprinse în el).

Poemele fără semnătură sub ele (şi nu în adresa email sau oriunde în altă parte) vă vor fi înapoiate pentru a le corecta.

Aşteptăm cu nerăbdare trimiterile voastre.

HAIKU CLUB (IV)

2010-07-29T11:21:00.007+03:00

Locul I (22 puncte)

12.

Cătun părăsit –

încă mai cad cireşe

pe banca de lemn

Maria Tirenescu

Locul II (14 puncte)

10.

seară de vară –

pe masa de lucru

un măr uitat

Livia Ciupav

Locul III (10 puncte)

11.

lumină-n noapte –

un cerb cu luna-n coarne

pe un vârf de deal

Dan Norea

Noapte senină –

razele lunii aprind

nuferii pe lac

Virginia Popescu

Necunoscutul

2010-07-28T17:58:00.004+03:00

Unul din poemele lunii iulie 2010 mi-a atras în mod deosebit atenţia pentru modul în care simplitatea expresiei şi a imaginii se îmbină cu o ţesătură complexă şi consistentă a sensurilor. Poemul, clasat doar pe locul VI, este al Doinei Bogdan Wurm:

necunoscutul -

doar volbura-mbrăţişând

braţele crucii

Şi, cum se vede, începe abrupt cu un cuvînt care pare mai degrabă unul abstract, conceptual, fără un semnificat real atît ca imagine, cît şi ca entitate pozitivă. Versurile următoare îi deconspiră însă un înţeles dens şi stufos.

Imaginea presupusă, mai mult ghicită abia după ce am parcurs întregul poem, trebuie să fie aceea a unui Crist care s-a estompat, s-a şters, s-a scurs cu timpul de pe crucea învechită. A rămas numai simbolul său marcat de braţele crucii, întinse şi ele ambiguu – ca o răstignire sau promiţînd o posibilă şi salvatoare îmbrăţişare? Cel care lipseşte deja ca imagine este totuşi prezent tocmai prin această absenţă elocventă care-i dă şi forţă, şi fior. În locul unui semn/imagine reală şi cît de cît palpabilă, necunoscutul se face simţit doar printr-o bănuială şi printr-o infinită înfiorare. Printr-o nevoie imperioasă de a-l îmbrăţişa fără certitudinea că prin această îmbrăţişare îl vei cunoaşte vreodată.

În învolburarea sufletului, pe care, în alt plan, îl simţim ca fiind în preajma şi pe pragul unei iminente întîlniri cu “necunoscutul” de dincolo, volbura reală, planta care îmbrăţişează braţele crucii, pare să mărturisească şi să anticipeze gestul disperat al celui gata să plece din această lume. Îmbrăţişarea, cu toată crisparea ei, este singurul mod de a se înălţa măcar o şchioapă de la pămînt în aspiraţia sa către ceruri. Necunoscutul este astfel, simultan, El – personalizat, Cristul intim şi totuşi imposibil de cunoscut sau măcar de recunoscut -, dar şi infinitul neştiutului amorf, lipsit de orice chip, în care dintotdeauna sîntem cufundaţi şi în care vom fi absorbiţi pe veci.

Cele două părţi ale poemului deschid între ele un spaţiu simbolic de o profundă vibraţie care pare să se amplifice pe măsură ce, în contemplare şi meditaţie, spiritul nostru parcurge iar şi iar drumul dintre ele. Taina necunoscutului se face simţită mai puternic în acest tărîm ivit ad-hoc, în care tăcerea dintre cuvinte şi imaginea de o desăvărşită simplitate, păstrată vie în faţa ochilor şi a minţii, se mărturiseşte sufletului rămas amuţit.

Încă 9 autori pe OGLINDIRI

2010-07-26T19:46:00.003+03:00

La cei 36 de autori premiaţi în concursuri din ţară sau peste hotare, pe care-i găsiţi în lista publicată în 23 mai 2010 pe acest site, s-au adăugat încă 9:

Sînt autori care au cîştigat cel puţin 3 premii la diverse concursuri. Oricare dintre voi, care are deja 3 premii, poate avea o pagină pe OGLINDIRI. E suficient să mă anunţaţi la adresa soimana@yahoo.com, menţionînd textele poemelor cîştigătoare (şi traducerea lor în româneşte), locul ocupat, numele concursului şi anul (luna) în care s-a desfăşurat.

Tot pe OGLINDIRI, găsiţi şi premiile ROMANIAN KUKAI şi ale concursurilor de senryu.

REZULTATELE CONCURSULUI ROMANIAN KUKAI IULIE 2010

2010-07-22T17:02:00.011+03:00

REZULTATELE

ROMANIAN KUKAI IULIE 2010

Dragi prieteni ai haiku-ului,

Iată rezultatele stabilite prin votul participanţilor pentru concursul lunii IULIE 2010

a cărui temă a fost să includă în text cuvîntul VOLBURĂ în oricare din formele lui gramaticale.

Sînt cîţiva autori care, neatenţi la formularea temei, au folosit sinonime ale volburii. Dacă au fost penalizaţi de votanţi, este desigur vina lor.

FELICITĂRI CÎŞTIGĂTORULUI:

Constantin Stroe

Şi tuturor participanţilor!

Locul I – 18 puncte

Pe gard volbura -

începutul uitării

la casa mamei

Constantin Stroe

Locul II – 16 puncte

12.

Hora miresei -

sub clopot de volbură,

nuntă de furnici

Mara Circiu

Locul III – 13 puncte

Râu învolburat

sub cuibul unei păsări –

zori fără cântec

Eduard Ţară

32.

Zi răcoroasă -

rochiţa-rândunicii

pe nudul din parc

Adam Maria

42.

Un papuc uitat

prin vrejuri de volbură

şatra la apus

Gabriela Marcian

Locul IV – 11 puncte

53.

Schit în ruină -

volbura străluminînd

sfinţii fără nimb

Cezar Florin Ciobîcă

Locul V – 10 puncte

4.

Prăşit de porumb -

volbura-ntr-o ultimă

îmbrăţişare

Corina Ion

57.

necunoscutul -

doar volbura-mbrăţişând

braţele crucii

Doina Bogdan Wurm

Locul VI – 9 puncte

41.

Fotografie

în volbura furtunii –

pe apă, trecutul

Patricia Lidia

52.

volbură şi maci -

nu a uitat grădina

că e ziua mea

Rafila Radu

Locurile ocupate de ceilalţi participanţi pot fi văzute în tabelul voturilor trimis pe lista LAPNO, cei care nu l-au primit îl pot solicita la adresa dioica_urtica@yahoo.com. Nu pot pune tabele atît de lungi, dar convertită în text, pun înşiruirea de mai jos, din care fiecare îşi poate deduce datele lui:

Număr puncte; locul ocupat; numele; codul votantului

18; I; Constantin STROE; A

1; XIV; Radu Kretzudava; B

8; VII; Cristina-Monica Moldoveanu; C

10; V; Corina Ion; D

3; XII; tincuţa horonceanu bernevic; E

0; ; GHEORGHE POSTELNICU; F

6; IX; Andrei Daniel; G

7; VIII; Florica Ceapoiu; H

13; III; Eduard ŢARĂ; I

6; IX; Adina Enachescu; J

5; X; Alex Serban; K

16; II; Mara Circiu; L

8; VII; Gabriel IORDAN - DOROBANŢU; M

0; ; Mariana Tanase; N

8; VII; Letiţia Iubu; O

0; ; Ioana Geier; P

1; XIV; Petru-Ioan Gârda; Q

0; ; anisoara iordache; R

5; X; Mihaela Băbuşanu Amalanci; S

0; ; Bea Hurmuz (Anca Petcu); T

2; XIII; Chiţoveanu Victoria; U

1; XIV; Maria Doina Leonte; V

4; XI; G.G.G.; W

5; X; George Gîtlan; X

7; VIII; Iuliana Linte ; Y

2; XIII; Mircea Teculescu; Z

0; ; Ana Ruse; AA

0; ; adala chifor; AB

5; X; Victoria Fătu Nalaţiu; AC

2; XIII; Annya May ; AD

2; XIII; Ildiko Juverdeanu; AE

13; III; Adam Maria; AF

4; XI; Florin Grigoriu; AG

5; X; Simina Silvia Şcladan; AH

1; XIV; julia; AI

7; VIII; Livia Ciupav; AJ

3; XII; Corneliu Beldiman; AK

0; ; Eugenia Dana Pricop; AL

3; XII; Eugen Mircea Pricop; AM

1; XIV; Ramona Butnariu; AN

9; VI; Patricia Lidia; AO

13; III; gabriela marcian; AP

0; ; Doru Emanuel; AQ

6; IX; Speranţa Rubin; AR

5; X; Dan Norea; AS

1; XIV; Monica Trif; AT

1; XIV; Mareş Octavian; AU

8; VII; Virginia Popescu; AV

1; XIV; Ion Rășinaru; AW

0; ; Carmen Florescu; AX

3; XII; Oprica Pădeaunu; AY

9; VI; Rafila Radu; AZ

11; IV; Cezar-Florian Ciobîcă; BA

6; IX; Vali Iancu; BB

6; IX; MIHAI MATEICIUC; BC

0; ; Cornelia Tămâian; BD

10; V; Doina Bogdan Wurm; BE

4; XI; Maria Tirenescu; BF

4; XI; Otilia Felicia Les; BG

2; XIII; Valeria Tamaş; BH

INVITAŢIE LA VOT IULIE 2010

2010-07-15T21:21:00.000+03:00

IULIE 2010 – ETAPA VOTĂRII

STABILIREA CLASAMENTULUI SE FACE PRIN VOTUL PARTICIPANŢILOR.

POT VOTA DOAR CEI CARE AU TRIMIS POEME ÎN CONCURS.

Atenţie! voturile vor fi trimise

aşa cum cred că v-aţi obişnuit pe adresa:

votkukai@yahoo.com

Confirmarea o veţi primi de la Livia Ciupav.

Toate poemele pe care ni le-aţi trimis sînt listate mai jos fără numele autorilor, putînd fi identificate după număr. Ele vă stau la dispoziţie pentru vot. Această Invitaţie la vot va fi postată şi pe ROMANIAN KUKAI.

INDICAŢII PENTRU VOTARE

Nu aveţi dreptul să vă votaţi propriile poeme.

Termenul limită pentru trimiterea voturilor este 21 IULIE

ora 24.

Exprimarea votului se face astfel: acordaţi fiecărui poem pe care îl preferaţi un număr de puncte între 1 şi 3. Aveţi la dispoziţie 6 puncte pe care le puteţi distribui cum doriţi.

E preferabil să folosiţi pentru mailul vostru următoarea formulă:

TO: votkukai@yahoo.com

Subiectul: vot kukai

Conţinutul mesajului:

Nr. 10 - 2 pts.

Nr. 18 - 2 pts.

Nr. 36 - 2 pts.

Icsulescu Igrec

Indiferent cum distribuiţi punctele, numiţi poemul ales cu numărul lui din lista poemelor primite pe care o găsiţi mai jos.

Nu uitaţi să semnaţi votul, dacă aţi trimis poeme în concurs, cu aceeaşi semnătură cu care aţi trimis poemele.

Tabelul voturilor va fi trimis pe 22 IULIE, imediat după încheierea votului.

Publicare rezultatelor cel mai tîrziu pe 27 IULIE.

Ea va fi trimisă listei LAPNO.

LISTA POEMELOR

Pe gard volbura -

începutul uitării

la casa mamei

Straiele verii –

volbura din ogradă

haină verzuie

Volbură în vânt –

pe masa prăfuită

scrisorile vechi

Prăşit de porumb -

volbura-ntr-o ultimă

îmbrăţişare

Volbura pe gard -

picuri grăbiţi de ploaie

spală ograda

Involburare

hau... defrisarea din deal

casele-n vale

Copaci la pământ

ape învolburate –

pe cer curcubeu

Satul sub ape

în şuvoiul nemilos

flori de volbură

Râu învolburat

sub cuibul unei păsări –

zori fără cântec

10.

pe dealul Tâlvaci -

pe-o grămadă de gunoi

florile volburei

11.

un cub de zahăr -

se stârneşte volbură

în ceai fierbinte

12.

Hora miresei -

sub clopot de volbură,

nuntă de furnici

13.

Ceas de amiază -

volbura nălbind casa

nevăruită

14.

inundatie -

agatata de maluri

volbura si-un om...

15.

Fulger în noapte –

copacul şi volbura

mor îmbraţişaţi

16.

Melci in volbura -

Vrabiuta culege

ultimul agris

17.

Calea Lactee -

licurici albi pe ape

învolburate

18.

apus prin ruine,

poduri gata să cadă -

vis învolburat

19.

Casa văduvei -

troscotul şi volbura

invadând curtea

20.

Cerul limpede

tot... linistea-l inghite

volbura-s doar eu

21.

Un melc cobarând

pe firul de volbură -

în urma lui, val

22.

Aripi de fluturi

în volbură cu rouă -

iubire pură

23.

zbor alb de fluturi -

rochiţa rândunicii

înrourată

24.

ploaie cu soare

rochiţa rândunicii

pe sârmă-ntinsa

25.

cruce de eroi -

cămaşa–lui-Dumnezeu

singura floare

26.

pãzind livada -

clopoţei ai volburei

pe poarta şi gard

27.

Prin gardul spart

Flori de de volbura -

Sotron in ploaie

28.

Ploaie de vară-

la răscrucea fierbinte

volbura albă

29.

Cupe de rouă -

în volbura grădinii

oglinda lunii

30.

şes în arşiţă-

o volbură în floare

umbră la furnici

31.

Pescăruşul mort –

prohodul cîntîndu-i doar

volburi de ape

32.

Zi racoroasa -

rochita-randunicii

pe nudul din parc

33.

Parada modei -

rochita-randunicii

pe primul loc

34.

Satul inundat -

peste volbura apei

scâncet de copil

35.

noapte de iulie –

in iatac e volbura

adanca

36.

spărtură în zid –

pe cărare-naintând

umbra volburii

37.

cum trece timpul -

rochiţa rândunicii

azi e volbură

38.

pistilul V

în conul volburei –

rândunel în frac

39.

visul furnicii

dormitând în volbură -

mireasă cu aripi

40.

Fereastra de tren -

maci si albastrele vad

volbura plangand

41.

Fotografie

in volbura furtunii –

pe apa, trecutul

42.

Un papuc uitat

prin vrejuri de volbură

şatra la apus

43.

Adăpostind zori

volbura şi cireşul

un vârtej de flori

44.

După dezastru –

sfidând volbura apei

un picior de lemn

45.

sârma ghimpată

ascunsă de volbură –

și stele pe cer

46.

roiesc albine -

piciorul copilului

prin in volbura

47.

Pe gardul bştrân –

întinsă-i volbura cu

florile-i albe

48.

Arşiţa verii –

în floarea de volbură

greier toropit

49.

șipot zburdalnic –

pe firul de volbură

un orb surâzând

50.

Masa de prânz –

învolburări chiar

şi pe singurătate

51.

Volbura-nflorită –

umbra mea adună

razele pierdute

52.

volbura si maci -

nu a uitat gradina

ca e ziua mea

53.

Schit în ruină -

volbura străluminînd

sfinţii fără nimb

54.

Crucea putreda -

volbura incolacita

ii da lumina

55.

uluci sub lună -

cataracta volburei

pe ochii de gard

56.

Volbura nopţii,

colilie şi rece,

când ne petrece

57.

necunoscutul -

doar volbura-mbrăţişând

braţele crucii

58.

Stratul cu ceapa

napadit de volbura -

ploua peste sat

59.

doar o volbura

in cutia postala -

ce sa insemne?

60.

gardul plin de spini –

florile volburilor

urcând spre lună

Ceremonie pentru înmînarea Marelui Premiu al Concursului Japonia-Uniunea Europeană

2010-07-14T17:35:00.004+03:00

Cetăţeanul român Eduard Ţară a cîştigat Marele Premiu al Concursului Japonia-Uniunea Europeană în Limba Engleză, eveniment organizat în aprilie 2010 în Japonia. Concursul a avut loc cu ocazi celei de a XIX-a Întîlniri Japonia-Uniunea Europeană şi tema sa principală a fost “Japonia şi Europa”. Evenimentul a fost organizat de Ministerul Afacerilor Externe al Japoniei şi Uniunea Europeană şi a fost sponsorizat de Asahi Shimbun şi oraşul Matsuyama.

Haiku-ul cu care a cîştigat Eduard Ţară, în forma 5-7-5, a fost ales dintre cele 523 de haiku-uri (182 din Japonia şi 341 din EU) este următorul:

Deschizînd harta

petalele de cireş leagă

Europa şi Japonia

Comentînd poemul cîştigător, unul dintre membrii juriului menţionează: “Stînd sub un cireş cu tovarăşul de călătorie, autorul cugetă în faţa hărţii deschise. Florile de cireş indică o potecă îndrăzneaţă pe care o au de urmat.”

Eduard Ţară are 41 de ani, locuieşte în Iaşi şi este profesor de matematică la o şcoală gimnazială. A început să scrie haiku în 1990 ca membru fondator al “Societăţii Române de Haiku”. De-a lungul anilor, poemele lui Eduard Ţară au fost publicate în reviste literare şi antologii din întreaga lume, aducîndu-i autorului aprecierea internaţională. A participat la numeroase concursuri naţionale şi internaţionale, fiind distins cu 77 de premii.

În urma cîştigării Marelui Premiu al Concursului Japonia-Uniunea Europeană, Eduard Ţară va fi invitat în Japonia, unde va fi oaspetele localităţii Dogo Onsen (staţiune cu ape termale) din Matsuyama, oraşul considerat a fi centrul haiku-ului din zilele noastre în Japonia.

Prezentarea de mai sus este făcută celui care mîine, joi 15 iulie, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Reşedinţa Ambasadorului Japoniei din Bucureşti între orele 12.30-14.30, va primi Marele Premiu al Concursului Japonia-Uniunea Europeană.

Eduard Ţară a fost de acord să se întîlnească, după eveniment, la ceainăria Serendipity cu iubitorii de haiku care vor să-l cunoască şi în carne şi oase.

Vă aşteptăm la ora 17.

Copii şi orfani

2010-07-13T17:30:00.003+03:00

Copii şi orfani

Ca şi în studiul anterior, Cerşetori şi orbi, am extras din cele patru antologii prezente pe internet poemele care cuprind cuvintele copil şi orfan. Şi ele se pretează la a promova doar prin simpla prezenţă a cuvintelor semnificaţia lor uzuală, grevată sentimentelor duioase şi lacrimogne faţă de cei fără de apărare.

Găsim astfel poeme care, pe linia minimei rezistenţe, abuzează de folosirea cuvîntului copil doar pentru a apela la mila cititorului:

Prima ninsoare –

copilul privindu-şi

cizmele rupte

Ana Ruse

Gara de nord, frig –

cîini şi copii vagabonzi

dorm împreună

Manuela Miga

Şi noi, pe urma copilului trebuie să deplîngem sărăcia şi suferinţele lui anticipate sau viaţa lui de cîine. Prima ninsoare îşi pierde candoarea, misterul, seducţia şi devine doar o ameninţare mălăiaţă, iar copilul un adult panicat. Al doilea poem ar fi avut de cîştigat dacă împreunnă era înlocuit cu îmbrăţişaţi care, în loc să deplîngă soarta de cîine a copiilor, ar fi marcat o solidaritate empatică de destine, asemănătoare cu aceea din Tortilla Flat a lui John Steinbeck. O să spuneţi: iarna nu-i ca vara, dar nici copilăria nu este maturizare solemn-încruntată care nu mai ştie de joacă din cauza vicisitudinilor sau necazurilor închipuite.

Ploaie de vară –

copii sărind desculţi

peste băltoace

Lucia Amarandei

Copilăria autentică desfide meschinăria părinţilor care ţin copilul în lesă: vezi, că te murdăreşti! Şi, cît de ştirb ar fi, zîmbetul lui e mereu sărbătoresc, onorînd anotimpul etern al candorii:

Printre fulgi şi soare,

zâmbetul ştirb

al unui copil

Florentin Smărăndache

Cam didactice, unele poeme vor să accentueze destul de stîngaci capacitatea de abstragere şi pierdere de sine a copilului:

Râde un copil.

Sar toate lacătele

şi-un stol de fluturi

Vali Iancu

culegând scoici

copilul ignoră valul

care-l atinge

Mihaela Codrescu

În primul poem, metafora descătuşării este inabilă şi legătura cu fluturii forţată, în al doilea, cuvîntul ignoră pare doar o moralizare şi o pilduitoare avertizare pentru părinţii care nu-şi supraveghează mai atent copiii.

Bogdan I. Pascu reuşeşte să disloce impasul (clişeistic al) înfometării, universalizîndu-l şi mutîndu-l în zona a spiritualului. În poemul său, a fi copil şi a fi flămînd este un nesaţ (al oricărei vîrste cronologice) care saltă viaţa în alt orizont existenţial:

Copilul flămând

hrănindu-şi cu valuri

singurătatea

Mila poate sublima închipuind şi alte ipostaze ale reacţiilor copilăreşti, cum ar fi aceea a generozităţii compensatoare:

Pe masa goală -

copiii desenează

un coş cu fructe

Lucia Amarandei

sau a aşteptărilor irepresibile ale unei naivităţi nevinovat utopice:

Copilul la gard -

aşteaptă vântul să-i dea

nuci de la vecin

Radu Patrichi

Alt clişeu al copilului şi al copilăriei capotează în nostalgie, prea serioasă ca să nu devină mai mult sau mai puţin searbădă:

Presărat pe deal

satul copilăriei

... aproape de cer

Vasile Moldovan

Cu puţină ironie, mai puţin solemn, întorcîndu-se către universul copilăriei, Radu Patrichi vede lucrurile mult mai degajat şi mai uman:

Atent

să nu mă împiedic

pe treptele copilăriei

Printr-un simplu joc de cuvinte şi o imagine şi jucăuşă şi contemplativă, David Alexandru desolemnizează şi el irecuperabila pierdere:

Copilăria furată -

Urmele şterse

de valuri

Dar pierderea copilăriei nu este doar una personală, şi mai acută este aceea a căderii în desuetudine a unor obiceiuri şi a ireversibilei lor pervertiri:

O pocnitoare.

Colindul copiilor doar

o amintire

Duţu Niţu

Orfanul, care pare să fie chintesenţa milei pentru copilul rămas fără niciun ajutor, deşi în producţia de serie e un brand cu apariţie constantă, nu l-am găsit decît într-un singur poem în care cuvîntul e menţionat ca adjectiv:

Luna orfană:

câtă tristeţe pe cer

şi-n ochii cerşetorului...

Florin Bătrîn-Mircea

Poemul pare interesant, dar e greu de înţeles în ce sens poate fi luna orfană. Poate doar de privirile noastre. Apariţia cerşetorului pare însă să compromită totul.

Sînt şi poeme care onorează cuvîntul, transfigurîndu-l într-un fel de nucleu mitic la lumii:

Primăvara -

copilul ascute

creionul verde

Elena Manta Ciubotariu

Nu mai ştii bine dacă primăvara nu erupe din creionul pe care-l ascute copilul. Oricum, el rămîne solidar cu renaşterea vegetaţiei. La fel cum imacularea zăpezii devine un pandant al candorii copilăreşti:

Nici măcar semne

pe zăpada proaspătă -

doar gând de copil

Gabriela Genţiana Groza

Copilul şi apetitul său ludic aspiră să găsească similitudini şi corespondenţe simbolice şi în spaţiul ceresc:

Copii jucându-se

de-a v-aţi ascunselea -

Printre nori luna

Adrian Grigoriu

La fel ca şi în discuţia despre cerşetori şi orbi, trebuie subliniat că folosirea denotaţiilor prea apăsat sentimentale ale celor două cuvinte este un semn al superficialităţii şi duce mai curînd la ratarea poemelor. Este preferabil să se lucreze doar cu conotaţiile mai subtile ale cuvintelor.

Conferinţa “HAIKU - spiritul japonez reflectat în cea mai scurtă formă de poezie din lume ”

2010-07-10T10:52:00.005+03:00

SEARĂ CULTURALĂ JAPONEZĂ

Conferinţa “HAIKU ~ spiritul japonez reflectat în cea mai scurtă formă de poezie din lume ~ ”
susţinută de poeta MADOKA MAYUZUMI

Organizatori:
Universitatea din Bucureşti
Tokyo Foundation

Locul de desfăşurare: CASA UNIVERSITARILOR – Sala de spectacole (adresă: Str. Dionisie Lupu nr. 46, Bucureşti)
Ziua şi ora: luni, 23 August 2010, 18:00 – 20:00
Număr maxim de participanţi: 80 de persoane
Intrarea liberă pentru cei care se înscriu.

Conferinţa va fi urmată de o recepţie la care sunt invitaţi toţi participanţii.

MADOKA MAYUZUMI

Dna. Madoka Mayuzumi este o foarte renumită poetă de haiku şi lucrează în prezent în Franţa în calitate de Special Advisor for Cultural Exchange în cadrul Agenţiei culturale japoneze (Agency for Cultural Affairs of Japan).

Poeta Madoka Mayuzumi devine cunoscută în 1994 când primeşte premiul editurii Kadokawa. Primul său volum, B-side summer, are un mare succes în rândul publicului japonez, fiind vândut într-un număr impresionant de exemplare. În 2002, Iubire în Kyoto, al cincilea volum al poetei câştigă Premiul literar Kenkichi Yamamoto, unul dintre cele mai prestigioase premii pentru creatorii de haiku.

În conferinţa sa, poeta Mayuzumi Madoka vorbeşte despre cultura japoneză şi poezia haiku, arătând că aceasta reflectă într-o formă extrem de concisă elemente ale gândirii, viziunii asupra naturii, filozofiei şi esteticii japoneze.

Persoană de contact: Anca Focşeneanu, Universitatea din Bucureşti
(tel: 0722-699-243; e-mail: ancafocseneanu@yahoo.com)

Pentru înscriere, vă rugăm să trimiteţi un mail la adresa ancafocseneanu@yahoo.com până la data de 31.07.2010. Vă rugăm să menţionaţi în mesaj numele, instituţia căreia îi aparţineţi, numărul dumneavoastră de telefon şi adresa de e-mail.

Vă aşteptăm!

Cerşetori şi orbi

2010-07-10T09:51:00.009+03:00

Una din tendinţele haiku-ului scris după ureche, fără exigenţele rezultate din lecturi serioase, este manierismul, apelul la poncife şi clişee pe care cititorul superficial le consideră de succes. Autorul unor astfel de isprăvi deduce repede că a pune o linioară de despărţire la sfîrşitul unui vers înseamnă deja a avea un kireji în poem, fără să catdicsească să înţeleagă că acea linioară nu este doar un simplu ornament formal, ci indică o rupere reală conţinutului poemului în două părţi diferite ca imagine, sens şi/sau idee. La fel procedează şi cei care, ştiind că haiku-ul este un poem despre natură (exprimare superficială şi pînă la urmă totalmente falsă), abordează din belşug tematica şi recuzita naturistă cu convingerea că ele sînt suficiente pentru a dovedi înclinarea lor delicată către flori şi gîze, către ce e mic şi fragil şi, în consecinţă, talentul de a comite folosindu-le haiku-uri veritabile.

În registrul uman, în aceeaşi manieră superficială, sînt preferate fiinţele pe care un anume sentimentalism tipic occidental le consideră demne de compasiune. Cei neajutoraţi şi năpăstuiţi de soartă: cerşetorii şi orbii, cei inocenţi şi necopţi: copiii, cei şubreziţi de vreme: bătrînii şi bunicii invadează poemele din aceeaşi convingere că simpla lor prezenţă îşi pune în mod automat pecetea validităţii asupra unor compuneri fără alte calităţi. O remarcă a lui W. J. Higginson, făcută în legătură cu poemele lui Kobayashi Issa ne poate pune însă în gardă cu privire la genul aparte de simţire pe care, în buna tradiţie a filosofiei zen, îl cultivă şi-l transmite haiku-ul:

“Trecînd prin toate acestea (vicisitudinile sorţii sale, s. m.), Issa părea să-şi dobîndească puterile de la micile creaturi ale căror vieţi sînt atît de efemere, încît par copleşite, iar noi simţim nevoia să le încurajăm:

suzukaze ya

kikara ippai

kirigirisu

briză rece...

cu toată puterea sa

lăcusta

E simplu să sentimentalizezi şi, în felul ăsta, să vulgarizezi viaţa şi poezia lui Issa. Japonezul, ca şi traducătorii occidentali, s-au făcut adesea vinovaţi de acest lucru. Dar versurile lui Issa sînt de obicei epurate de sentimentalism, în ciuda puţinelor excepţii amintite. Nu trebuie să cădem în greşeala de a considera simpatia şi empatia lui Issa pentru cei care par „umili” drept milă. Oamenii neatinşi de vitregiile sorţii simt milă pentru cei încercaţi de soartă. Issa însuşi a trecut prin multe astfel de încercări; cînd încurajează pînă şi lăcustele şi broaştele faţă-n faţă cu dificultăţile, el se încurajeză (însă, în primul rînd, s. m.) pe sine.”

Abundenţa cerşetorilor şi orbilor în poemele prezentate la concursurile lunar şi săptămînal m-a îndemnat să caut frecvenţa acestor cuvinte şi în cele patru antologii în limba română existente pe internet, Luna în ţăndări, Stîlpi de felinar, Surîsul crizantemei şi Antologia ROMANIAN KUKAI. Spre surpriza mea, poemele care conţin cuvintele cerşetor şi orb sînt mult mai puţine în antologii şi acest lucru poate fi atît rodul unei selecţii exigente a poemelor de către cei care le-au întocmit cît şi a prezenţei în antologii a unor autori care n-au abuzat în creaţia lor de folosirea unor cuvinte clişeu.

Mila noastră (occidentală şi creştinească) ţine de o mentalitate complicată şi ambiguă. Pe de-o parte, în ea regăsim trăiri de moment, foarte acute ale compătimirii şi compasiunii faţă de cei sărmani şi umili, faţă de suferinţa şi nenorocirea lor. Pe de alta, cerşetorul, cu toată starea lui jalnică, este considerat o fiinţă mai curînd degradată şi, chiar dacă se poate bucura de pomana pe care sîntem dispuşi să i-o aruncăm expeditiv în mîna întinsă, nu se poate spune că starea lui ne îngrijorează în asemenea măsură încît să ne gîndim la a-l scoate din mizerie. Nici nu-i vom oferi adăpost, nici nu-l vom primi la masa noastră. Ne e ruşine să-l vedem, ne e ruşine că situaţia noastră-i mai bună, dar la fel de ruşine ne-ar fi şi să ne însoţim cu un milog. Deşi pe moment, emoţional, îl considerăm semenul nostru, ni se pare totuşi stigmatizat de un rău (şi de un viciu: faptul că nu munceşte şi se coboară la a se milogi) incurabil, care ne depăşeşte şi care nu mai e de resortul responsabilităţii noastre. Şi, după intensa tresărire emoţională, îl lăsăm totuşi în plata Domnului.

În Vest, grija nu mai ţine doar de pusee sentimentaloide şi de pomana aruncată într-o pălărie, ci sînt dominante trăirile şi gîndurile legate de intenţii de ameliorare pe termen lung şi sînt preferate donaţiile către proiecte şi instituţii caritabile care să ofere soluţii realmente serioase, mai sistematice şi de durată celor aflaţi în mizerie.

Compasiunea noastră nu merge pînă acolo încît să ne asumăm cu adevărat ameliorarea condiţiei celor loviţi de soartă. Iar cu mentalitatea de astăzi, ne vine greu să înţelegem că în alte vremuri cerşetoria nu era deloc nedemnă. Aşa cum nu era nici sărăcia şi alegerea de a te dedica strădaniilor spirituale, ignorîndu-le pe cele materiale şi acceptînd cu umilitate să trăieşti din mila semenilor. Ordine de călugări cerşetori au fost destule şi-n lumea creştină şi vrednicia monahilor nu era în niciun fel diminuată de austeritatea în care trăiau.

În cerşetorie nu mai vedem azi acea demnitate senină pe care ne-o poate transmite orbul din poemul de mai jos:

Zâmbetul orbului -

în cutia cu monede

câteva frunze

Valentin Busuioc

Trebuie să recunoaştem că orbul zîmbeşte mai curînd toamnei atît de blînde (încă), în ciuda faptului că noi vedem cum în agoniseala lui sau pripăşit şi cîteva frunze. Dar poate că orbul le-a simţit deja atingerea sau adierea şi este mulţumit că vremea îşi urmează cursul (şi apocalipsa se amînă). Măcar în acest poem putem să acceptăm demnitatea la care a ajuns şi să-l invidiem (respectuos) pentru răbdarea şi disponibilitatea sa.

Poemele bune recuperează deci handicapul milosteniei şi fac din cerşetor nu doar semenul nostru, ci un fel de pildă vie pentru ceea ce noi, robiţi muncii şi prea ţepeni în demnitatea noastră, putem atinge mult mai greu. Sau deloc.

Un cerşetor orb.

În palma întinsă

doar fulgi de nea

Ana Udrea

Orbul de aici pare să fie mulţumit numai cu dărnicia cerească. În palma întinsă, fulgii i-aduc o bogăţie la care ochii lui au rîvnit dintotdeauna fără succes. Într-un mod asemănător, în poemul lui Şerban Codrin, pînă şi cerşetorii intră în grevă şi se simt împăcaţi şi îndestulaţi cînd înfloresc bujorii:

Niciun cerşetor

de ziua bujorilor –

pace-ntre oameni

Şerban Codrin

Dar în palma orbului, cînd aşteptările nu mai sînt meschin-pecuniare, şi o frunză poate evolua cu sonorităţi nebănuite. Ce veşti, neresimţite de auzul nostru, primeşte oare orbul?

O frunză s-a lăsat

ca un clopoţel

în palma orbului

Domenica Pop

Căci, la orice semnal, aleanul orbului este exacerbat de ceea ce, lipsindu-i, îi deschide un inepuizabil orizont de aşteptări:

noaptea orbului

doar cântatul unui cocoş

şi-un dor de lună

Rafila Radu

În alt poem, orbul este deja expert în a resimţi, doar din sunetul aparte al monedei aruncate pe pămînt, savoarea incalculabilă a anotimpului, de care ne molipseşte generos şi pe noi.

Moneda căzând

lângă palma orbului -

vară târzie

Aidar Bechir

În poemele de mai sus, orbul a fost echivalat cu cerşetorul, o ipostază care cocheta implicit cu mila. În alte poeme însă, orbul, în pofida handicapului, este mai degrabă simbolul unei sensibilităţi aparte, ascunsă oarecum pudic de profani, de cei care n-au harul cu care doar pe el l-a dăruit orbirea:

Rămas singur

orbul pipăie

muşcata înflorită

Ioan Găbudean

în grădina japoneză

orbul

pipăie pietrele

Vasile Spinei

concurs de zmee -

un băiat orb

mirosind vântul

Manuela Miga

Sunt ca un orb

dus să adulmece

înflorirea teiului

Nicolae Rotaru

Orbirea are în mod evident valenţe care-i asigură orbului privilegii faţă de văzătorii care-şi pierd prea lesne orientarea sau sînt hipnotizaţi de lipsa de moment a luminii:

Toţi privesc eclipsa -

cu paşi egali orbul

îşi vede de drum

Dumitru Radu

Într-un alt poem, apare şi mai tranşantă ipostaza în care se află orbul. Exprimarea este ambiguă şi pune accentul pe singurătatea orbului, dar interpretarea balansează între căinarea comună a celui lipsit de belşugul luminii (exterioare) dăruită tuturor celorlalţi şi noianul luminii interioare pe care el nu-l poate oferi nicicum altora.

orbul -

rămas singur

în atâta lumină...

Lucian Suciu

Mai subtil:

Ninge. Un orb

îmi trece

mâna prin păr

Ioan Milea

poemul de mai sus transfigurează atingerea delicată a ninsorii identificînd-o cu dibuirea tandră a unui orb prin părul autorului. Să fie oare ninsoarea doar mîna tandră a Marelui (Orb) Anonim?

Orbirea poate fi însă şi un simbol extrem de acut al singurătăţii:

Lacul singur

în liniştea serii

şi calul orb

Nicolae Ştefănescu

Singurătatea lacului pare să fie omoloagă orbirii calului, capacitatea lui de oglindire fiind la fel de stearpă în ce priveşte depăşirea izolării ca şi lipsa vederii.

Păpuşa oarbă.

Nici un copil să-i pună

ochi de sticlă

Niţu Duţu

Şi acest poem foloseşte, cu o ironie tandră, ipostaza orbirii pentru a pune în lumină o lipsă mult mai însemnată: prezenţa tandră a unui suflet de copil. Evident, cu ochi de sticlă, păpuşa ar simţi, chiar fără să vadă, căldura iubirii.

Întorcîndu-ne la cerşetori, două poeme ale Valeriei Tamaş ne pot convinge că tema poate fi abordată din perspectiva unei spiritualităţi mai austere şi în acelaşi timp mai tandre. Vitregiile iernii sînt capabile să reveleze solidarităţi nebănuite:

gangul viscolit –

o vrabie ciugulind

pâinea orbului…

O mînă întinsă se poate preschimba pe neaşteptate într-un lăcaş în care se spovedeşte minunea:

mâna întinsă -

în lacrima din palmă

o stea licărind

Abia de trebuie să subliniez că a scrie un poem bun cu orbi sau cersetori este mai greu decît a scrie unul fără să abuzezi de ei. Prezenţa acestor cuvinte este de-a dreptul periculoasă pentru cine nu sesizează că accentul nu trebuie pus pe ceea ce ele denotă, ci pe conotaţiile lor mult mai subtile, mai sugestive şi mai generoase. Sensul principal al cuvîntului trebuie să devină subordonat şi să cedeze locul celor figurate. Doar asta poate salva poemele de văicăreala lacrimogenă care tentează pe cei lipsiţi de gust şi exigenţă.

Shiki Kukai din luna iunie

2010-07-06T20:08:00.003+03:00

La concursul Shiki kukai din iunie au participat si cativa romani.
La sectiunea kigo, cu tema Nakedness (goliciune, nuditate) am gasit cateva poeme de-ale compatriotilor nostri:

At nine o'clock
the sand castle is ready -
children without clothes

la ora noua
castelul de nisip e gata -
copii dezbracati

Miorita

nakedness to the sea -
border guard trembling
in the post

nuduri in mare -
soldatul de garda
tremurand in post

Petru-Ioan Garda

La sectiunea Free Format, cu tema children (copii), au postat:

Biafra -
children worshiping
the white saints

Biafra -
copii venerand
sfintii cei albi

Petru-Ioan Garda
(0, 0, 3) = 3 puncte

childhood -
sweet cherries
and an ice tea

copilarie -
cirese si un
ceai cu gheata

Alex Serban - 1 punct

In the cherry tree -
some dirty faces
and full bellies

in cires
cateva fete murdare
si burtici pline

Miorita

INVITAŢIE DE PARTICIPARE IULIE 2010

2010-07-01T10:28:00.004+03:00

Dragi iubitori de haiku,

Astăzi vă invităm să participaţi la al 40-lea concurs RK, concursul lunii IULIE 2010. Concursul este organizat de ROMANIAN KUKAI, site unde găsiţi şi Regulamentul în detaliu, precum şi multe alte informaţii despre poezia niponă. Dacă participaţi pentru prima oară, este bine să citiţi în prealabil regulamentul concursului.

Luna aceasta, trebuie să trimiteţi un poem care să includă cuvîntul VOLBURĂ în oricare din formele lui gramaticale şi în oricare dintre sensurile ei (plantă, vîrtej, trîmbă, vîltoare). Cuvîntul fiind kigo de vară, poemul vostru trebuie să se încadreze în atmosfera acestui anotimp.

Lista tuturor poemelor va fi trimisă pentru votare tuturor partcipanţilor.

Termenele concursului sînt:

· primirea poemelor pînă la 14 iulie ora 24 (a României),

· votarea pînă la 21 iulie aceeaşi oră,

· anunţarea rezultatelor pînă la 27 iulie.

Singura adresă la care trebuie să trimiteţi corespondenţa pentru concurs este:

soimana@yahoo.com

Tot ce trimiteţi la alte adrese nu e luat în consideraţie pentru concurs.

Poemele fără semnătură sub ele (şi nu în adresa email sau oriunde în altă parte) vă vor fi înapoiate pentru a le corecta.

Aşteptăm cu nerăbdare trimiterile voastre.

Concursuri de haiku din iulie până în septembrie

2010-07-01T09:26:00.004+03:00

1.) Basho Festival
Se trimit cel mult 10 haiku-uri până în 31 iulie 2010.
Rezultatele se comunică în 12 octombrie.
Detalii: http://www.ict.ne.jp/~basho-bp/e-00.html

2.) 14th Mainichi Haiku Contest
Termenul pentru trimiterea haiku-urilor este 31 august 2010.
Se trimit două haiku-uri în limba franceză sau engleză.
http://books.mainichi.co.jp/HaikuContest/french.html
http://books.mainichi.co.jp/HaikuContest/english.html

3.) Concursul Les Adex
Termenul este 1 septembrie 2010.
Amănunte pe sait http://www.lesadex.com/
http://www.lesadex.com/concours/conc2010.html

4.) Kusamakura Haiku Competition
Cel mult două haiku-uri până în 10 septembrie 2010.
Detalii: http://kusamakura-haiku.jp/boshu/index_e.html

5.) HIA Haiku Contest
Limita: 2 haiku-uri nepublicate până în 15 septembrie 2010.
Formularul de înscriere este pe sait.
http://www.haiku-hia.com/form_en.html
http://haikureality.webs.com/linkovanje.htm

6,) Concurs de Photo-haïku
http://www.100pour100haiku.fr/ploc/la%20lettre%20du%20haiku%20ploc33-association%20pour%20la%20promotion%20du%20haiku.pdf

HAIKU CLUB (III)

2010-06-29T12:26:00.007+03:00

Locul I (14 puncte)

Cer fără nori –

cicoarea stăpâneşte

vechiul cimitir

Maria Tirenescu

15.

iazul secat -

barza se mulţumeşte

cu broasca uscată

Valeria Tamaş

Locul II (13 puncte)

12.

lacul liniştit -

Carul Mare încărcat

cu flori de nufăr

Manuela Dragomirescu

Locul III (10 puncte)

cerul revărsat –

șapca unui cerșetor

dusă de șuvoi

Dan Norea

Nori de furtună -

palma tatei mai caldă

când fulgeră

Tincuţa Horonceanu Bernevic

A sasea intalnire pe 2010 a cercului de haiku, 26 iunie, ora 14.00 – 17.30, Ceainaria Serendipity, Bucuresti

2010-06-28T21:25:00.009+03:00

Intalnirea a debutat cu un numar de 10 participanti, catre sfarsit ramanand insa doar 5. Participantii au fost urmatorii:

Livia Ciupav, Constanta Erca, Cristina Moldoveanu, Oprica Pădeanu cu nepoata dansei, Carmen, Anca Petcu, Angela Ciucu, Sorin Boc, Corneliu Atanasiu, Ioana Dinescu.

Evenimentul principal al acestei intalniri a fost lansarea volumului de debut al Liviei Ciupav: Calendar de ceapa. Cu ocazia prezentarii facuta de autoare propriului volum, am aflat si care este traditia calendarului de ceapa, instrument infailibil de prognoza meteo pentru cele 12 luni ale anului. Pentru cine vrea sa-l incerce, recomand sa ceara Liviei instructiunile de folosire. Eu una sunt decisa sa-l incerc cu proxima ocazie.

Dupa Livia a luat cuvantul Corneliu, prezentand realizarile Liviei, iar mai apoi fiecare dintre cei prezenti si-a spus parerea (poate ar fi mai corect sa spun: au adus laude) despre calitatea volumului. Amintesc ca in legatura cu lansarea au fost admirate si excelentele grafici, in mai multe variante, facute de Constanta pentru acest eveniment. Volumul Liviei, Calendar de ceapă, poate fi citit si online.

In continuare cei/cele care nu cunosteau expozitia (ca de ex. Livia, venita special de la Arad pentru lansare si pentru a-si vedea haiku-urile expuse) au vizitat-o, caci aceasta va fi stransa pe data de 1.07. S-a discutat despre soarta planselor care o compun. Corneliu a venit cu propunerea sa organizam si in alte orase aceasta expozitie. Asteptam de aceea propunerile voastre. De asemenea, s-a lansat ideea ca la anul sa urmeze a doua expozitie de grup de fotohaiku.

Urmatorul subiect discutat a fost sigla/logo-ul cercului nostru de haiku, si ma refer aici la toti cei stransi in jurul blogului RoKu. Constanta a venit cu niste variante concrete, iar spiritele s-au incins cand s-a pus in balanta versiunea scrisului pe orizontala fata de cea pe verticala. O (usoara) majoritate de 5 la 4 a inclinat balanta catre versiunea verticala, care insa urmeaza a fi definitivata, caci Sorin a venit si el cu idei si argumente interesante. In momentul cand se vor decide versiunile finaliste, le vom publica pe RoKu, supunandu-le unei dezbateri mai largi.

Un alt punct de discutie l-a constituit urmatorul numar al revistei RoKu. Preconizam sa apara in septembrie, deci termenul limita pentru trimiterea materialelor ar fi sfarsitul lui august. Ne-am bucura de contributiile tuturor celor care vor sa ni se alature.

Urmatoarea intalnire urmeaza sa aiba loc, din cauza concediilor, la inceputul lunii august.

Lansare de carte la Serendipity

2010-06-26T22:47:00.001+03:00

textul mîine

REZULTATELE CONCURSULUI ROMANIAN KUKAI IUNIE 2010

2010-06-22T20:03:00.014+03:00

REZULTATELE

ROMANIAN KUKAI IUNIE 2010

Dragi prieteni ai haiku-ului,

Iată rezultatele stabilite prin votul participanţilor pentru concursul lunii IUNIE 2010

a cărui temă a fost să includă în text cuvîntul IASOMIE în oricare din formele lui gramaticale.

FELICITĂRI CÎŞTIGĂTOAREI:

Speranţa Rubin

Şi tuturor participanţilor!

Locul I – 17 puncte

40.

Cămin părăsit –

doar tufa iasomiei

în loc de poartă

Speranţa Rubin

Locul II – 16 puncte

52.

razele lunii -

buchet de iasomie

pazind chilia

Sorin Toma Boc

Lacăt ruginit -

poarta cu iasomie

a nimănui

Tincuţa Horonceanu Bernevic

Locul III – 15 puncte

32.

Slujba de seară –

mirosul iasomiei

umple altarul

Virginia Popescu

Locul IV – 14 puncte

47.

Liniștea nopții –

mireasma iasomiei

tovarăș la drum

Florentina Loredana Dalian

Locul V – 13 puncte

24.

Luna în nori –

grădina luminată

de iasomie

Letiţia Iubu

Locul VI – 12 puncte

Casa pustie -

floarea de iasomie

bate-n fereastră

Florica Ceapoiu

53.

cimitir uitat –

petale de iasomie

peste morminte

Otilia Felicia Leş

puncte; locul; numele; poemul

5; XII; Gabriel IORDAN - DOROBANŢU; 1

6; XI; Cristina-Monica Moldoveanu; 2

16; II; tincuţa horonceanu bernevic; 3

3; XIV; Adina Enăchescu; 4

8; VIII; Oprica Pădeaunu; 5

7; IX; anisoara iordache; 6

12; VI; Florica Ceapoiu; 7

0; ; Victoria Fătu Nalaţiu; 8

6; XI; Eugen Mircea Pricop; 9

2; XV; Eugenia Dana Pricop; 10

7; X; Mara Circiu; 11

0; ; Mihaela Babusanu Amalanci; 12

10; VII; Simina; 13

1; XVI; Patricia Lidia; 14

5; XII; Petru-Ioan Gârda; 15

4; XII; Ana Ruse; 16

1; XVI; Victoria Chiţoveanu; 17

3; XIV; G.G.G.; 18

2; XV; Ildiko Juverdeanu; 19

1; XVI; Gheorghe POSTELNICU; 20

7; X; Ioana Geier; 21

2; XV; Daniel Lăcătuş; 22

5; XII; ELENA AGIU-NEACŞU; 23

13; V; Letiţia Iubu; 24

2; XV; Mareş Octavian; 25

4; XIII; Irina Tudorache; 26

2; XV; Mara Paraschiv; 27

3; XIV; Maria Adam; 28

4; XIII; Florin Grigoriu; 29

5; XII; Doru Emanuel ; 30

4; XIII; Andrei Daniel; 31

15; III; Virginia Popescu; 32

0; ; Gigi Stanciu; 33

1; XVI; Radu KRETZUDAVA; 34

6; XI; Mircea Teculescu; 35

1; XVI; RAFILA RADU; 36

3; XIV; Monica Trif; 37

0; ; julia ralia; 38

6; XI; Bezem Ana-Maria; 39

17; I; Speranta Rubin; 40

3; XIV; Bea Hurmuz ; 41

2; XV; Maria Tirenescu; 42

0; ; Ardean Andrada; 43

6; XI; Vali Iancu; 44

5; XII; Dan Norea; 45

0; ; Cornelia Tămâian; 46

14; IV; Florentina Loredana Dalian; 47

4; XIII; Livia Ciupav; 48

4; XIII; Andreea Niţescu; 49

5; XII; Cezar -Florian Ciobîcă; 50

2; XV; Valeria Tamas; 51

16; II; Sorin Toma BOC; 52

12; VI; Otilia Felicia Les; 53

4; XIII; Doina Bogdan Wurm; 54