Salambô Café

Hai hui prin lumea punica

noreply@blogger.com (Dragos Gros) — Mon, 25 Mar 2013 06:35:00 +0200

click pe foto

Kerkouane - Cada si chiuveta din beton roz (sec. V-III i.Ch.)

Kelibia

Dougga

Kerkena - Cartierul punic si fortul roman

Chenini

Djerba

Cartagina - Tophet

Porţi hadrumetine

noreply@blogger.com (Dragos Gros) — Sat, 23 Mar 2013 05:54:00 +0200

click pe foto

Copacii - de la lemn la piatra

noreply@blogger.com (Dragos Gros) — Fri, 22 Mar 2013 06:32:00 +0200

click pe foto

Florile Cartaginei

noreply@blogger.com (Dragos Gros) — Thu, 21 Mar 2013 05:06:00 +0200

click pe foto

Florile deşertului

noreply@blogger.com (Dragos Gros) — Wed, 20 Mar 2013 08:25:00 +0200

click pe foto

Narr’havas la Dougga

noreply@blogger.com (Dragos Gros) — Wed, 20 Mar 2013 05:07:00 +0200

Chiar dacă Narr’havas, şeful mercenarilor numizi este un personaj imaginat de Flaubert, regatul numid a influenţat decisiv puterea şi existenţa Cartaginei. Massinisa, cel care a făcut din Dougga (Thugga) capitala regatului său, i-a furnizat lui Hanibal cavaleria necesară uriaşei victorii cartagineze de la Canae, în campania din Italia. Aici, armata de 20.000 de cartaginezi şi aliaţi ai lor au învins mult mai numeroasa armată romană (100.000 de soldaţi). Schimbând alianţele, tot Massinisa a fost cel care a decis soarta bătăliei de la Zama, unde Hanibal a fost definitiv înfrânt, iar Cartagina şi-a pierdut toată puterea şi influenţa în Mediterana.

click pe foto

Dougga

Monumentul numid inchinat lui Massinisa

Dougga

Insula Kerkena şi poveştile de dragoste

noreply@blogger.com (Dragos Gros) — Tue, 19 Mar 2013 22:45:00 +0200

Kyraunis după Herodot şi mai apoi Cercina, insula Kerkena l-a adăpostit timp de 14 ani pe Caius Sempronius Gracchus, închis aici din ordinul lui Octavian Augustus pentru vina de a fi avut o poveste de dragoste cu fata acestuia, Iulia. A fost un prim semnal, pentru că în timpul ocupaţiei turceşti insula a reprezentat locul unde erau exilate femeile infidele.

click pe foto

Fortul

Cartierul punic de langa fort

Mâtho în ţinutul garamanţilor

noreply@blogger.com (Dragos Gros) — Tue, 19 Mar 2013 07:30:00 +0200

Localizaţi în sudul Tunisiei şi vestul Libiei, garamanţii rămân o civilizaţie aparte. Despre ei vorbea Herodot în sec. V î.Ch. şi tot el i-a numit astfel. Uimit de construcţiile lor, Herodot le-a spus „oamenii oraşelor”. Arhitectura inedită şi modul în care locuinţele au fost sistematizate amintesc de apartamentele de azi. În fiecare din ele există holul de intrare, salonul, sufrageria şi unul sau mai multe dormitoare. Accesul se face pe scări de piatră exterioare.

click pe foto

Ksar Jouamaa

Ksar Haddada

Salambô în Insula Lotofagilor (II)

noreply@blogger.com (Dragos Gros) — Mon, 18 Mar 2013 04:50:00 +0200

Înaintea cartaginezilor, pe insula Djerba de azi a fost şi Ulise. El şi echipajul său au găsit aici nişte fructe „de o dulceaţă nemaiîntâlnită” – „fructele de lotus”. Atât de bune erau încât „uitaseră” complet că se îndreptau spre casele lor. Aşa ne spune Homer... În realitate, ceea ce-i ţinea pe insulă nu erau „fructele de lotus”, pentru că lotusul nu are aşa ceva, ci un produs aproape necunoscut la acea vreme, obţinut din nişte fructe sălbatice: vinul, cel de care era atât de dependentă curtea faraonilor egipteni.

click pe foto

Djerba - Stela funerara cu semnul lui Tanit

Djerba - Hypogeum

Djerba - Inscriptie in alfabetul libico-punic

Djerba - Coloana in stil african (punica)

Djerba - Fortul scorpionului

Salambô în Insula Lotofagilor (I)

noreply@blogger.com (Dragos Gros) — Sun, 17 Mar 2013 08:36:00 +0200

Insula Djerba (numită de-a lungul timpului şi Girba, Gerba sau Jerba) are şi vestigii unice. Printre ele, moscheea subterană, cea care iniţial servea ca templu păgân şi mai apoi că biserica, în perioada creştinismului timpuriu. Ceea ce este special la acest lăcaş de cult este prezentă a doua amvoane (ulterior numite de musulmani „mihrab”). Aproape unică în lume, moscheea de azi este martora vremurilor când botezul creştin se făcea doar de Paşti, de aici şi rostul celor două amvoane: unul era pentru preotul care făcea slujba pentru creştini, cel de-al doilea amvon – pentru cel care slujea aspiranţilor la creştinare.

click pe foto

Djerba - Monument punic

Djerba - Templu punic si apoi biserica, azi moschee subterana abandonata

Djerba - Moschee subterana (interior cu amvon/mihrab)

Djerba - inscriptie din epoca punica

Insula Djerba

Mâtho şi Salambô

noreply@blogger.com (Dragos Gros) — Sat, 16 Mar 2013 06:22:00 +0200

Mâtho şi Salambô par a se fi întâlnit undeva în actuala peninsulă Cap Bon. Cele mai importante vestigii sunt cele ale oraşului antic numit azi Kerkuane. Distrus de invazia lui Agathocle, tiranul Siracuzei, oraşul a rămas îngropat sub praf şi pământ peste 2200 de ani. Înainte de aceasta, Kerkuane era o aşezare prosperă ce trăia din comercializarea purpurei şi a vinului. Prezenţa purpurei este vizibilă şi în betonul de la cădiţele de baie din vilele cu 2-3 etaje ale oraşului. Localitatea era sistematizată, dispunea de apă curentă pompată din mare şi de evacuarea apelor uzate prin ţevi subterane din ceramică sau sticlă masivă.

click pe foto

Kerkuane - parter de vila

Kerkuane - baia unei vile (1)

Kerkuane - baia unei vile (2)

Kerkuane - Zidul exterior

Salambô la Ruspae

noreply@blogger.com (Dragos Gros) — Fri, 15 Mar 2013 09:31:00 +0200

Ruspae (Mahdia) pare să se fi numit şi Ruspina, lucru deloc cert din cauza similitudinilor onomastice ale vremii. Deşi marea a „muşcat” adânc din ţărm, urmele gloriei punice sunt încă vizibile. De remarcat necropola punică, o parte a unui cartier, zidurile de apărare ciclopice şi portul, singurele care mai vorbesc despre gloria de odinioară a cartaginezilor.

click pe foto

Mahdia - orasul punic

Mahdia - necropola punica

Mahdia - portul punic

Old Hadrim

noreply@blogger.com (Dragos Gros) — Fri, 15 Mar 2013 09:21:00 +0200

Oraşul s-a născut în perioada fondării Cartaginei şi tot fenicienii i-au pus piatra de temelie. Posesiune a familiei Barca în epoca de glorie a cartaginezilor, Sousse s-a numit iniţial „Hdrm” sau Hadrim. Romanii l-au numit întâi Hadrumetum, pentru ca apoi să poarte mai multe nume: Hunericopolis în epoca vandala, Justinianopolis – în cea bizantina şi Susa (Sousse) – în cea arabă. Urmele construcţiei feniciene se mai păstrează şi azi în partea de nord şi de vest a medinei.

click pe foto

Sousse - zidul cetatii punice, romane si arabe

Sousse - zidul exterior, vedere spre tophet

Sousse - turnul cetatii

Sousse - Tour Khalef si Kasbah

Sousse - zidul exterior

Desert rose

noreply@blogger.com (Dragos Gros) — Thu, 14 Mar 2013 07:15:00 +0200

În peregrinările lor prin deşert, libienii au dat şi peste aceste „flori” adânc ascunse sub nisipul fin. Contrar aşteptărilor, „trandafirii de deşert” nu conţin decât foarte puţin nisip. Materia principală aflată în compoziţia lor este gipsul (peste 70%) care, în combinaţie cu siliciul şi sarea, într-un mediu umed şi sub presiunea enormă exercitată de bombardamentele meteoritice a dat naştere acestor superbe roci numite azi „selenit”.

click pe foto

Deşertul după Salambô

noreply@blogger.com (Dragos Gros) — Thu, 14 Mar 2013 07:07:00 +0200

Deşi Salambô n-a ajuns şi în deşert, Mâtho şi mercenarii săi libieni erau familiarizaţi cu deşertul. Călărind cai mici şi nervoşi, libienii străbăteau deşertul în lung şi-n lat, lăsând urme peste tot. Este şi cazul fortului din imagine, fort ce a fost reconstruit de romani şi care a rămas în picioare până în zilele noastre. În vremurile moderne, în cel de-al II-lea război mondial, construcţia a făcut parte din linia de fortificaţii germane Mareth.

click pe foto

Fortul roman de la Ksar Ghilane

"PanSea" - Ksar Ghilane

Ksar Ouled Soltane

noreply@blogger.com (Dragos Gros) — Wed, 13 Mar 2013 23:35:00 +0200

„Ksar”-ul este acel „oraş” fortificat de unde vine şi în romanul lui Flaubert - Mâtho, nefericitul libian. Construite în urmă cu mai bine de 2500 de ani, „ksour”-urile (pluralul de la „ksar”) stârnesc şi azi uimirea vizitatorilor. O arhitectură simplă şi adaptată condiţiilor climaterice, piatră şi mortar preparat după o reţetă ce nu s-a mai păstrat – iată ce este un ksar!

click pe foto

Pe urmele prinţesei Salambô

noreply@blogger.com (Dragos Gros) — Wed, 13 Mar 2013 23:16:00 +0200

Indiscutabil, naşterea prinţesei Salambô a avut loc în Cartagina. Aşa cum spuneam, ea nu a avut o existenţă atestată documentar, dar Flaubert s-a lăsat vrăjit de atmosfera specială a zonei şi astfel Salambô s-a născut şi a rămas pentru posteritate. Litoralul mediteranean, aici străjuit de stânci înalte şi pitorescul locului au creat în imaginaţia scriitorului un personaj inspirat.

click pe foto

Cartagina - zona litorala

Cartagina - Termele lui Antonius Pius

Salambô - Locul nasterii

noreply@blogger.com (Dragos Gros) — Wed, 13 Mar 2013 22:26:00 +0200

Să începem cu începutul... După ultimele cercetări, Salambô s-a născut în cartierul numit azi „Hanibal” şi ale cărui ruine impresionează prin dimensiunile colosale ale zidului de apărare. Constructori faimoşi, fenicienii au clădit aici poate cea mai importantă civilizaţie din Mediterana. Edificiile lor cu până la şase etaje erau aproape unice în toată lumea antică.

click pe foto

Cartagina - Cartierul Hanibal

Poarta de intrare

noreply@blogger.com (Dragos Gros) — Tue, 12 Mar 2013 23:03:00 +0200

Este poarta de intrare in lumea imaginara a printesei Salambo, fiica lui Hamilcar Barca, sufetul Cartaginei. Nu stim daca Salambo a existat cu adevarat, dar Gustave Flaubert a imaginat perfect personajul care evolueaza in perioada imediat urmatoare primului razboi punic. Acest blog este o imagine completa a civilizatiei cartagineze, dar si o invitatie la o cafea "aromata" cu literatura, arta si istorie.