Sesizări către nimeni

Doctorul baga texte grele

Moraru.Dani@gmail.com (Moroi) — Thu, 08 Sep 2011 21:42:00 +0000

Un om pe care eu il apreciez, nu doar pentru muzica lui ci pentru filmele ce le are in cap, pentru cum se joaca cu lexicul, pentru dorinta de schimbare ,etc este DOC de la Facem Records. Daca nu ai auzit de DOC, inseamna ca trebuie sa mai scoti urechea din main-stream si sa asculti cacat adevarat. Baietii de la Facem Records fac cacatul real ba mai mult de atat DOC a urcat azi un articol smecher ce mie mi-a placut si-l voi reproduce aici. Pace pentru Doctor, Pace pentru Facem Records, Pace pentru lumea deschisa la minte si care intelege chestii ...

Un pic de liniste, va rog. Acum scriu eu. Si scriu asta fiindca sunt si voi ramane un om care spune exact ce crede, indiferent de repercusiunile inerente. Uneori a fost benefic, alteori am avut de pierdut, dar am ramas inconjuratde oameni care fie au apreciat franchetea, fie sunt ca mine. A nu se intelege ca aceste randuri reprezinta vreo pozitie de grup. In niciun caz. Asa ca…

Nu cred ca e ceva socant cand spun ca nivelul intelectual, cultural si etic al tineretului zace undeva sub nivelul marii. Au evidentiat-o si rezultatele BAC-ului de anul asta, unde, totalizand cele 2 sesiuni, au picat aproximativ 132% dintre elevi . Intelegeti metafora. O vezi in stirile ce-ti arata profesoare cu zeci de ani de invatamant cum sunt snopite in bataie in fata camerelor de 1.3 megapixeli ale elevilor. O simt in limbajul pustilor de la mine de la bloc, in dezinvoltura cu care arunca verbal penisuri catre fetite de 11 ani. Deja e in aer.

Au trecut 22 de ani de la Revolutie. Si ca au trecut n-ar fi o problema. Doar ca au trecut si peste roman, pe care deseori l-am comparat cu un pitbull dezaxat, tinut, pe vremea comunismului, doar de o lesa cu tepii orientati spre carnea sa. In ’89 Moscova s-a hotarat sa rupa aceasta lesa fiindca Ceausescu ,acest DMX al politicii, reusea sa fie un bun, si deja temut, dresor. Plus ca un pitbull nebun – fie el si legat – este un animal periculos in clipa in care existi in imediata sa vecinatate. S-a taiat lesaaaaa!. Fiara a scapat, a ajuns prin Europa, a simtit frica pudelilor localnici, i-a muscat, le-a luat osul din gura si l-a adus acasa. Dar a fost vazut si decredibilizat. Acum n-are de ales si ce a inteles el e ca trebuie sa fie Pitbullul Suprem la el in tara. Si ne muscam, ne sicanam, inca vrem sa ne dovedim zilnic – de la situatii in trafic la conflicte rezultand in violenta domestica – ca NOI suntem cei mai cei. N-am avut de nici unele pe vremea comunismului. Dupa aia am vrut tot ce ne-a aratat TV-ul si nu ne-a pasat ce pret trebuie platit pentru a obtine acel “tot”.

Coroborand cele de mai sus cu faptul ca, din 90 incoace, putini au fost cei de la conducere ce au pus bunastarea nationala inaintea propriilor interese, am avut si avem (probabil vom avea si in continuare) de a face cu o cursa neintrerupta dupa BANI. Parintii s-au angrenat in aceasta cursa, neglijand din ce in ce mai mult necesitatea timpului petrecut cu odraslele. Si timpul asta trebuie sa existe. Materia “sociologie” incepe prin a-ti explica cum ca familia este nucleul educational primordial. In sanul ei inveti valorile, ti le implementezi/ adaptezi si….iata bara ta de autobuz de care te tii cand hartoapele drumului vietii tale te zguduie si sustin legea gravitatiei. De aici si hipstereala asta cu ateismul. Eu, 1, cred in Dumnezeu. Poate ca Biblia a metaforizat un pic capacitatile lui Iisus, dar a facut-o pentru a intari ceea ce El reprezinta. Toate religiile converg spre aceeasi idee – fii un om bun, nu fa nenorociri semenilor tai, nu uri, fii un izvor de energie pozitiva pentru ca ce dai se intoarce. Sunt de fapt legile Universului pe care fiecare religie le-a pus in “carca” cate unui profet.

Din pacate majoritatea tineretului contemporan nu-L stie pe Dumnezeu. Stiti expresia batraneasca “n-ai niciun Dumnezeu”? Se refera la punctul in care nu mai ai niciun sprijin. De unde vine oare? Pai, eu o stiu de la bunica-mea care e, la origini, de la tara. Toaaaaate vorbele pe care noi le numim “de la tara” sunt pline de adevaruri. Batranii au trecut prin viata si au inteles lucruri. Vorba aia, cate mi-a zis femeia si eu le tratam cu “daaa, mai mamaie…” si acum zic “ba, cata dreptate avea batrana!”.

Dar noi ne intoarcem catre Dumnezeu de abia atunci cand dam de greu si nimic altceva nu mai functioneaza, cum bine mi-a zis Deliric la un moment dat. Valorile tale te trag de maneca in clipa in care esti pe cale sa o arzi aiurea. Si cand nu le ai nu e ca si cum porti ceva fara maneci. NU le ai, nu realizezi ca nu tu esti Omul, ci doar unul dintre oameni si ca ai nevoie ca tu si restul sa colaborati pentru a cladi ceva trainic. Eu si baietii mei de la Facem asta incercam sa realizam.

Hai sa vorbim despre calculator. Cu totii intelegem beneficiile pe care ni le aduce. Daca nu era nu cred ca mai faceam muzica si voi nu mai citeati asta. In acelasi timp hai sa analizam niste neajunsuri evidente. Pe cand activam in campul muncii aveam colegi mai cu capul pe umeri (aparent) decat mine. Aveau copii, erau linistiti, la casele lor, realizasera ce era de realizat. Discutand, imi spuneau cum plozii lor de 10 ani rup counter’ul in doua toata ziua, de abia daca ii misti sa manance ceva. Balaneala. Cam care e viitorul lui? Va fi un distrofic introvertit, pornit totusi pe competitie, cu reale sanse de a se pricopsi cu probleme psihice la o varsta frageda. De ce credeti ca in filmele americane se merge la psiholog mai des decat se merge la film? Fiindca au sesizat necesitatea counseling’ului. Dar la noi nu sunt bani si nu prea se gandeste in perspectiva. Poate doar arhitectii o fac. “Lasa-l sa se joace, ca sta linistit cat sunt eu la munca, vedem dupa”. Eu si ai mei jucam saptamanal fotbal, si asta de niste ani. Cei pe care ii vad jucand pe celelalte terenuri au in medie 26- 27 de ani. Unde sunt copiii?

Nu poti sa stai pe PC fara internet. Pe internet nu stai fara sa dai de porno. Dai de porno la 13 ani si incepe sa-ti si placa; perceptia ta despre dragoste si familie se deformeaza. Fiindca atunci tu absorbi si asimilezi, neavand o capacitate dezvoltata de a discerne. Se creaza un declick la nivel de subconstient si apare o nisa in functia “respect pentru femeie”. Mai adauga la asta si cate-o cearta intre parinti, evident, pe motive financiare, si iata cum ai deja o predispozitie spre a o arde aiurea in viitor. (Confuzius, dupa Freud :) ) )

Internetul te depersonalizeaza daca abuzezi de el, copil fiind. O avalansa incontrolabila de informatii, date, fara o gradatie a importantei fiecareia dintre ele. Cand nu aveam acces la el, volumul de informatie era infinit mai mic si putea fi asimilat. Probabil d-aia am si invatat in scoala, d-aia , ca si copil, am citit tot ce-am prins, d-aia faceam sport zilnic s.a.m.d. Eu sunt de principiul “daca nu stii multe, macar stie-le bine”.

Ma ocup cu muzica. Fac si traiesc hip hop din 97. Sunt MC si ma consider unul dintre cei mai buni. Si restul celor mai buni ii consider pe cei din brigada mea. Si mi se pare foarte, daca nu cel mai hip hop sa zic asta. Fiindca hip hop-ul nu este o muzica umila si modesta. Nici atunci cand e targetata anti-sistem, nici atunci cand o auzi in club. Este o muzica care presupune oua de strut. E o muzica cu personalitate, iar pentru ca muzica sa poata avea asa ceva in primul rand trebuie s-o aiba artistul care o face. Si eu si ai mei avem cat sa dam tuturor celor care n-au si sa ne mai ramana si noua pentru o ulterioara reincarnare ghinionista.

-Sunt un om egoist.

-Vaaaaaaaai! vui multimea.

Da, da, si sunt printre voi toti, ceilalti egoisti. Muzica pe care o ascultati e cea pe care o fac sa-mi placa mie. Nici lui D1, nici lui VD, nici nevesti-mii, nici nimanui. MIEEE! Hahaha! Hmmm…Scuze. Redevenim seriosi. Se intampla sa o fac astfel incat sa placa si altora. M-am “jucat” cu ea vreo duzina de ani, in paralel cu o munca bine platita, dar cu un program care imi asasina viata personala. Anul trecut am scos SDSC si am zis s-o dau cu rapul asta o data pentru totdeauna. Ori ca ca, ori ca ca. Nu de alta, dar nu vreau peste niste ani sa-mi zic “Ba, balanule, daca te tineai de muzica erai bine acum!” si d-astea. Si o fac cum simt eu ca e mai bine.

Acum, ideea la care vreau sa ajung este ca… nu ma mai joc cu hip hop-ul, deja e business. Deja e pe bani si pe platit rate, mancare, utilitati din ei. Si…”aveam 9 ani in 89, priveam de dupa geam…”. E 2011. Do the math. Nu mai e timp. Plus ca e al dracului de greu, nefiind pe radio si TV. Am datorii, ceea ce nu mi-a aduc aminte cand s-a mai intamplat, si astea de bani multi. Dar am vrut sa fac doar asta, in primul rand pentru mine si in al doilea rand pentru cei carora le place cu adevarat ce muzica scot.

Respectul este o valoare pe care fie o castigi, fie iti este castigata si te bucuri cand esti nevoit sa-l…dai. De aceea trebuie sa il ai tu, inserat comportamental de catre parinti, ca sa ai de unde sa dai daca cineva ti-l merita. Tinerii au chiulit in masa la lectia asta. O sa vorbesc de respectul omului fata de artistul pe care il admira. De fapt de carenta de respect. Lipsa educatiei a adus asta. Si Internetul, care iti ofera diverse posibilitati de a vorbi cu omul insusi. Si tu poti sa-ti exprimi pareri la adapostul netului, singurul loc in care te simti in siguranta, fiindca nu stie nimeni cine si cum esti tu de fapt. Si staaai tu si ma diseci pe mine, mi-asculti piesele, le inveti pe dinafara, bai Stane, si in clipa in care ceva nu mai corespunde cu matricea ta ideologica (in modelarea careia si rap-ul a avut un rol important), incepi si faci comparatii, exemplifici denigrator si incerci sa ma distrugi ca sa te simti si tu un invingator. Ca tu ai ramas la fel si esti real. Dar eu ma schimb mereu si sunt un fals. Nu, balanule. EU SUNT ARTIST.

Virtualul. Banii. Sexul. Astea sunt cele 3 motive pentru care va garantez ca nu vor mai fi MC ca noi. Si acum nu zic doar de mine si de ai mei, zic de toti cei care au reprezentat in trecut si de cei ce inca patroneaza scenele si misca multimea, indiferent ca va deschid ochii catre adevaruri simple, dar greu de acceptat, fie ca va fac femeia sa danseze in club. Vorbesc despre RACLA, Da Hood, Delikt, Mafia, 20 CM, Chill Brothers, La Familia, Don Baxter, Okapi, Facem Records si ceilalti pe care ii omit acum. Nu, nu. Nu vor mai fi. Si daca va fi vreunul, atunci acela va fi fost “programat in carne vie”, cum zice Afo, de vreun tata, fost rapper, care a citit asta. Aaa, si poate copii nostri.Eu am inteles hip-hop-ul pentru ca am crescut odata cu el. El e Omul meu. Si eu nu sunt un simplu rapper, ci sunt unul din motivele pentru care rap-ul underground inca exista. CTC a vandut peste 10000 de unitati cu “Dificultati Tehnice” si din 10000 de oameni cativa au devenit MC din cauza ca le-am explicat in versuri despre CUM SE FACE treaba asta. Cand am zis ca “astia sunt cei ce peste zeci de ani vor deveni folclor/ Cei despre care va vorbi Murareasca la televizor” chiar nu mancam cacat. Peste timp cineva va intelege. Si din punctul asta de vedere eu stiu ca mi-am facut treaba.

Demnitate

Moraru.Dani@gmail.com (Moroi) — Wed, 31 Aug 2011 22:21:00 +0000

În Timișoara este o bătrânică simpatică. O știți cu toții, indiferent din ce oraș sunteți. Acea bătrânică ponosită, cu riduri adânci, ce o găsești pe la vreun colț de stradă cu o găleată de flori ofilite, probabil aruncate de piețari. Nu invadează spațiul nimănui, nu strigă după nimeni, nu este stridentă cu nimic, doar stă acolo într-un colț cu o găleată cu flori lângă ea. Deși pare o figură comună, bătrânica mea cred că este unicat. Desigur nu este a mea ci a comunității ce ar trebui să e mândrească cu așa oameni, dar în schimb oamenii își schimbă privirea când o întâlnesc pe a ei ba mai mult unii o iau și la mișto.

Să revenim. Altruist cum sunt, îmi fac curaj într-o zi să mă duc la ea cu vreo doi lei să-i dau de pomană și are loc următorul dialog:

- Sărutmâna. Uitați, ăștia sunt pentru dvs.

- Mulțumesc, spune ea, dar ce flori să vă dau ?

- Nu îmi trebuie flori mamaie, spun uitându-mă la acele jalnice reprezentante ale biosferei, ia banii ăștia matale, spun cu mâna întinsă. Nici o tresărire pe fața femeii, nici un zvâc de lăcomie, ușor de recunoscut dealtfel la oamenii ce trăiesc la limita subzistenței. Cu același calm continuă.

- Vai, dar nu înțelegeți. Eu nu sunt ... (și face o pauză plină de înțelesuri ce transmitea mai mult ca un film de Kubrik, pauză ce m-a făcut să înțeleg ridicolul în care mă aflam și în ce postură ingrată pusesem un om demn). Eu vreau să vând flori. Nu pot lua acei bani fără să vă dau nimic.

M-am cutremurat. Într-un singur om al străzii am găsit demnitatea ce o căutam de mult timp în exterior și de multe ori în mine. Într-o lume plină de moluște și nevertebrate, plină de politicieni corupți ce se fac preș în fața altor nații ce se trag din barbari, a unor ”vedete” ce și-ar vinde sufletul pentru a apare la televizor, această bătrânică îmi oferea o lecție de demnitatea și noblețe în plină stradă. Am asimilat-o instantaneu. Oricât ar fi viața de grea, oricât ne vor pauperiza ăștia, oricât de multe probleme vom avea, demnitatea este singurul lucru ce ne-a rămas. ATÂT ! Din păcate unii aleg să o vândă și pe aia... E trist. Dacă doamna florăreasă și-a păstrat-o, putem și noi.

În seara aia i-am dus un buchet de flori doamnei mele. Flori ponosite, ofilite, unele îndoite ciudat, dar care aveau o poveste de spus. Povestea unui om demn și brusc, la amândoi, ni s-au părut cele mai frumoase flori din lume.

P.S. Poza e doar cu titlul de imagine, fără a avea nici o legătură cu acea ființă nobilă. SURSA AICI

Ei nu ne pot lua demnitatea noastra decat daca le-o dam noi.

(Mahatma Gandhi)

Limitless vs Taraf TV

Moraru.Dani@gmail.com (Moroi) — Sat, 20 Aug 2011 18:45:00 +0000

Acum vreo două luni era in vogă un film cu DeNiro, ce se numea Limitless. Desi mie mi s-a părut o mizerie de film, are pe IMDB scorul de 7.3, ceea ce e destul de mult. E despre un scriitor ratat care ia o pastilă ce-i descătușează toată puterea creierului. Echivalentul pastilei alea pentru mine e Taraf TV. Mi se pare de departe cel mai bun divertisment din România. În clipa în care ajung cu butonatul la Taraf, brusc creierul intră într-un fel de liniște adâncă, el de fapt lucrând febril mai rapid ca-n tinerețe. A trebuit să dezgrop programul din adâncul RDS-ului. Era pe 70 și ceva, l-am adus pe 11. Cred că este cea mai bună mișcare din viața mea.

Văd țigani borâți, cu cămăși întinse pe burtă - îmi amintesc numărul de telefon al iubitei din liceu.

Văd „prințese” îmbrăcate ca o sorcovă - mă apuc să dezvolt teoria relativității a lui Einstein.

Văd nunți de borâți, unde niște indieni aruncă cu „lovele” pe lăutari - Mă duc la sesiune fără să învăț nimic și o iau cu 10 pe linie.

Văd câtăreți cu nume bizare ce includ musai „de la” în ele, cum se strofoacă în onomatopee și își schimonosesc fața cumplit pemtru a emana artă și „talent” pentru noi, muritorii de rând - mă apuc să inventez o sursă de energie complet gratis și care se află infinit în Univers.

Pe Taraf TV, creierul îmi intră într-o excitare maximă, precum Monica când vede un moș cu bani. Probabil inconștient, sinele meu suprem vede că sunt contemporan cu asemenea specimene, și chiar mai rău - conațional, și caută să compenseze într-un fel sau altul, ducând activitatea mentală la un alt nivel. În locul unde totul este strident, de fapt nimic nu este, doar mintea mea căutând răspunsuri la dileme fundamentale. Acolo e Nirvana mea, acolo îmi găsesc liniștea. Printre lătrăi ce schimonosesc limba română, printre atrocități grave aduse artei și chiar bunului simț, aici meditez la originea Adevărului și scopul existenței. Să nu mai zic că râd de mă cac pe mine când privesc.

S-au oPINtit aiurea

Moraru.Dani@gmail.com (Moroi) — Sat, 13 Aug 2011 10:56:00 +0000

Citesc în Adevarul că niste oameni au fost ingropați de vii pentru ca nu au dat codul PIN al cardului bancar. Stați sa vă dau textul exact.

Mai multe persoane, printre care şi un român, au fost îngropate de vii pe insula Csepel din Budapesta, într-o zonă împădurită. Un sârb şi doi maghiari sunt suspectaţi că au îngropat persoanele deoarece aceştia nu au vrut să le ofere codul PIN de la cardul bancar.

Acum, am două dileme mari:

1) Cine mai ingroapă oameni de vii ? Adica, sunt alte metode de tortură mult mai fine și eficiente, fără a face nici un fel de risipă de efort, ca de exemplu smulgerea unghiilor cu un patent, sau două bețe peste tălpi sau chiar ”banalul” glonț în cap. Deci un om nu vrea să fie destul de amabil și un bun cetățean încât să-mi dea codul PIN al cardului său. Nu-i nimic, cretini bulangii sunt mulți. Îi dau două în gură, îl las lat și dacă chiar vreau să-l omor, îl strâng de gât sau îl înec în Dunăre, că am înțeles că acțiunea are loc pe o insulă. Dar nu. Îi voi arăta eu lui! Mă apuc să sap o groapă pe o căldură de 30 de grade. Asta DA pedeapsă. Cine a săpat un veceu în curtea casei știe la ce mă refer. Risipa de energie este uriașă. După 30 de hârlețe deja ești extenuat. De ce ai face asta pentru un om pe care oricum îl omori? Cât de bou poți fi să te obosești pentru atât, când un bolovan legat de picioare își făcea singur treaba? Îm plus de asta, victima trebuie imobilizată cât timp tu sapi groapa. Și nu o poți omorî, că doar tu vrei să-i arăți cine e șeful și o îngropi de vie. Trebuie să-i dai un par în cap cu forță moderată, sau să o legi de un copac ca în Evul Mediu, că altfel, în ciuda tentației, s-ar putea să nu vrea să asiste la propria înmormântare și să-și ia tălpășița.

2) Cine dracu stă să fie îngropat de viu pentru un cod PIN. Orice sumă ai avea în bancă, oare merită protejată cu propria moarte? Și îngroparea de viu, nu e chiar cea mai ușoară moarte. Oare ce dracu e în capul oamenilor ăștia? Se spune că bănățenii și scoțienii sunt zgârciți ca dracu. Dar o persoană care acceptă să fie îngropată pentru bani, cred că e ieșită din încrucișarea specimenelor. Oricum nu mai poți cheltui banii, odată ce ești mort, nu de alta, dar nu te poți mișca, de ce dracu să vrei să mori pentru bani? Oare nu sunt alte motive mai înălțătoare? Dumnezeule, oare chiar există asemenea oameni? Orice sumă de bani, oricât ar fi de mare nu merită să mori pentru ea. Pe de altă parte, mă doare enorm când viața unui copil depinde de o sumă de bani, când actul medical este condiționat de bani și doar cei potenți financiar vor supraviețui. Este tot un fel de Darwinism, dar adaptat la capitalism. Și cei care nu au bani îi vor îngropa pe cei cu bani pentru codul PIN. Perfect Darwinism! Cel mai puternic supraviețuiește, chiar dacă asta înseamnă să ne trasformăm în niște animale lipsite de umanitate.

Sursa articol

Sursa foto

Brokeri dau faliment

Moraru.Dani@gmail.com (Moroi) — Tue, 09 Aug 2011 20:59:00 +0000

Cred că ştiţi cu toţii şmenozeala asta de la televizor cu căderea burselor şi alte căcaturi insipide. "Brokerii sunt disperaţi" - titrează ştirile. Eu unul nu ştiu ce face un broker, cu atât mai puţin cum funcţionează o bursă şi cam ce se învârte pe acolo. Habar nu am. Dar dacă e să traduc verbul "to brake" mot-a-mot, vine cam "a sparge". Deci brokerul este un om ce "sparge" banii altora.

Pula mea, eu sunt filistin tare în relaţia cu corporatişti ăştia lacomi ca şi am un oarecare dispreţ pentru ei, şi pentru brokeri cu atât mai mult. Cât de putoare să fii să te apuci să faci tranzacţii cu banii altuia, asta presupunând că asta se întâmplă la bursă, precum am văzut eu în filmul ăla şmecher cu Michael Douglas. Problema este că mai câştigă şi câte un sac de bani şi nu fac nimic. Probabil în ochii lor specula cu acţiuni e şmecherie, dar după cum merge trendul actual nu prea este sustenabilă. Încet, încet toate bursele vor pica şi toţi brokerii ăştia care fac pe disperaţii acum, vor trebui să-şi caute o slujbă reală (de exemplu vidanjor, mult mai demnă din punctul meu de vedere).

E ciudat cum numim "economie" o chestie în care ţelul principal e consumul. Principiul "economiei" e să iei cât mai mult, cât mai lacom, plasma cât mai mare, maşina mai bună ca a vecinului, geantă mai scumpă, etc. Unde dracu e "economia" ? Şi în vârful "economiei", cocoţati ca dracul pe căcat stau aceşti brokeri. Nişte labagii siniştri, ascunşi în spatele unor monitoare.

Sper să cadă toate bursele din lume şi lumea să folosească ca monedă de schimb virtuţiile. Probabil mulţi milionari ar muri de foame. Probabil Monica nu ar mai avea posibilitate să-şi cumpere genţi obscen de scumpe şi Udrea ar mai mânca şi la Fast Food. Lumea s-ar auto-guverna şi am fi foarte atenţi cu virtuţiile. Le vom strânge cu atenţie şi le vom împărţi cu grijă. O lume auto-suficientă în care alte vor fi regulile, nu satisfacerea lăcomiei ce zace în genomul nostru.

SURSĂ FOTO

Unde a dispărut frumosul ?

Moraru.Dani@gmail.com (Moroi) — Mon, 01 Aug 2011 20:14:00 +0000

Bag și pe EpochTimes despre arte și despre noțiunile de frumos.

Asta e intrebarea ce mi-o pun de cativa ani incoace. Unde a disparut? Sa luam de exemplu muzica. Pai muzica este ce-a de patra arta dupa Hegel. Unde au disparut viorile, chitarile si violoncelele? Acum, daca e sa dam pe orice post de radio, ascultam niste zgomote reci, scoase de un calculator cu pretentia de muzica. Muzica ieftina, comerciala, ce nu transmite nimic, golita de un substanta ca un butoi spart. Unde e catharsisul ce te cuprinde cand asculti o melodie? E greu de gasit.

(click pe titlul postării pentru tot articolul)

În loc de epitaf

Moraru.Dani@gmail.com (Moroi) — Sun, 24 Jul 2011 22:52:00 +0000

Am băgat și eu câteva vorbe pe Epoch-Times despre moartea tragică a artistei Amy Winehouse. O tipă șmecheră ce mie personal îmi place. Și chiar și viața ei noncomformistă îmi plăcea. Dar totul se face cu o limită în viașa asta. Cretzu spune „Am învățat că Dumnezeu înseamnă ECHILIBRU”. Din păcate ea și-a cam pierdut echilibrul, atât la propriu pe scenă la Belgrad, cât și echilibrul vieții. RIP Amy !

(apăsați pe titlul postării să mergeți direct la articol)

20 iulie 1999 - Ziua când masacrul a început

Moraru.Dani@gmail.com (Moroi) — Wed, 20 Jul 2011 06:00:00 +0000

COMUNICAT DE PRESĂ: 20 iulie marchează 12 ani de suferinţe pentru practicanţii Falun Gong în China

Săptămâna aceasta, pe 20 iulie se împlinesc 12 ani de când fostul lider al Partidului Comunist Chinez, Jiang Zemin, a pornit o campanie violentă de eradicare a disciplinei spirituale Falun Gong, practicată la acea vreme de zeci de milioane de cetăţeni chinezi. De atunci, Partidul Comunist Chinez a folosit constrângerea, întemniţarea, tortura şi defăimarea sistematică în efortul de a forţa pe oricine practică Falun Gong să renunţe la această credinţă paşnică, care aderă la principiile morale universale Adevăr, Compasiune și Toleranță. (videoclip: http://www.youtube.com/watch?v=sRdcb9bwmxA)

Prin crearea Biroului 610, un departament care îşi poate desfăşura activitatea fără constrângeri legale, regimul comunist chinez a încercat permanent să elimine Falun Gong prin cele mai brutale mijloace de tortură. Deviza folosită în acţiunea de eradicare a Falun Gong a fost: „Distrugeți-le reputaţia, ruinaţi-i financiar, eliminaţi-i fizic”. (documentar: http://www.youtube.com/watch?v=fVte--xGqj8)

În anul 2006 au fost dezvăluite ştiri înspăimântătoare privind existenţa în China a 36 de lagăre de exterminare, unde practicanţilor Falun Gong le sunt sustrase organele pe viu şi vândute pentru transplanturi. Investigaţiile făcute de domnul David Kilgour, fost parlamentar canadian, şi domnul David Matas, un renumit avocat de drepturile omului, au scos la iveală aceste fapte inumane care se întâmplă în China. (raportul tradus: http://ro.clearharmony.net/articles/200609/823.html)

În prezent în China se continuă campania violentă de eradicare a Falun Gong, prin înteţirea aresturilor, torturilor şi detenţiilor arbitrare, amplificarea acţiunilor Biroului ilegal 610 împotriva Falun Gong. (http://ro.clearharmony.net/cat/c1219/c1219.html)

Raportul Amnesty Internaţional pe anul 2011 menţionează: „Practicantii Falun Gong au continuat să fie vizaţi în timpul raziilor securităţii, întreprinse înaintea evenimentelor naţionale importante. Surse Falun Gong au documentat cazurile a 124 de practicanţi deţinuţi în Shanghai, înaintea expoziţiei World Expo, zeci dintre ei fiind condamnaţi la reeducare prin muncă sau închisoare. Avocaţii în materia drepturilor omului sunt îndeosebi supuşi la pedepse de către autorităţi pentru că au preluat cazuri Falun Gong, ei pierzându-şi astfel licenţa de practică, fiind hărţuiţi şi urmăriţi penal”. (http://files.amnesty.org/air11/air_2011_full_en.pdf pg. 105)

Mii de practicanţi Falun Gong din întreaga lume şi simpatizanţi marchează aceşti 12 ani de persecuţie severă prin apeluri paşnice şi demonstraţii, lumânări aprinse în memoria celor ucişi, marşuri etc., toate acestea pentru a se pune capăt acestei persecuţii şi pentru comemorarea tuturor celor care şi-au pierdut viaţa în timpul represiunii. (http://www.theepochtimes.com/n2/united-states/falun-gong-practitioners-supporters-rally-at-us-capitol-photos-59136.html)

În România acest eveniment este marcat în ziua de 20 iulie a.c. prin următoarele acțiuni:
- orele 11:30 – 13:30 – apel pașnic în faţa Ambasadei Chinei la Bucureşti
- orele 16:00 – 20:00 – Infoday la Intrarea principală din Parcul Plumbuita.

Ne puteți contacta telefonic: Cristina Furman Tel .0723.147.234, Kuki Szabolcs Tel. 0746.088.218

Falun Dafa este o practică străveche de autodisciplină, un stil de viață bazat pe principiul Adevăr - Compasiune – Toleranță, care se practică în peste 110 țări din lume. (http://www.falundafaromania.net, http://ro.clearharmony.net/articles/200906/2024.html).

Notă: Ne-a ajuns la cunoștință faptul că agenții Partidul Comunist Chinez trimit mail-uri false în numele practicanților Falun Gong, mail-uri ce au un ton bizar și ilogic, în încercarea de a diminua simpatia publicului față de suferința acestora în China. În cazul în care ați primit asemenea mail-uri vă rugăm să ne anunțați la adresa: editor@ro.clearharmony.net

(http://epochtimes-romania.com/news/2011/07/emailuri-false-din-china-cauta-sa-discrediteze-falun-gong---117992) Vă mulțumim!

Mai multe informații puteți găsi la adresa: http://apel.falundafaromania.net/

Sau din surse independente la adresele: http://www.unitedstatesaction.com/real/HR605.html

Citând House of Representatives SUA:

“calls upon the Government of the People’s Republic of China to immediately cease and desist from its campaign to persecute, intimidate, imprison, and torture Falun Gong practitioners, to immediately abolish the 6- 10 office, an extrajudicial security apparatus given the mandate to "eradicate" Falun Gong, and to immediately release Falun Gong practitioners, detained solely for their beliefs, from prisons and re-education through labor (RTL) camps”

Națiunile Unite:
http://www2.ohchr.org/english/bodies/treaty/CD_Concl_Obs_2008/CAT/41^st%20session/CAT%20C%20CHN%20CO%204%20(e).doc
http://www2.ohchr.org/english/bodies/chr/docs/62chr/ecn4-2006-6-Add6.doc

Amnesty International:
http://amnesty.org/en/region/china/report-2011
http://www.amnesty.org/en/ai_search?keywords=Falun+Gong&op=Search

Pentru o listă completă de surse guvernamentale și non-guvernamentale, vă rugăm vizitați:
http://faluninfo.net/topic/72/

Vă mulțumim pentru timpul acordat!

ASOCIAȚIA ROMÂNA DE QI GONG “FALUN DAFA” ROMÂNIA
Președinte Kuki Szabolcs

P.S. Bonus un clip impresionant.

Chestii care mă enervează - partea III

Moraru.Dani@gmail.com (Moroi) — Mon, 18 Jul 2011 18:49:00 +0000

7) Crucifixele

Nu am să mă leg de latura caraghioasă de comuniști cocalari la care mă-sa le lua cadou la absolvirea clasei a-VIII-a clasicul „lănțișor cu cruciuliță”. Pe lângă aspectul ăsta kitschos, nu înțeleg de ce să-l ții pe Iisus în clipa lui de cea mai mare durere? Ca talisman? Ca protector de rele ? E stupid. Adica Iisus a avut atâtea imagini maiestuoase, grandioase, nobile și biserica îl promovează doar însângerat , stând în dizgrație pe o cruce? Ba mai mult, tot căcatul e aurit, pentru noblețe. E al naibii de ridicol numai să te gândești așa la un zeu, cu atât mai mult să-l poleiești cu aur și să-l porți la gât. Mda...creștin adevărat. Așa îmi arăt apartenența la un cult religios, păstrând la gât imaginea cea mai hidoasă și dizgrațioasă a zeului iubit. Mă apără de rele. E și normal, doar e de aur.

8) Imunitatea la parlamentari

Nu mă pricep la legi și nu știu în ce condiții se ridică această imunitate, dar mi se pare că e al naibii de neconstituționlă. Eu nu știu nici un bulangiu să facă măcar o zi de pușcărie. De „cercetați” e plină lumea, dar unde dracu sunt arestații? Chiar toate cercetările duc la verdictul „nevinovat”? Eu știu că NIMENI nu e mai presus de lege, dar totuși există persoane în această țară cu imunitate. În primul rând, parlamentarii, prin însăși natura, lor se presupune a fi niște persoane altruiste, de o moralitate și virtute ce nu pot fi contestate, făcând tot ce le stă în putință pentru binele poporului. De ce ar avea nevoie de imunitate când ei sunt cei ce se sacrifică pentru popor? Numai ideea că ar putea încălca legea e complet ridicolă. Asta ar fi într-o societate ideală. Și, deasemenea, într-o societae ideală, un parlamentar ce nu pune interesul poporului în fața interesului său, ar trebui să fie judecat ca trădător de nație. Dar porcii ăștia și-au creat legi pentru ei. Pentru a scuza corupția, pentru a scuza mișelia și ticăloșia, au inventat ceva ca „imunitatea parlamentară”. Mi se face scârbă. În clipa în care porcul de Adrian Severin va face măcar un an de pușcărie, îmi voi retrage aceste cuvinte. Ba mai mult, îmi șterg tot blogul.

De pe la muncă ...

Moraru.Dani@gmail.com (Moroi) — Fri, 15 Jul 2011 19:00:00 +0000

Mișto instrucțiunile de utilizare. Mor după ele. Sunt ultras chiar. Am auzit că o vacă sinistră ce și-a băgat copilul în cuptorul cu microunde a dat în judecată ulterior producătorul nenorocitului de cuptor; chipurile nu aveau în instrucțiunile de folosire: „Nu puneți copii în cuptorul cu microunde”. Ați auzit ceva mai genial ? Eu nu, până azi. Azi, în INTERIORUL cutiei unui lactop,am găsit următoarea hârtie, exemplificată aici în poză. Nu am găsit-o eu, ci mi-a adus-o un coleg, râzând în hohote. Deci prima instrucțiune este: „Despachetați cutia” . Dar ca să ajung să citesc: „Despachetați cutia”, implică deschiderea cutiei. Brusc creierul meu de pui de avicola a făcut scurt-circuit. M-am blocat, exact ca o fată Gabor când trece unul cu bani. Asistam la un paradox atât de absurd, încât creierul mi s-a blocat. Paradox care creea o discontinuitate în spațiul-timpul meu. Am devenit catatonic. După ce mi-am revenit, am stat să o gândesc. Să presupunem totuși că hârtia era o entitate ce se livra în exteriorul laptopului, levita împrejurul lui ca electronii în jurul nucleului, eu oare nu puteam să folosesc laptopul, pentru că nu mă prindeam să-l scot din cutie?Oare numai femeile folosesc laptopurile, de e nevoie de așa hârtii ?

- Salut pisi, să vezi ce laptop mișto mi-am luat. Dar hai pe la mine, că nu-mi dau seama care e ecranul. E doar o cutie de carton. Nu știu să-l pornesc.

Bacul

Moraru.Dani@gmail.com (Moroi) — Mon, 04 Jul 2011 08:07:00 +0000

Niciodata nu o să fie BAC 100% corect, 100% nefraudat. Dar in BAC-ul din anul acesta s-a încercat, cât de cât, să se sporească măsurile de securitate, pentru ca evaluarea elevilor să fie cât de cât elocventă. Cum ar spune francezul: "What You See Is What You Get". Gata frate, atât le-a trebuit copchiilor tripaţi pe copiat. Vedeam la televizor istericale, smulgeri de păr, căcaturi inutile, pentru un examen inutil. Am curaj să-mi pun viaţa gaj că 8 din 10 dintre elevii ăia sideraţi de eşec, sunt oamenii care nu s-au pregătit deloc pentru BAC sau dacă au făcut-o, şi-au printat nişte fiţuici şi gata.

În Gândul aflu că părinţii cer demisia lui Funeriu, care i-a stresat pe elevi instalând camere de luat vederi în săli. Aţi auzit idioţenie mai mare ??? Am dat şi eu BAC la viaţa mea, ba chiar mai mult, pe atunci nu aveam creierul distrus de alcool şi, deşi nu prea am învăţat pentru BAC, toată materia din liceu mi se sedimentase în neuroni din clasă. Astfel încât o recapitulare mi-am organizat-o sistematic şi m-am dus la BAC sigur pe mine şi fără să-mi pese dacă sunt camere, fără să mă stresez ce fac alţii, dacă e Funeriu în sală sau mama dracului. Ba mai mult, întâmplarea a făcut ca la română oral să fie în sală inspectorul general pe Vrancea şi dânsul să mă asculte şi să-mi pună întrebări încuietoare. Nu a avut ce să-mi facă, i-am răspuns la toate, pentru că, deşi nu le ştiam pe unele, puteam improviza excelent cu celelalte cunoştinţe, astfel încât să-şi dea seama că am habar de ce spune. Am luat 8 de la el, dar profesoarelor "de drept" le-a plăcut cum am "evoluat" şi mi-au spus că am vorbit de 10, dar le-a fost teamă să mi-l pună.

Unde vreau să ajung cu această paradă laudativă? Atunci când eşti bazat pe tine, când stăpîneşti materia cât de cât, când eşti un elev mediocru de 7-8, dar 7-le ăla luat pe bune, nu are nici o cameră video cum să te intimideze. Nici camerele, nici colegii, nici supraveghetorii severi, NIMIC din Universul ăsta nu te poate deranja. Eşti tu, cu foaia în faţă şi aşterni pe foaie ce ştii, ca în filmul ăla mişto cu Denzel, Book of Eli. Pur şi simplu scuipi din cap ca şi cum ai scrie pe un blog sau într-un jurnal personal.

Pe de altă parte, atunci când eşti un imbecil, un copil-problemă, un copil de bani gata care a folosit liceul pentru epatere de ţoale/telefoane şi felaţii în baie, atunci începi să te agăţi de căcaturi să-ţi motivezi în faţa părinţilor, care te-au crescut prost, de ce ai picat tu nemeritat. Bagi ca motivare pe boul de Funeriu (în Timişoara unii au scris "Muie Funeriu" pe o şcoală; matur, foarte matur), camere video intimidante, subiecte grele, Tom şi Jerry, criza financiară, sinergia faptelor, supraveghetori ce (culmea !?!) nu te lasă să copii, demonii din tine, papa de la Roma şi altfel de scuze puerile. Toţii copii ăştia care vor să facă contestaţie, desigur împinşi de la spate de părinţi la fel de imbecili ca ei, au dat foaia aproape albă. De unde să-ţi dea ăla sfântul 5, dacă tu ai scris de 2 sau de 3?

Cum jocul începe să devină corect şi căcatul se face serios, gata, nu ne mai plac regulile? Primul examen din viaţa lor dat pe bune şi se simt nedreptăţiţi doar pentru că nu sunt lăsaţi să copie? Păi du-vă-n pula mea de copii frustraţi! Daţi BAC-ul ca mine şi ca alte zeci de generaţii "comuniste" ce nu sperau nici să le sufle vântul prin clasă, cu atât mai puţin un profesor. Ne era frică şi să avem vreun bilet de autobuz în portofel să nu fim acuzaţi de fraudă şi voi intraţi sfidători cu PDF-uri pe telefoane? Eu când m-am dus la BAC aveam buletinul în buzunarul de la "cămeşuică", 2 foi şi un pix. ATÂT !!! Aşa erau regulile, aşa jucam! Nu comentam, nu făceam istericale în faţa presei şi nu ceream demisia ministrului doar pentru că nu am fost în stare să învăţ de un 5. Un sub-mediocru 5 ,frate, nu-ţi cere nimeni să o arzi de 10... E penibilă toată frăsuiala asta şi presa de la noi alimentează ideea cum că "săracii" elevi au fost nedreptăţiţi. Au fost pe dracu!

Dar ce este BAC-ul până la urmă? În ziua de azi îţi este la fel de util cum îţi este un prezervativ după ce l-ai folosit. La fel de util ca DEX-ul pentru Vanghelie sau ca Loganul pentru un politician. Un examen supraevaluat, care la vârsta aia masturbatoare poate părea crucial, dar când ajungi pe la 30 de ani îţi dai seama că e o frecţie ieftină. O lăbăreală sinistră cu pretenţii academice ce nu-ţi serveşte la nimic în cursul vieţii tale,absolut banale, de român în România. Nici o diplomă de facultate nu te ajută, nici două chiar, ce să mai spui de un căcat de BAC ? Aşa că lăsaţi şuşanele astea pentru cineva care nu s-a născut ieri şi puneţi mâna pe o carte, pe un Google chiar şi băgaţi ceva în tigvă, nu pe iPhone. Folosiţi-vă memoria voastră, nu memoria telefonului şi poate lucrurile nu vor sta chiar aşa grav.

Ca să faci omletă, trebuie să spargi nişte ouă, se spune pe la Hollywood. În loc să-i privim exasperaţi şi isterici pe cei nu ştiu câţi la sută care au picat Bac-ul, am putea să-i privim pe aceşti supraoameni de 18 ani care au trecut examenul. Ba au existat chiar şi câţiva demiurgi care au luat 9 şi 10 la "cel mai slab Bac din istorie". Pentru a ajunge la cât mai multe astfel de zeităţi capabile să ia note de trecere la Bacalaureat, pentru a putea să nu ne mai izbim de incompetenţă şi corupţie în toate cotloanele sistemului, poate este nevoie ca televiziunile să-i filmeze câţiva ani la rând pe copiii care plâng în hohote că au picat Bacalaureatul, din cauză că nu au mai fost lăsaţi să treacă.

SURSĂ FOTO

Chestii care mă enervează - partea II

Moraru.Dani@gmail.com (Moroi) — Wed, 29 Jun 2011 11:45:00 +0000

4) Taximetriştii

Nici o slujbă nu este mai ingrată, mai plină de putori şi oameni perverşi decât taximetria. Probabil dacă taximetriştii ar fi mai făţarnici şi perverşi ar fi politicieni, dar aşa se situează imediat pe locul 2. Incredibil ce vrăjeală ieftină au ăştia în ei. Dacă aţi mers cu unul în timp ce vorbea la telefon, invariabil aţi auzit replica genială: "Sunt la muncă!". Teoretic, DA, e la muncă, dar o spune cu atâta emfază şi atât aplomb de zici că s-a apucat de construcţia zidului chinezesc, parcă el e inginerul insuliţelor acelora artificiale din Dubai sau proiectantul unui megalopolis. Cele mai mari putori, cei mai rataţi oameni din societate, cărora le este prea lene să facă muncă fizică şi sunt prea imbecili să facă muncă intelectuală, se fac taximetrişti. Cât despre felul ticălos în care conduc şi în care se presupune din oficiu că tu trebuie să frânezi când trec ei, în alt episod.

5) Angajatele poştei române

Mamăăă, aici nici nu prea am ce adăuga. Fiinţele alea vin dintr-o epocă comunistă, cu atitudini comuniste şi scârba de pe faţă specifică sistemului. Sunt de o lentoare exasperantă şi cine cumpără/vinde mult pe okazii sau online cred că ştie despre ce vorbesc. Ţipă la clienţi, fac pe obositele, pleacă din faţa ghişeului fără nici o explicaţie când la coadă mai sunt 10 persoane, şi alte căcaturi pe care, sincer, mi-e scârbă să le mai descriu. Şi nu e ceva local în Timişoara. Nu frate, e Universal. Poşta Română a angajat cele mai acre şi ciufute fiinţe din ţară, fie că ridici un plic din Băicoi, fie că trimiţi un colet la Timişoara sau vrei o alocaţie în Focşani. Acelaşi calvar.

6) Muzica de la radio

Cu muzica de la radio nu am o problemă în sine, deşi nu înghit genul, ci cu "uniforma" pe care moluştele de DJ o adoptă. Nu-mi place muzica de pe un post, dau pe altul, dar acolo este exact aceeaşi piesă sau cel puţin acelaşi tempo. Jur că eu nici nu le mai deosebesc. Acelaşi house de căcat, aceleaşi rime jenante ce pot fi scrise de un copil la gimnaziu (fire/higher/desire), aceeaşi digei hipsteri cu nume dubioase (deep~~side~~fuck deejays). Vreau şi eu poate să nu-mi aplatizez creierul cu mizeriile alea, vreau să ascult rap pe radio sau poate un folk mişto unplugged sau poate o Metallica sau Blind Guardian, sau chiar anii '90, dar toate îmbracă aceeaşi uniformă a comercialului ieftin, a muzicii de consum, nu de profunzime, şi a căcatelor de rime monosilabice. Mă aşteptam ca Huidu la al lui SărutFM să aibe mai multă verticalitate, el ducând de mulţi ani o campanie împotriva prostului gust şi al kitsch-ului, dar probabil şi coloana lui vertebrală s-a cam făcut gelatinoasă la cumplitul accident de ski. Rămâne ca (unică?)opţiune Guerilla şi mai nou Magic FM, cu muzică din şcoala veche. Dar MagicFM nu-l prind în maşină, deci inutil. Sperăm la mai multe.

VA URMA

Chestii care mă enervează - partea I

Moraru.Dani@gmail.com (Moroi) — Sat, 25 Jun 2011 11:26:00 +0000

1) Femeile care răspund la salut cu "Bună"!

În primul rând, trebuie explicat contextul. Când un om\cetăţean\Beelzebub\Tom şi Jerry\Mefisto te salută cu "bună ziua", se poate admite că încuviinţezi cu "bună" (întradevăr). Dar când omul te salută cu "Salut", tu de ce dracu răspunzi plină de emfază cu "bună" ?!? "Bună", ce? Tu eşti bună, vremea, ziua, pula ? Ce dracu e bună? Nici o fată întreagă la cap nu-mi răspunde cu "bună" la salut, numai piţipoanca de sor-mea şi prietenele ei la fel de piţipoance? Este un limbaj de lemn, folosit doar să-ţi dai importanţă fără să mai gândeşti dacă întradevăr îşi are locul în context. Îmi creează o stare de nervi instant şi îmi vine să o operez de amigdalite, cu toporul introdus prin sfincter! Dacă îţi spun” Salut”, răspunde cu "Salut" sau măcar mai molfăie un cuvânt în plus pe lângă "Bună" (de exemplu "ziua", "seara" etc.).

2) Lumea care NU mănâncă usturoi

Când nu mănânci usturoi, nu eşti doar incredibil de fiţos, dar eşti şi incredibil de prost. Usturoiul, pe lângă faptul că e atât de bun de eu îl mănânc pur şi simplu ras pe o felie de pâine prăjită, este cel mai bun antibiotic natural. Merg cu prietenii la o friptură, merg la o şaorma, că doar sunt manelist, şi îi văd că nu pun în şaorma usturoi. Gizas !!! Cum să mănânci şaorma fără usturoi ?!? De fapt, cum dracu să mănânci orice fel de carne fără usturoi? Şi poate nu m-ar enerva faptul că nu mănâncă, ci motivele idioate pentru care nu mănâncă. De exemplu: că le pute gura sau că nu suportă mirosul (deşi e cel mai divin din legume) sau că au ulcer perforat şi doctorul le-a spus că dacă mănâncă 1g de usturoi, vor muri în 30 de minute. Mofturi, dom'le. Natura ne-a dat cel mai bun condiment din istoria planetei, trebuie să profităm de el. Ba mai e şi sănătos pe deasupra.

3) Femeile (punct)

Va urma

1984

Moraru.Dani@gmail.com (Moroi) — Thu, 23 Jun 2011 14:37:00 +0000

~~Deşi am citit milioane de cărţi~~ scuzaţi vorbea ego-ul, de fapt au fost câteva sute, puţine cărţi, sau poate niciuna au trezit în mine o gamă atât de variată de sentimente. Trăiri începând de la ură, dispreţ, repulsie, revoltă, până la duioşie, compasiune, empatie. 1984, este o carte cu un titlu banal dar structurată extrem de complex, pe diverse niveluri de conştiinţă umană şi subliniind extrem de subtil unele aspecte hâde ce zac în genomul nostru. Sunt scoase în evidenţă: dorinţa de a face rău poate nemeritat, dorinţa sadistică de a tortura, de a stăpâni, de a deţine puterea şi toate astea fără vreun scop anume ci pur şi simplu pentru că e posibil. 1984 e o carte ce înfăţişează o societate distopică (sau nu!) principiile fasciste descrise în ea, fiind aplicabile oricând şi oriunde în lumea noastră modernă. E prima carte ce o recomand pe acest blog şi merită cu vârf şi îndesat această "onoare". Numele autorului (George Orwell) nu are nici o importanţă (el fiind un pseudonim oricum) deoarece cartea reprezintă răcnetul agoniei unei întregi pături oprimate de populaţie. E cartea unei mari majorităţi de locuitori ai planetei care încă se întreabă ce mănâncă mâine. Geniul lui Orwell constă în sublinierea unor stări perfect naturale, reuşeşte să descrie durerea fizică cu atâta acurateţe de detalii, că cititorului îi este aproape indusă. Recomand!

1984

Album Underman - Eroism Neautorizat

Moraru.Dani@gmail.com (Moroi) — Tue, 21 Jun 2011 21:49:00 +0000

N.A. Termin acum sesiunea şi mă apuc de băgat caterincă pe blog. Am nişte bombe grave de detonat pe aici. Faceţi ca un boschetar casnic şi nu schimbaţi canalul.

Azi prezint unul dintre cei mai buni MC din românia. Cine a ascultat SDST (unul din cele mai tari albume all-time din România) cred că a auzit de Underman şi de rimele lui extrem de profunde. Un album ce eu îl aştept de vreun an a ieşit în sfârşit la suprafaţă.

Albumul e disponibil atât la download cât şi la comandă pentru cine apreciază munca titanică ce s-a dus la el. E greu să vi-l pot descrie pe Underman în cuvinte pământeşti. Eu sunt un simplu muritor, el este un demizeu venit din dimensiuni superioare parcă să ne explice nouă muritorilor cum stă treaba pe acolo.

Rimele lui sunt aproape imperceptibile, de neînţeles pentru oameni ce nu sunt iniţiaţi în şcoli ale secretelor sau lumi spirituale. Omul formează un puzzle liric ce îmbină elemente din lumi paralele. Versuri grele, cu grav substrat ezoteric şi iniţiatic. De fapt tot albumul său e ca o călătorie iniţiatică, album ce trebuie ascultat în propria solitudine pentru a fi înțeles pe deplin.

Recomand !!! După ce downloadați, ascultaţi cu luare aminte şi cumpărați original, omul merită cu vârf şi îndesat. Respect !!!

Deliric1 vine la Timişoara

Moraru.Dani@gmail.com (Moroi) — Fri, 10 Jun 2011 20:10:00 +0000

Deliric1 vine cu restul brigăzii CTC să lanseze cel mai recent album în club Setup din Timişoara. Albumul este aşteptat de cel puţin doi ani de cunoscători şi în sfârşit l-a scos la iveală. Dacă e să-l ascultăm pe Doctor, este un "monstru cu solzi, cu fălci, mănâncă shaorma şi bagă cox". Dacă doctorul recomandă cu aşa cuvinte calde, apoi trebuie să fie ceva epic.

Deci sâmbătă seara o ard în Setup cu berea în mână şi râgâituri de şaorma şi recomand oricărui iubitor de poezie, de rimă sublimă şi de jocuri de cuvinte halucinante să facă la fel. Un album ce merită cumpărat în original. Din ce a dat drumul omul Deliric pe FaceBook, e un album magistral masterizat şi rimele de pe el sunt pur şi simplu uluitoare.

P.S. Fără absolut nici o legătură ţin să vă spun că "God" are pagină de FaceBook. Nici nu ştiu dacă să râd la asemenea blasfemie sau să plâng de cât de trişti sunt unii. Mai rău, sau mai şocant este că are vreo 2.800.000 de "LIKE-uri". Cine nu dă like nu e credincios, parol ... Cât de bou să fii să dai "like" lui Dumnezeu pe FaceBook ? Dumnezeu contorizează like-urile şi vă binecuvântează în funcţie de postările de pe pagina sa. În funcţie de activitate poate chiar îl trimite pe Moş Crăciun pe hornul vostru. God Bless Facebook !

Later Edit Oamenii au fost în transă artistică cronică. Au băgat şi bucăţi noi şi bucăţi vechi spre extazul asistenţei. Public generos ce i-a primit cu o căldură aproape nespecifică pentru o Românie plină de cârcotaşi. Aproximativ 70 de minute de show la cele mai înalte cote. Geniali ! Recomand orice show Facem Records. Am fost la o sesiune de autografe organizată de CubeShop sponsorul principal al evenimentului. Bag o poză împreună cu oamenii preluată de la HipHopBlog.

Back in town, puţin mai obosit, puţin mai ... însurat

Moraru.Dani@gmail.com (Moroi) — Wed, 08 Jun 2011 17:31:00 +0000

M-am întors, atât în Timişoara, cât şi pe blogul ăsta. A trecut şi nunta. O experienţă per total dizgraţioasă, deoarece sunt multe orgolii, mulţi părerişti, mulţi ~~părinţi~~ care se ofensează uşor; care mai de care inventează o datină şi o mizerie hidoasă şi absurdă pe care trebuie să o faci. Mi-am băgat eu pula în toate datinile idioate şi am încercat să o fac fără nici o chestie manelistică. În principiu eu am încercat să mă distrez la nunta mea, dar până în ora două am avut grijă de doamna mea să nu o fure golanii (alt obicei idiot) şi abia după aia am dat-o pe distracţie nesimţită. Sunt obosit şi revin cu o postare adevărată cât de curând. Bag o poză cu ~~manelistul~~ bestialul mire şi doamna mea (mai puţin bestială, evident).

Costurile unei nunti sau ghid de buget de "ginerică"

Moraru.Dani@gmail.com (Moroi) — Sun, 08 May 2011 12:44:00 +0000

Cum peste trei săptămâni mă voi căsători cu doamna mea pe care am reuşit să o păcălesc să spună "DA" şi nu am despre ce scrie, voi băga despre chestiile de care m-am tot bătut cu capul în ultimele 5-6 luni. Cât costă o nuntă în anul 2011? Nici eu înainte să încep cu ea, habar nu aveam la ce dimensiuni poate ajunge bugetul la un asemenea eveniment. Am crezut ajung vreo 3000 de lei să o pui pe picioare. Ei aş, treaba e dubioasă tare în România. Şi nu am o nuntă de fiţe, sau de băşini. Vorbesc de nunta medie, fără extravaganţe inutile, nuntă de studenţi ce stau în chirie. Cred că asta spune multe.

În primul rând preţurile din oraşele mici sunt net superioare celor din oraşele mari. Deci dacă vă decideţi să o faceţi în oraşul natal el nenumindu-se Bucureşti sau Cluj, Iaşi sau Timişoara, gândiţi-vă de două ori. Mai bine duceţi-vă la Bucureşti sau la Cluj, decât Bârlad sau Băicoi. Eu compar preţurile din Focşani, cu cele din Timişoara şi sunt cu mult peste în primul. De exemplu, cel mai ieftin meniu din Focşani, fără nici o băutură inclusă, costă peste 150 de lei, în Timişoara patru feluri de mâncare în locaţii de 2-3 stele costă, 90 - 100 de lei. Ăsta e doar un exemplu. Hai să o luăm de la capăt cu cheltuielile şi chestii de făcut dacă aveţi de gând să vă nenorociţi pe viaţă lângă strâmbă.

În primul rând trebuie găsit un restaurant cu minim un an înainte. De exemplu în Focşani sunt mulţi cocalari plecaţi în Italia şi toţi au concediu în luna August. În August vor toţi să se însoare să-şi epateze fiţele ieftine şi maşinile de lux (închiriate). Deci dacă vrei nuntă în luna august, cel puţin în Focşani, trebuie căutat un local cu 2 (DOI) ani înainte. Dacă te desparţi între timp, ghinion. Ai pierdut arvuna dată la local. Nici eu nu am vrut în August să mă îmbulzesc la Casa căsătoriilor cu toţi cocalarii aroganţi şi nici doamna mea, că are ea nişte flori ce cresc doar în luna Mai, ce le vrea în buchet. Deci acontul dat la restaurant să ţi-l păstreze pentru data aleasă este în jur de 2000 de Lei. Dacă ai 100 de invitaţi x 150 Lei meniul, va costa 15.000 lei restaurantul. În plus de asta se mai plăteşte aranjatul sălii şi desigur stuff-ul restaurantului, în jur de 150 de lei de persoană. La 100 de persoane sunt suficienţi 3-4 chelneri +un bucătar şi ajutor.

Următorul pas este, bineînţeles alegerea lăutarilor. Mulţi imbecili zgârciţi, aleg să facă nunta cu un DJ la care îi dau 200 de Euro şi o ard trist ca la discotecă, dar eu sunt de modă veche şi consider că o nuntă fără lăutari nu numai că e jenantă, dar e chiar o lăbăreală sinistră. Te caliceşti la nişte bani, în detrimentul întregii nunţi. Nu-ţi respecţi invitaţii suficient încât să le oferi muzică live. Invitaţii tăi vor pleca la fel de anost, precum au venit. Nimic memorabil, nimic special. Ce farmec are nunta mea, când eu le ofer oamenilor exact aceeaşi muzică pe care o au şi ei în calculator? Mă rog, precum restaurantele, un lăutar bun nu se găseşte în luna august, plus că tarifele lor sunt mai scumpe cu aprox 30% în august decât în restul anului. La noi, în Focşani, luna August este crema şmecheriei. Nişte lăutari decenţi îţi vor lua între 1500 Euro şi 2000 - pe toată noaptea. Dacă vrei un Salam, sau un Guţă; ăla îţi ia aceeaşi sumă, dar pe o singură oră. Avans la lăutari minim 1000 de lei.

Trecem la vestimentaţie. Nouă ne plac chestiile simple şi din păcate acum rochiile de mireasă sunt extrem de încărcate, cu fulgi, cu strass-uri, cu cristale "Ceaikovski", căcaturi scumpe şi după părerea mea inutile că în principiu le porţi o singură dată în viaţă. Mă rog, să o anunţe şi pe Mihaela Rădulescu cineva. Rochiile încep de la 1400 Lei şi chiar până la 5000 de lei. Noi am găsit la un târg de nunţi exact ce dorea doamna mea cu 1300 cu tot cu voal, ceea ce mi se pare un preţ relativ decent. Rochie de mireasă + rochie de zi pentru semnarea actelor + pantofi pentru ambele ţinute + accesorii pentru ambele ajung undeva pe la 2500 de lei. Asta presupunând că nu aţi fost destul de neghiobi încât să plătiţi 2500 Lei doar pe rochia de mireasă . La "ginerică" e mai uşor. Două costume, o singură pereche de pantofi, butoni de manelist, curea şi vreo două cămăşi de schimb ajung pe la 1300-1500 de lei toate.

Urmează invitațiile, care costă între 300 şi 500 de lei per 100 de bucăţi.

Un accesoriu deloc de neglijat sunt verighetele. Un singur gram (indiferent că e aur alb sau galben) ajunge pe la 150 de lei. Două verighete au aproximativ 14-15 grame, deci vor costa în jur de 2000 de lei, desigur variind în funcţie de gramaj. Eu am un prieten bijutier ce mi le-a făcut cu 90 de lei gramul, dar asta e o excepţie. Pregătiți-vă măcar 2000 de lei pentru verighete.

Urmează băuturile. Ca orice nuntă care se respectă trebuie să pui invitaţiilor tăi pe masă cam orice s-ar putea gândi. Cea mai de fiţă băutură este (banalul) whisky. O băutură ternă, cu un ecou de lux ce vine din comunism când se dădea cadou pe la doctori alături de săpunul Fa. Eu voi pune pe masă whisky, adică am luat vreo 6 litri x 90 lei litrul = 540 de lei. Mie personal nu-mi place whisky şi pe lângă faptul că mi se pare o băutură fiţoasă băută doar de epatare, mi se pare şi al dracului de puturoasă. Pentru oamenii ca mine am luat şi alţi 6 litri de pălincă tare de Ardeal. Litrul de pălincă de 50° costă în jur de 30-40 lei, eu l-am găsit la un prieten din Deva la 20 de lei litrul. Desigur urmează alţi 6 litri de băutură fină pentru dame, maxim 20° , poate fi Angelli sau Cinzano şi sucuri şi apa minerală care ajung undeva pe la 1500 de lei total. am şi 60 de litri de vin roşu şi 60 de litri de vin alb x 5 lei litrul

Cireaşa de pe tort este tortul de mireasă şi kilul de tort variază între 35 şi 50 de lei. Eu am puţin peste 100 de invitaţi deci am comandat 11 kile de tort x 40 de lei kilul, vine 440 de lei. (se consideră necesare 100 de grame de invitat). Hai să tragem linie şi să adunăm, fără să punem mărunţişuri precum colacul miresei, cocarde de pus în piept la invitaţi sau lumânări etc.

15.000 lei - Meniurile de la restaurant

1500 Euro - 6000 de Lei - Lăutari

300 Lei - Invitaţii

2500 Lei - Rochie de mireasă + accesorii (voal, bijuterii, pantofi)

1500 Lei - Două costume mire + cămăşi + accesorii (butoni, pantofi, cravate, lavalieră)

2000 Lei - Verighete

2000 Lei - Băuturi

500 Lei - Tortul

Total = 29.800 Lei

Cantităţile de prin meniu şi tort sunt calculate pentru 100 de persoane. Deci îţi trebuie vreo 300 de milioane să faci o nuntă decentă. Desigur dacă faci nuntă cu dar, ca maneliştii, o parte din cheltuială ţi se amortizează. Sau poate chiar toată. Sperăm să mai rămână bani de ~~lună~~ săptămâna de miere.

Sursă Foto

Democraţia a învins

Moraru.Dani@gmail.com (Moroi) — Tue, 03 May 2011 08:05:00 +0000

Vuiet mare, mare şi o "lovitură" puternică dată islamiştilor de pretutindeni. Nu o să vorbesc despre penibilitatea unei asemenea acţiuni tardive. Americanii cu sateliţi care văd până în miezul Pământului le-au trebuit 10 (zece!!!) ani să neutralizeze un barbar primitv îmbrăcat ca Iisus Hristos. Aşa le place lor să spună "neutralizare". Nu crimă cu sânge rece.

Nu voi vorbi de prietenia lui Osama cu Bush Senior şi chiar cu Junior. Teoriile astea le găsiţi pe net la un clik distanţă.

Iarăşi nu voi vorbi despre rezervele mele serioase referitoare la faptul că nişte pigmei cu cuţite de plastic au reuşit dărâme două clădiri simbol ale Americii. Apropo de asta. Chiar când avionul intra în WTC deja reporterii ştiau. "Este un atentat orchestrat de Osama bin Laden". În toată confuzia aia şi şocul creat, de unde dracu aveau un nume atât de bine definit în cap ? Era evident, că se ştia ţapul ispăşitor. Dar nu voi intra în detalii.

Da, dragii mei, Osama bin Laden , TREBUIA ţinut în viaţă, ca să motiveze bugetele uriaşe deversate de guvern în armata SUA, pe când americanul de rând simte recesiunea. TREBUIA să planeze o umbră de "terorism" pe Europa şi SUA astfel încât să avem scuze pentru copii noştri ce mor prin Afganistan, ducând războaiele altora. Eu ştiu din şcoală că un război se duce cu glorie, se duce pentru apărarea valorilor strămoşeşti, ale naţiei, ceea ce te defineşte ca om, dar nu, acum războaiele nu mai fabrică eroi, ci doar profit la bursă după cum spune Deliric1.

Ok, să presupunem că e gata teatrul. Lumea a început să se prindă că de fapt pe Osama nu-l caută nimeni şi atunci odată se înfoaie Obama (Obama, Osama, ciudată asemănare, nu credeţi?) şi strigă la agenţii secrete. "Hai să le oferim oamenilor Actul 2 din piesa de teatru, că Actul 1 e cam răsuflat după 10 ani."

Şi nişte mercenari cu patru clase dar cu un pretenţios nume de "asasini", reuşesc să-l omoare pe Osama. Să-l omoare !!! Şi ce fac cu cadavrul? Normal, îl aruncă în apă...astfel ca el să dispară din conştiinţa publică, proştii să se bucure pentru nimic şi lumea să aplaude probabil încă o farsă de mare amploare a administraţiei SUA. Trebuia şi Obama să se remarce cu ceva, că până acum prestaţia sa era relativ ştearsă. Nu s-a remarcat cu nimic. Nixon a trimis omul pe lună, Kennedy a primit un glonţ în cap, Bush atât tată cât şi fiu au dus războaie peste războaie. Nu putea el să fie cel mai lache preşedinte. Are o culoare pe care trebuie să o respecte. Omul e de cartier, rezolvă treburile cu pistolul. Omul e "bazat", a recunoscu că a tras iarbă, a făcut "black stuff", nu putea acum să o ardă molatec.

Presupunând că Osama bin Laden chiar există ca personaj, presupunând că el chiar a fost ucis acum, şi nu acum 10 ani, sau poate deloc. Haideţi să presupunem toate astea de dragul americanilor. Altceva mă deranjează pe mine. Ce mă deranjează pe mine este că premiza de la care se duc toate aceste războaie este că trebuie ca democraţia să primeze şi ţările care încă mai au despoţi le va fi impusă o democraţie că aşa ştim noi că e bine. Noi combatem terorismul cu democraţie şi vezi Doamne, ceilalţi nu ştiu ce e bine pentru ei, le vom arăta noi. Pe princpiu "binele cu forţa". Păi cu ce drapt ucizi tu un om care nu a vut nici un proces? Acei soldaţi semianalfabeţi, care au degetul iute pe trăgaci, au fost şi judecător, şi avocat şi executor. Ce e democratic într-un asasinat specific mai degrabă evului mediu, sau perioadei feudale din Asia? Unde e democraţia. că eu nu o văd? Ce e democratic în profanarea unui cadavru şi aruncarea lui în apă ? Poate mie îmi scapă acest principiu democratic. Ba mai mult, am înţeles că omul a pus în faţa lui o femeie civilă ca scut, dar ăia au tras şi au mierlit-o şi pe aia, deşi sunt protocoale exacte pentru faze tactice când sunt implicaţi civili.

Vorbim de democraţie, ţinem conferinţe, ne batem cu pumnul în piept că "democraţia rulzz -islam is shit" dar aplicăm tactici de guerilla, şi asasinăm lideri islamişti după bunul plac. Ba mai mult, le aruncăm şi trupul în apă astfel ca nimeni să nu-l mai găsească. Desigur, a fost o practică perfect democratică. Putem ucide şi asasina pe cine vrem, doar suntem America, stâlpul mondial al democraţiei. God bless America.

Turismul nupţial sau despre superficialitate

Moraru.Dani@gmail.com (Moroi) — Fri, 29 Apr 2011 13:34:00 +0000

Nunta regală se apropie, iar fanii au început să se lupte pentru un loc cât mai în faţă.

Marţi noaptea zeci de turişti şi britanici şi-au instalat corturile pe trotuarele din apropierea Westminster Abbey, pentru a fi siguri că sunt cât mai aproape de cuplul princiar, măcar pe traseul pe care îl vor parcurge vineri.

De câteva zile, Londra este departe de calmul englezesc. Hotelurile nu mai au de mult camere libere.

Cică vreo 600.000 de turişti vor ajunge în capitala Angliei, să vadă nunta maimuţoilor ăştia mediatici. Foarte bine şi un milion să vină. Problema mea este următoarea. Cât de trist să fii să călătoreşti pentru a te îmbulzi cu alţii în praf şi soare fără să vezi nimic de fapt. De fapt cuvintele "soare" şi "Londra" au devenit aproape antonime. Se contrazic unul pe altul. Mă rog, să revenim. Cât de gay sinistru să fii să călătoreşti cu cortul pentru o nuntă? Ce viaţă tristă, insipidă şi fadă să ai astfel încât să te intereseze nunta unor oameni la fel de banali ca tine, cu deosebirea că totul e poleit cu aur şi presă ieftină? E doar o nuntă frate! Nu este o întâlnire de gradul 3. Dar natura umană este precum a cioroiului: E atras de ce sclipeşte. Nu contează că e o tinichea lucioasă, jegoasă şi fără conţinut, contează că SCLIPEŞTE ! Înmulţiţi asta cu sute de posturi ce transmit nunta global, de parcă nu ar fi o glumă proastă, şi reiese o isterie planetară. Am citit că rochia miresei costă vreo 250.000 Euro şi costul nunţii e undeva la 95 milioane de Euro. Incredibil ce risipă de bani, dar şi de lingăi superficiali ce vin să asiste cu balele pe piept.

Când în lume există copii care arată aşa. Când un miliard de oameni de pe planetă trăiesc zilnic cu grija apei curente, să faci asemenea cascadorie opulentă, mi se pare de un mârlănism grotesc jenant aproape. Ba mai mult, toate televiziunile transmit live, de parcă e ceva care chiar ar conta pentru binele mondial. Dumnezeule, nu e de mirare că am ajuns la nivelul ăsta. Pur şi simplu nu mai apreciem problemele reale ale omenirii şi ne ducem precum cioroii după orice căcat inutil în esenţă dar care străluceşte. Asta pentru că natura noastră e una goală de fapt pe interior şi spoită cu aur pe deasupra. Ne place să ne uităm în exterior, dar uităm interiorul nostru hâd şi scimonosit. Care sunt criteriile de care ţinem cont de fapt? În definitv sunt doi oameni care se căsătoresc. OAMENI, nu zei! Oameni care se cacă la fel ca noi, care râgâie la fel ca noi şi care fac biluţe ce le lipesc sub scaun, la fel ca noi. De ce nunta lor e mai interesantă ca drama ce se întâmplă în Africa şi ţările subdezvoltate? Sunt scârbit la maxim. Ba mai mult, scarba mea e dezgustată

Sursa citat din capul postarii

P.S. Ce se putea face cu banii de rochie de mireasă... Doar o idee...

Tehnologia: Religia noastră din umbră (II)

Moraru.Dani@gmail.com (Moroi) — Sat, 23 Apr 2011 09:19:00 +0000

Plec şi eu ca orice om de Paşte, pe la socri pe la naşi şi mi-e lene să scriu ceva. Urez tuturor creştinilor sărbători fericite, iar dacă nu sunteţi creştini vă doresc numai sănătate şi voie bună. Bag aici ceva şmecher de pe EpochTimes ce atinge nişte subiecte delicate. Omul meu Bogdan are un stilou ce scuipă foc ca vulcanul Krakatau. Bagă articole "grave", cu inserţii filozofice şi profunde, articole ce nu prea am găsit-o în presa main-stream de pe la noi, articole ce te împing la introspecţii acute. PACE pentru omul meu. O să-l fac guest writer pe acest blog.

Sarkozy vs. Traditie

Pe 11 aprilie 2011 Franta a adoptat o lege prin care interzice portul islamic traditional in spatiile publice, devenind prima tara europeana care face acest pas. Burqa sau niqab-ul este un voal, de obicei de culoare neagra, care acopera chipul femeilor lasand la vedere doar ochii. Legea franceza care interzice acest port traditional vine sa completeze o alta lege mai veche a Frantei care interzicea din 15 martie 2004 afisarea de icoane in scolile primare publice pana la licee. Aceasta din urma se aplica si pentru purtarea de insemne religioase, cum ar fi valul islamic integral sau partial, cruci crestine, turbane (detaliu obligatoriu al religiei sikh), etc. Cei care nu respecta acest lucru risca sa fie exmatriculati, iar reglementarile se extind pana la parintii care-si insotesc copiii la scoala.

Purtarea valului islamic este un act traditional care incurajeaza segregarea sexuala, pe cand in vest, libertatea sexuala este considerata o normalitate si promovata violent. Astfel, nu ne mai mira faptul ca cineva a incalcat juramantul de fidelitate, facut in fata Divinitatii, viitorului sot sau viitoarei sotii. Deja ne-am obisnuit sa vedem stiri cu tot felul de ciudatenii. Ne-am obisnuit cu chioscurile pline de reviste deocheate insirate la nivelul ochilor oricui. Ne-am obisnuit sa vedem tinere fete necasatorite, care sunt in asteptarea unui copil, si tot felul de alte deviatii de la etica familiala. Oamenii si-au uitat radacinile traditiei si nu mai fac diferenta intre ce e bine si ce e rau.

Burqa islamica joaca, cel putin din acest punct de vedere, un rol foarte important in pastrarea valorilor traditionale si promovarea armoniei in societate. Ea sta ca un zid intre femeie si poftele barbatilor straini, pofte care sunt cu precadere incurajate in vest.

Dar se pare ca acest detaliu traditional sperie guvernele amenintate de acte teroriste, deoarece sub misteriosul voal negru, care nu lasa la vedere decat ochii persoanei, se poate ascunde oricine, iar pentru un stat care vrea sa controleze populatia cu orice pret, nevinovata burqa este un inamic de temut.

In ultimii ani, si mai ales cu prabusirea turnurilor americane in 2001, statele vestice au implementat o politica anti-terorista ferventa. Numarul camerelor video a crescut considerabil in marile orase, s-au introdus pasapoarte cu cipuri, s-a inzecit minutiozitatea controalelor din aeropoarte, etc., sa nu mai vorbim de gadget-urile celor de la Apple care au in componenta lor (fara sa fie declarat) un sistem de tansmitere in orice moment a coordonatelor in care se afla posesorul lor. Aceasta explozie de tehnologie vine ca un val de neoprit, iar scopul nostru nu este sa-l oprim, ci sa-l imbunatatim. Partea proasta este ca la un moment dat acest val a intrat pe nevazute intr-un conflict direct cu traditia.

De exemplu, din 2004 incoace in scolile din Franta este interzisa afisarea unei poze cu Papa, sau orice alta figura religioasa. Totusi, se permite afisarea oricarei figuri ilustre a doctrinei stiintifice moderne, cum este cea a lui Charles Darwin. In partea intai a editorialului am putut observa cum stiinta moderna prezinta multe puncte comune cu religia organizata. Putem observa ca stiinta nu tolereaza alte religii, incercand in schimb sa castige si mai mult teren in constiinta oamenilor, incepand de la cele mai fragede varste.

Stiinta moderna vs. Superstitie

Aceasta noua lege a Frantei nu este doar o ofensa la adresa traditiilor islamice, dar si o desconsiderare a superstitiei.

Gandirea si obiceiurile traditionale ale oamenilor se bazeaza in mare parte pe superstitie; pe credinta oamenilor intr-o inteligenta superioara lui, omniprezenta, care nu poate fi explicata pe calea tehnologiei actuale. Astfel, de mii de ani, traditia a servit drept un izvor de constrangeri morale, omul s-a ferit sa faca ceva, sa spuna cutare lucru, sa iasa in evidenta cu ceva anume, din cauza unui anumit factor de constrangere, o anume frica sau simtire interioara.

Astazi, din cauza acestui val tehnologic, vedem copii care au mai multa incredere in Internet decat in parintii lor, care le spun cu caldura ca ‘Maine va fi soare; mergem in vizita la bunica!’ Omul ajunge pas cu pas sa creada orbeste in tehnologie si sa catalogheze drept superstitie tot ceea ce nu poate fi explicat stiintific.

‘Nu vezi, nu crezi!’ aceasta este maxima pe care este fondata stiinta moderna. Ea nu crede ceea ce nu vede. La randul lor, adeptii mentalitatii stiintifice moderne nu cred ceea ce nu vede stiinta. Ei nu cunosc cum anume lucreaza stiinta, nu-i cunosc limitele, dar dintr-o comoditate greu de inteles, prefera sa creada orbeste in stiinta. Dar nu cumva este asta pura superstitie, din moment ce se crede orbeste in ceva?

Daca ceva nu poate fi explicat stiintific, unii vor numi acel ceva o superstitie. Mai sunt si unii care declara ca stiinta nu este suficient de avansata, dar aceasta afirmatie claseaza insasi elita oamenilor de stiinta intr-o adunatura de superstitiosi. Trebuie sa recunoastem ca teoriile actuale n-au fost inventate, ci descoperite. Stiinta adevarata e infinita, dar modul de abordare al stiintei moderne este finita si, mai mult, isi pune singura bete in roate din cauza ca neaga tot ceea ce nu vede. Daca nu vedem undele radio, nu inseamna ca ele nu exista, iar principiul se aplica si pentru elitistii contemporani ai stiintei.

Daca erai prins cu un telefon mobil pe strazile Romei renascentiste, mureai ars pe rug impreuna cu tablourile lui Boticelli care slaveau Divinitatea. Elicopterele si calculatoarele de azi sunt pura superstitie si nebunie pentru un om al Epocii de Piatra, totusi nu este exclus ca ei sa nu-si fi imaginat asemenea lucruri, altfel nu le-ar mai fi inventat nimeni si nu s-ar mai pune problema evolutiei noastre ca specie.

Adevarul, desi intrigant pentru unii, este ca oamenii nu pot trai fara superstitie. Fara a crede orbeste in parinti, un copil n-ar putea sa dezvolte un psihic normal; fara a crede in victorie, un soldat n-ar avea curajul sa ridice arma de jos si sa mearga la razboi; fara a crede in profesia sa, un inginer n-ar mai misca un deget ca sa termine un proiect; fara a crede ca exista o stiinta superioara celei de azi, cercetatorul de la NASA si-ar parasi laboratorul de cercetare si, dezamagit de viata, poate ca si-ar pune capat zilelor.

Daca incercam sa o intelegem in adevaratul sens, vom vedea ca superstitia pune bazele bunei dispozitii, ale curajului, optimismului, dorintei de munca si cea de a trai. O simtim fara sa stim, o experimentam, dar o intelegem foarte gresit. Fara ea n-am avea un scop plauzibil in viata, constrangerile morale ar fi inexistente si nu ne-am da inapoi de la nici o crima.

Singurul lucru care mentine astazi moralitatea oamenilor este constiinta faptului ca binele este rasplatit cu bine si raul cu rau. Daca este asta o superstitie sau nu, lasam raspunsul la alegerea cititorului, dar principiul acestei retributii este inexplicabil cu ajutorul tehnologiei actuale. Cu cat ne indepartam mai mult de la acest principiu, cu atat ne asemanam mai mult cu animalele, si cu atat constrangerile morale slabesc spre disparitie.

Omul vs. El insusi

Superstitia din inimile oamenilor a palit cu timpul, cedand locul unui idealism pragmatic. Si totusi, daca superstitia nu ar fi dominat civilizatia umana atatea secole la rand, nu s-ar fi obosit nimeni sa proiecteze un Notre-Damme, sa scoata in relief un bust de David, sau sa-si puna atata speranta intr-un tablou precum "Libertatea" pictat de Delacroix si care indemna poporul francez sa lupte impotriva despotismului. Am ajuns sa luptam astazi cu superstitie impotriva superstitiei, cu stiinta impotriva stiintei si cu constiinta impotriva constiintei universale.

Degeaba incercam sa construim zgarienori pe piloni elastici, pentru a face fata unui cutremur; o singura surpare de pamant ii poate pune la sol. Degeaba incercam sa ne dezvoltam asezarile urbane, consumand tot mai multe resurse naturale si poluand in stanga si-n dreapta; un singur uragan ne poate rade orasul de pe harta. Degeaba ne-ndopam cu mic cu mare de medicamente si vaccinuri; vor exista intotdeauna boli necunoscute.

Oare vor mai fi necesare multe cutremure, catastrofe naturale si victime umane ca omul sa constientizeze nevoia imediata de a crede intr-o stiinta suprema? O stiinta care a planuit toata structura moleculara in care existam? In ceva ce deznoada toate lucrurile si labirinturile mentale din care nu ne mai putem scoate singuri? Se pare ca doar in urma unei catastrofe se va opri omul sa reflecte asupra lucrurilor eterne. Doar atunci cand va ramane pe pamant cu mana goala va avea intelepciunea sa inteleaga ca lucrurile sunt trecatoare si ca singurul lucru care ramane este superstitia, acea credinta intr-o ordine universala tinuta in frau de o constiinta superioara.

Atunci, in acele momente, dezamagit ca si-a pierdut atata timp degeaba, el va intelege ca tehnologia nu este totul. Ca ea trebuie sa lucreze in balans cu valorile traditionale, nu impotriva lor. Va intelege ca e in folosul nostru sa avem unele constrangeri morale, ca e bine sa respectam traditiile noastre, dar si pe ale altora si ca e bine sa fim, chiar si putin, superstitiosi.

P.S. Prima parte a minunatului articol o găsiţi AICI.

Foto EpochTimes România

Şcoala 9 de rap

Moraru.Dani@gmail.com (Moroi) — Sun, 17 Apr 2011 18:58:00 +0000

Eu încerc să promovez prin blogul ăsta bunul gust şi arta în general. Îmi vine să plâng când văd că sunt oameni care în ciuda sărăciei se chinuie să bage versuri pe foaie, îşi storc creierii să facă metafore, să deschidă minţi, să schimbe prejudecăţi, să dezvăluie chestii ocultate. Zeii de la Facem Records au locul lor bine definit în playlist-ul şi inima mea, dar văd că vin oameni şi din şcoala nouă de rap, care nu cântă despre ţâţe buci. cluburi şi inimă rănită. Băieţii de astăzi sunt ArtTerra şi mai jos este ultimul lor clip. De fapt sper să nu fie ultimul, ci cel mai recent. Puternic mesaj social, rime măiestrite, repulsie faţă de un sistem defect. Check it out!

Fin până la sublim

Moraru.Dani@gmail.com (Moroi) — Sat, 16 Apr 2011 07:58:00 +0000

Mi-am luat un șampon zilele astea. Cică pentru volum. Șamponul arată cam așa și nu e prea bun, că mie nu mi-a conferit nici un volum. Probabil era expirat sau cine dracu știe. Sau poate el e de căcat. Sau poate pentru că scalpul meu e chel precum curul unui bebeluș ? Nu știu motivele dar nu recomand! Șampon de căcat.

MORALA 1 Dacă ești chel, poți să te speli pe cap și cu căcat, că părul nu-ți mai apare.

MORALA 2 Dacă ești chel nu-ți lua șampon pentru volum. NU VA FUNCȚIONA. (Thank you Captain Obvious)

Ce este în neregulă în imaginea de mai jos ?

Moraru.Dani@gmail.com (Moroi) — Fri, 08 Apr 2011 19:27:00 +0000

Ştiţi concursurile alea simpliste din Cutezătorii sau Lumea Copiilor în care puneau o poză cu nişte obiecte aruncate la mişto în ea, desenate de mână, şi trebuia să ghiceşti ceva ce nu era la locul lui? Dacă nu le ştiţi înseamnă că v-aţi născut prea târziu. Aşa am de gând să bag şi eu azi. Deci se dă una bucată poză de mai jos.

Ce este în neregulă cu imaginea de mai sus? Să începem în ordine aleatorie, adica cu cercul 1.

Cercul 1. Cine sunt alea frate şi ce caută în show-uri de televiziune? Una din ele ştiu că s-a futut cu Leo de la Strehaia pe lovele grele şi alta s-a bălăcărit cu Botezatu. Dar asta înseamnă că au vreun talent astfel încât să le ştie toată lumea? De ce sunt plătite doar să rezeme scaunul ăla şi să facă pe proastele? Dacă ştia Teo Trandafir cum o să ajungă asistentele TV, cred că nu o mai punea pe Luciu să facă pe proasta niciodată. Da, deci la cercul 1 (care e de fapt oval) e ceva în neregulă.

Cercul 2. "Super exclusivitate". Ce dracu înseamnă asta? "Exclusivitatea" se clasifică în "super", "mijlocie" şi "pană" ca la box? Cu ce se diferă o "super exclusivitate" de o exclusivitate "simplă"? Când e doar "exclusivitate" se mai ciripeşte şi pe la ziare, dar când e "SUPER", e o exclusivitate mai specială? Doar Capatos are drept de difuzare a răgetelor nebunei? Trăim în ţara în care totul e "SUPER", chiar dacă nu are sens logic. Aici avem "super-maşini", "super-fiţe", "super-oferte" etc. Nimeni nu spune că e "super-sărăcie" sau că lumea e "super-constipată" (Adica nu se poate căca că pentru a face asta trebuie să mănânci în prealabil). Super-Capatos du-te la super-dracu cu super-titlurile tale. Să-mi sugi super-pula. (la ultimul "super" chiar se potriveşte).

Cercul 3. M-am tot gândit ce e în neregulă la cerul-oval 3. M-am tot gândit, m-am tot învârtit, am meditat şi brusc m-am iluminat. Oana Zăvoranu. Cine e? Adica ştiu cine e, ca om, dar cine e ca vedetă? De ce trebuie eu să ştiu orice detaliu al divorţului ei, şi de ce trebuie eu să ştiu cum şi-o freacă amantul ei pe Webcam? Cine este Oana Zăvoranu? E vreo actriţă? În ultimii 3 ani a făcut ceva remarcabil? Cântă? E iepuraş Playboy? Ce face ea de e vedetă? Spuneţi-mi şi mie realizările "divei" din ultimii 3 ani? Ce caută ea pe TeVe? În calitate de ce? Ovalul 3, clar e ceva în neregulă şi v-aş şi spune, dar nu ştiu cine e persoana. Tot ce a rămas de ea e un nume şi nişte sâni lăsaţi, ajunşi în dizgraţia siliconului.

Cercul 4. Dacă nu ştiţi ce face Oana Zăvoranu, atunci e clar că vă aflaţi în aceeaşi dilemă ca şi mine şi nu ştiţi cine e mă-sa? Ce caută mă-sa pe Teve? Şi de ce m-ar interesa că ea se împacă cu ea? Mama Simonei Sensual e vedetă? Eu deja o văd neglijată şi discriminată. Dar mama Brăilencei cea Sexy? Eu cred că domnul Dan, trebuie să facă un partid al mamelor vedetelor de carton şi să le promoeze mai ceva ca pe progenituri. E strigător la cer să nu ştiu cu ce se ocupă mama Biancăi Drăguşanu sau alte asemenea genii date la o parte de societatea avidă de prost gust şi superficialitate.

P.S. Aseară la show-ul meu păcătos preferat Ana Zăvoranu o ardea new-age folosind termeni pseudo-ezoterici şi dându-şi brusc seama că se află în "întunericul" resentimentelor şi a urii. Şi că trebuie să se îndrepte către lumină. I-a spus ei nu ştiu ce guru, că ea este un spirit evoluat şi alte căcaturi spirituale. Chiar a plâns. Eram mişcat până la lacrimi şi eu, până a scuipat epica frază: "Vreau să mă împac cu mama mea. Desigur, procesul va continua, dar eu vreau să mă împac".(reproducere din memorie) Minunat!!! Ce poate fi mai genial, decât o femeie plângând, care în cel mai intim şi vulnerabil moment de recunoaştere a greşelii, are totuşi sângele rece să-şi amintească că nu renunţă la procesul meschin pentru avere ce-l duce contra mamei ei. Minunat show are Capatos!!! Revelaţia spirituală a Oanei Zăvoranu de aseară îmi aminteşte de geniala replică dată de Oreste în "WebSiteStory". "Aaa, eşti o rapandulă mistică..."

Cine mă iubeşte, cine mă doreşte ?

Moraru.Dani@gmail.com (Moroi) — Thu, 07 Apr 2011 15:55:00 +0000

Am urmat şi eu trendul manelistic şi am făcut o pagină FaceBook la blog. Mai mult să văd cum se face. Acolo voi posta articolele scrise pe aici şi puteţi vedea când mai scriu. Cam rar ce-i drept că sunt în pregătiri matrimoniale. Da-ţi şi voi acolo un "Like" măcar să număr oamenii care intră pe aici şi să-mi gâdilaţi orgoliul meu de căcat. Că de fapt cam în asta constă şmenozeala prin reţelele astea sociale, în gâdilat orgolii, în creştere de e-penis şi folosirea oamenilor ca numere în compararea numărului tău de prieteni cu alţii. Pula, eu văd aşa şi cine mă citeşte şi ne putem alinta împreună pe FaceBook, crezând că am descoperit natura intrinsecă a Universului. Bara este în partea dreaptă a blogului. Pentru minutele petrecute aici de către voi, VĂ MULŢUMESC şi îmi cer scuze că scriu rar şi prost. PACE!