silviacpopescu

NIGHT IN ...BLUES, NIGHT IN... MOZART

2014-11-25T16:40:00.000-08:00

Daca in anii '70 umblam bezmetica, tarand trei copii dupa mine, chemata de dragostea pentru rock, in anii '80, cu aripile frante de cea mai grea lovitura data de viata, priveam de la distanta, evolutia unui tanar rebel si dinamic.
Umbland de la o formatie la alta, parca negasindu-si locul, la sfarsitul anilor '90, inceputul lui 2000 se impune in Mike & Blue Spiritus.
Blue Spirit, Mike Godoroja & Blue Spirit, Double Fantasy, chitaristi, basisti, tobosari, pianisti, nume sonore, chiar si interpreti la muzicuta, au fost alaturi de Mike in aducerea rock-ului, blues-ului si jazz-ului pe locul care-l meritau in Romania.
Il urmaream de la distanta.
Timpul meu a trecut dar, in sangele fiilor mei, rock-ul, blues-ul, sunt parti componente si asta imi da o mandrie pe care deseori mi-am ascuns-o cu greu. E sangele meu!
Mai poate fi descrisa mandria si bucuria care ma stapanesc cand punandu-mi nepoteii de doar patru, respectiv trei anisori, in masina, prima fraza e "Buni pune rock"!?
Am intalnit multi ascultatori de rock, dar putini sunt cei care m-au convins ca stiu ce exprima rock-ul, ce inseamna sa fii rock-er.
Vineri, impinsa de un impuls al unei inimi inca neimplinita, am pornit hotarata sa ascult cateva ore, live, muzica ce mi-a stapanit continuu sufletul. Am pornit sa-l vad in sfarsit pe Mike Godoroja si nu numai.
Patru ore Mike Godoroja si "intaiul misionar al muzicii Blues"- Attila Weinberger m-au teleportat in propria tinerete, dandu-mi privilegiul sa ascult si traiesc cu maxima intensitate muzica, ce-mi incarca cu energie, trupul vlaguit de timp. Patru ore am trait acolo unde sufletul meu inca nu primise loviturile vietii.
Asta seara, tacuta si impacata, mi-am indreptat pasii spre Filarmonica.
Dumnezeule ce seara!
Mozart!, a cata oara? a cata interpretare?
Gabriel Croitoru, un magician al arcusului sub bagheta lui Horia Andreescu, magie curata!
Ati simtit vreodata ca sufletul vi se desprinde de trup si se inalta, atingand linistea, bucuria, fericirea, implinirea, iubirea, frumusetea?
Ca uitati sa respirati?
Ca plutiti intr-o mare de liniste si impacare?
NU?
NU!...nu, pentru ca nu ati ascultat inca Mozart intr-o noapte ploiosa. Un Mozart al lui Gabriel Croitoru si al viorii lui.
Un Mozart al Ochestrei de camera Virtuozii din Bucuresti
Un Mozart sub bagheta lui Horia Andreescu, micul dirijor MARE, un mucalit subtil si discret, inteligent si rafinat.

DE LA REBETIKO LA ...TANGO.

2014-10-23T16:12:00.000-07:00

VA PLACE TANGO?...asa suna intrebarea pusa de ANALIA SELIS in aceasta seara de joi, seara de Filarmonica.
In naratia actorului Adrian Ionescu, povestea tango-ului, scrisa in mahalalele, bordelurile si celor mai rau famate locuri din Bueno Saires, si cantecul argentiniencei, sunt purtata pe nemsimtite in amintirea tavernelor grecesti.
In secolul IX Argentina se europenizeaza. Conflictele barbatilor italieni, spanioli si sud-americani, schimba milonga cu tangoul.
Asa cum grecul in acorduri de buzuki, isi canta dorul, iubirea si suferinta pe muzica rebetiko, in pasi de sirtaki, noii locuitori ai Bueno Saires-ului, in acorduri de bandeon, canta si danseaza melancolia, violenta si moartea, intr-un nou dans: TANGO.
Neagreat de "lumea buna" a Argentinei, respins de parizieni, in Germania interzis ofiterilor, condamnat de Papa Pius al X- lea, tango-ul este adus la "rangul" pe care il poarta astazi, de regina Maria care l-a acceptat la un bal dat in cinstea Marelui Duce Mihai al Rusiei.
Din acel moment istoria tongo-ului se schimba...din dansul vulgar, depravat si rusinos, se transforma in dansul plin de romantism, pasiune si rafinament. Daca regina Angliei i-a dat acest aer regal, Carlos Gardel l-a ridicat la rang de arta.
In aceasta seara Analia, alaturi de Razvan Suma (violancel), Juliano Santillan-Argentina (chitara) si actorul Adrian Ionescu, mi-au hranit sufletul si incantat auzul cu unele dintre cele mai frumoase tango si tango-vals-uri pur argentiniene.
Am incheiat seara in culise, de unde voi pastra amintiri minunate.
Dupa o asemenea seara, nu poti sa nu te intrebi: ce ar fi viata fara muzica?

Hug goodbye

2014-09-30T13:13:00.000-07:00

MEMORIES OVER TIME

2014-08-04T15:10:00.000-07:00

Nu stiu daca am trecutul pe care il meritam,....
    Nu stiu daca voi avea viitorul pe care mi-l doresc.
    Soarele imi priveste peste umeri si umbra imi rataceste singura.
Dincolo de ea incerc sa te zaresc.
    Chip neconturat in imagini difuze, alergi descompus in apusuri pustii....
    ...te astept sa rasari din iubiri tainuite,
    bland si retras intr-un suflet pustiu.
    Te zaresc, intind mana...te pierd.
    Esti naluca pustie, in visuri desarte
    Rascolind anotimpuri pierdute in timp
    Sting luminile!...e randul tau sa vii langa mine
    Cauta-ma in intunericul noptii,
    Repeta-mi minciunile primei iubiri
    Nu m-ai lasat sa te iubesc, ai fugit plictisit si strain,
    Pentru ca nu vroiai sa fii iubit, vroiai doar sa iubesti.
    Inchid ochii si-mi imaginez, ca-mi dai din nou dragostea
    Pe care ai ingropat-o atat de adanc....
    Inchide ochii si imagineaza-ti,
    Ca-ti voi da din nou dragostea mea
    In intunericul ultimei nopti....

GOOD COMBINATION USEFUL

2014-07-06T12:40:00.000-07:00

Muncim intens, finalul este aproape

Un bine meritat ospat

..yummi, yummi....

..bunatati, flori de camp, miros de fan cosit

....peisaje de poveste,

......din nou acasa

si uuuuuuuf, maine....e luuuuni

PARAFA BUCLUCASA

2014-06-30T17:02:00.000-07:00

As vrea sa pot numi ziua de azi, "zi memorabila" dar, "obisnuitul" ma obliga sa o numesc "o zi obsolut normala"
Timp de o ora am fost agresata sexualo-cerebral (f----a la cap) de o "tantita", fudula si mandra tare, de cei 16 ani de cariera in "statistica medicala"!!!???, pe care ii "poseda"...doar pentru ca timpul nu sta pe loc si despre care, a tinut sa-mi aminteasca, de cel putin zece ori
Pierduta in spatele unui birou pe care trona o "Craciunita" ale carei ramuri, ocupau nu numai biroul, ci si jumate din incapere, dovada ca nimic nu o deranjase de la sfanta sarbatoare si pana azi, mirabila faptura, incingand telefonul in convorbiri "informative", a facut eforturi vlaguitoare sa ma convinga, ca Directia de sanatate, fara prezenta si experienta ei, isi pierde existenta.
Transpirata de eforturile vocale, vointa de facere de bine si lipsa de antrenament, se frange brusc in scaun, in urma loviturii capitale.
Corespondenta domniei sale, de la Directia de sanatate Timisoara, a anuntat-o fara menajamente, straina de consecinte, ca problema ce capatase (in viziunea binefacatoarei mele), deja, dimensiuni de nedepasit, se rezolvase, fasaind ca o b----a, trasa discret si din care nu ramane de cat un miros puturos.
Nu pot sa va parasesc, fara sa va povestesc in totalitate "nuvela".
In toata aceasta perioada de "zbucium carieristic", din cinci in cinci minute, "tantita" lua o pauza, pentru a ma asigura, ca nu intra in atributiile domniei sale aceasta problema, dar o face numai pentru a " ma ajuta"= "iesi cu spaga"!, explicatie care inca nu a fost introdusa in Dictionarul Limbii Romane Moderne, dar bine cunoscuta de vorbitorii ei ...si nu numai.
Eu am plecat acasa, convinsa inca o data (a cata oara???), ca Romania nu poate fi salvata de cat daca Dumnezeu il REINVENTEAZA pe inteleptul Moise si ni-l trimite ca dar ceresc.
"Tantita" a ramas sa-si completeze anii de pensie sub ramurile de maslin...ma scuzati de craciunita, timp suficient sa inteleaga cum o banateanca,( ca si ardelenii inceti de felul lor) a putut sa-i sufle spaga de sub nas, ca un Speedy Gonzales.
Ce a ramas necunoscut pentru "pretioasa" salariata si sper sa nici nu aiba ocazia sa afle, este ca "spaga" respectiva nu ar fi primit-o oricum.
De la mine, ar fi primit , cel mult, un sfat prietenesc sa dea o sansa Directiei de Sanatate si sa se duca acasa.
Craciunita ar fi crescut la fel de nestingherita, colegii de birou, pe care initial, i-am confundat cu niste cuiere, ar fi dormitat la fel de linistiti, iar codurile de parafe ar fi fost distribuite cu aceleasi mici erori, ca si pana acum.

I SING IN THE SOUL....

2014-05-04T11:04:00.000-07:00

      Imi ploua in strada, imi canta in suflet..respir in uleiuri si pensule unse.
      Zugravesc noi imagini...din "lacasuri" ascunse, sentimente confuze, retraite in fleshuri.
      Incropesc o poveste ce putea sa existe, un tablou ce abunda in culori violete, sentimente ascunse in unghere pustii.
      Sunt oameni ce mint, doar ca sa existe, sunt oameni ce fug de propriul suflet. Traiesc printre ei, ca intr-un pustiu. Alerg sa-i alint, iar ei ma ranesc, ma simt improscata de venin si noroi. Le plang neimplinirea, micimea si bluful. Ii las in trecut si le iert impostura.
      Privesc inainte, curcubeu inocent, ma imbie sa-i trec poarta deschisa. Trec dincolo, lasand totul in urma, vad noi orizonturi, scaldate-n lumini radiate de inimi deschise, senine, inundate de rasete si bucurie. Intind bratele reci, nesigure si tremurande ...spre brate puternice, ce ma vor cuprinde. Astept mangaierea, siguranta, iubirea...inlatura-mi frica, reda-mi siguranta. Am atata nevoie ca sa simt fericirea.
      Intoarce privirea, alege cararea, ce duce sprea mine, dreapta si neteda calea....Mergem mereu pe drumuri paralele, ce duc nicaieri, pierzandu-se-n intuneric...La tine-i busola, la mine lumina....

IN SLUJBA CREATORILOR DE ZAMBETE!

2014-02-23T12:39:00.000-08:00

           Mai sunt cinci zile si voi intra pe cel mai important drum din viata mea. Daca va fi cel mai bun, sau cel mai rau, numai timpul ne va lamuri.
           Mai sunt cinci zile si voi incheia un proiect care mi-a adus multe satisfactii, dar si multa munca.
   Ma simt multumita ca am fost la inaltimea asteptarilor, ca nu am dezamagit oameni foarte dragi mie, ca am reusit sa aduc un pic de bucurie in sufletul unei echipe minunate, care face cinste stomatologiei din Romania. Unei echipe care face pentru Romania, ceea ce nu a reusit sa faca nici-o guvernare si nici-un presedinte.
         OAMENI tineri, instruiti, frumosi, responsabili, perfectionisti.
         OAMENI care au revolutionat stomatologia in Pitesti si nu numai.
   OAMENI care au reusit, pentru prima data, sa aduca numele Romaniei si performantele stomatologiei romanesti, in grila de programe a unuia dintre cele mai mari posturi de televiziune din Franta.
   OAMENI care isi uita interesele personale, familiile si prietenii si muncesc de dimineata pana in noapte tarziu, pentru a readuce zambetul pe chipurile oamenilor.
   Da, pentru ei "magicienii" creatori de chipuri cu zambete, am pus toata dragostea , priceperea si
indemanarea mea, sa le fac munca mai frumoasa.

Nu stiu daca am reusit in totalitate dar, stiu ca am facut-o cu multa daruire si fara rabat.
         Desi depuneam multa munca, uneori epuizanta, nu pot sa nu recunosc ca inchei cu oarecare regret, acest proiect.
         Am scris aceste randuri, pentru ca nu vreau sa ne despartim fara sa-mi cer iertare, ca nu am avut puterea sa le ascult rugamintea si sa continui proiectul. Sper sa nu-i fi dezamagit tocmai la final.
   Le doresc din inima sa ramana la fel de buni, de veseli si de daruiti muncii lor, ca si pana acum.
   Eu voi incepe un nou proiect, un proiect care face parte din visele mele, de copil.
   Sper sa fiu sanatoasa si sa am timp suficient.
   ARTA, ultimul vis, caruia ii voi dedica tot tipul care mi-a mai ramas.
   Cred cu tarie ca prin munca si perseverenta, poti atinge performante...cu siguranta nu ale unui profesionist, dar cu certitudine ale unui mare doritor.
         Ne vedem la "vernisaj"!

SUNT OM....

2014-02-13T15:24:00.000-08:00

Sunt om, pentru ca gresesc...
...sunt om, pentru ca am regrete...
...sunt om, pentru ca stiu sa iert...

        ...sunt om, pentru ca stiu sa iubesc...
   ...sunt om, pentru ca stiu sa sufar...
            ...sunt om, pentru ca de cate ori sunt speriata, imi ridic privirea catre cer si spun: Doamne!....
               ...sunt om, pentru ca ma simt mica si nepotincioasa, cand greutatile ma coplesesc...
                  ...sunt om, pentru ca stiu sa daruiesc din putinul meu...
                     ...sunt om, pentru ca stiu sa-mi plec urechea la suferinta semenilor mei...
                        ...sunt om, pentru ca nu am invatat sa traiesc singura...
...sunt om pentru ca imi place sa rad,...sunt om pentru ca imi place sa plang,...sunt om pentru ca imi place sa cant,...sunt om pentru ca imi place sa dansez...sunt om pentru ca imi place sa alerg in ploaie, ...sunt om pentru ca imi place sa ma scald in razele soarelui...sunt om pentru ca imi place sa ma imbat cu

mirosul florilor,...sunt om pentru ca imi place sa adulmec iubirea,..sunt om pentru ca imi place sa traiesc cu nesat...
...Sunt om,... sunt om pentru ca nu stiu sa fiu altceva.

REVELIONUL SUFLETULUI MEU!

2014-01-08T06:51:00.000-08:00

         Va asteptati probabil sa spun : Wow!..cel mai frumos Revelion din viata mea, bla, bla..bla, bla.

Exista un moment in viata, cand vrei ...altceva. Exista un moment in care vrei sa afli cine esti?..ce reprezinti pentru cei din jur?.. ce evolutie ai avut?.. cum esti evaluat?
Ca femeie esti evaluata in etape.
In prima etapa, desi esti educata sa te instruiesti, sa te cultivi, sa asimilezi, constati ca din multimea de barbati ce roiesc in jurul tau, nimeni nu este interesat de "Utopia" lui Thomas Morus, sau de revolta ta ca Feuerbach considera ca religia crestina instraineaza omul de el insusi, sau care este fundamentul teoriei lui Kant cand afirma ca "intuitia fara concept e oarba, iar conceptul fara intuitie e vid".
Dezamagita si oarecum debusolata, constati ca dimensiunea fustei, forma piciorului si firma pantofului, sunt cheia succesului si nicidecum vraful de carti citite in nopti tarzii...
        In cea de a doua etapa, esti responsabila, matura, dornica sa construiesti. Sa construiesti o baza solida caminului tau, o educatie solida copiilor tai. Stii exact spre ce te indrepti, unde vrei sa ajungi.
        Esti prea serioasa, prea matura, prea canalizata.
Devii obositoare, cicalitoare, neinteresanta. Nu esti carierista, esti familista...
Esti contestata, uitata, parasita. Ai luat startul, stii clar unde se termina pista. Nu vrei sa abandonezi cursa. Ai ramas singura in cursa, tragi din greu. Timpul, efortul isi spun cuvantul....sapa, sapa adanc. Pe chipul tau, in inima ta, in sufletul tau...
        Te instrainezi , te izolezi...iti traiesti frustrarile...inevitabilul se produce...
        A treia etapa este "revelatia". Descoperi ca inca "existi", ca inca esti femeie, ca inca nu a murit copilul din tine. Descoperi tot ceea ce ai construit , descoperi tot ceea ce ai creat...
        Redescoperi iubirea, redescoperi viata, redescoperi utilitatea existentei tale.
Esti redescoperita!...esti iubita asa cum esti: cu ridurile tale, cu parul tau carunt, cu trecutul tau...Esti iubita pentru ca te reflecti in tot ceea ce este in jurul tau.
Esti iubita, nu pentru ca l-ai citit pe Noica, nu pentru forma piciorului, nu pentru firma pantofului.
Esti iubita pentru trecutul tau ce te instraina ca prezent. Esti iubita pentru ceea ce ai fost urata. Esti iubita pentru startul tau bun, pentru drumul ales, pentru ca nu ai parasit cursa, pentru ca nu ai trisat...
        Esti iubita pentru ca ai invatat din nou sa razi, pentru ca ai invatat din nou sa te bucuri, pentru ca ai invatat din nou sa te joci.
        Esti iubita pentru ca esti din nou "frumoasa".
        Esti "frumoasa" pentru ca nu ti-ai omorat trecutul,...esti "frumoasa" pentru ca iubesti,...esti "frumoasa" pentru ca nu ai trisat,... esti "frumoasa" pentru drumul tau drept si sufletul curat.
        .....asa cum spuneam, poate nu a fost cel mai frumos Revelion, sau poate a fost...nu stiu sa va spun...
       ....ce stiu sa va spun, este ca a fost un REVELION AL SUFLETULUI MEU!-m-am simtit dorita, iubita, apreciata, ocrotita.

POLICE, NEVER SLEEPS...POLICE, TO WATCH !

2014-01-04T02:44:00.001-08:00

Ati crezut ca Politia Romana, nu va mai poate surprinde cu nimic?...nuuuuuuu??...eu asa am crezut!... pana in aceasta dupaamiaza.
               Ca orice om gospodar si grijuliu fata de bunurile lui, hotarasc sa merg sa-mi spal masinica, sa arate proaspata si frumoasa, ca anul ce abia incepu.
               Dupa nici trei secunde de cugetare, iau "inspirata" decizie: spalatoria din parcarea de la Real! Cat baietii isi fac treaba, imi zic eu, imi refac provizia de fructe, ca tot a scazut aproape de 0 si altceva, va jur ca nu pot ingurgita, nici macar cu gandul, si asta nu ca m-as fi imbuibat cu traditionalele bucate, care nici macar nu au existat in frigiderul meu, ci pentrca ficatul meu, a fost chinuit de mirosuri ce ieseau navalnic din bucatariile vecinilor, amestecandu-se in "arome" care se strecurau, care mai de care, prin toate crapaturile apartamentului, punanda-ma la zid, cu ficat, cu fiere cu tot.
               Pornesc in tromba mandra de spiritul meu organizatoric: impusc doi iepuri dintr-o singura lovitura!
               Inmanez cheile unui vajnic flacau care ma incredinteaza ca voi fi foarte multumita, deoarece se va ocupa "personal" de masina mea, dar nu fara sa raman chinuita de intrebarea: cine o fi "personalitatea" care ma "onoreaza"????!!! Dau sa plec, dar nu inainte de a-l mai masura o data din cap pana in picioare. Ba mai mult, in timp ce faceam stanga imprejur, am mai tras o ocheada si catre colegul "personalitatii" care smotruia alaturi o alta masina, in ideea ca poate inteleg de ce eram privilegiata. Neobservand vreo diferenta (de cat de inaltime), ridic confuza din umeri si plec in drumul meu.
               Imi fac cumparaturile cu incetinitorul, mai intru pe la raioane care nu aveau nici-o legatura cu intentiile mele, totul pentru a lasa suficient timp "personalitatii" sa-si faca treaba cum promisese, nu de alta dar, nu vroiam sa-mi reproseze ca l-am sabotat cu o graba nejustificata.
               Cand am considerat ca timpul era mai mult de cat suficient, am pornit nerabdatoare sa-mi recuperez masina si sa ma intorc la "cuibusorul "meu cald.
               Cand ies din market, ce sa vezi?...masina mea singura in fata spalatoriei ce se ascundea intr-un intuneric de-l taiai cu cutitul. Inghet la ideea ca "superman"-ul o fi descoperit o noua metoda de spalare a masinilor, mult mai rapida si cele 35 de minute cat lipsisem, l-or fi adus intr-o asemenea stare de plictis incat s-a hotarat sa ma pedepseasca, lasandu-mi masina orfana. Grabesc pasul naucita de intrebari care mai de care: ce zi este azi?..de ce au program asa scurt?-(era ora 16.30!)...de ce nu m-a avertizat ca e finalul programului?...etc...
               Ca orice om aflat in fata unei astfel de situatii, ma indrept spre cuseta-birou, sa vad daca este afisat un program, sau un bilet prin care sunt pusa la curent cu "actiunea".
               Nu reusesc sa ajung la destinatie ca din intuneric se desprinde silueta personajului. Imi arunca un zambet larg si-mi intinde galant cheile si cu mana inca intinsa, in asteptarea onorariului, imi graieste suav:
              - Douasutedemii. Cred ca veti fi foarte multumita...aveati o pata de ceva, pe mocheta din portbagaj, pe care am scos-o cu o solutie speciala.
-Daaa? ma surprinde!...nu obsevasem. Daca observam, va rugam sa va ocupati in mod special...oricum va multu...
-Aaaaa, nici nu aveati cum ...sa va arat, era asa intr-un colt si avea cam doi cm.
-Lasati, daca tot ati "dovedit"-o, ce sa-mi mai aratati?...vreau sa arunc o privire la exterior...stiti nu vreau sa ramana pe sub aripi.... cuvintele imi ingheata in gura si privirea imi ramane pironita pe coltul barei din spate...o pata neagra, sub forma unui dreptunghi de 15/8. Ce-i asta?
             -Aaa, nu-i nimic, cred ca aveti vopseaua proasta, am dat cu spuma si cand am pus jetul, a inceput sa sara vopseaua si nici nu am mai continuat cu jetul, ca sa nu se ia dupa toata masina. Am aruncat apa cu galeata ca sa o clatesc...dupa cum vedeti, nici nu am sters-o , sa nu se ia toata vopseaua. Cred ca aveti vopseaua foarte veche!-imi explica tanarul nonsalant si linistitor.
             -Domnule, iti arde de glume, sau ma crezi senila? ca blonda vezi bine ca nu sunt.
              Convinsa fiind ca a folosit cine stie ce solutie neverificata incerc sa-i explic ca trebuie facut ceva sa pot dovedi inspectorului de la asigurari ce s-a intamplat. Hotarasc sa sunt la 112, sa-mi trimita echipajul de urgenta pentru constatare, sa-mi dea dovada.
              In timpul in care formam 112, "superman"-ul sare in masina proprie si cu un scartait de roti se pierde in noapte.
              Informez politia despre tot , inclusiv despre fuga eroului si cer echipaj de urgenta pentru constatare. Domnul de la celalalt capat al firului, ma asigura ca nu e cazul sa mai deranjeze echipajul ca in drumul meu spre casa, se afla sectia de politie .Intru le povestesc ce si cum si treaba e simpla.
              Incer sa-i explic ca eu nu am descoperit spalatoria care sa dea bon pentru spalatul masinilor, ca daca plec:- nu mai pot dovedi cum s-au petrecut lucrurile, ca daca vine echipajul:- vede ca programul era pana la orele 20, ca masina este inca uda...etc.
              Domnul imi explica calm si impaciuitor sa merg linistita ca nici nu poate fi vorba de asa ceva...reclamatia mea este inregistrata deja si nu exista probleme.
              Plec spre casa, ma abat pe la sectia de politie, ma adresez ofiterului de politie, facandu-i un mic istoric al intamplarii...nu eram convinsa ca ma si intelege deoarece, era extrem de prins cu un joc pe calculator. In schimb, am fost auzita si inteleasa foarte bine, de un alt domn politist, dintr-un birou alaturat, care si-a facut imediat aparitia, dornic sa ma ajute dar, imediat este apostrofat de ofiterul de serviciu:
   -Unde te duci baaa, ce sa faci tu?...Nu intra in atributiile noastre, doamna!Va duceti la OPC, aia le da o amenda, dumneavoastra ii dati in judecata si va "plateste" dauna. Simplu!
             -Domnul politist, nu m-ati inteles. Eu nu vreau sa dau pe nimeni in judecata. Astea sunt chestii de durata, termene, balamuc...eu am masina asigurata! De asta platesc asigurare, sa nu fiu pusa in situatia sa merg prin tribunale...Eu vreau doar o constatare ca sa pot merge la asigurari...altfel nu pot dovedi dauna...am sunat la 112 si domnul de acolo m-a asigurat ca dv sunteti in masura sa faceti constatarea.
Intre timp, domnul care se oferise sa faca constatarea, s-a retras rusinat; in schimb au aparut inca doi domni, tot politisti, hotarati sa rezolve cauza, pentru ca deja, ofiterul de serviciu plictisit de insistentele mele si-a reluat jocul pe calculator, devenind absent total la ceea ce incercam eu sa explic...
           -Ia doamna, unde este masina? mi se adreseaza unul dintre cei doi.
           -Chiar aici in fata politiei, zic.
           -Hai s-o vedem.
            Plec, multumita ca in sfarsit reusesc sa obtin o amarata de dovada.
Le indic masina. Se uita dumnealor si concluzioneaza :
           -Doamna cred ca ati avut masina lovita si ati vopsit-o si la spalat s-a luat.
           -Domnul politist, treaba nu sta de loc asa dar, nu conteaza, scrieti dv ce credeti. Eu vreau dovada, ca sa pot sa o repar cu asigurarea, ca de aceea m-am asigurat.
           -Aaaa, eu nu am voie sa ma "pronunt", eu doar am presupus.
           -Domnul politist, eu vreau doar dovada, nimic mai mult.
           -Doamna eu cred ca ati lovit-o si nu ati stiut..
           -Domnul politist, nu vedeti ca vopseaua se cojeste?...nu este lovitura, nu este infundata, nu este zgariata...se cojeste...s-a umflat si se cojeste...se vede ca e atacata de o substanta, dar nu asta este important...ati spus ca nu aveti dreptul sa va "pronuntati"...doar sa "constatati"...sa-mi dati dovada...
   -Nu intra in atributia noastra....dar nu e vina spalatoriei....
   -Domnul politist...va pun o intrebare al carei raspuns ma framanta pe mine.Nu de alta dar, vad ca sunteti sigur ca eu am lovit masina .Stiu ca politia are criterii solide dupa care stabileste cine este vinovatul. De ce a fugit respectivul cand am sunat la 112 ?
   -Noi nu avem voie sa ne "pronuntam" doamna, noi "constatam"...
   -Deci?....
   -Nu intra in atributiile noaste sa va dam dovada.
   Le-am multumit pentru "pretiosul ajutor" si m-am intors la spalatorie. Am sunat din nou la 112 si am incercat sa-i explic domnului de la celalalt capat al firului, ca m-am intors deoarece domnii de la sectia respectiva, nu sunt avizati sa "constate" si il rog sa trimita echipajul de urgenta...
           Am fost siderata!..domnul de la celalat capat al firului imi spune ca a vorbit deja cu "baietii" de la sectia de politie si ca i-au spus ca masina este LOVITA ???!!!
           -Domnule politist, trec peste fapt ca m-au asigurat ca nu au dreptul sa se "pronunte",...trec peste faptul ca orice neavizat vede ca vopseaua se cojeste,...nu este lovitura...Eu nu caut un vinovat...eu vreau o amarata de dovada, care imi este necesara la asigurari. Atat! Eu vreau sa-mi trimiteti echipajul de urgenta, sa faca constatarea, sa-mi dea dovada, cu ceea ce "constata" dumnealor. Nu conteaza poate sa scrie orice...sunt asigurata ...e dreptul meu...sunt obligati sa mi-o repare. Atat!
           -Imi pare rau doamna, nu mai pot sa va ajut..deja nu mai sunteti considerata o URGENTA pentru ca deja ati fost la sectie. Mergeti la OPC . Intra in atributiile lor, nu ale noastre. Noi nu avem voie sa ne "pronuntam", noi doar "constatam". Buna seara!

           -..........?????!!!!!

CONCLUZII:
           Nu riscati sa spalati masina la spalatoria din parcarea de la Real, in ideea de a CASTIGA timp. Riscati sa PIERDETI... masina.
   Nu subestimati Politia Romana. Are resurse inepuizabile in a-si dovedi INEFICIENTA.
           Nu va adresati niciodata politiei cand sunteti NEVINOVAT, veti deveni automat VINOVAT. Adresati-va NUMAI daca sunteti VINOVAT, veti fi exonerat de ORICE VINA!

O ZI DE CRACIUN APROAPE PERFECTA!

2013-12-25T18:52:00.002-08:00

Bunicul s-a intalnit cu Mosul, care i-a dat daruri pentru nepotii cuminti, iar el(bunicul), a rugat-o pe bunica, sa le duca la nepotei.

Dupa o infruptare cu bucate delicioase, doua povesti citite de bunica si un masaj cu "cip -cip"(specialitatea bunitei) am tras un somnic, cuibariti in jurul bunitei, careeee...ne-a urmat exemplul.

Eeeeeeeeeeei, dar mosul stia bine ca si bunica a impodobit un brad maaaaaare si frumos, pentru nepoteii ei dragi, si a trecut si pe la ea sa ne lase daruri.

Am mers, asadar, la bunica sa vedem ...ce se afla sub poooooooooom....

Am facut poze....

...am lipit abtibilduri...

...ne-am jucat...

...am pregatit un tort, cu doua lumanari, pentru bunica...

..inca o poza, sa ne amintim cum a fost la bunica......

.....si Craciunul ar fi fost PERFECT daca erau si unchiul Traian si matusa Mihaela...
....dar povestea nu s-a terminat aiiiici....pentru caaaa,.. matusa Mihaela si unchiul Traian, au stiut ce lipseste ca bunica sa aiba un Craciun aproape PERFECT, asa caaaa...au intrat pe messinger, au pornit camera web si au pregatit impreuna cu bunica, o masa cu tot felul de bunatati care mai de care mai frumos aranjate.
Au primit musafiri si au mancat, au baut si au povestit impreuna cu bunica pana la incheierea zilei de Craciun.
...si asa s-a incheiat povestea unui Craciun aproape PERFECT!

TO WAIT FOR SANTA...

2013-12-24T14:47:00.001-08:00

E sfanta noapte de Craciun!

Am decorat casuta.

Am impodobit bradutul, am impachetat darurile, am fiert sarmalele, am facut carnatii, am primit colindatori cu fursecuri, placinte si vin fiert.
     Miros de cuisoare, scortisoara si mere verzi.
     Am cei mai grozavi copii, cei mai frumosi nepoti.
   Sunt sanatoasa si puternica.
   Iubesc si sunt iubita.
     Sunt inconjurata de oameni frumosi.
To wait for Santa!...Merry Cristmas!

BILANT DE SFARSIT DE AN...

2013-12-12T14:05:00.000-08:00

Sunt racita!...tusesc, imi curge nasul, ma doare capul. Ce pot sa fac?..iau pastile, bolesc in pat, incing calculatorul...iar iau pastile, iar bolesc, iar incing calculatorul...
    12 decembrie...s-a mai dus un an...fara sa vreau incep sa fac bilantul...Un an bun: m-am regasit pe mine, mi-am selectat prietenii, mi-am stabilit prioritatile,...mi-am verificat potentialul...
    Am fost buna, generoasa, dreapta, iertatoare...ajutatoare. Mi-am purificat sufletul, nu urasc, nu dusmanesc, nu invidiez. Iubesc pe toata lumea, prieteni si dusmani la un loc. Am atins performante pe care nici eu nu credeam ca le voi atinge.
    2014, un nou an, o noua viata...acum ca am reusit sa golesc camara de tot ceea ce mi-a oferit trecutul, sunt gata sa o umplu din nou. De data aceasta numai cu lucruri frumoase...
    In viata mea nu mai pot intra de cat oameni FRUMOSI, oameni DREPTI, oameni INALTI...
    Stiu veti spune: e un paradox. Nu, nu este nici-un paradox...Este intelepciune.
    Nu mai vreau prieteni!...asa ceva nu exista. Cei mai mari dusmani ai mei s-au dovedit a fi cei pe care ii credeam prieteni. Mi-am deschis sufletul in fata lor, i-am ajutat la nevoie, le-am trait suferintele, le-am trait necazurile, i-am iubit, am crezut in ei...
   ....fara exceptie: m-au barfit, m-au invidiat, m-au tradat. Mi-au adus tristete si suferinta. Nu-i urasc, nu-i judec...nu am dreptul sa-i schimb...trebuie sa ma schimb pe mine....pe ei ? doar ii evit.
   Vrei suferinta si tradare, fa-ti prieteni, ajuta oameni. Eu nu mai vreau suferinta!
   Un nou an, o noua Silvia!...si mai tenace, si mai generoasa, si mai iubitoare, dar fara prieteni...
   In afara de caminele de copii si de azile, nicaieri sub soare nu exista oameni care merita atentie. Doar speculanti!
   Multumesc Divinitatii ca m-a tinut treaza...nu am invatat nimic de la "prieteni". Am ramas EU: buna, dreapta, iubitoare, iertatoare.
   Le sunt totusi recunoscatoare ("prietenilor") ca m-au ajutat sa devin inteleapta.
   Pentru noul an le doresc tot binele din lume si sa ma uite pentru totdeauna. Fara ei viata mea este mai frumoasa, mai curata. De buget, nu mai vorbesc!

ELUCUBRATIE...

2013-11-09T11:16:00.003-08:00

....gasesti in tine energia sa pari prost, sa pari destept, sa aberezi, sa fii concret...sa pari fericit, sa pari disperat, sa pari confuz, sa pari coerent.
         Nimic nu e prea mult, nimic nu primeaza...decantezi...selectezi...concluzionezi: VIATA TA, E NUMAI A TA!
O viata dincolo de aparente.Fericita, linistita, implinita!
         Iubesc viata, iubesc oamenii dar, deja joc un rol ingrat...gata! m-am saturat de prostie, m-am saturat de mediocritate.
         Pentru un timp, scurt ce-i drept, am trait intr-o lume care nu este a mea, o lume ce se vrea modesta, simpla, curata...ei as! Locul meu nu este acolo!
         Imi pierd identitatea...ma simt jignita, umilita, agasata, hartuita...abuzata.
   Mor! Mor incet, mor adanc, mor in mine, mor...in voi.
   Ma trezesc, imi scutur paltonul! ...imi pun mantaua! Imi potrivesc ceasul,...imi fixez traseul!
         Stiu!...imi recunosc parfumul, zaresc rasaritul...zambesc! Imbratisez viitorul, sarut asfintitul...o,da!...intind mana si-mi urmez zborul!

CULEGATOR DE STELE...FABRICANT DE ILUZII...

2013-10-21T03:08:00.000-07:00

Alerg pe aleile vietii culegand stele cazatoare.
Imi " burdusesc" buzunarele cu vise.
Fac piruete printre deziluzii.
Valsez in pauza dintre dezamagiri.
    Arunc artificii cu iubire si iertare.
    Baletez printre munci extenuante.
    Patinez pe gheata inimilor inghetate.
    Incalzesc in pumni, fulgii nametilor de lacrimi.
    Suflu aburul unei inimi calde, topind ziduri de gheata, ridicate din esecurile celor ce ma inconjoara.
Ma relaxez intr-un tangou pasional cu speranta...
TRAIESC!
    VOI?...ati uitat sa traiti?
Nu mai auziti muzica?
    Veniti alaturi de mine!...lasati ura si lacomia la o parte..hai sa incingem o PERINITA!
    Ne bate senectutea la usa, sa ne cinsteasca cu licoarea intelepciunii!

DOR DE TINE,FIUL MEU...

2013-10-06T09:41:00.000-07:00

     Si daca singura-ntr-o zi,
     Voi astepta in prag de casa,
     Vei sti ca trebuie sa vii,
     Ca dorul de "prezentul"tau, nu ma mai lasa.



   Imi bate ploaia in feresti
     Si vantu-mi canta-n asfintit,
     Imi lacrimeaza ochii tristi,
     Gandind acolo unde esti.

Ma scol cu ochii plansi si goi,
Cu sufletul pustiu de tine,
Ma bate gandul s-o apuc,
Pe cai straine....

CINE ESTE VINOVAT?...CE TREBUIE FACUT?

2013-09-14T14:04:00.001-07:00

Devastata, ingrozita si oripilata, incercam sa stau cat mai departe de cele doua tabere formate in urma tragicului sfarsit al lui Ionut. Modul in care a sfarsit micutul este cutremurator! Nu poti auzi asa ceva, fara sa simti ca ti se sfarma inima in piept. Daca fiind atat de departe de tragedie, iti sangereaza inima, te intrebi fara sa vrei: ce simt parintii?...nu vrei sa stii!...nu vrei sa afli! dar,....cand auzi ca ceea ce a mai ramas din acest copil este expus ostentativ ( asa cum afirma "tatal"): ...pentru a se lua masuri impotriva cainilor, intr-o capela rece si sinistra, in timp ce "mama", isi deapana trairile pe facebook, cand afli ca a doua zi dupa inmormantare "parintii" si "bunica", colinda platourile televiziunilor sa-si arate "dorinta" de a fi primii si ultimii "sacrificati" pentru rezolvarea problemei maidanezilor, inima iti ingheata si devii "caine". Televiziunile fac emisiuni interminabile, oamenii fac bisericute pe strazi, site-urile sunt pline de opinii: -CINE ESTE VINOVAT ? -CE TREBUIE FACUT? Popor fara Dumnezeu, dornic de varsare de sange, salbatic si scelerat, lipsit de ratiune si discernamant, a hotarat: omoram toti cainii! Din nou in Romania, a invins raul. Parcuri, sosele, margini de drum, ne ofera imagini de cosmar. Caini arsi, caini cu creierii imprastiati pe asfalt, caini otraviti, caini impuscati, oameni iubitori de animale omorati in drumul mare de "fiarele" ce urasc animalele, copii ce scalda in lacrimi cadavre de caini. O lume dezlantuita! Pana cand?...Pana unde?... Raspunsul la cele doua intrebari este simplu desi, nimeni nu indrazneste sa-l dea. Mii de opinii dar, nimeni nu indrazneste sa spuna ADEVARUL. Voi indrazni sa-l spun eu, indiferent cum voi fi judecata. Este parerea fiecaruia ce crede despre mine. ADEVARUL este unul singur: vinovatul direct este "bunica". Este de neconceput ca o bunica sa-si lasa nepotii nesupravegheati ore in sir. A avut cineva curiozitatea sa contacteze, macar o persoana, care in acel interval de timp a fost in compania bunicii? NU! de ce?- pentru ca nimeni nu vrea ADEVARUL. Drama acestui copil este speculata de haita dornica de sange. O nenorocire pe care multi si-au dorit-o pentru a putea declansa macelul. Vinovatii morali? Oamenii de la sate care vin cu cainii in saci si-i "desarta" pe strazile oraselor, iar acum dorm linistiti pe pernele lor, fara sa se gandeasca ca oricare dintre ei poate fi fostul proprietar al unuia dintre cainii respectivi. Clasa politica din Romania? - sunt plina de scarba si dispret! dar,...nu pot sa nu-i respect pentru samburele de omenie, nu au fost in stare sa ucida cainii, cele mai devotate animale. Sunt singura care, (pentru prima data) n-o condam, o felicit. Loveste in voi care va puteti apara nealegandu-i, dar nu in animalele care nu au nici-un mijloc de aparare. Fiarele sunteti voi cei care omorati cu sange rece si i-ati impins pe politicieni sa renunte si la putina omenie pe care o mai aveau. Voi ii deformati pe politicieni. Aveti ceea ce meritati! Ce trebuie facut?- la fel de simplu: geaba sterilizam, geaba facem adaposturi...o actiune fara sfarsit. Cainii, nu in oras se inmultesc. Cainii se inmultesc la tara, acolo unde nu se face sterilizare, unde nu exista control si de unde , asa cum spuneam, taranii ii aduc si-i parasesc pe strazile oraselor. Solutia? - RECENSAMANT AL CAINILOR. Fiecare familie detinatoare de caine, inregistrata, obligata sa-l sterilizeze(cu ajutorul ONG-urilor) si sa raspunda prin lege, daca nu poate justifica disparitia cainelui. Pentru cei existenti pe strazile oraselor? - modificata legea ONG-urilor prin care sa le oblige sa dea cainii in plasament(gata sterilizati) la familii dornice sa-i ingrijeasca, familii pe care sa le motiveze, pentru ca slava Domnului, fonduri primesc. In caz contrar, legea sa prevada pedepse pana la privarea de libertate si anularea documentelor de functionare. Eu insa, imi pun si alte intrebari: trateaza familia Anghel, cu seriozitatea trauma copilului supravietuitor? Constientizeaza ei gravitatea si urmarile acestei traume? Stiu ei cata munca si responsabilitate au pentru a ajuta acest copil sa depaseasca socul? Eu personal nu cred. Faptul ca ei se plimba din televiziune in televiziune, in perioada in care copilul n-ar trebui sa fie desprins de la piptul lor, pentru ca acesta sa se simta in siguranta, ma face sa afirm fara pic de retinere: sunt niste iresponsabili, incapabili sa inteleaga trairile acelui copil. Intrebari sunt multe, raspunsuri..deasemenea. Eu?...voi mai pune una singura: se va face totul ca acest copil sa reuseasca sa ajunga sa traiasca normal?...sau vom auzi in curand de o noua drama in familia Anghel?...incerc sa nu fiu prooroc!

"FATA LU'DOM' DIRECTOR"

2013-08-18T17:56:00.000-07:00

...eram un "naparstoc"cand strabateam ulitele satului agatata de mana bunicii, o grecoaica apriga si afurisita. Mergeam sa asistam la impartirea recoltelor adunate de pe pamanturile date in arenda.
   -"A venit coana notareasa, cu aia mica a lu' dom'director". Nu stiam ce inseamna dar, simteam ca sunt importanta si trebuie sa stau dreapta si incruntata ca bunica...plecam de acolo vesela si cu un sentiment de invingator.
   Am crescut si bateam drumul scolii, scoala pe care o uram in oarecare masura, ca imi furase taticul iubit, cel mai bun partener de joaca, si mi-l transformase in "domnul director".
Nu aveam legatura cu restul satului, nu-mi cunosteam consatenii, imi cunosteam doar colegii.
Cand am primit oferta unei catedre, la scoala unde tatal meu inca functiona ca "dom'director", am retrait acel sentiment de "importanta"-ideea ca voi fi colega cu "dom'director", imi dadea sentimentul ca-mi voi recapata in totalitate tatal, dar si ca voi deveni eu :Silvia C Popescu, nu voi mai fi "una din fetele lui dom'director".
Nu se straduia nimeni sa stie care suntem una ,care cealalta. Eram apelate la intamplare, sora cu numele meu, eu cu numele sorei...Important pentru oamenii satului era sa se ridice sa-si plece fruntile carunte si sa salute cu umilinta "fetele lui dom'director".
   -"Cu cine faci ma geografia?"
   -"Cu aia mica a lu' dom'director".
   Am plecat trista, umilita si dezamagita.
   Dupa doi ani, ma convinsesem ca indiferent cat de tare ma straduiam sa fiu un bun profesor, nimeni nu stia ca sunt Silvia C. Popescu. Ramasesem "una din fetele lui dom'director".
   Mergeam destul de des la parinti, dar intalnirile se consumau discret in "salon"-ul casei, departe de ochii lumii, asa cum ne educase mama, o femeie introvertita, si cum ne impunea in continuare...
   Azi dupa o absenta de aproape cinsprezece ani, am simtit nevoia sa ma intorc acolo sa aprind o lumanare la capataiul lor si sa le "povestesc" ce am mai facut in ast timp.
Vestea a circulat repede!
   -"A intrat Silvica lu'dom'director la biserica! Masina asta e a ei".
   -"Fugi fa, ca aia n-a mai trecut prin sat de cand a murit 'conita'
   -"Ma faci pe mine chioara? uit-o colo, se duce cu lumanare la mormant"...
   Ma indepartasem destul de tare incat sa nu mai aud continuarea conversatiei.
   Mi-a incoltit un zambet in coltul gurii. Imi nimerise, in sfarsit, numele.
   Patruzeci de ani pastorise tatal meu in acea scoala, din care ultimii treizeci si opt ca director. Treizeci si opt de promotii a educat si invatat...ca director...
   Am plecat ravasita de amintiri si absenta la ce se intampla in jur... In strada, m-am trezit brusc. Oameni ale caror fete imi erau complet straine, se napusteau, cu obrajii scaldati de lacrimi, sa ma imbratiseze si sa-mi spuna cat de bucuriosi sunt ca am mai venit "pe acasa".
   Nu stiu daca am mai primit vreodata imbratisari atat de ADEVARATE dar, stiu ca pentru prima data am fost fericita ca sunt "Silvica lu' dom'director"...am simtit clar ca imbratisarile erau pentru el...
...nu de mine le fusese dor...
...de tine "dom'director"!
- Si mie imi este dor de tine, "tati"!

....REMEMBER!!!

2013-08-15T18:01:00.000-07:00

Miraj in mijloc de pustiu, Creat anume sa ne cheme, Cand intelegem prea tarziu, Ceea ce facem prea devreme.

M-am cufundat in anotimp, Cu ochii atintiti spre cer, Ma tin cu mainile de timp, Pana-nceta-voi sa mai sper.

Exist, chiar daca nu ma vezi, Am zi trecuta-n calendar, Sunt ultimul dintre aezi, Si-ntaia piatra de hotar....

FORGETTING???....NEVERMORE!!!

2013-07-28T04:52:00.000-07:00

Sunt "construita"sa iert!-iert cand sunt mintita, iert cand sunt ranita, iert cand sunt sfidata, iert cand sunt barfita...iert tot. Iert pentru ca vreau sa-mi pastrez sufletul curat, dincolo de mizeria umana...iert pentru ca maretia spirituala este dincolo de iertare, iert pentru ca sufletul meu tinde spre mai mult,...pentru ca sufletul meu, este deschis pentru toleranta, iubire si iertare. Daaaaaaaaaaar, nu uit niciodata de unde am plecat, cine m-a alungat, cine m-a ajutat sau cine m-a tradat-FORGETTING???...NEVERMORE!!!

O MUTARE DE SAH... CU AROMA DE LAMAIE

2013-07-25T05:38:00.000-07:00

...cu scuze fata de personaje, ca mi-am permis publicarea!

Ghemuit in coltul unei mese ce si-a pierdut de mult destinatia, oripilat de mirosul ranced, intrerupe din cand in cand, flecareala femeii si zgomotul apei ce siroieste zgomotos: Minunat!...e minunat! Chinuit de trecutul ei…trecut pe care-l percepe mai prezent de cat prezentul, incearca stangaci, sa prefigureze un viitor, dincolo de verosimil. Timid, nehorat si lipsit de convingere, nu reuseste sa-si contureze propunerea dar, cu o singura miscare , gaseste armonia ce nu reusise sa inchege conceptul. Pe un drum fara o destinatie prestabilita, doua jumatati fracturate in forme identice, se sudeaza treptat, intr-un intreg perfect. Ca doua picaturi de mercur, se contopesc, stergand orice urma ce ar fi putut deconspira separarea. Firescul, dezinvoltura, normalitatea, sincronizau pasii spre tinte si dorinti ce pareau stabilite cu minutiozitate. Dorinte ezoterice ii conduc in lacasul populat de calugari in haine cernite,… lacas ce vibreaza sub vocile ce se tanguiesc sa le calauzeasca sufletele, intr-o lume promisa ca: mult mai buna! O fantana unde, pentru un tribut ieftin,… fiecare isi imbata mintea si isi minte sufletul schilodit de deznadejdi,- cu o speranta tainuita dincolo de realitatile devastatoare. Cu amabilitate, cuvinte ieftine si zambete insinuante, sunt primiti , cu o ospitalitate regizata, intr-o alta lume. O lume corupta si viciata dar,…reala Un prilej de cunoastere si comunicare,…relaxat si fara temeri. Timpul s-a scurs intrerupand brutal un inceput …un inceput de…NIMIC!...il simte agitat si déjà absent.

Nu a urmat-o,…nu a plecat! A ramas tintuit in noapte lasand-o sa creada orice…Destinul le-a mai dat o sansa…s-au pirdut din nou in noapte,… fara un cuvant…Ar fi vrut sa aiba puterea sa-i spuna :RAMAI!... Nu a facut-o!... Nu a facut-o pentru ca stia ca a doua zi, drumurile lor se vor separa DEFINITIV! Proiecte in care nu-si avea locul, au aruncat-o in tacere, resemnare si izolare. PIESA A LUAT SFARSIT!-……o fructiera cu lamai, ii fascineaza privirea ce se incapataneaza sa ramana tintuita ore in sir, dincolo de imaginatia ce contureaza obsesiv, o pereche de artisti ce, pentru o clipa, a avut naivitatea sa creada, ca impreuna, …vor putea infrunta prejudecatile, creind o lume numai a lor. Dincolo de o fructiera cu lamai, intr-un décor ce-ti atrage privirea ca un magnet,…etalandu-ti o armonie perfecta,…totul este… prefacatorie, minciuna si desertaciune!

Epilog: EA:-imbatata de barbatul boiem si talentat despre care visa sa o smulga din singuratate si incertitudine, sa o faca parte din el, sa o poarte cu el prin lumi necunoscute, sa se contopeasca cu ea intr-o traire pura si infinita, sa o hraneasca cu arta, daruire si frumos…..se lupta sa-si ascunda profunzimea sentimentelor, pierzandu-se in fraze sterile impopotonate cu” floricele “ce-l zapacesc,… facandu-l sa piarda esenta,… luptandu-se sa-l irite pentru a-l departa de realitate,… se retrage cu inima sfaramata in mii de cioburi reci si ochii scaldati in lacrimi amare… …….va trai vesnic indurerata ca nu a avut ocazia sa-i fie muza in creatii ce-i putea hrani sufletul infometat de arta…

EL:-suflet instabil, ingrozit de vulcanul de sentimente ce putea erupe oricand, inundandu-i sufletul migrator,… dornic de o libertate confortabila si …datatoare de iluzii desarte. Temator de sangele ei fierbinte ce-l putea inchega in sentimente fara sfarsit,…isi simte amenintata libertatea de-a trai pasager,…fuge in noapte departe de pericolul unei potentiale atractii ireversibile…confuz si ametit de jocul ei impus, se retrage usor, intr-o singuratate…intens populata… ……nu va sti niciodata cum arata ea…calda, tacuta, plina de pasiune, impletita ca o liana in sufletul lui ratacit si rebel… :"nondum amabam, et amare amabam"

DALAI LAMA...

2013-07-22T06:23:00.001-07:00

Pentru a fi fericit ai nevoie de 3 lucruri: -Cineva pe care sa-l iubesti: ...imi adooor copiii si nepotii; ceva sa-ti placa sa faci: ...si o fac cu toata daruirea; si... ceva la care sa speri: ...si o spun cu mana pe inima: SUNT FERICITA!!!

....AMINTIRILE RAMAN!!!

2013-07-22T02:15:00.000-07:00

...drumul dintre Pitesti si R.Valcea...Dealul Negru...Popasul Dadulesti...terasa cu cei mai mari si mai buni mici ...

...seminte de dovleac curatate gata, la preturi motice... gratare incinse...

...drum cu peisaje ce te incarca energetic...

...prietene dragi, care iti sunt alaturi cand te simti singura...

..Cozia animata de sezon...

...inapoi acasa...nostalgie si o baie luuuuuuuuuuunga... imbatata de parfumul trandafirilor proaspeti...

...culesi din gradina proprie... ...asa se cladeste fericirea... ...un cocktail de arome:menta, pepene galben si sirop de artar.........incep saptamana vesela si motivata...

POSTASUL SUNA INTOTDEAUNA DE DOUA ORI....

2013-07-04T11:12:00.002-07:00

..........iar eu?...voi fi acolo sa-i raspund. Ii voi deschide usa laaaarg pentru caaaaaaaa...da! pentru ca eram acolo cand FERICIREA s-a expediat la adresa mea. Era ambalata in culori rafinate...misterioasa, joviala si galanta. Am rupt zavorul la poarta inimii mele, dornica sa o intampin cu toata caldura, sa o strang in bratele mele fragile si sa-i spun cat de mult mi-a lipsit. Sa-i urez bun venit, sa o sarut cu buze fierbinti si sa-i spun ca nu o voi mai lasa sa plece niciodata. Ii voi face palat de cristal si asternut din catifeaua petalelor de trandafir. O voi legana in liane de flori si ii voi canta din lire de matase. O voi hrani cu iubire si o voi adapa cu stropi de roua culese in dimineti senine. O voi plimba in trasuri diafane, modelate din nori pufosi si o voi imbata cu parfum de fanete proaspat cosite. O voi purta prin toata fiinta mea, ii voi deschide cai neumblate si voi face din ea amantul fidel. Ma voi darui ei toata, si-i voi pune la picioare eternitatea...