SCMD - Departamentul Juridic

Cosultati anexele din OUG 1 (situatia privind cuantumul soldelor de grad si soldelor de functie minime si tabelul cu salariul mediu anual) pentru a verifica daca decizia dvs. de revizuire a pensiei respecta macar aceste cifre minime, pentru perioadele de activitate "negasite" in arhive! ...

2012-01-11T13:59:00.000-08:00

Atentie mare la taloanele de pensie!

2012-01-11T05:55:00.000-08:00

Catre toti membrii SCMD

Doamnelor si domnilor colegi,

Din acest moment, este posibil ca pensiile sa vina diminuate, conform DECIZIEI DE REVIZUIRE.

Va rugam sa verificati daca acestea sunt diminuate cu mai mult decat suma precizata pe decizia de revizuire, in caz afirmativ insemnand ca in situatia dvs. a inceput sa se opereze, pe langa scadere, si retinerea din urma a sumelor primite din ianuarie 2011 (drept “foloase necuvenite din drepturi de pensie”).

In aceasta situatie, imediat cum primiti talonul de pensie, va rugam sa verificati daca sunt precizate retinerile, sa ne informati rapid si sa trimiteti copia talonului la sediul central al SCMD. Repetam - numai daca, pe langa scadere, s-a operat si retinerea din urma, pentru ca, asa cum s-a anuntat, aceasta ar trebui sa inceapa din luna aprilie a.c.

Daca opereaza retinerea, inseamna ca o fac ilegal, fara titlu executoriu (adica fara sa ma anunte ca imi retin lunar, din urma, suma de … lei) caz in care, potrivit Codului fiscal, putem sa contestam retinerea in tribunal, in termen de 15 zile.

In momentul in care se va produce primul caz de acest gen, SCMD va redacta un model de contestatie in justitie, care va fi trimis la presedintii de filiale, cu instructiunile necesare. Ne trebuie insa, ca dovada, un prim talon, in care, pe langa diminuarea pensiei, sa apara si retinerile pe perioada ianuarie-decembrie 2011.

Honor et Patria! Vae victis!

PRESEDINTELE SCMD,

Col. (r) Mircea DOGARU

In atentia tuturor membrilor SCMD, care au pe rol procese pe recalculare (pasii 1a si 1b)

2012-01-07T10:47:00.000-08:00

Date fiind termenele stabilite sau declinarea competentei de catre unele complete de judecata (exemplu Craiova si Iasi), motiv pentru care judecatorii in cauza vor raspunde candva in fata propriei constiinte, a CSM sau a noastra, marea majoritate a proceselor noastre pe recalculare (pasii 1a si 1b), pentru contestarea deciziilor nule de drept primite la inceputul lunii ianuarie 201, sunt inca pe rol.

Din discutiile purtate cu Casa de Avocatura Gilca si Vasiliu, vineri, 06.01.2012, dar si din semnalarile multor presedinti de filiale din teritoriu, a reiesit ca unii judecatori executa ordinele Guvernului, primite inca din 17.02.2011 (avem probe in acest sens) declarand actiunea fara obiect, pe motiv ca paguba nu s-a produs si ca pensiile noastre au ramas aceleasi din punctul de vedere al cuantumului ca in decembrie 2010. Acolo unde nu o fac judecatorii, acestia sunt mintiti prompt in acelasi sens, de adversari, adica de reprezentantii MApN si MAI, unii cerand cu tupeu chiar sa prezentam taloanele ca proba.

Lasam la o parte faptul ca noi atacam nulitatea de drept a deciziilor de recalculare emise ilegal in plina perioada de suspendare definitiva si executorie a recalcularii, ca solicitam pastrarea naturii juridice a pensiilor noastre (statut) si ca avertizam de un an de zile ca ceea ce incasam lunar, incasam ilegal si ca sunt sume care vor fi returnate prin revizuire sau regularizare ca: “foloase necuvenite din drepturi de pensie”, de circa doua saptamani avem la dispozitie o proba care nu poate fi ignorata – DECIZIA DE REVIZUIRE.

Contrar minciunilor sustinute de trompetele guvernamentale, deciziile de revizuire care ne vin in val dupa 12.12.2011 stabilesc diminuari ale pensiei cu procente intre 10 si 70% pana in prezent. Mai mult, se pune problema restituirii sumelor primite, intre noul cuantum si cuantumul din decembrie 2010, retroactiv, de la 1 ianuarie 2011 pana la 31 martie 2012. Ceea ce inseamna ca noi am avut pensii diminuate inca din ianuarie 2011. Asadar, decizia de revizuire este o proba indiscutabila ca paguba s-a produs si ca actiunile noastre in justitie, pe recalculare, nu sunt “fara obiect”.

Mai mult, unii judecatori au cerut expertize financiar-contabile inutile, pentru ca nici un contabil nu poate expertiza documentele care lipsesc. Este o dovada a faptului ca respectivii judecatori habar nu au de legislatia financiara care prevede, in caz de negasire a unui document, raportarea lui in termen de 30 de zile ca pierdut sau distrus si trecerea de catre institutia detinatoare la reconstituirea lui. Si aceasta cerere de “expertiza” este o magarie, menita sa tergiverseze judecarea si sa va mai ia din buzunare, inutil si ticalos, cateva zeci de milioane pentru plata ei. Si in aceste cazuri, in procesele pe recalculare, pasii 1a si 1b, decizia de revizuire cu cuantum scazut constituie o proba.

Tot vineri, 06.01.2012, la un complet de judecata al TMB, unul dintre colegii nostri, mai bataios, fost comisar sef cu studii de drept, in situatia in care tovarasii venisera pregatiti sa-i respinga actiunea pe motiv de “lipsa de obiect” a aratat decizia de revizuire recent primita, demonstrand astfel ca pensia lui a fost ilegal micsorata inca din ianuarie trecut. Luat prin surprindere, completul a fost obligat sa o admita ca proba, dar a amanat pronuntarea, solicitandu-i tot felul de acte lipsite de sens intr-un proces admis si aflat in derulare de aproape un an.

Va transmitem asadar rugamintea, stimati colegi, ca, din acest moment, in procesele pe recalculare, pasii 1a si 1b sa aveti asupra dumneavosatra, la tribunal, ca proba, pe care s-o introduceti la dosar, si decizia de revizuire recent primita. Am aflat ca, juridic, reprezentantii ministerelor cu care ne judecam ar fi trebuit sa comunice judecatorilor decizia de revizuire, la fiecare caz in parte, dar n-au facut-o si nu o vor face, pentru ca, in aceasta situatie, si-ar semna singuri infrangerea.

Avem asadar pe rol procese in derulare pe recalculare, pe pasii 1a/1b si am inceput procesele pe revizuire. Cu alte cuvinte, fiecare dintre noi are, in tara, trei sanse sa castige in favoarea sa o hotarare definitiva si irevocabila:

· pe pasul 1a

· pe pasul 1b

· pe revizuire

Indiferent cum o castiga, se va alatura celor peste 700 de colegi care si-au redobandit déjà statutul de militar in rezerva si pensia militara de stat (conexata la cresterile salariale ale activilor) in baza deciziilor initiale si a legilor ocupationale (speciale) in vigoare la data la care au trecut in rezerva.

Ca Guvernul, prin anonimii de la asa zisele case sectoriale de pensii, nu recunoaste hotararile definitive si irevocabile ale Curtilor de Apel din Romania, e treaba lui! Spre deosebire de profesorii sau grefierii aflati in aceeasi situatie, noi ii vom obliga sa le execute, apeland la executorul judecatoresc, in tara sau in instantele europene.

Cand va inceta batalia noastra juridica? Atunci cand toti cei care, de peste doi ani, isi bat joc de noi si trompetele lor de serviciu, vor fi obligati, prin justitie, sa ne plateasca despagubiri si daune morale pentru tot ceea ce am indurat.

Pentru noi si natiunea romana avem datoria sa invingem!

Honor et Patria ! Vae victis !

PRESEDINTELE SCMD,

Col. (r) Mircea DOGARU

Ordonanta presedintiala - in atentia tuturor membrilor SCMD

2011-12-30T04:40:00.000-08:00

Doamnelor si domnilor colegi,

Deoarece am constatat:

· ca modelele noastre de contestatii publicate pe site-ul SCMD sunt preluate de toata lumea, inclusiv de slugile Puterii, care ne injura si care, odata ajunse la ananghie, nu au curajul sa ni se adreseze cinstit;

· ca smecherii care vor totul de-a gata si nu sunt membri ai SCMD ne suna si incearca sa obtina si modelele de actiune in justitie care sunt proprietatea avocatilor nostri;

· reparatii vor fi dobandite nu de toata lumea, gratie actiunilor in instante ale SCMD, actiuni care merg pana la CEDO, ci numai de catre membrii SCMD,

in Comitetul Director s-a luat hotararea ca modelul de ordonanta presedintiala, pe care il vor depune la tribunal numai membrii SCMD, dupa deschiderea proceselor pe revizuire, precum si pasii de urmat in acesta chestiune, vizand ca obiectiv inghetarea pensiilor la nivelul lunii decembrie 2011, pana la finalizarea definitiva a actiunii la CEDO, sa fie transmise numai presedintilor filialelor SCMD.

Membrii SCMD se vor adresa acestora pentru model si instructiuni, dupa 06.01.2012.

Honor et Patria! Vae victis!

PRESEDINTELE SCMD,

Col. (r) Mircea DOGARU

Decizia Nr. 29 din 12.12.2011

2011-12-29T02:17:00.000-08:00

Dosar nr. 29/2011  ACT EMIS DE: Inalta Curte de Casatie si Justitie  ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 925 din 27 decembrie 2011

Rodica Aida Popa	- vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele completului
Lavinia Curelea	- preşedintele Secţiei I civile
Gabriela Victoria Bîrsan	- preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal
Adrian Bordea	- preşedintele Secţiei a II-a civile
Corina Jîjîie	- preşedintele Secţiei penale
Georgeta Carmen Negrilă	- judecător la Secţia I civilă, judecător-raportor
Doina Popescu	- judecător la Secţia I civilă
Minodora Carmen Ianoşi	- judecător la Secţia I civilă
Nina Ecaterina Grigoraş	- judecător la Secţia I civilă
Eugenia Puşcaşiu	- judecător la Secţia I civilă
Alina Macavei	- judecător la Secţia I civilă
Lucia Paulina Brehar	- judecător la Secţia a II-a civilă
Marian Budă	- judecător la Secţia a II-a civilă
Maura Olaru	- judecător la Secţia a II-a civilă
Nela Petrişor	- judecător la Secţia a II-a civilă
Carmen Trănica Teau	- judecător la Secţia a II-a civilă
Adriana Chioseaua	- judecător la Secţia a II-a civilă, judecător-raportor
Ioana Iacob	- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Ionel Barbă	- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Liliana Vişan	- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Luiza Maria Păun	- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Carmen Ilie	- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal, judecător-raportor
Eugenia Marin	- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Sofica Dumitraşcu	- judecător la Secţia penală
Georgeta Barbălată	- judecător la Secţia penală

Completul competent să judece recursul în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 29/2011 este legal constituit conform dispoziţiilor art. 330⁶alin. (2) din Codul de procedură civilă, modificat şi completat prin Legea nr. 202/2010, şi ale art. 27²alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa completului este prezidată de doamna judecător Rodica Aida Popa, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna procuror-şef adjunct Antonia Eleonora Constantin.

La şedinţa de judecată participă magistratul-asistent-şef al Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, domnul Bogdan Georgescu, desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 27³din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativăa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de colegiile de conducere ale curţilor de Apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi privind aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosarul cauzei au fost depuse extrase de jurisprudenţă, note scrise, puncte de vedere şi o cerere de intervenţie în interes propriu formulată de Nebunu Lizica.

Dupăprezentarea referatului cauzei, doamna procuror-şef adjunct Antonia Eleonora Constantin - faţă de împrejurarea că, prin raportul întocmit asupra cauzei, a fost reliefat faptul căjurisprudenţa neunitară ataşată recursului în interesul legii vizează în majoritatea covârşitoare litigii generate de aplicarea dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 - solicităamânarea judecării recursului în interesul legii, pentru a fi verificată jurisprudenţa la nivelul curţilor de apel, în vederea identificării şi depunerii la dosar a hotărârilor judecătoreşti prin care au fost soluţionate şi litigii generate de aplicarea celorlalte dispoziţii ale art. 1 din legea respectivă.

Curtea, în urma deliberării, respinge cererea de amânare formulată de reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângăÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Faţă de aspectele cuprinse în referatul magistratului-asistent referitoare la cererea de intervenţie formulată în cauză, Curtea acordă cuvântul reprezentantei procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Doamna procuror-şef adjunct Antonia Eleonora Constantin pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie în interes propriu formulate în cauză, arătând că dreptul de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu recurs în interesul legii aparţine numai titularilor prevăzuţi expres şi limitativ de art. 329 din Codul de procedură civilă.

Curtea, deliberând, în raport cu dispoziţiile art. 50 cu referire la art. 329 din Codul de procedură civilă, respinge ca inadmisibilă cererea de intervenţie în interes propriu formulată de Nebunu Lizica.

Curtea constată că nu mai sunt chestiuni prealabile şi acordă cuvântul reprezentantei procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie susţine recursurile în interesul legii, astfel cum au fost formulate şi motivate în scris, şi solicităadmiterea lor şi pronunţarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii în privinţa problemei de drept care a fost soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti.

Preşedintele completului de judecată, doamna judecător Rodica Aida Popa, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, declară dezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunţare asupra recursurilor în interesul legii.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra recursurilor în interesul legii, constatăurmătoarele:

1. Problema de drept care a generat practica neunitară

Recursurile în interesul legii, astfel cum au fost sintetizate prin recursul în interesul legii promovat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, vizează aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 14 din Convenţie, în ceea ce priveşte recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege.

2. Examenul jurisprudenţial

Prin recursurile în interesul legii se arată că în practica judiciarănu există un punct de vedere unitar cu privire la contestaţiile formulate de persoanele aflate în categoriile prevăzute de art. 1 lit. a)-h) din Legea nr. 119/2010 împotriva deciziilor de recalculare a pensiilor emise în temeiul art. 3 şi 4 din aceeaşi lege.

3. Soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti

3.1. Într-o primă orientare jurisprudenţială, instanţele de judecatăau admis contestaţiile formulate de reclamanţi - pensionari aflaţi în categoriile prevăzute de art. 1 lit. a)-h) din Legea nr. 119/2010 - şi au dispus anularea deciziilor de recalculare a pensiilor emise în temeiul art. 3 şi 4 din lege, fiind menţinute în plată pensiile în cuantumul stabilit anterior intrării în vigoare a acestei legi. În adoptarea acestor soluţii, instanţele de judecată au realizat un examen de compatibilitate a prevederilor din dreptul intern cu exigenţele impuse de art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia europeană a drepturilor omului şi de art. 14 din aceeaşi convenţie, în raport cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, şi au concluzionat în sensul încălcării.

3.2. Într-o altă orientare jurisprudenţială, instanţele de judecatăau respins contestaţiile formulate de reclamanţi - pensionari aflaţi în categoriile prevăzute de art. 1 lit. a)-h) din Legea nr. 119/2010 - împotriva deciziilor de recalculare a pensiilor emise în temeiul art. 3 şi 4 din lege. În motivarea acestor soluţii, instanţele au reţinut că au obligaţia de a respecta Decizia Curţii Constituţionale nr. 871 din 25 iunie 2010, publicatăîn Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, prin care, în soluţionarea unei obiecţii de neconstituţionalitate, s-a constatat că sunt constituţionale dispoziţiile Legii nr. 119/2010,şi, doar în mod cu totul excepţional, în funcţie de circumstanţele speţei, iar nu în abstract, pot constata că o anumită normă, deşi declarată constituţională, produce efecte contrare Convenţiei europene a drepturilor omului, ceea ce aceste instanţe nu au reţinut.

4. Opinia procurorului general

Procurorul general a opinat în sensul că a doua orientare jurisprudenţială este în acord cu litera şi spiritul legii.

În susţinerea opiniei exprimate, procurorul general a arătat călegislaţia în materia pensiilor speciale, ca drept de securitate socială, indiferent dacă este sau nu condiţionat de plata contribuţiilor, trebuie privită ca generând un „interes patrimonial“ ce intră sub incidenţa art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului, în privinţa persoanelor care îndeplinesc cerinţele prevăzute de lege.

Susţine procurorul general că, faţă de exigenţele impuse de Convenţia europeană a drepturilor omului şi în raport cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, ingerinţa în dreptul la respectarea bunurilor îndeplineşte cerinţa de legalitate, este determinată de un scop de utilitate publică, legitim, şi răspunde condiţiei referitoare la existenţa unui just raport de proporţionalitate între cerinţele interesului general şi interesul particular al persoanelor vizate de art. 1 din Legea nr. 119/2010.

Totodată,procurorul general a învederat faptul că nu există un tratament discriminatoriu, întrucât Legea nr. 119/2010 a afectat toate categoriile de pensii de serviciu stabilite prin legi speciale, tocmai pentru eliminarea gravelor inechităţi din sistem, legiuitorul alegând să abroge toate categoriile de pensii specialeşi să le supună unui regim unitar de stabilire şi calculare.

5. Raportul asupra recursurilor în interesul legii

Prin raportul asupra recursurilor în interesul legii a fost propusă soluţia de respingere a recursurilor în interesul legii, cu argumentaţia că, întrucât soluţiile diferite pronunţate de instanţele judecătoreşti au fost determinate de rezultatul analizei raportului de proporţionalitate efectuat de fiecare instanţă în aprecierea „ingerinţei“ ce derivă din aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 în raport cu dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, pe calea recursului în interesul legii nu este posibil a se statua o concluzie general valabilă de natură a asigura unificarea practicii judiciare.

6. Înalta Curte

În cuprinsul sesizărilor formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de colegiile de conducere ale curţilor de apel Braşov, Cluj, Craiovaşi Galaţi sunt reflectate soluţiile diferite pronunţate de instanţele judecătoreşti în litigii legate de aplicarea dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010, care reglementează pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.

Deşi sesizarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se referă la aplicarea dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 119/2010, iar sesizarea colegiilor de conducere ale curţilor de apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi priveşte interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010, Înalta Curte, în raport cu dispoziţiile art. 329 şi 330⁵din Codul de procedură civilă, având în vedere jurisprudenţa neunitară prezentată în susţinerea sesizărilor adresate, urmeazăa se pronunţa numai cu privire la ipoteza legală prevăzută de art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010, considerentele deciziei fiind valabile, pentru identitate de raţiune, şi în cazul celorlalte ipoteze reglementate în cuprinsul art. 1 din lege.

Dupăcum rezultă din jurisprudenţa care a stat la baza sesizărilor adresate Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în temeiul art. 329 din Codul de procedură civilă în soluţionarea litigiilor generate de contestaţiile formulate împotriva deciziilor de recalculare a pensiilor care intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010, realizând o analiză de compatibilitate a normei juridice naţionale şi efectelor acesteia cu prevederile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, unele instanţe au apreciat că există o încălcare a art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţie, exclusiv sau împreună cu art. 14 din Convenţie, în timp ce alte instanţe, chiar realizând analiza de convenţionalitate, au conchis în sensul că nu există o încălcare a blocului de convenţionalitate.

A. Controlul de constituţionalitate a Legii nr. 119/2010 şi efectele deciziilor Curţii Constituţionale

Înalta Curte constată că Legea nr. 119/2010 a făcut obiectul controlului a priori de constituţionalitate, exercitat în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţie, Curtea Constituţională pronunţând deciziile nr. 871 din 25 iunie 2010 şi, respectiv, nr. 873 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.

În raport cu dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie, precumşi faţă de jurisprudenţa Curţii Constituţionale (Decizia nr. 1 din 4 ianuarie 1995 a Plenului Curţii Constituţionale, publicatăîn Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 11 aprilie 1995), Înalta Curte are în vedere faptul că atât dispozitivul, cât şi considerentele deciziilor Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi se impun cu aceeaşi forţă tuturor subiectelor de drept, deopotrivă, în cazul deciziilor prin care se constată neconstituţionalitatea unor norme, dar şi în ipoteza celor prin care se resping obiecţii sau excepţii de neconstituţionalitate.

O lege care este contrară Constituţiei nu poate subzista în ordinea juridică internă. Potrivit doctrinei, autoritatea absolută a lucrului judecat în această materie înseamnă că decizia organului de control al constituţionalităţii produce efecte asupra legii înseşi, întrucât trăsătura tipică a controlului de constituţionalitate este aceea că este un control obiectiv, contenciosul constituţional fiind un contencios al normelor.

Având în vedere faptul că, prin deciziile sus-menţionate prin care Curtea Constituţională a soluţionat obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010, instanţa de contencios constituţional a realizat o verificare a dispoziţiilor respective atât din punctul de vedere al compatibilităţii cu Legea fundamentală (în raport cu criticile formulate), cât şi sub aspectul compatibilităţii cu Convenţia europeană a drepturilor omului, Înalta Curte, raportat la limitele sesizării Curţii Constituţionale, consideră că instanţa constituţională statuează asupra aptitudinii normei juridice de a respecta in abstracto dispoziţiile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, fără a putea stabili efectele acelei norme pentru fiecare individ sau subiect de drept în parte, atât timp cât acesta este atributul exclusiv al instanţelor judecătoreşti ce soluţionează litigii între destinatari precis determinaţi ai normei respective, instanţele fiind singurele în măsură să cuantifice in concreto efectele aplicării normei la situaţia de fapt a speţei.

Este de precizat că nimic nu se opune ca însăşi Curtea Constituţionalăsă participe la asigurarea eficienţei mecanismului convenţional (sens în care poate fi menţionată Cauza Dumitru Popescu împotriva României din 26 aprilie 2007, §§ 99-104), dar aceasta nu înseamnăcă odată ce a procedat astfel, instanţele sunt degrevate a evalua ele însele efectele concrete ale unei norme juridice (confirmate ca fiind constituţionale) asupra părţilor cauzelor pe care le soluţionează, părţi care invocă încălcări ale drepturilor lor fundamentale prevăzute şi garantate de Convenţia europeană a drepturilor omului.

Pe de altă parte, Înalta Curte reţine că în sistemul de drept românesc nu există nicio prevedere legală expresă care săatribuie Curţii Constituţionale exclusivitatea unui control de convenţionalitate, după cum nimic nu validează punctul de vedere potrivit căruia, odată ce Curtea Constituţională a confirmat aptitudinea abstractă a unei legi de a fi compatibilă cu Convenţia, instanţele de drept comun nu ar mai fi îndreptăţite să analizeze nemijlocit convenţionalitatea acelei norme şi a efectelor ei concrete asupra părţilor cauzei din litigiul cu care sunt sesizate, în raport cu circumstanţele fiecărei speţe.

Din analiza jurisprudenţei anexate sesizărilor adresate Înaltei Curţi se constată că instanţele judecătoreşti, în mod cvasiunanim, au considerat că evaluarea de convenţionalitate este permisă în fiecare cauză în parte, chiar dacă, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, Curtea Constituţională a constatat că Legea nr. 119/2010 nu are aptitudinea generală, abstractă, de a produce efecte contrare Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, din perspectiva art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 sau art. 14 din Convenţie raportat la art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţie.

În consecinţă, faţă de cele anterior arătate, Înalta Curte reţine că deciziile şi considerentele deciziilor Curţii Constituţionale sunt obligatorii în ceea ce priveşte constatările conformităţii sau neconformităţii atât cu Constituţia, cât şi cu Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentaleşi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Însă,dacă instanţa de contencios constituţional a constatat convenţionalitatea unei legi sau norme, o atare constatare este una in abstracto (dat fiind caracterul de control obiectiv al legii exercitat de Curtea Constituţională), iar aceasta nu împiedică instanţele de drept comun să evalueze în concret, în fiecare cauză în parte, în raport cu circumstanţele fiecărei speţe, dacă aplicarea aceleiaşi norme nu antreneazăpentru reclamant consecinţe incompatibile cu Convenţia, protocoalele ei adiţionale sau jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

În acelaşi sens, Înalta Curte are în vedere şi considerentele Deciziei nr. 1.344 din 9 decembrie 2008 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 22 decembrie 2008, prin care s-a reţinut: „De altfel, instanţelor judecătoreşti le revine sarcina de aplicare directă a legislaţiei comunitare, atunci când legislaţia naţională este în contradicţie cu aceasta.“

Deşi considerentele respective vizează preeminenţa dreptului comunitar, raţionamentul este aplicabil mutatis mutandis şi în materia drepturilor fundamentale ale omului, în considerarea dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din Constituţie, care prevăd aplicarea prioritarăa reglementărilor internaţionale, în cazul în care existăneconcordanţe între acestea şi legile interne.

Având în vedere aceste circumstanţieri, constatările anterioare nu contravin nici jurisprudenţei recente a Înaltei Curţi de Casaţieşi Justiţie în materia recursurilor în interesul legii, în considerentele căreia s-a reţinut forţa obligatorie a deciziilor Curţii Constituţionale şi a considerentelor pe care acestea se sprijină (Decizia nr. 3 din 4 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 19 mai 2011, şi Decizia nr. 12 din 19 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 789 din 7 noiembrie 2011).

Ca atare, se impune constatarea că instanţele judecătoreşti, judecând în materia ce a generat practica neunitară sesizată prin recursurile în interesul legii, au făcut o corectă aplicare a legii, în condiţiile în care au realizat o analiză proprie a compatibilităţii efectelor recalculării pensiilor speciale în baza Legii nr. 119/2010 cu prevederile art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, exclusiv sau împreună cu art. 14 din Convenţie, raportat la situaţia de fapt a fiecărei cauze.

B. Raportul dintre statuările Deciziei nr. 871 din 25 iunie 2010 şi Deciziei nr. 873 din 25 iunie 2010 ale Curţii Constituţionale şi analiza efectuată de instanţe în fiecare cauză în parte

Astfel cum deja s-a reţinut, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 Curtea Constituţională a statuat faptul că prevederile art. 1-5 şi 12 din Legea nr. 119/2010 sunt constituţionale, în raport cu dispoziţiile constituţionale ale art. 15 alin. (2) -neretroactivitatea legii, art. 16 - egalitatea în drepturi, art. 44- dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (1) - nivelul de trai şi dreptul la pensie, art. 53 - restrângerea exerciţiului unor drepturi, art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligaţia statului de a asigura crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii, Curtea Constituţională a pronunţat şi Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 prin care s-a constatat constituţionalitatea dispoziţiilor art. 1 lit. a), b), d)-i) şi art. 2-12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor;

s-a analizat din nou legea criticată pe temeiul neretroactivităţii, dar şi în baza art. 20 din Constituţie raportat la art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (dreptul la respectarea „bunurilor“) şi art. 53 (restrângerea exerciţiului unor drepturi), critici care au fost înlăturate.

Totodată,a constatat că dispoziţiile art. 1 lit. c) din aceeaşi lege (la data formulării obiecţiei de neconstituţionalitate) sunt neconstituţionale, în raport cu prevederile art. 124 alin. (3) şi art. 132 alin. (1) din Constituţie (referitoare la statutul judecătorilor şi procurorilor).

a)Neretroactivitatea legii şi discriminarea

Având în vedere cele anterior stabilite cu privire la caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, precum şi al considerentelor acestora, în limitele controlului de constituţionalitate, Înalta Curte reţine că instanţele judecătoreşti nu erau în drept să facă aprecieri asupra unor critici de neconstituţionalitate, sub aspectul respectării principiului neretroactivităţii legii, formulate de părţile din litigiile deduse judecăţii şi care au fost soluţionate diferit.

Instanţele de drept comun ar fi fost îndrituite la o evaluare separată a chestiunii retroactivităţii legii numai în cazul în care aceastăanaliză se impunea în mod distinct, din perspectiva Convenţiei europene a drepturilor omului, altfel decât în contextul„ingerinţei“ în analiza de convenţionalitate în baza art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Însă,în jurisprudenţa Curţii Europene o problemă de retroactivitate a legii este ataşată, de regulă, unei plângeri ţinând de dreptul la un proces echitabil în temeiul art. 6 alin. (1) din Convenţie (ca de exemplu în Cauza Maggio ş.a. împotriva Italiei din 31 mai 2011), premisă care, în contestaţiile formulate împotriva deciziilor de recalculare a pensiilor speciale în baza Legii nr. 119/2010, nu era îndeplinită, întrucât în cursul judecării acestor plângeri nu a intervenit intempestiv un alt act normativ care să afecteze în mod decisiv soarta procesului; pe de altăparte, neretroactivitatea Legii nr. 119/2010 în raport cu legile prin care aceste pensii speciale au fost stabilite iniţial (conform statutelor profesionale ale categoriilor de persoane vizate) a fost deja constatată prin deciziile Curţii Constituţionale anterior menţionate, instanţa constituţională fiind unica autoritate de jurisdicţie constituţională în România, potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată.

În mod similar, nici referitor la discriminare instanţele de drept comun nu puteau face reevaluări în temeiul art. 16 din Constituţie, iar perspectiva analizei în baza art. 14 coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ar fi presupus stabilirea premisei că standardul european este superior standardului constituţional, ceea ce nu poate fi reţinut, faţă de împrejurarea că, dintre categoriile de pensionari cu pensii speciale, doar magistraţii au fost exceptaţi în urma constatării neconstituţionalităţii prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 (în forma supusă controlului exercitat de Curtea Constituţională pe calea obiecţiei de neconstituţionalitate), în raport cu art. 124 alin. (3) şi art. 132 alin. (1) din Constituţie, iar nu prin afirmarea şi asumarea ab initio a intenţiei legiuitorului de a excepta prin legea nouă această categorie de la măsura recalculării pensiei speciale.

În plus, în temeiul Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (art. 14 coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional), numai o susţinere de tratament inegal, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă, între persoane aflate în cadrul aceleiaşi categorii de beneficiari de pensii speciale (cuprinse în cadrul unei scheme profesionale identice la momentul stabilirii pensiei de serviciu, deci aflate în situaţii analoage) ar fi fost una care ar fi permis instanţelor o analizăcare să nu se suprapună celei a Curţii Constituţionale.

b) Analiza de compatibilitate cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie

Aşadar, controlul obiectiv, in abstracto, realizat de Curtea Constituţionalăîn ceea ce priveşte compatibilitatea dintre Legea nr. 119/2010 şi art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu exclude posibilitatea instanţelor judecătoreşti de drept comun de a efectua o analiză nemijlocită, directă, de convenţionalitate raportată la situaţia particulară din fiecare speţă în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie, ca obiect al încălcării reclamate în fiecare litigiu.

Din acest punct de vedere, instanţele judecătoreşti au evaluat această pretinsă încălcare a dispoziţiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, făcând o corectă aplicare a principiilor(în accepţiunea de reguli de drept) ce se desprind din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, situaţie în care se constată că practica neunitară a fost generată de aprecierea situaţiei de fapt şi determinarea raportului de proporţionalitate dintre mijloacele întrebuinţate şi scopul urmărit a fi realizat.

În ce priveşte existenţa unui „bun“ sau „interes patrimonial“,în sensul autonom al art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în mod unanim instanţele au constatat că aceasta se verifică în patrimoniul reclamanţilor care, înainte de adoptarea Legii nr. 119/2010 şi a recalculării pensiilor speciale pe care aplicarea acesteia a presupus-o, se puteau prevala de garanţiile oferite de art. 1 din Protocol nr. 1 adiţional la Convenţie.

Ca situaţie premisă comună în acest segment al pensiilor speciale, pensiile de serviciu au fost stabilite şi recunoscute de legiuitorul român pentru anumite categorii socioprofesionale, enumerate în art. 1 din Legea nr. 119/2010, acestea fiind compuse dintr-o parte contributivă (identică celei calculate în baza sistemului public de asigurări sociale de drept comun în reglementarea Legii nr. 19/2000, în prezent abrogată şi înlocuită cu Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice), ce se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, şi o parte necontributivă,care se achita de la bugetul de stat.

Aşa cum s-a stabilit prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, aceste pensii speciale au fost concepute de legiuitor nu cu titlu de privilegiu, ci au fost justificate în mod obiectiv şi constituiau o compensaţie parţialăa inconvenientelor ce au rezultat din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună fiecare dintre categoriile socioprofesionale avute în vedere de acestea: militari, poliţişti, funcţionari publici cu statut special, personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personal diplomatic şi consular, funcţionari parlamentari, senatori şi deputaţi, personal aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă, personalul Curţii de Conturi.

Acelaşi legiuitor, în anul 2010, în scopul reformării sistemului de pensii, pentru reechilibrarea acestuia, în vederea eliminării inechităţilor din sistem şi având în vedere situaţia de crizăeconomică şi financiară cu care se confruntă statul (deci, atât bugetul de stat, cât şi bugetul asigurărilor sociale de stat), a prevăzut recalcularea pensiilor speciale, stabilind că acestea devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000.

Aplicarea acestui act normativ (Legea nr. 119/2010) a avut ca efect imediat reducerea cuantumului sumelor aflate în plată cu titlu de pensii de serviciu, emiterea unor decizii de recalculare cuprinzând noul cuantum, plătibil în viitor, situaţie în care cei vizaţi au promovat cereri în justiţie prin care au solicitat anularea acestor decizii de recalculare şi menţinerea în plată a deciziilor în cuantumul anterior, pentru motivul încălcării dreptului lor de proprietate, astfel cum este ocrotit în sistemul Convenţiei europene a drepturilor omului prin art. 1 din Primul Protocol adiţional.

Ca atare, jurisdicţiile naţionale au analizat plângerile formulate în raport cu prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (sau art. 14 din Convenţie coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie).

În mod corect instanţele au constatat că pensiile de serviciu, stabilite în temeiul actelor normative speciale în baza cărora cei vizaţi le încasau, reprezintă un „interes patrimonial“ ce intră în sfera de protecţie a art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, atât sub aspectul părţii contributive (partea achitată de la bugetul asigurărilor sociale de stat), câtşi sub aspectul părţii necontributive (care se suporta de la bugetul de stat). În acest sens, Înalta Curte are în vedere jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în Cauza Stecş.a. împotriva Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din 12 aprilie 2006, Cauza Rasmussen împotriva Poloniei din 28 aprilie 2009 (§ 71), Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei din 12 octombrie 2004 (§ 39) etc.

Totodată,instanţele de judecată au apreciat unanim că, întrucât prin adoptarea şi aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 pensiile speciale au devenit pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000, iar titularii de pensii speciale au devenit titulari de pensii de asigurări sociale de stat, cu consecinţa diminuării cuantumului pensiei până la limita corespunzătoare unui beneficiu contributiv, statul suprimând achitarea părţii necontributive (suportată până atunci de la bugetul de stat), această lege reprezintă o „ingerinţă“ din perspectiva respectării dreptului de proprietate al reclamanţilor, în raport cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Sub acest aspect este avută în vedere jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în Cauza Rasmussen împotriva Poloniei din 28 aprilie 2009 (§ 71), Cauza Aizpurua Ortiz ş.a. împotriva Spaniei din 2 februarie 2010 (§ 48), Cauza Kjartan Asmundssen împotriva Islandei din 12 octombrie 2004 (§ 39 şi 40).

Pentru ca ingerinţa să nu conducă la încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ea trebuie să fie legală, săurmărească un scop legitim şi să respecte un rezonabil raport de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul urmărit a fi realizat.

Din perspectiva acestor condiţii, Înalta Curte constată că în mod unanim instanţele au reţinut că ingerinţa este legală, întrucât este reglementată de Legea nr. 119/2010, şi urmăreşte un „scop legitim“, de utilitate publică, în deplină concordanţă cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Cauza Wieczorek împotriva Poloniei din 8 decembrie 2009, § 59), constând în necesitatea reformării sistemului de pensii, reechilibrarea sa, eliminarea inechităţilor existente în sistemşi, nu în ultimul rând, situaţia de criză economică şi financiară cu care se confruntă statul, deci atât bugetul de stat, cât şi cel de asigurări sociale.

Înalta Curte constată însă că analiza cerinţei privind existenţa„raportului rezonabil de proporţionalitate“ a fost sursa practicii neunitare ce a condus la iniţierea prezentului recurs în interesul legii, întrucât instanţele nu au aplicat testul justului echilibru în funcţie de circumstanţele concrete ale fiecărei cauze; pe de altă parte, nici „ingerinţa“ nu a fost analizatăîn toate cazurile din perspectiva „dreptului la respectarea bunurilor“ (regula generală şi, totodată, prima normă din art. 1 din Protocolul nr. 1), ci precum o încălcare de tipul „privării de proprietate“ (cea de-a doua normă din acelaşi text).

Astfel, prin recalcularea pensiilor speciale, cei vizaţi şi-au văzut limitat dreptul cu sume diferite care se încadrează procentual între 30% şi 80%, uneori chiar mai mult, ca efect al suprimării beneficiului ce reprezenta suplimentul acordat de la bugetul de stat (deci, cu partea necontributivă) care a variat de la o categorie profesională la alta, iar în cadrul aceleiaşi categorii, de la o persoană la alta, potrivit condiţiilor prevăzute de legea ce definea fiecare statut profesional în parte şi calificarea fiecărui beneficiar pentru obţinerea pensiei speciale; din analiza jurisprudenţei ataşate recursului în interesul legii se constată însă că instanţele judecătoreşti nu au stabilit în mod riguros, în concret, acest element ce reprezintă o circumstanţăimportantă în identificarea premiselor de analiză a raportului de proporţionalitate, fiind util a se observa proporţia reducerii beneficiului social în discuţie pentru reclamantul cauzei, iar nu indicarea unei marje generale a diminuării pensiilor speciale pentru toate categoriile de persoane vizate de Legea nr. 119/2010.

Or, instanţa europeană însăşi, în aplicarea acestui test de proporţionalitate, analizează situaţia reclamantului din fiecare cauză, determină anumite circumstanţe particulare în plângerile pe care le soluţionează, se raportează în mod necesar la situaţia de fapt pe care ea însăşi a reţinut-o în legătură cu respectiva plângere şi, numai pe baza acestui ansamblu de constatări, conchide asupra raportului de proporţionalitate, fărăa stabili vreodată o concluzie cu caracter general, chiar referitoare la o anumită categorie vizată de „ingerinţă“, în afara statutului de „victimă“ (dacă se au în vedere cauzele cu mai mulţi reclamanţi - de exemplu, Aizpurua Ortiz ş.a. împotriva Spaniei). Apoi, se reţine că raportul de proporţionalitate este compromis dacă acel reclamant suportă o sarcină individuală excesivă, exorbitantă,care excedează marjei de apreciere a statului în reglementarea aspectelor legate de politica sa socială (marjă care, în acest domeniu, este una extensivă); asemenea concluzii sunt stabilite, de exemplu, când reclamantul este lipsit total de respectivul beneficiu social ori când acestuia i-au fost suprimate integral mijloacele de subzistenţă.

În acelaşi timp, fără a fi limitative, în ansamblul circumstanţelor obiective de analiză, ar putea fi avute în vedere criterii precum indemnizaţia socială pentru pensionari (prevăzută de art. 7 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar) ori pensia medie lunară, dupăcum vor trebui identificate circumstanţele particulare ale cauzei.

Este esenţial a se constata că în privinţa fiecărui reclamant în parte a fost depăşit un anumit „prag de dificultate“ pentru ca instanţa europeană însăşi să constate o încălcare a drepturilor ocrotite de art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (cum se reţine, de exemplu, în Decizia asupra admisibilităţii în Cauza Hasani împotriva Croaţiei).

Totodată,este necesar a se preciza că în analiza raportului de proporţionalitate instanţele trebuie să urmărească raţionamentul Curţii Europene a Drepturilor Omului în plângerile vizând încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie şi în care Curtea însăşi a analizat tipuri de „ingerinţe“ în dreptul la respectarea bunurilor prin măsuri legislative adoptate de stat în prestaţiile de asigurări sociale, iar nu să se recurgăla specia proximă (încălcări ale art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional, de tipul privării de proprietate) ori la alte cauze prin care au fost reclamate alte încălcări (chiar perspectiva analizării discriminării în legătură cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional având alţi parametri de evaluare).

Înalta Curte are în vedere jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Cauza Hasani împotriva Croaţiei – decizie de admisibilitate din 30 septembrie 2010, Cauza Rasmussen împotriva Poloniei, Cauza Banfield împotriva Regatului Unit al Marii Britaniişi Irlandei de Nord din 18 octombrie 2005, Cauza Callejas împotriva Spaniei din 18 iunie 2002 - decizie asupra admisibilităţii, Cauza Maggio ş.a. împotriva Italiei din 31 mai 2011, Cauza Moskal împotriva Poloniei din 15 septembrie 2009, Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei) în cauze în care statele contractante au adoptat măsuri legislative prin care au suprimat sau au limitat, pentru viitor, plata unor pensii speciale sau a altor beneficii sociale aflate în plată.

În raport cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului reiese că stabilirea raportului de proporţionalitate nu este decât o chestiune de apreciere în fiecare cauză în parte, în funcţie de circumstanţele sale particulare.

Ca atare, pe calea recursului în interesul legii nu este posibil a se statua o concluzie general valabilă de natură a asigura unificarea practicii judiciare, având aptitudinea de a fi aplicată în fiecare cauză aflată pe rolul instanţelor, de vreme ce stabilirea raportului de proporţionalitate este rezultatul aprecierii materialului probator şi a circumstanţelor proprii fiecărei pricini sau a situaţiei de fapt reţinute, fiind aşadar exclusiv o chestiune de aplicare a legii (Convenţia şi jurisprudenţa Curţii Europene, în acest caz).

Pentru a fi legală o soluţie asupra unei sesizări (cum este cea cu recurs în interesul legii), ea trebuie în mod necesar să antreneze efecte legale şi în cazul admiterii şi în cel al respingerii.

Or, dacă s-ar admite ca posibilă soluţionarea printr-o concluzie cu caracter general asupra raportului de proporţionalitate în acest gen de cauze şi astfel s-ar stabili că justul echilibru este afectat sau compromis în toate situaţiile, efectul indirect ar fi similar celui al abrogării legii.

Simetric, dacă s-ar stabili, pe calea recursului în interesul legii, că raportul de proporţionalitate a fost unul rezonabil, just, ar însemna negarea dreptului de acces la instanţă (garantat de art. 6 alin. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale) pentru fiecare dintre persoanele ce se pretind afectate în mod individual prin adoptarea şi aplicarea Legii nr. 119/2010.

În concluzie, analiza în concret a acestui raport de proporţionalitate nu poate fi realizată pe calea recursului în interesul legii, întrucât ar excede obiectului acestuia şi competenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recursul în interesul legii nefiind un recurs naţional în convenţionalitate.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 330⁷cu referire la art. 329 din Codul de procedură civilă, aşa cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 202/2010,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Respinge recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de colegiile de conducere ale curţilor de apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi privind aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege.

Obligatorie, potrivit art. 330⁷alin. 4 din Codul de procedură civilă.

Pronunţatăîn şedinţă publică, astăzi, 12 decembrie 2011.

VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,

Rodica Aida Popa

Magistrat-asistent-şef,

Bogdan Georgescu

COMUNICATUL NR. 46 din 13.12.2011

2011-12-13T04:07:00.000-08:00

Prin Decizia nr.29 pronuntata in data de 12.12 a.c. in dosarul nr.29/2011,Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins recursurile in interesul legii declarate de procurorul general al parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si de Colegiile de conducere ale Curtilor de Apel Brasov, Cluj, Craiova si Galati privind aplicarea dispozitiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor.

In aceasta situatie, oportunitatea si motivarea unor cereri de suspendare a deciziilor de revizuire pe calea ordonantei presedintiale in temeiul art. 581 Cod pr. civ., vor fi reconsiderate dupa motivarea deciziei susmentionate in termen maxim de 30 de zile de la pronuntare.

Alte precizari vor fi comunicate dupa luarea la cunostinta a motivarii deciziei.

CONSILIER JURIDIC,
Col. (r) Emilian PIELMUS

COMUNICATUL nr. 45 din 11.11.2011

2011-11-11T04:18:00.000-08:00

IN ATENTIA COLEGILOR NOSTRI CARE AU OBTINUT SENTINTE DEFINITIVE SI IREVOCABILE IN PROCESELE LA DECIZIILE DE RECALCULARE A PENSIEI

(in speta, este vorba de colegii din filialele SCMD din tara care s-au judecat si la Tribunalele judetene si la Curtile de apel)

Curtile de Apel Pitesti, Ploiesti, Bucuresti, Constanța, Brasov au admis actiunile formulate de SCMD, in numele si pentru membrii săi, 305 contestaţii de anulare a deciziilor de racalculare a pensiilor devenind DEFINITIVE şi IREVOCABILE.

Pentru membrii de sindicat care au primit decizii civile definitive şi irevocabile ale curţilor de apel, prezentăm următorul algoritm pentru ca deciziile să fie investite cu titlu executoriu:

1 – dosarul petentului, după pronunţarea curţii de apel, se întoarce la tribunalul unde s-a judecat fondul cauzei;

2 – petentul completeaza o cerere tip (se găseşte la tribunal) prin care solicită investirea cu titlu executoriu a deciziei civile nr. …….. a Curţii de Apel ……………….; se achită o taxă de timbru simbolică;

3 – decizia civilă investită cu titlu executoriu se transmite, în copie legalizată, prin scrisoare cu confirmare de primire, casei de pensii sectoriale pentru punere în aplicare;

4 – se depune la biroul operativ al filialei onorariul de succes, în conformitate cu prevederile contractului de asistenţă juridică încheiat de SCMD, în numele membrilor săi, cu avocatul (vezi
copie contract aflat la biroul operativ al filialei). Modalitatea de încasare a onorariului și plata acestuia către avocat se va stabili în prima ședință a Comitetului Director.

Filiala va trimite, prin e-mail, la Departamentul Juridic situața nominală a membrilor care au decizii definitive și irevocabile, tabelul cuprinzând: nr. crt.; mumele și prenumele, nr. deciziei civile a curții de apel. Comunicarea se face imediat ce datele solicitate prin tabel sunt complete pentru pachetul respectiv de petenți.

Informăm membrii de sindicat că SCMD este hotărât să-şi respecte obligaţiile contractuale de asistenţă juridică şi că va întreprinde demersurile legale pentru posibilii debitori membrii SCMD, care nu îşi achită onorariul de succes.
Cum colegii noştri care au decizii definitive şi irevocabile, au acum statutul de ,,privilegiaţi”, sperăm ca prin decizia ICCJ în cazul recursului în interesul legii din data de 12.12.2011, să fie eliminată ,,discriminarea” şi toţi să ne achităm onorariul de succes.
Dacă nu acum, atunci după CEDO. Este doar un decalaj de timp.

DEPARTAMENTUL JURIDIC

COMUNICATUL nr. 44 din 09.11.2011

2011-11-10T08:09:00.001-08:00

PRIVIND PROCEDURA RECURSULUI ÎN INTERESUL LEGII

Recursul în interesul legii (RIL) este o procedură juridică, cuprinsă în art. 329 din Codul de procedură civilă și are ca scop interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești. Motivarea RIL apare ca urmare a soluționării în mod diferit a unor probleme de drept de instanțele judecătorești naționale.

RIL este soluționat de Inalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) la sesizarea procurorului general de pe lângă ICCJ, printr-un complet format din min. 20 de magistrați ai ICCJ, urmând ca acesta să se pronunțe printr-o decizie.

Deciziile au caracter obligatoriu pentru viitor pentru toate instanțele de judecată, care soluționează cauze de speța care face obiectul RIL. Deciziile sunt obligatorii pentru instanțe de la data publicării deciziei în M.O. al României, Partea I.

În data de 13.10.2011 a.c., ICCJ a fost sesizată cu RIL de către procurorul general de pe lângă Parchetul ICCJ din oficiu și la solicitarea colegiilor de conducere ale Curților de Apel Craiova, Brașov și Cluj, având ca obiect statuarea elementelor de drept privind aplicarea unitară a Legii nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

Promovarea RIL este motivată de faptul că în aplicarea Legii nr. 119/2010 instanțele de judecată sau pronunțat în mod diferit, în sensul că unele instanțe au admis acțiunile și s-au pronunțat pentru anularea deciziilor de recalculare a pensiilor, iar altele au respins acțiunile promovate împotriva deciziilor de recalculare a pensiilor,.

Și în cazul membrilor de sindicat, care au contestat deciziile de recalculare, modul de soluționare a fost diferit. Un sumar al acestora arată astfel: 2489 de sentințe sunt în favoarea colegilor noștri, cu admiterea acțiunilor, din care 233 au rămas definitive și irevocabile cu consecința anulării deciziilor de recalculare; unele acțiuni au fost declinate la Tribunalul Municipiului București; alte acțiuni au fost respinse, urmând a se promova recurs la curțile de apel.

Decizia care urmează a fi pronunțată de ICCJ în cadrul acestui RIL va afecta direct procesele pe care le avem pe rol la tribunalele județene sau curțile de apel.

Sentințele pronunțate până în prezent, care au devenit DEFINITIVE si IREVOCABILE, NU SUNT INFLUENȚATE de decizia ce va fi pronunțată de ICCJ. Vor fi influențate numai acele contestații care sunt în curs de judecată sau vor intra pe rolul instanțelor.

RIL urmează a fi dezbătut în data de 12.12.2011. Asupra modului în care se va pronunța ICCJ vă vom informa deîndată ce vom intra în posesia pronunțării.

În situația în care se admite RIL așa cum a fost promovat de Koveși L., Casa de avocatură Gâlcă, ne va comunica procedura și documentele necesare pentru un process la CEDO.

Sesizarea CEDO cu cauzele noastre se face în termen de 6 luni de la pronunțarea deciziei ICCJ.

DEPARTAMENTUL JURIDIC

COMUNICATUL nr.42 din 10.10.2011

2011-10-10T11:24:00.000-07:00

ANUNŢ IMPORTANT
pentru membrii de sindicat din mun. Bucureşti şi Judeţul Ilfov

Din iniţiativa Casei de Avocatură ,,SCPA Costel Gâlcă şi Răzvan Vasiliu”, începând cu data prezentului comunicat, membrii SCMD care contestă în instanţă deciziile de revizuire a pensiilor recalculate emise în baza O.U.G. nr. 1/2011 vor respecta următoarea procedură:
a) – dosarele se întocmesc şi se depun la filială;
b) – onorariul se va achita direct la Casa de Avocatură ,,SCPA Costel Gâlcă şi Răzvan Vasiliu”, situată în B-dul Corneliu Coposu nr.4, Bl.105A, Sc.4, Et.3, Ap.99, sector 3, Bucureşti, interfon 99.

DEPARTAMENTUL JURIDIC

COMUNICATUL nr. 41 din 29.09.2011

2011-09-29T11:00:00.000-07:00

ANUNŢ:
pentru membrii SCMD care au activat în inspectoratele de jandarmi sau situaţii de urgenţă

Anexăm MODELUL DE CERERE adresat unităţilor din cadrul M.A.I. pentru comunicarea ordinelor de trecere în rezervă a colegilor noştri recent înscrişi în SCMD.
Modelul se adresează celor care au funcţionat în cadrul inspectoratelor judeţene de jandarmi şi inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, cărora nu li s-au comunicat ordinele de trecere în rezervă.
Cererea se depune fie personal, cu luarea unui număr de înregistrare, fie prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
Răspunsul la cerere trebuie primit în termen de maxim 30 de zile.

Anexă:

INSPECTORATUL JUDEŢEAN DE JANDARMI .........................
sau
INSPECTORATUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ ..........................

Domnului inspector şef

Subsemnatul (grad în rezervă/nume şi prenume) .............................. domiciliat în ................. str. ................. nr. ................, posesor al C.I. seria ....... nr. .........., cu CNP ........................, formulez prezenta cerere prin care solicit comunicarea ordinului de trecere în rezervă cu data de 15.09.2011.
Menţionez faptul că am fost pus la dispoziţie începând cu data de .......................... Ulterior, cu data de ............................. am fost trecut în rezervă, ca urmare a măsurilor de reorganizare a unităţii şi a reducerii unor funcţii din statul de organizare, fără a mi se comunica ordinul prin care s-a dispus această măsură.

Semnătura
Data:

COMUNICATUL nr. 40 din 28.09.2011

2011-09-28T03:10:00.000-07:00

ADRESAT CELOR INTERESAŢI ÎN PĂSTRAREA
CUMULULUI PENSIEI CU SALARIUL
(anularea Cap. IV/ Legea nr.329/2009)

Datorită faptului că Tribunalul Municipiului Bucureşti a procedat la disjungerea cauzei comune promovată de SCMD avută pe rol şi trimiterea cauzelor individuale la instanţele teritoriale din ţară, SCMD adoptă următoarea cale de urmat:
1. Cabinetul de avocatură Graziela Bârlă a promovat recurs pentru petenţii din Bucureşti şi judeţul Ilfov cu termen de judecată 11.01.2012 la Curtea de Apel Bucureşri.
2. Pentru dosarele disjunse în teritoriu (650 de dosare), asigurarea asistenţei se va face prin intermediul notelor de concluzii scrise, administrării de probe şi susţinerii unor excepţii, doar în varianta scrisă, cu excepția susţinerii cauzelor pe rol doar la câteva tribunale.
3. Pentru ceilalţi membrii de sindicat, care nu susţin în mod personal cauzele la tribunalele teritoriale, se va proceda la înaintarea de cereri de intervenţie în nume propriu, cereri care se vor depune în faza procesuală a recursului la procesul din municipiul Bucureşti. Data la care se vor înainta aceste cereri se va comunica în timp util. Modelul cererii de intervenţie va fi postat pe pagina Departamentului Juridic la o nouă secţiune ,,Sentinte favorabile SCMD -Legea nr.329/2009". Aici se vor posta şi sentinţele favorabile date până în prezent de instanţele de judecată, unor reclamanţi din ţară în dosare cu această cauză.
4. Cereri de intervenţie vor formula toți membrii SCMD care au trebuit să renunțe la pensie sau salariu. Momentul trimiterii se va comunica de Departamentul Juridic.(paragraf modificat)
5. Preşedinţii de filiale, care au membrii de sindicat în cauzele privind cumulul pensie-salariu (anularea Cap. IV / Legea nr.329/2009) vor comunica la Departamentul Juridic, prin e-mail, toate citaţiile primite de membrii de sindicat pentru a se cunoaşte numărul dosarelor şi termenele de judecată şi a se putea depune la dosare documentele specificate la alin.2.
6. Strategia SCMD în aceste procese se va comunica la Alba Iulia cu ocazia desfășurării lucrărilor CNR. (paragraf adăugat)

DEPARTAMENTUL JURIDIC

Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 7439, Dosar 17368/3/2010

2011-09-27T09:38:00.000-07:00

COMUNICATUL nr. 39 din 26.09.2011

2011-09-26T08:17:00.000-07:00

Membrii de sindicat care sunt în posesia DECIZIILOR DE REVIZUIRE și doresc să formuleze pe calea ordonanței președințiale, cereri de suspendare a aplicării acestor decizii, sunt rugați să contacteze, după caz, cei din București și Jud. Ilfov, Departamentul Juridic, iar cei din provincie, prin președinții de filiale, avocații actuali care îi reprezintă și asistă deja în dosarele pe rol pentru anularea deciziilor de recalculare sau revizuire a pensiilor.

DEPARTAMENTUL JURIDIC – 26.09.2011

COMUNICATUL nr.38 din 26.09.2011

2011-09-26T07:10:00.000-07:00

ÎNȘTIINȚARE
Către
Președinții filialelor din municipiul București și județele Giurgiu, Vrancea, Prahova, Ilfov, Dâmbovița din subordonarea Casei de Avocatură Costel Gâlcă și Răzvan Vasiliu.
Avocatul Răzvan Vasiliu, care reprezintă SCMD în procesele pentru anularea deciziilor de revizuire, a transmis SCMD următoarele precizări privind documentele colectate de la filiale pentru anularea deciziilor de revizuire:
1 – reclamantul achită un singur onorariu, indiferent de numărul de decizii de revizuire primite;
2 – pentru anularea primei decizii de revizuire, reclamantul depune la filială setul de documente cunoscut. Dacă ulterior, primește și alte decizii de revizuire și dorește să le conteste la tribunal, urmează procedura de contestare a fiecărei decizii în parte la comisia de contestații pensii, urmând ca la filială să depună NUMAI copii de pe decizia de revizuire, contestația trimisă la comisia de contestații pensii și răspunsul primit de la această comisie. Aceste documente se depun în dosarul deschis deja pentru anularea primei decizii de revizuire.

DEPARTAMENTUL JURIDIC – 26.09.2011

O NOUA VICTORIE

2011-09-22T12:12:00.000-07:00

Veste de ultim moment: VICTORIE SI LA CURTEA DE APEL PLOIESTI.
Informatie transmisa de avocatul RAZVAN VASILIU.

La Ploiesti s-au castigat 8 actiuni in recurs, de catre membrii de sindicat din Filiala Targoviste a SCMD, pe Pasul 1 b).

Deciziile de recalculare a pensiilor militare sunt astfel anulate definitiv si irevocabil.

COMUNICATUL nr. 37 din 22.09.2011

2011-09-22T11:42:00.000-07:00

Pentru persoanele disponibilizate şi trecute în rezervă din M.A.I. începând cu data de 15.09.2011, care îşi manifestă dorinţa de a deveni membrii ai SCMD, în sarcina preşedinţilor de filiale cad următoarele responsabilităţi:

I – Înscrierea în sindicat a acestor persoane:
Acte solicitate la înscriere:
1- copie după cartea de identitate;
2- copie după ordinul de trecere in rezervă;
3- persoanelor cărora nu li s-au comunicat ordinele de trecere în rezervă, dar au primit adeverinţe sau fişe de lichidare, li se vor solicita copie xerox după unul din aceste documente şi declaraţie olografă pe proprie răspundere, în care să se precizeze că începând cu 15 septembrie 2011 persoana în cauză este trecută în rezervă. Declaraţia va fi datată şi semnată;
4- se va solicita cotizaţia anuală de 120 lei, cu prezentarea dovezii achitării sumei direct în contul SCMD, precum şi alte documente prevăzute la înscriere;

II – Furnizarea de informaţii:
a) Persoanelor înscrise în SCMD li se vor prezenta informaţii în legătură cu accesarea site-lui SCMD (Departamentul Juridic şi pagina filialei) pentru a lua cunoştinţă despre statutul sindicatului şi preocupările curente ale acestuia.
b) Pentru cei care au primit ordin de trecere în rezervă, SCMD va avea iniţiativa promovării de acţiuni în instanţele de judecată competente, având ca obiect anularea concursurilor de selecţie şi a ordinelor de trecere în rezervă.
c) Pentru cei cre nu au primit ordinele, acţiunile vor fi introduse după primirea acestora. Aceste persoane vor fi informate să aducă ordinele primite la preşedintele filialei, cât mai urgent.

SCMD va încerca să negocieze onorariile avocaţilor într-o limită rezonabilă. Onorariile vor fi suportate de către fiecare petent.

În cursul săptămânii 26.09. – 01.10.2011, SCMD va finaliza strategia de urmat împreună cu avocaţii colaboratori din Bucureşti. Preşedinţii filialelor vor fi informaţi deîndată cu concluziile discuţiilor purtate.

NOTĂ:
Preşedinţii filialelor din ţară sunt rugaţi să contacteze, cu prioritate, avocaţii care ne reprezintă în dosarele privind anularea deciziilor de recalculare/revizuire în scopul de ai consulta dacă sunt dispuşi să preia şi cazurile noilor membrii de sindicat recent disponibilizaţi din MAI. Despre decizia acestor avocaţi, rugăm să fie informat TELEFONIC Departamentul Juridic în cel mai scurt timp.

DEPARTAMENTUL JURIDIC

COMUNICATUL nr. 36 din 14.09.2011

2011-09-14T12:03:00.000-07:00

ANUNŢ FOARTE IMPORTANT!
Până la ora actuală colegii noştri de la filiala Râmnicu Vâlcea au avut câştig de cauză la Tribunalul Vâlcea în 114 acţiuni.
Dar cea mai mare VICTORIE a Filialei SCMD Râmnicu Vâlcea, în premieră, a fost obţinută la Curtea de Apel Piteşti, unde la 23 de cauze a fost respins recursul intentat de ministere, dându-se astfel câştig de cauză colegilor noştri.
HOTĂRÂRILE CURŢII DE APEL PITEŞTI SUNT DEFINITIVE ŞI IREVOCABILE!

Honor et patria! Vae victis!

DEPARTAMENTUL JURIDIC – 14.09.2011

COMUNICATUL nr. 35 din 06.09.2011

2011-09-06T03:06:00.000-07:00

ÎN ATENȚIA FILIALELOR DIN MUNICIPIUL BUCUREȘTI
Începând cu data de 06.09.2011 pentru cei care depun plicuri cu documente pe procesele de revizuire, se adaugă la cele 10 documente specificate în GHIDUL CU DEMERSURILE PENTRU ANULAREA DECIZIILOR DE REVIZUIRE următorul înscris:

CERTIFICAT

Prin prezentul înscris certific că numitul(a) ..........................................................................................................., cu CNP nr. ....................................................... este membru al Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate din data de ...................................................., filiala nr. ....... sector .................. București, fiind implicit beneficiar al clauzelor contractuale de asistență juridică dintre președintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate col. (r) dr. DOGARU Mircea și SCPA Costel GÂLCĂ și Răzvan VASILIU.
Prezentul înscris s-a eliberat pentru a fi folosit în instanța de judecată.
Președintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate

Col. (r) dr. DOGARU MIRCEA

Acest document se completează la filială și se prezintă la Secretariatul General pentru semnare și ștampilare.
Fără acest înscris nu se preia plicul cu documentele pe revizuire.
Pentru persoanele care au deja deschise acțiuni în instanță și pentru care trebuie depus acest înscris, Secretariatul General va stabili cu casa de avocatură SCPA Costel Gâlcă și Răzvan Vasiliu o procedură de eliberare a documentului.
DEPARTAMENTUL JURIDIC

Comunicatul nr. 34/19.08.2011

2011-08-19T03:23:00.000-07:00

In sedinta din data de 17.06.2011, Comitetul Director a aprobat lista cu documentele care vor fi supuse vizei de legalitate si control financiar preventiv, pe care o postam in continuare:

Comunicatul nr. 33/18.08.2011

2011-08-18T23:40:00.000-07:00

Departamentul Juridic, in sedinta din data de 18.08.2011, a stabilit calendarul discutarii si avizarii proiectului de Regulament de organizare si functionare a SCMD, dupa cum urmeaza:

Sedintele Departamentului pe aceasta tematica sunt publice.

COMUNICATUL nr. 31 din 05.07.2011

2011-07-05T05:03:00.000-07:00

Vă prezentăm situaţia proceselor pe rol - Dosarul nr. 2756/2/2010 și Dosarul nr. 6965/2/2010 - având ca asistenţă şi reprezentare pe avocatul Graziela Bârlă:

1 – Dosar nr. 2756/2/2010
Obiect: discriminare (neinvitarea SCMD la dialogul privind proiectul legii unice de pensionare). Pârâţi: Boc – Şeitan – Guvernul României
Stadiu: Pe rol la Curtea de Apel Bucureşti
Termen de judecată: 17.05.2011
Amânat pe 28.06.2011
Amânat pe 20.09.2011

2 – Dosar nr. 6965/2/2010
Obiect dosar: tratamentul discriminatoriu dintre militari/poliţişti şi magistraţi prevăzut de Legea nr.119/2010.
Parcurs dosar:
- 03.12.2010: amână cauza pentru administrare probe;
- 21.01.2011: amână cauza pentru citarea Consiliului
Național pentru Combaterea Discriminării;
- 18.03.2011: amână pronunțarea pentru 25.03.2011;
- 25.03.2011: Pronunțare: instanța respinge excepția inadmisibilității. Respinge acțiunea ca neintemeiată.
S-a înaintat recurs la Inalta Curte de Casație și Justiție.
Termen de judecată: 16.03.2012

DEPARTAMENTUL JURIDIC

COMUNICATUL nr. 30 din 29.06.2011

2011-06-29T08:14:00.000-07:00

Situația acțiunilor membrilor SCMD pe rolul instanțelor pe Legea nr. 329/2010 privind restricționarea cumulului pensiilor cu veniturile salariale în sistemul bugetar:

1 – În Dosarul nr. 49780/3/2011 – Reclamanți fiind membrii SCMD.

Obiect: acțiune în constatarea neconformității cu dreptul material și jurisprudența europeană a Cap. IV din Legea nr. 329/2010 prin care s-au stabilit măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale în sistemul bugetar.

Instanțe:
- Tribunalul Municipiului București: Pronunțare prin Sentința Civilă nr.80/27.01.2010 – declinare de competență la Judecătoria Sectorului 5 București;
- Judecătoria Sectorului 5 Buc.: Pronunțare prin Sentința Civilă nr.6494/08.10.2010 – respinge acțiunea ca inadmisibilă;
- Apel – Tribunalul Municipiului București: Pronunțare prin Decizia nr. 408/20.04.2011 – respinge apelul ca nefondat;
• În prezent s-a promovat recurs la Curtea de Apel București. Se așteaptă termen de judecată.

2 – În Dosarul nr. 10866/3/2010 - Reclamanți fiind polițiștii comunitari la care s-au adăugat și cadre militare.

Obiect: acțiune în constatarea neconformității cu dreptul material și jurisprudența europeană a Cap. IV din Legea nr. 329/2010 prin care s-au stabilit măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale în sistemul bugetar în sistemul bugetar .

Instanțe:
- Tribunalul Municipiului București: Pronunțare prin Sentința Civilă nr.2622/18.03.2011 – disjunge cauza și trimite spre soluționare acțiunile la instanțele de domiciliu ale reclamanților.
Termenele la instanțele de trimitere vor fi anunțate din timp.
Asistența juridică a membrilor este asigurată de Cabinetul av. Graziela Bârlă.
Nu se asigură asistența juridică a persoanelor care nu sunt membrii ai sindicatului. S-au ivit până acum 2 astfel de situații: 1 la Vaslui și 1 la Buzău.
Președinții filialelor SCMD vizate sunt rugați să ia legătura cu av. Graziela Bârlă la telefon 0722212110 sau prin e-mail: avocatjust@yahoo.fr pentru a cunoaște detalii privind contactul cu avocații colaboratori desemnați de dânsa, care vor pleda cauza în acest dosar.
Mai jos, reluăm menționarea filialelor implicate în dosarele având această cauză: Drobeta -2; Abrud – 1; Tg. Jiu-2; Brașov 3; Cluj -Napoca-1; Focșani-1; Bacău-36; Slatina-4; Petroșani-3; Timișoara-3; Lugoj-2; Caracal-38; Tulcea-68; Slobozia-61; Zalău-6; Suceava-3; Rm. Vâlcea-2; Baia Mare-3; Piatra Neamț-5; Iași-166; Sector 4 Buc-44; Ploiești-2; Sector 2/fil.1-7; Sector 6-108; Brăila-16; Târgoviște-8; Constanța-10; Calărași-20; Botoșani-28; Mangalia-1; Arad-5.
Total: 659 de reclamanți din 31 de filiale.
Reclamanții în acest dosar sunt membrii de sindicat înscriși până la data de 01.12.2009.
Filialele care au fost înființate după această dată nu au membrii reclamanți în acest dosar.

DEPARTAMENTUL JURIDIC

COMUNICATUL nr.29 din 23.06.2011

2011-06-23T05:37:00.000-07:00

În Dosarul nr. 10866/3/2010 având ca obiect acțiune în constatarea neconformității cu legislația comunitară a Cap. IV din Legea nr. 329/2010 prin care s-au stabilit măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, Tribunalul Municipiului București a dispus disjungerea dosarului și judecarea cauzelor la tribunalele unde reclamanții își au domiciliul. Reclamanți sunt cei din lista trimisă de filială pentru a fi atașată dosarului nr.10866/3/2010.
Fiecare reclamant va primi citație cu data desfășurării procesului.
Cabinetul av. Graziela Bârlă va asigura asistența juridică a membrilor de sindicat aflați în această situație, direct, prin avocații casei de avocatură sau prin colaboratori desemnați de dânsa, a căror listă cu datele de contact va fi postată pe site-ul sindicatului săptămâna viitoare.
Pentru informații suplimentare, președinții filialelor SCMD, pot contacta av. Graziela Bârlă la telefon 0722212110 sau prin e-mail: avocatjust@yahoo.fr;
Filialele vizate și numarul de reclamanti sunt: Drobeta -2; Abrud – 1; Tg. Jiu-2; Brașov 3; Cluj -Napoca-1; Focșani-1; Bacău-36; Slatina-4; Petroșani-3; Timișoara-3; Lugoj-2; Caracal-38; Tulcea-68; Slobozia-61; Zalău-6; Suceava-3; Rm. Vâlcea-2; Baia Mare-3; Piatra Neamț-5; Iași-166; Sector 4 Buc-44; Ploiești-2; Sector 2/fil.1-7; Sector 6-108; Brăila-16; Târgoviște-8; Constanța-10; Calărași-20; Botoșani-28; Mangalia-1; Arad-5.

DEPARTAMENTUL JURIDIC

Comunicat nr. 28/03.06.2011

2011-06-03T05:07:00.000-07:00

Va informam despre un fapt care ne bucura: Tribunalul Valcea, in pronuntare, a admis actiunile a 7 colegi sindicalisti si, pe cale de consecinta, deciziile de pensionare emise in temeiul Legii 119/2010 si HG nr. 735/2010 au fost anulate.

In aceasta situatie pentru colegii nostri se revine la deciziile de pensionare emise in temeiul Legii nr. 164/2001.

Sentinta poate fi atacata cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare, la Curtea de Apel Pitesti.

Departamentul Juridic

Comunicatul nr. 27/02.06.2011

2011-06-02T07:00:00.000-07:00

VICTORIE!

Postam mai jos certificatul de grefa nr. 323/89/2011 din 31.05.2011 al Tribunalului Vaslui, prin care se confirma succesul colegilor nostri din Filiala Vaslui (dati clic pe pagini, pentru marire).