Pentru cei care ştiu că platformele sociale sunt cele mai încinse canale de comunicare ale brandului, vom vorbi despre managementul reputaţiei online, despre cum a explodat fenomenul Facebook şi despre digital guerilla.

Ceea ce, tradus cu propriile-mi cuvinte, suna cam asa:

Vom intepa putin balonul social media coolness si-l vom lasa sa fasaie pentru a incerca sa ne apropiem de dimensiunile lui reale. Cool, nu-i asa?

Si, in loc de incheiere, un filmulet despre care am mai vorbit. Si, dupa cate se pare, voi continua sa mai vorbesc.

Capcana celor doua congrese

Asa cum poate unii dintre voi stiu, PNL planuieste organizarea unui Congresul extraordinar in data de 5 martie, urmat de Congres ordinar in data de 6 martie. Potrivit conducerii PNL, in cadrul Congres extraordinar ar urma sa se adopte, prin votul majoritatii anumite amendamente si modificari ale statului PNL (referitoare la alegerea Presedintelui si PrimvicepresedinteluiPNL, precum si la alegerea uninominala a celor 29 de membrii titulari ai Biroului Politic). A doua zi, ar urma sa fie un Congres ordinar pe baza noului statut. (daca sunteti interesati, puteti citi mai multe aici)

Problema este ca, in conformitatea cu Legea 14/2003 (legea partidelor politice), art. 25, orice modificare statutara trebuie comunicata  Tribunalului Bucuresti care, la randul sau, examineaza si se pronunta in legatura cu aceasta in termen de 30 de zile de la data adoptarii acesteia.

Radierea  din Registru Partidelor Politice

Ce se poate intampla in cazul in care nu sunt respectate prevederile art.25? Vedem imediat, in art.26:

“In cazul in care modificarile nu sunt comunicate conform art.25, alin.2 sau daca instanta a respins cererea de incuviintare a modificarii Statutului,iar partidul politic in cauza actioneaza in baza Statutului modificat,Ministerul Public va solicita Tribunalului Bucuresti incetarea activitatii partidului politic si radierea  din Registru Partidelor Politice.”

Sau, altfel spus: daca lucrurile raman neschimbate, in doar cateva zile PNL va oferi adversarilor politici sansa de a cere “incetarea activitatii partidului si radierea  din Registru Partidelor Politice”. Folosind o lege stramba si argumente cat se poate de legale.

de Iulian Stanciu,

Director General al eMAG

eMAG, probabil cel mai valoros brand online din Romania

Cand am decis sa investesc in eMAG, am facut-o in primul rand pentru ca este un brand mare, probabil cel mai valoros brand online din Romania. Dar mai important mi s-a parut faptul ca este un brand crescut de la zero nu prin publicitate ci pe baza increderii clientilor care au promovat magazinul prin ceea ce specialistii in marketing numesc „word of mouth”.

O istorie asumata

Rezultatul?  Volumele de vanzari au crescut foarte rapid. O crestere fireasca, dar care, din pacate, nu era corelata cu resursele din departamentele de suport, ajungandu-se astfel ca, in timp, sa fie afectata calitatea acestor servicii. Sau, altfel spus, ajunsese sa fie afectata tocmai baza pe care se construise brandul . Fapt care a determinat reactii negative din partea celor carora chiar eMAG le crescuse asteptarile determinate de acest nou model de comert.

Cand am decis sa investesc in eMAG, stiam bine istoria si stiam bine si problemele cu care incepuse sa se confrunte. Chiar daca fac parte din trecut, mi le asum si eu si imi cer scuze clientilor.

Incepand din aprilie 2009 cand am devenit actionar, am directionat investitii importante in serviciile pre si postvanzare si in schimbarea atitudinii in ceea ce priveste clientul. In acest moment cred ca eMAG a recastigat cea mai mare parte din increderea clientilor fideli si si-a reluat rolul de formator de opinie si de piata.

eMAG, reorientarea catre client

In ceea ce ma priveste, consider ca este elementar sa exista o legatura directa intre cost si calitatea serviciului oferit. Iar noi, la eMAG, suntem decisi sa investim in continuare in calitate, cu atat mai mult cu cat compania nu are nicio problema financiara. Si, pentru ca faptele sunt cele care, intotdeauna, vorbesc de la sine, iata doar cateva dintre masurile importante care au fost deja puse in aplicare:

- programul service-ului eMAG a fost prelungit, se lucreaza inclusiv sambata;

- atitudinea la service este pro-client, iar obiectivul principal este scaderea constanta a termenului mediu de rezolvare a garantiilor;

- avem un serviciu Pick-Up and Return prin care eMAG colecteaza produsele defecte de la client si le returneaza fara cost pentru client;

- Avem un departament de reclamatii care preia problemele venita din orice zona si pe orice canal de comunicare: chiar si in cazurile in care clientii nu ajung direct la service incercam sa ajungem noi la ei sa le rezolvam problema;

- Am lansat transportul gratuit pentru orice livrare;

- Am lansat ExtraGarantia de Retur si am promovat-o, serviciu prin care dam dreptul clientului sa returneze produsele alese gresit in termen de 30 de zile.

Va asteptam pe eMAG.ro!

Nu vreau sa spun ca suntem perfecti, ci doar ca incercam sa venim cat mai mult in sprijinul clientului. Si ca incercam sa rezolvam, in beneficiul clientului, toate problemele pe care acestia le intampina.

In cele din urma, produse care sa nu necesite garantie nu au cum sa existe. Insa, ceea ce conteaza cu adevarat este atitudinea noastra fata noastra fata de client.

Va asteptam pe eMAG.ro!

Răzvan Dumitrescu, realizatorul emisiunii “Realitatea Zilei” de la postul Realitatea TV, s-a asociat cu Bogdan Chirieac într-o firmă – Press Media Electronic SRL – care se va ocupa de administrarea unor site-uri şi bloguri.

Toate bune si frumoase: SOV isi plateste bine vedetele, iar Bogdan Chirieac este cunoscut pentru afacerile derulate cu statul (vezi cateva “detalii” pe Pagina de media). Iar faptul ca oameni cu bani se decid sa investeasca in online nu poate decat sa bucure. Interesanta este, insa, declaratia lui Răzvan Dumitrescu:

Sunt foarte mulţi oameni care şi-au făcut site-uri şi bloguri şi care au nevoie de ajutor pentru a le administra. O să avem o echipă de specialişti, care se va ocupa cu întreţinerea, mentenanţa acestor site-uri şi bloguri. Sigur, această chestiune puteam să o fac şi singur (…), dar nu am vrut să amestec treburile astea. Am preferat să împart responsabilităţile. Nu este nimic spectaculos.

Si spun ca este interesanta nu pentru zambetele pe care ar putea sa le starneasca “administratorul de site-uri Razvan Dumitrescu”, ci pentru ca, vrand, nevrand, cateva intrebari simple nu pot fi oprite:

cine vor fi acesti oameni care au nevoie de ajutor pentru a-si administra blogurile? Va exista vreo legatura intre acesti oameni si invitatii pe care Razvan Dumitrescu ii are in emisiune (oameni proveniti, precum se stie, din zona politicului)? Si, mai ales: clientii cu bloguri ai lui Razvan Dumitrescu vor beneficia de un tratament preferential in cadrul emisiunii?

Sunt fireste, simple intrebari…

Daca cineva ar incerca sa-l descrie fizic pe Sorin Tudor, ar fi cu siguranta obligat sa inceapa cu prezentarea uluitoarei asemanari cu actorul american Dustin Hoffman.

Nu de putine ori a fost oprit Sorin Tudor pe strada de diversi indivizi care il compatimeau: “Dar ce ati slabit, domnule Dustin Hoffman!”, uitand pana si sa-i ceara un autograf.

Precuparile lui Sorin Tudor sunt vaste. De la criticile dureros de precise pe care le formuleaza la Cenaclul Recitiri, la sondajele nemiloase pe care le realizeaza pe propriul site. Dam aici exemplul cel mai recent: Va reusi Victor Ponta sa monetizeze PSD?

Desi e la baza inginer, acest lucru nu-l impiedica pe Sorin sa fie “megasmart”, conform declaratiei Sanucai, care mentioneaza si anumite formulari verbale proprii lui Sorin, cum ar fi “neindoios”, dar si faptul ca e megafumator, megacinic si megagiumbuslucar.

Citeste intregul articol pe Times.ro.

Nota: cum articolul e scris de Ionut, astept cu interes sa vad varianta video de pe Russia Today.

In cadul celei de a patra editii a conferintelor Digital Marketing Forum șapte vorbitori cu know-how internațional vor analiza cele mai noi tendințe și cele mai inovative soluții din marketingul interactiv, advergaming, social media, mobile si online marketing.

Daca mai aveti noroc, inca mai puteti gasi bilete cu discount prin intermediul pr365.ro. Daca nu, va puteti inscrie aici.

Ne vedem la Conferinte!

PS: Demisionez!

Dupa doar cateva ore de la alegerea noii conduceri, in PSD s-au anuntat primele demisii. Ba chiar mai mult: Serban Mihailescu declara ca va participa, alaturi de Gabriel Oprea, la constructia unui nou partid.

Moment in care, privind spre rezultatul alegerilor interne – Victor Ponta: 856 dintre voturi; Mircea Geoana: 781 voturi -, apare o intrebare: se va scinda PSD? Ei bine, extrem de putin probabil. Sigur, este perfect posibil ca, in perioada urmatoare sa mai existe demisii. Si ceva tam-tam pe tema infiintarii unui nou partid. Ba chiar – cu ajutorul logistic si financiar al unor “pretini de bine” – este posibil ca noul partid sa se si nasca. Doar ca, noul nascut va avea doar trecut. Si niciun viitor.

Osuarul social-democrat

Ar putea suna straniu insa, daca nu ar fi existat, demisiile din PSD ar fi trebuit inventate. Si aceasta nu numai pentru a da o aura de credibiliate schimbarii la fata PSD, ci – cel putin la fel de important – pentru a scoate de pe agenda media Cazul Diaconescu.

Vicepreşedintele PSD Cristian Diaconescu ar fi fost urmărit şi filmat pas cu pas, înaintea Congresului PSD, susţine jurnalista Floriana Jucan, de la Q Magazine. (…)Floriana Jucan a mai adăugat că pe 5 februarie, vreme de patru ore, Diaconescu s-ar fi întâlnit cu un controversat om de afaceri. “Dar care este pragul? Despre ce vorbim? Care este scopul? Da, probabil că am fost. Nu ştiu. M-am văzut cu mulţi oameni”, a precizat Diaconescu. Cristian Diaconescu a anunţat, ieri, la ora 17.55, că se retrage din cursa pentru preşedinţia PSD şi îl susţine pe Mircea Geoană. (Sursa)

Schimbarea schimbarii?

Pentru unii, alegerea lui Victor Ponta se va traduce simplu: si-au luat partidul inapoi. Iar prin “si-au luat” se va intelege Iliescu, Nastase, Mitrea etc. O traducere incurajata chiar de programul noului presedinte de partid (sau, mai corect spus, de interpretarea acestui program). Iata un exemplu:

“Susţinerea unui discurs si mesaj social-democrat modern, cu asumarea “punctelor gri” din trecutul nostru (gen “Piaţa Universităţii”) spre noi tipuri de public, în special spre noile generaţii, spre intelectuali, spre “noul proletariat” din marile oraşe şi centre universitare”.

Pentru altii, aceasta schimbare a schimbarii ar putea trece drept o mare strategie politica. O modalitate prin care PSD si-ar recastiga electoratul si, o data cu acesta, rolul de partid dominant. Doar ca, realist vorbind, aceasta nu ar fi o strategie. Ci doar o impaunare a unei gafe. Pentru ca o astfel de miscare ar insemna nu numai ca “si-au luat partidul inapoi”, ci si ca “si-au dat partidul inapoi”. Inapoi, in timp.

Trecutul este un termen relativ

Oricat de mult si-ar dori unul sau altul sa nu fie asa, electoratul din 2010 difera substantial de electoratul din 2004. Fie si pentru faptul ca are alte prioritati, alte asteptari si alte amintiri. Sau, altfel spus, in politica, la fel ca in viata, trecutul este un termen relativ.

Ceea ce, in termeni de marketing politic, se traduce astfel: PSD nu va avea nicio sansa sa-si opreasca declinul atata vreme cat liderii sai din teritoriu vor continua sa fie incremeniti in mentalitati peste care istoria recenta a trecut fara sovaire.

Al cui presedinte va fi Victor Ponta? Cu putin noroc, al intregului PSD. Dar, pe actualul fagas, acest lucru nu va fi suficient pentru ca Victor Ponta sa devina si presedintele spre care se indreapta voturile electoratului de stanga.

Geoana, Vanghelie si gasca

“Adrian Năstase era destul de hotărât să candideze. (…)Cred că a existat un motiv foarte serios care l-a împins să renunţe la candidatură. A văzut că toate regulile se falsifică, că nu se respectă statutul şi că vom avea în loc de Congres un fel de carnaval. (…)Altfel nu îmi închipui, pentru că Năstase este un luptător şi nu ar renunţa aşa uşor”, spune Vasile Dancu. (Sursa: Mediafax)

La randul sau, Adrian Nastase explica “pentru prieteni” motivele pentru care nu mai candideaza la presedintia PSD. Iar unul dintre motive merita, cred, a fi subliniat:

În mod concret, pentru a lua aceasta decizie radicala, am avut în vedere următoarele argumente: (…)“Alegerea unei locaţii care să nu asigure deplina securizare a lucrărilor Congresului”.

Sau, dupa cum spune Dancu:

“Mi se pare că spirala tăcerii a depăşit cu mult limita admisă într-o societate liberă. Văd că nimeni nu vorbeşte, deşi se vorbeşte pe la colţuri, iar asta este reacţia publică a celor cărora nu le convine.”

Ceea ce, in limbaj mai putin oficial, se traduce simplu, printr-un singur cuvant: frica. Frica pentru integritatea fizica.

În februarie blogul meu împlineşte 1 anişor de viaţă. Este în viaţă nu doar datorită muncii mele, ci şi a interesului vostru şi al timpului pe care l-aţi cheltuit vizitându-l. Anunţul de faţă se doreşte a fi doar o măsură a aprecierii şi respectului meu pentru voi. Sunteţi poftiţi duminică, 14 februarie 2010, la restaurantul Ginger, din Bucureşti, Calea Griviţei nr. 194. Am reţinut întregul restaurant între orele 13 – 17, adică circa 50 de locuri. Restaurantul este extrem de bine dotat atât pe parte solidă, cât şi lichidă, aşa că veţi avea de unde alege. Iata si meniul:
- Trandafiri de roastbeef pe blinii de cartofi, branzeturi trufate cu asortiment de salate si nuca

- Rulouri din piept de pui cu branzeturi si rosii uscate, orez Basmati si sos de unt cu ceapa confiata

- Mousse de ciocolata alba cu nuca de cocos, prune de California si sos de ciocolata amaruie cu fructe de padure.

De unde se vede ca, in cele din urma, este adevarat: dragostea chiar trece prin stomac!

Dantuitorii pe morminte sunt, de cele mai multe ori, greu de recunoscut. Din cand in cand, setea lor de a iesi cu orice pret in evidenta te pune pe ganduri. Si, abia atunci cand aceasta se manifesta in mod repetat, te multumesti “sa iei distanta”.

Pentru ca, in linii mari, dantuitorii pe morminte sunt asemeni tuturor celorlalti oameni. Cu o singura si hidoasa deosebire: sunt lipsiti de putinta de a intelege, macar in sens minimal, moralitatea. Un defect pe care il poarta zi de zi precum o cocoasa inversa, crescuta spre interior, prin al carei hau sufletul lor gaunos abia asteapta sa vibreze. Sa se dezlantuie. Sa dea intreaga masura a micimii.

Iar cand ocazia li se arata, se transforma brusc. Se scutura de povara de a mima moralitatea ca de un gainat. Si incep sa danseze. Pentru ei, durerea celorlalti este doar un prilej de audienta. Compansiunea, un simplu artificiu tehnic. Iar drama semenilor, scena pe care vor face tot ce le sta in putinta pentru a se urca. Si cu cat durerea este mai mare, cu atat mintile le sunt cuprinse mai mult de frenezie: un spectacol grandios ii asteapta. Iar ei trebuie, prin orice mijloace, sa fie acolo, pe scena.

Pentru ca ei nu se multumesc sa compatimeasca atunci cand este evident ca a compatimi nu este doar tot ce pot face, ci si un act minimal de decenta. Pentru ca ei nu se multumesc sa spuna altora ca un semen are nevoie de ajutor atunci cand este evident ca a spune celorlalti este singurul mod in care pot ajuta cu adevarat. Pentru ei nu are sens nimic din ceea ce nu-i transforma in vedete ale durerii celorlalti.

Ei sunt cei care, de pilda, scot la licitatie bannere pe bloguri pe care aproape nimeni nu se uita. Ei sunt cei care se scot pe ei insisi la licitatie atunci cand, chiar si gratuit, putini sunt aceia care si-ar dori sa le tina companie. Ei sunt cei care transforma durerea celorlalti intr-un stindard care sa atraga atentia asupra lor. Indiferent de costuri. Sunt aceia care isi cheltuie intregile resurse pentru un spectacol dedicat durerii fara ca macar sa le treaca prin cap ca, daca ar fi donat macar cu o parte din acestea, l-ar fi ajutat, macar putin, pe cel de a carui durere profita.

Sunt, pur si simplu, lipsiti de putinta de a intelege, macar in sens minimal, moralitatea. Si, cu cocoasa adanc crescuta in suflete, danseaza in vazul tuturor. Virtuosii dantuitori pe morminte.