Redăm în continuare textul integral al scrisorii deschise, semnate de președintele FIJR, jurnalistul clujean Romeo Couți, director al TVR Cluj.

„Forumul Internațional al Jurnaliștilor Români (FIJR) consideră că mediile de informare în masă se constituie azi în instrumente utile, necesare şi eficiente în procesul de conservare, afirmare şi dezvoltare a limbii române în toate zonele lumii unde trăiesc comunităţi de români.

Însă, uneori, mediile de informare se dovedesc a fi, în condiţiile actuale, răspunzătoare nu numai de buna utilizare a limbii române, cât şi de degradarea acesteia.

De pildă, utilizarea inadecvată a limbii române în audio-vizualul moldovean creează de prea multe ori situaţii de-a dreptul hilare. Astfel, televiziunea, cea mai la îndemână sursă de informare, în loc să educe limbajul telespectatorilor, ajunge să fie o sursă permanentă de greşeli.

Deşi mass-media ar trebui să fie un promotor al unei limbi corect utilizate, în realitate jurnaliştii scriu şi vorbesc fiecare după regulile lui. Chiar dacă aparent unele exprimări par a fi corecte, specialiştii spun că nu au nici o legătură cu limba română. Apropierea cu orice preţ de vorbirea destinatarului, cuplată adeseori cu lipsa de profesionalism a unor jurnalişti, conduce, uneori deliberat, la o inacceptabilă influenţă a limbii vorbite, a registrului colocvial, popular, familial şi chiar argotic asupra textului scris sau a celui difuzat prin emisiuni de radio şi de televiziune.

Evaluările realizate de-a lungul timpului de către FIJR arată că această stare de fapt are la bază în primul rând modul în care a evoluat procesul de consolidare a limbii române într-o ţară în care, şi am numit aici Republica Moldova, nu limba română, ci limba rusă a fost pentru mult timp limba oficială a statului. Ca dovadă că aşa stau lucrurile, este suficient să amintim că astăzi spaţiul informaţional al Republicii Moldova este încă dominat în mare măsură de mass-media din Rusia.

În ciuda eforturilor naţionale şi internaționale de a crea o presă independentă în limba română, Rusia reuşeşte încă să manipuleze mass-media din Republica Moldova, fapt constatat de către monitorii FIJR şi detaliat în raportul „Ultima suflare a Imperiului: Încercările Rusiei de a controla mass-media în fostele republici sovietice”, raport realizat de către prestigioasa organizaţie internaţională „Center for International Media Assistance” (CIMA) şi dat publicităţii la începutul acestui an.

„Mass-media din Republica Moldova este deschisă influenței Rusiei din cauza unei afinități culturale cu Rusia și, într-o măsură oarecare, din cauza prestigiului scăzut al rețelelor naționale de televiziune (…) Scopul Federației Ruse este să manipuleze mass-media din fostele republici pentru a promova dependența de Moscova și neîncrederea în Occident, precum și de a ajuta Rusia să-și atingă obiective politice și comerciale, de a convinge fostele republici sovietice să adere la Uniunea Vamală sau să promoveze ideile ostile față de Statele Unite și NATO”, se arată în conţinutul raportului.

Autorul raportului, David Satter, mai atrage atenţia asupra unui fapt contradictoriu în ceea ce privește utilizarea limbii: Deși limba oficială a Republicii Moldova este limba română, rusa predomină în multe sfere ale vieţii de zi cu zi și în timpul liber – de exemplu în cinematografe, cluburi de noapte și centre comerciale, ceea ce conferă televiziunilor ruse un avantaj major.

În aceste condiţii, FIJR consideră că este foarte important ca Republica Moldova să se apropie cât mai mult şi cât mai repede de structurile europene, de lumea civilizată, astfel încât imixtiunile din partea Rusiei să nu mai fie posibile şi să se afirme în acest mod drepturile de posesiune pe care le are limba română în acest teritoriu, unde există circa 3 milioane de vorbitori naturali ai săi dintr-un total de aproximativ 4 milioane de locuitori.

FIJR apreciază că o astfel de apropiere este posibilă doar prin reconstrucţia instituţională în sens european a Republicii Moldova, proces care presupune printre altele angajarea unui parteneriat solid al autorităţilor de la Chişinău cu societatea civilă moldovenească, în primul rând cu presa din această ţară. Ca atare, considerăm necesară reformarea şi europenizarea mai întâi a instituţiilor de presă din Republica Moldova, dar mai cu seamă a instituţiilor publice moldoveneşti care reglementează activitatea mass-media. O astfel de instituţie este în accepţiunea noastră şi Consiliul Coordonator al Audiovizualului, for cu responsabilităţi majore în reglementarea audio-vizualului din Republica Moldova, inclusiv sub aspectul prezenţei, utilizării şi calităţii limbii române – una dintre limbile Uniunii Europene – în presa moldovenească.

Referitor la activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului din Republica Moldova, FIJR salută deciziile sale recente – obligativitatea pentru operatorii de cablu ca posturile în limba română să fie majoritare în pachetul de programe, obligativitatea retransmiterii programelor TVR, solicitarea adresată realizatorilor de emisiuni de la posturile de radio să vorbească corect, din punct de vedere gramatical, limba română – şi se pronunţă totodată pentru modernizarea în continuare a acestei instituţii, în primul rând prin eliberarea sa de sub influenţa unor oligarhi moldoveni care au reuşit în timp să pună monopol pe audio-vizualul din Republica Moldova.

În ”ajunul” Summitului de la Vilnius, eveniment ce reprezintă o şansă de dezvoltare şi de implicare a Moldovei în integrarea europeană, tinerii au dorit să evidenţieze importanţa acestui eveniment şi rolul determinant pe care îl are pentru viitorul basarabenilor.

Studenţii suceveni s-au întrunit în campusul universităţii, de unde au plecat către Instituţia Prefectului. Odată ajunşi în faţa instituţiei din centrul oraşului, studenţii au afişat o pancartă mare pe care era inscripţionat mesajul „Susţinem Summitul de la Vilnius 28-29 noiembrie 2013. Împreună în Europa”.

Cu toate că manifestarea tinerilor basarabeni a fost anunţată din timp, puţini au fost studenţii care au răspuns apelului făcut de organizaţia GIRB, vremea neprietenoasă descurajându-i să participe pe mulţi dintre cei ce iniţial îşi confirmaseră prezenţa la acţiunea de vineri.

Manifestarea s-a desfăşurat în mod paşnic şi civilizat, numărul celor prezenţi în faţa Prefecturii nedepăşind 20.

„Avem mari aşteptări şi speranţe în Summitul de la Vilnius”

Studenţii şi-au motivat prezenţa la acţiune precizând că Summitul de la Vilnius „Împreună spre Europa” reprezintă o şansă de dezvoltare şi de implicare a ţării în Integrarea Europeană.

Potrivit preşedintelui GIRB, Cristian Ignatov, „Republica Moldova se află la o răscruce, acum alegem între Europa şi Est. Noi, studenţii basarabeni din Suceava, ne dorim ca parcursul european al ţării să nu fie compromis de alte state. Poziţia noastră este pro-Europa, pro-Vilnius. Avem mari aşteptări şi speranţe în Summitul de la Vilnius”.

Acesta a mai punctat câteva din avantajele ce ar surveni în urma semnării unor acorduri de asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.

Ion este student în anul II la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, tânărul declarând că „prin semnarea acordului se deschid noi perspective pentru a studia, vom putea face cunoştinţă cu societatea europeană. Mai mult de atât, vom putea avea liber schimb cu Uniunea Europeană şi se va liberaliza regimul de vize”.

Viorel Covaşă este student în anul I al Universităţii „Ştefan cel Mare”. Deşi este din Ucraina (Reni, regiunea Odesa), a ţinut neapărat să fie alături de colegii lui la adunarea de vineri pentru a milita şi pentru a-şi arăta susţinerea pentru cauza lor.

„Îmi place Moldova şi susţin intrarea ei în Uniunea Europeană. Am studiat acolo o perioadă, iar elevii şi studenţii nu au parte de condiţii deloc bune”, spune Viorel.

Acţiuni similare au fost organizate de tinerii basarabeni din aproape toată ţara.

Summitul Uniunii Europene de la Vilnius va avea loc în perioada 28-29 noiembrie 2013.

La Vilnius se vor dezbate intenţiile ţărilor care nu fac parte din UE de a face paşi importanţi spre integrarea europeană. Parafarea Acordului de Asociere nu însemnă neapărat şi semnarea integrării în UE, care ar urma să se facă anul viitor.

Sursa : monitorulsv.ro

Lista universităţilor din ţară care oferă studenţilor pregătire de vârf, funcţie de domeniul studiat

Poţi dobândi cea mai bună pregătire în Ştiinţele Comunicării la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj şi la Universitatea din Bucureşti.

Cele mai bune opţiuni pentru candidaţii care vor să se specializeze în Ştiinţe Politice sunt: Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea din Bucureşti, Universitatea din Craiova.

Dacă vrei să dobândeşti pregătire de elită în Drept, ai de ales între Universitatea din Bucureşti, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, Universitatea “Lucian Blaga” din Iaşi.

Candidaţii care vor să devină specialişti în Ştiinţe administrative se pot înrola la una din următoarele universităţi: Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, Academia de Studii Economice din Bucureşti, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti, Academia Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu” din Sibiu.

Universităţile care oferă cea mai bună pregătire în Economie sunt: Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, Universitatea de Vest din Timişoara.

Cinci universităţi din România oferă pregătire de excelenţă în domeniul Administrării Afacerilor. Este vorba de Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE), Universitatea din Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, Universitatea Ovidius din Constanţa şi Universitatea “1 Decembrie 1918″ din Alba-Iulia.

Ai şanse mari să devii expert în Finanţe, dacă alegi la studiezi la: ASE Bucureşti, Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava, Universitatea Româno-Americană din Bucureşti, Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi.

Universităţile care oferă cea mai riguroasă pregătire în Relaţii economice internaţionale sunt: ASE Bucureşti, Universitatea “Transilvania” din Braşov, Universitatea Româno-Americană din Bucureşti, Universitatea din Craiova, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava.

Patru universităţi din ţară oferă pregătire de vârf în Cibernetică, statistică, informatică economică. Este vorba de ASE Bucureşti, Universitatea din Craiova, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea de Vest din Timişoara.

Dacă vrei să devii specialist în Management, ai de ales între: ASE Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea din Craiova.

ASE Bucureşti oferă studenţilor cea mai bună pregătire în Marketing dintre toate universităţile din ţară.

Următoarele universităţi oferă pregătire de vârf în Contabilitate: ASE Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea “1 Decembrie 1918″ din Alba-Iulia, Universitatea “Transilvania” din Braşov, Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea “Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu, Universitatea din Craiova.

Cea mai bună pregătire în ştiinţe militare, informaţii, ordine publică o poţi dobândi la oricare din următoarele universităţi: Universitatea Naţională de Apărare “Carol I” din Bucureşti, Academia Forţelor Aeriene “Henri Coandă” din Braşov.

Dacă vrei pregătire de elită în Informatică, ai de ales între Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Patru universităţi din ţară oferă pregătire riguroasă în Matematică: Universitatea din Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, Universitatea din Craiova şi Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Poţi studia Psihologia la nivel de vârf la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj şi la Universitatea de Vest din Timişoara.

Următoarele universităţi oferă studenţilor pregătire riguroasă în Ştiinţele educaţiei: Universitatea din Bucureşti, Universitatea “Transilvania” din Braşov, Universitatea “1 Decembrie 1918″ din Alba-Iulia, Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti.

Două universităţi din România oferă pregătire de elită în Sociologie. Este vorba de Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj (UBB) şi de Universitatea din Bucureşti (UB).

Aceleaşi universităţi sunt vârf de lance şi în Asistenţă Socială (UBB şi UB).

Trei universităţi din ţară oferă pregătire de vârf în Filologie. Vorbim de Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timişoara.

Dacă vrei să dobândeşti pregătire de excelenţă în Filosofie, ai de ales între: Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, Universitatea din Bucureşti şi Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Aceleaşi universităţi oferă studenţilor pregătire de vârf în Istorie.

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj oferă cea mai bună pregătire în Studii culturale.

Dacă vrei să dobândeşti pregătire de elită în Istoria şi teoria artei, vei alege să studiezi la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti.

Cea mai înaltă pregătire în Arhitectură şi urbanism este oferită studenţilor la Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” din Bucureşti şi la Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi.

Poţi studia Medicina la nivel de excelenţă la una din următoarele instituţii: Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” din Cluj, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” din Iaşi.

Candidaţii care vor să facă performanţă în Medicină Dentară au de ales între următoarele instituţii: Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” din Cluj, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” din Iaşi, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” din Timişoara, Universitatea “Ovidius” din Constanţa.

Dacă vrei să dobândeşti cea mai bună pregătire universitară în specializarea Farmacie, ai de ales între: Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” din Cluj, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” din Iaşi.

Trei universităţi din ţară oferă pregătire de elită în Chimie: Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj şi Universitatea din Bucureşti, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Universitatea din Bucureşti oferă pregătire de vârf în Biochimie.

Candidaţii care vor să facă performanţă în Biologie au de ales între Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj şi Universitatea din Bucureşti.

Patru universităţi din ţară oferă pregătire de vârf în domeniul Fizicii: Universitatea din Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, Universitatea de Vest din Timişoara şi Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Aceleaşi universităţi oferă pregătire de elită şi în domeniul Geografiei.

Trei universităţi din ţară fac performanţă în Geologie: Universitatea din Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj şi Universitatea din Bucureşti oferă pregătire de excelenţă şi în Ştiinţele Mediului.

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj oferă cea mai bună pregătire în Medicină veterinară.

Trei universităţi şi-au dovedit performanţa în domeniul Biotehnologii. Este vorba de Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara.

Dacă vrei să dobândeşti pregătire de vârf în Zootehnie, ai de ales între Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de La Brad” din Iaşi şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj.

Candidaţii care vor să dobândească pregătire de elită în domeniul Artele spectacolului, au de ales între: Universitatea Naţională de Artă Teatrală și Cinematografică “I. L.Caragiale” din Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea de Arte din Tîrgu-Mureş.

Următoarele universităţi oferă pregătire de elită în Muzică: Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, Academia de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj, Universitatea de Arte “George Enescu” din Iaşi, Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi, Universitatea de Arte din Tîrgu-Mureş, Universitatea de Vest din Timişoara.

Patru universităţi din ţară oferă cea mai bună pregătire în Teologie. Vorbim de Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea din Bucureşti, Universitatea “Emanuel” din Oradea.

Universităţile care oferă cea mai bună pregătire în Educaţie fizică şi sport sunt: Universitatea din Piteşti, Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău, Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, Universitatea “Transilvania” din Braşov, Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi, Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” din Arad, Universitatea “Aurel Vlaicu” din Arad, Universitatea de Vest din Timişoara.

Președintele român a fost întâmpinat cu onoruri militare, iar Băsescu nu a ezitat să salute cu mâna trecătorii. După onorurile militare a fost intonat imnurile celor două state.

Băsescu a fost întâmpinat de președintele moldovean Nicolae Timofti. Șefii de stat s-au pupat, îmbrățișat și ținut de mână.

FAB România şi-a propus un patreneriat pe termen lung cu instituţiile statului român care pot să ne sprijine în demersurile noastre menite a asigura Coaliţia de guvernare de la Chisinău, deşi suntem studenţi în afara graniţelor, dorim să participăm activ la construirea vitorului societăţii noastre şi ne străduim, prin maturitate şi implicare socială, să poziţionăm Republica Moldova pe harta democraţiilor europene.

FAB România a abordat, la conferinţă, teme sensibile şi de actualitate, referindu-se la necesitatea incurajării investiţiilor românesti în Republica Moldova, precum şi a creării unui fond de garantare comun româno-moldovean, prin care să fie sprijiniţi tinerii investitori şi oamenii de afaceri de pe cele două maluri ale Prutului, dezvoltarea unei platforme online care să cuprindă oportunitaţile de angajare în Republica Moldova a tinerilor ce doresc să se întoarcă acasă.

FAB Romania mulţumeste Comisiei Senatoriale şi , în special dl. Viorel Badea, că ne creditează ca principala fortă de dialog a tinerilor basarabeni in raport cu autoritaţile române, că ne susţine propunerile şi ne tratează ca pe un partener cu petenţial real de a schimba lucrurile în bine pentru societatea moldoveană.. Mulţumim invitaţilor : Sorin Andrei – Director BCR Chişinău, Nicolae Marin – Preşedinte Comisia pentru Românii de Pretutindeni, Stefan Buciuşcanu- reprezentant Ambasara Republicii Moldova la Bucureşti , Remus Trandafir – Project Developer,TME, care ne-au vorbit despre experienţele în afaceri şi potenţiale proiecte în care am putea să ne implicăm.Vom fi prezenţi şi în toamnă la Chisinău, pentru a reafirma, in cadrul unor conferinţe similare, întreaga disponibilitate de a contribui la reformarea ţării.

Dacă eşti student şi vrei să lucrezi în România, atunci trebuie să-ţi depui dosarul la Oficiul Român pentru Imigrări în vederea obţinerii Autorizaţiei de Muncă.

Dosarul trebuie să conţină urmatoarele acte:
Cerere motivată;
Dovada împuternicirii – Documentaţia necesara obţinerii autorizaţiei de munca poate fi depusa de orice persoana care are calitatea de reprezentant al angajatorului, în condiţiile legii.
Actul constitutiv al societăţii comerciale sau, după caz, actul de înfiinţare a persoanei juridice, precum şi certificatul de înmatriculare la oficiul registrului comerţului, în copie şi în original;
Certificatul constatator emis de oficiul registrului comerţului, din care sa rezulte ca nu s-au operat cereri de înscriere de menţiuni referitoare la existenta unei hotărâri judecătoreşti definitive pentru săvârşirea de infracţiuni de către asociatul unic sau, după caz, de asociaţi, în legătura cu activitatea pe care o desfăşoară sau la declararea stării de faliment;
Scrisoarea prin care se atesta bonitatea angajatorului, eliberata de banca la care acesta are deschis contul;
Certificatul de atestare fiscala emis de administraţia finanţelor publice în a cărei raza teritoriala angajatorul îşi are sediul social, privind achitarea la zi a obligaţiilor către bugetul de stat;
Curriculum vitae al strainului si doua fotografii tip 3/4 ale strainului.
Copia actului de studii necesar pentru încadrarea în funcţia sau în meseria pentru care se solicita eliberarea autorizaţiei de munca, tradus şi supralegalizat în condiţiile legii;
Atestatul de recunoaştere a studiilor necesare ocupării funcţiei pentru care se solicită eliberarea autorizaţiei de muncă, eliberat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Copiile documentelor care atesta pregătirea profesionala obţinuta în afara sistemului de învăţământ sau, după caz, care atesta experienţa profesionala, traduse şi legalizate în condiţiile legii;
Copia documentului de trecere a frontierei, valabil, al strainului şi după caz a permisului de şedere;
Copia permisului de şedere în România
Taxa consulara de cerere 3 RON si taxa timbru extrajudiciar 1 RON