<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<?xml-stylesheet type="text/xsl" media="screen" href="/~d/styles/rss2romanianfull.xsl"?><?xml-stylesheet type="text/css" media="screen" href="http://feeds.feedburner.com/~d/styles/itemcontent.css"?><rss xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/" xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom" xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/" xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/" xmlns:creativeCommons="http://backend.userland.com/creativeCommonsRssModule" xmlns:feedburner="http://rssnamespace.org/feedburner/ext/1.0" version="2.0">

<channel>
	<title>Stiati ca...?</title>
	
	<link>http://stiati-ca.com</link>
	<description>Un site pentru cultura ta generala!</description>
	<lastBuildDate>Mon, 28 Jun 2010 21:58:40 +0000</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.9.2</generator>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<xhtml:meta xmlns:xhtml="http://www.w3.org/1999/xhtml" name="robots" content="noindex" />
		<atom10:link xmlns:atom10="http://www.w3.org/2005/Atom" rel="self" type="application/rss+xml" href="http://feeds.feedburner.com/StiatiCa" /><feedburner:info uri="stiatica" /><atom10:link xmlns:atom10="http://www.w3.org/2005/Atom" rel="hub" href="http://pubsubhubbub.appspot.com/" /><creativeCommons:license>http://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/3.0/</creativeCommons:license><image><link>http://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/3.0/</link><url>http://creativecommons.org/images/public/somerights20.gif</url><title>Some Rights Reserved</title></image><feedburner:feedFlare href="http://add.my.yahoo.com/rss?url=http%3A%2F%2Ffeeds.feedburner.com%2FStiatiCa" src="http://us.i1.yimg.com/us.yimg.com/i/us/my/addtomyyahoo4.gif">Subscribe with My Yahoo!</feedburner:feedFlare><feedburner:feedFlare href="http://www.newsgator.com/ngs/subscriber/subext.aspx?url=http%3A%2F%2Ffeeds.feedburner.com%2FStiatiCa" src="http://www.newsgator.com/images/ngsub1.gif">Subscribe with NewsGator</feedburner:feedFlare><feedburner:feedFlare href="http://feeds.my.aol.com/add.jsp?url=http%3A%2F%2Ffeeds.feedburner.com%2FStiatiCa" src="http://o.aolcdn.com/favorites.my.aol.com/webmaster/ffclient/webroot/locale/en-US/images/myAOLButtonSmall.gif">Subscribe with My AOL</feedburner:feedFlare><feedburner:feedFlare href="http://www.bloglines.com/sub/http://feeds.feedburner.com/StiatiCa" src="http://www.bloglines.com/images/sub_modern11.gif">Subscribe with Bloglines</feedburner:feedFlare><feedburner:feedFlare href="http://www.netvibes.com/subscribe.php?url=http%3A%2F%2Ffeeds.feedburner.com%2FStiatiCa" src="http://www.netvibes.com/img/add2netvibes.gif">Subscribe with Netvibes</feedburner:feedFlare><feedburner:feedFlare href="http://fusion.google.com/add?feedurl=http%3A%2F%2Ffeeds.feedburner.com%2FStiatiCa" src="http://buttons.googlesyndication.com/fusion/add.gif">Subscribe with Google</feedburner:feedFlare><feedburner:feedFlare href="http://www.pageflakes.com/subscribe.aspx?url=http%3A%2F%2Ffeeds.feedburner.com%2FStiatiCa" src="http://www.pageflakes.com/ImageFile.ashx?instanceId=Static_4&amp;fileName=ATP_blu_91x17.gif">Subscribe with Pageflakes</feedburner:feedFlare><feedburner:feedFlare href="http://www.plusmo.com/add?url=http%3A%2F%2Ffeeds.feedburner.com%2FStiatiCa" src="http://plusmo.com/res/graphics/fbplusmo.gif">Subscribe with Plusmo</feedburner:feedFlare><feedburner:feedFlare href="http://www.thefreedictionary.com/_/hp/AddRSS.aspx?http%3A%2F%2Ffeeds.feedburner.com%2FStiatiCa" src="http://img.tfd.com/hp/addToTheFreeDictionary.gif">Subscribe with The Free Dictionary</feedburner:feedFlare><feedburner:feedFlare href="http://www.bitty.com/manual/?contenttype=rssfeed&amp;contentvalue=http%3A%2F%2Ffeeds.feedburner.com%2FStiatiCa" src="http://www.bitty.com/img/bittychicklet_91x17.gif">Subscribe with Bitty Browser</feedburner:feedFlare><feedburner:feedFlare href="http://www.newsalloy.com/?rss=http%3A%2F%2Ffeeds.feedburner.com%2FStiatiCa" src="http://www.newsalloy.com/subrss3.gif">Subscribe with NewsAlloy</feedburner:feedFlare><feedburner:feedFlare href="http://www.live.com/?add=http%3A%2F%2Ffeeds.feedburner.com%2FStiatiCa" src="http://tkfiles.storage.msn.com/x1piYkpqHC_35nIp1gLE68-wvzLZO8iXl_JMledmJQXP-XTBOLfmQv4zhj4MhcWEJh_GtoBIiAl1Mjh-ndp9k47If7hTaFno0mxW9_i3p_5qQw">Subscribe with Live.com</feedburner:feedFlare><feedburner:feedFlare href="http://mix.excite.eu/add?feedurl=http%3A%2F%2Ffeeds.feedburner.com%2FStiatiCa" src="http://image.excite.co.uk/mix/addtomix.gif">Subscribe with Excite MIX</feedburner:feedFlare><feedburner:feedFlare href="http://www.yourminis.com/subscribe.aspx?u=http%3A%2F%2Ffeeds.feedburner.com%2FStiatiCa" src="http://www.yourminis.com/images/addtoyourminisbadge.gif">Subscribe with Yourminis.com</feedburner:feedFlare><feedburner:feedFlare href="http://download.attensa.com/app/get_attensa.html?feedurl=http%3A%2F%2Ffeeds.feedburner.com%2FStiatiCa" src="http://www.attensa.com/blogs/attensa/WindowsLiveWriter/BadgeredintoBadges_10C02/attensa_feed_button5.gif">Subscribe with Attensa for Outlook</feedburner:feedFlare><feedburner:feedFlare href="http://www.webwag.com/wwgthis.php?url=http%3A%2F%2Ffeeds.feedburner.com%2FStiatiCa" src="http://www.webwag.com/images/wwgthis.gif">Subscribe with Webwag</feedburner:feedFlare><feedburner:feedFlare href="http://hub.netomat.net/account/account.autoSubscribe.jspa?urls=http%3A%2F%2Ffeeds.feedburner.com%2FStiatiCa" src="http://www.netomat.net/blogger/images/icon_netomat_feedbutton.gif">Subscribe with netomat Hub</feedburner:feedFlare><feedburner:feedFlare href="http://www.podcastready.com/oneclick_bookmark.php?url=http%3A%2F%2Ffeeds.feedburner.com%2FStiatiCa" src="http://www.podcastready.com/images/podcastready_button.gif">Subscribe with Podcast Ready</feedburner:feedFlare><feedburner:feedFlare href="http://www.flurry.com/pushRssFeed.do?r=fb&amp;url=http%3A%2F%2Ffeeds.feedburner.com%2FStiatiCa" src="http://www.flurry.com/images/flurry_rss_logo2.gif">Subscribe with Flurry</feedburner:feedFlare><feedburner:feedFlare href="http://www.wikio.com/subscribe?url=http%3A%2F%2Ffeeds.feedburner.com%2FStiatiCa" src="http://www.wikio.com/shared/img/add2wikio.gif">Subscribe with Wikio</feedburner:feedFlare><feedburner:feedFlare href="http://www.dailyrotation.com/index.php?feed=http%3A%2F%2Ffeeds.feedburner.com%2FStiatiCa" src="http://www.dailyrotation.com/rss-dr2.gif">Subscribe with Daily Rotation</feedburner:feedFlare><feedburner:browserFriendly>Salut! Folosind un feed readerm fie online (Google Reader, de exemplu) fie offline (instalat pe PC-ul tau, ca Feed Daemon), poti citi printre primii ultimele articole de pe stiati-ca.com, un site pentru cultura ta generala! &#xD;
&#xD;
Multumim,&#xD;
Stiati-ca.com</feedburner:browserFriendly><item>
		<title>Parfumuri. Stiati ca…?</title>
		<link>http://feedproxy.google.com/~r/StiatiCa/~3/eq6fp2Gm9BM/</link>
		<comments>http://stiati-ca.com/parfumuri-stiati-ca/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 20 Mar 2010 22:37:30 +0000</pubDate>
		<dc:creator>stiati ca</dc:creator>
				<category><![CDATA[Curiozitati]]></category>
		<category><![CDATA[Curiozitati speciale]]></category>
		<category><![CDATA[apa de colonie]]></category>
		<category><![CDATA[apa de parfum]]></category>
		<category><![CDATA[apa de toaleta]]></category>
		<category><![CDATA[chanel]]></category>
		<category><![CDATA[oameni]]></category>
		<category><![CDATA[parfum]]></category>
		<category><![CDATA[parfumuri]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://stiati-ca.com/parfumuri-stiati-ca/</guid>
		<description><![CDATA[ prima chimista din istorie este considerata a fi o femeie care se indeletnicea cu fabricarea parfumurilor? Tapputi, asa cum se numea femeia, apare mentionata intr-o scriere cuneiforma din atribuita mileniului 2 inainte de Hristos din zona Mesopotamiei.
substantele mirositoare din componenta unui parfum nu au numai origine vegetala ci si animala? De exemplu, o substanta [...]<p><strong>Citeste mai multe curiozitati pe <a href="http://stiati-ca.com">Stiati-Ca.Com</a> </strong>!</p>
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a title="Parfum Chanel No 5" href="http://en.wikipedia.org/wiki/Perfume"><img style="margin: 0px 10px 10px 0px; display: inline; border: 0px;" title="Chanel No 5" src="http://stiati-ca.com/wp-content/uploads/2010/03/ChanelNo5.jpg" border="0" alt="Chanel No 5" width="114" height="204" align="left" /></a> prima chimista din istorie este considerata a fi o femeie care se indeletnicea cu fabricarea parfumurilor? Tapputi, asa cum se numea femeia, apare mentionata intr-o scriere cuneiforma din atribuita mileniului 2 inainte de Hristos din zona Mesopotamiei.</p>
<p><strong>substantele mirositoare din componenta unui parfum nu au numai origine vegetala ci si animala? De exemplu, o substanta inflamabila de culoare inchisa secretata de sistemul digestiv al Casalotului (o anumita specie de balena; Sperm Whale in engleza) sta la baza producerii ambrei. Alte arome se obtin si din castori sau albine, in timp ce moscul (in original musk, care inseamna testicul in limba sanscrita) se obtine din secretia unei glande situate in regiunea anala la masculii speciei de caprioare cu acelasi nume.</strong></p>
<p>cele mai vechi relicve ale producerii de parfumuri de catre oameni, gasite pana in prezent, au aproximativ 4000 de ani? Descoperite recent, sticlutele de parfum si vasele de mixare gasite in Pyrgos, Cipru, faceau parte din materialele de lucru ale unui laborator de aproximativ 4000 de metri patrati in care se fabricau parfumuri.</p>
<p><strong>in Europa, si mai ales in Franta, industria parfumurilor a luat amploare sub influenta parfumierului personal al Caterinei de Medici (Regina a Frantei), pe nume Rene? Insa fabricarea esentelor frumos mirositoare fusese initiata cu mult inainte de acesta: retete de parfum datand din 1221 au fost atribuite calugarilor de la Manastirea Sfanta Maria din Florenta.</strong></p>
<p>la inceput, parfumurile erau folosite de aristocratia europeana pentru a masca miorosurile neplacute emanate de corp in lipsa unei igiene adecvate? Din pacate, acest lucru este destul de raspandit si in ziua de astazi, in toate clasele sociale.</p>
<p><strong>apa de colonie, cel mai frecvent produs din gama parfumurilor cumparat pe scara larga, are cea mai mica concentratie de parfum? Majoritatea produselor de acest fel au o concentratie de parfum de doar 5%. Spre comparatie, apa de toaleta are o concentratie medie de 10%, apa de parfum una de 15% in timp ce cea mai mare conentratie o intalnim in extractul de parfum: 20% in general dar poate ajunge si pana la 40% in cazul produselor exclusiviste. Aftershave-urile au o concentratie medie de 3%.</strong></p>
<p><span id="more-222"></span></p>
<p>parfumurile destinate barbatilor au in general o concentratie mai mica de parfum decat parfumurile destinate femeilor? Astfel, in cazul produselor pentru barbati, concentratia uzuala maxima sub care se vand parfumurile este cea a apei de colonie in timp ce in cazul produselor pentru femei cel mai des intalnit produs este apa de toaleta (sau de parfum).\</p>
<p><strong>Avicenna, un celebru invatat din Persia, a fost primul care a descris tehnica distilarii prin care se puteau obtine uleiurile esentiale din plante si flori? Distilarea este si astazi cea mai utilizata metoda prin care se extrag uleiurile aromatice din flori.</strong></p>
<p>denumirea apa de “colonie” provine de la numele orasului German in care s-a fabricat initial aceasta varietate de parfum? Este vorba de Cologne sau, mult mai cunoscut in Romania dupa numele sau german, Koln. Giovanni Maria Farina, un celebru parfumier, este numele inventatorului si 1709 este anul lansarii acestui tip de produs.</p>
<p><strong>Apa Maghiara (Hungary Water, in engleza) este denumirea primului parfum modern din Europa? Legendele spun ca Regina Elisabeta a Poloniei a solicitat un astfel de produs iar calugarii maghiari l-au fabricat pentru ea, in jurul anilor 1300. Pentru efecte benefice maxime, se recomanda atat spalarea cu aceasta esenta cat si consumul acesteia.</strong></p>
<p>“notele” sau “tonurile” unui parfum sunt in numar de 3: de varf, de mijloc si de baza? Notele de varf sunt cele pe care le mirosim imediat dupa ce incercam un parfum si au la baza moleculele cu cea mai rapida evaporare care alcatuiesc parfumul. Imediat dupa acest prim contact, nasul nostru incepe sa simta notele de mijloc, care constituie “inima parfumului”. Dupa 30 de minute, de regula, se fac simtite si notele finale ale unui parfum, cele de baza.</p>
<p><strong>conform celor mai multe surse, cel mai bine vandut parfum din perioada moderna este Chanel No 5? Lansat acum aproape un secol, in 1921, celebrul No 5 este prima creatie a creatoarei de moda Gabrielle “Coco” Chanel si de atunci se vine fara intrerupere,   compania estimand ca in lume, la fiecare 55 de secunde, se vinde o sticla din acest parfum. Extractul de mosc de Zibeta, mult mai cunoscuta dupa boabele de cafea care se extrage din excrementele sale – Kopi Luwak, a stat la baza retetei originale a Chanel No 5 insa acest ingredient a fost inlocuit cu unul similar produs in laborator din considerente de protectie a speciei.</strong></p>
<p><strong>Citeste mai multe curiozitati pe <a href="http://stiati-ca.com">Stiati-Ca.Com</a> </strong>!</p>
<img src="http://stiati-ca.com/?ak_action=api_record_view&id=222&type=feed" alt="Parfumuri. Stiati ca&hellip;?"  title="Parfumuri. Stiati ca&hellip;?" /><div class="feedflare">
<a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?a=eq6fp2Gm9BM:qqZoAFdX3Qs:yIl2AUoC8zA"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?d=yIl2AUoC8zA" border="0"></img></a> <a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?a=eq6fp2Gm9BM:qqZoAFdX3Qs:gIN9vFwOqvQ"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?i=eq6fp2Gm9BM:qqZoAFdX3Qs:gIN9vFwOqvQ" border="0"></img></a> <a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?a=eq6fp2Gm9BM:qqZoAFdX3Qs:V_sGLiPBpWU"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?i=eq6fp2Gm9BM:qqZoAFdX3Qs:V_sGLiPBpWU" border="0"></img></a> <a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?a=eq6fp2Gm9BM:qqZoAFdX3Qs:7Q72WNTAKBA"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?d=7Q72WNTAKBA" border="0"></img></a> <a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?a=eq6fp2Gm9BM:qqZoAFdX3Qs:F7zBnMyn0Lo"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?i=eq6fp2Gm9BM:qqZoAFdX3Qs:F7zBnMyn0Lo" border="0"></img></a> <a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?a=eq6fp2Gm9BM:qqZoAFdX3Qs:dnMXMwOfBR0"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?d=dnMXMwOfBR0" border="0"></img></a>
</div><img src="http://feeds.feedburner.com/~r/StiatiCa/~4/eq6fp2Gm9BM" height="1" width="1"/>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://stiati-ca.com/parfumuri-stiati-ca/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		<feedburner:origLink>http://stiati-ca.com/parfumuri-stiati-ca/</feedburner:origLink></item>
		<item>
		<title>Aeroporturile. Stiati ca…?</title>
		<link>http://feedproxy.google.com/~r/StiatiCa/~3/hDhw3OCNsnY/</link>
		<comments>http://stiati-ca.com/aeroporturile-stiati-ca/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 15 Mar 2010 23:18:12 +0000</pubDate>
		<dc:creator>stiati ca</dc:creator>
				<category><![CDATA[Curiozitati]]></category>
		<category><![CDATA[Curiozitati cladiri]]></category>
		<category><![CDATA[Curiozitati tehnologie]]></category>
		<category><![CDATA[aeroport]]></category>
		<category><![CDATA[aviatie]]></category>
		<category><![CDATA[avioane]]></category>
		<category><![CDATA[pasageri]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://stiati-ca.com/aeroporturile-stiati-ca/</guid>
		<description><![CDATA[ termenul de”aeroport” (airport in orginal, in engleza) a fost folosit pentru prima data intr-un articol din The New York Times? Autorul lui, pilotul si inventatorul Alberto Santos-Dumont, l-a rostit in cadrul unui interviu pentru renumitul ziar in timpul unei vizite in New York. Articolul original de NYT poate fi citit aici.
cea mai lunga pista [...]<p><strong>Citeste mai multe curiozitati pe <a href="http://stiati-ca.com">Stiati-Ca.Com</a> </strong>!</p>
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a title="Aeroportul Schiphol Amsterdam" href="http://en.wikipedia.org/wiki/Airport" target="_blank"><img style="border-bottom: 0px; border-left: 0px; margin: 0px 10px 10px 0px; display: inline; border-top: 0px; border-right: 0px" title="schiphol" border="0" alt="Aeroporturile. Stiati ca&hellip;?" align="left" src="http://stiati-ca.com/wp-content/uploads/2010/03/schiphol.jpg" width="204" height="154" /></a> termenul de”aeroport” (<em>airport</em> in orginal, in engleza) a fost folosit pentru prima data intr-un articol din The New York Times? Autorul lui, pilotul si inventatorul Alberto Santos-Dumont, l-a rostit in cadrul unui interviu pentru renumitul ziar in timpul unei vizite in New York. Articolul original de NYT poate fi citit <a href="http://query.nytimes.com/mem/archive-free/pdf?_r=2&amp;res=9807E4D91230E733A25752C1A9629C946397D6CF" target="_blank">aici</a>.</p>
<p><strong>cea mai lunga pista din lume este situata in Tibet si apartine aeroprtului situat la cea mai inalta altitudine din lume? Pista, care deserveste aeroportul Qamdo Bangda din Tibet, are o dimensiune de 5,5 kilometri si este atat de lunga intrucat la acea altitudine (4,334 metri) avioanele au nevoie de mai mult spatiu pentru decolare si aterizare datorita aerului rarefiat.</strong></p>
<p>aeroprtul Ulyanovsk Vostochny din Rusia detine cea mai lata pista din lumea? Aceasta are o latime de 105 metri si este a doua cea mai lunga din lume.</p>
<p><strong>in lume exista 43,867 de aeroporturi? Aceasta cifra este prezentata in raportul CIA pentru anul 2009. SUA detin pste o treime din numarul total de aeroporturi ale lumii, adica 15,095. Pe locl doi se situeaza Brazilia cu 4,000 de aeroporturi, cu peste 600 mai mult decat intreaga Uniune Europeana cu doar 3,391.</strong></p>
<p>cel mai vechi aeroport comercial inca functional din lume este cel din Sydeny? Aeroportul australian si-a inceput activitatea in ianuarie 1920. Cel mai vechi aeroport inca functional din Europa este Schiphol din Amsterdam, Olanda, primul avion comercial decoland de aici in decembrie 1920 dupa ce inainte fusese un aeroport exclusiv pentru uz militar.</p>
<p> <span id="more-220"></span>
<p><strong>desi majoritatea aeroporturilor poarta numele orasului pe care il deservesc, de obicei cel mai mare oras apropiat, sau al unor personalitati din industria aeronautica, unele aeroporturi poarta nume de cantareti, fotbalisti sau clerici? De exemplu, aeroportul din Liverpool se numeste John Lennon (cantaret, trupa Beatles), cel din Belfast se numeste George Best (fotbalist) iar cel din Teheran se numeste Imam Khomeini (liderul Revolutiei Islamice din Iran).</strong></p>
<p>orasul Vancouver din Canada este deservit de cel mai mare numar de aeroporturi? Nu mai putin de 7 aeroporturi, din care cel mai departat este situat la 59 de kilometri de oras, deservesc acest oras din Columbia Britanica. Cate 5 aeroporturi deservesc orasele New York si, respectiv, Los Angeles, din SUA, in timp ce in Europa orasul Londra are 4 aeroporturi in apropiere.</p>
<p><strong>cel mai aglomerat aeroport din lume, dupa numarul de pasageri traficati anual, este cel din Atlanta? Peste 89 de milioane de pasageri (89,379,287 mai exact) au calatorit in 2009 prin acest aeroport, conform </strong><a href="https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2053.html" target="_blank"><strong>CIA World Factbook</strong></a><strong>. Cel mai aglomerat aeroport din Europa este Heathrow din Londra.</strong></p>
<p>aeroportul londoez Heathrow este cel mai mare din lume din punct de vedere al traficului international de pasageri? Desi ca numar total de pasageri se situeaza dupa cele doua aeroporturi americane din Atlanta si Chicago, Heathrow este punctul de trecere principal pentru traficul international.</p>
<p><strong>Henri Coanda din Bucuresti-Otopeni este al 79-lea in topul celor mai mari aeroporturi din Europa din punct de vedere al traficului de pasageri? Aproximativ 4.5 milioane de calatori au decolat/aterizat de pe Otopeni in 2009, cu 10% mai putin decat in anul precedent. Spre comparatie, aeroportul din Budapeste este pe locul 45 iar cel din Sofia pe locul 99. </strong></p>
<p><strong>Citeste mai multe curiozitati pe <a href="http://stiati-ca.com">Stiati-Ca.Com</a> </strong>!</p>
<img src="http://stiati-ca.com/?ak_action=api_record_view&id=220&type=feed" alt="Aeroporturile. Stiati ca&hellip;?"  title="Aeroporturile. Stiati ca&hellip;?" /><div class="feedflare">
<a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?a=hDhw3OCNsnY:AgUUMKZ7IfA:yIl2AUoC8zA"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?d=yIl2AUoC8zA" border="0"></img></a> <a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?a=hDhw3OCNsnY:AgUUMKZ7IfA:gIN9vFwOqvQ"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?i=hDhw3OCNsnY:AgUUMKZ7IfA:gIN9vFwOqvQ" border="0"></img></a> <a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?a=hDhw3OCNsnY:AgUUMKZ7IfA:V_sGLiPBpWU"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?i=hDhw3OCNsnY:AgUUMKZ7IfA:V_sGLiPBpWU" border="0"></img></a> <a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?a=hDhw3OCNsnY:AgUUMKZ7IfA:7Q72WNTAKBA"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?d=7Q72WNTAKBA" border="0"></img></a> <a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?a=hDhw3OCNsnY:AgUUMKZ7IfA:F7zBnMyn0Lo"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?i=hDhw3OCNsnY:AgUUMKZ7IfA:F7zBnMyn0Lo" border="0"></img></a> <a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?a=hDhw3OCNsnY:AgUUMKZ7IfA:dnMXMwOfBR0"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?d=dnMXMwOfBR0" border="0"></img></a>
</div><img src="http://feeds.feedburner.com/~r/StiatiCa/~4/hDhw3OCNsnY" height="1" width="1"/>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://stiati-ca.com/aeroporturile-stiati-ca/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		<feedburner:origLink>http://stiati-ca.com/aeroporturile-stiati-ca/</feedburner:origLink></item>
		<item>
		<title>Condimente. Stiati ca…?</title>
		<link>http://feedproxy.google.com/~r/StiatiCa/~3/4k-5Zgq8goA/</link>
		<comments>http://stiati-ca.com/condimente-stiati-ca/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 09 Mar 2010 20:25:54 +0000</pubDate>
		<dc:creator>stiati ca</dc:creator>
				<category><![CDATA[Curiozitati]]></category>
		<category><![CDATA[Curiozitati culinare]]></category>
		<category><![CDATA[Curiozitati plante]]></category>
		<category><![CDATA[alimente]]></category>
		<category><![CDATA[condimente]]></category>
		<category><![CDATA[piper]]></category>
		<category><![CDATA[Plante]]></category>
		<category><![CDATA[safron]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://stiati-ca.com/condimente-stiati-ca/</guid>
		<description><![CDATA[ sofranul este cel mai scump condiment din lume? Pretul unui kilogram de sofran este de aproximativ 4000 de dolari, insa poate creste in functie de calitate. Totusi, fiind un condiment foarte puternic, cantitatea mica de sofran care trebuie folosita pentru gatit compenseaza pretul.
condimentele au stat la baza primelor forme de comert? Piperul si scortisoara [...]<p><strong>Citeste mai multe curiozitati pe <a href="http://stiati-ca.com">Stiati-Ca.Com</a> </strong>!</p>
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Spice" target="_blank"><img style="border-bottom: 0px; border-left: 0px; margin: 0px 10px 10px 0px; display: inline; border-top: 0px; border-right: 0px" title="condimente" border="0" alt="Condimente. Stiati ca&hellip;?" align="left" src="http://stiati-ca.com/wp-content/uploads/2010/03/condimente.jpg" width="204" height="204" /></a> sofranul este cel mai scump condiment din lume? Pretul unui kilogram de sofran este de aproximativ 4000 de dolari, insa poate creste in functie de calitate. Totusi, fiind un condiment foarte puternic, cantitatea mica de sofran care trebuie folosita pentru gatit compenseaza pretul.</p>
<p><strong>condimentele au stat la baza primelor forme de comert? Piperul si scortisoara au fost initial condimentele cele mai comercializate in Orientul Mijlociu, chiar de acum 4000 de ani.</strong> </p>
<p>ghimbirul, scortiosoara, piperul negru sau cuisoarele era considerate produse de lux in Europa Evului Mediu? Fiind importate tocmai din locuri indepartate, ca Asia si Africa, costurile erau foarte mari si de aici caracterul exclusivist al acestor condimente.</p>
<p><strong>comertul cu condimentele a stat la baza prosperitatii unor state ca Venetia sau Portugalia, in perioada Evului Mediu? Venetia a detinut la inceput monopolul pe rutele de comert cu Orientul Mijlociu, fapt care a dus la o prosperitate remarcabila a acestui mic stat in acea perioada. Controlul asupra rutelor de comert cu condimente a fost si motivul principal al celebrei expeditii a lui Vasco da Gama din 1499.</strong></p>
<p> <span id="more-217"></span>
<p>conform unui grup de cercetatori de la Universitatea Cornell, motivul pentru care oamenii au inceput sa gateasca mancaruri condimentate si picante este acela de a se proteja in fata microbilor, bacteriilor sau ciupercilor pe care alimentele le pot dezvolta mai ales in tarile cu climat calduros? Astfel se explica si de ce popoarele care locuiesc in zone foarte calde ale planetei (Mexic, India, Orientul Mijlociu etc) obisnuiesc sa manance mai picant decat europenii.</p>
<p><strong>exista standarde de certificare (ISO) si pentru condimente? Astfel, standardul ISO 959-1 cuprinde normele de certificare pentru piperul negru in timp ce ISO 959-2 face referire la norme similare dar aplicate piperului alb.</strong></p>
<p>conform celor mai recente date ONU, cel mai mare producator mondial de condimente este India? Aceasta tara este responsabila pentr producerea a 1600 000 tone de condimente, adica 86% din totalul mondial. La mare distanta urmeaza China, cu 4%, si Bangladesh cu 3 %.</p>
<p><strong>Compania Olandeza a Indiilor de Est (VOC), creata pentru comertul cu condimente, este prima corporatie multinationala din lume si prima companie care a emis actiuni? In perioada anilor 1700, VOC detinea suprematia absoluta in comertul cu condimente, cu mult in fata urmatoarei rivale (Compania Britanica a Indiilor de Est).</strong></p>
<p>in zilele noastre, piperul este cel mai tranzactionat condiment la nivel mondial? Circa 20% (in 2002) din comertul mondial cu acest tip de produse este reprezentat de piper, iar Vietnam-ul este cel mai mare exportator al acestui condiment detinand 34% din piata in 2008.</p>
<p><strong>cel mai mare producator mondial de sare este Statele Unite? In topul producatorilor urmeaza China, Germania si India. Consumul de sare in USA a crescut cu 50% in anii ultimii 20 de ani de la putin peste 10 grame la mijlocul anilor 80 la, peste 15 grame pe zi in ultimii ani. </strong></p>
<p><strong>Citeste mai multe curiozitati pe <a href="http://stiati-ca.com">Stiati-Ca.Com</a> </strong>!</p>
<img src="http://stiati-ca.com/?ak_action=api_record_view&id=217&type=feed" alt="Condimente. Stiati ca&hellip;?"  title="Condimente. Stiati ca&hellip;?" /><div class="feedflare">
<a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?a=4k-5Zgq8goA:IxOy8BuI-DE:yIl2AUoC8zA"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?d=yIl2AUoC8zA" border="0"></img></a> <a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?a=4k-5Zgq8goA:IxOy8BuI-DE:gIN9vFwOqvQ"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?i=4k-5Zgq8goA:IxOy8BuI-DE:gIN9vFwOqvQ" border="0"></img></a> <a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?a=4k-5Zgq8goA:IxOy8BuI-DE:V_sGLiPBpWU"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?i=4k-5Zgq8goA:IxOy8BuI-DE:V_sGLiPBpWU" border="0"></img></a> <a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?a=4k-5Zgq8goA:IxOy8BuI-DE:7Q72WNTAKBA"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?d=7Q72WNTAKBA" border="0"></img></a> <a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?a=4k-5Zgq8goA:IxOy8BuI-DE:F7zBnMyn0Lo"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?i=4k-5Zgq8goA:IxOy8BuI-DE:F7zBnMyn0Lo" border="0"></img></a> <a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?a=4k-5Zgq8goA:IxOy8BuI-DE:dnMXMwOfBR0"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?d=dnMXMwOfBR0" border="0"></img></a>
</div><img src="http://feeds.feedburner.com/~r/StiatiCa/~4/4k-5Zgq8goA" height="1" width="1"/>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://stiati-ca.com/condimente-stiati-ca/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		<feedburner:origLink>http://stiati-ca.com/condimente-stiati-ca/</feedburner:origLink></item>
		<item>
		<title>Cutremure. Stiati ca…?</title>
		<link>http://feedproxy.google.com/~r/StiatiCa/~3/7vuURfv7FXE/</link>
		<comments>http://stiati-ca.com/cutremure-stiati-ca/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 28 Feb 2010 23:33:27 +0000</pubDate>
		<dc:creator>stiati ca</dc:creator>
				<category><![CDATA[Curiozitati]]></category>
		<category><![CDATA[Curiozitati elemente vitale]]></category>
		<category><![CDATA[Curiozitati geografie]]></category>
		<category><![CDATA[cutremur]]></category>
		<category><![CDATA[cutremure]]></category>
		<category><![CDATA[geografie]]></category>
		<category><![CDATA[pamant]]></category>
		<category><![CDATA[Romania]]></category>
		<category><![CDATA[Terra]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://stiati-ca.com/cutremure-stiati-ca/</guid>
		<description><![CDATA[ cel mai mare cutremur din Romania, care a putut fi inregistrat, a avut loc in 1940, pe 10 noiembrie? Magnitudinea acestuia a fost de 7.3 grade, cu 0.1 grade mai mult decat mai cunoscutul seism din 4 martie 1977 insa cu 500 de victime mai putin decat acesta din urma: 1000 in 1944 si [...]<p><strong>Citeste mai multe curiozitati pe <a href="http://stiati-ca.com">Stiati-Ca.Com</a> </strong>!</p>
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://stiati-ca.com/wp-content/uploads/2010/03/cutremure.png"><img style="margin: 0px 10px 10px 0px; display: inline; border: 0px;" title="cutremure" src="http://stiati-ca.com/wp-content/uploads/2010/03/cutremure_thumb.png" border="0" alt="Cutremure. Stiati ca...?" width="204" height="152" align="left" /></a> cel mai mare cutremur din Romania, care a putut fi inregistrat, a avut loc in 1940, pe 10 noiembrie? Magnitudinea acestuia a fost de 7.3 grade, cu 0.1 grade mai mult decat mai cunoscutul seism din 4 martie 1977 insa cu 500 de victime mai putin decat acesta din urma: 1000 in 1944 si 1500 in 1977. Faptul ca aceste doua cutremure mari din Romania au fost precedate de catre un altul de 7.1 grade in 1908, a alimentat teoria conform careia la fiecare aproximativ 30 de ani tara noastra este lovita de un cutremur major. Insa cutremure de peste 7 grade au avut loc si in 1894 (7.1 magnitudine) si in 1986 (tot 7.1 grade magnitudine), asadar &#8220;regula&#8221; de 30 de ani nu este foarte corecta.</p>
<p><strong>cel mai mare cutremur, ca magnitudine, inregistrat vreodata a avut loc in 1960 in Chile? Cutremurul a avut magnitudinea de 9.5 grade si este urmat in acest top de catre cutremurul care a avut loc in 2004, in vestul coastei de nord a Sumatrei, cu 9.3 grade magnitudine. Ambele cutremure au fost urmate de cate un tsunami devastator.</strong></p>
<p>cutremure exista nu doar pe Pamant ci se pe Luna, Soare, alte planete si chiar stele? Se presupune de catre specialisti ca activitata seisimica pe planeta Marte a fost foarte intensa de-a lungul istoriei sale insa in prezent cutremurele inregistrate aici sunt de mica magnitudine.</p>
<p><strong>exista 3 scale/norme de raportare sub care sunt prezentate, in general, intensitatea sau magnitudinea unui cutremur? Pentru masurarea intensitatii se foloseste scala Mercalli, numele complet fiind Scara Mercalli Modificata, in timp ce pentru masurarea magnitudinii se folosesc scalele Richter (din 1935) si Moment Magnitude-MM (din 1979).</strong></p>
<p><strong><span id="more-209"></span></strong>scara Mercalli masoara intensitatea unui cutremur asa cum a fost el perceput de catre oameni sau din perspectiva distrugerilor cauzate asupra cladirilor si infrastructurii si nu magnitudinea acestuia? Astfel, doua cutremure cu aceeasi magnitudine (masurate in Richter sau MM) pot avea valori diferite pe scara Mercalli din cauza tipului de teren, straturilor solului distanta fata de epicentru etc.</p>
<p><strong>exista X niveluri pe scara Mercalli originala si XII pe scara Mercalii Modificata (cea folosita in prezent)? Astfel, nivelul I arata ca evenimentul seismic nu a fost resimtit in timp ce nivelul XII indica distrugerea totala (unul din cele mai spectaculoase si socante efecte vizuale care se pot intampla in timpul unui cutremur cu intensitatea XII Mercalli este miscarea solului in valuri). De asemenea, numerotarea pe scara Mercalli, a intensitatii, se face folosind cifre romane in timp ce pentru scarile care masoara magnitudinea, Richer si MM, se folosesc cifre arabe.</strong></p>
<p>Scara Richter se foloseste pentru masurarea si raportarea cutremurelor de magnitudine medie in timp ce pentru cutremurele mari se foloseste Scara Moment Magnitude? De regula, cutremurele cu magnitudinea mai mica de 3 se masoara folosind scari mai putin cunoscute, pentru cele cu magnitudinea intre 3 si 7 se foloseste Scara Richter iar pentru cele peste 7 grade se foloseste Scara Moment Magnitude.</p>
<p><strong>pe glob sunt folosite in mod uzual nu mai putin de 5 scari care masoara intensitatea, in functie de regiunea si tara la care ne referim? In USA se foloseste Scara Mercalli Modificata, in Europa se utilizeaza Scara Macroseismica Europeana, in Japonia Scara Shindo iar in India, Israel, Rusia si statele CIS se foloseste Scara MSK-64.</strong></p>
<p>prima scara care masura intensitatea unui cutremur a fost Scara Rossi-Forel, introdusa spre sfarsitul secolului XIX? Ea a fost inlocuita in 1902 de Scara Mercalli, in prima ei forma, insa unele tari, cum este Filipine, inca mai folosesc Scara Rossi-Forel.</p>
<p><strong>s-a calculat statistic ca, in medie, pe an, se produc la nivel planetar 17 cutremure mari (magnitudine intre 7 si 7.9) si un singur cutremur foarte mare (magnitudine peste 8)? Numarul cutremurelor de magnitudine foarte mica si mica (intre 2 si 3.9 grade) este de aproximativ 1.430.000, dintre care nu mai putin de 1.300.000 sunt mai mici de 2.9 grade.</strong></p>
<p>in ultimii 10 ani, din 2000 pana in 2009, anul 2007 a cunoscut nu mai putin de 4 cutremure de peste 8 grade in timp ce 2002 si in 2008 nu s-a inregistrat nici unul? In ordine cronologia, acestea au fost: Insulele Kurile – 13 ianuarie – 8.1 grade, Insulele Solomon – 1 aprilie – 8.1 grade, Coasta Centrala a statului Peru – 15 august – 8 grade si Sudul Sumatrei, Indonezia – 12 septembrie – 8.5 grade.</p>
<p><strong>cel mai catastrofal cutremur, ca numar de victime, a avut loc pe 23 ianuarie 1556 in Shaanxi, China? Victimele estimate ale acestui cutremur sunt in numar de 830.000. Mai recent, pe 28 iulie1976, cutremurul al doilea cel mai catastrofal care a avut loc tot in China, insa de data aceasta in Tangshan, are un numar estimat de 655.000 de victime, de aproximativ de 3 ori mai mare decat cele 255.000 de victime raportate oficial. </strong></p>
<p><strong>Citeste mai multe curiozitati pe <a href="http://stiati-ca.com">Stiati-Ca.Com</a> </strong>!</p>
<img src="http://stiati-ca.com/?ak_action=api_record_view&id=209&type=feed" alt="Cutremure. Stiati ca...?"  title="Cutremure. Stiati ca...?" /><div class="feedflare">
<a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?a=7vuURfv7FXE:NXyReU9K-m0:yIl2AUoC8zA"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?d=yIl2AUoC8zA" border="0"></img></a> <a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?a=7vuURfv7FXE:NXyReU9K-m0:gIN9vFwOqvQ"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?i=7vuURfv7FXE:NXyReU9K-m0:gIN9vFwOqvQ" border="0"></img></a> <a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?a=7vuURfv7FXE:NXyReU9K-m0:V_sGLiPBpWU"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?i=7vuURfv7FXE:NXyReU9K-m0:V_sGLiPBpWU" border="0"></img></a> <a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?a=7vuURfv7FXE:NXyReU9K-m0:7Q72WNTAKBA"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?d=7Q72WNTAKBA" border="0"></img></a> <a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?a=7vuURfv7FXE:NXyReU9K-m0:F7zBnMyn0Lo"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?i=7vuURfv7FXE:NXyReU9K-m0:F7zBnMyn0Lo" border="0"></img></a> <a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?a=7vuURfv7FXE:NXyReU9K-m0:dnMXMwOfBR0"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?d=dnMXMwOfBR0" border="0"></img></a>
</div><img src="http://feeds.feedburner.com/~r/StiatiCa/~4/7vuURfv7FXE" height="1" width="1"/>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://stiati-ca.com/cutremure-stiati-ca/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		<feedburner:origLink>http://stiati-ca.com/cutremure-stiati-ca/</feedburner:origLink></item>
		<item>
		<title>Istoria reciclarii. Stiati ca…?</title>
		<link>http://feedproxy.google.com/~r/StiatiCa/~3/93LVIrwdmFA/</link>
		<comments>http://stiati-ca.com/istoria-reciclarii-stiati-ca/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 04 Oct 2009 09:37:50 +0000</pubDate>
		<dc:creator>stiati ca</dc:creator>
				<category><![CDATA[Curiozitati]]></category>
		<category><![CDATA[Curiozitati speciale]]></category>
		<category><![CDATA[aluminiu]]></category>
		<category><![CDATA[ecologie]]></category>
		<category><![CDATA[japonia]]></category>
		<category><![CDATA[reciclare]]></category>
		<category><![CDATA[sua]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://stiati-ca.com/istoria-reciclarii-stiati-ca/</guid>
		<description><![CDATA[ oamenii sunt obisnuiti sa recicleze din cele mai vechi timpuri? Studii arheologice au arata ca, in perioadele cand resursele de materii prime se diminuau, gropile de gunoi ale oraselor antice contineau mai putine deseuri cu potential pentru reciclare (unelte, ceramica etc).
un intreprinzator englez, Benjamin Law, a fost primul care a transformat reciclarea hainelor care [...]<p><strong>Citeste mai multe curiozitati pe <a href="http://stiati-ca.com">Stiati-Ca.Com</a> </strong>!</p>
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Recycling" target="_blank"><img style="border-bottom: 0px; border-left: 0px; margin: 0px 10px 10px 0px; display: inline; border-top: 0px; border-right: 0px" title="reciclarea" border="0" alt="Istoria reciclarii. Stiati ca&hellip;?" align="left" src="http://stiati-ca.com/wp-content/uploads/2009/10/reciclarea.jpg" width="204" height="204" /></a> oamenii sunt obisnuiti sa recicleze din cele mai vechi timpuri? Studii arheologice au arata ca, in perioadele cand resursele de materii prime se diminuau, gropile de gunoi ale oraselor antice contineau mai putine deseuri cu potential pentru reciclare (unelte, ceramica etc).</p>
<p><strong>un intreprinzator englez, Benjamin Law, a fost primul care a transformat reciclarea hainelor care nu mai puteau fi purtate in materii prime pentru noi materiale textile? Astfel, el a inventat 2 noi materiale: shoddy si mungo, bazate pe lana recuperata din haine vechi, combinata cu lana noua. In 1860, in orasul Batley, Anglia, se produceau peste 7000 de tone din acest material.</strong></p>
<p>perioadele cele mai “propice” reciclarii in masa erau cele de razboi? Germania Nazista este una dintre tarile in care rationalizarea si reciclarea au fost adoptate atat in timpul cat si in perioada pre-razboi. In special se reciclau fierul dar si alte metale rare, fibrele textile sau oasele din care se facea apoi sapun.</p>
<p><strong>Japonia este una dintre tarile in care reciclarea este reglementata prin lege si general accepata de catre locuitori, mai mult decat in celelalte tari? In 2007, in Japonia s-au colectat pentru reciclare 802.036 tone de plastic, cu 429,5% mai mult decat in 2000, adica fiecare locuitor al tarii recicleaza aproximativ 6.4 kg de plastic pe an.</strong></p>
<p> <span id="more-201"></span>
<p>o treime din totalul deseurilor din Statele Unite este reciclat? Astfel, 82 de tone de materiale sunt reciclate dintr-un total de 251 tone de gunoi care se produc anual. Se estimeaza o crestere de 100% a cantitatii de materiale reciclate in SUA in utimii 10 ani.</p>
<p><strong>in SUA exista cea mai mare productie de gunoi pe cap de locuitor din lume? Astfel, in fiecare zi, in medie, un cetatean american produce putin peste 2 kilograme de gunoi.</strong></p>
<p>Austria este “campioana reciclarii” in Uniunea Europeana? Aici se refoloseste aproximativ 60% din cantitatea toatala de gunoi produsa. Grecia, pe de alta parte, recicleaza numai 10% din totalul deseurilor pe care le produce, situandu-se la coada clasamentului.</p>
<p><strong>in anii 70, orasul Woodbury din statul american New Jersey a fost primul din tara care a introdus reciclarea obligatorie? Curand, si alte orase i-au urmat exemplul, principalul motiv al noii pasiuni a americanilor pentru reciclare fiind costul ridicat al energiei. Astfel, se economisea 95% din energie daca se folosea aluminiu reciclat pentru pentru producerea unui produs nou.</strong></p>
<h6>In acest articol sunt folosite date din <a href="http://sustainablog.org/2008/08/22/recycling-by-the-numbers-the-good-bad-and-ugly-of-statistics-and-comparisons/" target="_blank">aceasta sursa</a>.</h6>
<p><strong>Citeste mai multe curiozitati pe <a href="http://stiati-ca.com">Stiati-Ca.Com</a> </strong>!</p>
<img src="http://stiati-ca.com/?ak_action=api_record_view&id=201&type=feed" alt="Istoria reciclarii. Stiati ca&hellip;?"  title="Istoria reciclarii. Stiati ca&hellip;?" /><div class="feedflare">
<a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?a=93LVIrwdmFA:_AHyQogUhNI:yIl2AUoC8zA"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?d=yIl2AUoC8zA" border="0"></img></a> <a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?a=93LVIrwdmFA:_AHyQogUhNI:gIN9vFwOqvQ"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?i=93LVIrwdmFA:_AHyQogUhNI:gIN9vFwOqvQ" border="0"></img></a> <a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?a=93LVIrwdmFA:_AHyQogUhNI:V_sGLiPBpWU"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?i=93LVIrwdmFA:_AHyQogUhNI:V_sGLiPBpWU" border="0"></img></a> <a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?a=93LVIrwdmFA:_AHyQogUhNI:7Q72WNTAKBA"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?d=7Q72WNTAKBA" border="0"></img></a> <a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?a=93LVIrwdmFA:_AHyQogUhNI:F7zBnMyn0Lo"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?i=93LVIrwdmFA:_AHyQogUhNI:F7zBnMyn0Lo" border="0"></img></a> <a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?a=93LVIrwdmFA:_AHyQogUhNI:dnMXMwOfBR0"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/StiatiCa?d=dnMXMwOfBR0" border="0"></img></a>
</div><img src="http://feeds.feedburner.com/~r/StiatiCa/~4/93LVIrwdmFA" height="1" width="1"/>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://stiati-ca.com/istoria-reciclarii-stiati-ca/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>7</slash:comments>
		<feedburner:origLink>http://stiati-ca.com/istoria-reciclarii-stiati-ca/</feedburner:origLink></item>
	</channel>
</rss>
