TACTIC ZONE

Alex Chamberlain - The Rising Star

2012-02-09T05:58:00.000-08:00

Articol scris de Avram Alexandru

sursa foto: http://football-talk.co.uk/

Alexander Mark David Oxlade-Chamberlain , cu numele său complet se năștea pe 15 august 1993 în Portsmouth. Fiul fostului internațional englez, Mark Chamberlain (fost jucător la Stoke si la Portsmouth) , -OX- , cum este alintat de prieteni, a venit la Academia de Fotbal a lui Southampton Academy la vârsta de 7 ani, și a debutat pentru prima echipa a clubului în 2010, pe 2 martie , la vârsta de 16 ani si 199 de zile la o victorie cu Huddersfield Town.La Southampton, Chamberlain a bifat 43 de apariții în primul unsprezece, reușind 10 goluri și 8 pase de gol. Facând parte din loturile națioanale ale Angliei la toate categoriile de vârstă, Alex era considerat unul din viitoarele staruri ale albionului, alături de jucători precum Ravel Morrison, Will Keane, sau Connor Wickham.

Pe 8 August 2011 a fost făcut public transferul . Ox semnase cu Arsenal. Deși nu s-au făcut publice detaliile contractuale, presa din albion menționa că tranzacția s-a făcut pentru o sumă de aproximativ 12 milioane de lire. La numai câteva săptămâni, Oxlade a debutat pentru Arsenal, la înfrângerea istorică, acel 8-2 de pe Old Trafford, din 28 august, Alex înlocuindu-l pe Coquelin în minutul 62. După ce în prima jumătate de an a fost folosit foarte rar, doar în League Cup, si de două ori pe final de meci în campionat, lucrurile s-au schimbat în 2012. Gervninho și Chamakh au plecat la Cupa Africii, Thierry Henry nu poate juca 90 de minute ca extremă stânga, iar Arshavin nu se mai regăsește de vreun an - jumătate.

La doar al treilea meci ca titular în Premier League de la venirea de la Southampton, Alex Oxlade-Chamberlain a jucat un rol esențial în victoria cu 7-1 din etapa precedentă din Anglia.

Jucând ca aripă stânga, deși este mult mai obișnuit sa joace într-o poziție centrală sau în flancul drept, Oxlade-Chamberlain a arătat o excelentă viteză, un foarte bun control al mingii, și o suprinzătoare inteligență în joc, mai ales având în vedere vârsta sa fragedă. Fiind un jucător de picior drept, a căutat mereu să pătrundă în zonă centrală, având rolul unui veritabil -inside forward-. Totuși trebuie menționat că a avut în față una din cele mai slabe apărări din Anglia.

Statistici / Jucători	Walcott	Chamberlain
Acuratețe pase	82%	85%
Total centrări	8	8
Deposedări	2	0
Driblinguri reușite	0	5
Ocazii create	3	3
Pase de gol	3	0
Goluri	0	2

sursa datelor: OPTA sports

Chamberlain vs. Walcott

Cu un procent de 85% de pase reușite, și găsindu-și coechipierii la 3 din cele 8 centrări ale sale, statistic, Oxlade-Chamberlain a jucat mai bine decât mult mai experientatul Theo Walcott. Pe flancul opus, Theo a reușit un procent de 82% de pase reușite iar nici una din cele 8 centrări ale sale nu au ajuns la Van Persie& Co . Totuși Walcott a terminat meciul cu 3 pase de gol , două din ele fiind considerate pase de gol și nu centrări de către specialiștii de la Opta.

Pe lângă acestea, Chamberlain a mai reușit 3 ,,key-passes,, către coechipierii săi care însă nu au fost transformate în gol, fapt ce-i determină pe fani să-l socotească drept o prioritate pe banda stângă, mai ales având în vedere contracanditatul Arshavin.

Chamberlain vs. Arshavin

Mai exact, Ox a avut un procentaj de 84,8% de pase reușite, și anume 28 pase care si-au atins ținta din 33, procentaj cu mult mai bun decât cel avut de mijlocașul rus în meciurile precedente. Mai mult, Arshavin deși a evoluat mult mai des, a reușit un singur gol tot sezonul, și are un procentaj de acuratețe a șutului inferior lui Ox: 31% Arshavin - 28% Chamberlain. Și în ceea ce privește pasele reușite în acest sezon, englezul stă mai bine: 74% Arshavin - 81% Chamberlain. Același lucru se constată și în cazul centrărilor reușite. statistică ce îl favorizează din nou pe britanic: 33% Arshavin - 65% Chamberlain. Singurul capitol la care rusul iese pe primul loc, este cel al deposedărilor reușite: Arshavin 78% - Chamberlain 50%.

Concluzii

Cu dubla reușită în partida cu Blackburn, care a venit după alte trei șuturi periculoase către poartă, Chamberlain realizează o permformanță care nu s-a mai atins în Anglia de 8 ani, fiind al doilea tânăr jucător britanic care realizează o dublă pentru echipele de top din Albion, după Rooney.

Arsenal mai are de jucat 14 meciuri în campionat, se mai află și în Champions League, timp suficient pentru noul star să-l impresioneze pe Capello și să prindă lotul pentru Euro 2012 . Și cine n-ar paria pe el?

LIVERPOOL vs TOTTENHAM 0-0. Prudenta, cuvantul cheie

2012-02-07T05:03:00.000-08:00

Liverpool a inceput in sistemul 4-2-3-1 ,cu Carroll unic atacant si o linie de trei in spatele lui, Kuyt-Gerrad-Bellamy. Spearing a fost titularizat la inchidere ,alaturi de Adam, iar Johnson continua sa evolueze ca fundas stanga, desi este la baza fundas dreapta.
Tottenham a mers pe prudenta, 4-1-4-1 / 4-5-1 era sistemul de joc, doar cu Adebayor varf si cu Modric retras formand un triunghi in cdntrul liniei de mijloc. Pe flancuri erau Bale si Ktanjcar.
Partida a avut ritm ,dar nu a avut goluri. Liverpool a incercat un joc mai vertical, in vreme ce Tottenham s-a aparat si a cautat sa faca un joc de posesie si sa inainteze in jumatatea adversa prin triunghiuri de pase la firul ierbii.
Atacantii.
Carroll a fost jucat in stilul sau favorit, deseori cu mingi lungi, pe care trebuia sa le devieze pt cei trei mijlocasi din spatele sau. A avut insa o partida grea contra lui Dawson ,unul dintre cei mai buni stoperi din Premier League, la capitolul joc de cap. Abia dupa intrarea lui Suarez, Carroll a devenit un pericol pt poarta lui Friedel, odata cu impingerea liniei defensive adverse ,aproape de careul portarului american.
Adebayor era prea izolat de restul echipei, Bale si Kranjcar nu il sustineau, preocupati de dublajul propriilor fundasi laterali, iar Modric ,integrat in triunghiul de la mijloc, nu mai era un link player intre linia mediana si varful togolez. Chiar si asa, lui Adebayor i-a lipsit agresivitatea si i-a lasat prea des pe stoperii lui Liverpool sa porneasca constructia fazelor linistiti, sa urce cu balonul la picior, in special pe Agger.
Mijlocasii centrali.
Gerrard a avut un inceput bun, cu demarcari care il scoteau pe Parker din fata apararii, fortandu-l pe acesta sa faulteze in preajma propriului careu, dar s-a stins dupa aproximativ 20 de minute. Parker si-a securizat bine zona si Gerrard nu a mai fost un pericol pt poarta oaspetilor. Modric a jucat prea retras, nu i-a oferit sustinere lui Adebayor si de cateva ori i-a lasat prea mult spatiu lui Spearing, iar acesta a trimis cateva suturi din pozitii bune ,catre poarta lui Friedel. Livermore si Adam s-au anulat reciproc, mai mult primul pe "cormoran", pt ca jucatorul lui Tottenham nu si-a asumat cine stie ce responsabilitati ofensive.
Duelul pe flancuri.
In dreapta, Kuyt nu a existat, a fost controlat fara probleme de Ekotto, care urca mereu la invaluire ,tragandu-l pe olandez dupa el. Bale a avut o libertate destul de mare, intra in centru, in postura de al doilea varf sau schimba zonele cu Kranjcar , dar in afara de o ocazie mare in repriza secunda, nu a oferit foarte mult. In flancul opus, ambii mijlocasi laterali, Bellamy si Kranjcar, s-au remarcat mai ales prin munca defensiva facuta. Amandoi si-au blocat eficient adversarii directi si au venit la dublaj pt fundasii laterali. Bellamy in special a impresionat prin travaliu, chiar daca Walker nu a impins prea des jocul in jumatatea adversa, dar Kranjcar a avut o partida grea contra lui Johnson, fundasul lui Liverpool fiind agresiv si urcand mereu la invaluire.
Singura mutarea care a contat in asezarea echipelor a fost facuta de Dalglish, care l-a scos pe Kuyt si l-a introdus pe Suarez, trecand la o asezare 4-4-2 ,cu Gerrard mutat mijlocas dreapta. Intrarea uruguayanului a adus mai multa mobilitatea in atacul gazdelor si a impins linia defensiva adversa mai jos, dar schimbarea a fost facuta un pic cam tarziu.

CHELSEA vs MAN UTD 3-3. Londonezii fara reactie la contra-mutarile lui Ferguson

2012-02-06T05:38:00.000-08:00

A fost un meci straniu, pt ca Chelsea a ajuns la un moment dat sa conduca la trei goluri diferenta, fara sa joace neaparat un fotbal mai bun decat Man Utd.
Echipa lui Villas Boas a jucat in sistemul 4-4-1-1, cu Torres varf impins si Mata in spatele sau. In defensiva a avut loc cele mai multe modificari, Cahill luandu-i locul lui Terry, iar Bosingwa, de obicei fundas dreapta, a aparut in stanga, in locul indisponibilului Ashley Cole.
Man Utd si-a pastrat si ea modulul 4-4-1-1, cu Rooney intre linii si Welbeck varf impins. Young a apart in stanga liniei de mijloc, in locul lui Nani, iar Ferdinand a facut pereche cu Evans, in centrul defensivei, inlocuindu-l pe accidentatul Smalling.
Sapte observatii:
1. Man Utd s-a aparat destul de jos in prima repriza ,impiedicand astfel eventualele pase in spatele propriei aparari, pt viteza lui Torres.
2. Chelsea nu reusea sa verticalizeze jocul, datorita inabilitatii lui Torres de a fi un pivot pt echipa sa si nu reusea nici sa desfaca apararea oaspetilor pe benzi pt ca in flancul stang avea doi jucatori de picior drept, Malouda si Bosingwa, care nu reuseau sa centreze din prima si cautand sa isi faca mingea pe piciorul de baza, aglomerau jocul in centru. In dreapta, pana la creearea autogolului lui Evans, Sturridge a parut incomodat de pozitionarea ca mijlocas dreapta clasic, iar Ivanovic nu are calitatile tehnice necesare pt a invaluii si venii cu centrari.
3. Prima repriza a insemnat si un joc extrem de consistent, din punct de vedere defensiv, al lui Essien, ca o consecinta, Giggs abia s-a vazut pe teren.
4. Atata timp cat Mata a jucat central, a impus ritmul echipei sale, contribuind la primul gol, inscriindu-l pe al doilea si centrand decisiv la al treilea. Este evident ca spaniolul trebuie sa joace mereu in aceasta postura si nu in flanc, asa cum a fost folosit pana acum.
5. In minutul 52 ,Young a fost inlocuit de Hernandez, Welbeck trecand mijlocas stanga, lasandu-i locul de varf noului intrat. In minutul 62, Rafael este inlocuit de Scholes, Valencia trece fundas dreapta, Welbeck se muta in dreapta, iar Giggs pe stanga liniei de mijloc. Mutari ofensive si care dau consistenta jocului oaspetilor, Hernandez inscriind si fiind "co-autor" al penalty-ului obtinut de Welbeck, iar Giggs, mult mai liber in stanga, a centrat la golul de 3-3.
6. Sturridge face penalty-ul de 3-1, tocmai pt ca noul sistem il obliga sa ocupe pozitii mai defensive, iar el nu stie sa se apere atat de jos, bruscandu-l inutil pe Evra.
7. Villas Boas a asteptat prea mult pana sa puna un om in plus in centrul liniei de mijloc, lasandu-i lui Rooney o libertate de joc prea mare. Cand se decide sa il scoata pe Sturridge si sa il introduca pe Romeu, revenind la sistemul 4-1-4-1, decide ca Essien sa joace in fata apararii. Ganezul vine dupa o perioada lunga de pauza si nu are inca vitalitatea necesara pt 90 de minute cu Man Utd, asadar Rooney nu doar ca a inscris de doua ori, dar a si pornit actiunea finalizata de Hernandez pt 3-3. La acest scor, Essien este urcat inter, iar Romeu coboara in fata apararii.
Concluzie:
Chelsea a condus de nicaieri, rezultatul este corect. Villas Boas a renuntat la presingul ultra-ofensiv si la jocul vertical, pt un stil mai orizontal de joc, pe care insa Stturidge, Malouda si Torres nu il apreciaza. Echipa nu a stiut sa tina posesia, a cautat sa ii puna in valoare pe rapizii fotbalisti de mai sus, de unde a rezultat mingi "vandute" prea repede. Essien a tinut si el mijlocul cat l-a tinut capacitatea fizica, iar Torres, desi a ratat o ocazie uriasa, nu a jucat rau, dar are o mare lipsa de incredere in fortele proprii. Cat despre Man Utd, Rooney a fost si aseara cheia, mai precis jocul sau inteligent intre comparimente. Este fatal sa il lasi liber. Mutarile lui Ferguson, cu Hernandez varf si Giggs in stanga, au adus explozia necesara.

AC MILAN vs NAPOLI 0-0. Ibrahimovic strica revenirea Milanului

2012-02-06T00:41:00.000-08:00

Desi partida a fost una slaba din punct de vedere al spectacolului, in schimb a fost interesanta din punct de vedere tactic, cu o prima parte controlata de Napoli, in sensul ca i-a blocat foarte bine pe adversari, chiar daca nici ei nu si-au creeat ocazii si cu o repriza secunda, pana la eliminarea lui Ibrahimovic ,dominata de AC Milan, gratie unor schimbari tactice facute de Allegri.
Breef:
-Mazzari a ales sa schimbe modulul obisnuit, din 3-4-2-1 ,in 5-3-2 pe faza defensiva, evident transformandu-se in 3-5-2 in faza de atac, prin urcarile lui Maggio si Zuniga. Temandu-se de rombul de la mijloc al Milanului, dar si de jocul intre linii al lui Seedorf, a decis sa il coboare pe Hamsik la Emanuelson si pe Gargano sa il puna sa ocupe spatiul din fata propriei defensive, spatiu in care actiona Seedorf. Dzemaili il tampona pe Nocerino. Aceasta modificare de sistem a "înecat" motorul gazdelor pt ca ,aglomerand centrul terenului, le-a anulat acestora capacitatea de a creea faze ofensive.
-Napoli a jucat cu linia de fundasi foarte jos, impiedicand jocul vertical al Milanului. Si-au folosit foarte bine superioritatea de trei fundasi vs doi atacanti si i-au anulat pe Ibrahimovic si Robinho. In plus, pt ca AC Milan nu foloseste mijlocasi laterali, Mazzari le-a cerut si lui Zuniga si Maggio, ca atunci cand gazdele au balonul, sa coboare in postura de fundasi laterali clasici, asta incurcandu-l in special pe Robinho, varful mobil al gazdelor, care incerca sa traga dupa el in lateral, unul dintre cei trei stoperi adversi. Plasarea lui Zuniga pe faza defensiva insa facea ca acesta sa il preia pe brazilian, iar tripleta din centru ramanea compacta.
-Cum era si firesc ,pe benzi Napoli era mai eficienta, Maggio si Zuniga sunt punctele forte ale echipei. Folosind trei fundasi centrali ,Napoli le permitea acestora sa avanseze adanc in terenul advers ,lucru ce nu se intampla cu fundasii laterali ai lui AC Milan. Unul trebuia sa ramana mereu la acoperire. Probabil ca si calitatea individuala a lui Abate si Antonini nu este una de nivelul lui Milan, cei doi nereusind in prima repriza sa desfaca apararea adversa si sa vina cu centrari utile.

Repriza secunda a insemnat revenirea in forta a Milanului si asta s-a intamplat din trei motive:
-Allegri a alterat modulul de joc (figura doi) trecand la un 4-3-2-1, cu Seedorf usor in stanga si cu Robinho mai retras, in dreapta. Practic ,vazand ca tripleta Nocerino-Emanuelson-Seedorf sunt bine inchisi de Dzemaili-Gargano-Hamsik si ca Van Bommel oricum nu aduce nimic din punct de vedere ofensiv, au mai adus un om de creeatie la mijloc, pe Robinho. Gargano era acum prins intre doi mijlocasi ofensivi adversi, practic zona din fata defensivei napoletane era inundata.
-Prea mult spatiu pt Abate in special, dar si Antonini. Reversul medaliei pt lipsa de presiune pe care Zuniga si Maggio ar fi trebuit sa o puna pe fundasii laterali adversi, le permitea acestora sa urce la randul lor foarte mult in terenul oaspetilor si sa vina cu centrari. Un motiv al "invierii" ofensive a lui Abate este si Lavezzi, jocul extrem de slab al argentinianului oferindu-i spatiu si liniste fundasului dreapta milanez.
-Ibrahimovic si executiile lui. Uneori ,cand jocul nu iti iese, valoarea individuala te poate scoate. Pana la eliminarea sa, parea ca asta se va intampla.
Schimbari.
Dupa eliminarea lui Ibrahimovic, Milan a trecut la un sistem 4-4-1, cu Robinho varf unic, iar Napoli a revenit la 3-4-2-1, urcandu-l pe Hamsik alaturi de Lavezzi si Cavani. Ambrosini il inlocuieste pe Seedorf, Allegri securizand mijlocul cu doi inchizatori, noul intrat plus Van Bommel. Mazzari schimba ofensiv, il scoate pe stoperul Aronica si il introduce pe Pandev, schimband din nou sistemul de data asta in 4-4-2, cu Lavezzi si Pandev in flancuri si Hamsik si Cavani varfuri, fara efect insa.
Concluzie:
Milan are nevoie de Boateng si de un play maker, pt ca in sistemul 4-3-1-2, omul din spatele varfurilor este esential. Ar trebui sa incerce sa il readuca pe Kaka la vara. La capitolul fundasi laterali, Mesbah este oricand o solutie mai buna decat mediocrul Antonini.
Napoli a facut un meci tactic bun, dar fricos. Hamsik s-a sacrificat defensiv si a ajutat mult in linia celor trei mijlocasi centrali, un post atipic pt el. Insa Lavezzi si Cavani au fost inexistenti, iar Maggio si Zuniga, in linia defensiva a echipei, nu au oferit atat cat puteau dn punct de vedere ofensiv.

V. SISTEM CONTRA SISTEM: 4-4-2 VS 3-5-2.

2012-02-01T06:22:00.000-08:00

4-4-2 vs 3-5-2. Avantajele echipei rosii vine din faptul ca domina numeric in zona centrala, echipa albastra, care foloseste 4-4-2. Sunt trei fundasi impotriva a doi atacanti, trei mijlocasi centrali impotriva a doi mijlocasi centrali albastrii si doi atacanti rosii contra doi stoperi albastri.
Avantajele echipei albastre vin insa pe benzi. Au cate o pereche pe fiecare flanc fata de doar un jucator pe care rosii il au pe fiecare parte. In plus, rosii nejucand cu perechi pe benzi, le permite fundasilor laterali albastri sa joace mai aproape de proprii stoperi, formand patru contra doi in aparare.

Sa incepem prin a arata ce manevre defensive trebuie sa faca formatia albastra pt a contracara atacurile formatiei rosii. Cand balonul se afla la stoperul 4-rosu si acesta urca profitand de superioritatea numerica fundasi vs atacanti adversi, evident ca cel care il ataca este atacantul central 11-albastru. Celalalt varf coboara in zona inchizatorului 5-rosu. Cum odata cu avansarea lui 4-rosu, mijlocasul dreapta 2-rosu urca si el, acesta este urmarit de mijlocasul stanga 10-albastru, dar doar pana cand intra in zona fundasului stanga 3-albastru. Albastrii trebuie sa profite de superiroritatea ce o au in benzile terenului, iar 3-albastru ,fara adversar direct, il preia pe 2-rosu, lasandu-l pe 10-albastru sa ocupe o pozitie mai avansata. Odata cu urcarea lui 3-albastru, intreaga linie de fundasi urca dupa el, 5-albastru la acoperire si 4-albastru cu 2-albastru aparand centrul careului. Linia de mijloc translateaza si ea cand balonul este la 4-rosu, 8-albastru inchizand la celelalt mijlocas central, 8-rosu, 6-albastru coborand usor la acoperire pt a securiza zona in cazul unei pase lungi, iar 7-albastru coboarta si el in linie cu 6-albastru, supraveghind la 10-rosu si 11-rosu.

Daca insa linia de fundasi intoarce jocul in directia opusa prin pase intre ei, evident ca cei doi atacanti albastrii nu au cum sa acopere la toti cei trei stoperi rosii. 3-rosu ramane liber si urca in atac. In acest caz, cel care il ataca este 7-albastru, mijlocasul dreapta. Linia de mijloc si cea de fundasi se misca precum un miriapod, in functie de zona in care urca 7-albastru. 6-albastru il preia pe 10-rosu, 8-albastru acopera zona din fata apararii, iar 10-albastru sta in linie cu 8-albastru, supravegahindu-l pe mijlocasul central 8-rosu. La fel si fundasii, 2-albastru il preia pe omul lasat liber de 7-albastru, adica pe mijlocasul stanga 11-rosu, iar ceilalti trei fundasi vin dupa el ca legati cu un lant, 4-albastru la acoperire, 5-albastru si 3-albastru aparand axul central. Atacantii, depasiti de pasele celor trei fundasi rosii se regrupeaza, 9-albastru urca la 6-rosu, iar 11-albastru se muta la inchizatorul advers, 5-rosu.

Cand balonul se afla la unul dintre interi, in cazul nostru 8-rosu, miscarea ce trebuie facuta de echipa albastra este dupa cum urmeaza: 8-albastru, adversarul direct ,il inchide. 6-albastru coboara in adancime pt a-l acoperii pe colegul sau, iar mijlocasul lateral din zona opusa actiunii, 7-albastru, strange in centru la 10-rosu pt a-i da libertatea necesara lui 6-albastru, sa acopere. Evident, unul dintre atacanti, 9-albastru coboara la 5-rosu pt a nu il lasa pe 8-rosu sa paseze inapoi catre un om liber, iar mijlocasul stanga ,10-albastru, isi urmareste adversarul direct, 2-rosu, dar doar pana cand acesta intra in zona fundasului stanga, 3-albastru.

Sa luam acum situatia in care balonul se afla la mijlocasul stanga 11-rosu, aflat in jumatatea albastrilor de teren. Trebuie sa asiguram superioritate, sa profitam de faptul ca in flanc avem mai multi oameni, asadar 11-rosu este atacat de 2-rosu, dar si de 7-albastru, pt a forma un doi contra unu. Mijlocasul central 6-albastru acopera culoarul de pasa pe care 11-rosu ar putea-o da in interior, iar 8-albastru asigura zona din fata apararii. Este indicat ca unul dintre atacanti, 11-albastru in cazul de fata, sa coboare in sprijinul mijlocasilor centrali, pt a egala numeric adversarul in acea zona si pt a fi un link player in caz ca echipa albastra recupereaza mingea in alta situatie decat prin decizia arbitrului.

Daca mingea se afla in posesia atacantului central, 9-rosu in cazul nostru, acesta este atacat de adversarul direct, 4-albastru, in vreme ce fundasii laterali strang in centru pt a nu lasa brese intre ei. Daca 9-rosu preia cu spatele la poarta, unul dintre inchizatori, 6-albastru, il ataca. Mijlocasii laterali 7-albastru si 10-albastru au grija de mijlocasii laterali adversi, iar unul dintre atacanti coboara din aceleasi motive ca cele expuse mai sus.

Cand intervine o situatie de inferioritatea numerica pt ca, de exemplu, 8-albastru este depasit de adversarul direct 8-rosu, ceilalti trei mijlocasi trebuie sa actioneze ca o pâlnie si sa coboare strangand in acelasi timp in centru, cautand sa aglomereze zona lasata in inferioritatea de colegul lor.

In caz ca 8-rosu nu este deposedat de balon sau faultat, unul dintre fundasii centrali, 6-albastru aici, ii iese in intampinare, iar fundasii laterali intra in centru pt a acoperii bresa lasata de urcarea acestuia, pastrand o superioritatea 3 la 2 in aparare.

Iesire din presing cu joc elaborat.
Jucand cu cate un singur om pe benzi, echipa ce foloseste 3-5-2 nu poate face presing avansat decat pe fundasii centrali, asadar avem fundasii laterali liberi. Catre ei trebuie ghidat jocul cand iesim din aparare. Asadar, schema din stanga arata situatia in care 3-albastru intoarce catre 6-albastru, acesta trimite catre colegul sau 4-albastru. In momentul acela 2-albastru pleaca la invaluire, 4-albastru trimite catre mijlocasul dreapta 7-albastru coborat adanc la primire, paseaza in spate la 6-albastru ,apoi pleaca. 6-albastru verticalizeaza catre 9-albastru coborat la sustinere, iar acesta scoate in lateral unde se deschid doua oportunitati, 7-albastru si 2-albastru.
Este importanta asezarea jucatorilor pe faza de constructie elaborata, in asa fel incat sa se formeze triunghiuri si romburi intre ei, pt ca omul cu mingea sa aiba macar doua solutii de pasa. De asemenea, in faza de constructie elaborata, unul dintre varfuri trebuie sa participe la aceasta.

Iesirea din presing cu pasa lunga.
5-albastru paseaza catre 6-albastru aflat sub presiune, iar acesta scoate in lateral catre 2-albastru. Fundasul dreapta profita ca nu are om pe el si avanseaza. Ambii atacanti albastrii coboara la primire, dar unul dintre ei, 11-albastru se intoarce brusc, iar mijlocasul dreapta 7-albastru urca pe zona parasita de 9-albastru. In acel moment 2-albastru arunca mingea peste defensiva adversa.

Cum sa construiesti in fata unui oponent ce se apara aglomerat.
Cea mai indicata manevra in aceste situatii este sa scoti mingea in lateral. 3-albastru paseaza catre atacantul 11-albastru, iesit in lateral, apoi se demarca in profunzime. Acesta trumite in spate catre 10-albastru, mijlocasul stanga, coboarat. 10-albastru paseaza pe pozitie viitoare la 3-albastru. Din nou, este foarte important ca asezarea jucatorilor sa formeze triunghiuri sau romburi.

Si o ultima schema pt desfacerea unei defensive aglomerate, 7-albastru patrunde in centru cu balonul la picior, iar 2-albastru urca pe culoarul eliberat de acesta. 9-albastru vine la primire, primeste pasa scurta si scoate in lateral catre 2-albastru.

LIVERPOOL VS MAN UTD 2-1. Manchester plateste tribut greselilor individuale

2012-01-28T10:20:00.000-08:00

Un meci destul de prudent ,cu doua echipe preocupate sa acopere mijlocul terenului numeric, Man Utd probabil pt ca miza si pe un egal ce ar fi facut ca returul sa il joace acasa.
Liverpool a inceput intr-un sistem 4-1-4-1 ,surprinzand asezarea lui Carragher la inchidere. In linia de patru mijlocasi ofensivi, Henderson era in stanga, iar Maxi Rodriguez in centru, alaturi de Gerrard. Downing a fost asezat si el ,in mod surprinzator,in banda dreapta.
Man Utd a jucat un modul 4-2-3-1 ,cu Welbeck atacant central, sprijinit de Giggs din spate si Park cu Valencia pe flancuri. Carrick si Scholes erau cei doi mijlocasi centrali.
Liverpool a alternat momentele de presing ,cu cele mai lungi in care asteptau adversarul sa vina peste ei pt a profita de eventualul spatiu de contraatac. Inscriind repede prin Agger, dupa un corner si aglomerarea careului mic al lui De Gea, pt a-l incomoda, Liverpool a retras mult liniile si a lasat posesia oaspetilor. Man Utd avea mari probleme in a penetra apararea aglomerata a cormoranilor, din doua motive:
-Lipsa unui atacant care sa castige duelurile fizice, sa fie un pivot care sa intre in un-doiuri cu mijlocasii, protejand balonul. Welbeck este un varf fasnet, bun atunci cand oponentul tine linia de fundasi avansata iar el poate specula prin viteza spatiul dintre fundasi si propriul portar. Cu o defensiva asezata jos, varful lui Man Utd trebuia sa aiba mai multa forta si detenta pt a fi util colegilor. Indiferent insa de acest aspect, Welbeck s-a miscat prea putin in primele 45 de minute.
-Desi cautau sa desfaca defensiva gazdelor ca la carte, scotand mingea la margine, Man Utd nu prea avea spor. Mai intai dublajul lui Henderson si Downing la Enrique si Kelly, functiona. Apoi, in stanga, Park cauta mereu centrul, lasandu-l pe Evra sa acopere flancul si desi francezul facea asta, rar a reusit sa aduca centrari in careul advers, Downing il controla bine. In banda opusa, Valencia era activ, dar insuficient sustinut de Rafael.
Totusi, golul egalizator a venit dupa o centrare a fundasului dreapta brazilian, dar inainte de asta, Ferguson l-a mutat pe Park in centru, in spatele lui Welbeck, iar Giggs a trecut in stanga. Coreeanul era mai energic si i-a pus mai multe probleme lui Carragher, care si-a aratat limitele pt postul de inchizator, cand nu a reusit sa isi acopere zona la golul inscris de acesta.
Din punct de vedere ofensiv, Liverpool nu a reusit sa ii ofere suficienta sustinere lui Carrol. Henderson nu intra in diagonala, pt a primi eventualele devieri, se multumea sa fie liniar si preocupat sa ii inchida pe Rafael si Valencia, iar Downing nu venea cu centrari, poate si pt ca evolua cu piciorul de baza in interior. Nici din spate Carrol nu era ajutat, Gerrard a fost foarte retras, doar la inceputul partidei a avut o patrundere din linia a doua, dar a ezitat intre a trage sau a prelua, irosind faza.
Nu trebuie sa mai adaugam ca posesia a fost a "diavolilor" ,diferenta fiind de calitate intre Carrick sau Scholes si Carragher, care nu a avut nicio contributie ofensiva.
Dupa pauza, singurul lucru interesant din punct de vedere tactic, a fost rocada dintre Henderson si Rodriguez, ultimul trecand in stanga, iar celalalt mutandu-se in centru.
Schimbari.
In final schimbarile au facut diferenta. In minutul 62, Carragher si Rodriguez sunt inlocuiti cu Adams si Kuyt. Sistemul ramane 4-1-4-1, cu Adam la inchidere si olandezul in flancul drept. Downing este trecut si el in banda stanga. Apoi Gerrard este inlocuit cu Bellamy, iar Liverpool trece la un modul 4-4-2, noul intrat facand pereche cu Carrol. Aceste mutari ajuta echipa in doua sensuri:
-Bellamy, mai rapid si mobil, ii impinge pe fundasii celor de la Man Utd mai jos inspre propria jumatate, in plus ii ofera si un sprijin mai consistent lui Carrol, prea izolat in prima repriza.
-Kuyt face ceea ce nu faceau Downing si Henderson in prima parte, taie in interior pe faza de atac, lucru foarte util pt pasele in diagonala si din nou, asigura sustinere pt Carrol.
Man Utd il schimba pe Scholes cu Hernandez, trecand si ea la 4-4-2,dar gafa lui Evra inchide jocul in favoarea gazdelor. In captura de deasupra, vedem cum Evra nu respecta un principiu de baza. Cand fundasul central iese din dispozitiv pt a intampina atacantul central advers, deci echipa este atacata pe zona centrala, toti cei patru fundasi strang in centru ca o palnie, pt a acoperii urcarea stoperului. Sigur ca nici Evans nu-i complet nevinovat, el nefacandu-i fata adversarului direct, dar conteaza si faptul ca Dirk Kuyt ,asa cum am scris mai sus, intra mereu in interior pe faza de atac, desi evolueaza ca mijlocas dreapta.

AC MILAN vs LAZIO 3-1. Lazio incepe in forta, dar rigiditatea fundasilor si inferioritatea la mijloc ii tradeaza

2012-01-27T02:43:00.000-08:00

Au fost luate o multime de decizii tactice discutabile de catre Eduardo Reja pt partida contra celor de la AC Milan, incepand cu sistemul de joc. Lazio a revenit la modulul 3-4-1-2 ,cu Cisse si Rocchi in atac si Hernanes in spatele lor. Lulic pe stanga si Konko pe dreapta, asigurau tot flancul, iar in defensiva antrenorul italian a mizat pe trei fundasi centrali, Stankevicius, Dias si Diakite. Hernanes si Klose au fost lasati pe banca.
AC Milan nu si-a modificat modulul clasic, 4-3-1-2 ,dar Allegri l-a lasat pe banca pe Ibrahimovic si a mers pe doi atacanti mai rapizi, Robinho si Shaarawi. In rombul de la mijloc a aparut Merkel, ca inter dreapta, dar cele mai multe modificari au fost in linia defensiva, cu Mesbah fundas stanga si un nou cuplu de stoperi, Mexes si Bonera.
Asa cum am spus ,Reja a luat multe decizii strategice ciudate. Mai intai a cautat sa joace cu linia de trei fundasi avansata, sa puna presiune pe constructia gazdelor. Problema este ca Lazio nu are fundasii centrali suficienti de mobili pt a juca avansat. Diakite, Dias si Stankevicius sunt lenti si schimba directia la fel de repede ca un autobuz. Fata in fata cu Robinho si Shaarawi au avut probleme mari.
Acum, ideea de a incepe trei fundasi centrali s-a datorat dorintei antrenorului lazial de a avea o superioritate 3 la 2 in defensiva, in acest fel ,profitand si de faptul ca Milan nu foloseste mijlocasi laterali, dadea o mai mare libertate ofensiva lui Konko si Lulic. Dar Allegri a mutat inteligent, cerandu-i lui Robinho sa atace cat mai lipit de tusa, de unde sa vina in centru. In acest fel il scotea din dispozitiv pe greoiul Diakite si il expunea la dueluri unu la unu, unde era evident in inferioritate. Pt a il ajuta pe Diakite, Konko s-a retras ca sa apere flancul drept, devenind mai mult fundas dreapta decat mijlocas dreapta si iata cu Milan l-a scos din faza de atac pe francezul Konko, Lazio devenind ca un avion cu o singura aripa.
Rombul de la mijloc pe care Milan il avea ,facea ca sa aiba o superioritate 4 la 3 in centrul. Merkel nu isi parasea pozitia pt a-l bloca pe Lulic cand acesta urca, lasandu-l in grija lui Abate, de aici rezultand cateva dueluri interesante. Asadar rombul milanezilor ramanea compact si domina tripleta laziala. Van Bommel a facut o partida foarte buna defensiv, anulandu-l pe Hernanes, de asemenea Merkel l-a controlat pe Matuzalem si a avut si doua aparitii periculoase din linia a doua, in careul oaspetilor.
In repriza a doua Reja il scoate pe Diakite si il introduce pe Ledesma. Acesta trece mijlocas central, langa Gonzales, Matuzalem se muta mijlocas stanga, iar Lulic coboar in centrul defensivei, de unde, pe faza ofensiva urca la invaluire ca un fundas stanga. Evident, mutarea lui Lulic centru-stanga, il obliga pe Stankevicius sa joace stoper dreapta. Mutarea nu a adus revigorarea ofensiva dorita, in parte pt ca Matuzalem nu a reusit din noua postura sa il puna in dificultate pe Abate. Lulic reusise in prima repriza cateva incursiuni impetuase in banda, retragerea lui nu a ajutat echipa. Apoi Rocchi este inlocuit cu Klose, pt ca oaspetii aveau nevoie de o prezenta mai puternica in careul advers.
Milan il scoate pe Merkel accidentat si il introduce pe Ibrahimovic ,Seedorf coboara inter dreapta, iar Robinho preia rolul de mijlocas ofensiv in spatele varfurilor. Lazio il scoate si pe Matuzalem, il introduce pe Del Nero si trece la un modul 4-2-3-1, cu Klose varf impins, sprijinit de o tripleta formata din Cisse-Hernanes-Gonzales. Milan se betoneaza defensiv, scotandu-l pe Seedorf si introducandu-l pe Emanuelson in postura de inter dreapta, de unde avea sa si dea pasa de 3-1.
Concluzie: Lazio a ales prost folosind trei fundasi. Greoi, acestia nu au reusit sa ii controleze pe atacantii adversi si miscarile dinspre tusa in interior ale lui Robinho ,l-au anulat pe Konko. De asemenea echipa a suferit enorm datorita jocului slab facut de Hernanes, iar retragerea lui Lulic, foarte activ in prima parte a jocului, pt a-i face loc lui Matuzalem, a fost contra productiva.
Milan a jucat tactic foarte bine, blocandu-i pe Herrnanes si pe Matuzalem si a stiut sa desfaca apararea oaspetilor, prin mobilitatea celor doi atacanti, Robinho si Shaarawi. Lui Allegri i-au iesit si schimbarile, Emanuelson si Ibrahimovic creeand golul trei.

JUVENTUS vs AS ROMA 3-0. Roma are nevoie de timp si transferuri.

2012-01-25T03:40:00.000-08:00

Juve a eliminat din Cupa Italiei pe AS Roma, dupa o partida pe care a controlat-o autoritar pana la final. Juve a mers pe un sistem 3-5-2 ,cu trei fundasi, trei mijlocasi centrali ,cu doi jucatori de travaliu pe benzi, Lichsteiner si Estigarribia si cu doi atacanti, Borriello si Del Piero.
O sa ma refer insa mai mult la AS Roma ,pt ca este foarte interesant felul a la Barcelona pe care Luis Enrique incearca sa il implementeze echipei, iar acest meci a fost asa cum este apa pt o minge sparta, iti arata pe unde rasufla.
-Sistemul de joc folosit de Enrique este 4-3-3 ,cu Totti pe postul de numar noua fals, acesta trebuind sa creeze spatii pt intrarile in interior ale extremelor Lamela si Bojan. De aici rezulta doua probleme. Prima este ca Totti nu-i Messi. La 35 de ani nu mai are mobilitatea necesara unui astfel de post, este usor de inchis si nu il avantajeaza deloc faptul ca joaca mult cu spatele la poarta. Datorita incapacitatii lui Totti de a (mai) interpreta acest rol ,echipa nu reuseste sa verticalize. Enrique duce jocul de posesie pana la plictiseala, iar unul din motive este dat de lipsa unui target player. AS Roma are nevoie de un atacant central veritabil,un varf catre care echipa sa poata juca mai direct pe poarta, chiar daca asta ar altera putin principiul antrenorului ei, "constructie din pase scurte."
-A doua problema este asezarea in teren a atacantilor laterali, Bojan si Lamela. De obicei cand ai in fata un adversar care foloseste un sistem cu trei fundasi ,este indicat ca extremele tale sa joace cat mai lipit de tusa. In acest mod ii poti scoate din dispozitiv pe cei trei stoperi, creeand brese intre ei sau ii obligi pe mijlocasii de flanc sa coboare pt a acoperii zonele laterale tinandu-i astfel departe de poarta ta. Bojan si Lamela in schimb au evoluat foarte central, iar Barzagli si Chielini s-au ocupat de ei fara a fi nevoiti sa iasa mult in tusa , Estigarribia si Lichsteiner putandu-si pastra pozitiile avansate. Desi pare ca au fost asezati defectuos, ei au stat corect in teren, problema fiind stilul de joc al Romei. Echipa nu foloseste un atacant central, iar cei laterali trebuie sa suplineasca lipsa unui nouar, intrand ei cat mai des in centru pt a primii mingi in diagonala sau aruncate peste apararea celor de la Juve. Tocmai de aceea AS Roma nu a reusit sa desfaca apararea gazdelor.
-Sigur ca si Barcelona isi foloseste extremele pt a taia in interior, dar echipa catalana isi foloseste si fundasii laterali pt a decongestiona fluxul de joc, in special pe Dani Alves. Roma nu a reusit sa-i aduca pe Taddei si Angel la invaluire, iar aici un mare merit il au Estigarribia si Lichsteiner. Folosind trei fundasi centrali, Conte le-a dat mai mult libertate de a urca celor doi mijlocasi de flanc. Interesanta insa tranzitia echipei cand mingea ajungea la fundasii laterali ai oaspetilor. Daca balonul era la Taddei, Estigarribia avansa pt a-l bloca, iar Chiellini acoperea din postura de fundas stanga, in acelasi timp Lichsteiner cobora ca fundas dreapta, formand o linie de patru pe fund. Situatia se repeta in sens invers cand balonul ajungea la Angel, cu Lichsteiner atacandu-l, Barzagli transformandu-se in fundas dreapta, iar Estigarribia cobora fundas stanga.
-Ultima problema a jocului Romei sta in compartimentul median. Cu Pjanic blocat de Marrone, totul se astepta de la Gago si Simplicio. Dar Simpicio este rudimentar din punct de vedere tehnic (ba a si gresit la primul gol neputand sa il urmareasca pe Giaccherini ,patruns pe un culoar creeat de Del Piero) iar pe Gago, Conte l-a blocat eficient, cerandu-i lui Del Piero sa coboare in zona acestuia, pe faza defensiva. De-a lungul partidei, inchizatorul Romei cobora intre cei doi stoperi, pt a le permite lui Angel si Taddei sa avanseze. O decizie stranie a fost si lasarea lui Pirlo fara om in zona sa. Acesta este un fotbalist care coordoneaza excelent jocul din fata apararii, dar este incomodat cand trebuie sa faca marcaj ,asa cum s-a intamplat contra lui Napoli, AICI. Lasat liber de catre Enrique, Pirlo a stiut sa temporizeze si sa aseze jocul propriei echipe.
Concluzie: Romei ii lipseste un atacant central si un mijlocas coordonator, Pjanic nu este inca ceea ce trebuie. Nu au reusit sa desfaca jocul pe benzi si nici sa verticalizeze. Evolutia lor a fost bazata pe o posesie sterila. Juventus a abordat un joc mult mai direct ,profitand prin venirile din linia a doua, de apararea avansata a adversarului. Del Piero a fost senzational, contribuind prin demarcarea sa ,la golul unu si inscriindu-l pe al doilea, iar Estigarribia si Lichsteiner par construiti expres pt sistemul 3-5-2 jucat de echipa lui Conte. Au viteza ,capacitate de efort si agresivitate, putand acoperii lejer singuri intreaga banda.

REAL vs BARCELONA 1-2. Greselile individuale decid partida in favoarea catalanilor.

2012-01-19T03:40:00.000-08:00

Real Madrid a revenit la modulul de joc cu trei inchizatori, pt infruntarea cu Barca, asa cum anticipam in concluzia de aici. Sistemul de joc a fost 4-3-3, in aparare Altintop ,mijlocas lateral, a fost titularizat fundas dreapta, in locul suspendatului Arbeloa, iar Carvalho a revenit in centrul defensivei, permitandu-i lui Pepe sa urce in linia de mijloc, in fata apararii. In tripleta din atac, atat Higuain, cat si Benzema au inceput din primul minut, dar francezul a acoperit banda dreapta.
Strategie defensiva.
-Impiedicarea jocului intre compartimente facut de Messi, prin plasarea unui al treilea inchizator ,Pepe, care sa acopere zona din spatele lui Xabi si Diarra, ocupati cu adversarii directi.
-Agresivitate in momentul in care Xavi si Fabregas aveau balonul. Ei trebuiau intampinati rapid de Xabi si Diarra.
-Folosirea a doi jucatori foarte ofensivi, doi marcatori in benzi, Ronaldo si Benzema, pt a ii obliga la prudenta pe fundasii laterali catalani ,astfel acestia nu ar mai fi contribuit la constructie.
Strategie ofensiva.
-Contraatacuri cu mingi lungi, pt viteza lui Ronaldo sau trimise peste apararea avansata a catalanilor pt a specula distanta dintre Pinto si proprii fundasi.
-Presing agresiv in momentul in care Barcelona executa auturi in propria jumatate, pt a recupera mingea cat mai aproape de poarta oaspetilor.
-Folosirea a trei atacanti pt a forta dueluri unu la unu in cazul in care echipa lui Guardiola avea de gand sa joace cu trei fundasi. Viteza si tehnica ar fi fost in favoarea atacantilor madrileni.

Barcelona a jucat intr-un modul 4-3-3 aproximativ. Alexis era atacantul central, Messi in spatele lui, iar Iniesta pe stanga. Pe faza de atac, Alves urca intr-o pozitie de mijlocas dreapta, lasandu-i in aparare pe Abidal-Puyol-Pique. Echipa dadea impresia ca ataca intr-un sistem 3-5-1-1.
Strategie defensiva.
-Guardiola a ales sa foloseasca patru aparatori, nu doar trei cum a facut in mare parte din partidele din Primera, pt a nu lasa spatiu extremelor Realului, jucatori excelenti de contraatac.
-Pique era cel care trebuia sa acopere urcarile in ofensiva ale lui Alves.
-In dreapta, acolo unde teoretic Realul folosea un mijlocas ,Altintop si un atacant, Benzema, Barca a raspuns cu Iniesta, mult mai harnic din punct de vedere defensiv si cu Abidal care era potrivit in duelurile fizice cu Benzema.
-Presing avansat in momentul in care se pierdea mingea.
Strategie ofensiva.
-Asigurarea unei superioritati numerice la mijloc, prin coborarile lui Messi intre compartimente, formand astfel un romb in centrul liniei de mijloc.
-Compensarea lipsei unei aripi dreapta, prin urcarile la invaluire ale lui Alves, care trebuia sa desfaca apararea madrilenilor.
-Desfacerea jocului pe benzi,demarcari false pt a deschide culoare pt pase verticale la firul ierbii.

In campul de joc.
1. Golul inscris de Ronaldo a aratat vulnerabilitatea strategiei de a il pune pe Alves sa are intreaga banda. A fost surprins foarte avansat cand catalanii au pierdut mingea, iar Pique nu a putut sa isi rezolve duelul unu la unu cu Ronaldo, care avea avantajul de a veni cu fata catre poarta. Interesant este ca Guardiola l-a ales pe Pique sa joace in exterior pt a acoperii urcarile lui Alves, desi acesta nu este foarte mobil.
2. Ronaldo a incetat sa mai fie un pericol pt poarta lui Pinto, in momentul in care Alves s-a repozitionat ,si-a amintit ca este in primul rand fundas si nu i-a mai dat spatii portughezului.
3. Inca odata, lipsa spatiului intre liniile adverse il incomodeaza pe Messi. Cu Xabi si Diarra, ocupati cu Fabregas si Xavi, iar cei doi stoperi, Carvahlo si Ramos, avandu-l in grija pe Alexis, Messi ar fi putut zburda intre compartimente, dar acolo a fost pus paznic cerberul Pepe. Asadar argentinianului i s-a negat spatiul si a reusit sa iasa in evidenta abia cand Mourinho a schimbat sistemul si a renuntat la unul dintre cei trei inchizatori, Diarra.
4. Altintop a fost extrem de vulnerabil in postura de fundas dreapta si faptul ca il avea coleg pe Benzema, care nu il ajuta deloc, a facut ca Barca sa aiba cele mai importante oportunitati pe zona sa, Iniesta dominandu-l categoric.
5. Atacul Realului a fost steril pt ca Higuain nu a putut iesii din clestele Puyol-Pique, iar Benzema nu si-a putut castiga duelurile cu Abidal. Este important insa ca nu i-a permis sa urce in atac fundasului Barcei, caci dupa ce Benzema a trecut varf impins, Abidal a inscris.
6. Posesia nu putea fi decat de partea oaspetilor, pt ca nu poti avea pretentia sa tii de minge cu Pepe si Diarra in centru. Cu Fabregas-Xavi-Busquets, calitatea era de partea catalanilor.
7. In dese randuri, in special la 1-0, Fabregas schimba pozitiile cu Iniesta.
8. Schimbarile lui Mourinho l-au demolat. La 1-1, dupa gafa de marcaj a lui Pepe, antrenorul Realului i-a scos pe Diarra, care il controlase bine pe Xavi ,si pe Higuain, introducandu-i pe Callejon si Ozil, trecand la un sistem 4-2-3-1. Ronaldo a trecut mijlocas dreapta, Callejon pe stanga, iar Ozil in spatele unicului varf, Benzema. Doua lucruri s-au intamplat imediat: A) Messi a inceput sa aiba spatii intre linii, acum ca Pepe si Xabi erau ocupati cu Fabregas si Xavi. B) Ronaldo nu il pazeste pe Abidal, care se furiseaza in spatele lui si inscrie golul de 1-2. Vezi captura foto.

9. La 1-2, Guardiola il scoate pe Alexis si il introduce pe Adriano. Motivul era dat de faptul ca acum Coentrao era ocupat sa urce in atac si Barcelona avea nevoie de cineva care sa il opreasca si sa in acelasi timp sa il lase pe Alves sa faca doar faza de aparare.

AC MILAN vs INTER 0-1. Inter s-a lasat dominat si a lovit pe contre

2012-01-16T03:51:00.000-08:00

Inter leaga a sasea victorie consecutiva si intra in lupta pt titlu, tocmai impotriva rivalului AC Milan.
Ambele echipe au folosit modulul 4-4-2, doar ca Milan a jucat varianta "diamant", in vreme ce Inter a preferat varianta "clasica."
Cinci observatii despre derby.
1. Inter a jucat foarte jos si asta s-a mulat perfect pe calitatile celor doi stoperi ,Lucio si Samuel. Una din greselile fostului antrenor ,Gasperini ,a fost ca a incercat sa joace agresiv ,cu linia de fundasi avansata, dar acest lucru nu cadra cu calitatile fundasilor sai, ajunsi la 34 de ani, greoi, fiind astfel usor depasiti in viteza, cu pase peste ei. In derby-ul cu AC Milan ,Ranieri a preferat sa se apere retras si sa contraatace, sa lase initiativa "diavolilor", iar in acest mod, Pato si Ibrahimovic nu au gasit spatii pe care sa le speculeze.
2. Sarim la punctul doi, dar discutam tot despre fundasii centrali interisti. Lucio si Samuel nu mai au mobilitatea necesara ,iar viteza nu au avut niciodata, dar in duelurile aeriene si cele fizice sunt inca impecabili. AC Milan a jucat fie cu mingi directe pe Ibrahimovic, fie cu baloane scoase in lateral de unde se venea cu centrari, iar pt cei doi fundasi centrali interisti, in special pt Lucio, duelurile de acest gen sunt unt pe paine. Una din cheile partidei a fost tocmai felul in care Lucio l-a blocat pe Ibrahimovic.
3. Stranie decizia lui Allegri de a il folosi pe Emanuelson ca trequartista ,deci in spatele atacantilor. Evolutia acestuia a fost modesta, nu a reusit sa creeze actiuni pt atacanti, a fost un mijlocas cel mult banal, iar asta nu ar trebui sa mire pt ca este la baza fundas stanga.
4. Cand se infrunta doua echipe ce folosesc sistemele 4-4-2-diamant si 4-4-2-clasic, cei care uzeaza primul modul, au mereu liber inchizatorul. AC Milan a avut in Van Bommel omul in plus in centrul liniei mediene, dar olandezul a avut o evolutie dezamagitoare, lipsindu-i indeosebi calitatea pasei. Asta ar face sa se intrebe orice suporter al lui AC Milan, de ce s-a renuntat la Pirlo ?
5. Inter a cautat sa anuleze superioritatea numerica din centrul liniei mediene pe care o aveau gazdele, cerandu-i lui Zanetti sa inchida la Nocerino, iar Alvarez sa il ajute pe Cambiasso in duelul cu Boateng, practic mijlocasii laterali oaspeti intrau in centru pt a bloca interii celor de la AC Milan. Asta insa le dadea spatiu fundasilor laterali Zambrotta si Abate, Milan avand ca strategie ofensiva folosirea cat mai avansata a propriilor aparatori de banda. Si aici din nou forma individuala a acestora si-a spus cuvantul, in special in zona lui Zambrotta, care nu a reusit sa aduca centrari dese si precise pt varfuri.
Schimbari.
Dupa luftul lui Abate, care i-a permis lui Milito sa deschida scorul, Allegri l-a scos pe Zambrotta si l-a introdus pe Robinho. Sistemul a ramas nemodificat, dar Emanuelson a revenit pe postul de fundas stanga, iar noul intrat a trecut in spatele varfurilor. Mutarea a fost benefica pt ca aducea un plus de creeativitate in jocul gazdelor, iar in stanga Emanuelson era mai util din punct de vedere ofensiv, decat Zambrotta.
Ranieri a modificat si el, mai ales datorita apetitului ofensiv al lui Abate, dornic sa isi rascumpere gafa de la gol. Alvarez nu ii facea fata si a fost inlocuit cu Chivu. Romanul a trecut fundas stanga, iar Nagatomo a urcat mijlocas stanga, cu sarcina de a il opri pe Abate.
Allegri l-a scos si pe Nocerino, blocat excelent de Zanetti si l-a introdus pe Seedorf, post pe post, dar din nou un jucator care aduce mai mult la constructie. Ranieri ,dorind sa pastreze rezultatul si sa nu mai lase nici un adversar liber de la mijloc in sus, l-a inlocuit pe Milito cu Sneijder, acesta avand sarcina de a nu il lasa pe conationalul sau, Van Bommel, sa aiba timp la minge.
Concluzie: AC Milan a alcatuit un romb la mijlocul terenului, format doar din salahori, exceptie Boateng, dar si el exilat undeva in centru-dreapta. Folosirea lui Emanuelson ca play-maker a fost un fiasco, dar Van Bommel a fost marea dezamagire, mai ales ca el era cel care avea cel mai mult spatiu. Nu au putut sa isi foloseasca suficient fundasii laterali, iar lipsa unui "creeator" de clasa se vede in jocul lor.
Inter a stat retras si a lovit pe contre. Strategia a dat roade mai ales pt ca lui Lucio si Samuel le priesc duelurile fizice in dauna unui joc la interceptie. Sigur ca nici Inter nu a stralucit ofensiv, au inscris dupa o gafa a lui Abate, dar din punct de vedere defensiv au fost extrem de solizi si bine asezati, golul venind ca un bonus.

IV. SISTEM CONTRA SISTEM: 4-4-2 vs 3-4-3.

2012-01-06T03:12:00.000-08:00

Continui cu analiza sistemului de joc 4-4-2 ,in lupta cu alte sisteme, astazi 3-4-3. Cum trebuie sa se miste ca un bloc unit echipa care prefera 4-4-2 ,in faza defensiva ,in diferite situatii de joc la care este expusa. Sa joci insa contra unui oponent ce foloseste 3-4-3 este infernal. Faptul ca adversarul are doar trei aparatori ,dar pastreaza o superioritate 3 fundasi contra 2 atacanti, obliga echipa albastra (4-4-2) sa isi foloseasca mijlocasii laterali foarte jos, uneori ca niste fundasi laterali in plus. Echipa rosie (3-4-3) este capabila sa "intinda" de-a latul terenului adversarul si sa creeze brese intre mijlocasii albastrii, asta doar datorita mijlocasilor laterali care au o mare libertate de a urca in atac. Ei nu pot fi preluati de fundasii laterali albastrii, acestia fiind ocupati cu atacantii laterali ai rosilor. Din punct de vedere defensiv este teribil de greu sa joci 4-4-2 impotriva unei echipe ce foloseste un 3-4-3 pur, nu un 5-4-1.

Pe de alta parte ,asezarea in sine permite pe faza de constructie formarea acelor romburi si triunghiuri intre jucatori, care permit o dezvoltare coerenta, rapida a jocului, fie prin pase scurte, fie prin verticalizari.

Asa cum am spus principalul atu al sistemului 3-4-3 in fata modulului 4-4-2 este dat de superioritatea 3 vs 2 dintre fundasii rosii si atacantii albastrii. Asta permite mijlocasilor laterali rosii sa urce foarte mult in atac si sa traga dupa ei mijlocasii adversi, fara teama de a lasa spatiu in spatele lor. Miscarile ce trebuiesc facute de albastrii, cand balonul se afla la fundasul central dreapta 4-rosu sunt urmatoarele: unul dintre atacanti, 11-albastru, ataca la omul cu mingea. Celalalt atacant, 9-albastru, se mentine pe aceasi linie cu fundasul central (sa-i zicem libero) 5-rosu, dar usor retras in fata mijlocasilor centrali rosii, pt a anticipa o eventuala diagonala a lui 4-rosu catre 8-rosu, in acelasi timp fiind pregatit sa sprinteze catre 5-rosu, daca este jucat cu pasa inapoi de 4-rosu. Mijlocasii laterali albastrii (aici fiind avantajul sistemului 3-4-3) ii urmaresc pe mijlocasii laterali rosii, oricat de adanc urca, pt a nu-i lasa sa se demarce liberi in spatele fundasilor albastrii. Mijlocasul central 8-albastru ataca la 6-rosu pt a-l impiedica sa primeasca liber, iar celalalt mijlocas central, 6-albastru, coboara in fata apararii pt a impiedica jocul intre linii al adversarului, in acelasi timp fiind pregatit sa-l atace pe 8-rosu daca primeste balonul.

Dar exista si situatia in care 4-rosu schimba directia de joc cu pasa rapida catre 5-rosu, acesta trimitand dintr-o atingere catre fundasul central stanga 3-rosu. Fizic vorbind, 9-albastru nu are timp sa faca translatia de la 5-rosu la 3-rosu. Pt a nu-l lasa pe acesta sa urce liber, mijlocasul dreapta ,7-albastru il ataca pe 3-rosu ,6-albastru il ataca pe 8-rosu ,8-albastru coboara in fata apararii, tinandu-l sub supraveghere pe 6-rosu, iar mijlocasul stanga 10-albastru coboara si el in linie cu 8-albastru. De fapt, intreaga echipa trebuie sa se aseze in diagonala in urma acestei manevre, pt a compensa urcarea lui 7-albastru la 3-rosu. Asadar, 2-albastru il preia pe 11-rosu, mijlocasul stanga advers, stoperii se aseaza in scara, stand aproape de 2-albastru, 4-albastru preluandu-l pe atacantul lateral 10-rosu, 5-aslbastru il marcheaza pe 9-rosu, atacantul central, 3-albastru intra si el in centru formand trei pe linia de fund, supraveghindu-l pe 7-rosu.

Cand balonul se afla la mijlocasul dreapta ,2-rosu de exemplu (aceasi situatie ar fi si daca balonul s-ar afla in banda stanga), plasamentul albastrilor depinde de cat de jos se afla acesta. Daca preia mingea in jumatatea proprie, este atacat de 10-albastru, atacantul 11-albastru atacand la 4-rosu, iar 9-albastru stand in zona lui 5-rosu .Mijlocasul central 8-albastru il marcheaza strans pe 6-rosu, iar fundasul stanga 3-albastru il impiedica sa primeasca liber pe 7-rosu. Evident, 6-albastru coboara usor pt a securiza zona din fata apararii.

Daca mijlocasul dreapta 2-rosu are mingea in jumatatea albastrilor ,asezarea acestora se modifica, 2-rosu fiind tratat ca un mijlocas, nu ca un fundas lateral. 10-albastru il preia, 3-albastru tine la extrema 7-rosu, mijlocasul central 8-albastru migreaza usor catre stanga pt a forma un triunghi de recuperare, iar 6-albastru sta in fata propriei aparari. In ajutorul liniei de mijloc trebuie sa coboare unul dintre atacanti, 9-albastru, care il preia pe unul dintre mijlocasii centrali adversi, creeand o superioritate 3 contra 2 in centrul liniei de mijloc.

Daca balonul se afla la mijlocasul central 6-rosu ,el este atacat de adversarul direct 8-albastru, celalalt mijlocas central, 6-albastru coboara pt a oferii dublaj, iar unul dintre varfuri, acum 9-albastru, coboara la mijlocasul central 8-rosu formand din nou superioritate in centrul linie de mijloc, permitand mijlocasilor laterali albastrii sa isi urmareasca adversarii directi.

Cand mingea ajunge in posesia atacantului lateral, in cazul nostru 10-rosu, la fel, asezarea albastrilor depinde de zona in care actioneaza acesta. Situatia clasica este cea in care 10-rosu se afla in tusa, el fiind preluat de adversarul direct,2-albastru. 7-albastru coboara pt a forma 2 contra 1 dar si pt a bloca o eventuala urcare la invaluire a mijlocasului stanga 11-rosu, mijlocasul central 6-albastru formeaza n triunghi de recuperare, iar 8-albastru sta in fata propriei defensive pt a securiza zona. Unul dintre atacanti, 11-albastru, coboara la mijlocasul central din zona sa ,6-rosu, permitandu-i lui 10-albastru sa isi urmareasca omul, 2-rosu. Daca actiunea ofensiva a rosilor se desfasoara in banda stanga a lor, atacantul 9-albastru il are in grija pe stoperul stanga 3-rosu.

Exista pe de alta parte o libertate foarte mare pe care atacantii laterali o au in acest sistem. Lasand intreg flancul stang in grija mijlocasului stanga 11-rosu, extrema 10-rosu poate ataca din centru, ca un al doilea varf, creeand superioritate alaturi de mijlocasii centrali. Cine il marcheaza atunci pe 10-rosu ? Prima varianta este cea mai simpla, 10-rosu este preluat de inchizatorul 6-albastru, lasandu-l liber pe 8-rosu pe proncipiul "cel mai periculos om este cel aflat mai aproape de poarta." Langa el se retrage si 8-albastru pt a nu-i permite lui 10-rosu sa scape frontal catre poarta, in caz ca trece de 6-albastru.

A doua varianta de a te apara in fata acestei manevre cu intrarea in centru a atacantului lateral 10-rosu, este ca acesta sa fie preluat de fundasul lateral 2-albastru. In asa fel mijlocasii centrali albastrii s-ar ocupa de mijlocasii centrali rosii ,iar flancul drept ar fi acoperit de o eventuala invaluire a lui 11-rosu, de 7-albastru.

A treia varianta de marcaj la 10-rosu este ca fundasul central, in cazul nostru 4-albastru, sa atace la 10-rosu, iar fundasul dreapta 2-albastru sa intre in centru ca un al treilea stoper, pt a acoperii bresa creeata de urcarea lui 4-albastru.

Ultima, si cea mai riscanta manevra, este jocul la off-side. Cand mingea ajunge la 10-rosu, ajuns in pozitie centrala, intreaga linie defensiva face pasul in fata lasandu-i in afara jocului pe atacantul central si poate si pe cel lateral, concentrandu-se doar sa ii blocheze patrunderea lui 10-rosu. Acesta nu mai are solutia pasei, fiindca cei doi colegi sunt in off-side. Manevra este riscanta pt ca daca 10-rosu il dribleaza pe 4-albastru, acesta nu mai este acoperit de nimeni, iar atacantul lateral rosu scapa singur cu portarul.

Trecand la ipoteza in care mingea se afla la atacantul central 9-rosu, acesta este atacat de stoperul din fata sa, 4-albastru, iar ceilalti trei fundasi strang in spatele lui pt a nu lasa brese pe care sa primeasca mingea aripile 7-rosu si 10-rosu. Mijlocasii centrali stau aproape de linia propie de aparare si daca 9-rosu preia cu spatele la poarta albastrilor, unul dintre inchizatori, cel mai apropiat, il ataca.

Iesire din presing cu minge lunga.

Stoperul 4-albastru trimite un balon lung catre atacantul 9-albastru, care coboara la primire. In acelasi timp, mijlocasul dreapta 7-albastru intra in centru, in spatele mijlocasilor centrali adversi, iar 9-albastru deviaza balonul catre el. Daca schema ofensiva iese, avem un 3 contra 3 in fata careului advers. Practic cei trei fundasi rosii, trebuie sa se descurce singuri in dueluri unu contra unu cu 11-albastru, 9-albastru si 7-albastru.

Iesirea din presing cu joc elaborat.

Pt a construi cu pase scurte, este necesar sa formezi pe teren triunghiuri si romburi prin demarcarea jucatorilor fara minge. Schema din dreapta arata un astfel de romb. Mingea la 5-albastru, mijlocasul stanga 10-albastru coboara la primire, 5-albastru ii paseaza, acesta ii retrimite, intre timp fundasul stanga 3-albastru a plecat in adancime, el primeste balonul de la 5-albastru, acesta trimite rapid catre varful 11-albastru coborat si el tragand om dupa el, 4-rosu, apoi continua cursa, 11-albastru trimite pasa in diagonala catre mijlocasul central 8-albastru, care paseaza in spatele lui 4-rosu venit sa il marcheze pe 11-albastru, pe zona lasata descoperita si unde 9-albastru si 3-albastru se duc pt a primii.

Concluzie ? Daca ai in fata un oponent ce foloseste 3-4-3, evita sa joci 4-4-2. De cele mai multe ori vei pierde, chiar daca evident, asta nu-i o regula.

III. SISTEM CONTRA SISTEM: 4-4-2 vs 4-3-3

2012-01-02T04:54:00.000-08:00

Cand te aperi folosind 4-4-2, impotriva unui oponent ce uzeaza 4-3-3 ,ai dezavantajul de a avea un om in minus in centrul liniei de mijloc. Pe de alta parte ai un om un plus in defensiva, patru fundasi impotriva a trei atacanti. Evident ca principala preocupare in defensiva este sa creezi mecanismele prin care sa anulezi superioritatea din centrul liniei de mijloc a adversarului, chiar daca asta inseamna sa alterezi propriul sistem. In faza ofensiva este de asemenea important sa profiti de faptul ca ai doi atacanti centrali impotriva a doi fundasi centrali adversi ,de aceea un joc mai direct pe poarta, mai vertical, este recomandat, întrucât oricum este greu sa faci un joc de posesie atunci cand oponentul are trei mijlocasi centrali, fata de doar doi ai tai. Este util si sa duci mijlocasii laterali cat mai sus, sa incerci un 4-2-4 atunci cand ai mingea, pt a forta dueluri unu la unu in fata careului advers, chiar daca acest lucru este riscant, intrucat daca se pierde balonul, cei doi mijlocasi centrali raman izolati, iar daca adversarul isi retrage atacantii laterali, se poate creea un 5 contra 2 la mijlocul terenului.

Ca de obicei, incep cu varianta in care constructia fazei de atac incepe cu mingea aflata la fundasul lateral, acum 3-rosu. Evident, acesta este inchis de adversarul direct, mijlocasul dreapta, 7-albastru. Atacantul 9-albastru ataca la stoperul stanga 5-rosu,pt a impiedica o pasa inapoi a lui 3-rosu, in timp ce celalalt varf, 11-albastru, coboara la inchizatorul 6-rosu, pt a anula superioritatea numerica pe care rosii o au in centrul liniei mediene. Mijlocasul central 6-albastru, ataca la adversarul direct, mijlocasul central 10-rosu, celalalt mijlocas central albastru, 10-albastru, coboara in fata propriei aparari pt a securiza zona si a oferii dublaj mijlocasilor din fata sa, iar mijlocasul stanga 8-albastru, strange la interul dreapta 8-rosu. Se formeaza asadar un romb la mijlocul terenului, albastrii avand superioritate numerica. Sigur insa ca se creeaza spatiu pe flancul opus, pt 2-rosu si 7-rosu, dar este suficient de mare distanta, ca in cazul unui cros ,3-albastru sa aiba timp sa se duca in lateral la 7-rosu, iar 8-albastru sa blocheze la 2-rosu. Echipa albastra este usor vulnerabila la schimbarile de directie, dar acesta este riscul cand vrei sa pastrezi sistemul de joc si nu doresti sa joci in functie de adversar.

Cand balonul se afla in posesia fundasului central 4-rosu, la fel ca si in sitiuatia in care mingea se afla la inchizatorul 6-rosu, solutia este aceasi. Ambii atacanti albastrii trebuie sa se pozitioneze langa 6-rosu, in asa fel incat daca mingea este la unul dintre fundasii centrali, in cazul nostru 4-rosu, unul dintre varfuri, 11-albastru, il ataca pe acesta, in timp ce celalalt, 9-albastru, impiedica inchizatorul 6-rosu sa primeasca liber. Daca mingea este pasata lui 5-rosu, 9-albastru urca sa puna presiune pe acesta, iar 11-albastru coboara la 6-rosu.

Varianta in care balonul se afla in posesia unuia dintre interi, in cazul nostru 10-rosu. Cei patru mijlocasi albastrii trebuie sa stranga unii langa altii, pt a nu lasa spatii intre ei. Mijlocasul central 6-albastru ataca la 10-rosu, aflat in posesie, celalalt mijlocas central, 10-albastru, ia adancime pt a fi un fel de libero in fata apararii si a avea timp sa intervina in cazul in care 10-rosu il dribleaza pe 6-albastru. 8-albastru strange la interul dreapta, 8-rosu, iar mijlocasul dreapta, 7-albastru, desi strange si el pt a nu lasa brese, are ca principala preocupare blocarea unei eventuale urcari in atac a fundasului stanga 3-rosu.

Cand balonul este adus de echipa rosie in zona extremei dreapta, 7-rosu, echipa albastra se apara in felul urmator: fundasul stanga 3-albastru ataca la 7-rosu. Mijlocasul stanga 8-albastru coboara pt a creea superioritate si pt a-si dubla colegul, iar mijlocasul central stanga, 10-albastru se plaseaza in asa fel incat sa inchida o eventuala pasa in centru a lui 7-rosu. Celalalt mijlocas central, 6-albastru, se aseaza in fata propriei aparari pt a proteja zona in cazul unei patrunderi a vreunuia dintre interii rosii. Interesanta este si pozitionarea unuia dintre atacanti, in cazul nostru 11-albastru, care coboara dar este bine sa se plaseze intre interii adversi, pt a ajuta defensiva daca vreunul dintre ei primeste balonul, mai ales ca mijlocasii centrali albastrii ar putea fi foarte retrasi, depinzand si de cat de adanc a patruns in jumatatea lor extrema 7-rosu, asta dându-le prea mult spatiu lui 8-rosu si 10-rosu. De asemenea, plasarea lui 11-albastru mai jos ii permite acestuia sa fie un link player in cazul in care albastrii recupereaza si vor sa aiba un jucator care sa ii ajute sa faca rapid tranzitia de la aparare la atac, impiedicand astfel ca omul in plus al rosilor, 6-rosu, sa ii izoleze pe atacantii adversi de linia de mijloc. Evident, linia de patru fundasi ai albastrilor se misca si ea in directia in care 3-albastru se muta, 5-albastru oferindu-i acoperire, iar 2-albastru strangand in centru alaturi de 4-albastru.

Ultima situatie prin care arat cum trebuie sa stea in teren o echipa ce joaca 4-4-2, este cea in care balonul se afla la atacantul central 9-rosu. Nu exista alt tipar fata de celalte sisteme care au patru fundasi. Toti cei patru fundasi strang in centru, unul dintre stoperi, 4-albastru, il ataca pe atacantul 9-rosu, celalalt stoper, 5-albastru, sta usor mai retras pt a oferii dublaj in cazul in care colegul sau este depasit, iar laterali strang si ei pt a nu lasa brese intre ei, brese pe unde se poate patrunde in interior, cu pase pe culoar. De asemenea ,mijlocasii strang si ei pt a crea un bloc compact, inchizatorul din fata stoperului care ataca atacantul advers, 6-albastru in cazul nostru, coboara mai mult, iar daca 9-rosu primeste mingea cu spatele la poarta albastrilor, are datoria de a-l ataca si de incerca sa il prinda ca intr-un cleste alaturi de 4-albastru. Mijlocasii laterali, strangand in centru creeaza superioritate ,iar 11-albastru, coboara la 6-rosu pt a nu lasa nici un om liber pt adversari, de la mijloc in sus.

O situatie "bonus" este cea in care interul dreapta, 8-rosu, il depaseste pe adversarul direct 10-albastru si creeaza superioritate. Toti ceilalti trei mijlocasi albastrii trebuie sa atace in centru pt a echilibra. 7-albastru pt a apara zona parasita de 6-albastru, care la randu-i se deplaseaza pt a acoperii zona din care lipseste 10-albastru, pt a-l bloca pe 8-rosu. 8-albastru ataca si el cu aceasi intentie, sa il inchida pe 8-rosu, mai ales ca este alaturi de 6-albastru ,cel mai aproape de 8-rosu. Daca nici unul nu reuseste sa il ajunga pe 8-rosu, atunci unul din stoperi, in cazul nostru stoperul stanga 5-albastru, iese din dispozitiv, pt a il intampina pe 8-rosu. De indata insa ce 5-albastru a iesit din dispozitiv, fundasii laterali 3-albastru si 2-albastru, strang in centru alaturi de 4-albastru, pt a nu lasa brese intre ei, formand trei pe linia de fund.

Iesirea din presing cu pase scurte.
Este indicata pasa intre fundasi, pt ca acolo albastrii au o superioritatea numerica 2 la 1. 5-albastru, atacat de 9-rosu, paseaza la 4-albastru, acesta trimite la mijlocasul dreapta 7-albastru, coborat mult in propriul teren, la primire, intr-o zona unde fundasul stanga 3-rosu ,nu il urmareste. La randu-i, trimite in spate catre 6-albastru, care paseaza in fata catre atacantul 9-albastru, coborat si el pt a ajuta la o constructie elaborata. Sincronizarea este importanta, caci in momentul in care 7-albastru a pasat la 6-albastru, 2-albastru a plecat la invaluire, in asa fel incat cand balonul ajunge la 9-albastru, acesta ii poate trimite in lateral fundasului dreapta albastru.

Iesirea din presing cu minge redublata.
5-albastru are balonul, mijlocasul central 10-albastru coboara la primire, dar la fel face si mijlocasul stanga 8-albastru, care creeaza o superioritate trei la doi in fata propriei aparari. Coborand foarte mult si patrunzand in centru, 8-albastru nu este urmarit de adversarul direct, 2-rosu, pt ca si-ar parasii zona.5-albastru trimite la 8-albastru, acesta paseaza inapoi la 10-albastru, care profita de spatiul liber castigat si trimite pasa lunga direct pe cele doua varfuri, carora li se alatura si 7-albastru, care taie in interior pt a oferii o gura de foc in plus.

Iesire din presing cu minge lunga.
In general se iese asa din aparare cand ai in fata un adversar mai bine cotat, mai bun individual. Fundasii centrali paseaza intre ei pt a scapa de presingul lui 9-rosu, apoi 4-albastru trimite minge lunga peste linia de mijloc, catre 9-albastru coborat in fata inchizatorului advers. Acesta deviaza mingea pe spate catre 11-albastru si catre 7-albastru care intra in zona parasita de 9-albastru. Este indicata o astfel de schema ,cu coborarea atacantului central in zona inchizatorului advers, cand diferenta de gabarit este in favoarea atacantului.

CE OPERATIUNI DE TRANSFER TREBUIE SA FACA FC VASLUI PT REUR

2011-12-30T08:22:00.000-08:00

O evolutie buna in Europa League, modesta in liga intai. Transferuri blocate de UEFA, un patron generos cu sumele de transferuri si cu contractele vedetelor din lot, dar capricios, suspicios si degraba varsatoriu de sange. Pt prima oara insa, acesta a decis sa nu mai schimbe antrenorul la primul esec. Veteranul antrenorilor din liga intai, Viorel Hizo, a asezat echipa intr-un sistem 4-2-3-1 si are meritul de a reusi sa le gaseasca loc in primul 11 celor trei mijlocasi ofensivi , Sanmartean, Wesley si Adailton. Desi toti s-ar fi simtit mai bine plasati in spatele varfului impins, Hizo a reusit sa ii convinga pe Adailton si Sanmartean sa joace in banda, lasandu-l pe Wesley in rolul de trequartista. Nu-i usor, pt ca atunci cand joci in flanc efortul este dublu, trebuie sa faci si faza de aparare, iar doi jucatori sariti de 30 de ani ar fi putut face nazuri. Nu a fost cazul, desi uneori zona lui Adailton este vulnerabila la urcarile in atac ale fundasilor laterali.
Post cu post.
-Postul de portar pare acoperit odata ce au semnat cu Zappino, insa personal nu stiu ce valoare are, nu l-am vazut jucand niciodata. Cerniauskas a progresat enorm, dar are nevoie de o rezerva valoroasa.
-La capitolul fundasi, desi au suferit in acest tur dupa accidentarile lui Canu si Papp si ceata vis a vis de legitimarea lui Constantin, acum toti sunt apti, ba l-au castigat si pe Balaur. Dupa renuntarea la Balace insa, sunt descoperiti in stanga. Annang revine dupa o accidentare, la fel si Luz, deci Vasluiul trebui sa aduca un fundas stanga ,nu se pot baza doar pe Milisavljevic, un mijlocas stanga (chiar aripa) reprofilat.
-Mijlocasi. Greu de crezut ca Pavlovic va mai continua cu FC Vaslui dupa conflictul cu antrenorul Hizo. Chiar daca ramane insa, moldovenii au nevoie de un mijlocas central, de preferinta unul box to box. Ramane de vazut si cum se va rezolva situatia lui Stanciu, dar daca nu se va reusi legitimarea sa, conducerea "galben-verzilor" ar trebuie sa aduca un mijlocas ofensiv, unul care sa si marcheze, pt a-l dubla pe Wesley.
-In atac, desi nu a parut, echipa a suferit cel mai mult. Au inscris mereu cu jucatorii din linia de mijloc si nu s-a observat ca le lipseste un numar 9. Daca pe celelalte posturi se mai pot roti jucatori, in ofensiva, aducerea unui atacant trebuie sa fie prioritara.
Concluzie: In mod normal, Vasluiul trebuie sa efectueze patru transferuri, un fundas stanga, un mijlocas central, un mijlocas ofensiv si un atacant. Dintre aceste patru posturi deficitare, doua insa trebuie acoperite obligatoriu, cel de mijlocas central si cel de atacant.

CE OPERATIUNI DE TRANSFER TREBUIE SA FACA U CLUJ, PT RETUR

2011-12-29T04:04:00.000-08:00

Locul opt, inca departe de cupele europene, la 12 puncte de titlu. O prima parte mai degraba mediocra pt U Cluj, in pofida transferurilor si ambițiilor anuntate. Antrenorul Ionut Badea incearca sa faca din U o echipa de posesie, iar sistemul de joc implementat este 4-3-3 ,foarte in voga in liga intai, sezonul asta. Echipei ii lipseste insa agresivitatea, nu face presing, iar lotul pare prost structurat, supraaglomerat pe unele posturi, fara dubluri pe altele si cu destui fotbalisti mediocrii, chiar slabi.
Post cu post.
-La capitolul portari, U a reusit sa semneze cu Bornescu, in tur la Petrolul. In acest compartiment, clujenii trebuie sa renunte la unul dintre goal keeperi. Oricum, o mutare foarte buna, pt ca Popa si Matache au aratat multa nesiguranta in tur.
-Fundasi: si aici U s-a miscat repede si au semnat cu Galamaz, ex-Steaua, venit liber de contract. Desi au fiecare post dublat, chiar triplat, clujenii ar trebui sa mai faca o achizitie, un fundas stanga. Mendy este un mijlocas stanga reprofilat, doar Grecu este aparator stanga autentic, dar nici el nu este extrem de sigur.
-La mijloc sunt cele mai multe probleme. Echipei ii lipseste agresivitatea, iar asta vine si de la faptul ca toti cei trei mijlocasi titulari, sunt de profil ofensiv. U trebuie sa achizitioneze un mijlocas la inchidere. Bostina este folosit acolo, dar el este un coordonator in fata propriei defensive, pastrand proportiile, este un fel de Pirlo. Bazzi este la baza fundas stanga reprofilat, iar Balde ,de asemenea, este un fundas central urcat la inhidere. Si la capitolul ultima pasa ,Clujul sufera, pt ca Marinescu si Pacurar sunt doi mijlocasi centrali box to box, nu reusesc sa dicteze ritmul echipei, desi pozitionarea lor ii face sa fie plamanii Universitatii. Ar putea fi tras in centru Cristea, dar acesta este un post in care trebuie sa alergi mult, sa recuperezi, iar jucatorul adus de la Dinamo ,plasat mijlocas central, ar face ca U sa se apere in noua jucatori de camp. De aceea conducatorii echipei trebuie sa aduca un mijlocas ofensiv.
-In atac, U a renuntat la Machado. O mutare stranie. Pe dreapta sunt acoperiti, insa in stanga nu il au decat pe Cristea. Poate juca acolo si Tony, dar asta ne duce la alta problema. Au doi atacanti centrali, Niculescu are 35 de ani deja si Tony care este singurul ce poate duce un retur intreg fara sa se epuizeze. Varsta ii permite. In lot mai sunt Voican si Morar, tineri si fara experienta. Universitatea trebuie sa opereze si aici transferuri, o extrema stanga si un atacant central.
Concluzie: Rabdare. U Cluj nu este pregatita pt obiective inalte, sezonul asta ar trebui folosit pt pregatirea celui viitor. Au achizitionat deja un portar si un stoper, dar mai au nevoie de un fundas stanga, un mijlocas la inchidere, un mijlocas ofensiv ,o extrema stanga si un atacant central. Aici nu este vorba de mercato di riparazione, ci de construirea unei echipe. Rabdare.

CE OPERATIUNI DE TRANSFER AR TREBUI SA FACA CFR PT RETUR

2011-12-28T04:34:00.000-08:00

Cel mai bun atac din liga intai, 37 de goluri marcate, a doua aparare dupa Dinamo, 14 goluri primite. CFR se afla la un singur punct de lider si pare in momentul asta echipa cu cele mai mari sanse de a detrona Dinamo din postura de campioana de toamna. S-au efectuat zece operatiuni de transfer in vara, a fost numit un nou staf tehnic condus de Jorge Costa si cu toate astea ( desi jocul are lacune, lipsesc traseele lucrate la antrenament, echipa este tributara executiilor individuale in dauna celor antrenate ) ,rezultatele sunt bune ,cel putin in Liga I, caci din Cupa, CFR a fost eliminata de Astra. Exceptand portarii, au fost adusi trei pana s-a nimerit unul cu adevarat valoros si a atacantului Rui Pedro, absolut toate transferurile au intrat in primul unsprezece cu succes.
Post cu post.
-CFR are in momentul de fata cinci goal-keeperi ,sase daca il adugam si pe tanarul Tiut. Mult prea multi pt un singur loc de titular, cheltuieli inutile. Cel putin doi trebuie cedati, ori sub forma de imprumut cu preluarea contractului de catre clubul ce ii doreste, ori cedati definitiv. Clubul plateste acum pt balbaielile care au facut sa fie adusi Minca si Fernandes, doi portari modesti, in aceasi linie cu Amadio.
-La capitolul fundasi, Maftei revine dupa o accidentare de lunga durata. Este important de spus asta pt ca fostul capitan al Rapidului poate acoperii doua posturi, fundas central si fundas dreapta. Daca Jorge Costa il va folosi in banda dreapta, atunci ardelenii nu mai au nevoie de nici un transfer in aparare, caci Panin ar fi mutat in stanga, ca dubura pt Camora, in vreme ce flancul drept ar avea doi oameni pe un singur post, Lionn si Maftei. Altminteri, CFR-istii au nevoie de un fundas stanga, care sa ii creeze concurenta lui Camora.
-In zona celor trei mijlocasi centrali, CFR pare betonata. Chiar daca Sare nu mai reintra in lotul primei echipe, la inchidere sunt Muresan si Kivuvu, plus Celestino. Renan si Bastos sunt mijlocasii ofensivi, iar Peralta si Celestino sunt mijlocasii box to box. Totusi, desi nu-i un post deficitar, asa cum am scris mai sus, eu nu vad in Kivuvu un concurent serios pt Muresan, iar daca Sare nu va mai primi nicio sansa, probabil ca echipa din Cluj ar trebui sa achizitioneze un mijlocas defensiv.
-Weldon si Kapetanos au cifre bune in liga intai, pe flancuri, Sougou a fost un implant reusit, Ronny mai are nevoie de timp, dar are calitate, iar tinerii Hora si Nicoara sunt jucatori care ar trebui folositi mai mult, au calitati fizice care se muleaza perfect pe 4-3-3-ul folosit de CFR. Cu siguranta rolul lui Nicoara nu este de fundas stanga, cum a tot fost "sacrificat" in ultimul an. In mod normal, aici nu se impun transferuri, doar ca Weldon a primit vreo opt etape de suspendare pt o presuspusa agresiune asupra arbitrului Balaj, asa ca greul nu poate fi dus doar de Kapetanos si de un Rui Pedro greu de citit ,pt ca nu a prea jucat. In functie de ce se va intampla la apel, daca suspendarea ramane, ardelenii trebuie sa aduca un atacant central, chiar si sub forma de imprumut.
Concluzie: CFR poate functiona si fara sa faca transferuri, dar aducerea unui fundas stanga, pt a evita improvizatiile, ar fi de bun augur. De asemenea , daca suspendarea lui Weldon nu va fi redusa macar la jumatate, echipa trebuie sa mute pe piata transferurilor si sa achizitioneze un varf de atac. Ca o opinie personala, nu ar strica nici aducerea unui mijlocas la inchidere, Kivuvu nu a reusit sa se impuna, dar nu este o urgenta, se poate si fara.

CE OPERATIUNI DE TRANSFER TREBUIE SA FACA RAPID PT RETUR

2011-12-27T06:31:00.000-08:00

La Rapid lotul este structurat bine, fiecare post este dublat ,problema este ca dublurile nu au aceasi valoare ca titularii. Cel mai mult s-a vazut asta la capitolul portari, fundasi centrali si atac. Fostul selectioner, Razvan Lucescu, impreuna cu directorul general al echipei, Dinu Gheorghe ,au efectuat opt operatiuni de transfer in vara, axati fiind pe jucatori cu experienta si liberi de contract. Desi jocul nu a fost mereu convingator, lucru de inteles atunci cand incepi un proces de reconstructie, echipa este in grafic dupa prima parte a campionatului, la trei puncte de locul intai, calificata in semifinalele Cupei Romaniei, iar in Europa League, desi a iesit inca din faza grupelor, oricum este un progres, tinand cont ca Rapid nu a mai ajuns in faza grupelor unei competitii europene din 2006.
Rapidul foloseste sistemul de joc 4-3-3, joaca agresiv si la fel ca si echipa nationala in mandatul lui Lucescu jr, are un lot format din jucatori de travaliu, agresivi si disciplinati tactic. Le lipseste insa sclipirea, omul cu ultima pasa. Echipa joaca avansat, face presing adanc in jumatatea adversa si isi foloseste mult benzile terenului. Problema giulestenilor vine insa de la faptul ca folosesc atacanti laterali cu piciorul de baza in interior. Deac, de picior stang, joaca pe dreapta, Surdu, de picior drept, joaca pe stanga. Cauta astfel mereu patrunderile pe sut, combinatile rapide, dar nu centreaza. Asta duce la o oarecare congestionare a jocului, motivul fiind dat si de faptul ca fundasii laterali ,Duarte si Bozovic, urca mult mai rar decat ne-au obisnuit. Cand vor incepe negocierile pt transferurile viitoare, conducerea Rapidului trebuie sa aiba in vedere si faptul ca Antonio nu are un partener pe masura in centrul defensivei, iar Coman nu are o concurenta decenta.
Operatiunile de transfer.
Rapid a pierdut puncte importante in Europa League pe mana portarilor de rezerva, Draghia si Straton, ambii gafand in partidele cu Legia si PSV Eindhoven. Coman este un portar valoros ,dar fragil, dispus la accidentari si este evident ca giulestenii trebuie sa achizitioneze un portar cu experienta, care in acelasi timp sa si accepte ca Dani Coman este numarul unu. In aceasi linie, desi au adus inca din vara doi stoperi, Oros si Burca, nici unul nu a reusit sa se impuna incotestabil. Primul a fost folosit mai rar, nu are experienta la un nivel inalt, al doilea gafeaza des, nu isi poate depasi conditia de jucator bun, dar ca rezerva. Cand a fost adus de Lucescu jr la Rapid, patronul a spus despre el ca este o foarte buna optiune ca rezerva, dar antrenorul l-a folosit ca titular. Nu a dat satisfactie, asa cum nu a facut-o nici la Craiova, nici la Dinamo si nici la FC National. In lot mai este si Glauber, dar situatia lui este neclara, mai mereu accidentat si oricum, el nu era un titular nici in sezonul trecut. Rapid trebuie sa cumpere un fundas central, dar un titular de data asta, altfel nu va castiga titlul nici sezonul actual. Urmatorul compartiment unde echipa alb-visinie trebuie sa faca achizitii, este atacul. Pancu a dus greul, dar are si el 35 de ani. Cassio este un esec, la Uniao Leiria avea cifre remarcabile, dar la Rapid abia a inscris sapte goluri intr-un an jumate. Cert este ca asa cum nu poti castiga trofee fara un portar de valoare, la fel nu poti fara un atacant, de aceea cumpararea unui atacant central trebuie sa fie prioritara pt giulesteni.
Concluzie: un portar, un fundas central si un atacant, trebuie achizitionati in aceasta iarna.
PS: In functie de starea de sanatate a lui Herea, Rapid ar trebui sa isi indrepte atentia si catre un mijlocas ofensiv, un play-maker. Echipa nu are sclipire la constructie, nu are un numar zece, Herea nu este acest gen de jucator, chiar daca se reface la timp pt startul sezonului.

CE OPERATIUNI DE TRANSFER TREBUIE SA FACA STEAUA PENTRU RETUR

2011-12-22T08:25:00.000-08:00

Ros-albastrii s-au jucat cu sistemele in acest sezon, 4-4-2 si 4-1-4-1 cu Ronny Levy, 4-4-2, 4-2-3-1 si 4-1-4-1 cu Ilie Stan. Este greu sa vorbesti despre stilul de joc al Stelei ,pt ca echipa nu a avut un stil. Transferuri multe ,antrenori schimbati des, a facut ca echipa sa fie lipsita de omogenitate si sa nu aiba neaparat un stil de joc. Nici bazat pe posesie (desi in campionat a avut mai mereu o posesie superioara adversarilor, dar fara sa isi propuna neaparat asta), nici pe contraatac, nici presing, nici atletic. De la venirea lui Ilie Stan insa echipa a parut mai verticala, mai directa ca joc si a reusit sa alinieze mai multe meciuri consecutive acelasi unsprezece.
Puncte slabe.
Steaua a functionat ca un avion cu o singura aripa. Nu au avut un fundas dreapta dupa accidentarea lui Matei. Fostul manager a refuzat sa ii creeze concurenta lui Gabi Matei si nu i-a adus un coleg pe post, iar cand acesta s-a accidentat la ligamente, a trebuit reactivat Emeghara si el un fotbalist cu probleme serioase la genunchi, dar de cele mai multe ori a fost folosit acolo Martinovic, stoper de meserie ori Geraldo, la fel. Dupa plecarea lui Nicolita la Saint Etienne, echipa a ramas si fara singurul mijlocas lateral clasic. Este greu de inteles de ce nu a fost adus un concurent pt Matei, dar faptul ca Steaua nu a avut nici o optiune pt postul de mijlocas dreapta vine de la dorinta fostului manager ca echipa sa joace 4-3-3, asadar fara mijlocasi laterali, ci cu extreme sau aripi. Din pacate pt el, a numit un antrenor, Levy, adept al clasicului 4-4-2 ,asa ca Steaua a ajuns sa sufere in joc datorita lipsei unui mijlocas lateral, acolo fiind folositi atacantii Tatu, M.Costea sau Rusescu, ori mijlocasul central, Prepelita.
Viteza. Este alt punct slab al stelistilor in acest tur de campionat. Lipsa ei, mai bine spus. Folosindu-l pe Tanase si Prepelita pe benzi, echipa capata siguranta tactica, dar este total lipsita de viteza si forta de penetrare. Sigur insa ca in atac, avandu-i pe Tatu si pe M. Costea, se compenseaza oarecum lipsa de viteza a mijlocasilor, dar pt a-i valorifica pe cei doi, trebuie sa ai un pasator. Steaua nu are. Ii foloseste acolo pe Brandan, Bourceanu, Bicfalvi sau Prepelita, nici unul play-maker de meserie.
In final, ultima problema a echipei ros-albastre, lipsa unui golgheter. Au cinci varfuri, nici unul cu cifre. Rusescu pare cel mai aproape de acest statut, Nikolic este util ca pivot, dar nu-i un marcator, Tatu rateaza mult, desi tot el isi si creeaza ocaziile, Florin Costea ar parea mai multumit in lateral, dar intr-un modul cu trei atacanti, iar Mihai Costea inca are de muncit pt a se integra in colectiv, iar asta ii afecteaza evolutiile.
Puncte forte.
Echipa are doi portari de calitate, Tatarusanu si Stanca, iar centrul si flancul stang al defensivei este deosebit de solid si numeric si valoric. Din punct de vedere defensiv, Bourceanu, Bicfalvi si Brandan, chiar si Prepelita, pot forma un scut in fata propriei linii de fundasi. Tanase pare mai matur, este un jucator care recupereaza in faza defensiva si pe la care trec toate mingile ,pe faza de atac. Nu-i insa un mijlocas lateral clasic, probabil s-ar simti mai bine ca inter, intr-un sistem cu trei mijlocasi centrali.
Operatiuni de transfer.
Ilie Stan ar trebui sa se decida asupra sistemului de joc, dupa parerea mea, 4-3-3 se muleaza cel mai bine pe lotul de acum. Au plecat deja Galamaz si Emeghara, au venit deja Chiriches si Chipciu. Daca se va incerca acest modul, Steaua trebuie sa transfere un fundas dreapta si un atacant central, de preferat cu cifre, cu CV. In functie de decizia care se va lua vis a vis de Dorinel Popa, un mijlocas central foarte bun dupa parerea mea, daca el si-a revenit complet dupa operatia la ligamente, Steaua ar trebui sa se gandeasca si la un mijlocas central box to box.
Pe de alta parte, daca antrenorul echipei continua sa implementeze 4-4-2 ca modul de baza, atunci, in afara de un fundas dreapta ce trebuie achizitionat indiferent de sistem, au nevoie si de un mijlocas stanga ,de preferat de picior stang, caci stelistii nu au nici un stangaci in echipa de la mijloc in sus. Problema atacantului ramane si in sistemul 4-4-2, doar ca probabil, dat fiind faptul ca sunt deja cinci in lupta pt doua locuri, asta daca nu il punem si pe tanarul Rosu, aici va trebui decongestionat lotul putin si unul dintre cei cinci ar trebui fie reprofilat, fie cedat catre alta echipa, probabil vandut, caci toti au personalitate si nu ar accepta varianta imprumutului. Cert este ca aici situatia tine exclusiv de antrenorul Stan, care trebuie sa decida daca are inceredere in cei cinci de acum sau va renunta la unul pt a elibera locul pt o alta achizitie, un atacant cu CV.

CE OPERATIUNI DE TRANSFER TREBUIE SA FACA DINAMO PENTRU RETUR.

2011-12-19T09:48:00.000-08:00

Locul intai dupa turul campionatului, al doilea atac din campionat, cea mai buna aparare. Pe de alta parte, echipa a fost eliminata rapid ,inca din tururile preliminarii, din Europa League, asa ca a avut un program mai lejer.
Sistem si stil de joc.
De obicei Dinamo joaca un sistem clasic, 4-4-2 , cu variatiile acestuia, 4-4-1-1 sau 4-2-3-1 ,in functie de faza jocului, de adversar etc. Jocul ofensiv al echipei alb rosii este unul destul de direct, fara o preocupare excesiva pt posesie. Acest stil de joc este favorizat de faptul ca au un varf de atac foarte puternic, masiv, Niculae, capabil sa fie acel zid care sa trimita mingi inapoi sau sa devieze pt cei din linia a doua, dar si de faptul ca au la mijloc ,in Munteanu, cel mai bun pasator din liga intai. De asemenea si mijlocasii laterali, Rus si Alexe, au ca principal atribut viteza, ceea ce favorizeaza jocul vertical. Rus in special, a preluat stilul lui Torje, de a ataca in centru, ca un varf, pe mingi aruncate peste apararea adversa. Rezervele lor, Paun si Bakaj, par insa jucatori de posesie, tehnici, dar lenti. In privinta fazei defensive, Dinamo urca destul de putin cu fundasii laterali , acestia nu vin cu centrari, poate si pt ca provin din stoperi.
Puncte forte.
Portarul Balgradean pare principalul castig al tururului. Apoi perechea de fundasi centrali, Moti-Grigore, care s-a omogenizat, jucand de mult timp impreuna. De la aducerea lui Luchin, tot din punct de vedere defensiv, echipa s-a echilibrat. Alb-rosii sufereau aproape traditional in banda dreapta (amintiti-va de Daouda, Blay sau Galamaz fundas dreapta improvizat.) Urcand la mijloc ,echipa a castigat in veteranul Munteanu, un jucator inteligent, excelent pasator pt nivelul ligii intai, iar Rus aproape ca a facut ca cedarea lui Torje la Udinese sa nu se simta. La fel de agresiv, rapid si bun suteor. De departe insa atacul este arma principala a cainilor. Veteranii Niculae si Danciulescu ocupa primul si al treilea loc in clasamentul golgheterilor, cu 12 si 8 goluri.
Puncte slabe.
Flancul stang al apararii gafeaza regulat. Diabate nu centreaza, nu aduce nimic ofensiv nici contra echipelor mici, Pulhac nu joaca, Musat are probleme mari de plasament, vezi aici. Pe faza ofensiva de fapt, nici unul dintre aparatorii laterali nu contribuie ,asta si pt ca in flancul drept, ambii "laterali" ,Luchin si Scaralatache sunt de fapt stoperi. Continuand cu punctele slabe, impotriva dinamovistilor se trage foarte mult la poarta, tocmai de aceea Balgradean este mereu evidentiat. Desi tentatia ar fi sa dai vina pe fundasi, vina este de fapt a mijlocasilor centrali. Ciobotariu foloseste doar un mijlocas defensiv, Kone, celalalt, Munteanu, este ofensiv, dar in modulul 4-4-2 ,trebuie sa faca si faza de recuperare a balonului, iar el nu stie sa o faca. Munteanu nu este un jucator agresiv, deci nu face presing, nefacand presing, trebuie sa recupereze mingea in propria jumatate, iar el neavand talent de recuperator, lasa spatii de sut ori face faulturi inutile.
In banda stanga, Alexe se stinge. Am scris aici. Gazeta Sporturilor ma confirma la mai bine de o luna distanta. Probabil ca nu este singurul jucator caruia i-ar conveni o trecere la 4-3-3 ,Munteanu ar fi si el mai putin obligat sa se apere ca inter, cu alti doi mijlocasi centrali langa el.
Ce operatiuni de transfer trebuie sa faca Dinamo.
In general ,perioada de iarna se numeste mercato di riparazione. Nu se schimba mult, doar se imbunatateste. Dinamo nu are nevoie de multe mutari, ce merge bine trebuie pastrat, asta daca nu cumva se va mai vinde ceva in perioada asta. Echipa are nevoie de un fundas dreapta autentic. Luchin este bun doar pe jumatate, pt ca ofensiv nu conteaza, iar in campionatul intern sunt multe echipe mici care trebuie desfacute si cu ajutorul fundasilor de flanc. Au nevoie de un stoper. Grigore si Moti au nevoie de dublaj, Luchin este prima varianta, dar atat. Scarlatache nu se ridica la nivelul titularilor, iar Stoica da un randament mai bun ca mijlocas central. La mijloc, depinde foarte mult de cat de decis este Ciobotariu, fost antrenor al echipei de tineret a clubului, sa mizeze pe tineri precum Cazacu sau Stanescu. Daca nu, Dinamo are nevoie de o varianta de rezerva pt Munteanu, deci de un mijlocas central box to box. Cum nu au in lot nici un mijlocas lateral de picior stang, Alexe nu se adapteaza postului, iar Bakaj si Paun intarzie sa confirme, au nevoie de un mijlocas stanga.
-Asadar ,Dinamo are nevoie de patru jucatori, un fundas dreapta, un stoper, un mijlocas central box to box si un mijlocas stanga. Asta este varianta perfecta.
-Varianta de criza ar fi achizitionarea doar a unui fundas dreapta si a unui mijlocas central.box to box. Ca stoperi se poate merge pe Moti-Grigore si ca rezerve pe Luchin si Scalatache, plus reprofilarea la nevoie a lui Stoica. Merge si asa. Iar la capitolul mijlocas stanga, Alexe ii are ca rezerve pe Bakaj sau Paun, poate tanarul Cazacu. Nu-i varianta ideala ,dar in lipsa de resurse financiare se poate renunta la achizitionarea unui stoper si a unui mijlocas stanga, dar un fundas dreapta si un mijlocas central ofensiv sunt esentiali.

STEAUA vs AEK LARNAKA 3-1. Ne-am desprins cand am fost mai agresivi si cand Latovlevici a fost lasat sa faca ce stie: sa urce in atac !

2011-12-15T03:58:00.000-08:00

Steaua a reusit pentru a noua oara in istoria ei sa se califice in primavara europeana, dupa un meci in care a reusit tarziu sa sparga organizarea foarte buna a cipriotilor.
Ilie Stan a pastrat sistemul 4-4-2, in care ros-albastrii au facut cele mai bune meciuri in acest sezon, cu Dinamo si CFR ,practic nicio schimbare in primul unsprezece. In sfarsit antrenorul stelist reusind sa omogenizez o echipa de baza. Strategia gazdelor era simpla pe faza ofensiva: sa scoata cat mai des mingea pe benzi, sa desfaca apararea cipriota prin combinatii in partile laterale si prin urcarile la invaluire ale fundasilor laterali. Secondo, sa joace cat mai repede, in momentul recuperarii mingii, direct pe varfuri, pt a nu le da oaspetilor timpul sa se replieze.
AEK Larnaca a schimbat modulul din tur, cand a jucat 4-2-3-1 , trecand acum la un 4-1-4-1 / 4-3-3. Linsseln, care jucase stoper, acum a aparut la inchidere, Garcia a fost mutat in banda stanga, sarindu-l din schema pe Kingsley, iar marcatorul primei manse, Mrdakovic ,a fost inlocuit de Pintado. Cipriotii au cautat sa fie cat mai compacti si agresivi la mijloc, sa nu lase adversarului spatiu sa paseze si sa impinga jocul inspre jumatatea lor, apoi au fost foarte preocupati sa blocheze urcarile in ofensiva a fundasilor laterali stelisti, practic sa ii forteze pe romani sa joace cu mingi lungi. In faza de atac, oaspetii au incercat un joc de posesie ,au fortat dueluri unu la unu intre extremele lor si fundasii nostrii laterali sau sa trimita baloane pt puternicul Pintado, pt devierile acestuia.
In prima repriza Steaua a avut mult de munca pt a ajunge in pozitii favorabile. Nu au reusit sa puna presiune pe adversar si nu au adus mingea in zonele laterale de unde sa vina cu centrari ,din doua motive:
1. Nu au reusit sa treaca de barajul format din trei mijlocasi centrali ai celor de la AEK. Cipriotii aveau o superioritate 3 vs 2 in centrul liniei de mijloc pe care si-o foloseau foarte bine. Van Dijk si Gomez intampinau agresiv la Brandan si Bourceanu, nu le lasau timp sa aseze jocul, puneau presiune pe ei in momentul cand acestia primeau balonul in zona de la cercul centrului terenului. Pe faza ofensiva, desi mijlocasii centrali stelisti incercau sa raspunda cu aceasi agresivitate, nu reuseau sa ii puna in dificultate pe adversarii directi, pt ca acestia pur si simplu trimiteau balonul catre omul in plus, Linsseln, astfel se eliberau de presiune, iar inchizatorul oaspetilor avea timp sa distribuie pase precise in lateral sau pe Pintado. Dupa aproximativ 25 de minute, Stan i-a cerut lui Rusescu si Nikolici, ca pe faza defensiva, unul dintre ei sa coboare la Linsseln, pt a anula superioritatea numerica cipriota.
Exista doua posibilitati pt a iesii din presiunea pe care adversarul o pune in centrul terenului, prima ar fi ca in momentul recuperarii balonului, sa joci foarte rapid ,cu pasa verticala, pe varf sau pe viteza unui jucator, fie si din linia de mijloc. Steaua nu a reusit sa faca acest lucru, pt ca Brandan si Bourceanu nu sunt niste pasatori foarte buni, cel putin nu se evidentiaza la capitolul pase lungi, argentinianul fiind foarte util cand se afla la 20-25 de metri de poarta adversa. Pe de alta parte ,nici atacantii stelisti, cu atat mai putin mijlocasii laterali, Prepelita si Tanase, nu au viteza, deci cu greu ofereau solutii pt baloane in adancime. A doua varianta pt a dejuca zona de presiune din centrul liniei de mijloc este si cea mai comuna, scoaterea balonului in zonele laterale, asta insa ne duce la a doua problema din prima repriza, a Stelei.
2. Jocul in flancuri nu functiona. Prepelita nu reusea pur si simplu sa isi castige duelurile cu De Cler, Latovlevici nu urca atat de des cum ne-a obisnuit, temandu-se de viteza lui Priso, pe care de altfel l-a controlat bine defensiv, Emeghara era dominat de Garcia, asadar bucurestenii stateau in duelul dintre Tanase si Demetriu, fundasul dreapta cipriot neadandu-i spatiu ,preferand sa isi acopere zona fara sa sustina echipa la constructie.
In repriza a doua ,Steaua a inscris de trei ori. De ce: In primul rand pt ca jucatorii stelisti au fost primii la minge in duelurile unu la unu. Agresivitate si atat, fara nicio explicatie savanta. Vezi video explicatie mai jos. In al doilea rand, Latovlevici a inceput sa urce si sa ofere solutii de pasa pe benzi si sa aduca ceea ce Stelei ii lipsea in atac, viteza. In al treilea rand, Nikolici si-a folosit excelent calitatea sa de baza, forta. S-a putut juca direct pe el, a obtinut faze fixe, a tinut de balon, a inscris de doua ori.
Schimbari. Antrenorul lui AEK l-a scos pe Van Dijk si l-a introdus pe Kingsley, trecand la un sistem 4-2-3-1 ,cu Garcia in spatele varfului, Kingsley in flancul stang. Asta a fost singura mutare care merita notata pt ca a dus la schimbarea asezarii in teren a oaspetilor. Steaua a raspuns scotandu-l pe Rusescu si introducand un al treilea inchizator, Bicfalvi, trecand si ea la un 4-1-4-1. Interesant este ca dupa accidentarea lui Geraldo, fara schimbari care sa mai poata fi facute, acesta a trecut varf, Brandan a coborat stoper, iar Nikolici a devenit mijlocas la inchidere, la 196 cm avand rolul de a atrage toate mingile inalte aruncate de ciprioti.
Concluzie: Inceput greu, Stelei i-a lipsit viteza si un mijlocas care sa paseze precis in adancime. Echipa insa are trasee, ajunge mai usor la poarta, joaca destul de vertical si se omogenizeaza, fiind la al treilea meci consecutiv in aceasi formula. Cipriotii sunt bine organizati ,joaca simplu si sunt foarte periculosi pe flancuri. Am reusit insa sa le blocam armele principale, Garcia si Pristo, desi era sa o patim la una dintre putinele urcari ale lui Demetriu.

CHELSEA vs MAN CITY 2-1. Chelsea revine in 11 la 10 oameni, dar Mancini a gresit

2011-12-13T04:25:00.000-08:00

Chelsea castiga pe teren propriu in fata rivalei Man City, intr-un meci in care au reusit sa revina dupa ce au fost condusi, ajutati insa si de eliminarea lui Clichy.
Londonezii continua pt al doilea meci consecutiv sa fie o echipa reactiva, sa lase initiativa adversarului ,mulțumindu-se cu contrele rapide. Echipa lui Villas Boas nu da mare importanta posesiei, principalul scop fiind acela de a duce balonul cat mai repede in careul advers. Totusi, este important de observat cat de mult s-a schimbat strategia antrenorului portughez, care de la venirea sa a incercat sa faca din Chelsea o echipa agresiva, cu un joc bazat pe presing in jumatatea adversa, dar in ultimele doua partide, cu Valencia si cu City, a revenit la un joc de contraatac, ca in mandatele lui Mourinho si Ancelotti . In primul 11 singura modificare a survenit in defensiva, unde Bosingwa a aparut ca fundas dreapta, Ivanovic mutandu-se in centru, in locul lui Luiz.
Man City a mers pe o asezare 4-4-2 ,cu Balotelli si Aguero in atac, in linia de mijloc, surprinzator, Milner a inceput in stanga, Silva jucand in banda dreapta. Existau momente in care Balotelli mergea in banda dreapta, in timp ce Silva intra in centru.
Presingul din primele 20 de minute.
Oaspetii au inscris repede prin Balotelli. Principala caracteristica a inceputului de meci a fost presingul exercitat de echipa lui Mancini. Barry si Yaya Toure ii inchideau rapid pe Ramires si Meireles, dominau centrul linie de mijloc, asta desi londonezii aveau acolo un om in plus, Romeu. Spaniolul insa a avut un inceput greoi, nu a reusit ca prin calitatea paselor sa limpezeasca jocul echipei sale. Remarcabil insa a fost felul in care oaspetii l-au anulat pe Drogba, nu doar printr-un marcaj la sange, in special al lui Kompany, care nu l-a lasat pe ivorian sa se intoarca inspre poarta cu fata, dar si taind legaturile pe care mijlocasii gazdelor le puteau avea cu acesta. Ramires si Meireles erau blocati de Toure si Barry, iar pe flancuri, Zabaleta il urmarea pe Mata chiar si cand acesta intra in centru. Chelsea a incercat sa raspunda prin urcarile lui Ashley Cole ,care impingea mult jocul inspre jumatatea adversa, dar Silva, in pofida faptului ca a fost destul de sters in ofensiva, nu i-a permis fundasului stanga londonez sa vina cu centrari in careul lui Hart. Pe flancul opus, Milner l-a controlat pe Bosingwa, dar a oferit destul de putin din punct de vedere ofensiv.
Revenirea lui Chelsea si gafa lui Toure.
Dupa 20 de minute in care City a presat si a dominat jocul, a venit reculul. Trei motive stau la baza reintrari in meci a gazdelor.
1. Pasul inapoi facut de oaspeti, care nereusind sa se desprinda decisiv in primele douazeci de minute, probabil au cautat sa nu isi iroseasca energia intr-un presing avansat.
2. Meireles si Ramires au devenit mult mai agresivi cu adversarii directi si au impins liniile inspre jumatatea "cetatenilor". De altfel, Meireles a scapat usor cu un singur galben in prima repriza. Ambii insa cautau sa patrunda in careul advers cand balonul ajungea in banda, pt a da alaturi de Drogba ,cat mai mult solutii cand mingea era centrata. Si Romeu, desi nu are o calitate tehnica deosebita, a fost mai calm, a pasat precis, chiar daca nu decisiv, nu a irosit baloane pe posesia propriei echipe.
3. Yaya Toure l-a pierdut din marcaj pe Meireles la golul egalizator. Terry a trimis un cros catre Sturridge, acesta a trecut de Clichy si a centrat, iar portughezul a finalizat liber in sase metri, pt ca omul sau, Toure, a ramas undeva in fata careului, fara reactie.
Eliminarea si schimbarile tactice.

Dupa eliminarea lui Clichy , Mancini l-a scos pe Aguero si l-a introdus pe Kolo Toure. Acesta a trecut fundas dreapta, Zabaleta s-a mutat fundas stanga,iar echipa s-a reasezat intr-un modul 4-4-1. Pe faza defensiva insa, Milner intra in centru alaturi de Yaya Toure si Barry, iar Balotelli cobora pt a-l bloca pe Bosingwa, echipa lui Mancini parand ca joaca un 4-5-0. Villas Boas l-a scos pe Meireles si l-a introdus pe Lampard. Man City acoperea destul de bine terenul ,nu ii lasa pe londonezi sa ii desfaca, tocmai de aceea Mancini dadea mare importanta felului in care echipa se apara la fundasii laterali adversi, dar in mod surprinzator, italianul a mutat din nou, scotandu-l pe Silva si introducand un al treilea inchizator, De Jong, schimband modulul intr-un 4-3-1-1, Milner-De Jong-Barry in fata apararii, Yaya Toure ca un trequartsita si Balotelli varf impins. Dintr-o data "cetatenii" au devenit vulnerabili pe benzi, vezi figura doi. Mancini a incercat sa il opreasca pe Romeu, care urca si impartea eficient pase, punandu-l pe Yaya Toure in fata lui, dar Bosingwa si Cole au capatat foarte mult spatiu, neavand om pe ei si au reusit intr-un final sa desfaca defensiva oaspete. Chiar daca Sturridge a obtinut penalty-ul transformat de Lampard, Cole a avut un rol important in creearea fazei. Mancini a incercat un 4-3-2 ,cu Dzeko in locul lui Lescott, tragandu-l pe Yaya ,stoper, dar dupa ce Boas l-a introdus si pe Mikel, forta de constructie a lui City a fost redusa la zero.

REAL MADRID vs FC BARCELONA 1-3. Victoria lui Guardiola

2011-12-11T04:25:00.001-08:00

Inca o data Mourinho nu reuseste sa gaseasca formula cu care sa opreasca armata de pitici a Barcelonei, dar de data asta Guardiola a invins tactic, nu doar prin calitatile jucatorilor.
Real nu a schimbat sistemul si nu a mai betonat mijlocul terenului cu trei inchizatori, mergand pe sistemul de joc folosit tot sezonul, 4-2-3-1. Coentrao a fost folosit fundas drepta, pt ca avand piciorul de baza in interior il putea bloca pe sut mai usor fie pe Alexis Sanchez, fie pe Iniesta, stiut fiind faptul ca echipa catalana nu obisnuieste sa aduca multe centrari in careul advers, pt ca nu are catre cine. Diarra a fost si el preferat lui Khedira in fata apararii, iar Benzema a inceput ca varf impins, in dauna lui Higuain. Strategia lui Mourinho viza ca in primele 10 minute-un sfert de ora sa faca un presing agresiv, sufocant ,pt a impiedica Barca sa construiasca linistita incepand cu portarul. De altfel asa au si inscris primul gol, cu Valdes pus sub presiune si pasand prost. Lui Messi nu i s-a mai rezervat un tratament special, poate un exces de incredere in forta propriei echipe din partea lui Mourinho, Diarra si Xabi care presau la Xavi si Fabregas, urmau sa se ocupe si de coborarile intre compartimente ale argentinianului ,iar cand acesta urca, trebuia preluat de Ramos sau Pepe. In atac, Realul a cautat ca de obicei contrele rapide, bazandu-se foarte mult pe viteza lui Di Maria si Ronaldo si pe creeativitatea lui Ozil.

Barcelona nu poate fi incadrata intr-o matrice. Primele zece minute a jucat un modul greu de cuprins in cifre, fara nici un atacant, cu Alexis un fel de varf stanga, Messi ca playmaker ,trei mijlocasi centrali, Xavi ,Busquets si Fabregas, Iniesta in banda stanga si el cu rolul de a aglomera pe faza defensiva centrul linie de mijloc. Dupa aproximativ zece minute, Barcelona a trecut la un sistem 4-4-1-1, Alexis jucand mai central, Xavi facand pereche in centrul liniei mediene cu Fabregas, dar cele mai radicale mutari avand loc in defensiva, unde Puyol s-a mutat fundas dreapta, Alves a urcat mijlocas dreapta, Busquets a coborat stoper, dar pe faza de constructie urca in linia de mijloc, in timp ce Puyol strangea in centru. Strategia catalanilor era clara: "inundarea" liniei de mijloc ,in asa fel incat ei sa aiba mereu superioritate numerica, blocare contraatacurilor pe benzi, faimoasa arma a echipei lui Mourinho ,prin asezarea acolo a doi stoperi, Puyol si Abidal care nu urcau tocmai pt a tine flancurile ocupate si a-i impiedica pe Di Maria si Ronaldo sa aiba spatii. In ofensiva, ca de obicei echipa se baza pe posesie, pe pase pe culoar si pe mingile intre compartimente primite de Messi.
De ce nu a functionat strategia Realului de a-i bloca pe fasnetii Messi si Alexis.
Pt ca Mourinho a fost surprins de pozitia lui Messi. Argentinianul a jucat ca un mijlocas ofensiv, nu ca un 9 fals, deci mult mai retras. Cu Diarra la Fabregas ,Xabi la Xavi , Messi era mereu omul liber. Daca unul dintre cei doi se ocupau de acesta, unul dintre Fabregas sau Xavi ramanea liber. In atare situatie, cel care trebuia sa ii iasa in intampinare lui Messi era Ramos, pt asta linia de fundasi a madrilenilor trebuia sa joace foarte avansat, ceea ce ii dadea un spatiu nesperat lui Alexis, pt a primi pase pe culoar pe care sa le fructifice avand o viteza superioara oricaruia dintre cei patru fundasi gazda. Asa au si egalat catalanii.
Realul blocat pe flancuri.
Gaselnita Puyol-Alves in banda dreapta l-a anulat pe Ronaldo, dar nu numai. Marcelo, care este un fundas stanga foarte ofensiv, nu a reusit sa il depaseasca pe Alves si nu a mai putut veni cu centrari sau suturi ori cu celebrele aparitii in careul advers. Alves l-a dominat categoric. In banda opusa, Di Maria ,in afara de contributia la unicul gol, nu a reusit sa il depaseasca pe Abidal ,iar faptul ca ambii jucatori de banda dreapta ai Realului erau stangaci, a facut ca gazdele sa nu reuseasca sa aduca centrari in careul Barcei, desi Mourinho ceruse inainte de meci ca echipa sa sa profite de avantajul fizic. Ideea lui Guardiola, de a le cere aparatorilor laterali sa nu se avante in atac i-a impiedicat pe "albi" sa joace cu mingi lungi pt rapizii lor mijlocasi laterali.
Ozil si schimbarile.
In mod straniu, Ozil a facut un meci lamentabil. Mai intai pt ca Busquets l-a blocat foarte bine chiar si cand s-a retras stoper, pt ca iesea mereu din dispozitiv si il tampona, dar chiar si asa, Ozil a avut dintre toti jucatorii Realului, cel mai mult timp la minge. Este total iesit din forma, inlocuirea sa cu Kaka a adus un plus, poate brazilianul trebuia sa inceapa titular. Mourinho l-a schimbat si pe Di Maria cu Higuain, dar a pastrat modulul de joc, mutandu-l pe Benzema mijlocas stanga si pe Ronaldo in flancul opus. Dupa mine ,cel care trebuia sa fie inlocuit ar fi trebuit sa fie Ronaldo, dar probabil Mou s-a temut sa nu ii raneasca si mai mult orgoliul conationalului sau. Totusi mutarile au adus un plus pt Madrid, Kaka si Benzema in tripleta ofensiva din spatele lui Higuain parand mai periculoasa si creeand doua ocazii mari de gol. Singura mutare care a contat la catalani a fost intrarea lui Keita in locul lui Fabregas, pt un plus de forta pe final de joc.
Concluzie: Realul ar fi trebuit sa foloseasca trei mijlocasi centrali defensivi, nu doar doi. De bine de rau, atunci cand au jucat asa, l-au oprit pe Messi. Guardiola a castigat tactic partida, a stiut cum sa ii blocheze pe Ronaldo si Di Maria, a oprit din fasa arma contraatacului ,atat de iubita de galactici si a inovat din nou, cand in primele zece minute nu a folosit nici un atacant.

STEAUA vs CFR 1-1. Oaspetii ultra-defensivi, Steaua are nevoie de un om de gol si de un play-maker

2011-12-11T02:06:00.001-08:00

Probabil, dupa aspectul partidei, CFR a obtinut mai mult decat s-au asteptat pana si cei mai infocati suporteri, dar au meritul de nu se pierde cu firea si de a fi fost suficienti de cinici incat sa stie sa tina de rezultat chiar si cu doi eliminati.
Steaua a ramas fidela modulului 4-4-2 ,fara nici o schimbare fata de meciul contra lui Dinamo. Echipa lui Ilie Stan a cautat sa impuna ritmul inca de la inceput, facand un presing avansat si incercand sa nu ii lase pe oaspeti sa construiasca, ci sa iasa doar cu pase lungi. Ambii atacanti, Nikolici si Rusescu aveau sarcina de a pune presiune pe stoperii Cadu si Piccolo pt a-i obliga sa joace cat mai jos, iar pt a anula omul in plus pe care ardelenii il aveau la mijloc, Muresan, tot unul dintre cei doi atacanti, pe rand, in functie de faza, coborau la inchizatorul oaspete. In zonele laterale, acolo unde CFR ii avea pe rapizii Sougou si Bastos, Ilie Stan a mers pe principiul "stingi foc, cu foc" ,in sensul ca ambii fundasi laterali, Latovlevici si Emeghara ,aveau libertatea de a urca la invaluire, in acest fel ii obligau pe mijlocasii laterali clujeni ,sa vina cu ei si sa stea departe de poarta lui Tatarusanu.
CFR a jucat intr-un sistem 4-1-4-1 ,Kapetanos a fost preferat varf in locul lui Weldon, Bastos a aparut pe stanga, in dauna lui Rony, iar Panin a revenit ca fundas dreapta, lasandu-l pe Lionn pe banca. Strategia visiniilor a fost sa le dea mingea stelistilor, dar sa nu le lase spatii. Steaua a fost mereu in ultimii cinci ani o echipa care construieste greu cand adversarul se apara supranumeric, iar Costa a incercat sa profite de asta. A cerut ca linia de aparare sa stea in preajma careului pt a impiedica adversarul sa joace cu mingi peste ea, a cerut dublaj pe benzi, unde Sougou si Bastos trebuiau sa joace aproape de Panin si Camora, pt a ii acoperii imediat si le-a cerut fundasilor laterali sa nu urce decat cand sunt liberi, din nou, pt a nu lasa spatii in spatele lor. Din punct de vedere ofensiv, CFR se baza strict pe viteza extremelor, pe capacitatea lor de a isi castiga duelurile unu la unu si de a veni cu centrari, pt ca interii, Renan si Peralta jucau doar la intampinarea agresiva a adversarilor, nu urcau pt a nu se descoperii.
Ce a functionat la Steaua:
-Presingul avansat, realizat in special de mijlocasii centrali, Bourceanu si Brandan si de cei doi atacanti, Rusescu si Nikolici, toti jucatori cu o capacitate de efort foarte buna. Asta i-a adus dese ori in situatii bune si i-a anulat ofensiv pe Renan si Peralta.
-Triunghiurile de pase realizate in flancuri. In functie de zona unde se afla balonul, Brandan sau Bourceanu ieseau in lateral unde, impreuna cu fundasii si cu mijlocasii laterali, formau, cum am scris mai sus, triunghiuri de pase.
-Au reusit sa nu il lase pe Muresan sa dirijeze jocul echipei sale, desi acesta nu avea un om pe el, ci era preluat pe rand de unul dintre varfuri.
Ce a functionat la CFR.
-Din punct de vedere defensiv, mijlocasii laterali si-au facut bine treaba, Emeghara si Latovlevici neaducand centrari utile. Insa cand Bastos a fost schimbat cu Rony, Emeghara a gasit imediat bresa si a centrat pt golul egalizator.
-Desi mijlocasii centrali stelisti au pus presiune permanenta, nu au reusit sa isi creeze si ei ocazii sau sa vina cu suturi periculoase, asta pt ca Renan si Peralta nu le-a dat spatii.
Ce nu a functionat la Steaua.
-Este clar ca nu au un marcator, un om care sa le transforme ocaziile.
-Mijlocasii centrali, energici si disciplinati, nu au calitate tehnica. Bourceanu nu este un pasator, iar Brandan a irosit o multime de mingi.
-Le lipseste viteza, nu reusesc sa declanseze contratacuri rapide si este si greu cu Brandan, Tanase sau Bourceanu la mijloc, ei fiind niste jucatori lenti.
Ce nu a functionat la CFR.
-Kapetanos nu reusea sa protejeze balonul, sa tina de el macar atat cat sa lase timp colegilor sa urce la sustinere.
-Linia de mijloc era prea departe de varful grec. Renan si Peralta inchideau bine culoarele catre propria poarta, dar nu creeau nimic din punct de vedere ofensiv.
-Toti cei trei mijlocasi centrali, mai ales Muresan insa, renuntau prea usor la minge, aveau momente in care aruncau balonul si asteptau un nou val de atac. Nu cautau sa paseze, desi aveau in Renan, Bastos, Peralta, jucatori de calitate.
In final, Steaua a modificat mai curajos, pe undeva firesc la 0-1, scotandu-l pe Latovlevici si introducandu-l pe Fl. Costea, Brandan fiind coborat fundas stanga, Tanase mutat mijlocas central, iar noul intrat ocupand banda stanga de la mijlocul terenului si mai inspirat, cand l-a scos pe Prepelita si l-a introdus pe M. Costea, acesta trecand varf, iar Rusescu si Nikolici ocupand pe rand banda dreapta. Costa, pe cat de inspirat a fost incapand cu Kapetanos, pe atat de neinspirat a fost introducandu-l pe Rony. Sigur, a dorit sa speculeze cu viteza acestuia jocul avansat al gazdelor, dar noul intrat nu si-a urmarit omul, Emeghara si asa a iesit golul lui M. Costea. Dupa eliminarea lui Muresan si Weldon, Steaua si-a trimis ambii stoperi in atac, jucand pe linia de fund doar cu Brandan-Bourceanu-Emeghara, fara folos.

U CLUJ vs FC VASLUI 0-1. Diferenta facuta de Adailton

2011-12-11T01:06:00.001-08:00

FC Vaslui mai castiga trei puncte in acest sezon gratie valorii peste media campionatului intern a unuia dintre cei trei mijlocasi ofensivi. Azi a fost randul lui Adailton.
U Cluj s-a asezat intr-un 4-3-3 ,cu Niculescu varf impins, Tony mutat pe dreapta ,iar Cristea in stanga. Strategia ardelenilor era sa faca un presing avansat, in momentul in care recuperau balonul ,extremele sa intre intre fundasii laterali si cei centrali ai oaspetilor si sa lase benzile libere pt urcarile la invaluire ale ambilor fundasi laterali gazda. Ionut Badea se baza pe faptul ca nici Adailton, nici Sanmartean, nu fac foarte convingator faza defensiva. De asemenea, U incerca sa faca un joc de posesie, bazandu-se si pe intrarile in interior, in fata celor trei mijlocasi centrali, a lui Cristera. In schimb, pe faza de apararea, clujenii cautau sa ii blocheze pe cei mai periculosi oameni ai moldovenilor, Sanmartean si Adailton, cu un dublaj pe care interii Pacurar si Marinescu il faceau la proprii fundasi de flanc. In acest fel ii puteau tine foarte sus pe Tony si Cristea, care nu veneau in jumatatea proprie decat cu adversarul direct. Pt blocarea lui Mike Temwanjera ,Badea a mers pe mana a doi stoperi masivi, Szukala si Pele, iar lucrul interesant a fost dat de faptul ca desi Wesley juca in spatele atacantului central, antrenorul gazda nu a pus acolo un inchizator ,ci l-a lasat pe Bostina sa il pazeasca.
Vasluienii au jucat ca de obicei clasicul lor 4-2-3-1 ,singura modificare fata de 11 uzual fiind stoperul Balaur, in locul suspendatului Papp. Echipa lui Hizo a preferat o tactica de asteptare, bazandu-se pe contraatac si pe executiile individuale ale tripletei Adailton-Wesley-Sanmartean. Au tinut mereu doi inchizatori in fata liniei de fundasi, fara sa le ceara sa contribuie la constructie, si-au tinut fundasii laterali retrasi pt a nu le da spatii extremelor gazda si au cautat un joc cat mai direct. Poate ca starea de oboseala acumulata i-a obligat la un joc economicos.
Problemele Clujului:
1. Desi urcau la invaluire si deschideau jocul mult pe benzi, fundasii laterali nu aduceau centrari utile.
2. Echipa incearca sa fie una de posesie, dar ambii stoperii au executii rudimentare si pusi sub presiune renunta repede la a iesii cu pasa scurta din defensiva.
3. Pacurar si Marinescu au fost lipsiti de agresivitate, nu au mentinut presiune pe greoii inchizatori adversi si nu au tras la poarta, desi ambii sunt buni suteori.
4. Niculescu nu este o prezenta fizica in careul advers, nu reuseste sa tina de minge, sa fie un target player si nici nu mai obtine lovituri libere cum o facea odata.
5. Tony s-a stins foarte repede, iar faptul ca Milisavljevic a stat in general retras, nu i-a dat spatii.
Problemele Vasluiului:
a. Mijlocasii laterali, indeosebi Adailton, nu vin cu adversarii directi cand echipa se apara, lasand echipa vulnerabila la urcarile fundasilor laterali gazda.
b. Wesley a fost sters, Bostina a fost neasteptat de bun la recuperare, dar si brazilianul s-a miscat prea putin si in dese randuri s-a lipit de stoperii adversi, cautand dueluri fizice la care nu avea sanse.
c. Gladstone si Pavlovic nu au avut nicio initiativa ofensiva, tot jocul moldovenilor s-a bazat pe inspiratia lui Sanmartean si Adailton.
Lucruri pozitive Vaslui:
-Au reusit sa ii inchida foarte bine pe Marinescu si pe Pacurar, iar aici un merit mare il au Pavlovic si Gladstone, care poate nu stiu multe, dar stiu sa faca marcaj si sa recupereze. Atat le-a cerut si Hizo.
-Dupa un inceput ezitant, atat Milisavljevic ,cat si Milanov, "le-au luat masura" lui Tony si Cristea si i-au anulat.
-Au in continuare o buna viteza de contaraatac si asta s-a vazut la unicul gol marcat.
Schimbari. Singura care a schimbat ceva in asezarea echipei a fost inlocuirea lui Niculescu, cu Machado. Surprinzator acesta a jucat varf impins, probabil pt a aduce mai multa mobilitate in ofensiva, doar ca U avea nevoie de forta, nu neaparat de atributul mobilitatii. Cojocnean l-a inlocuit pe Tony, post pe post. Vasluienii au mutat mai inspirat, scotandu-l pe epuizatul Wesley, introducandu-l pe Jovanovici ,acesta a trecut mijlocas dreapta, iar Adailton a fost mutat ca trequartista. Miscarea a fost inspirata pt ca noul intrat a contribuit mai energic la blocarea flancului stang al ardelenilor, iar Adailton, din noua postura a inscris golul decisiv.
Concluzie: U are nevoie de un atacant cu cifre. Meciul l-au pierdut pt ca n-au putut transforma ocaziile avute. Le lipseste si agresivitatea la mijloc, poate si pt ca toti cei trei mijlocasi centrali sunt de creeatie, nu muncitori. Vaslui a obtinut mai mult decat spera, au trei fotbalisti care pot decide meciuri si cand echipa este gripata. Totusi, au nevoie de transferuri pt ca la Temwanjera, Wesley si uneori chiar la Adailton, s-a vazut oboseala.

II.SISTEM contra SISTEM. 4-4-2 vs 4-3-1-2 (4-4-2-clasic vs 4-4-2-diamant)

2011-12-08T01:20:00.001-08:00

Avantajul cand joci 4-3-1-2 impotriva unei formatii ce foloseste 4-4-2 ,este ca domini centrul liniei de mijloc, avand patru oameni impotriva a doar doi ai adversarului. De aceea, formatia care uzeaza ultimul sistem, trebuie sa dezvolte anumite mecanisme prin care sa anuleze superioritatea numerica a echipei rosii, in cazul nostru. Pe de alta parte, modulul 4-3-1-2 este vulnerabil atunci cand este atacat cu fundasii laterali, pt ca nu foloseste mijlocasi laterali care sa blocheze urcarile acestora. In plus, in defensiva, 4-4-2, dupa cum se vede si in desenul din stanga, are patru oameni impotriva a doar doi atacanti adversi, asta pt ca fundasii laterali proprii, neavand adversar direct, isi pot permite sa stranga in centru. Despre 4-3-1-2 voi scrie in alt capitol din "Sistem contra sistem", acum ma voi concentra pe 4-4-2.

Cum se apara 4-4-2 cand este atacat de 4-3-1-2.
Prima situatie este cea in care balonul se afla in posesia echipei rosii, la fundasul stanga 3-rosu. Evident, primul care ataca este mijlocasul dreapta, 7-albastru. Atacantul 9-albastru inchide la fundasul central 5-rosu ,pt a il impiedica pe 3-rosu sa paseze in spate, celalalt atacant, 11-albastru coboara la inchizatorul 6-rosu pt a anula superioritatea numerica pe care 4-3-1-2 o are in centrul liniei de mijloc. Intreaga linie de mijloc se misca in functie de deplasarea lui 7-albastru. Asadar, mijlocasul central 6-albastru il preia pe mijlocasul central stanga advers, 8-rosu, celalalt "central" ,8-albastru, ia adancime, pt a securiza zona din fata propriei aparari, dar in acelasi timp ,pt a-l marca pe play-maker-ul advers, 10-rosu, iar mijlocasul stanga 10-albastru, comprima spatiul, preluandu-l pe mijlocasul central dreapta 7-rosu. Vedem cum albastrii formeaza si ei un romb prin care anuleaza superioritatea numerica a rosilor. In defensiva, nu sunt multe permutari, pt ca rosii nu folosesc mijlocasi laterali, de aceea, chiar daca unul dintre atacanti, 11-rosu, se lipeste de tusa pt a compensa lipsa unui mijlocas stanga autentic, este preluat de fundasul dreapta 2-albastru, iar 4-albastru ofera acoperire, 5-albastru si 3-albastru, il pot avea in grija pe 9-rosu. NOTA: Eu exemplific ,vis a vis de linia defensiva albastra ,apararea cu dubla acoperire, adica pe 2-albastru il dubleaza 4-albastru, pozitionat usor in spate, dar si 5-albastru, care sta cel mai adanc, pt a impiedica mingile in adancime pt venirile din spate ale adversarului. Un fel de libero. Exista si apararea cu o singura linie de acoperire, aplicata de exemplu de Gigi Del Neri la Juventus, cu 4-albastru dublandu-l pe 2-albastru, iar 5-albastru si 3-albastru in linie cu 4-albastru. Eu cred ca prima este mai sigura, dar a doua este mai eficienta cand practici jocul la offside.

O a doua situatie priveste constructia echipei roșii, incepand cu mijlocasul inchizator 6-rosu. Sigur ca cel mai simplu ar fi ca unul dintre atacanti sa joace in zona lui 6-rosu, iar celalalt sa faca presing la stoperii adversi, dar asta ar insemna sa schimbi modulul de joc intr-un 4-2-3-1 ,iar noi ne referim la 4-4-2 clasic. Pt asta, este indicat ca cei doi atacanti sa nu se avante intr-un presing la stoperii adversi, ci sa se pozitioneze in jurul inchizatorului rosu. Cand balonul se afla la unul dintre stoperi, 4-rosu de exemplu, 11-albastru il ataca, iar 9-albastru ramane langa 6-rosu, pt a-l impiedica sa primeasca liber. Apoi invers, cand balonul ajunge la 5-rosu, 9-albastru urca la acesta, iar 11-albastru coboara la inchizatorul advers.

Trecem la urmatoarea situatie teoretica, mingea la interul stanga 8-rosu. El este atacat de mijlocasul central 6-albastru ,iar daca 3-rosu nu urca la invaluire, 7-albastru il ajuta si el pe 6-albastru, in a-l bloca pe interul stanga advers. Este important insa ca linia de patru mijlocasi albastrii sa stea compacta pt ca spatiile dintre ei sa fie scurte. Continuand cu pozitionarea acestora, 8-albastru acopera zona in care actioneaza 10-rosu, iar pt a anula superioritatea numerica din centru, 10-albastru strange la 7-rosu. Evident, unul dintre atacanti, 9-albastru in cazul de fata, il preia pe 6-rosu, conform principiului nici un om liber de la mijloc in sus.

Cand mingea se afla in posesia coordonatorului 10-rosu, este bine ca linia de patru mijlocasi ai echipei albastre sa se stranga ca un arici. 8-albastru si 6-albastru, il preiau pe decarul rosu, in timp ce mijlocasii laterali 10-albastru si 7-albastru, strang la interii adversi, 7-rosu si 8-rosu. Daca fundasii laterali ai echipei rosii urca in ofensiva, de obicei doar unul, celalalt ramane pt a pastra superioritate in aparare, unul dintre mijlocasii laterali albastri il preia pe respectivul ,iar daca nu doreste sa rupa blocul format in centru, il poate lasa in grija fundasului lateral albastru, care oricum nu are adversar direct.

Asa cum am scris mai sus, dat fiind faptul ca echipa rosie nu foloseste mijlocasi de flanc, este posibil ca unul dintre atacanti sa iasa in lateral la primire, pt a compensa lipsa unui mijlocas lateral clasic. Luam situatia in care mingea se afla la 11-rosu ,care primeste in lateral. El este preluat in marcaj de 2-albastru, 4-albastru se apropie de colegul sau, la acoperire, iar 3-albastru intra in centru, formand trei pe linia de fund. In continuare 7-albastru coboara pt a forma alaturi de 2-albastru, doi contra unu in flanc, iar 6-albastru poate forma un triunghi de recuperare daca adversarul este foarte periculos, sau se poate plasa in asa fel incat sa securizeze zona din fata fundasilor, in cazul unei pase a lui 11-rosu in interior. 8-albastru il supravegheaza pe 10-rosu, 10-albastru strange la 7-rosu, iar 11-albastru coboara la 6-rosu.

Ramanand cu discutia la posesia atacantilor, acum vizam situatia clasica: atacantul central 9-rosu, primeste mingea in centru. El este preluat de 5-albastru, toti ceilalti fundasi strang cat mai aproape de colegul lor, nelasand spatii intre ei, stoperul 4-albastru stand usor mai retras, pt a oferii acoperire daca 9-rosu il depaseste pe 5-albastru. Daca 9-rosu preia cu spatele la poarta, unul dintre mijlocasii centrali albastri, este indicat sa il atace in timp ce stoperul 5-albastru il tine "pe piept." Inutil de spus ca 10-albastru si 7-albastru strang la 7-rosu si 8-rosu, iar unul dintre varfuri coboara la 6-rosu.

O chestiune foarte interesanta are loc atunci cand unul dintre jucatori este depasit si se creeaza o superioritate intr-o anumita zona pt echipa rosie. Luam exemplul in care interul dreapta 7-rosu, il depaseste pe 10-albastru. Evident, unul dintre cei doi inchizatori, 8-albastru aici, il acopera, lasandu-l pe 6-albasatru sa il marcheze pe 10-rosu.

Dar daca 10-albastru este prins prea departe, iar 8-albastru este depasit de 7-rosu ? Sunt doua metode de a te apara in fata acestei situatii. Prima cea din schema din stanga. Pt a nu se dezechilibra sistemul, nimeni nu il ataca pe 7-rosu pana la o distanta de aproximativ 25 de metri de poarta. Abia atunci fundasul stanga 3-albastru iese din dispozitiv si il intampina pe 7-rosu, aceasta asteptare evitand creerea de brese in linia de mijloc si cea defensiva. Sigur insa ca indicat este ca atacantul coborat la 6-rosu, adica 11-albastru, sa vina imediat in sprint dupa 7-rosu, iar mijlocasul stanga 10-albastru sa coboare pt a ii acoperii cat mai repede urcarea la intampinare a lui 3-albastru.

A doua metoda defensiva in situatia de fata, este indicata cand 10-rosu, desi nu are mingea, se afla foarte aproape de fundasii albastrii. Liniile intre compartimentele echipei albastre trebuie sa fie foarte compacte, spatiile mici. Cand 7-rosu trece de 8-albastru, este preluat de celalalt mijlocas central, 6-albastru, iar 10-rosu, lasat liber, este intampinat de unul dintre fundasii centrali, 4-albastru in cazul nostru. Insa pt a nu lasa spatii intre aparatori, spatii pe care sa se demarce atacantii echipei rosii, imediat ce 4-albastru a urcat la 10-rosu, fundasii laterali 2-albastru si 3-albastru, strang in centru langa 5-albastru, formand o aparare cu trei stoperi, pastrand superioritatea in fata a doi atacanti adversi si astupand bresa creeata de urcarea lui 4-albastru.

Continuand cu apararea in compensare a unei inferioritati intr-o anumita zona, luam situatia in care fundasul dreapta 2-rosu il depaseste pe adversarul direct, 10-albastru. Ca si in ultimele doua cazuri de mai sus, mijlocasul central 8-albastru il preia pe 2-rosu, iar intrul 7-rosu, este lasat sa inainteze pana la o distanta rezonabila fiind apoi intampinat de 3-albastru. Asta este o metoda.

A doua ar fi ca 8-albastru sa atace la 2-rosu, celalalt mijlocas central 6-albastru, sa atace la 7-rosu, lasandu-l pe 10-rosu in grija unuia dintre stoperi, 4-albastru aici, care iese din dispozitiv ,iar lateralii 2-albastru si 3-albastru strang rapid pt a nu lasa spatii si pt a mentine superioritatea. Din nou, rezolvarea de fata are loc cand 10-rosu este aproape de careul advers, altminteri ar fi o distanta prea mare pe care 4-albastru ar trebui sa o parcurga si doar cand 10-rosu este vizat sa primeasca o pasa. Nu are rost sa iesi din dispozitiv daca 10-rosu nu este cautat de vreo pasa, mai bine il lasi pe el sa patrunda in careu, caci oricum ar fi 4 la 3 pt albastrii, superioritate numerica. Ca si mai sus, aceasta este o manevra de intampinare, nu un marcaj propriu zis.

Iesirea din presing sau contrapresingul.
Sunt trei posibilitati, iesire cu pasa lunga, redublare sau pase scurte. Prima varianta, cea din schema alăturata. Este indicat sa iesi din defensiva cu fundasii laterali, pt ca adversarul folosind 4-3-1-2 nu are mijlocasi laterali cu care sa te blocheze. 2-albastru urca, este intampinat de 8-rosu, 7-albastru coboara si intra in zona parasita de 8-rosu unde primeste pasa. Cei doi atacanti 11-albastru si 9-albastru coboara amandoi, tragand om dupa ei, 7-albastru retrimite catre 6-albastru, in momentul acela cele doua varfuri schimba brusc directia si se demarca inspre careul advers, iar 6-albastru arunca mingea catre ei, peste apararea adversa. Coordonarea este necesara.

Redublare: 3-albastru urca, 10-albastru vine la pasa, dar nu primeste, mingea fiind trimisa catre varful 11-albastru care coboara. Acesta ii trimite lui 10-albastru, care paseaza in diagonala catre 3-albastru, pe pozitie viitoare.

Pase scurte: 5-albastru catre 3-albastru, acesta inapoi la 5-albastru si pleaca, 5-albastru trimite catre 8-albastru care trimite catre 3-albastru demarcat ,la randul lui ii trimite lui 10-albastru, preluat de 2-rosu, el paseaza diagonal catre acelasi 8-albastru, care verticalizeaza catre atacantul 11-albastru coborat la sustinere, varful trimite din prima, in diagonala, catre 6-albastru, cel ce schimba directia catre 2-albastru demarcat, aerisind zona.

CHELSEA vs VALENCIA 3-0. Joc de contraatac perfect al londonezilor

2011-12-07T01:16:00.001-08:00

Ce incepe bine, se termina minunat ! Chelsea a schimbat strategia bazata pe presing si pe un joc avansat pt prima oara in acest sezon, preferand sa revina la stilul reactiv din mandatele lui Mourinho si Ancelotti. Si înscriind in minutul trei ,li s-a oferit platforma ideala pt un joc de contraatac. Sistemul a ramas acelasi ,4-3-3, pe faza defensiva transformandu-se in 4-1-4-1. Drogba varf impins, Mata si Sturidge aripi, iar in triunghiul de la mijlocul terenului, Romeu si Meireles i-au inlocuit pe Mikel si Lampard.
Valencia a jucat sistemul obisnuit, 4-2-3-1 ,fata de meciul tur insa Costa a aparut in locul lui Banega, Barragan l-a inlocuit pe Miguel, iar in linia celor trei mijlocasi ofensivi, Feghouli si Jonas, au fost titularizati in dauna lui Hernandez si Canales.
Chelsea a sters pe jos cu ideea conform careia, daca joci acasa trebuie sa te impui printr-un stil ofensiv. Inca de la inceput s-au asezat in propria jumatate ,grupat, cu linia de aparare la linia de 16 metri si si-au bazat jocul ofensiv pe mingi lungi catre puternicul Drogba , pe devierile acestuia si pe capacitatea lui extraordinara de a proteja balonul sau verticalizari pt viteza lui Sturridge si Mata. Ajutati de golul marcat repede, strategia a mers perfect. Valencia si-a bazat jocul de constructie pe posesie, tipic spaniol si mai ales pe deschiderile benzi pt urcarile la invaluire ale lui Alba, dar si ale lui Barragan.
De ce a invins Chelsea atat de categoric.
1. Pt ca a inscris repede si si-a putut face jocul de contraatac.
2. Pt ca jocul ofensiv al "liliecilor" nu este foarte variat, asta si pt ca folosesc mereu doi inchizatori, bazandu-se mult pe flancuri. Acolo Chelsea a inchis ermetic, cu Ashley Cole care si-a retinut elanul de a urca in ofensiva, cu Ivanovic care l-a anulat pe Mathieu si cu Mata si Sturridge dubland energic, blocandu-i in acelasi timp pe Alba si Barragan.
3. Pt ca axul central al englezilor a fost unul compact si foarte puternic fizic. Soldado nu a avut nicio sansa in duelurile cu Terry si Luiz, dar nici nu a avut mingi utile, caci Jonas a fost blocat de Romeu, iar alegerea lui Villas Boas , Meiereles langa Ramires, in dauna lui Lampard, a adus agresivitatea necesara tinerii la distanta de poarta, a lui Costa si Albelda.
4. Pt ca jucand cu linia de aparare jos, nu i-au lasat pe spanioli sa joace cu mingi in spatele fundasilor, astfel l-au evidentiat si pe Cech, care nu a avut de aparat decat suturi de la distanta.
Schimbari.
Valencia l-a scos pe Alba si l-a introdus pe Aduriz. Acesta a trecut in spatele lui Soldado, Jonas s-a mutat in stanga, iar Mathieu a coborat fundas stanga. Apoi Pablo l-a inlocuit pe Feghouli, post pe post. Valencia a crescut presiunea la poarta lui Cech din doua motive: Ramires si Drogba. Primul a fost dominat de agresivitatea lui Costa, iar Drogba, desi esential ca target player, in momentul in care londonezii pierdeau posesia, nu facea presing si nu incerca sa ii opreasca pe stoperii adversi sa impinga jocul inspre poarta lui Cech. Villas Boas l-a inlocuit pe Ramires cu Mikel si a schimbat modulul intr-un 4-2-3-1 ,cu doi recuperatori in fata apararii, linistind astfel jocul.
Concluzie: Valencia a avut o posesie dominanta, dar i-a lipsit forta de penetrare, (Soldado a prins o zi infecta) demonstrand ca posesia nu este esentiala in fotbalul modern...asta daca nu te numesti Barcelona. Chelsea a schimbat stilul de joc dintr-unul activ, intr-unul reactiv. Proiectul antrenorului portughez prinde contur, tineri precum Ramires, Romeu, Sturridge, Mata apar titulari, Lampard, Mikel ,Anelka sau Alex dispar. Echipa este reimprospatata, jucatorii blazati ies din circuit, sa vedem daca Abramovici are rabdare insa.