A�?a începe în �??Cotidianul�?? de azi textul în care cu adev�?rat�? prietenie, Ioan T. Morar îl ap�?r�? pe �??p�?unescul oficial�?? al pre�?edin�?iei, D-l Traian Ungureanu. De ce a avut (�?i are!) nevoie acesta de oameni de calitate, precum Ioan T.Morar ca s�?-i �??spele�?? p�?catele de tinere�?e? Pentru c�? de câteva zile, grupul �??Mili�?ia Spiritual�?�??, precum �?i d-nii Andrei B�?din �?i Victor Ciutacu au scos la iveal�?, din negura �??limbilor comuniste�?? dou�? odioase pagini de ziar (Via�?a Studen�?easc�?), de prosl�?vire a �??marelui Cârmaci�?? �?i a �??genialului�?? s�?u proiect, �??Canalul Dun�?re-Marea Neagr�?�??, un �??obiectiv�?? extrem de generos, dac�? ne gândim c�? acolo �?i-au pierdut via�?a în mizerie, b�?t�?i, frig �?i foame câteva mii de de�?inu�?i anticomuni�?ti�?� Un amplu material �??omagial�??, semnat de celebrul analist �?i adulator al d-lui B�?sescu, d-l Traian Ungureanu, zis �?i �??traian cel mic�??. Nu vreau s�? comentez gestul �?? altfel de o admirabil�? loialitate �?i camaraderie al d-lui Morar, ci s�? atrag aten�?ia asupra unui aspect care, într-un fel, e �?i firesc s�? scape judec�?�?ii unui prieten, dar nu �?i celorlal�?i cititori ai d-lui Ungureanu. Mai întâi s�? spunem (mai mult pentru �??deontologii�?? care n-au tr�?it prea mult pe timpul �??împu�?catului�??), c�? în timpul lui Ceau�?escu, toate �??avantajele�?? aveau un pre�?. Ca s�? ie�?i din �?ar�? oficial, cu pa�?aport, trebuia s�? torni sau s�? lingi. Asta e clar. D-l Ungureanu a ales s�? ling�? �?? dup�? cum ne spune în �??Cotidianul�?? d-l Morar. Dar adev�?rata problem�? e alta: sunt prea mul�?i din cei care dau ast�?zi lec�?ii de civism, la ad�?postul mult prea u�?or câ�?tigatului �??titlu�?? de instan�?e morale. Nu trebuie decât s�? citi�?i �??scrisoarea-memoriu�?? a d-lui Andrei Ple�?u c�?tre Ceau�?escu, unele �??opere�?? ale d-nei Ana Blandiana �?i alte multe �??probe�?? de înalt�? moralitate. �?i, mai ales, �??rezisten�?�? anticomunist�?!�??

Surprinz�?tor, îns�?, este faptul c�? aceast�? categorie, a oamenilor care �?i-au câ�?tigat libertatea lingând fundul lui Ceau�?escu, nu se pot ab�?ine �?i fac acela�?i lucru, cu orice st�?pân. Bun�?oar�?, d-l Ungureanu linge de zor la pre�?edintele B�?sescu, acum, în democra�?ie, tot pentru c�? are un motiv foarte bun. Anume, tot �??libertatea�??. Dar, de data asta, el linge pentru libertatea pe care �?i-o d�? o chirie scump�? la Londra. Deci, trebuie în�?eles�?� Sigur, d-l Ungureanu, �?i ceilal�?i domni trecu�?i de prima tinere�?e (cea consumat�? pe la ziarele �?i �??stipendiile ceau�?iste!) care scriu acum despre moral�? pe la gazete, nu au avut curaj s�? ia în piept Dun�?rea, sau �??fâ�?ia�??. De ce? Simplu: fiindc�? puteau fi prin�?i, sminti�?i în b�?taie la �??corpul de gard�?�?? al gr�?nicerilor, puteau fi mu�?ca�?i de câini, t�?ia�?i de palele elicei b�?rcii cu motor a acelora�?i zelo�?i ap�?r�?tori ai �??fruntariilor�??, împu�?ca�?i sau condamna�?i perntru trecere frauduloas�? a frontierei. S�? lingi, pentru un pa�?aport, �?sta da pre�?!

Nu vreau s�? comentez mai mult: dar a afirma c�? d-l Ungureanu �??a pl�?tit un pre�?�?? scriind dou�? imense pagini de ziar în care îl l�?uda pe Ceau�?escu, pentru libertate, atâta timp cât tot pentru libertate al�?i oameni au pl�?tit cu mutilarea, cu b�?t�?i �?i tratamente abominabile, cu pu�?c�?ria �?i, de multe ori cu via�?a, este, poate, cel mai mare scuipat care poate fi aruncat pe fa�?a acelora care au avut curajul s�? �??aleag�?�?? libertatea, �?i nu s-o cumpere. Le-a�? recomanda tuturor, nu numai jurnali�?tilor, o excursie pe malul sârbesc al Dun�?rii, în dreptul localit�?�?ii Mraconia, peste �??Cazanele Mici�?? vor vedea zeci de morminte având cruci f�?r�? nume. Sunt ale �??frontieri�?tilor�?? români împu�?ca�?i în timp ce înnotau spre libertate. A�?a au în�?eles ei s�? pl�?teasc�? �?? spre deosebire de al�?ii - libertatea de a avea un pa�?aport în buzunar. Doar c�? ei n-au mai apucat s�? vad�? Londra.

(cer scuze d-lui Rusu �?i altor domni pe care îi deranjeaz�? c�? public aici (�?i) editorialele care urmeaz�? s�? apar�? în ZIUA de Cluj sau edi�?ia na�?ional�?. O fac pentru aceia care nu citesc aceste ziare, dar citesc acest blog. Mul�?umesc pentru în�?elegere!)

Am l�?sat, inten�?ionat s�? treac�? un timp de la revenirea oficial�? a d-lui N�?stase în PSD. O dat�? trecut�?, febra evenimentului se întrevede, de fapt, un alt aspect al problemei: pe fondul c�?derii PNL, sub nemiloasele lovituri sub centur�? ale d-lui Traian B�?sescu, via�?a politic�? româneasc�? simte cu acuitate nevoia unui minim echilibru. Dorin�?a PD-L de a deveni un mare partid, sub conducerea actualului pre�?edinte, care s�? câ�?tige alegerile, privit�? �?i sub aspectul modului slugarnic în care a fost �??aleas�?�?? recent, la tineret d-ra B�?sescu, este, în acest moment un poten�?ial pericol care amenin�?�? democra�?ia parlamentar�? româneasc�?. Cu toate c�? în PD-L sunt oameni de valoare, influen�?a �?? nu întotdeauna benefic�? �?i uneori chiar dictatorial�? - a pre�?edintelui, risc�? s�? transforme, datorit�? fricii patologice pe care acesta a reu�?it s-o instituie în rândul conducerii partidului, un regim mai degrab�? totalitar. Iar un partid în care exist�? o astfel de atmosfer�? �?i în care leg�?turile cu democra�?ia vor fi încet, încet distruse, nu are în fa�?�? decât proiec�?ia a ce însemna alt�?dat�? Partidul Comunist Român sub Nicolae Ceau�?escu.

Paradoxal, faptul c�? Adrian N�?stase �?? cu tot ceeace i se poate repro�?a, arogan�?a, de exemplu, sau posibila corup�?ie, (pentru c�? nu avem înc�? vreo altfel de condamnare, fie ea �?i civil�?) revine pe o func�?ie extrem de important�? în partid, este �?ansa ca acest partid s�? ramân�? pe scena politic�?. Faptul a scos, în toate mediile publice uria�?e umori: dar cea mai evident�? nu a fost, a�?a cum ne am fi asteptat, disperarea partidelor (cu excep�?ia PD-L), ci, culmea, a anali�?tilor portocalii. Cumplit�? dezam�?gire: dup�? ce ai tras trei ani cot la cot cu societatea �??civil�?�?? prosternat�? jenant de vizibil Cotroceniului, pentru distrugerea PSD prin inocularea de a�?a-zise �??strategii de reformare�?? a PSD, câ�?iva dintre politicienii de anvergur�? ai stângii s-au prins, în sfâr�?it de adev�?rata �?int�? a �??strategiei�??. Adic�? punerea pe masa de sacrificiu a PSD, sub cu�?itele ascu�?ite cu mult�? migal�? a d-lui B�?sescu.

F�?r�? Iliescu, N�?stase Mitrea �?i al�?i �??grei�?? în conducere, partidul ar fi c�?zut foarte u�?or prad�? actualului pre�?edinte. Dar, cum s-a v�?zut, PSD este o nuc�? mai tare decât toate cadavrele politicii r�?mase în urma d-lui B�?sescu, începând cu Ciorbea, Valerian Stan, PN�?, �?i acum PNL, luat atât indiviual, cât �?i în grup. Planul, de�?i bine pus la punct în laboratoarele Cotroceniului, a e�?uat. Pe români nu cred c�?-i mai impresioneaz�? filmele de propagand�? cu du�?manii politici ai PD-L �?i personali ai pre�?edintelui din PNL �?i PSD purta�?i pe la u�?ile DNA. Dealtfel �?i d-l B�?sescu, nu cu mult înainte de a fi ales pre�?edinte (la diferen�?�? de doar 200.000 de voturi!) f�?cea, �?i d-sa, acelea�?i drumuri. Rezultatul? Ieri d-l B�?sescu a fost scos de sub urm�?rire penal�?. �?i nu pentru ni�?te am�?râte termopane, ci pentru subminarea economiei na�?ionale, prin vânzarea flotei României! Pe de alt�? parte, �??societatea civil�?�?? portocalie �?? nu mai mult de 200 de oameni, a�?a cum s-a v�?zut -, nu mai are creditul de alt�? dat�?, iar lumea nu mai poate fi p�?c�?lit�? a�?a de u�?or. Dac�? cineva î�?i imagineaz�? c�? DNA �?i societarii civili ai d-lui B�?sescu pot acredita în opinia public�? ideea c�? numai în PD-L nu exist�? nici un corupt, sau c�? cea mai eficient�? guvernare (a�?a cum reiese din cifre) a fost alta decât cea cea a lui Adrian N�?stase, este o copil�?rie. Românii nu sunt pro�?ti! Cel pu�?in pe parcursul ultimului an s-a demonstrat cât se poate de clar c�? ideea ca d-nii Corl�?�?ean, Dragnea, Geoan�? politicieni f�?r�? nici o realizare notabil�? în toat�? scurta �?i �??tinereasca�?? lor carier�? s�? devin�? factori de cecizie în singurul partid de stânga al �?�?rii ar coincide cu aneantizarea �?i coborârea în derizoriu a partidului.

Dac�? mai ad�?ug�?m �?i posibilitatea ca PSD ul f�?r�? Adrian N�?stase �?i Ion Iliescu s�? se fi aliat �?? in orice form�? cu PD-L, asta ar fi însemnat pulverizarea singurului mare du�?man politic al partidului preziden�?ial. Iar asta ar fi punctat inceputul probabil a celei mai periculoase situa�?ii post Ceau�?escu: eliminarea pas cu pas a democra�?iei �?i instaurarea unui regim autoritar sub comanda actualului pre�?edinte. Dar pentru asta, d-l Adrian N�?stase trebuie s�? înve�?e s�?-�?i selecteze drastic oamenii de care se înconjoar�?. Iar dac�? va lua iar�?�?i al�?turi indivizi care s�?-I spun�? cât de genial este, sau va promova tot politicieni �??f�?cu�?i�?? din oameni f�?r�? onoare, care nu se vor da în l�?turi s�?-I înfig�?, când le vine bine, cu�?itul în spate, atunci �?ansa ca PSD s�? echilibreze scena politic�? într-un moment când statul pare mai mult poli�?ienesc, decât democratic, va fi una pierdut�?.

The expert on American special services Katrin Dyuranden: ” Gorbachev was afraid to speak seriously with Bush about Germany ”
What is CIA - the tool of imperial politics or the effective mechanism in struggle for freedom of democracy? Catherine Durandin, the professor of the Parisian Institute of the international and strategic researches and the author of the sensational books ” Bush’s Dynasty “, ” CIA on war ” and ” CIA - five years in anger “, slightly opens secrets of the American special services, shares data known to it on a hidden circumstance of “velvet” revolutions. With her the Parisian correspondent of “News” Oleg Shevtsov talked.
Question: Why CIA has appeared in deep crisis, having missed on September, 11th?
The answer: All fault have assigned to investigation and Georges Teneta as its director. However Georges Bush’s administration has not lead then personnel cleanings. In fact the top of CIA has agreed to divide with the White house the responsibility for preparation and the beginning of operation in Iraq. The basic arguments in favour of intervention - the information on presence at Saddam Hussein of the weapon of mass destruction and data on presence “�?°�?»�?�?-�?º�?°�?¸�?´�?�?�” in Iraq - with a serious stretch have been included by CIA in the report to the congress. But it was soon found out: the given data - “linden”. It became one more impact on reputation of CIA: many brilliant employees, first of all representatives of intellectual elite, have submitted to resignation.
In: But in fact CIA not for the first time tries to affect the decision of the country leaders, manipulating conclusions?
About: That’s just the point, that CIA after September, 11th was completely under the control of administration. And under its order has forged data, it is artificial forcing conditions around of Iraq and giving “terrible” arguments for the beginning military actions. As a result the report cost resignations to state secretary Kolin Powell who at Georges Teneta’s stood at it behind a back presence, has publicly declared presence in Iraq of the weapon of mass destruction. At Bush-younger the role of CIA has been shown to the decision of momentary problems, and it any more does not conduct independent tracking of world conditions.
In: In the work you use original documents of CIA from which the security classification is removed…
About: The matter is that earlier I studied CIA in the historical plan. I could work in American �?�?�?¿�?µ�?�?��?°�?�?��?�?��?¸�?²�?°�?�?�. Here I got acquainted with the file about operations of CIA of the last years. I have a solid set of documents which testify to application by employees of the American investigation in 1950th years of narcotic �?�?��?¡�?�?? and tortures at interrogations. And at last, me documents on preparation �?�?��?�?�?�?��?�?�?�?�?�?�?½�?¸�?º�?°�?¼�?¸ Gorbachev and Bush-senior meetings at the summit on Malta in 1989 have got.
In: Also what there was?
About: Gorbachev met Bush by the military ship, and at this time there was a terrible storm. Now I have a full confidence, that your president was absolutely not ready to this summit. Cardinally important event for Soviet Union was discussed: association of Germany. Gorbachev should achieve, that it became neutral. But it has underestimated the partner on negotiations: Bush-senior and the chancellor of Germany Helmut Kohl have already agreed - the incorporated Germany will be included into NATO.
This historical meeting prepared �?³�?¾�?�?�?´�?µ�?¿�?¾�?¼ the USA and, naturally, investigation. The basic emphasis - on a theme of human rights. Infinite lists of persons which wished to leave the USSR there appeared, sat in camps. There was even a list of the Soviet brides, unsuccessfully tried to marry foreigners. And Bush spoke, insisted, pressed, not stopping. Yes so, that polite Gorbachev during any moment has not sustained: ” But you do not have monopoly for human rights! ” But it has not confused Bush, and it continued to show these lists, not giving the Soviet president and a mouth to open. The purpose - ” to not allow to start talking about a neutrality of Germans ” - it has been reached.
In: Eventually Gorbachev has surrendered?
About: it seems to Me, it has begun to panic. On it, actually, also there was a calculation of CIA. In Moscow at that time, in the end of 1989, there was uneasy conditions for Gorbachev. And up to the final decision of a German question remains three weeks. And calculation �?�?��?°�?·�?²�?µ�?´�?�?�?¿�?�?��?°�?²�?»�?µ�?½�?¸�?�?, secretary general who has well studied character, was under construction that it has been exhausted psychologically and it simply will not have hardness to resist to pressure of the West. Most of all Gorbachev’s to act Francois Mitterand was surprised: it has called back to Bush and has told, that the Soviet leader could not on such agree in any way.
In: But it is primary in Gorbachev’s intentions did not enter “to hand over” Germany?
About: I have certificates: even leaders of the Western Europe did not expect, that events will develop so quickly. In my opinion, it is the tragical moment in history of the USSR.
In: you think, what it was possible to force to sign Bush any obligations from NATO?
About: Probably. It is clear, why Russian consider, that them then have deceived. In fact there was an oral arrangement to not place the weapon in territory of former GDR, however about it at once have forgotten. Sharp expansion of NATO has provoked the subsequent collapse to the east, ended crash of the Union. If all went more systematically instead of how have arranged the USA, painful cataclysms in the East Europe would manage to be avoided.
In: In your books about CIA it is spoken about recruitment by Americans of priests in �?²�?¾�?�?�?�??�?¾�?�?��?½�?¾�?µ�?²�?�?��?¾�?¿�?µ�?¹�?�?�?º�?¸�?�?� the countries…
About: I have learned This information in 1992 from the interlocutor from the American embassy in Bucharest. It has boasted, that during “democratization” of Romania the American special services operated through �?¿�?¾�?»�?º�?¾�?²�?�?��?�?� priests. Investigation had special programs for orthodox fathers in armies. Them instructed how correctly to adjust flock, to prevent ” blind obedience ” the soldier to unconstitutional orders.
I have been amazed, how Americans have dexterously guessed to get into the closed environment of Armed forces �?§�?°�?�?�?�?�?µ�?�?�?º�?�? which then were formed on the basis of a compulsory military service. I do not have data about number of the enlisted priests. But the idea has seemed to me extremely original.
In: When you have started to work with documents of CIA?
About: It is connected with research work across Romania. Studying a decline of dictator Chaushesku, I have collided with very strange facts. For example, Minister of Defence Mircha Pashku was trained in the USA in 1988. And the ambassador of Romania at the United Nations I met earlier in other quality - as the owner of the grant of one American centre of science. Me other members of the “democratic” Romanian government generated after overthrow of a mode have interested also all. It was found out, that the American proteges in it - the majority.
In: That is the new political elite of Romania almost has not with its full complement passed special training in the USA?
About: Well, maybe, not preparation, but with all from them contact in advance has been come into. And they received instructions is precisely. The policy of “openness” enabled the USA to form a ruling clique at own discretion. If to take Romania, Bulgaria, even Hungary and to look, that today’s ministers and leading politicians till 1990th years you receive a curious picture did. Someone has necessarily visited long business trip in the USA, someone has passed the American rates of management under special programs. It was competent work of investigation on selection of the necessary people in the East Europe. Not clearly, why the same is impossible to Americans in Afghanistan and Iraq.
In: Whom, in your opinion, CIA feels itself - as the tool of imperial politics or the fighter for freedom?
About: For empire “solidity” in realization of the strategic purposes is characteristic. And in the USA it is not present. There different lobbies, opposition, democrats… The Majority of people in CIA with which I communicated, is well �?¼�?¾�?�??�?¸�?²�?¸�?�?��?¾�?²�?°�?½�?½�?�?��?µ professionals, for which national interests of the USA above all. Many really trust, that they release people from tyranny and dictatorships. Those who feels itself “�? �?�?�?¼�?±�?¾”, playing secret wars and plots, least. But business also that problems before investigation put financial circles and a military-industrial complex.
In: And secret currents inside of CIA are?
About: Now inside of investigation there are the parallel structures which are carrying out the certain order. The most disturbing: in operations and special operations “experts” from practically not private structures under control to executive authority are used. At deficiency of trust to the government, at absence of the clear purposes war it becomes frequent “dirty”. Bigwigs of the organized crime interfere With it, �?½�?°�?�?��?º�?¾�?´�?µ�?»�?�?�?�?��?�?�, dealers the weapon - as we see it both in Afghanistan, and in Kosovo.
In: What do you think of “color” revolutions in territory of the former USSR? It too firm �?¿�?¾�?�?�?�??�?�?�?¿�?�? democracies or the technique tested in the East Europe?
About: As has shown the analysis of events of December, 2004 in Romania, export of revolution can be successful only when there is an internal demand. Change of president Iliesku with the American candidate - �?¢�?�?��?°�?�?�?½�?° �?�??�?�?�?�?�?µ�?�?�?º�?�? has passed on hurrah. Those parties, groups of intellectuals, student’s movements which advanced it, really leaned on the USA. �?�??�?�?�?�?�?µ�?�?�?º�?�? till now it is popular in Romania. Yes, really, all Americans have organized. Financing because of ocean went mainly on the organization of student’s demonstrations. I not so well know a situation in Ukraine and in Georgia, but imposing “help” from the outside is usual gives result if there are objective preconditions. And if they are not present, the script varies - and the result can be unexpected.

scuze pentru calitatea transcrierii. e o traducere din rus�? (interviul a ap�?rut în “Izvestia”

O imens�? bucurie pare s�? fi infectat tineretul presei române�?ti în momentul când d-l Sorin Ro�?ca St�?nescu a p�?r�?sit fotoliul de director al ziarului ZIUA. Am v�?zut extazul maxim al unor tineri domni jurnali�?ti în clipa când la o televiziune, scaunele de invitat în care ani de zile fuseser�? ocupate de Nistorescu, Cristoiu, C.T. Popescu, B�?canu erau acum ale lor. Ziarul preziden�?ial a realizat chiar un amplu material în care se constata cu mare bucurie c�? marii jurnali�?ti ai României au disp�?rut de la conducerea ziarelor, dar �?i cu o mare triste�?e c�? ace�?tia continu�?, totu�?i s�? fie lideri de opinie. Pot s�? în�?eleg faptul c�? anumi�?i tineri ai �??genera�?iei a�?teptate�?? din pres�? s�? fie geniali, �?i s�? considere lipsit de valoare �?i �??expirat�?? tot ce doresc. Dar, din p�?cate, între tinerii din pres�? nimeni nu a remarcat vreun geniu. Nu e nimic nou. Bucuria acestora nu este decât o alt�? �??fil�?�?? dintr-un �??proiect�?? mai vechi al unui grup destul de mic de oameni simpatici, dar care nu au excelat în vie�?ile lor prin mai nimic, �??proiect�?? cunoscut ca �??denigrarea genera�?iei expirate�??.

�?n toat�? lumea (y compris Europa de Est!) nici o �?ar�? nu a avut pe agend�? compromiterea public�? a unor valori având ca baz�? vârsta acestora. Nici la noi nu am v�?zut ca acest �??proiect�??, cu toate c�? a fost sus�?inut de un cotidian, s�? fi avut succes. A reu�?it, poate, doar s�? pun�? în situa�?ii ciudate oameni de bun�? calitate. Exemplul d-lui Neagu Djuvara, un destin extraordinar, care a ajuns s�? vorbeasc�? de �??expirarea�?? altora, la �??juna�?? vârst�? de 90 de ani, e relevant. Acela�?i �??proiect�?? ne vorbea �?i despre �??expira�?ii�?? Teoctist, Eugen Simion, Ion Gheorghe �?i al�?i oameni p�?stra�?i la capitolul pozitiv de istoria cultural�? a �?�?rii, personalit�?�?i pe care dac�? avem o umbr�? de bun sim�?, nu putem s�? nu lu�?m în calcul faptul c�? au, în România imens mai mul�?i admiratori decât cei care îi denigreaz�? azi. Tot a�?a se întâmpl�? azi cu marii jurnali�?ti pomeni�?i mai sus, c�?rora întreaga lume de bun sim�? (cititoare de pres�? adev�?rat�?, �??quality�??), dac�? nu o fac acum, o s�? le regrete în curând lipsa din fruntea ziarelor.

Cine sunt, totu�?i, contestatarii? Majoritatea zgomotoas�? sunt tineri care vorbesc, de�?i nu �?tiu ce a fost comunismul, care au scris, în general mai mult decât au citit, care nu �?i au asumat nici un risc decât acela de a �?i schimba job-ul ca pe chilo�?i, pentru zece Euro în plus la salariu, �?i care isi joaca agramat rolul propriei vieti: cel de procuror de pres�?.
Nu �?tiu, asemeni regretatului Octavian Paler, cine d�? dreptul unei mâini de tineri exalta�?i s�? confunde, printre bâlbâieli �?i transpira�?ie propriile listele de valori cu lista �??de drept�?? a valorilor dintr un domeniu. Ideea de a face si manipula astfel de liste aminteste izbitor de anii 50, când nume ale culturii �??vechi�??, �??reactionare�?? erau terfelite în gazetele partidului unic. Azi, dup�? acelea�?i comandamente, valori ale jurnalismului românesc sunt puse la zidul infamiei în ziarele �?i televiziunile preziden�?iale. A apus epoca �??omului ziar�?? spun, frecându-�?i mâinile de fericire, tinerii tinerii jurnali�?ti-procurori f�?r�? talent, care au s�?rit de la statutul de �??calf�?�?? la cel de �??maistru�?? ca peste o balt�?. �??E un proces de maturizare�?? spun al�?ii, care se consider�? �??vectori de imagine�??. Poate c�? e a�?a. Dar eu cred c�? prin depersonalizarea ziarelor �?i tabloidizarea lor, rolul formativ al acestora va fi, sub conducerea �??genera�?iei a�?teptate�??, egal�? cu zero, iar sistemele de �??vectori f�?r�? nume�??, bâlbâindu-se pe ecranele televizoarelor, nu vor putea substitui talentele. Iar oamenii cu siguran�?�? c�? or s�? caute întotdeauna talentul �?i opinia care con�?ine valoare.

Trecând peste regretele pe care le are orice jurnalist, coleg cu cei care �?i-au pierdut locul de munc�? �?? mai mici sau mai mari, dup�? felul în care fiecare ziarist poate s�? în�?eleag�? fair-play-ul unei concuren�?e, se pot trage (m�?car) dou�? concluzii.

Unu: este destul de clar, cel pu�?in pentru cei care vor �?i au capacitatea s�? priveasc�? înl�?untrul lucrurilor, c�? trusturile media ne-române�?ti, (în primul caz) sau cele cu patronat românesc �?i str�?in, (în cel de-al doilea), dar care se conduc cu sfin�?enie dup�? re�?ete �??de import�?? au demonstrat c�? nu �?tiu �?i în�?eleg aproape nimic despre �?ara în care �?i-au propus s�? dezvolte afaceri de pres�?. Ar fi de prisos s�? mai vorbim, în acest context despre cunoa�?terea istoriei presei din România sau alte �??rafinamente�?? de acest gen. Un lucru pare clar. Trusturile �?i �??re�?etele�?? de pres�? str�?ine nu �?in seama de nimic, în afar�? de câ�?tigul cât mai grabnic, cu orice pre�?. Iar dac�? am fost aten�?i - �?i am fost, tr�?gând �?i atunci un semnal de alarm�? -, primul pas înaintea închiderii celor dou�? edi�?ii a ziarelor clujene despre care vorbim, a fost tabloidizarea. Sau, m�? rog, �??rebranding�??-ul, cum spuneau �??speciali�?tii�??�?� Nu �?tiu cât de mult a contat profilul omului la care ajunge, în sfâr�?it �??marfa�??, cum nu �?tiu nici cât a contat �??forma�?ia�?? jurnali�?tilor care neavând încotro au trebuit s�?-�?i schimbe din mers stilul de a scrie. Cert e c�? aceste �??experien�?e�??, dup�? cum se vede, cel pu�?in în Ardeal au fost e�?uate. �?i nu din cauza jurnali�?tilor sau a �?efilor de pe plan local, ci exclusiv din cauza �??re�?etelor�?? care refuz�? cu înc�?p�?�?ânare s�? se plieze într-o Transilvanie �?i într-un Cluj care, spre deosebire de alte zone ale �?�?rii, (mai) are, înc�?, o alt�? înc�?rc�?tur�? cultural�?.

Doi: �??mutilarea�?? presei scrise (dar �?i a televiziunii) prin tabloidizare, ca singur mijloc al producerii rapide de profit va duce, pe termen lung la diminuarea pân�? la �?tergere complet�? a rolului formativ al presei. Cultivarea derizoriului vulgar în detrimentul �??spiritului analitic�?? nu va face din consumatorul român de pres�? un cet�?�?ean accep�?iunea european�? �?i modern�? a termenului. M-am întrebat de ce dup�? lovitura de stat din 1989 se puteau vedea imense cozi la chio�?curile de ziare �?i nu pot accepta ca explica�?ie doar faptul c�? acest popor a tr�?it în întuneric aproape cincizeci de ani de comunism. Probabil c�? un alt motiv era �?i faptul c�? lumea avea ce s�? citeasc�? în ziarele de atunci. Erau multe de spus în primii ani de libertate �?i sunt convins c�? mai sunt multe de spus �?? la modul serios, �??quality�?? �?i azi. �?i sunt convins c�? cei mai mul�?i dintre jurnali�?tii clujeni �?i ardeleni au capacitatea �?i î�?i doresc s�? scrie la acest mod.

�?n ultimul timp m�? uit mai des pe blogurile jurnali�?tilor �?i constat cu bucurie c�? scrisul lor este al unor oameni talenta�?i care scriu acolo despre subiectele lor în alt fel decât la ziarele la care lucreaz�?. Am citit reportaje de calitate scrise pe bloguri de jurnali�?ti care la propriile ziare scriu doar materiale cu mize mici. �?i sunt sigur c�? nu e vina lor. Tot la fel, sunt sigur c�? dac�? mutilarea dup�? re�?et�? (care cel pu�?in în cazul Ardealului se potrive�?te ca nuca în perete) a presei va continua f�?r�? ca nimeni s�? �?in�? seama de spiritul locului �?i al oamenilor tr�?itori aici, nu va fi în nici un caz benefic. Fiindc�? orice s-ar spune, presa serioas�? este una din construc�?iile intelectuale f�?r�? de care o societate modern�?, de tipul celei existente în Ardeal nu poate exista.

Doar atunci uit c�? în Decembrie 1989 nu �?tiam, în fapt, aproape nimic despre acest popor. Dar o dat�? cu lovitura de stat am aflat, pe de o parte c�? nu suntem nici pe departe �??un popor frumos�?? �?? a�?a cum credeam, adic�? harnic, ospitalier �?i cinstit, iar pe de alta c�? ni se întinsese o curs�?, în care am intrat cu ochii închi�?i. Dar când mai ai doar o zi �?i pleci spre cas�?, când bei ultimele cafele �?i sim�?i c�? fiecare secund�? te apropie de locul acela unde tr�?ie�?ti parc�? dispare, ca prin minune �?i amintirea celei de-a doua mari dezam�?giri �?? Emil Constantinescu �?i Conven�?ia Democratic�?, cu tot cu imensul capital uman, - oameni care a investit cele mai mari speran�?e în ace�?ti politicieni, pe care îi vedem azi în adev�?rata lor lumin�?, când f�?r�? ru�?ine mai au tupeul s�? apar�? pe la televizor. Apoi, când, în sfâr�?it, în ultima sear�? te apropii agale de hotel, cu gândul c�? ar trebui s�?-�?i faci bagajele, consta�?i c�? �?i-au ie�?it din minte nu doar politicienii care te-au dezam�?git, ci �?i intelectualii c�?rora le-ai dat credit în alb, acei oameni de la care a�?teptai s�? p�?zeasc�? cel mai bine, �??mult-pu�?inul�?? pe care l-am dobândit o dat�? cu c�?derea dictaturii; în fond, f�?cutul bagajului este un ritual important din programul �??Zilei mele Na�?ionale�??. Marcheaz�? începutul c�?l�?toriei c�?tre acas�?, a�?a cum sinistrele defil�?ri ale armatei dau tonul �??Zilei Na�?ionale�?? oficiale, la Alba Iulia sau Bucure�?ti.

Când ai ajuns la hotel, uitându-te din ce în ce mai des la ceas, �?i dând din ce în ce mai multe telefoane celor din �?ar�? (cu sau f�?r�? trebuin�?�? imediat�?), semn c�? î�?i e, cu adev�?rat dor de România, de �?ara ta, o emo�?ie anume te face s�? ui�?i complet c�? str�?inii se uit�? uneori suspicios când te aud vorbind române�?te, c�? ai s�? te întorci într-o �?ar�? cu hârtoape în loc de drumuri, cu oameni înr�?i�?i �?i dispu�?i oricând �?? din invidie, sau din alte motive pe care nu le �?tii -, s�?-�?i fac�? r�?u, cu politicieni jalnici �?i infatua�?i. O �?ar�? pe care doar în acele momente, nu te întrebi de ce anume o iube�?ti. Când ai intrat în camera de hotel �?i, apoi ai aruncat în geanta de voiaj hainele, de-a valma, când butonezi, fumând �?igar�? de la �?igar�? televizorul gândindu-te cu jind la emisiunile televiziunilor din �?ar�?, a�?a cum sunt ele, pro sau anti, e semn c�? �??Ziua ta Na�?ional�?�?? se apropie de sfâr�?it. Fiindc�? a doua zi mai urmeaz�? doar drumul, obositor dar pl�?cut �?i înc�?rcat de (aceea�?i) emo�?ie.Iar când ai ie�?it cu ma�?ina din vam�? �?i ai intrat brusc în trupul gri al �?�?rii, când totul �?i se arat�? sub form�? de paragin�? �?i mizerie e semnul cât se poate de clar c�? ceea ce nume�?ti Ziua ta Na�?ional�? s-a încheiat. Fiindc�? orice s�?rb�?toare mare este, de fapt, doar scheletul unui vis frumos, care te face s�? po�?i tr�?i �?i a doua zi.

Azi, spre sear�?, tocmai când îmi f�?ceam un espresso, pe care s�?-l beau dup�? ni�?te mizerii de medicamente �?i m�? întrebam, de ce oare, iarna str�?zile par mai înguste, m-a sunat Rare�?, s�?-mi spun�? c�? am fost amenin�?a�?i - cei de la ZIUA de Cluj - cu moartea, de un fan al echipei CFR, pentru nu �?tiu ce chestii scrise în ziar. M�?i, s�? fie! e, totu�?i ceva romantic, s�? mori ucis de un analfabet dintr-o galerie, oricare ar fi ea. Lumea moare destul de banal, de obicei. �?i eu am avut parte s�? trec de câteva ori pe lâng�? cele mai cretine forme de a p�?r�?si aceast�? lume. pe care, fie vorba între noi, o în�?eleg din ce în ce mai greu, mai ales c�? se v�?d, în ea, din ce în ce mai mult, doar formele cele mai primare �?i barbare ale vie�?ii. dar �?i ale mor�?ii.

Oricum am lua-o, moartea e intotdeauna un lucru pe atât de îngrozitor, pe cât de banal. Poate doar ce scriu eu aici s�? dep�?�?easc�? în banalitate exerci�?iul mor�?ii. Dar, m-am gândit, este, totu�?i inestetic s�? mori la un col�? de strad�?, cu un steag al unei echipe de fotbal înfipt în gât… Mi-aduc aminte, acum câ�?iva ani, când CFR ul nu avea atâ�?ia str�?ini în lot, când jucau diminea�?a, când era o pl�?cere s�? m�? duc uneori (când era soare) în tribun�?. Pentru mine nu contau adversarii sau scorul, dar era minunat acolo, între oameni care se foiau, dar într-un fel total neagresiv, iar la golurile echipei cânta, ca niciunde în alt�? parte, o fanfar�? - teme clasice de jazz. S-a terminat cu Scott Joplin cântat la tub�?, s-a terminat cu atmosfera lini�?tit�? din acea tribun�?. Acum nu mai e loc decât de r�?ut�?�?i, orgolii, mârâieli �?i alte feluri de violen�?�?. Iat�? c�? �?i stadioanele pot muri… C�?ci cu siguran�?�? c�? acea vreme a zâmbetului �?i bunului sim�? a trecut, pentru CFR. Din p�?cate. Sunt, îns�? pe locul unu. Sunt primii. Excelent! Felicit�?ri. Dar pentru mine au murit. �?i str�?zile, ori unde ar duce, iarna sunt mai înguste…