TIMISOARA - SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE

Comunicat

2017-10-16T03:29:00.000-07:00

COMUNICAT

referitor la pozitia ANCMRR

- In atentia tuturor membrilor si simpatizantilor SCMD –

Doamnelor si domnilor.

Va punem la dispozitie o luare de pozitie a „R-26500” cu privire la atitudinea conducerii ANCMRR, de condamnare cu „manie proletara” a actiunilor stradale ale rezervistilor. Cu urmatoarele precizari:

- Incepand cu luna iunie 2010 si pana astazi, numai SCMD a organizat manifestatii in strada ale rezervistilor in Capitala si la nivel national;

- Avand drept „presedinte de onoare” pe ministrul Apararii si actionand statutar sub „inaltul patronaj al presedintelui Romaniei”, presedintele ANCMRR si grupul lui de capitani in rezerva, facuti, peste noapte, generali cu patru stele, ne-au agresat de la inceput si au cautat sa manipuleze rezervistii in sensul obedientei oarbe fata de Putere;

- Tot ANCMRR a distrus aplicarea Legii 223/2015 tuturor rezervistilor iesiti inainte de 31.12.2015, indemnandu-i sa faca cereri de recalculare cand trebuia sa ni se faca, in conformitate cu Legea, noua, asistatilor social deveniti sau redeveniti militari in rezerva cu data de 01.01.2016, ALINIEREA la veniturile brute, impozabile ale omologilor nostri activi. Adica un colonel iesit in 1976 redevenea militar in rezerva la 01.01.2016, cu datele de salarizare in brut ale celui care se afla atunci pe functia lui, calculate la datele lui de vechime. Asta ar vrea, astazi, inclusiv premierul TUDOSE, fara sa priceapa ca, daca s-ar abroga OUG 57/2015 si OUG 59/2017, daca s-ar reveni curat la Legea 223/2015 si s-ar reveni la primul Ordin comun de aplicare, dreptatea s-ar face.

- Tot ANCMRR, dar si Federatia Militarilor, prin reprezentanti, au sabotat in 2016, in Parlament, la Comisia de Munca, raportul de respingere, prin vot, a Art.40 din OUG 57/2015, asa cum au convins comisiile sindicatele SCMD, UNIPOL, Diamantul, PROLEX si asociatiile pilotilor militari.

- ANCMRR, trimitand generali in rezerva pe teren, alaturi de echipele MApN si MAI, a incercat sa prosteasca rezervistii din toata tara ca Art.40 din OUG 57/2015 este mult mai bun decat Legea 223/2015.

- Tot conducerea ANCMRR, avand in siaj Asociatia Cadrelor Militare Disponibilizate din Romania (ACMDR), si-a luat angajamentul fata de Basescu si Oprea ca va desfiinta SCMD in anul 2014.

- Daca fata de Federatia Mlitarilor, tovarasul general ILIESCU a avut numai iesiri necontrolate, acuze si insulte prin comunicatele date, SCMD este dat in judecata sistematic, de 3 ani, cele doua structuri alternand la deschiderea actiunilor, solicitarea fiind: anularea Hotararii judecatoaresti definitive si irevocabile de infiintare a sindicatului. Spre stiinta tuturor, o hotarare judecatoreasca ramane definitiva si irevocabila dupa 15 zile de la pronuntare. Adica, in cazul SCMD, din 4 septembrie 2009.

In orice tara civilizata, cu o justitie reala, daca nu ai atacat in 15 zile de la pronuntare, hotararea si incerci sa desfiintezi o hotarare definitiva si irevocabila dupa 5 ani, ti se da in cap cu actiunea, ba mai esti si amendat. In Romania cu o Justitie de tip stalinist, strict obedienta fata de structurile de Politie politica, insa, totul este posibil si tovarasul general ILIESCI, inca, insista.

Pana acum am castigat si am luat banii cotizantilor ANCMRR. In noua conjunctura politica, insa, cand intreaga clasa politica hoata, ticaloasa, servila si tradatoare, executand ordine externe, s-a pus pe distrugerea structurilor militare ca ultim pas spre distrugerea Tarii, nu stim ce ne rezerva viitorul. Se pare ca toti martorii distrugerii Romaniei si toti patriotii trebuie sa dispara!

Ii avertizam, asadar, pe reprezentantii ONG-urilor care au organizat pe 6 octombrie, nu o manifestatie stradala, ci o actiune decenta, in limita legilor ONG-urilor, depunanad coroane de flori la monumentele militare, sa se astepte la atacuri murdare in Justitie din partea ciracilor tovarasului Iliescu. Argumentul respingerii acestora, ca si aruncarii la cosul de gunoi al istoriei, a „demnitatii si onoarei” sclavilor Puterii reprezentati de tovarasia sa, este urmatorul: cand un comandant iti incalca drepturile, te adresezi sefului ierarhic superior. Este motivul pentru care SCMD a lansat, inca din 6 august 2017, dupa aparitia ticaloasei OUG59/2017, chemarea catre toate asociatiile, uniunile, fundatiile rezervistilor din Armata, Interne si Servicii, sa ne adresam direct Secretariatului General al NATO.

Cu precizarea ca SCMD nu este o asociatie a rezervistilor din Armata, ci un sindicat al rezervistilor proveniti din Armata, Interne si Servicii, subscriem la Apelul adresat de autori membrilor onesti ai ANCMRR, sa-si regaseasca demnitatea, parasind o structura infiintata sub ocupatie stalinista si a carei conducere pastreaza, din pacate, mentalitatea stalinista!

Honor et Patria! Vae victis!

Presedintele SCMD,

Col.(r) dr. Mircea DOGARU

http://r-26500.blogspot.ro/2017/10/ancmrr-ar-trebui-dizolvata-este-jenant.html

INFORMARE

2015-05-18T09:02:00.002-07:00

UN PUNCT DE VEDERE

Doamnelor şi Domnilor militari în rezervă şi în retragere, am onoarea să vă prezint poziţia exprimată de camarazi de-ai noştri , specialişti cu o solidă pregătire juridică şi o îndelungată activitate în domeniu, referitor la o problemă de interes pentru viitorul Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate. Veţi constata că nu se emit sentinţe, ci doar se exprimă un punct de vedere avizat. Deciziile le luaţi Domniile Voastre.

Citiţi şi luaţi aminte...

Col(r) Radu AROMÂNESEI

Referitor la comunicatul Departamentului Juridic al S.C.M.D. dat prin Nota de informare nr. 06/ B din 13.05.2015 ; problema reprezentativităţii organizaţiilor sindicale în legătură cu îngrijorările exprimate de membrii de sindicat la expirarea la data de 10.05.2015 a termenului limită de verificare a menţinerii condiţiilor de reprezentativitate a S.C.M.D. în conformitate cu prevederile art. 221 din Legea 62/ 2011:

I. În conformitate cu prevederile art. 221 alin. 2, verificarea condiţiilor de reprezentativitate se face din 4 în 4 ani . Contrar alegaţiilor doamnei col.( r ), Monica Caloian , acesta este un termen imperativ şi pe cale de consecinţă peremptoriu (dirimant) . (“ Peremptoriu” “ a înlătura, a anula “.”Dirimant” “ a pune capăt, a împiedica”), într-un cuvânt eşti decăzut din capacitatea de exerciţiu juridic , adică aptitudinea de a avea şi asuma drepturi , obligaţii într-un raport juridic.

Capacitatea de exerciţiu a persoanei juridice este acea parte a capacităţii civile, care constă în aptitudinea subiectului colectiv de drept civil de a dobândi şi exercita drepturi subiective civile şi de a-şi asuma şi îndeplini obligaţiile civile , prin încheierea de acte civile, de către organele sale de conducere .

Aliniatul 1 din art. 221 prevede că îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate se constată prin hotărâre judecatorească .

Aliniatul 3 din acelaşi articol anterior menţionat, prevede că hotărârile judecătoreşti, prin care se constată îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate ale organizaţiilor sindicale conform prezentei legi, se comunică Ministerului Muncii , Familiei şi Protecţiei Sociale “ MMFPS ” , care va ţine evidenţa acestora .

Doamna colonel (r) anterior menţionată susţine că aceste prevederi “Expressis Verbis” (“ în termini expliciti , clari , lamuriti”) se referă la alţi subiecţi sindicali care sunt sub incidenţa prevederilor acestei legi.

Dorim la modul condescendent, să-i atragem atenţia asupra unei erori de interpretare:

-în 18.08.2009 când prin Decizia 83 a Instanţei de judecată S.C.M.D. a devenit persoană juridică de drept român, “ De lege lata” (“legea existentă “/ “ în vigoare”) era Legea 54/2003, o lege permisivă privind acest gen şi specie de asociere a cetăţenilor .

- prin Legea 62/2011 art. 2 alin. 1 aceasta dispune : persoanele încadrate cu contract individual de muncă , funcţionarii publici şi funcţionarii publici cu statut special în condiţiile legii , membrii cooperatori şi agricultorii încadraţi în muncă, au dreptul fără nicio îngrădire sau autorizare prealabilă să constitue şi / sau adere la un sindicat .

Se constată astfel că au dispărut categoriile de persoane care erau menţionate în legea anterioară, abrogate prin apariţia legii noi, astfel;

1. a. Persoanele care exercită potrivit legii o meserie în mod independent;

b.Persoanele care exercită o profesiune în mod independent ;

c. Persoanele în curs de calificare.

Instanţa de judecată care a dat decizia favorabilă de înfiinţarea a S.C.M.D, a “interpretat extensiv” prevederile legii de la acea dată “Lex dixit minus quam voluit” (“legea a spus mai putin de cat a vrut “) .

Prin prevederile art. 219 alin. 1 din Legea 62/2011, Hotărârile judecătoreşti de dobândiere a personalitatii juridice de către organizatiile sindicale obţinute până la data în vigoare a prezentei legi rămân valabile .

Chiar dacă Legea 62/2011 este restrictivă prin eliminarea categoriilor persoanelor anterior enumerate, “Ipso Facto” “ Eo Ipso” (“ Prin faptul însuşi” / “ în virtutea faptului însuşi”) şi “ Ipso Jure “ (“ Prin Dreptul însuşi” ),S.C.M.D. a continuat sa fiinteze legal .

Consideraţiile (“ Motivarea “), juridice ale legiuitorului au fost prevederile art. 1 cod civil”1865” , Titlul preliminar “ Despre efectele şi aplicarea legilor” . Legea dispune numai pentru viitor -“ Ex Nunc” (“Începând de acum “) , ea nu are putere retroactivă -“Ex Tunc” (“ Începând de atunci”). Aceasta şi în conformitate cu regula de drept- “Tempus Regit Actum” (“Timpul -legea în vigoare la un moment dat- cârmuieşte actul - juridic), coroborată ( “întărită”) cu art . 15 , alin. 1şi 2 din Constituţia României cu titlul generic “ Universalitatea” , astfel:

Alin. 1 Cetăţenii beneficiază de drepturile şi libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea .

Alin. 2 Legea dispune numai pentru viitor -“ Ex Nunc” , cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile- “Ex Tunc” .

De asemenea, Art. 6 din Legea 287 / 2009 ( Noul Cod Civil )prevede:

- Aplicarea legii civile

Alin. 1 legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare , aceasta nu are putere retroactivă “Ex Tunc” .

Alin. 2 Actele şi faptele juridice încheiate ori săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau după caz a savârşirii lor .

Alin. 3 Actele juridice nule , anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data intrării în vigoare a legii noi , sunt supuse dispoziţiilor legii vechi, neputând fi considerate valabile ori, dupa caz eficace, potrivit dispoziţiilor legii noi .

Alin. 5 Dispoziţiile legii noi se aplică tuturor actelor şi faptelor încheiate, sau după caz produse ori săvârşite, după intrarea sa în vigoare, precum şi a situaţiilor juridice după intrarea sa în vigoare .

Până aici sperăm că am fost suficient de persuasivi şi elocvenţi, pentru a arăta că S.C.M.D. nu avea a-si face probleme pentru a depune toate demersurile diligente (“ atente , grijulii, constiincioase”), pentru a pune în operă procedurile prevăzute la Art. 51 alin.1 lit. C din Legea 62/2011:

Au statut legal de sindicat
Au independenţă organizatorică şi patrimonială
Numărul de membri ai sindicatului reprezintă jumătate plus unu din numărul angajaţilor unităţii,

şi la alin. 2 din acelaşi articol : îndeplinirea de către organizaţiile sindicale a condiţiilor de reprezentativitate , se constată la cererea acestora de către instanţa care le-a acordat personalitate juridică , prin depunerea la instantă a documentaţiei prevăzute la Art. 52 .

II. Conform Art. 52 pct. C / legea 62/2011,dovada îndeplinirii condiţiilor de reprezentativitate se face astfel ;

Copia Hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile de dobăndire a personalităţii juridice de către sindicat şi a ultimei Hotărâri definitive şi irevocabile de modificarea statutului şi / sau componenţei organului executiv de conducere.
Declaraţie semnată de reprezentantul legal al sindicatului privind numărul total al membrilor
Dovada privind numărul de angajaţi din unitate , eliberată de angajator
Dovada depunerii la Inspectoratul Teritorial de Muncă a unei copii a Dosarului de reprezentativitate .

Uzanţele juridice iau foarte în serios şi tratează ca atare neîndeplinirea termenelor imperative prevăzute de normele juridice în vigoare.

Suntem surprinşi de alegaţia doamnei col. ( r ) Monica Caloian , că nu există sancţiune pentru aşa ceva .

Elementele constitutive ale normei juridice sunt :

- Ipoteza

- Dispoziţia

- Sancţiunea

Este o condiţie “Sine qua non” (“ Fără de care nu “) , ca toate cele trei elemente constitutive să coexiste simultan pentru a fi considerate normă juridică . Lipsa unui singur element component constitutiv este orice dar nu normă juridică . Numai “B.N.R.”- ul d-nului Mugur Isărescu emană legi şi alte acte normative cu putere de lege de reglementare a activităţilor în domeniul bancar –financiar, fără să fie prevăzute sancţiuni în normele juridice .

Sperăm că S.C.M.D. nu s-a contaminat de la B.N.R., şi este format din militari al căror “motto” este “ Semel Fidelis Patriae , Semper Fidelis Patriae” (“ O dată credincios Patriei , Totdeauna credincios Patriei”) si nu fideli ai lui Mamon (Mamona) si Plutus (Pluton) .

În concluzie , păstrând proporţiile, iată ce înseamnă neîndeplinirea prevederilor art. 221 din Legea 62/2011 - “Exempli Gratia” (“ De exemplu bunăoară”) : În momentul în care expiră termenul de valabilitate al “Cărţii de Identitate”, “cărţii de credit” “ card”, “ permis de conducere auto “, “ permis de port-armă” , “ autorizaţie de liberă practică” etc…) la ce urmări prezumaţi absolut, ca veţi ajunge ? Evident, la încălcarea legii şi pe cale de consecinţă veţi suporta rigorile prevederilor legale în domeniul respectiv.

Prin urmare, aceasta este şi situaţia S.C.M.D. ca persoană juridică şi entitate organizatorică sindicală, dacă nu a depus demersurile diligente prevăzute de lege pentru a intra in legalitate conform uzanţelor procedurale.

Dacă nu s-au realizat , nu este totul pierdut , există proceduri legale în acest sens , nu detaliem aici .

Pe cale de consecinţă, S.C.M.D. nu va mai putea participa la nicio formă de “Dialog Social Instituţionalizat”, cu nicio entitate organizatorică cu personalitate juridică, publică sau privată, în sensul prevederilor prezentei legi .

“ Ratio Legis “ (“Ratiunea / Scopul Legii “, “Finalitatea legii”, “Ratiunea de a fi a acesteia” , ) “ Spiritul Legii”, cum este numit uneori , trebuie căutat şi înteles pentru a putea da legii o interpretare adecvată. Interpretul trebuie să cunoscă astfel care sunt interesele pe care legiuitorul, prin legea anterior menţionată, tinde să le protejeze , ce abuzuri vrea să împiedice, la ce rezultate politice sau sociale doreşte să ajungă .

Prin urmare,este imperativă îndeplinirea condiţiilor art. 221 alin. 2/ Legea 62/2011 - “ Verificarea menţinerii condiţiilor de reprezentativitate se face din 4 in 4 ani”.

Concret , practic , vorbim de data de 10.05.2011 , pentru că atunci, prin Legea 62/2011, S.C.M.D. a dobândit capacitatea de exerciţiu în calitate de persoană juridică de drept român, în conformitate cu prevederile art. 209 alin. 1 din Legea 287/2009 (Noul Cod Civil) , articol denumit generic “Capacitatea de Exerciţiu”. La data dobândirii “Capacităţii de Exerciţiu”, “Persoana juridică” îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile prin organele sale de administrare de la data constituiri lor.

Articolul 216 din aceeaşi lege, intitulat “Nulitatea actelor emise de organele persoanei juridice”, prevede:

Alin. 1 Hotărârile şi deciziile contrare legii, actului de constituire ori statutului pot fi atacate în justiţie de oricare din membrii organelor de conducere sau de administrare care nu au participat la deliberare ori care au votat împotrivă şi au cerut să se însereze aceasta în procesul verbal de sedinţâ , în termen de 15 zile de la data când li s-a comunicat copia de pe hotărâre sau decizia respectivă, ori de la data când a avut loc sedinţa , după caz .

În concluzie; începând cu data de 11.05.2015, orice act emis de Comitetul Director al S.C.M.D. poate fi atacat în instanţâ atât “Intra Muros” (“Din Interior”) cât şi “Extra Muros” (“Din Exterior”) de către terţii care demonstrează ca au un interes legitim în cauză .

De aceea, rămânem surprinşi, şi fără a fi acuzaţi că dăm o conotatie peiorativă , maliţioasă sau sarcastică acelui conţinut al comunicării anterior menţionate (Nota de informare nr. 06/B din 13.05.2015 ), apreciem că respectivul produs este o dovadă de aculturaţie juridică crasă , dacă nu este vorba de altceva .

Dorim să amintim acestor doamne şi domni, ce apar în comunicat şi îl asumă, că “Ignoratia Juris Nocet “ (“Necunoaşterea Legii – dreptului - este Vătămătoare – dăunătoare”) .

De asemenea, lipsa de abilitate , incompetenţa, este şi ea sancţionată - “Imperitia Culpae Adnumeretur” (“Nepriceperea să se socotească drept o vină”).

Noi sperăm că această problemă, de maximă importanţă, cu consecinţe grave pentru existenţa ulterioară a S.C.M.D. ca entitate organizatorică sindicală, să fie dezbătută şi tratată la nivelul Comitetului Director al S.C.M.D. cu obiectivitate, profesionalism şi seriozitate .

Am rămas sideraţi de conţinutul “Notei de Informare” anterior menţionate , de modul în care este aruncată în derizoriu o asemenea problemă de maximă importanţă.

Domnilor din Comitetul Director al S.C.M.D. , nu vrem să fim consideraţi alarmişti şi patetici , dar sunteţi Generali, Chestori , Colonei, Comisari, oameni prezumaţi absolut ca inteligenţi şi educaţi , cu un emolument cultural superior oamenilor obişnuiţi , mandataţi de nişte oameni de o tipologie aparte şi distinctă - “Militaris Condenscendentus”( “Militari Respectati -Respectabili”) , oameni care prin definiţie, natura şi esenţa personalităţii lor sunt dubitativi şi cartezieni , adepţii conceptului “Sine Ira Et Studio” (“Fără ură şi părtinire”).

Cum puteţi rămâne impasibili când vi se prezintă o asemenea lucrare ? Nu este o întrebare retorică .

Atragem atenţia doamnei şi domnilor care îşi asumă această notă de aşa zisă informare si conţinutul ei , că dumnealor nu lucreaza pentru S.C.M.D. “Ad Honores” (“Onorific” -Fără plată”) sau “Pro Bono” (“Pentru dreptate” deci gratuit).

Dumnealor lucrează “Pro Domo Sua” (“ Pentru propriul interes” deci oneros) , fiind consideraţi practicieni ai dreptului , deci profesionişti competenţi în domeniu. “Scientia Est Potentia” (“Stiinţa este puterea”), deci ştiinţa costă şi este scumpă .

Este o abordare şi atitudine normală din partea dumneavoastră, într-o societate care clamează democraţia liberală parlamentară şi economia de piaţă . Dar , orice acţiune are şi reactiune , orice avers are şi revers , într-un cuvânt aceasta este dialectica lumii în care trăim .

“Dar suntem cetăţeni Europeni şi avem drepturi”, cităm ca din clasici în viaţă dintr-o notorie reclamă de interes public , cu atât mai mult cu cât sunteţi gratificaţi din banii proveniţi din cotizaţiile membrilor S.C.M.D.

Materialul nostru nu se doreşte a fi vexatoriu pentru cei mandataţi să conducă S.C.M.D. , nu vituperăm împotriva nimănui , dar vrem să atragem atenţia că s-a creeat o stare de spirit mefiento-pernicioasă în rândul membrilor de sindicat privitor la “Buna Credinţă” (“Bona Fide”) a Comitetului Director al S.C.M.D.

Orice Relaţie Socială, deci şi Raportul Juridic care există între Comitetului Director al S.C.M.D si ceilalti membri de sindicat se bazează pe “Bona Fide” şi este condiţia “Sine qua non” ca S.C.M.D să existe şi să funcţioneze mai departe ca entitate organizatorică sindicală.

Prin urmare, dorim o explicaţie pertinentă, veridică şi mai ales concludentă privitoare la această stare de fapt şi de drept , dată la modul oficial de domnul col. ( r ) dr. Mircea Dogaru preşedintele S.C.M.D., pentru a elimina această situaţie de mefienţă la adresa conducerii sindicatului .

“Veritas Simplex Oratio!”

(“ Susţinerea adevărului –este- simplă! ” )

NEDUMERIRE

2015-05-14T06:44:00.000-07:00

CHIAR AŞA...?!

(2)

Conform Notei de informare nr. 06 din 13.05.2013 emisă de Departamentul Juridic, aflăm că SINDICATUL Cadrelor Militare Disponibilizate „nu se pliază” pe prevederile Legii nr. 62/2011, cea care reglementează organizarea SINDICATELOR. Deoarece în România orice organizaţie cu personalitate juridică, instituţie, entitate economică etc. are la baza constituirii şi a derulării activităţii un act normativ, am dori să ştim care este acesta în ceea ce priveşte SCMD, deoarece stă la originea statutului pe baza căruia membrii organizaţiei achită o cotizaţie.
Asta doar în situaţia când nu ar fi vorba de o proprietate privată a membrilor fondatori, ceea ce ar da dreptul acestora de a poseda, folosi şi dispune de un bun în mod exclusiv, absolut şi perpetuu, în limitele stabilite de lege.

Şi totuşi, care LEGE... ?

Col(r) Radu AROMÂNESEI

PS Sunt curios ce părere au despre gogomănia asta camarazii cu pregătire juridică !

COMPARAŢIE

2015-05-13T07:35:00.001-07:00

CHIAR AŞA...?

2 aprilie 2015

..Nu există unul, două, nouă sau mai multe proiecte, ci UNUL SINGUR. Un Proiect care nu este nici “al lui Duşa”, nici “al lui Dogaru”, cum nu a fost nici “al lui Dobriţoiu”...

Este Proiectul de care a răspuns, din ordinul premierului, domnul ministru Duşa, în 2013...

Este Proiectul pe care şi l-a asumat dl. viceprim-ministru, gl.(r) dr. Gabriel Oprea care, la data de 13 ianuarie 2015, a convocat la Guvern miniştrii şi secretarii de stat de resort, precum şi şefii direcţiilor de specialitate din toate structurile sistemului şi presedinţii sindicatelor. Comisia constituită atunci, având drept misiune eliminarea tuturor discriminărilor, a elaborat forma actuală a Proiectului asupra căreia toată lumea a căzut de acord la 12 februarie a.c., asumându-şi-o prin semnătură...

Să verificăm:

Proiect GUVERN

Proiect SCMD

Art. 28. – (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază corespunzătoare funcţiilor îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii dreptului la pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) – c), mai puţin solda de grad/salariul gradului profesional. La media obţinută se adaugă solda de grad/salariul gradului profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.

Art. 28. – (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media tuturor veniturilor realizate in 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) – c), actualizate la data deschiderii dreptului la pensie.

Art. 28.(3) Actualizarea prevăzută la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcţie/salariului de funcţie şi soldei de grad/salariului gradului profesional, deţinute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.

Art. 28. (3) Actualizarea prevăzută la alin. (1) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcţie/salariului de funcţie şi soldei de grad/salariului gradului profesional, deţinute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.

Art. 28 (4) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate, precum şi pentru personalul suspendat ca urmare a exercitării unor funcţii de demnitate publică, care îndeplineşte, în această perioadă, condiţiile de trecere în rezervă/încetare a raporturilor de serviciu cu drept la pensie, o reprezintă media soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază, corespunzătoare funcţiilor îndeplinite în 6 luni consecutive, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) – c), din ultimii 5 ani de activitate anteriori trimiterii în misiune permanentă în străinătate, sau suspendării pentru exercitarea unei funcţii de demnitate publică, actualizate la data deschiderii dreptului la pensie. La media obţinută se adaugă solda de grad/salariul gradului profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.

Art.28 (4) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate, precum şi pentru personalul suspendat ca urmare a exercitării unor funcţii de demnitate publică, care îndeplineşte, în această perioadă, condiţiile de trecere în rezervă/încetare a raporturilor de serviciu cu drept la pensie, o reprezintă media tuturor veniturilor realizate corespunzator functiilor indeplinite în 6 luni consecutive, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a-c, din ultimi 5 ani de activitate anteriori trimiterii în misiune permanentă în străinătate, sau suspendării pentru exercitarea unei funcţii de demnitate publică, actualizate la data deschiderii dreptului la pensie.

Art. 32. – (1) Cota de contribuţie individuală la bugetul de stat este egală cu cota de contribuţie individuală de asigurări sociale. Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale o reprezintă solda lunară brută/salariul lunar brut.

Art. 32. – (1) Cota de contribuţie individuală la bugetul de stat este de 5%. Baza lunară de calcul pentru care se va determina contribuţia individuală o reprezintă solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază.

Art.32. (2) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, contribuţia individuală la bugetul de stat, suportată de personalul prevăzut la art. 1, nu va conduce la diminuarea soldelor/salariilor nete realizate lunar.

Art. 32(2) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, contribuţia individuală la bugetul de stat suportată de personalul prevăzut la art. 1, nu va conduce la diminuarea sau majorarea venitului net realizat lunar din solde/salarii.

Art. 41. – Pentru invaliditatea survenită ca urmare a unor acţiuni specifice, din cauza unor accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român, militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special beneficiază de o pensie egală cu solda funcţiei de bază/salariului funcţie de bază avută la data respectivă, dacă aceasta este mai avantajoasă decât o altă categorie de pensie la care are dreptul.

Art. 41. – Pensia pentru invaliditatea survenită ca urmare a unor acţiuni specifice, din cauza unor accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român, este egală cu solda funcţiei de bază/salariului funcţie de bază avută la data respectivă. Militarul, poliţistul ori funcţionarul public cu statut special, în rezervă sau în retragere, poate opta pentru pensia din sistemul public de pensii.

Art.61. – (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau soldele de funcţie/salariile de funcţie...

a) potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi a mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la cererea persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi;

Art.61. – (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau soldele de funcţie/salariile de funcţie...

a) potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi solda corespunzatoare celei mai mari functii detinute pe timpul activitatii. Actualizarea se face din oficiu.

Art. 61. (2) În situaţia în care, în termen de 6 luni de la data primei majorări, persoanele îndreptăţite nu depun cerere în acest sens, actualizarea se face, din oficiu, pe baza mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie din ultimele 6 luni de activitate.

Art.64.(3) Plata drepturilor de pensie pentru care optează soţul supravieţuitor se efectuează începând cu data suspendării pensiei proprii.

Art.75. (2) Nu constituie modificare a drepturilor de pensie măsurile de indexare şi actualizare a pensiilor generate de evoluţia estimată a indicelui preţurilor de consum corelată cu creşterile medii salariale, acordate prin hotărâri ale Guvernului, cu excepţia primei actualizări reglementată de art.61 alin.(1).

Art. 78. – Pensionarii militari care realizează stagii de cotizare în sistemul public de pensii sau care realizează vechime în muncă în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, și care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei militare de stat, pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în sistemul public de pensii sau în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, în condiţiile protocoalelor încheiate între entităţile implicate.

Art. 78. – Pensionarii militari care realizează stagii de cotizare, nevalorificate la stabilirea pensiei militare de stat, pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 82. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, în afara pensiilor, se mai pot acorda, în condiţiile prezentei legi, următoarele drepturi:

a) tratament balnear şi de recuperare, în condiţiile legii;

Art. 82. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, în afara pensiilor, se mai pot acorda, în condiţiile prezentei legi, următoarele drepturi de asigurări sociale:

a) tratament balnear care se suportă de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru asiguraţi şi pensionari;

b) bilete de odihnă şi tratament, acordate conform prevederilor legale;

Art.82. (3) Dovada prevăzută la alin. (2) se poate face prin orice mijloc de probă prevăzut de lege.

(4) Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Art.107. (2) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupele I şi a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 care nu au fost asimilate stagiilor de cotizare în condiţii speciale, respectiv condiţii deosebite, se utilizează la reducerea vârstelor standard de pensionare conform prevederilor art. 21 alin. (1).

Art.107. (2) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupele I şi a II-a de muncă până la data de 10 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiţii speciale, respectiv condiţii deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare cu excepţia celor realizate în activităţile care, conform prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, sunt încadrate în condiţii speciale.

Art.108. (3) În perioada de aplicare etapizată a prevederilor Legii–cadru nr. 284/2010, contribuţia individuală la bugetul de stat prevăzută la art. 32, se calculează la solda lunară/salariul de bază prevăzute de legislaţia în vigoare la 31.12.2009.

Art.111. – (1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, revizuite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificarile şi completările ulterioare, şi pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat în înţelesul prezentei legi.

Art.111. – (1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special rezultate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională devin pensii militare de stat în înţelesul prezentei legi.

Art.111. (2) Prima actualizare prevăzută la art. 61 alin. (1) lit. a) se realizează în termen de maxim 24 de luni de la data primei majorări a soldelor de grad/salariilor gradului profesional şi/sau soldelor de funcţie/salariilor de funcţie ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special şi se aplică începând cu luna majorării acestor drepturi.

Art.111. (2) Prima actualizare prevăzută la art. 61 alin. (1) lit. a) se realizează în termen de 12 de luni de la data primei majorări a soldelor de grad/salariilor gradului profesional şi/sau soldelelor de funcţie/salariilor de funcţie ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special şi se aplică începând cu luna majorării acestor drepturi.

Art.111. (5) Procedura de recalculare prevăzută la alin. (3) se stabilește prin ordinul prevăzut la art. 61 alin. (4).

Art.111. (5) Procedura de recalculare prevăzută la alin. (3) se stabilește prin ordinul prevăzut la art. 61 alin. (3).

Art.112. (1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special stabilite în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie.

(2) Recalcularea pensiilor prevăzută la alin. (1) se realizează în termen de maxim 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(8) Procedura de recalculare prevăzută la alin. (1) şi alin. (5) se stabilește prin ordinul prevăzut la art. 61 alin. (4).

Art.112. – (1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special stabilite în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie.

(2) Recalcularea pensiilor prevăzută la alin. (1) se realizează în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(8) Procedura de recalculare prevăzută la alin. (1) se stabileşte prin ordinul prevăzut la art. 61 alin. (3).

Art. 123. - (1) Diferenţele între cuantumurile pensiilor cuvenite pentru luna decembrie 2010 şi cele stabilite în baza Legii nr. 119/2010 şi OUG nr. 1/2011, se restituie titularilor, la cererea acesora, în mod eşalonat, pe o perioadă de cel mult 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) Modalitatea de aplicare a prevederilor alin. (1) se va stabili prin norme aprobate prin hotărâre a Guvernului, elaborate in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Art. 123. - (1) Diferenţele între cuantumurile pensiilor cuvenite pentru luna decembrie 2010 şi cele stabilite în baza Legii nr. 119/2010 şi OUG nr. 1/2011, se restituie titularilor, la cererea acesora, în mod eşalonat, pe o perioadă de cel mult 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) Modalitatea de aplicare a prevederilor alin. (1) se va stabili prin norme aprobate prin hotărâre a Guvernului, elaborate in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Art. 124. În termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei Legi, persoanele prevăzute la art. 3 pot opta pentru modul de calcul a pensiei în baza prezentei legi sau al Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 125. – Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2016.

Art. 124. – Prezenta lege intră în vigoare la data de

Art. 126. – Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

a) art. 1 lit. a) şi b), art. 4 alin. (1) lit. a), art. 5 alin. (1), (2) şi (3), art. 8, art. 9 lit. b) şi art. 11 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010;

b) Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare;

c) Legea nr. 165/2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 19 iulie 2011;

d) Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 19 iulie 2013, cu modificările şi completările ulterioare;

e) art. II şi III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2011 pentru modificarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor administrate privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 22 noiembrie 2011, cu modificările ulterioare;

f) art. 89 alin. (1) din Anexa nr. VII la Legea–cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, cu modificările ulterioare;

g) dispoziţiile contrare din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare;

h) orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.

Art. 125. – La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

a) art. 1 lit. a) şi b), art. 4 alin. (1) lit. a), art. 5 alin. (1), (2) şi (3), art. 8, art. 9 lit. b) şi art. 11 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010;

b) art. II şi III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2011 pentru modificarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor administrate privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 22 noiembrie 2011, cu modificările ulterioare;

c) art. 89 alin. (1) din Anexa nr. VII la Legea–cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28decembrie 2010, cu modificările ulterioare;

d) dispoziţiile contrare din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare;

e) Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;

f) Legea 165/2011 pentru aprobarea OUG nr.1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;

g) Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;

h) orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.

Şi Atunci vorbim despre încredere, informare corectă etc. etc......!
Iar în contimuare, se recunoaşte că totuşi există două proiecte, după cum "informează" cu întârziere Departamentul Juridic:
"După cum se cunoaşte, noua Lege a pensiilor militare de stat se bucură în prezent de două proiecte (sublinierea noastră), ambele aflate la Senatul României. Primul proiect a fost depus la iniţiativa SCMD, în 24.03.2015, de un grup de parlamentari (printre care d-na Minca, dl. Dalca şi dl. Pelican), proiect care a fost înregistrat sub nr. B 123/2015. Ulterior, pentru a marca Ziua Forţelor Terestre, în 22.04.2015 Guvernul României s-a hotărât în sfârşit să trimită Parlamentului propriul proiect privind pensiile militare. Acesta a fost înregistrat la Senat cu nr. B 218/2015, rebotezat între timp cu L 212/2015...."

PRIN URMARE, CINE MINTE ?

PS

Conform Notei de informare nr. 06 din 13.05.2013 emisă de Departamentul Juridic, aflăm că SCMD „nu se pliază” pe prevederile Legii nr. 62/2011, cea care reglementează organizarea sindicatelor. Deoarece în România orice organizaţie, instituţie, entitate economică etc are la baza constituirii şi a derulării activităţii un act normativ, am dori să ştim care este acesta în ceea ce priveşte SCMD şi pe baza căruia membrii organizaţiei achită o cotizaţie. Asta doar în situaţia când nu ar fi vorba de o proprietate privată a membrilor fondatori, ceea ce ar da dreptul acestora de a poseda, folosi şi dispune de un bun în mod exclusiv, absolut şi perpetuu, în limitele stabilite de lege. Şi totuşi, care LEGE ?

Col(r) Radu AROMÂNESEI

SOLICITARE

2015-04-28T04:42:00.001-07:00

PE NOI CINE NE LĂMUREŞTE ?

O opinie

Altă opinie

Readucem pe tapet faptul ca in baza proiectului Legii pensiilor militare de stat inregistrat la Senat cu nr. B123/2015, militarii in rezerva/retragere pensionati pana in anul 2011 (majoritatea covarsitoare a personalului in rezerva/retragere) suntem EXCLUSI de la a mai (re)beneficia de pensii militare!

Art. 111 vs. Art. 112 din proiectul de lege sunt foarte clare in acest sens!

In cazul militarilor vizati de Art. 112 (pensionati incepand cu anul 2011 in baza Legii nr. 263/2010) exista RECALCULARE obligatorie a actualelor lor pensii (civile) contributive.

In schimb, in cazul militarilor vizati de Art. 111 (pensionati inainte de anul 2011 si care beneficiaza in acest moment de pensii contributive stabilite prin Legea nr. 119/2010, O.U.G. nr. 1/2011 si Legea nr. 241/2013) NU exista nicio RECALCULARE.

Concluzia este evidenta: in absenta RECALCULARII actualelor pensii, militarii in rezerva/retragere pensionati pana in anul 2011, NU vom beneficia de pensii militare.

Vom beneficia pur si simplu, tot de actualele pensii contributive, carora li se va schimba doar denumirea in pensii militare de stat!

Aceasta este situatia!

Consecinte

1]. Militarii pensionati incepand cu anul 2011 vor beneficia de RECALCULAREA pensiilor in termen de (maxim) 12 luni de la adoptarea Legii pensiilor militare de stat.

Militarii pensionati pana in anul 2011 NU vor beneficia niciodata de RECALCULARE.

2]. RECALCULAREA si ACTUALIZAREA nu reprezinta acelasi lucru.

ACTUALIZAREA unei pensii in conditiile proiectului de lege implica o majorare a acesteia in functie de majorarile soldelor militarilor in activitate (daca si cand vor fi efectuate).

Prin urmare, ACTUALIZAREA nu impune schimbarea bazei de calcul in functie de exemplu, de incadrarea intr-o grupa de munca sau alta, in conditiile in care multi viseaza deja aplicarea atat a Art. 29, cat si a H.G.-S 1019/2010.

Concluzia este cea evidenta: RECALCULAREA reprezinta singura modalitate de transformare a pensiilor actuale contributive in pensii militare reale (asa cum prevede Art. 112 in privinta militarilor pensionati dupa anul 2011), ACTUALIZAREA fiind cu totul alte notiune si care aplicata rupta de RECALCULARE nu transforma realmente nicio pensie contributiva in pensie militara!

3]. RECALCULAREA include ACTUALIZAREA pensiilor in functie de soldele de grad ale militarilor in activitate, NU si invers.

Situatie in care militarii pensionati incepand cu anul 2011, beneficiaza automat de prima ACTUALIZARE tot in termen de 12 luni de la adoptarea legii, pe cand militarii pensionati inainte de anul 2011 NU beneficiaza decat de o ACTUALIZARE strict ipotetica, in conditiile iluziilor create de Art. 111 (2).

4]. Este evident ca in absenta RECALCULARII actualelor pensii contributive, militarii pensionati pana in anul 2011 NU vor beneficia NICIODATA de noua baza de calcul in functie de incadrarea in grupele de munca stabilite de Art. 29.

5] In ceea ce priveste cerinta unor colegi de ai nostri privind aplicarea grupelor de munca conform H.G.-S nr. 1019/2010 si militarilor pensionati pana in anul 2011, aceasta este perfect indreptatita! Insa proiectul EXCLUDE din start si o astfel de varianta, din aceleasi motive mentionate la punctul anterior: nu poate fi modificat nimic in modul de calcul al pensiilor fara RECALCULAREA acestora.

Cine si de ce exclude militarii pensionati pana in anul 2011 de la a (re)deveni beneficiari ai pensiilor militare de stat?

Cu Art. 111 care arunca personalul in rezerva/retragere pensionat pana in anul 2011, direct la groapa de gunoi!

Art. 111 exclude militarii pensionati pana in anul 2011 de la a (re)deveni beneficiari ai pensiilor militare de stat. Nemaifiind nevoie de amendamentul mentionat solicitat expres de liderii A.N.C.M.R.R. - fiind prea evidenta subversiunea la adresa personalului pensionat pana in anul 2011, subversiune care a devenit pusa in practica in proiect, in mod ceva mai camuflat, respectiv prin Art. 111 care omite RECALCULAREA pensiilor si in cazul personalului pensionat pana in anul 2011!

La Senat se afla deja inregistrat un proiect de Lege a pensiilor militare si acesta are nr. B123/2015. Din propunerile efectuate deja pe marginea proiectului, cei mai multi militari in rezerva/retragere pensionati pana in anul 2011 solicita Senatului RECALCULAREA propriilor pensii. Perfect, insa dupa modul de formulare, nu cumva cerinta in cauza poate produce efecte adverse? Intrucat: persoanele in cauza fie nu precizeaza la ce solda doresc raportarea in caz de RECALCULARE - ceea ce inseamna ca accepta criteriile de RECALCULARE existente in proiect, fie solicita RECALCULAREA in conditii identice aplicate personalului pensionat incepand cu anul 2011 prin Art. 111 (2). Ceea ce e posibil sa fie o mare eroare, daca nu si o gafa de proportii!

Eroarea fundamentala: Personalul pensionat pana in anul 2011 care a solicitat/solicitam recalcularea in conditiile precizate anterior, pleaca/plecam de la premisa ca aceasta s-ar efectua in 3 pasi simpli:

- Se stabileste vechimea totala in serviciu (vechimea efectiva + vechimea rezultata din grupele de munca);

- Dupa care se stabileste o baza de calcul conform Art. 29, respectiv de 70-80% pt. 25 ani de vechime, insa - si aici este eroarea, baza de calcul o raporteaza la soldele actuale ale militarilor in activitate si nu la ultima solda de care au beneficiat la iesirea din sistem;

- Adauga la baza de calcul de 70-80% pt. 25 ani de vechime, 2% pt. fiecare an in plus din vechimea totala in serviciu;

- Urmeaza calculul final. Cum urmare a activitatii in grupele de munca, practic oricine atinge lejer pragul de 100%, si cei mai multi il depasesc, pensia rezultata ar fi 100% raportata la solda omologului in activitate sau superioara. Frumos, nu?

In mod normal asa ar trebui sa fie, insa in condiile brute ale Art. 112 (2) aplicate si personalului pensionat pana in anul 2011 si in modul in care este conceput proiectul de lege, NU rezulta deloc asa! NU rezulta decat o diminuare in masa a cuantumurilor pensiilor si care in cel mai fericit caz vor fi mentinute in plata in cuantumurile de acum, dar "inghetate". Etern sau mai exact pana cand va exista vreodata vreo ACTUALIZARE. Din urmatorul motiv: RECALCULAREA generala solicitata in in condiile brute ale Art. 112 (2), are drept reper ultima solda a fiecaruia cand eram in activitate, si nu soldele militarilor in activitate de astazi. Caz in care daca aplicam ultimei noastre solde cand eram in activitate, baza de calcul conform Art. 29, respectiv de 70-80% pt. 25 ani de vechime, apoi 2% pt. fiecare an in plus din vechimea totala in serviciu, pensia rezultata este ceva mai mare decat prima pensie de care am beneficiat, insa nu va ajunge niciodata la cuantumul pensiei militare in plata din luna decembrie 2010, intrucat acest algoritm nu mai include nicio majorare/actualizare care ne-au fost acordate ulterior dupa iesirea la pensie. Acesta este rezultatul concret al RECALCULARII generale a pensiilor in condiile brute ale Art. 112 (2) aplicate si personalului pensionat pana in anul 2011 si dupa modul in care este conceput proiectul de lege.

In concluzie! Cerinta de RECALCULARE generala fara a preciza ca dorim raportarea la soldele actuale ale militarilor in activitate, ne expediaza la o RECALCULARE in conditii identice aplicate personalului pensionat incepand cu anul 2011 prin Art. 112 (2), respectiv la ultima solda in activitate. Daca in cazul personalului pensionat incepand cu anul 2011, lozul este castigator - ultima lor solda fiind practic identica cu cea a militarilor activi de astazi, in cazul personalului pensionat inainte de anul 2011 - ultima noastra solda este cea de la data pensionarii. Pe care o regasim in dublurile tabelelor inaintate candva la C.M.J. Rezultatul aplicarii RECALCULARII in conditiile Art. 112 (2) fiind total nefast pt. personalul pensionat pana in 2011.

Detalii:

Art. 112 (2) recalculeaza pensiile prevazute la Art. 112 (1), in raport, cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie.

Art. 28. (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media tuturor veniturilor realizate in 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) – c), actualizate la data deschiderii dreptului la pensie.

Art. 28 (3) Actualizarea prevăzută la alin. (1) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcţie/salariului de funcţie şi soldei de grad/salariului gradului profesional, deţinute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.

Intrucat Art. 28 (1) si Art. 28 (3) determina confuzii, rugam pe oricine are informatii despre intentia initiatorilor, sa analizeze daca Art. 28 (1) si Art. 28 (3) deschid sau nu vreo posibilitate si de actualizare instantanee a pensiilor in plata, in cazul recalcularii lor, si pt. personalul pensionat pana la data de 01.01.2011!

In cazul unui raspuns negativ, coreland articolele, rezulta astfel: personalului pensionat incepand cu anul 2011 i se recalculeaza pensiile in functie de coeficientii de grad si functie stabilite soldelor la data trecerii in rezerva, nu in functie de coeficientii de grad si functie stabilite soldelor militarilor in activitate de astazi. Urmand ca in baza Art. 28 (3), pensiile personalului in cauza sa fie actualizate cand se vor majora soldele militarilor in activitate, la fel ca si in cazul personalului pensionat inainte de anul 2011. Acum, ca in cazul personalului pensionat incepand cu anul 2011, coeficientii de grad si functie stabilite soldelor la data trecerii in rezerva sunt identici la acest moment cu cei stabiliti soldelor militarilor in activitate, este bafta personalului in cauza si o intamplare "calculata". Pe cand daca personalului pensionat pana in anul 2011 i s-ar aplica algoritmul prevazut de Art. 112 (1) si (2), se va ajunge la aplicarea Art. 28 (1), respectiv la o recalculare a pensiilor tot in functie de coeficientii de grad si functie stabiliti soldelor noastre, dar la data trecerii in rezerva. Numai ca in cazul nostru, avand nesansa sa fim nascuti mai devreme, coeficientii in cauza nu mai corespund coeficientilor de grad si functie stabilite soldelor militarilor in activitate de astazi, situatie in care recalcularea in conditiile mentionate ar determina diminuarea masiva a pensiilor personalului pensionat pana in anul 2011.

Urmarea este aceea ca daca avem ceva de propus si trebuie sa ne integram in conceptia proiectului de lege, cerinta nr. 1 pt. personalul pensionat pana in anul 2011, este aceea de ACTUALIZARE a pensiilor in plata. Ideal ar fi ca actualizarea sa fie concomitenta cu intrarea in vigoare a legii, sau macar sa fie raportata la un timp concret - de exemplu in termen de 12 luni de la intrarea in vigoare a legii.

Cum zarurile par a fi aruncate, la acest moment totul tine doar de sansa: daca se majoreaza soldele militarilor in activitate (si cu un cent este suficient, ar declansa automat mecanismul actualizarii pensiilor), intram si cei pensionati pana in anul 2011 in randul lumii. Pana la proba contrarie, stam la rand! Insa, si aici este una dintre cele mai mari temeri. Tinand cont de modul de a face politica a guvernului actual [ne readucem aminte de Legea nr. 241/2013 - in cazul careia prin Art. 1(1) a simulat ca ne reintregeste pensiile, iar prin Art. 1 (4) ne-a taiat indexarile, balanta bugetara ramanand aceeasi], acesta ar fi capabil sa opereze orice majorare a soldelor militarilor in activitate exact inainte de adoptarea Legii pensiilor militare de stat, astfel incat sa nu mai existe nicio ACTUALIZARE a pensiilor celor deja pensionati. Bugetul alocat ramand astfel neschimbat!

Concluzii:

1]. Decalajul produs este nu numai evident, ci si imens.
2]. Decalajul produs nu poate fi recuperat decat prin recalculare generala, insa raportata obligatoriu la coeficientii de grad si functie stabilite soldelor militarilor in activitate in momentul intrarii in vigoare a legii. Acest element inseamna de fapt ACTUALIZAREA generala a pensiilor, care trebuie operata concomitent cu RECALCULAREA lor.
3]. Actualizarea pensiilor pt. atenuarea decalajului si uniformizarea pensiilor, implica o alocare bugetara suplimentara. Pe care in conditiile expunerii din motive aflate la baza proiectului si concretizata in prevederile Art. 111 (3) - NU a alocat-o nimeni, bugetul alocat nesuportand modificari fata de cel alocat actualmente pt. plata pensiilor militarilor. In consecinta, ACTUALIZAREA ca singura metoda de atenuare a decalajului si de transformare a pensiilor personalului pensionat pana in anul 2011 in pensii real militare, la acest moment este doar o iluzie.

Rezultatele concrete care decurg din aplicarea proiectului de lege, sunt:
- pensii real militare pt. militarii in activitate care se vor pensiona in viitor;
- pensii real militare pt. militarii pensionati incepand cu anul 2011 (cu toate ca si acestia risca un decalaj fata de prima categorie in cazul in care se opereaza vreo majorare a soldelor inainte de intrarea in vigoare a legii pensiilor, decalaj insa care este total nesemnificativ decat in cazul militarilor pensionati inainte de anul 2011);
- pensii doar botezate ca fiind militare pt. cei pensionati pana in anul 2011, botezul fiind compensat cu iluzia unei ipotetice actualizari, aceasta categorie de militari intrand la modul pragmatic din prima zi a adoptarii legii, in decalaj complet si abrupt fata de primele 2 categorii mentionate. Decalaj care la modul cel mai probabil va ramane si ireversibil.

Cele de mai sus sunt singurele rezultatele concrete ale "maretului" proiect de Lege a pensiilor militare cu nr. B123/2015, respectiv ale initiatorilor si sustinatorilor, indiferent cine sunt acestia!

In ceea ce priveste propunerea nr. 1 care trebuie transmisa Parlamentului, este mai mult decat clar ca aceasta trebuie sa vizeze ACTUALIZAREA pensiilor concomitent cu intrarea in vigoare a legii (sau intr-un termen rezonabil care nu poate depasi 12 luni), ceea ce impune o RECALCULARE generala efectuata in functie de soldele militarilor militarilor in activitate valabile la data intrarii in vigoare a legii! In caz contrar, neobtinand nimic cert "din prima", ceea ce ar trebui sa urmeze nu este decat o simpla iluzie!

INFORMARE

2015-04-23T06:25:00.000-07:00

PREA DEVREME PENTRU CONCLUZII

Numai când vom intra în posesia documentului aprobat în şedinţa de guvern din data de 22 aprilie a.c., vom putea face o analiză concretă a prevederilor proiectului.

Atunci vom putea face comparaţia şi cu diferitele variante care ne-au fost prezentate în decursul timpului, şi vom putea discerne cine a informat corect şi cine nu, urmând ca fiecare dintre noi să tragă concluziile de rigoare.

Din acest moment, lucrul cel mai important devine felul în care va arăta forma finală a Legii pensiilor militare de stat.

Col.(r) Radu AROMÂNESEI

INFORMARE

2015-04-22T04:24:00.001-07:00

1. Guvernul va reintroduce pensiile speciale pentru politisti, militari si angajati ai SRI.

Executivul a elaborat un proiect de act normativ care modifica legislatia privind sistemul de pensii, informeaza Realitatea TV.

Documentul prevede reintroducerea pensiilor speciale pentru angajatii Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne si Serviciului Roman de Informatii.

Proiectul arata ca aceste indemnizatii se platesc din sumele alocate la bugetul de stat pentru aceste institutii.

De asemenea, sistemul de pensii militare nu va mai fi un sistem contributiv. Astfel, angajatorul nu e obligat sa plateasca contributia aferenta acestora, in schimb angajatul va plati lunar o contributie egala cu cea individula de asigurari sociale, pentru care baza de calcul va fi solda lunara bruta sau salariul lunar brut.

Sursa citata arata ca vor exista pensii de serviciu, de invadilitate si de urmas.

Pensiile de serviciu vor fi: pensia de serviciu pentru limita de varsta, cea anticipata si cea anticipata partial.

Pe de alta parte, pensiile militare ar putea fi recalculate.

"Remuneratiile aflate in plata, stabilite in temeiul Legii nr. 263/2010, pentru cadrele militare trecute in rezerva in intervalul cuprins intre 01.01.2011 si data intrarii in vigoare a prezentei legi, se recalculeaza potrivit reglementarilor cuprinse in aceasta", se arata in proiect.

In cazul pensiilor care, prin noul mod de calcul, s-ar diminua, se pastreaza cuantumul actual.

Ponta, despre pensiile militare

La debutul sedintei de Guvern, premierul Victor Ponta a precizat ca va adopta aceste schimbari lalegea pensiilor pentru militari.

"Nu sunt pensii speciale, sunt pensii... doar indreptam greselile din trecut si era necesar acest lucru. Am mai indreptat o parte din pensiile militarilor. (...) De-acum va fi un sistem foarte clar, aplicat in orice tara NATO si UE, care stabileste o stabilitate si predictibilate pentru cei care fac serviciul militar.

Maine este Sf. Gheorghe - Ziua Fortelor Terestre; cred ca e un moment simbolic si potrivit sa trimitem proiectul de lege catre Parlament pentru dezbatere si adoptare", a sustinut seful Executivului.

Pensiile speciale, eliminate de Guvernul Boc

Masura de eliminare a pensiilor speciale (ale magistratilor, parlamentarilor, militarilor) a fost luata de Guvernul Boc in 2010, prin noua Lege a pensiilor, cand s-a decis sa existe un sistem unitar de pensii.

Atunci, se justifica aceasta masura prin faptul ca va scadea fondul de pensii, fiind o perioada de criza.

2.INFORMAŢIE DE PRESĂ privind proiectele de acte normative care ar putea fi incluse pe agenda şedinţei Guvernului României din 22 aprilie, ora 12.00

PROIECTE DE LEGE

PROIECT DE LEGE privind pensiile militare de stat
PROIECT DE LEGE privind planificarea apărării
PROIECT DE LEGE pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Cipru privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Nicosia, la 31 octombrie 2014

3.Și totuși, despre ce proiect este vorba ?

- A avut dreptate ”Huhurezul” ?: ”Domnul Dogaru a încercat să fenteze lentoarea guvernamentală, forțând înregistrarea la Parlament a unui proiect de lege convenabil mărimilor din structurile asociative, pentru majoritatea actualilor pensionari vânzând iluzii de recalculare ulterioare intrării în vigoare a legii.... Acest proiect este un colaj de prevederi preluate din Proiectul Dușa și din Proiectul susținut de SCMD pe pagina Departamentului Juridic, la care s-au mai adăugat niște trăznăi la art. 28, baza de calcul, art. 60-61, actualizarea și la art. 111, transformarea pensiilor recalculate/revizuite în pensii militare. Aceste inovații legislative vor fi desființate de Consiliul Legislativ pe motive de inadvertențe de tehnică legislativă...Nu este târziu ca Guvernul să introducă în Parlament un Proiect deja asumat.”.

- A avut dreptate președintele SCMD ?: ”Nu există unul două, nouă sau mai multe proiecte, ci UNUL SINGUR. Un Proiect care nu este nici “al lui Duşa”, nici “al lui Dogaru”, cum nu a fost nici “al lui Dobrițoiu”... Proiectul a fost înregistrat la Camera Depuţatilor cu nr. 313/28.03.2015, trimis la Consiliul Legislativ, care l-a trimis la Senat, intrând în procedură de vot.”

VOM VEDEA...

Col.(r) Radu AROMÂNESEI

OPINIE

2015-04-18T13:15:00.003-07:00

Încotro SCMD ?

(2)

Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD) a fost constituit prin sentinţa judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti nr. 83 din 11.08.2009, în temeiul art. 15 şi 17 din Legea nr. 54/2003.

Acestă lege, a sindicatelor , a fost aprobată în Parlamentul României în data de 24 ianuarie 2003, sub semnătura preşedintelui Camerei Deputaţilor – Valer Dorneanu, şi a preşedintelui Senatului – Nicolae Văcăroiu, şi a fost publicată în Monitorul Oficial al României Parte I nr. 73 din 5 februarie 2003.

Iată însă că Sindicatul Naţional al Pensionarilor din Educaţie , prin Dosarul nr. 2.936/2003 al Tribunalului Bucureşti − Secţia a V-a civilă, ridică excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003.

Conţinutul incriminat era acesta:

„Art. 2. - (1) Persoanele încadrate în muncă şi funcţionarii publici au dreptul să constituie organizaţii sindicale şi să adere la acestea. Persoanele care exercită potrivit legii o meserie sau o profesiune în mod independent, membrii cooperatori, agricultorii, precum şi persoanele în curs de calificare au dreptul, fără nici o îngrădire sau autorizare prealabilă, să adere la o organizaţie sindicală.

- (2) Pentru constituirea unei organizaţii sindicale este necesar un număr de cel puţin 15 persoane din aceeaşi ramură sau profesiune, chiar dacă îşi desfăşoară activitatea la angajatori diferiţi.”

Motivul era evident: prin aceste prevederi, pensionarii nu se puteau constitui într-un sindicat. În susţinerea acţiunii erau invocate încălcarea unor prevederi ale Constituţiei care tocmai fusese revizuită: art. 8 alin. (1) referitor la pluralismul în societatea românească, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art. 40, în noua numerotare, referitor la dreptul de asociere, precum şi art. 22 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.

Prin Încheierea din 13 august 2003, pronunţată în Dosarul nr. 2.936/2003, Tribunalul Bucureşti − Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, excepţie ridicată, prin avocat, de Sindicatul Naţional al Pensionarilor din Educaţie într-o cauză având ca obiect o cerere de înregistrare a acestui sindicat.

Iată care a fost soluţia Curţii Constituţionale a României:

„Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (3) şi al art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

D E C I D E:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, excepţie ridicată de Sindicatul Naţional al Pensionarilor din Educaţie în Dosarul nr. 2.936/2003 al Tribunalului Bucureşti − Secţia a V-a civilă.

Definitivă şi obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 decembrie 2003.”

Cum de a fost posibilă înregistrarea SCMD pe baza aceleiaşi legi peste 6 ani ? În primul rând prin curajul şi ingeniozitatea iniţiatorilor organizaţiei, dar şi printr-o anumită interpretare a legii, astfel că se putea susţine că militarii „disponibilizaţi” nu sunt de fapt „pensionari” în sensul strict al noţiunii, fiind doar „puşi la dispoziţia societăţii”, sunt rămaşi în continuare în evidenţele Armatei, iar banii pe care îi primesc sunt de fapt nişte rente pe care nu le primesc de la bugetul asigurărilor sociale, din fondul de pensii, ci din bugetul de stat, de unde se plătesc şi soldele militarilor din serviciul activ. Corect ? Corect, şi până la urmă legal !

Iată însă că în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 322 din 10 mai 2011, este publicată şi intră în vigoare legea băsistă a dialogului social, Legea nr. 62/2011, care prevede:

„Art. 3
(1) Persoanele încadrate cu contract individual de muncă, funcţionarii publici şi funcţionarii publici cu statut special în condiţiile legii, membrii cooperatori şi agricultorii încadraţi în muncă au dreptul, făraă nicio îngrădire sau autorizare prealabilă, să constituie şi/sau să adere la un sindicat.
(2) Pentru constituirea unui sindicat este necesar un număr de cel puţin 15 angajaţi din aceeaşi unitate.”

Comparând cu prevederile legii anterioare, cea nebăsistă, observăm că au rămas aceleaşi obstacole referitoare la organizarea pensionarilor în SINDICAT propriu. Desigur, s-au adăugat restricţiile referitoare la reprezentativitate, despre care am mai vorbit.

Altceva s-a modificat, însă: statutul nostru . Prin Legea 119/2010, privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 441 din 30 iunie 2010, noi am devenit pensionari ai sistemului public de pensii, deci SCMD cade sub incidenţa restricţiilor impuse de lege faţă de organizarea pensionarilor în SINDICAT.

Ce ar fi trebuit făcut ? În mod cert se impunea, odată cu apariţia Legii 62/2011, stabilirea şi adoptarea unor măsuri de reorganizare a militarilor în rezervă şi în retragere într-o altfel de structură, care să preia obiectivele şi scopurile SCMD, astfel încât raporturile cu autorităţile să se fi desfăşurat în cadru legal, cu drepturi şi obligaţii clare pentru parteneri. În felul acesta, dialogul nu ar mai fi putut fi evitat, prezenţa reprezentanţilor noştri la negocieri nu ar mai fi putut fi contestată de nimeni şi în mod cert nu s-ar mai fi tărăgănat atâţia ani mult promisa şi mereu amânata elaborare şi adoptare a legii pensiilor militare de stat, precum şi a altor acte normative de interes pentru rezervişti. Neîndeplinirea condiţiilor de existenţă în condiţiile legii, aşa băsistă cum e ea, dar din păcate LEGE, a permis factorilor de decizie să ignore de multe ori rezolvarea solicitărilor SCMD, de care îşi aduceau aminte numai atunci când aveau nevoie de anumite lovituri de imagine sau îşi propuneau să ne mai ducă „cu zăhărelul”, fără a întreprinde ceva concret pentru noi.
Ceea ce îşi propune ACUM conducerea SCMD, de a contesta caracterul constituţional al unor prevederi ale Legii 62/2011, precum şi iniţierea unei noi legi a sindicatelor, când până la expirarea termenului în care sindicatul ar putea fi (accentuez, ar putea fi) desfiinţat prin sentinţă judecătorească după data de 10 mai a.c., este TARDIV.

Col(r) Radu AROMÂNESEI

PS. SCMD a fost SINGURA organizaţie care a mobilizat rezerviştii la luptă pentru a-şi apăra şi recupera drepturile. Dacă nu ar fi existat SCMD, pensiile noastre , ale tuturor, ar fi fost acum la mai puţin de jumătate din cuantumul din decembrie 2010. Din păcate însă, considerarea oricărei acţiuni de adaptare a organizaţiei la cadrul legislativ în vigoare, de creştere a democraţiei interne şi a eficienţei activităţii, au fost apreciate ca tendinţe subversive, de dinamitare şi distrugere a SCMD. Cui a folosit ?

SOLICITARE

2015-04-16T04:37:00.002-07:00

ÎNCOTRO SCMD ?

-DURA LEX SED LEX-

În conformitate cu prevederile Legii nr. 62 (Legea dialogului social) , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322, din 10 mai 2011, în data de 10 mai 2015 expiră termenul de verificare a menținerii condițiilor de reprezentativitate a organizațiilor sindicale.

Ce înseamnă acest lucru ?

Acest lucru înseamnă că orice sindicat, pentru a putea exista LEGAL, trebuie să facă dovada că numărul membrilor săi reprezintă cel puțin jumătate plus unu din numărul angajaților unității[Cf. Art. 51(1)Cc].

Legea spune, în continuare [Cf.Art. 51(2)], că sindicatul trebuie să solicite instanței de judecată care i-a acordat personalitate juridică, eliberarea unei dovezi de îndeplinire a condițiilor de reprezentativitate, dar pentru aceasta tot el, adică sindicatul, trebuie să depună la instanță o serie de documente, printre care [Cf. Art. 52 C]:

c) dovadă privind numărul de angajaţi din unitate, eliberată de angajator;

d) dovada depunerii la inspectoratul teritorial de muncă a unei copii a dosarului de reprezentativitate.

Mai mult, legea solicită [Cf.Art. 53(3)] ca anterior depunerii dosarului pentru obţinerea reprezentativităţii la judecătorie, sindicatul va depune o copie scrisă şi una în format electronic a respectivului dosar la inspectoratul teritorial de muncă, care o va înregistra şi va emitedovadă în acest sens.

În final, legea prevede [Cf.Art. 219(1)] că hotărârile judecătoreşti de dobândire a personalităţii juridice de către organizaţiile sindicale obţinute până la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân valabile, dar adaugă [Cf.Art. 223] că reprezentativitatea organizaţiilor sindicale constatată până la data intrării în vigoare a prezentei legi produce efecte după data intrării în vigoare a acesteia numai în condiţiile în care întruneşte criteriile de reprezentativitate prevăzute de prezenta lege, lucru care se verifică [Cf.Art. 221(2)] din 4 în 4 ani de la intrarea în vigoare a legii, iar îndeplinirea condițiilor de reprezentativitate se atestă prin hotărâre judecătorească [Cf. Art.221(1)].

În aceste condiții membrii SCMD, cei care îndeplinesc condițiile statutare de apartenență la organizație prin plata cotizației, sunt îndreptățiți să fie informați dacă sindicatul, prin reprezentanții săi, a depus la instanță și la inspectoratul teritorial de muncă documentele solicitate prin lege pentru a obține dovada de reprezentativitate și dacă s-a emis hotărârea judecătorească ce permite existența SCMD în condiții de legalitate.

În caz contrar, aceiași membri fideli ai organizației au dreptul să știe ce va urma !

Iar pentru a nu se da impresia unei interpretări abuzive și rău intenționate , prezentăm în continuare textul articolelor, așa cum sunt ele înscrise în LEGE:

Legea nr. 62/2011(Legea dialogului social)

Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 10 mai 2011.

TITLUL I - Dispoziţii generale

ART. 1

e) angajator - persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forţă de muncă pe bază de contract individual de muncă ori raport de serviciu;

g) angajat - persoana fizică, parte a unui contract individual de muncă ori raport de serviciu, care prestează muncă pentru şi sub autoritatea unui angajator şi beneficiază de drepturile prevăzute de lege, precum şi de prevederile contractelor sau acordurilor colective de muncă aplicabile;

k) unitate - persoana juridică care angajează nemijlocit forţă de muncă;

t) reprezentativitate - atribut al organizaţiilor sindicale sau patronale dobândit potrivit prevederilor prezentei legi, care conferă statutul de partener social abilitat să îşi reprezinte membrii în cadrul dialogului social instituţionalizat;

w) sindicat - formă de organizare voluntară a angajaţilor, în scopul apărării drepturilor şi promovării intereselor lor profesionale, economice şi sociale în relaţia cu angajatorul.

TITLUL II- Organizaţiile sindicale

SECŢIUNEA a 6-a Raporturile organizaţiilor sindicale cu membrii lor

CAP. V Reprezentativitatea organizaţiilor sindicale

ART. 51 (1) Sunt reprezentative la nivel naţional, de sector de activitate, de grup de unităţi şi de unitate organizaţiile sindicale care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

A. la nivel naţional: a) au statut legal de confederaţie sindicală; b) au independenţă organizatorică şi patrimonială; c) organizaţiile sindicale componente cumulează un număr de membri de cel puţin 5% din efectivul angajaţilor din economia naţională; d) au structuri teritoriale în cel puţin jumătate plus unu dintre judeţele României, inclusiv municipiul Bucureşti;

B. la nivel de sector de activitate sau grup de unităţi: a) au statut legal de federaţie sindicală; b) au independenţă organizatorică şi patrimonială; c) organizaţiile sindicale componente cumulează un număr de membri de cel puţin 7% din efectivul angajaţilor din sectorul de activitate sau grupul de unităţi respectiv;

C. la nivel de unitate: a) au statut legal de sindicat; b) au independenţă organizatorică şi patrimonială; c) numărul de membri ai sindicatului reprezintă cel puţin jumătate plus unu din numărul angajaţilor unităţii.

(2) Îndeplinirea de către organizaţiile sindicale a condiţiilor de reprezentativitate se constată, la cererea acestora, de către instanţa care le-a acordat personalitate juridică, prin depunerea la instanţă a documentaţiei prevăzute la art. 52.

ART. 52 Dovada îndeplinirii condiţiilor de reprezentativitate se face astfel:

C. la nivel de unitate (pentru SINDICAT):

a) copie a hotărârii judecătoreşti definitive de dobândire a personalităţii juridice de către sindicat şi a ultimei hotărâri judecătoreşti definitive de modificare a statutului şi/sau componenţei organului executiv de conducere;

b) declaraţie semnată de reprezentantul legal al sindicatului privind numărul total de membri;

c) dovadă privind numărul de angajaţi din unitate, eliberată de angajator;

d) dovada depunerii la inspectoratul teritorial de muncă a unei copii a dosarului de reprezentativitate.

ART. 53

(3) Anterior depunerii dosarului pentru obţinerea reprezentativităţii la judecătorie, sindicatele vor depune o copie scrisă şi una în format electronic a respectivului dosar la inspectoratul teritorial de muncă, care o va înregistra şi va emitedovadă în acest sens.

TITLUL X

Dispoziţii tranzitorii şi finale

ART. 219 (1) Hotărârile judecătoreşti de dobândire a personalităţii juridice de către organizaţiile sindicale sau patronale obţinute până la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân valabile.

ART. 221 (1) Îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate se constată prin hotărâre judecătorească.

(2) Verificarea menţinerii condiţiilor de reprezentativitate se face din 4 în 4 ani.(termen 10 mai 2015)

ART. 223 Reprezentativitatea organizaţiilor patronale şi sindicale constatată până la data intrării în vigoare a prezentei legi produce efecte după data intrării în vigoare a acesteia numai în condiţiile în care întruneşte criteriile de reprezentativitate prevăzute de prezenta lege. (v. CAP. V, ART. 51)

Președintele Filialei 1 Timișoara a SCMD

Col(r) Radu AROMÂNESEI

Informare

2015-04-06T09:38:00.000-07:00

Menţiune juridică

Legendă culori:

PA -	Parlament
CD -	Camera Deputatilor
SE -	Senat

Iniţiative legislative la Camera Deputaţilor

înregistrate în:2015

promulgate legi în:2015

aflate în dezbatere publică

care au fost în dezbatere publică

Hotărâre privind gestionarea propunerilor și sugestiilor formulate de către persoanele fizice și/sau juridice interesate la propunerile legisltive aflate în dezbatere publică

Termene adoptare

Interogare

Iniţiative legislative la Senat

Buletine legislative

Sunteti în sectiunea:

Prima pagina > Proceduri parlamentare > Proces legislativ la Camera Deputatilor > BP313/2015

BP313/2015
Propunere legislativă privind pensiile militare de stat

Nr. înregistrare:

- B.P.I.:

313/18-03-2015

- Camera Deputatilor:

BP313/18.03.2015

- Senat:

BP123/24.03.2015

Procedura legislativa:

cf. Constitutiei revizuita în 2003

Camera decizionala:

Camera Deputatilor

Tip initiativa:

Propunere legislativa

Procedura de urgenta:

Stadiu:

la Senat

Initiator:

8 deputati+senatori, din care:

deputati - DP:	Blăjuţ Viorel-Ionel, Ciuhodaru Tudor, Dalca Ştefan-Petru, Deaconu Mihai, Marian Ion Cristinel, Mincă Liliana
senatori - PLC:	Ehegartner Petru, Pelican Dumitru

Consultati:

	Expunerea de motive
	Forma iniţiatorului
	Anexe

Derularea procedurii legislative

Data

Actiunea

23.03.2015

prezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor

Adresa iniţiatorului

23.03.2015

înaintat la Senat


Adresa poştală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucureşti	luni, 6 aprilie 2015, 19:33
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro

CONTROVERSE

2015-04-03T00:00:00.002-07:00

VOM VEDEA...

PRECIZĂRI

Cu privire la Proiectul Legii Pensiilor Militare de Stat- În atenţia tuturor celor interesaţi -

Doamnelor şi domnilor,

Deoarece, în ultimele zile, au apărut pe bloguri tot felul de aberaţii aruncate, în scopul autobăgării în seamă, la adăpostul anonimatului, de tot felul de “bufniţe” şi alte păsări de pradă, oripilate de ideea că Legea Pensiilor Militare de Stat chiar apare, punând capăt haosului benefic pentru unii, se cuvin făcute unele precizări.

Nu există unul două, nouă sau mai multe proiecte, ci UNUL SINGUR. Un Proiect care nu este nici “al lui Duşa”, nici “al lui Dogaru”, cum nu a fost nici “al lui DobriŢoiu”.

Este Proiectul menit să înlăture haosul legislativ instaurat, în ceea ce ne priveşte, de regimul Băsescu-Boc, la care au lucrat împreună reprezentanţii activilor din sistem şi ai rezerviştilor, în cursul anului 2012.

Este Proiectul de care a răspuns, din ordinul premierului, domnul ministru Duşa, în 2013.

Este Proiectul abandonat la începutul lui 2014 şi reluat, ca urmare a tratativelor cu SCMD, în august 2014, cu promisiunea că va face parte din seria legilor reparatorii, intrate în dezbaterea parlamentară, în perioada 03 septembrie – 07 octombrie 2014, sub responsabilitatea preşedintelui de Comisie senatorială, ulterior ministru, dl. Liviu POP.

Este Proiectul abandonat la 01 octombrie 2014, când, în perspectiva alegerilor, senatorii au fost trimişi în concediu, fapt ce a atras acţiunea de pichetare a sediului central al PSD, de către SCMD, în timpul campaniei electorale.

Este Proiectul pe care, în aceste împrejurari, dl. ministru Duşa, la solicitarea unor generali, l-a retras de la Comisia de Muncă a Camerei Deputaţilor spre consultare.

Este Proiectul pe care şi l-a asumat dl. viceprim-ministru, gl.(r) dr. Gabriel Oprea care, la data de 13 ianuarie 2015, a convocat la Guvern miniştrii şi secretarii de stat de resort, precum şi şefii direcţiilor de specialitate din toate structurile sistemului şi preşedinţii sindicatelor. Comisia constituită atunci, având drept misiune eliminarea tuturor discriminărilor, a elaborat forma actuală a Proiectului asupra căreia toată lumea a căzut de acord la 12 februarie a.c., asumându-şi-o prin semnatură.

În două zile, cu toate semnăturile necesare, Proiectul trebuia trimis de la Guvern Comisiei de Muncă a Camerei Deputaţilor, spre înregistrare.

Întrucăt au trecut peste 30 de zile şi evenimentul nu s-a produs, ba, mai mult, preşedintele Comisiei de Muncă a Camerei Deputaţilor a fost schimbat, de teama unei noi amânări a dezbaterii legislative, a reacţionat singura persoană din comisie, care nu se subordonează cuiva, nici pe linie administrativă, nici pe linie politică, preşedintele SCMD. În numele SCMD şi al tuturor rezerviştilor, acesta a transmis un apel, având în anexă Proiectul, către toţi deputaţii şi senatorii, indiferent de culoare politicţ, să ăi-l asume ca iniţiativă. Au răspuns pozitiv preşedintele şi vicepreşedintele Comisiei pentru Egalitate de Şanse din Camera decizională, deputaţii Ştefan Petru Dalca şi, respectiv, dna. Liliana Mincă. Aceştia au strâns semnături la Camera Deputaţilor, în timp ce la Senat, s-a ocupat, nemijlocit, şeful Grupului parlamentar PC-PLR, dl. senator Dumitru Pelican. Pentru neştiutori, domnia sa este şi şeful doamnei senator Cristiana Anghel, care a avut şi domnia sa mai multe intervenţii în plen, în favoarea noastră.

Proiectul a fost înregistrat la Camera Depuţatilor cu nr. 313/28.03.2015, trimis la Consiliul Legislativ, care l-a trimis la Senat, intrând în procedură de vot.

Acţiunea preşedintelui SCMD nu a făcut decât să impulsioneze asumarea Proiectului şi intrarea în procedura de urgenţă, prin scurtarea timpului din punct de vedere procedural.

Luând notă de această realitate, vă las pe dvs. să trageţi concluziile necesare pe tema acţiunilor persoanelor care bat câmpii şi se agită inutil, autobăgându-se în seamă, post factum, dându-vă şi propunându-vâ, de circa o lună de zile, cele mai bizare informaţii şi iniţiative legate de Proiectul Legii Pensiilor Militare de Stat.

Să dea Dumnezeu ca Sărbătorile Pascale să fie fericite pentru toată lumea şi, în mod deosebit, fericite pentru rezervişti!

Honor et Patria! Vae Victis!

Preşedintele SCMD,

Col. (r) dr. Mircea DOGARU

OPINIE

2015-04-02T00:48:00.001-07:00

Mircea Dogaru a furat startul, înfruntându-i pe vicepremierul

Oprea și pe ministrul Dușa

By: Huhurez Rez On: 3/28/2015

În luna noiembrie 2013, ministrul Apărării, domnul Mircea Dușa, a înaintat instituțiilor militare, spre dezbatere și propuneri, un proiect de lege al Legii pensiilor militare.

Același proiect a fost trimis spre avizare ministerului Muncii, etapă necesară pentru că în prezent militarii primesc pensii potrivit Legii unitare a sistemului public de pensii.

La începutul lunii noiembrie 2014, ministrul Muncii a informat că ministerul său a avizat favorabil Proiectul de lege și că depinde de MApN când va fi pus în dezbatere.

Pentru urgentarea adoptării legii, era necesar ca Guvernul să adopte Proiectul și să-l înainteze spre adoptare spre Senat, prima Cameră sesizată, potrivit competențelor de legiferare ale celor 2 Camere ale Parlamentului.

În această idee a fost, probabil, și inițiativa vice-premierului Gabriel Oprea, din luna ianuarie a.c, de a organiza la Guvern o întâlnire cu organizațiile asociative ale militarilor pensionari, când, din date ulterioare, s-a aflat că s-a lucrat pe Proiectul Dușa, cel avizat de Ministerul Muncii.

De la acest moment s-au format bisericuțe care au cam torpilat inițiativa guvernamentală.

Pe de-o parte, SCMD și o serie de structuri asociative minuscule s-au întâlnit separat la sediul SRI și au pus piciorul în prag că ele acceptă doar proiectul publicat pe www jandarmy.ro Acest proiect este un colaj de prevederi preluate din Proiectul Dușa și din Proiectul susținut de SCMD pe pagina Departamentului Juridic, la care s-au mai adăugat niște trăznăi la art. 28, baza de calcul, art. 60-61, actualizarea și la art. 111, transformarea pensiilor recalculate/revizuite în pensii militare. Aceste inovații legislative vor fi desființate de Consiliul Legislativ pe motive de inadvertențe de tehnică legislativă.

Pe de altă parte, Federația Militarilor a organizat la Senat o dezbatere cu prezența unor parlamentari și consilieri prezidențiali, ocazie cu care s-a vorbit mult, dar s-a finalizat numai cu alegerea unei Comisii de contact, condusă de generalul Chelaru, despre a cărei activitate n-am mai auzit nimic.

Domnul Dogaru a încercat să fenteze lentoarea guvernamentală, forțând înregistrarea la Parlament a unui proiect de lege convenabil mărimilor din structurile asociative, pentru majoritatea actualilor pensionari vânzând iluzii de recalculare ulterioare intrării în vigoare a legii. Este greu de crezut că cineva va accepta asemenea prevederi, cum ar fi : actualizarea pensiei potrivit celei mai mari functii deținute, pentru cei deja pensionati pâna la intrarea invigoare a Legii, art. 61 (a, în timp ce pentru cei care se pensionează potrivit noii legi se aplică art. 28, adică media soldelor pe 6 luni alese din ultimii 5 ani).

Culmea înșelătoriei este atinsă în art.111 alin. (3)

Ca să beneficieze de o recalculare potrivit algoritmului introdus de noua lege, pensionarii recalculați/ revizuiți pe Legea nr. 119/2010, OUG nr.1/2011 trebuie să pândească cu noi documente, ca să nu le introducă prea devreme, astfel încât Casele Sectoriale să emită vreo decizie de recalculare potrivit Legii nr. 263, și nici prea târziu, ulterior intrării în vigore a noii legi, când vor fi îndrumați către Casele Județene de Pensii. Dacă s-au încadrat perfect, adică nici prea devreme, nici prea târziu, domnul Dogaru le promite acordarea drepturilor calculate potrivit noii legi de la data depunerii documentelor, neavând vreo importanță că legea nici nu intrase în vigoare.

Trecând peste greșelile de tehnică legislativă, ca să fie pus în discuția Senatului, Proiectul asumat orbește (au înghițit peștele dogarian ca niște pelicani), de niște senatori și deputați, trebuie să aștepte Punctul de vedere al Guvernului.

Dacă Guvernul și-ar fi asumat rolul de inițiator, așa cum începuseră Dușa și Oprea, se trecea peste această etapa de așteptare.

Nu este târziu ca Guvernul să introducă în Parlament un Proiect deja asumat.

Informare

2015-03-18T10:51:00.002-07:00

Scrisoare deschisă parlamentarilor României

Subiect: Proiectul Legii pensiilor militare de stat

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Ne adresăm Dumneavostră deoarece, pe de o parte, Parlamentul este, constituţional, unicul reprezentant al poporului, iar pe de altă parte pentru ca actualul spectacol procuratorial riscă să lase Guvernul fără membri şi partidele fără conducere.

Categorie socio-profesională aparte, dintotdeauna în România modernă, cu legi specifice pentru atribuţii şi privaţiuni specifice, militarii şi poliţiştii au avut cel mai mult de suferit în urma haosului legislativ produs în sistemul de pensii de Guvernarea Băsescu-Boc. Ni s-a inventat o inexistentă contribuţie la Casa Naţionala de Pensii, noi contribuind în propriul sistem, am fost asimilaţi ca rezervişti, în mod aberant asistaţilor social, iar haosul generator de grave discriminări între noi, continuă. Suntem la ora actuală sub incidenţa a zece legi contradictorii, care adâncesc an de an discriminarea. Este motivul pentru care luptăm pentru uniformizarea legislativă şi revenirea la normalitate, printr-un Proiect al Legii pensiilor militare de stat.

Elaborat în cursul anului 2012, printr-un efort comun al specialiştilor structurilor active din Armată, Interne şi servicii, dar şi din sindicate şi ONG-uri, acesta a fost tergiversat din raţiuni politicianiste, de diverşi responsabili ai Guvernelor Ponta, până la începutul anului în curs, când, din iniţiativa miniştrilor de resort şi a secretarilor de stat, inclusiv din ministerele Muncii şi Finanţelor, definitivarea proiectului a fost efectuată în comun de reprezentanţii celor două componente ale sistemului - cea activă şi cea în rezervă. Din punctul Dumneavoastră de interes, luând în calcul activii, rezerviştii şi familiile lor, actualul proiect rezolva, fără a aduce atingere bugetului, problemele a circa 1 milion de votanţi stabili.

Pe data de 12 februarie a.c., proiectul trebuia să se întoarcă la Comisia de muncă a Camerei Deputaţilor, unde, având toate avizele, urma să fie introdus la dezbateri. Nu a ajuns, iar preşedintele acestei Comisii a fost schimbat. Drept urmare, vi-l trimitem direct, atenţionând că a fost unul dintre proiectele societăţii civile cu influenţă decisivă asupra rezultatului alegerilor din 2012, dar şi a celor din noiembrie 2014. Celelalte, susţinute de societatea civilă, vi le vom semnala la momentul oportun, cu accent pe aberanta OUG 95/2014 care îi discriminează din nou pe militari, proclamând revoluţia încheiată pe 22 decembrie 1989 la orele 12.00.

Asigurându-vă de dorinţa noastră sinceră de a coopera în interesul României cu toţi oamenii politici responsabili, vă transmitem rugămintea, inclusiv în numele tuturor camarazilor decedaţi între timp, de a sprijini acest act de normalitate şi de dreptate istorică, asumându-vi-l ca iniţiativă legislativă, indiferent de culoarea Dumneavostră politică, în scopul dezbaterii cu celeritate.

Vă prezentăm:

Cu mulţumiri anticipate,

PREŞEDINTELE SCMD,

Col. (r) dr. Mircea DOGARU

Informare

2015-03-09T10:15:00.001-07:00

DNA cu dublă măsură

- extras-

Gen.lt.(r) Corneliu Dobriţoiu, imediat după luarea în primire a funcţiei de ministru al Apărării Naţionale, în luna mai 2012, dispune numirea unei comisii care să verifice situaţia ordinelor de avansare sau acordarea gradelor în rezervă, în perioada 2011-2012. Rezultatele verificării, aduse la cunoştinţa opiniei publice, sunt spectaculoase şi stau la baza declanşării scandalului “Avansări în armată”. Conform comisiei, situaţia ordinelor de avansare sau de acordarea a gradelor celor care nu îndeplinesc condiţiile legale este următoarea:

- persoane care au fost înaintate în grad în anul 2011: 316;

- persoane cărora li s-au acordat grade în rezervă în anul 2011: 426;

- persoane care au fost înaintate în grad în anul 2012: 77;

- persoane cărora li s-au acordat grade în rezervă în anul 2012: 16[1].

Pe pagina de internet a M.Ap.N. a fost publicată lista integrală cu aceste persoane, majoritatea fiind politicieni (prim miniştri, miniştri, parlamentari, primari, preşedinţi de consilii judeţene),persoane din administraţia publică, jurnalisti, magistraţi, sportivi . Mare parte dintre aceştia nu au făcut armata, iar alţii au fost avansaţi de la gradele de soldat, fruntaş sau caporal direct în gradele de locotenent colonel sau colonel.

În ziua de 20.06.2012, Corneliu Dobriţoiu anunţă că va declanşa procedura în justiţie pentru anularea acestor ordine, iar la 4 noiembrie 2012 , un comunicat al M.Ap.N. , anunţa că s-a dispus revocarea ordinelor de avansare sau de acordare a gradelor în rezervă pentru cele 835 de cazuri din anii 2011 şi 2012, “în care nu au fost îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea 80/1995”.[2]

La 22 decembrie 2012, incomodul ministru al Apărării Naţionale, Corneliu Dobriţoiu, a fost schimbat din funcţie, astfel că asupra acestui scandal major se va aşterne liniştea. Gabriel Oprea, ministrul Apărării Naţionale, în mandatul căruia au avut loc aceste avansări sau acordări de grade, precum şi toate persoanele care au întocmit sau verificat propunerile care au făcut posibile aceste ilegalităţi, nu au fost trase la răspundere. Beneficiarii acestor ilegalităţi au rămas posesorii acestor grade, având în vedere prevederile articolul 3 din Legea 80/1995 “Gradul este un drept al titularului(…) Gradul de ofiţer, maistru militar şi subofiţer nu se poate pierde decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege”[3].

La data izbucnirii scandalului“Avansări în armată” procurorii militari nu aveau de unde să cunoască unele fapte evidenţiate de campania aniticorupţie declanşată în ultima perioadă . În condiţiile în care comportarea demnă în societate reprezintă unul din criteriile obligatorii pentru ca ofiţerii în rezervă să poată fi avansaţi în grad, vă prezint în continuare câţiva “onorabili ” avansaţi de către Gabriel Oprea :

- Bica Radu Vasile - vicepreşedinte al C.J. Cluj, condamnat definitiv, în anul 2012, la 5 ani închisoare pentru luare de mită. Avansat de la gradul de sublocotenent la gradul de locotenent colonel.

- Boşcodeală Costache Constantin – Octavian – primar al municipiului Buzău, membru al P.S.D., condamnat, în anul 2015, la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul în care a fost trimis în judecată de D.N.A. în iulie 2013, fiind acuzat că a acordat ilegal din bugetul local peste 1,6 milioane de lei catre Fotbal Club Gloria Buzau. În anul 2014, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, fiind acuzat că ar fi retrocedat ilegal un teren de 33 de hectare din patrimoniul Staţiunii de Cercetare în Legumicultură din Buzău. Avansat de la gradul de locotenent la gradul de căpitan.

- Muntean Ionel Mircia –deputat P.D.L., condamnat definitiv de I.C.C.J., în anul 2013, la 4 ani de închisoare cu suspendare şi la plata unor despăgubiri de peste 330.000 de dolari, într-un proces în care a fost acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice. Avansat de la gradul de sublocotenent la agradul de colonel.

- Solomon Dumitru Antonie – primar al Craiovei, condamnat definitiv, în anul 2013, la trei ani de închisoare cu executare, pentru fapte de corupţie. Avansat de la gradul de locotenent la gradul de colonel.

- Neţoiu Petre Gheorghe – deputat P.P.-D.D., condamnat, în anul 2014, la 3 ani şi 4 luni de închisoare cu executare, în dosarul”Transferurilor de jucători”. Avansat din absolvent la gradul de colonel.

- Apostu Sorin - primar al Clujului, condamnat, în anul 2014, de Ȋnalta Curte de Casatie si Justitie la 4 ani si sase luni de închisoare cu executare, pentru fapte de corupţie. Avansat din absolvent la gradul de locotenent colonel.

- Piţurcă Petre Victor - fotbalist, condamnat, în anul 2013, la un an de închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului, în dosarul “Valiza”. Avansat de la gradul de căpitan la gradul de comandor.

- Rebenciuc Gheorghe Neculai - deputat P.D.L., condamnat , în anul 2014, de către Înalta Curte de Casatie si Justitie la patru luni inchisoare cu suspendare, pentru conflict de interese. Avansat de la gradul de soldat la cel de locotenet colonel.

- Gheorghe Ştefan – primar al municipiului Piatra Neamţ, membru P.D.L., arestat, în anul 2014, în dosarul Microsoft. Avansat de la gradul de sublocotenent la gradul de colonel.

- Pendiuc Alexandru Tudor – primar al municipiului Piteşti,membru P.S.D., arestat, în anul 2014, pentru luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată. Avansat de la gradul de locotenent la gradul de colonel.

- Moloţ Ioan Mircea –Ioan – preşedinte al C.J. Hunedoara, membru P.N.L., arestat în anul 2014, pentru abuz în serviciu, trafic şi cumpărare de influenţă. Avansat de la gradul de locotenent la gradul de colonel.

- Gheorghe Nastasia - secretar general în Ministerul Dezvoltarii Regionale şi Turismului, membru al P.D.L., arestat, în anul 2015, în dosarul “Gala Bute”.Avansat de la gradul de maior la gradul de colonel.

- Trăşculescu Alin – deputat P.D.L., arestat în anul 2012, fiind acuzat de procurorii anticorupţie ca ar fi pretins 200.000 de euro pentru a interveni pe lângă autorităţile vrâncene ca să atribuie contracte de investiţii unor societăţi. Avansat de la gradul de fruntaş la gardul de locotenent colonel.

- Blejnar Gruia Sorin – şef al A.N.A.F., urmărit penal pentru infracţiunile de complicitate la evaziune fiscală şi sprijinire a unui grup infracţional organizat. Mai este judecat şi într-un alt dosar, de către Curtea de Apel Bucureşti, pentru prejudicierea statului român cu 56 de milioane de euro. Avansat de la gradul de locotenet colonel la gradul de colonel.

- Morega Constantin Dan-Ilie – lider al organizaţiei judeţene a P.N.L. Gorj, urmărit penal, în anul 2008, în dosarul “Bani pentru partid” şi pentru că ar fi oferit mită fostului ministru Paul Păcurariu. Avansat de la gradul de locotenet colonel la gradul de colonel..

- Rusu Ioan Liviu-Mihai – preşedinte al C.J. Bistriţa - Năsăud, membru al P.D.L.,urmărit penal, din anul 2012, pentru luare de mită şi folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor. Avansat de la gradul de caporal la gradul de colonel.

- Oltean Constantin Ioan - deputat P.D.L., urmărit penal , din anul 2013, pentru că, potrivit procurorilor D.N.A., există date şi indicii potrivit cărora, în perioada 2010-2011, în calitate de preşedinte al organizaţiei judeţene P.D.L. Bistriţa-Năsăud şi secretar general al aceleiaşi formaţiuni politice, Ioan Oltean şi-a exercitat influenţa asupra preşedintelui şi respectiv vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, precum şi asupra unor înalţi demnitari din Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltării Regionale şi al Turismului şi Ministerul Economiei, în vederea adjudecării licitaţiilor către anumite firme sau pentru alocarea de fonduri publice pe anumite proiecte derulate de primăriile conduse de primari P.D.L.. Avansat, în anul 2010, direct la gradul de colonel, din poziţia de absolvent.

- Măgureanu Dumitru Cezar- Mircea – senator P.S.D., D.I.I.C.O.T. a dispus începerea urmăririi penale, în anul anul 2012, pentru săvârşirea infracţiunii de sprijinire a unui grup infracţional organizat. Prejudiciul în această cauză este estimat la 40 de milioane de euro anual, incepand din 2010. Avansat de la gardul de sergent major la gradul de colonel.

- Cârciumaru Victor Florin – primar al municipiului Târgu Jiu, membru P.S.D., este cercetat penal în trei dosare pentru nepunerea în aplicare a unor hotărâri judecătoreşti definitive, referitoare la restituirea unor terenuri. Mai este cercetat penal în dosarul “Betonul amprentat” pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual, uz de fals şi delapidare. Avansat din absolvent în gadul de colonel.

- Victor Mocanu – senator P.S.D., fost preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, cercetat penal, în anul 2012, pentru atribuirea şi derularea nelegală a contractelor de deszăpezire a drumurilor judeţene pentru iarna 2009-2010.Pentru un prejudiciu adus statului de aproximativ 566.000 de lei, prin încheierea a opt contracte ilegale de furnizare a unor echipamente medicale, în anul 2013, a fost trimis în judecată în dosarul”Maternitatea”. Avansat de la gradul de maior la gradul de locotenent colonel.

- Cristian Constantin Poteraş – prima Sector 6, membru al P.D.L., a fost cercetat pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată (6 acte materiale). Avansat de la gradul de soldat la gradul de locotenent colonel, iar în anul 2012 a fost avansat colonel.

- Savin Emanoil - primar Buşteni, membru – P.D.L., acuzat de către A.N.I. că a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativă şi penală, întrucât, în calitate de primar, a semnat un contract de parteneriat încheiat între Clubul Alpin Român, Primăria Oraşului Buşteni şi Federaţia Română de Alpinism şi Escaladă. Avansat de la gradul de soldat la gradul de colonel.

- Culiţă Tărâţă – fost preşedinte C.J. Neamţ, membru al U.N.P.R., suspectat, în anul 2014, de către Departamentului de Luptă Antifraudă (D.L.A.F.) pentru posibile fapte de corupţie vizând fondurile europene contractate de 19 societăţi comerciale, printre care şi compania preşedintelui C.J. Neamţ. Avansat de la gradul de caporal la gradul de colonel.

- Ciobotea Ionel – subprefect judeţ Dolj, a fost urmărit penal, în anul 2004, în dosarul privind organizarea licitatiei de atribuire a tiparirii buletinelor de vot, organizată de Prefectura Dolj, pentru alegerile generale din noiembrie 2004. Avansat de la gradul de sublocotenent la gradul de colonel.

Sper că domnii procurori militari au acum dovada gravităţii faptelor comise de Gabriel Oprea, care a înlocuit meritul militar cu meritul politic, interesul Armatei Române cu interesul personal sau de partid/gaşcă. În noul context, în care reprezentanţii justiţiei încep să –şi facă corect datoria, este momentul ca şi procurorii militari, să judece cu dreaptă măsură pe cei care au batjocorit sistemul de avansare în grad din Armata Română. Cazul “Avansări în armată” trebuie soluţionat , de către procurorii militari cu aceiaşi femitate ca şi cazurile ”Fraudare concurs I.S.U.”şi “Mită pentru avansare în armată”, dovedindu-se astfel veridicitatea prevederilor art.16(2) din Constituţia României:”Nimeni nu este mai presus de lege”. Chiar şi Gabriel Oprea, vremelnic vice prim-ministru al României!

Col.(r) Remus Macovei

[1] www luju.ro – Georege Tărâţă, Ministrul apărării a smuls tresele de pe umerii coloneilor din PISCJ, 5 noiembrie 2012

[2] Antena3.ro – Dobriţoiu a retras cele peste 800 de grade acordate ilegal

[3] www.euroavocatura.ro - Legea 80/1995. Statutul Cadrelor Militare, actualizat 11.04.2014

Informare

2015-03-04T06:18:00.002-08:00

ONOAREA SI DEMINITATEA DE MILITAR

DECLARAȚIE POLITICĂ

Adresată de către domnul senator: Leonardo Badea
Circumscripţia electorală: 16 Dâmbovița
Colegiul electoral: 1
Grupul Parlamentar: PSD
Şedinţa Senatului din data de: 02.03.2015

ONOARE ȘI DEMNITATE,
SAU DREPTURILE MILITARILOR ROMÂNI ÎN
ACTUALA CONJUNCTURĂ INTERNAȚIONALĂ

Stimați colegi,

Cicero spunea că :„ Dintre toate satisfacțiile omenești nimic nu este mai onorabil și mai important decât să meriți cu adevărat recunoștința din partea patriei”.

Ideea acestei declarații politice a venit în urma unor discuții cu cadre militare, active și în rezervă, care mi-au sesizat mai multe probleme legate de modul de calcul și de plată, sau mai exact de neplata a unor drepturi bănești.
Așezată în acea parte a Europei numită și „străinătatea apropiată” pe care Federația Rusă o consideră drept sferă de interese exclusivă, România a devenit flancul de est al Uniunii Europene și al NATO, ea fiind acum, in fapt, potrivit opiniei unui analist militar, graniță de facto cu Rusia, după anexarea Crimeii de către aceasta. Membră a Alianței Nord Atlantice, care acordă atenția necesară poziției geostrategice a României, ilustrată și de recenta decizie a miniștrilor apărării din statele membre, de înființarea a șase centre de comandă și control, dintre care două în România, țara noastră nu va putea evita o atenție specială din partea Federației Ruse. Că este așa, este suficient să amintesc amenințarea lui Vladimir Evseev, directorul Centrului pentru Studii Politico-Militare din Moscova, care a declarat că „dacă România se va lăsa antrenată într-o astfel de confruntare, atunci este imposibil ca o serie de obiective militare din România să nu fie trecute pe lista acelor ținte care vor fi neutralizate cu diferite tipuri de arme. Rusia consideră că din bazele NATO de pe teritoriul României vor putea fi lansate dispozitive antirachetă sau rachete balistice, astfel că va fi obligată să atace, în cazul în care România se lasă antrenată într-o confruntare dintre NATO și Rusia.
Criza geopolitică din Ucraina reprezintă pentru România un semnal clar pentru afirmarea stabilității și seriozității în politica sa internă și internațională.
Pentru a-și consolida apărarea în contextul amenințărilor reprezentate de conflictul din Ucraina și de acțiunile agresive ale Rusiei, România va trebui să deruleze un complex de măsuri, pe mai multe planuri. Pentru structurile militare aceasta înseamnă programe de modernizare a forțelor sale armate, intensificarea activităților de instruire și aplicații, dar și cointeresarea și fidelizarea militarilor de carieră ai țării, indiferent că vorbim de instituții din domeniul apărării, ordinii și siguranței naționale, de militari activi sau în rezervă.
Cele mai sus evocate impun conducerilor structurilor militare, dar și ale țării, inclusiv ale Parlamentului României să vegheze la două aspecte fundamentale: la formarea ofițerului în spiritul și pentru sentimentul onoarei și demnității militare și la apărarea demnității și onoarei acestuia.
Printre calitățile militarilor - ofițeri, subofițeri sau militari angajați -sentimentul onoarei ocupă incontestabil primul loc. Pentru noi, civilii, onoarea este cea care stă la baza statutului de militar, ceea ce însemnă disciplină, legalitate, civism, disponibilitate, austeritate, curaj, solidaritate. Dar onoarea, și mai precis onoarea militară, este cea care reprezintă coloana vertebrală în jurul căreia se organizează această arhitectură specială care îl distinge pe militar de ceilalți. La rândul ei demnitatea are, printre alte sensuri, si pe acela care semnifică si un fel de atitudine a celorlalți fată de cineva, iar in cazul nostru fata de militari, o atitudine marcată de respect. Ori tocmai despre aceasta atitudine a statului fată de militari au venit să-mi vorbească cadre militare, dar mai ales membri de familie ai acestora, atât din sistemul de apărare, cat si de siguranță națională. Aceștia mi-au relatat situații pe care domniile lor le apreciază ca fiind ʺdiscriminare legislativă și socio-profesionalăʺ, îndreptată împotriva militarilor activi și în rezervă, numărul celor care simt in acest fel nefiind deloc mic.
Este cunoscut faptul că militarii suporta, prin angajament si jurământ fată de stat, o serie de privațiuni, printre care interdicția de asociere in sindicate, de a declara sau participa la grevă, să dețină societăți comerciale sau să participe la administrarea acestora, să facă parte din formațiuni politice si să candideze pentru a fi aleși în administrația publică locală, în Parlamentul României, precum și în funcția de Președinte al României, la care se adaugă, nu de puține ori, obligația să își schimbe frecvent domiciliul în funcție de interesele serviciului militar și în mod implicit, în funcție de interesele statului român. Aceste interdicții si privațiuni au existat dintotdeauna pentru militari însă, de-a lungul timpului, pentru compensarea acestora, în România, la fel ca și în celelalte state civilizate ale lumii, a fost dată o legislație de tip compensatoriu concretizată în 2 legi aplicabile structurilor militare: o lege specifică de salarizare și o lege specifică de pensionare. Acest echilibru legislativ a existent până la data de 01.01.2011, când Regimul Băsescu - Boc a abrogat legile specifice de salarizare și de pensionare menite a compensa aceste privațiuni impuse de serviciul militar si a aprobat Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și Legea nr. 263/2010 privind sistemul unic de pensii. Prin această legislație, militarii activi si cei in rezervă sunt tratați identic cu civilii, însă militarii consideră că acest fapt este discriminatoriu cât timp lor le sunt menținute limitările și interdicțiile de drepturi și libertăți constituționale. De fapt, susțin aceștia, această integrare in sistemul „unitar” nu este completă, ci s-a făcut doar în pârțile care convin celor care nu înțeleg, sau înțeleg voit distorsionat situația aparte a militarilor si a armatei.
Printre argumentele ce sunt invocate in susținerea acestei concluzii sunt enumerate:
- desființarea, de la 01.01.2012, a dreptului la pensie militară si recalcularea acesteia, nemaitinându-se cont de privațiunile, limitările ori interdicțiile de drepturi de natură constituțională impuse de cariera de militar. Situația a fost reparată, la inițiativa Guvernului Ponta, prin adoptarea Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională. Repararea este însă parțială, deoarece proiectul noii legi a pensiilor militare nu a fost pus in dezbaterea Parlamentului.
- nemulțumiți sunt militarii si pentru faptul că exista drepturi legale care nu li se plătesc. Astfel, legislația in vigoare (art. 20 alin. 1 din Capitolul 2 al Anexei VII din Legea nr. 284/2010) prevede că, la trecerea in rezervă sau direct in retragere, militarii, polițiștii si funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare beneficiază de un ajutor stabilit in raport cu solda funcției de baza, respectiv salariul funcției de bază avuta/avut in luna schimbării poziției de activitate, precum si de un ajutor egal cu doua solde ale funcției de bază, respectiv cu doua salarii ale funcției de baza, atunci când sunt trecuți in rezerva sau direct in retragere, respectiv ale căror raporturi de serviciu au încetat, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzută de lege, însă acest lucru nu se aplică. Statul roman a elaborat, anual, acte normative (Legea nr. 285/2010, Legea nr. 283 din 2011, OUG 103 din 2013, Ordonanța de urgentă nr. 83/2014) care prevăd că aceste drepturi nu se plătesc.
Iată, stimați colegi, câteva dintre problemele despre care am fost informat că preocupă cadrele militare, aspecte cunoscute sau necunoscute, luate in atenție sau voit ignorate, dar care sunt circumscrise apărării onoarei si demnitatii militare, trăsături care nu tin numai de profilul psihomoral al individului, ci si de atitudinea statului fata de aceasta categorie socio – profesionala. Nerecunoașterea sau afectarea lor prin lipsă de măsuri care să ilustreze importanta pe care o dăm structurilor militare romane - pioni de bază al integrității teritoriale, al statului de drept si siguranței naționale - pot avea, desigur, urmări asupra capacității de apărare a României, într-o perioadă in care liniștea si stabilitatea interioară sunt cu atât mai importante, cu cât in apropierea granițelor tarii noastre instabilitatea este accentuată.
Ce ar trebui făcut in direcția remedierii celor expuse mai sus si pentru a da un semnal de apreciere a rolului armatei si de considerare a onoarei si demnității militarilor ?
- Revenirea la o legislație de tip compensatoriu cu privire la salarizarea cadrelor militare, care să acopere interdicțiile si privațiunile impuse de cariera militară. Este cunoscut faptul ca Armata, cadrele militare au avut drepturi de rentă – pensie de serviciu încă de pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. In situația menținerii cadrelor militare in sistemul unitar a personalului plătit din fonduri publice, va trebui să ne asumăm eliminarea interdicțiilor care conferă, de fapt, disciplină, ordine si stabilitate sistemului militar si să se procedeze la aplicarea prevederilor Codului Muncii si acestei categorii socio-profesionale.
- Urgentarea dezbaterii Legii pensiilor.
- Plata tuturor drepturilor stabilite prin lege pentru cadrele militare si renunțarea la emiterea de acte normative de amânare repetată a onorării acestora.
Toate acestea trebuie realizate în strânsă legătură cu constrângerile bugetare, urmărindu-se alinierea la prevederile europene, o preocupare constanta a actualului guvern.

Senator PSD,
LEONARDO BADEA

S-a făcut primul pas

2015-02-24T07:41:00.001-08:00

S-a făcut primul pas

OPINIE

2015-02-18T06:19:00.001-08:00

„Unde-i unul...”

Parcă aşa începem în fiecare an ziua de 24 Ianuarie, dar este şi un laitmotiv la care apelăm întotdeauna când dorim să subliniem importanţa acţiunii colective, atunci când trebuie să întreprindem ceva important.

SCMD a simţit din plin avatarul lupei de unul singur pentru restabilirea drepturilor legitime ale militarilor în rezervă şi în retragere. A fost foarte greu, dar ar fi putut să nu fie dacă alături de cei care s-au „încolonat” în această organizaţie ar fi mărşăluit hotărât şi alte structuri, şi în special din cele bazate în primul rând pe participarea rezerviştilor. Dar dimpotrivă, nu numai că nu am fost sprijiniţi, ba chiar ni s-au pus piedici şi am fost blamaţi, culmea, chiar de unii dintre cei care şi-au datorat mare parte din „gloria” dobândită în Armată şi ca urmare a abnegaţiei şi seriozităţii noastre, a celor care nu am avut şansa Domniilor Lor de a rămâne în serviciul militar activ până la vârsta maximă prevăzută de lege.

Indiferent de studiile avute, de experienţa şi rezutatele obţinute în activitate, de natura funcţiilor îndeplinite, a trebuit întâi să părăsim serviciul activ, poate chiar în momentul în care eram pregătiţi să ne lansăm spre vârfurile ierarhiei , iar ulterior să ne luptăm pentru a ni se recunoaşte şi redobândi condiţiile la care ne dădea dreptul serviciul prestat sub Drapel. Şi deşi această zbatere este încă departe de a se fi încheiat, cu toate promisiunile unora şi ale altora, şi cu toate că se părea că ne-am substituit unui grotesc personaj care se lupta cu morile de vânt, sunt semne că parcă s-ar mişca ceva în favoarea noastră.

Ei bine, în aceste momente, când adversarul pare a avea (şi chiar are) momente de slăbiciune, avem nevoie de intensificarea acţiunilor şi de concentrarea eforturilor tuturor celor interesaţi în obţinerea unui rezultat final favorabil. Este foarte bine că alături de cei implicaţi în mod tradiţional în această activitate (căci nu pentru toţi a fost „luptă”) îşi fac simţită prezenţa şi alte organizaţii mai vechi sau mai noi ale militarilor în rezervă şi în retragere. Dacă le respingem sprijinul şi îi blamăm, ar însemna să avem un comportament identic cu al celora care ne-au contestat şi încă ne contestă şi pe noi. Cine procedează aşa însemnă că îşi închipuie că noi participăm la o cursă de alergări, unde câştigătorii sunt desemnaţi în funcţie de ordinea sosirii la potou. Ori nu e cazul, miza fiind mult mai mare şi atunci şi implicarea trebuie să fie mai puternică şi mai numeroasă.

La ce ne foloseşte nouă, celor care am fost deposedaţi de drepturi, dacă vom asista în final la o dezbatere acerbă asupra întâietăţii arogării meritelor ? E clar că cei care se vor implica în asemenea acţiuni s-au gândit tot timpul la propriile interese şi la obţinerea în primul rând a foloaselor, materiale dar şi morale, pentru ei înşişi, şi nu la situaţia grea în care se zbăteau camarazii lor. Şi poate chiar implicarea altor organizaţii, neuzate şi necompromise în acţiuni dubioase , va fi aceea care va determina atingerea masei critice pentru obţinerea celor ce ne-am propus.

Pentru că am început această expunere cu o trimitere la versurile lui Alecsandri, vă solicit să luaţi aminte tot la spusele „bardului de la Mirceşti” :

E unul care cântă mai dulce decât mine ?

Cu-atât mai bine ţării, şi lui cu-atât mai bine.

Vasile Alecsandri- „Unor critici”

Col(r) Radu AROMÂNESEI

Informare

2015-02-11T06:14:00.001-08:00

ATENŢIE !

urmăriţi articolele 28, 29, 30,31,60,61,110,111,112,113,123

INFORMARE - proiectul Legii pensiilor militare de stat

În data de 10.02.2015, orele 10, la sediul Serviciului Român de Informaţii, din strada Nerva Traian nr. 5, sector 3, Bucureşti a avut loc întâlnirea între reprezentanţii şi specialiştii din structurile întregului sistem de apărare, ordine publică şi siguranţa naţională, pe de –o parte, şi liderii organizaţiilor sindicale ale poliţiştilor şi personalului contractual din Ministerul Afacerilor Interne, ale funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, ale cadrelor militare disponibilizate şi în rezervă şi retragere, pe de altă parte, pentru a discuta prevederile noului proiect de lege a pensiilor militare de stat pe care vi-l anexăm alăturat.

Facem precizarea că, atât Federaţia Sindicatelor Naţionale ale Poliţiştilor şi Personalului Contractual din România cât şi Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din M.A.I. a susţinut şi susţine în continuare modificarea art. 28 alin. 1 din proiect, în sensul că:

„Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute corespunzătoare funcţiilor îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii dreptului la pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAŢILOR

LEGE

privind pensiile militare de stat

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. – Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, denumit în continuare sistemul pensiilor militare de stat.
Art. 2. - Principiile de bază ale sistemului pensiilor militare de stat, sunt următoarele:

a) principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul de pensii militare de stat bazat pe aceleaşi norme de drept, pentru toţi participanţii la acesta;

b) principiul egalităţii, prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul de pensii militare de stat, un tratament nediscriminatoriu, între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;

c) principiul imprescriptibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie;

d) principiul incesibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parţial;

e) principiul autonomiei, bazat pe organizarea, conducerea şi administrarea, de sine stătătoare a sistemului pensiilor militare de stat de către instituţiile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;

f) principiul recunoştinţei faţă de loialitatea, sacrificiile şi privaţiunile suferite de militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi familiile acestora pe timpul carierei.
Art. 3. – În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
a) militar – este cadrul militar, astfel cum este definit de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, soldatul şi gradatul profesionist, aşa cum sunt definiţi de Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările ulterioare, militarul angajat pe bază de contract, jandarmul angajat cu contract, precum şi preotul militar aşa cum este definit de Legea nr. 195/2000 privind constituirea şi organizarea clerului militar;
b) poliţist – este funcţionarul public cu statut special, astfel cum este definit de Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare;
c) funcţionar public cu statut special – este funcţionarul public cu statut special, din sistemul administraţiei penitenciare încadrat în Ministerul Justiţiei sau în unităţi subordonate acestuia, astfel cum este definit de Legea nr. 293/2004 privind statutul funcţionarului public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu modificările şi completările ulterioare;
d) pensionar militar – este persoana definită la lit. a) - c), care beneficiază de pensie militară de stat în condiţiile prezentei legi;
e) vechimea în serviciu este perioada în care o persoană din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională s–a aflat în una dintre următoarele situaţii:

a avut calitatea de cadru militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, în activitate;
a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract/jandarm angajat cu contract/poliţist de frontieră angajat cu contract/soldat şi gradat voluntar/soldat şi gradat profesionist;
a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii militare de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare/poliţiştilor/funcţionarilor publici cu statut special, cu excepţia învăţământului liceal;
a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;
a fost în captivitate;
a îndeplinit activităţi misionar pastorale, duhovniceşti şi religioase, în calitate de preot ori ca preot militar în instituţiile din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, prin încheierea unui contract invidual de muncă.

f) vechime cumulată - perioadele de timp recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în vederea obţinerii unei pensii în condiţiile legii;

g) vechime efectivă – vechimea prevăzută la lit. f), care nu cuprinde sporurile acordate pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, respectiv grupa II si I de muncă;

h) stagiu potenţial - perioada de timp prevăzută de prezenta lege acordată la calculul pensiei de invaliditate, ca o creditare pentru vechimea nerealizată din cauza afecţiunilor invalidante;

i) stagiu de cotizare – perioada în care persoanele prevăzute la art. 3 lit. a), b), şi c) au datorat/plătit contribuţii de asigurări sociale de stat în sistemul public de pensii.

j) vârstă standard de pensionare - vârsta stabilită de prezenta lege, la care se poate obţine pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile legii, precum şi vârsta din care se operează reducerile prevăzute de lege;

k) case de pensii sectoriale - casele de pensii care funcţionează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, care îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezenta lege şi funcţionează cu respectarea legislaţiei în vigoare privind protecţia informaţiilor clasificate în instituţiile din sistemul naţional de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.
Art. 4. – Sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activităţii specifice sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi din Constituţia României, precum şi pierderile de venituri datorate invalidităţii, bătrâneţii sau decesului.
Art. 5. – (1) Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii asigură aplicarea reglementărilor referitoare la pensiile militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, exercită controlul aplicării acestora şi pot iniţia propuneri de acte normative în domeniu, în condiţiile legii.
(2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari se asigură de la bugetul de stat prin bugetele instituţiilor prevăzute la alin. (1).
Art. 6 - Administrarea sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin case de pensii sectoriale.
Art. 7. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat evidenţa drepturilor de pensii militare de stat şi a drepturilor de asigurări sociale se realizează pe baza codului numeric personal, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Datele cu caracter personal actualizate pentru toţi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene, ai statelor membre ale Spaţiului Economic European, ai Confederaţiei Elveţiene şi pentru străinii care au înregistrat rezidenţa/şederea în România, pentru care casele de pensii sectoriale stabilesc drepturile de pensie şi întocmesc documentaţii de plată şi/sau efectuează plata pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale, sunt furnizate acestora, gratuit, de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
(3) Datele prevăzute la alin. (2) sunt furnizate gratuit, la cererea caselor de pensii sectoriale, şi de oricare altă autoritate, instituţie publică sau altă instituţie care deţine astfel de informaţii.
Art. 8. – Cheltuielile, în sistemul pensiilor militare de stat, acoperă contravaloarea pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale, sumele necesare organizării şi funcţionării sistemului pensiilor militare de stat şi altor prestaţii prevăzute de lege.
Art. 9. – Condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special pot fi:
a) normale;
b) deosebite;
c) speciale;
d) alte condiţii.
Art. 10. – Reglementările privind locurile de muncă şi activităţile cu condiţii deosebite şi speciale stabilite pentru sistemul unitar de pensii publice se aplică şi militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special detaşaţi în afara instituţiei din care fac parte şi care îşi desfăşoară activitatea în condiţii similare.
Art. 11. – (1) Încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii se realizează pe baza criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, specifice pentru poliţişti, cu modificările ulterioare.
(2) Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii aplicabile militarilor din cadrul Ministerului Justiţiei se aplică şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul penitenciar.
(3) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile, după caz, şi militarilor, poliţistilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare care au trecut în rezervă/retragere, respectiv au încetat raporturile de serviciu, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 12. – În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele drepturi:
a) pensii militare de stat;
b) alte drepturi de asigurări sociale.
Art. 13. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pot beneficia de o singură pensie militară de stat.

CAPITOLUL II

Sistemul pensiilor militare de stat

Art. 14. – În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele categorii de pensii:
a) pensia de serviciu;
b) pensia de invaliditate;
c) pensia de urmaş.

SECŢIUNEA 1

Pensia de serviciu

Art. 15. – Pensia de serviciu poate fi:
a) pentru limită de vârstă;
b) anticipată;
c) anticipată parţială.
Art. 16. – (1) Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă;
b) vechimea efectivă este de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.
(2) Vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă, prevăzută la alin. (1) lit. a), este de 60 de ani. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
Art. 17. – (1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ condiţiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă diminuată cu 5 ani şi se află în una dintre următoarele situaţii:
a) sunt trecuţi în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
(2) La acordarea pensiei anticipate, diminuarea vârstei standard de pensionare cu 5 ani prevăzută la alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative.
Art. 18. – (1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, indiferent de vârstă, care au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani vechime în serviciu şi care se află în una dintre următoarele situaţii:
a) sunt trecuţi în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu, ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
(2) Cuantumul pensiei anticipate parţiale pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate prevăzuţi la alin. (1) se calculează pentru numărul anilor de vechime în serviciu stabiliţi în condiţiile art. 3 lit. e).
(3) La împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută de prezenta lege, pensia de serviciu anticipată parţială devine pensie de serviciu pentru limită de vârstă, iar cuantumul pensiei militare se recalculează prin raportare la vechimea cumulată calculată la data trecerii în rezervă.
Art. 19. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii de serviciu, dar au o vechime în serviciu de cel puţin 10 ani, beneficiază de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de prezenta lege, pentru numărul anilor de vechime în serviciu, stabiliţi în condiţiile art. 3 lit. e).
Art. 20. – La împlinirea vârstei prevăzută de prezenta lege pentru obţinerea pensiei militare de serviciu pentru limită de vârstă, pensia de serviciu anticipată devine, din oficiu, pensie de serviciu pentru limită de vârstă.
Art. 21. – (1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă/retragere sau încetării raporturilor de serviciu îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b) au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), astfel:
a) pentru activitate realizată în condiţii de muncă deosebite:

Vechime realizată în condiţii deosebite (ani împliniţi)	Reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2):
Vechime realizată în condiţii deosebite (ani împliniţi)	Ani	Luni
6	1	–
8	1	6
10	2	–
12	2	6
14	3	–
16	3	6
18	4	–
20	4	6
22	5	–
24	5	6
26	6	–
28	6	6
30	7	–
32	7	6
35	8	–

b) pentru activitate realizată în condiţii de muncă speciale şi alte condiţii:

Vechime realizată în condiţii speciale şi alte condiţii (ani împliniţi)	Reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2):
	Ani	Luni
2	1	–
3	1	6
4	2	–
5	2	6
6	3	–
7	3	6
8	4	–
9	4	6
10	5	–
11	5	6
12	6	–
13	6	6
14	7	–
15	7	6
16	8	–
17	8	6
18	9	–
19	9	6
20	10	–
21	10	6
22	11	–
23	11	6
24	12	–
25	12	6
26 de ani şi peste	13	–

(2) Reducerea vârstei standard de pensionare, potrivit alin. (1) sau în alte condiţii stabilite prin acte normative, nu poate fi mai mare de 13 ani. Prin reducere, vârsta standard de pensionare nu poate fi mai mică de 45 de ani.
Art. 22. – (1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de 20 de ani în calitate de personal din unităţi/structuri de intervenţie şi acţiuni speciale, personal în unităţi de intervenţie antiteroristă, personal navigant pe elicoptere, aeronave de vânătoare, vânătoare-bombardament şi cercetare, supersonice, precum şi scafandrii beneficiază la cerere de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială, indiferent de vârstă, dacă au o vechime ca militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, în activitate, de cel puţin 10 ani.
(2) La împlinirea vârstei standard de pensionare persoanele prevăzute la alin. (1) beneficiază de pensie de serviciu pentru limită de vârstă în condiţiile prevăzute de art. 18 alin. (3) sau, după caz, de art. 20.
Art. 23. – (1) Vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei de serviciu este perioada în care o persoană s-a aflat în una sau mai multe din situaţiile prevăzute la art. 3 lit. e).
(2) Vechimea în serviciu pentru deschiderea dreptului la pensia de serviciu nu cuprinde şi sporul acordat pentru activitatea desfăşurată în condiţiile de muncă prevăzute de Hotărârea Guvernului nr.1294/2001, cu modificările şi completările ulterioare şi Hotărârea Guvernului nr.1822/2004, cu modificările ulterioare.
Art. 24. – La stabilirea pensiei, se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat efectiv, în condiţiile stabilite de Hotărârea Guvernului nr.1294/2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Hotărârea Guvernului nr.1822/2004, cu modificările ulterioare, astfel:
a) 1 an şi 3 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite;
b) 1 an şi 6 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale;
c) 2 ani în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în alte condiţii.
Art. 25. – (1) Constituie vechime pentru stabilirea pensiei militare de stat în condiţiile art. 16,17,18,22 şi art. 40 şi perioadele recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Vechimea valorificată pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1) nu se poate valorifica şi în sistemul public de pensii.
(3) În cazul în care din însumarea perioadelor de vechime rezultă fracţiuni de cel puţin 6 luni, acestea se întregesc la un an în favoarea beneficiarului, iar cele mai mici se neglijează.
Art. 26. – (1) Pentru cadrele militare/poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă sau a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii prevăzute la art. 14 lit. a) si b), deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de către sistemul în care îndeplineşte condiţiile cumulative de pensionare, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 19.
(2) Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemele de asigurări sociale se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie în condiţiile alin. (1).
(3) În situaţia prevăzută la alin. (1) pensia militară de stat se stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciu, iar la calculul pensiei de invaliditate stagiul potenţial se acordă doar de către ultimul sistem în care persoana a fost asigurată.
Art. 27 – Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 3 lit. e) pct. 3-5, care sunt recunoscute ca perioade asimilate în sistemul public de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei, opţional, în unul din sisteme.
Art. 28. – (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază corespunzătoare funcţiilor îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii dreptului la pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) – c), mai puţin solda de grad/salariul gradului profesional. La media obţinută se adaugă solda de grad/salariul gradului profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.
(2) Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pensionate în condiţiile art. 19, 27 şi art. 39, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.
(3) Actualizarea prevăzută la alin. (1) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcţie/salariului de funcţie şi soldei de grad/salariului gradului profesional, deţinute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.
(4) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate, precum şi pentru personalul suspendat ca urmare a exercitării unor funcţii de demnitate publică, care îndeplineşte, în această perioadă, condiţiile de trecere în rezervă/încetare a raporturilor de serviciu cu drept la pensie, o reprezintă media soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază, corespunzătoare funcţiilor îndeplinite în 6 luni consecutive, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a-c, din ultimi 5 ani de activitate anteriori trimiterii în misiune permanentă în străinătate, sau suspendării pentru exercitarea unei funcţii de demnitate publică, actualizate la data deschiderii dreptului la pensie. La media obţinută se adaugă solda de grad/salariul gradului profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.
(5) În situaţia în care baza de calcul stabilită conform alin. 4 este mai mică decât cea stabilită conform alin. 1, personalul aflat în misiune permanentă în străinătate poate opta pentru situaţia mai avantajoasă.
(6) Soţul/soţia, militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special, aflat în concediu fără plată pentru a-şi urma soţia/soţul la misiune permanentă în străinătate, în ultimii 5 ani anteriori îndeplinirii vârstei standard de pensionare, valorifică 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori plecării în concediu fără plată.
(7) Pentru personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special detaşaţi în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pensia militară de stat se stabileşte în raport cu solda funcţiei de bază, respectiv salariul funcţiei de bază, cuvenit în calitate de militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special.
Art. 29. – Pensia de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:
a) pentru activitatea desfăşurată în condiţii normale, 70%
b) pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, respectiv grupa II de munca, 75%
c) pentru activitatea desfăşurată în condiţii speciale şi alte condiţii, respectiv grupa I de munca, 80%.
Art. 30. – (1) Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii, respectiv în grupele II sau I de muncă, prevăzute la art. 29 lit. b) şi c), se acordă militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special care au lucrat efectiv cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite sau 15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii.
(2) În situaţia în care persoanele prevăzute la alin. (1) au lucrat mai puţin de 20 ani în condiţii deosebite respectiv 15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii, la procentul corespunzător activităţii desfăşurate în condiţii normale se acordă un spor proporţional cu timpul efectiv lucrat în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii, respectiv în grupele II sau I de muncă, fără a depăşi procentul prevăzut la art. 29 lit. c).
Art. 31. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au o vechime mai mare de 25 de ani beneficiază, pentru fiecare an în plus, de un spor la pensie de 2% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei.
Art. 32. – (1) Cota de contribuţie individuală la bugetul de stat este de 5%. Baza lunară de calcul pentru care se va determina contribuţia individuală o reprezintă solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază.
(2) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, contribuţia individuală la bugetul de stat suportată de personalul prevăzut la art. 1, nu va conduce la diminuarea sau majorarea venitului net realizat lunar din solde/salarii.

SECŢIUNEA a 2-a

Pensia de invaliditate

Art. 33. – Au dreptul la pensie de invaliditate militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă din cauza:
a) producerii unor accidente de muncă sau a unei boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, tuberculozei, neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;
b) accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului.
Art. 34. – Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la art. 33 lit. a) şi elevii şi studenţii instituţiilor de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională care şi-au pierdut cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, survenite în timpul şi din cauza activităţii în aceste instituţii.
Art. 35. – Pensia de invaliditate se determină în raport cu gradul de pierdere a capacităţii de muncă, astfel:
a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire, necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;
b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoîngriji fără ajutorul altei persoane;
c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională după trecerea sa în rezervă/încetarea raporturilor de serviciu, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.
Art. 36. – (1) Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate sunt prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 56/2012 pentru aprobarea criteriilor şi normelor de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se stabileşte aptitudinea şi încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii profesionişti, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu modificările ulterioare.
(2) Comisiile centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, organizează, îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală.
Art. 37. – (1) Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, de către comisiile de expertiză medico–militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.
(2) Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la comisiile de expertiză medico–militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.
(3) În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale, comisiile de expertiză medico–militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională emit decizii medicale de încadrare într–un grad de invaliditate, care vor fi avizate de comisia centrală de expertiză medico–militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(4) În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3), sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, comisiile de expertiză medico–militară propun, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.
(5) Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situaţiile prevăzute la alin. (4) termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(7) Contestaţia prevăzută la alin. (6) se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.
(8) Deciziile comisiilor centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, prevăzute la alin. (7), date în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
(9) Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile prevăzute la alin. (7) necontestate în termen rămân definitive şi executorii.
Art. 38. – Constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiză medico–militară se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul apărării naţionale, ministrul afacerilor interne, ministrul justiţiei şi directorul Serviciului Român de Informaţii.
Art. 39. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care şi–au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor accidente sau a unor boli, beneficiază de pensia de invaliditate dacă au realizat, în condiţiile legii, vechime în serviciu.
Art. 40. – (1) Cuantumul pensiei de invaliditate se stabileşte conform prevederilor art. 29-31.
(2) Vechimea utilizată pentru calculul pensiei de invaliditate se stabileşte potrivit prevederilor art. 25 si 26.
(3) La suma procentelor cuvenite pentru vechimea efectivă se adaugă, pentru fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii de 25 de ani prevăzută la art. 16 alin. (1) lit. b), următoarele procente:
a) 1% pentru invaliditate de gradul I;
b) 0,8% pentru invaliditate de gradul II;
c) 0,6% pentru invaliditate de gradul III.
(4) Numărul anilor potenţiali nu poate fi mai mare decât vechimea pe care persoana ar fi putut să o realizeze de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare.
(5) Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit în condiţiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 39, va fi diminuat după cum urmează:
a) cu 10% pentru gradul I de invaliditate;
b) cu 15% pentru gradul II de invaliditate;
c) cu 20% pentru gradul III de invaliditate.
Art. 41. – Pensia pentru invaliditatea survenită ca urmare a unor acţiuni specifice, din cauza unor accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român, este egală cu solda funcţiei de bază/salariului funcţie de bază avută la data respectivă. Militarul, poliţistul ori funcţionarul public cu statut special, în rezervă sau în retragere, poate opta pentru pensia din sistemul public de pensii.
Art. 42.– (1) Pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizaţie pentru însoţitor, în afara pensiei, în cuantumul stabilit pentru această categorie în sistemul public de pensii.
(2) Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat.
(3) În cazul pensionarilor încadraţi în gradul I de invaliditate care beneficiază de pensie de invaliditate în mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizaţia pentru însoţitor se acordă numai de către ultimul sistem în care aceştia au fost asiguraţi.
Art. 43.– (1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, pană la împlinirea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), la termenele stabilite de comisiile de expertiză medico–militară.
(2) După fiecare revizuire medicală, comisiile de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:
a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
c) redobândirea capacităţii de muncă.
(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.
(4) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plătii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală, sau după caz, încetarea plătii pensiei, în condiţiile legii.
(5) Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s–a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare, conform prevederilor art. 37.
Art. 44. – (1) Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:
a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de munca;
b) au împlinit vârsta prevăzută la art. 16 alin. (2);
c) au dreptul la pensia de serviciu în condiţiile art. 17 lit. b) şi ale art. 18 lit. b).
(2) Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul comisiilor centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
Art. 45. – (1) Comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii pot convoca pentru expertizare pensionarul de invaliditate.
(2) Concluziile expertizării sunt obligatorii şi definitive până la următoarea revizuire medicală
(3) Neprezentarea la comisiile centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plătii pensiei.
Art. 46. – (1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au dreptul la pensie de invaliditate pot opta, la deschiderea dreptului de pensie, pentru pensia mai avantajoasă dintre pensia de invaliditate şi pensia de serviciu anticipată sau anticipată parţială, după caz, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea acestora.
(2) La împlinirea vârstei prevăzută de prezenta lege pentru obţinerea pensiei militare de serviciu pentru limita de vârsta, beneficiarii pensiei de invaliditate pot opta pentru pensia care îi avantajează.
Art. 47. – (1) Beneficiarii pensiei de invaliditate de gradul I îşi menţin dreptul la indemnizaţia de însoţitor, indiferent de pensia pentru care optează.
(2) Casa de pensii sectorială comunică, lunar, comisiei centrale de expertiză medico-militară, pensionarii încadraţi în grad de invaliditate care au împlinit vârsta standard de pensionare sau, după caz, condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă.

SECŢIUNEA a 3–a

Pensia de urmaş

Art. 48. – Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul, la data decesului, era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii militare de stat.
Art. 49. – Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
a) până la împlinirea vârstei de 16 ani;
b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s–a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).
Art. 50. – (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei prevăzută la art. 16 alin. (2), dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puţin 15 ani şi nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5 % pentru fiecare lună, respectiv 6,0 % pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Art. 51. – (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puţin un an.
(2) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârsta şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s–a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, asimilată unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare pentru care asigurarea este obligatorie ori dacă acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Art. 52. – Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 50 sau la art. 51 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului soţului susţinător, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Art. 53. – Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Art. 54. – (1) Pensia de urmaş se stabileşte, după caz, din:
a) pensia de serviciu pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei de serviciu pentru limită de vârstă.
(2) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din pensia susţinătorului prevăzută la alin. (1), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:
a) 50% – pentru un singur urmaş;
b) 75% – pentru 2 urmaşi;
c) 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.
Art. 55. – Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş calculate după fiecare părinte.
Art. 56. – (1) Urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate şi ai celor în rezervă, mobilizaţi sau concentraţi în unităţi militare, decedaţi ca urmare a unor acţiuni specifice, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român, beneficiază de o pensie de urmaş egală cu solda funcţiei de bază/salariului funcţiei de bază avut la data decesului.
(2) În cazul în care nu există urmaşi, dacă cel decedat era singurul susţinător al părinţilor săi, aceştia vor beneficia de jumătate din pensia de urmaş stabilită potrivit prevederilor alin. (1).
(3) Urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special în rezervă, aflaţi în situaţiile prevăzute la alin. (1), pot opta între pensia stabilită potrivit prezentei legi şi pensia proprie din sistemul public de pensii.
Art. 57. – În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se recalculează în conformitate cu dispoziţiile art. 54 alin. (2).
Art. 58. – Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
Art. 59. – Opţiunea prevăzută la art. 58 poate fi făcută atât în cadrul sistemului pensiilor militare de stat, cât şi faţă de celelalte sisteme de pensii.

SECŢIUNEA a 4–a

Indexarea şi actualizarea pensiilor

Art. 60. – (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea procentuală reală a câştigului salarial mediu brut realizat.
(2) Indicatorii prevăzuţi la alin. (1) sunt cei definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.
(3) În situaţia în care unul dintre indicatorii prevăzuţi la alin. (1) are valoare negativă, la actualizarea cuantumului pensiilor militare de stat se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă.
(4) În situaţia în care indicatorii prevăzuţi la alin. (1) au valori negative, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.
(5) Prevederile alin. (1) se aplică şi drepturilor de pensie deschise în cursul anului.
(6) Începând cu anul 2021, cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 45% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizate pe anul precedent. Procentul din creşterea reală a câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, luat în considerare la indexarea pensiilor militare de stat, se reduce gradual cu câte 5% în fiecare an.
(7) Începând cu anul 2030, cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata inflaţiei realizată pe anul precedent.
Art. 61. – (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau soldele de funcţie/salariile de funcţie ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30, 31 şi 110 și în funcție de vechimea avută la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu, astfel:
a) potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi media soldelor de funcţie/salariilor de funcţie îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la cererea persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi. În situaţia în care, în termen de 6 luni de la data primei majorări, persoanele îndreptăţite nu depun cerere în acest sens, actualizarea se face, din oficiu, pe baza mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie din ultimele 6 luni de activitate;
b) în funcţie de gradul militar/profesional deţinut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi media soldelor de funcţie/salariilor de funcţie deținute în cele 6 luni alese conform prevederilor art. 28 pentru drepturile de pensie deschise în baza acestei legi.
(2) În anul în care pot fi aplicabile atât prevederile art. 60, cât şi cele ale alin. (1) se aplică dispozițiile cele mai favorabile.
(3) Procedura de actualizare prevăzută la alin. (1) se stabilește prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, emis în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

SECŢIUNEA a 5–a

Stabilirea şi plata pensiilor

Art. 62. – (1) Pensiile militare de stat se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a tutorelui sau curatorului acesteia, a persoanei căreia i s–a încredinţat sau i s–a dat în plasament copilul minor, după caz, depusă personal ori prin mandatar desemnat prin procură specială.
(2) Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (1), poate fi retrasă la cererea persoanei îndreptăţite, până la emiterea deciziei de pensionare.
(3) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special depun cererea de pensionare împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, astfel:
a) la unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană de informaţii/ instituţia sau unitatea, după caz, din care a făcut parte persoana la data trecerii în rezervă sau direct în retragere/încetării raporturilor de serviciu odată cu îndeplinirea condiţiilor de acordare a unei pensii;
b) la centrul militar zonal/judeţean/de sector sau la unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană de informaţii/instituţia sau unitatea din care a făcut parte, după caz, în situaţia celor care îndeplinesc condiţiile de pensionare după data trecerii în rezervă sau încetarea raporturilor de serviciu.
c) la centrul militar zonal/judeţean/de sector, unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană de informaţii/instituţia sau unitatea, după caz, din raza de domiciliu a urmaşilor pensionarilor militari decedaţi. Urmaşii pot depune cererea şi documentele necesare şi la casele de pensii sectoriale în a căror evidenţă s–au aflat susţinătorii.
(4) Pentru persoanele prevăzute la alin. (3), cererea de pensionare, însoţită de actele doveditoare, se transmite de către structurile prevăzute la alin. (3), în termen de 30 zile de la data depunerii, la casa de pensii sectorială, în funcţie de ultimul loc de muncă.
(5) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, dosarele de pensionare se transmit la casa de pensii sectorială aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informaţii, după caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea.
(6) Casele de pensii sectoriale aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informaţii stabilesc şi plătesc pensiile militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, potrivit protocoalelor încheiate.
Art. 63. – (1) În vederea stabilirii pensiei militare de stat organele prevăzute la art. 62 alin. (3) sunt obligate să întocmească dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru respectarea termenelor de depunere şi exactitatea datelor înscrise.
(2) Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conţină în mod obligatoriu şi decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate.
(3) Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se stabileşte prin ordin al ministrului apărării naţionale, ministrului afacerilor interne şi directorului Serviciului Român de Informaţii.
Art. 64. – (1) Drepturile de pensie se stabilesc şi se plătesc astfel:
a) de la data încetării plăţii soldelor/salariilor lunare ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, după caz, a soldei/salariului sau pensiei susţinătorului decedat dacă cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusă la casa de pensii sectorială în cel mult 90 de zile de la data ivirii acestor situaţii.
b) din prima zi a lunii următoare celei in care cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusă la casa de pensii sectorială peste termenul prevăzut la lit. a).
(2) Pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare ulterior datei ieşirii din rândul militarilor în activitate/încetării raporturilor de serviciu sau ulterior decesului susţinătorului, pensia se stabileşte şi se plăteşte cu începere din prima zi a lunii următoare celei în care s–a depus cererea, împreună cu actele necesare, la casele de pensii sectoriale.
Art. 65. – (1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii la casa de pensii sectorială.
(2) Decizia prevăzută la alin. (1) cuprinde temeiurile de fapt şi de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare, precum şi termenul în care poate fi introdusă contestaţia.
(3) Decizia casei de pensii sectoriale se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii.
Art. 66. – (1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plătii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la cererea persoanelor îndreptăţite, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
(2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.
Art. 67. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se face lunar.
(2) Pensia se plăteşte personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s–a încredinţat ori i s–a dat în plasament copilul urmaş sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.
Art. 68. – (1) Plata pensiei se face, în funcţiei de opţiunea pensionarului, prin mandat poştal, în cont curent sau în cont de card, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între casele de pensii sectoriale şi Compania Naţională „Poşta Română” – S.A. sau, după caz, între casele de pensii sectoriale şi bănci.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în situaţia celorlalte drepturi băneşti pentru stabilirea şi plata cărora competenţa revine, potrivit legii, caselor de pensii sectoriale.
(3) Casele de pensii sectoriale transmit lunar, la domiciliul beneficiarilor din România, prin Compania Naţională „Poşta Română” – S.A., taloanele de plată a drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2), indiferent de modalitatea de plată pentru care au optat beneficiarii acestora.
Art. 69. – (1) Cheltuielile cu transmiterea către beneficiari a drepturilor prevăzute la art. 68 alin. (1) şi (2), precum şi cele cu transmiterea taloanelor de plată la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din bugetul de stat, prin stabilirea unor procente şi tarife conform legilor bugetare anuale.
(2) Procentul prevăzut în situaţia în care achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 1% din valoarea totală a sumelor plătite.
(3) Comisionul bancar prevăzut în situaţia în care plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 0,15% din valoarea totală a sumelor plătite.
Art. 70. – (1) Beneficiarii drepturilor băneşti stabilite de casele de pensii sectoriale, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al acestor drepturi, în condiţiile legii.
(2) Pensiile militare de stat sau alte drepturi de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliţi în străinătate, pot fi transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internaţional la care România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s–a convenit.
(3) Cheltuielile generate de transferul în străinătate al pensiilor militare de stat sau altor drepturi de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepţia plăţilor care intră sub incidenţa Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, în cazul acestora din urmă comisioanele fiind suportate, proporţional, de către beneficiar şi de către casele de pensii sectoriale.
Art. 71. – Procedurile referitoare la efectuarea operaţiunilor de plată a drepturilor băneşti se aprobă prin ordine ale conducătorilor caselor de pensii sectoriale.
Art. 72. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul a decedat;
b) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i–a fost acordată pensia;
c) pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 49 lit. c), precum şi cel prevăzut la art. 52 şi–au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
d) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul de urmaş prevăzut la art. 49 lit. c) sau cel prevăzut la art. 51 alin. (1) nu s–a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;
e) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 49 lit. c) sau cel prevăzut la art. 51 alin. (1) nu s–a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea prevăzută la art. 45;
f) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 49 lit. c);
g) pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului.
(2) Datele referitoare la decesul persoanei, de natură să conducă la încetarea plătii pensiei, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
(3) Instanţele judecătoreşti au obligaţia să comunice, în scris, informaţiile de natură să conducă la încetarea plăţii pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. h), casei de pensii sectoriale în evidenţele căreia se află pensionarul condamnat.
Art. 73. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul şi–a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat;
b) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş prevăzut la art. 49 lit. c) ori cel prevăzut la art. 51 alin. (1) nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea comisiilor centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informaţii;
c) pensionarul urmaş, prevăzut la art. 49 lit. a), a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;
d) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
e) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;
f) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii militare de stat, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din sistemul public de pensii, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;
g) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se încadrează în muncă, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni;
h) pensionarul de invaliditate, gradul III, se încadrează în muncă depăşind jumătate din programul normal de lucru al locului de munca respectiv, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni.
(2) În situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş, în condiţiile prevăzute la art. 49 lit. b), care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs.
(3) Plata indemnizaţiei pentru însoţitor prevăzute la art. 42 alin. (1) se suspendă pe perioada în care pensionarul este internat într-o instituţie de asistenţă socială sau într-o unitate medicală specializată, în care se asigură supraveghere şi îngrijire permanente, cu excepţia situaţiilor în care pensionarul este nevăzător.
(4) Suspendarea plăţii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se poate face şi la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plăţii se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
Art. 74. – În sistemul pensiilor militare de stat, reluarea plăţii pensiei se face, la cerere, după cum urmează:
a) începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
b) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s–a făcut după expirarea termenului prevăzut la lit. a);
c) de la data începerii anului şcolar, în situaţia în care suspendarea plăţii pensiei s–a făcut în temeiul prevederilor art. 73 alin. (1) lit. c).
d) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea de reluare a plăţii pensiei în cazul prevăzut la art. 73 alin. (4).
Art. 75. – Încetarea, suspendarea sau reluarea plăţii pensiei, precum şi orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele de pensii sectoriale, în condiţiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie.
Art. 76. – Prevederile prezentei legi, referitoare la stabilirea şi modificarea drepturilor, la încetarea, suspendarea şi reluarea plăţii acestora, se aplică şi indemnizaţiilor acordate prin legi speciale, ale căror stabilire şi plată se află, potrivit legii, în competenţa materială a caselor de pensii sectoriale, cu excepţia situaţiilor în care legea specială de reglementare dispune altfel.
Art. 77. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, pot cumula pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de pensionari:
a) pensionarii militari care beneficiază de pensie de serviciu;
b) nevăzătorii;
c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmaş, încadraţi în gradul III de invaliditate;
d) copiii, pensionari de urmaş, prevăzuţi la art. 49 lit. a) şi b).
(2) Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Art. 78. – Pensionarii militari care realizează stagii de cotizare, nevalorificate la stabilirea pensiei militare de stat, pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 79. – (1) Deciziile de pensii pentru limită de vârstă şi anticipate ale pensionarilor militari rechemaţi în activitate sau care au redobândit calitatea de poliţişti sau funcţionari publici cu statut special în instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională se revocă.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul, poliţistul sau funcţionarul public cu statut special a fost rechemat în activitate sau a redobândit calitatea de poliţist sau funcţionar public cu statut special.
(3) Instituţiile prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a comunica caselor de pensii sectoriale în termen de 15 zile persoanele care beneficiază de pensie militară şi au fost rechemate în activitate sau au redobândit calitatea de poliţist sau funcţionar public cu statut special.
(4) La o nouă trecere în rezervă/încetare a raporturilor de muncă, vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei militare de stat este cea stabilită la pensionarea anterioară, la care se adaugă timpul servit după rechemarea în activitate, respectiv, timpul lucrat în calitate de poliţist şi funcţionar public cu statut special.
(5) În baza de calcul a pensiei se iau soldele/salariile prevăzute la art. 28.
Art. 80. – Beneficiarii drepturilor prevăzute de prezenta lege sunt obligaţi să comunice casei de pensii sectoriale, în evidenţele căreia se află, orice schimbare în situaţia proprie, de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care i–a fost stabilită sau i se plăteşte pensia, în termen de 15 zile de la data apariţiei acesteia.
Art. 81. – (1) Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite şi neîncasate până la deces, se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.

CAPITOLUL II

Alte drepturi de asigurări sociale

Art. 82. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, în afara pensiilor, se mai pot acorda, în condiţiile prezentei legi, următoarele drepturi de asigurări sociale:
a) tratament balnear care se suportă de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru asiguraţi şi pensionari;
b) bilete de odihnă şi tratament, acordate conform prevederilor legale;
c) ajutor de deces, conform prevederilor legale, în cazul decesului militarului, poliţistului sau funcţionarului public cu statut special, pensionarului militar sau a unui membru al familiei acestuia.
(2) Ajutorul de deces se acordă unei singure persoane care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces şi care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul sau, în lipsa acestora, oricare persoană care face această dovadă.
(3) În cazul decesului unui membru de familie, ajutorul de deces se acordă dacă acesta nu era asigurat sau pensionar la data decesului.
(4) Se consideră membru de familie, în sensul alin. (3):
a) soţul/soţia;
b) copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, precum şi copiii incapabili de muncă, indiferent de vârstă, dacă şi-au pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor menţionate.
Art. 83. – (1) Ajutorul de deces se suportă din bugetul de stat şi se acordă, la cerere, pe baza certificatului de deces.
(2) Acordarea ajutorului de deces nu este condiţionată de realizarea unei anumite vechimi în serviciu.
Art. 84. – Ajutorul de deces se achită în termen de 24 de ore de la solicitare de:
a) angajator, în cazul decesului militarului, poliţistului sau funcţionarului public cu statut special, respectiv al unui membru de familie al acestuia;
b) casa de pensii sectorială sau centrul militar zonal/judeţean/sector în cazul decesului pensionarului, respectiv al unui membru de familie al acestuia.
Art. 85. – (1) Ajutorul de deces se achită persoanei îndreptăţite sau mandatarului desemnat, prin procură specială, de către aceasta.
(2) Ajutorul de deces poate fi solicitat, pe baza actelor justificative, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data decesului.
(3) Cuantumul ajutorului de deces solicitat potrivit alin. (2) se achită la nivelul cuvenit la data decesului stabilit conform legii.

CAPITOLUL III

Casele de pensii sectoriale

Art. 86. – (1) Casele de pensii sectoriale se înfiinţează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, ca structuri cu personalitate juridică şi cu sediul în municipiul Bucureşti.
(2) Casele de pensii sectoriale prevăzute la alin. (1) sunt succesoare de drept ale caselor de pensii sectoriale din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii.
Art. 87. – Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 88. – Cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale se suportă din bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor publice în subordinea cărora funcţionează.
Art. 89. – În aplicarea prevederilor prezentei legi, casele de pensii sectoriale îndeplinesc, în principal, următoarele atribuţii:
a) asigură evidenţa la nivel naţional a tuturor beneficiarilor dispoziţiilor prezentei legi;
b) stabilesc cuantumul pensiilor din sistemul pensiilor militare de stat prin decizii, conform prezentei legi;
c) asigură evidenţa drepturilor şi obligaţiilor stabilite în sistemul pensiilor militare de stat, pe baza codului numeric personal, în condiţiile legii;
d) aplică prevederile convenţiilor internaţionale de asigurări sociale, la care România este parte, precum şi ansamblul reglementărilor comunitare şi dezvoltă relaţii cu organisme similare în domeniul pensiilor militare şi asigurărilor sociale din alte ţări, în limita competenţelor prevăzute de lege;
e) organizează selecţia, pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din domeniul pensiilor militare, în condiţiile legii;
f) asigură introducerea, extinderea, întreţinerea şi protecţia sistemelor automate de calcul şi de evidenţă;
g) asigură reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi;
h) asigură exportul în străinătate al prestaţiilor stabilite potrivit reglementărilor legale în domeniu;
i) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţii legale.
Art. 90. – Realizarea atribuţiilor ce revin caselor de pensii sectoriale, potrivit legii, este supusă controlului Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.

CAPITOLUL IV

Răspunderea juridică

Art. 91. – Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.

SECŢIUNEA 1

Infracţiuni

Art. 92. – Completarea cu intenţie a formularelor–tip referitoare la stabilirea şi plata pensiilor cu date nereale, având ca efect denaturarea evidenţelor şi datelor referitoare la pensionarii militari, constituie infracţiune de fals intelectual şi se pedepseşte potrivit Codului penal.

SECŢIUNEA a 2–a

Contravenţii

Art. 93. – Constituie contravenţie următoarele fapte dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:
a) nerespectarea metodologiei şi a criteriilor de încadrare în condiţii deosebite şi speciale de muncă;
b) nerespectarea prevederilor art. 28 privind baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat;
c) nerespectarea prevederilor art. 80 privind obligaţia comunicării casei de pensii sectorială a modificărilor intervenite referitoare la condiţiile de acordare a pensiei;
d) nerespectarea eliberării la cerere a actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii, necesare stabilirii drepturilor de pensie, care sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.
Art. 94. – (1) Contravenţiile prevăzute la art. 93 se sancţionează după cum urmează:
a) cele de la lit. c) şi d) cu amendă de la 500 lei la 1000 lei;
b) cele de la lit. a) şi b) cu amendă de la 1500 lei la 5000 lei.
(2) Nivelul amenzilor prevăzut la alin. (1) poate fi actualizat prin hotărâre a Guvernului.
Art. 95. – Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 93 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 94 se fac de către organele de control ale caselor de pensii sectoriale.
Art. 96. – Amenzile contravenţionale aplicate potrivit prevederilor art. 94 şi 95 constituie venituri la bugetul de stat.
Art. 97. – Dispoziţiile referitoare la contravenţii prevăzute la art. 94–96 se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL V

Jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat

Art. 98. – (1) Deciziile de pensie emise de casele de pensie sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii.
(2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie,fără caracter jurisdicţional.
(3) Deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.
Art. 99. – (1) Comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii sunt organisme de verificare, care examinează şi hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele de pensii sectoriale şi urmăresc aplicarea corectă a legislaţiei referitoare la pensiile militare de stat.
(2) Organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii se stabilesc prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, ministrului afacerilor interne şi directorului Serviciului Român de Informaţii, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) În soluţionarea contestaţiilor, comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii adoptă hotărâri.
(4) Termenul de soluţionare a contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.
(5) În situaţia în care contestaţia nu este soluţionată de comisiile de contestaţii în termenul de 45 de zile, deciziile de pensie pot fi atacate la instanţa în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.
Art. 100. – (1) Hotărârile comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii se comunică persoanelor în cauză şi caselor de pensii sectoriale interesate, în termen de 5 zile de la adoptare.
(2) Hotărârile comisiilor de contestaţii pot fi atacate la instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(3) Hotărârile comisiilor de contestaţii, care nu au fost atacate la instanţele judecătoreşti în termenul prevăzut la alin. (2), sunt definitive.
Art. 101. – Jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin tribunale şi curţi de apel.
Art. 102. – Litigiile se soluţionează de către instanţa competentă, potrivit legii.
Art. 103. – Cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.
Art. 104. – Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu apel.
Art. 105. – Prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat, se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 106. – Cererile în faţa oricăror organe sau instanţe, precum şi toate actele procedurale în legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi sau obligaţii de pensii militare de stat sau de asigurări sociale, sunt scutite de taxă de timbru.

CAPITOLUL VI

Dispoziţii tranzitorii

Art. 107. – (1) Dovada vechimii pentru stabilirea pensiei militare de stat, pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi, se face cu actele prevăzute de legislaţia în vigoare la data emiterii acestora.
(2) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupele I şi a II-a de muncă până la data de 10 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiţii speciale, respectiv condiţii deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare cu excepţia celor realizate în activităţile care, conform prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, sunt încadrate în condiţii speciale.
(3) Constituie vechime şi perioada suplimentară la vechimea în muncă acordată în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I, a II-a de muncă.
(4) Adeverinţele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I şi/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai în situaţia în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.

Art. 108. – (1) În perioada de aplicare etapizată a prevederilor Legii–cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, baza de calcul prevăzută la art. 28 din prezenta lege este solda lunară/salariul de bază la care se adaugă sporul pentru păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiile clasificate, prevăzute de legislația în vigoare la 31.12.2009.
(2) În perioada prevăzută la alin. (1), la baza de calcul folosită pentru stabilirea și actualizarea pensiei militare de stat determinată în condiţiile art. 28 se aplică un indice de corecţie de 1,18.
(3) În perioada de aplicare etapizată a prevederilor Legii–cadru nr. 284/2010, contribuţia individuală la bugetul de stat prevăzută la art. 32, se calculează la solda lunară/salariul de bază prevăzute de legislația în vigoare la 31.12.2009.

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale

Art. 109.– (1) Cererile în legătură cu eliberarea actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii necesare stabilirii drepturilor de pensie sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.
(2) Cererile prevăzute la alin. (1) se soluţionează în termen de 30 de zile de la data înregistrării.
Art.110.– Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţia individuală la bugetul de stat/bugetul asigurărilor sociale, contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară, respectiv contribuţia individuală de asigurări sociale de stat, beneficiază de un spor procentual la cuantumul pensiei stabilit in condiţiile art. 29, 30 şi 31, astfel:
a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5 – 15 ani;
b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15 – 25 ani;
c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.
Art. 111. – (1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate şi revizuite în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională devin pensii militare de stat în înţelesul prezentei legi.
(2) Prima actualizare prevăzută la art. 61 alin. (1) lit. a) se realizează în termen de 24 de luni de la data primei majorări a soldelor de grad/salariilor gradului profesional şi/sau soldelelor de funcţie/salariilor de funcţie ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special şi se aplică începând cu luna majorării acestor drepturi.
(3) Pensiile prevăzute la alin. (1) pot fi recalculate, în condiţiile prezentei legi, în situaţia depunerii de documente nevalorificate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar drepturile de pensie astfel recalculate se acordă începând cu luna următoare depunerii documentelor.
(4) Stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform alin. (3), precum şi cele realizate ulterior intrării în vigoare a prezentei legi se valorifică în sistemul public de pensii.
(5) Procedura de recalculare prevăzută la alin. (3) se stabilește prin ordinul prevăzut la art. 61 alin. (3).
Art. 112. – (1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special stabilite în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie.
(2) Recalcularea pensiilor prevăzută la alin. (1) se realizează în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) Stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform alin. (1), precum şi cele realizate ulterior intrării în vigoare a prezentei legi se valorifică în sistemul public de pensii.
(4) Pensiile recalculate potrivit alin. (1) se cuvin începând cu luna următoare intrării în vigoare a prezentei legi şi se plătesc începând cu luna următoare celei în care se împlineşte termenul prevăzut la alin. (2).
(5) Persoanele care au realizat stagiu de cotizare în specialitate şi ale căror drepturi de pensie au fost stabilite de către casele teritoriale de pensii conform Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, pot opta pentru recalcularea pensiei, în condiţiile prezentei legi, la casele de pensii sectoriale în funcţie de ultimul loc de muncă din care au trecut în rezervă/retragere sau le-au încetat raporturile de serviciu.
(6) Prevederile alin. (3) şi (4) se aplică şi în cazul persoanelor de la alin. (5) dacă cererea a fost depusă la casele de pensii sectoriale în termenul prevăzut la alin. (2).
(7) În situaţia în care cererea a fost depusă la casele de pensii sectoriale cu depăşirea termenului prevăzut la alin. (2) drepturile de pensie recalculate se cuvin şi se plătesc începând cu luna următoare depunerii cererii.
(8) Procedura de recalculare prevăzută la alin. (1) se stabilește prin ordinul prevăzut la art. 61 alin. (3).
Art. 113. – În situaţia în care se constată diferenţe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 111 şi 112, şi cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos.
Art.114. – (1) În cazul modificării numărului de urmaşi după intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru o pensie stabilită pe baza legislaţiei anterioare, pensia de urmaş cuvenită soţului supravieţuitor se recalculează potrivit prezentei legi, cu păstrarea condiţiilor existente la data deciziei iniţiale.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul pensiilor de invaliditate stabilite pe baza legislaţiei anterioare, la modificarea încadrării într-un alt grad de invaliditate.
(3) Drepturile pentru urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate şi ai celor în rezervă, mobilizate sau concentrate în unităţi militare, decedate ca urmare a unor acţiuni militare, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului militar sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, se actualizează, anual conform prevederilor art. 60.
(4) Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător pensiilor prevăzute la art. 41.
Art. 115. – Litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul prezentei legi, aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit dreptul.
Art. 116. – (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripţie de 3 ani.
(2) Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor de pensii sectoriale se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei de pensii sectoriale respective, care constituie titlu executoriu.
(3) Debitele reprezentând pensii şi alte drepturi de asigurări sociale mai mici de 10 lei nu se urmăresc.
(4) Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc.
Art. 117. – (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie militară de stat, ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar, se recuperează de la acesta, de la data primei plăţi a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului.
(2) Sumele stabilite în conformitate cu prevederile alin. (1), rămase nerecuperate de la pensionarii decedaţi, nu se mai urmăresc.
Art. 118. – (1) Debitele provenite din drepturile de pensie din sistemul pensiilor militare de stat se recuperează potrivit legii şi se fac venit la bugetul de stat.
(2) La recuperarea debitelor în conformitate cu dispoziţiile alin. (1) se aplică prevederile Codului de procedură fiscală în materie.
Art. 119. – Bazele de date privind beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi sunt proprietatea caselor de pensii sectoriale şi au caracter confidenţial.
Art. 120. – Cererile adresate casei de pensii sectoriale constituite la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii se soluţionează în termenul prevăzut de lege şi sunt scutite de orice fel de taxă.
Art. 121. – Cererile înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi se soluţionează conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de pensii şi asigurări sociale.
Art. 122. – La stabilire, pensiile se rotunjesc din leu în leu în favoarea beneficiarului.
Art. 123. - (1) Diferenţele între cuantumurile pensiilor cuvenite pentru luna decembrie 2010 şi cele stabilite în baza Legii nr. 119/2010 şi OUG nr. 1/2011, se restituie titularilor, la cererea acesora, în mod eşalonat, pe o perioadă de cel mult 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Modalitatea de aplicare a prevederilor alin. (1) se va stabili prin norme aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Art. 124. – Prezenta lege intră în vigoare la data de .......
Art. 125. – Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
a) art. 1 lit. a) şi b), art. 4 alin. (1) lit. a), art. 5 alin. (1), (2) şi (3), art. 8, art. 9 lit. b) şi art. 11 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010;
b) art. II şi III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2011 pentru modificarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor administrate privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 22 noiembrie 2011, cu modificările ulterioare;
c) art. 89 alin. (1) din Anexa nr. VII la Legea–cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28decembrie 2010, cu modificările ulterioare;
d) dispoziţiile contrare din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare;
e) orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.

Anexă

VÂRSTA

standard de pensionare pentru militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale

Luna şi anul naşterii	Luna şi anul pensionării	Vârsta la ieşirea la pensie (ani/luni)
Ianuarie 1958	Septembrie 2013	55/8
Februarie 1958	Octombrie 2013	55/8
Martie 1958	Noiembrie 2013	55/8
Aprilie 1958	Ianuarie 2014	55/9
Mai 1958	Februarie 2014	55/9
Iunie 1958	Martie 2014	55/9
Iulie 1958	Mai 2014	55/10
August 1958	Iunie 2014	55/10
Septembrie 1958	Iulie 2014	55/10
Octombrie 1958	Septembrie 2014	55/11
Noiembrie 1958	Octombrie 2014	55/11
Decembrie 1958	Noiembrie 2014	55/11
Ianuarie 1959	Ianuarie 2015	56/0
Februarie 1959	Februarie 2015	56/0
Martie 1959	Martie 2015	56/0
Aprilie 1959	Mai 2015	56/1
Mai 1959	Iunie 2015	56/1
Iunie 1959	Iulie 2015	56/1
Iulie 1959	Septembrie 2015	56/2
August 1959	Octombrie 2015	56/2
Septembrie 1959	Noiembrie 2015	56/2
Octombrie 1959	Ianuarie 2016	56/3
Noiembrie 1959	Februarie 2016	56/3
Decembrie 1959	Martie 2016	56/3
Ianuarie 1960	Mai 2016	56/4
Februarie 1960	Iunie 2016	56/4
Martie 1960	Iulie 2016	56/4
Aprilie 1960	Septembrie 2016	56/5
Mai 1960	Octombrie 2016	56/5
Iunie 1960	Noiembrie 2016	56/5
Iulie 1960	Ianuarie 2017	56/6
August 1960	Februarie 2017	56/6
Septembrie 1960	Martie 2017	56/6
Octombrie 1960	Mai 2017	56/7
Noiembrie 1960	Iunie 2017	56/7
Decembrie 1960	Iulie 2017	56/7
Ianuarie 1961	Septembrie 2017	56/8
Februarie 1961	Octombrie 2017	56/8
Martie 1961	Noiembrie 2017	56/8
Aprilie 1961	Ianuarie 2018	56/9
Mai 1961	Februarie 2018	56/9
Iunie 1961	Martie 2018	56/9
Iulie 1961	Mai 2018	56/10
August 1961	Iunie 2018	56/10
Septembrie 1961	Iulie 2018	56/10
Octombrie 1961	Septembrie 2018	56/11
Noiembrie 1961	Octombrie 2018	56/11
Decembrie 1961	Noiembrie 2018	56/11
Ianuarie 1962	Ianuarie 2019	57/0
Februarie 1962	Februarie 2019	57/0
Martie 1962	Martie 2019	57/0
Aprilie 1962	Mai 2019	57/1
Mai 1962	Iunie 2019	57/1
Iunie 1962	Iulie 2019	57/1
Iulie 1962	Septembrie 2019	57/2
August 1962	Octombrie 2019	57/2
Septembrie 1962	Noiembrie 2019	57/2
Octombrie 1962	Ianuarie 2020	57/3
Noiembrie 1962	Februarie 2020	57/3
Decembrie 1962	Martie 2020	57/3
Ianuarie 1963	Mai 2020	57/4
Februarie 1963	Iunie 2020	57/4
Martie 1963	Iulie 2020	57/4
Aprilie 1963	Septembrie 2020	57/5
Mai 1963	Octombrie 2020	57/5
Iunie 1963	Noiembrie 2020	57/5
Iulie 1963	Ianuarie 2021	57/6
August 1963	Februarie 2021	57/6
Septembrie 1963	Martie 2021	57/6
Octombrie 1963	Mai 2021	57/7
Noiembrie 1963	Iunie 2021	57/7
Decembrie 1963	Iulie 2021	57/7
Ianuarie 1964	Septembrie 2021	57/8
Februarie 1964	Octombrie 2021	57/8
Martie 1964	Noiembrie 2021	57/8
Aprilie 1964	Ianuarie 2022	57/9
Mai 1964	Februarie 2022	57/9
Iunie 1964	Martie 2022	57/9
Iulie 1964	Mai 2022	57/10
August 1964	Iunie 2022	57/10
Septembrie 1964	Iulie 2022	57/10
Octombrie 1964	Septembrie 2022	57/11
Noiembrie 1964	Octombrie 2022	57/11
Decembrie 1964	Noiembrie 2022	57/11
Ianuarie 1965	Ianuarie 2023	58/0
Februarie 1965	Februarie 2023	58/0
Martie 1965	Martie 2023	58/0
Aprilie 1965	Mai 2023	58/1
Mai 1965	Iunie 2023	58/1
Iunie 1965	Iulie 2023	58/1
Iulie 1965	Septembrie 2023	58/2
August 1965	Octombrie 2023	58/2
Septembrie 1965	Noiembrie 2023	58/2
Octombrie 1965	Ianuarie 2024	58/3
Noiembrie 1965	Februarie 2024	58/3
Decembrie 1965	Martie 2024	58/3
Ianuarie 1966	Mai 2024	58/4
Februarie 1966	Iunie 2024	58/4
Martie 1966	Iulie 2024	58/4
Aprilie 1966	Septembrie 2024	58/5
Mai 1966	Octombrie 2024	58/5
Iunie 1966	Noiembrie 2024	58/5
Iulie 1966	Ianuarie 2025	58/6
August 1966	Februarie 2025	58/6
Septembrie 1966	Martie 2025	58/6
Octombrie 1966	Mai 2025	58/7
Noiembrie 1966	Iunie 2025	58/7
Decembrie 1966	Iulie 2025	58/7
Ianuarie 1967	Septembrie 2025	58/8
Februarie 1967	Octombrie 2025	58/8
Martie 1967	Noiembrie 2025	58/8
Aprilie 1967	Ianuarie 2026	58/9
Mai 1967	Februarie 2026	58/9
Iunie 1967	Martie 2026	58/9
Iulie 1967	Mai 2026	58/10
August 1967	Iunie 2026	58/10
Septembrie 1967	Iulie 2026	58/10
Octombrie 1967	Septembrie 2026	58/11
Noiembrie 1967	Octombrie 2026	58/11
Decembrie 1967	Noiembrie 2026	58/11
Ianuarie 1968	Ianuarie 2027	59/0
Februarie 1968	Februarie 2027	59/0
Martie 1968	Aprilie 2027	59/1
Aprilie 1968	Mai 2027	59/1
Mai 1968	Iulie 2027	59/2
Iunie 1968	August 2027	59/2
Iulie 1968	Octombrie 2027	59/3
August 1968	Noiembrie 2027	59/3
Septembrie 1968	Ianuarie 2028	59/4
Octombrie 1968	Februarie 2028	59/4
Noiembrie 1968	Aprilie 2028	59/5
Decembrie 1968	Mai 2028	59/5
Ianuarie 1969	Iulie 2028	59/6
Februarie 1969	August 2028	59/6
Martie 1969	Octombrie 2028	59/7
Aprilie 1969	Noiembrie 2028	59/7
Mai 1969	Ianuarie 2029	59/8
Iunie 1969	Februarie 2029	59/8
Iulie 1969	Aprilie 2029	59/9
August 1969	Mai 2029	59/9
Septembrie 1969	Iulie 2029	59/10
Octombrie 1969	August 2029	59/10
Noiembrie 1969	Octombrie 2029	59/11
Decembrie 1969	Noiembrie 2029	59/11
Ianuarie 1970	Ianuarie 2030	60/0

Informare

2015-02-10T00:45:00.001-08:00

AUDIATUR ET ALTERA PARS

Subiect: Proiectul Legii Pensiilor Militare de Stat

Continut: Pozitia presedintelui SCMD la sedinta din 10.02.2015 a Comisiei mixte de lucru pe Proiectul Legii Pensiilor Militare de Stat

Doamnelor si domnilor,

Principiul enuntat de ministrii de resort, care au decis imbunatatirea proiectului Legii Pensiilor Militare de Stat, a fost acela al deplinei echitati si nediscriminarii intre categoriile de rezervisti.

Daca la ultima sedinta de lucru, majoritatea propunerilor sindicatelor au fost acceptate, constatam ca acestea nu au fost introduse in Proiect sau au fost introduse eronat. In aceasta situatie vom atrage atentia colegilor activi asupra urmatoarelor :

1. Este vorba despre un Proiect care are, deja, toate avizele si se afla in responsabilitatea presedintelui Comisiei de Munca a Camerei Deputatilor. Orice propunere poate fi adaugata ca amendament, trecand odata la vot. Ii vom pune pe membrii Comisiei in legatura directa, pentru a li se explica procedura, cu presedintele Comisiei de Munca a Camerei Deputatilor. Introducerea in text a amendamentelor inseamna alt proiect, reluarea procedurii de avizare de la capat si amanarea sine die a introducerii in procedura de vot care ar putea fi lansata luna aceasta pe Proiectul, deja, avizat;

2. Discriminati la ora actuala sunt, potrivit evidentei guvernamentale, 18.000 de rezervisti de la Armata, 6000 de la Interne, militarii angajati pe baza de contract, cei trecuti in rezerva pe motive medicale si vaduvele camarazilor care au decedat pana la promulgarea Legii 241/2013 (ex. vaduva colonelului (r) Irimie, vaduva generalului (r) Mihail Popescu etc.);

3. Sub incidenta art.4, OUG1/2011 se afla toti rezervistii, daca aceasta nu este abrogata. Abrogarea a fost inclusa, pana acum, in textul Proiectului, noi cerand si abrogarea Legii 165/2011 cu articol unic de aprobare a lui OUG 1;

4. Intrucat Legea 241/2013 a fost o lege reparatorie, cu caracter temporar, care ne-a inghetat pensiile la nivelul anului 2010 si se precizeaza in Proiect ca pensiile acordate potrivit ei "devin pensii in sensul prezentei legi", am solicitat abrogarea expresa a Legii 241/2013, cu atat mai mult cu cat art.2, care ne deschidea posibilitatea recuperarii banilor, abuziv retinuti, a fost, deja, abrogat prin Legea 125/2014. Nu vom accepta nici un Proiect care nu va contine aceasta prevedere expresa.

5. Prevederile HG1294/2001 extinse de HG1019/2011 trebuiau aplicate unitar tuturor rezervistilor, pentru ca sistemul este, astazi, unic. S-a aplicat unitar la Interne si SRI, nu si la MapN, unde aplicarea s-a facut « dupa caz « , cei vinovati insistand sa introduca aceste cuvinte si in noul Proiect, pentru a scapa basma curata.

6. Noua Lege presupune aparitia unor Norme metodologice unitare, comune tuturor structurilor, nu si Norme si « ordine comune ale ministrilor « acolo unde nu este cazul ;

7. Daca s-a acceptat introducerea Actualizarii, din oficiu, cu cresterea salariala la activi, aceasta sa se faca pana la sfarsitul anului in care este promulgata prezenta lege, care restabileste Pensiile Militare de Stat. Nu la doi ani dupa aparitia legii sistemului unic de salarizare, cu atat mai mult cu cat noi, SCMD, am propus ca sistemul militar sa aiba o Lege separata a salarizarii unitare sau, in cel mai rau caz, un capitol separat in Legea unica, lucru acceptat de ministrii de resort.

Doamnelor si domnilor,

In situatia in care camarazii nostri activi, care au tacut in ultimii 5 ani, cu vinovata prudenta, lasandu-ne sa ne batem singuri pentru drepturile castigate si in mod abuziv confiscate, vor avea in vedere, exclusiv, propriile lor interese legate mai mult de prestatiile lor politice decat militare si vor ignora, in continuare, situatia actualilor rezervisti discriminati, vom respinge Proiectul si vom initia aducerea in Justitie a tuturor specialistilor din sistem care s-au facut vinovati fata de noi in ultimii 5 ani. Speram, insa, ca este vorba de o neintelegere si de o nerespectare involuntara a solicitarii domnilor ministri de a se elimina orice discriminare din sistem. La urma urmelor, toti cei care au beneficiat de OUG1/2011, de marirea neasteptata a pensiilor lor, facute tandari la 01 ianuarie 2011, si de cresterea in continuare prin indexare, in timp ce camarazii lor discriminati, abia au reusit sa reobtina venitul din 2010, inghetat pana la moarte, isi datoreaza linistea si bunastarea actuala luptei SCMD.

Ca dovada a bunei noastre credinte, inainte de a recurge, din nou, la intreg arsenalul luptei sindicale, vom negocia aducandu-ne argumentele, dar ne rezervam dreptul de a-i atentiona pe domnii ministri de resort asupra impasului in care ne gasim, trimitandu-le aceasta informare.

Honor et Patria ! Vae Victis !

Presedintele SCMD,

Col. (r) Mircea DOGARU

CONTINUARE

Subiect: Proiectul Legii Pensiilor Militare de Stat

Continut:

Doamnelor si domnilor,

La intrunirea de astazi (10 FEBRUARIE) a Comisiei mixte de lucru pe Proiectul Legii Pensiilor Militare de Stat, am obtinut toate reparatiile necesare si clarificarile solicitate, in conformitate cu acordul initial convenit intre sindicate si ministrii de resort. Ramane sa urmarim sa nu se mai produca eventuale modificari. In termen de o saptamana ne-a fost promis avizul Guvernului si asumarea de catre ministrii parlamentari.

Efortul nostru se concretizeaza in directia valorificarii avizelor favorabile, deja obtinute pe proiectul initial, pentru urgentarea procedurii.

Honor et Patria! Vae Victis!

Presedintele SCMD,

Col.(r) dr. Mircea DOGARU

Informare

2015-02-08T03:41:00.000-08:00

Proiectul legii pensiilor adevăruri şi perspective

Concluzii preluate din analiza postată pe pagina de blog

CRAIOVA-SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE

1. Vârsta de pensionare a rămas ca la civili, deci obiectiv ratat.

2. Baza de calcul o constituie media celor mai convenabile 6 luni din ultimii 5 ani, care oricum nu avantajează militarii, dar sunt salvatoare pentru cei care au fost procopsiţi cu funcţii şi grade UNPR dar – trebuie să admitem - şi pentru cei care au ieşit la pensie după tembelul ordin al lui Boc prin care se micşora salariul cu 25%. Pentru această categorie această variantă este convenabilă.

3. Recalcularea se face numai pentru cine vrea Oprea. Cine a fost oropsit prin L-119, RĂMÂNE TOT OROPSIT.

4. HG 1019 se va aplica tot discriminator chiar dacă teoretic s-a acceptat ca doleanţă, dar nu va fi cuprinsă în lege, ci în alt act normativ,- deşi nu există nici o explicaţie logică în afară de faptul că nu se doreşte - şi se amână până la calendele greceşti.

5. Procentele acordate pentru condiţii de muncă, vor creşte la 70-75-80%.

6. Se acceptă – tot de principiu, fiind necesar un alt act - ca pensiile să se mărească, fără însă a se specifica cum şi cât, atunci când cresc soldele. Propunerea introdusă este atât de ambiguă şi confuză, încât dacă rămâne aşa va da posibilitatea interpretării ei după cum vor vrea muşchii miniştrilor, pentru că atâta vreme cât nu se prevede sub ce formă, prin ordin comun se va stabili ca pensiile să crească cu 1 leu ori de câte ori cresc soldele activilor. Nu e aşa că se va respecta în felul acesta conţinutul articolului introdus la cererea sindicatelor?

Celelalte aspecte atinse sunt minore, unele chiar hazlii şi dovedesc lipsa de seriozitate, preocupare, cunoaştere sau chiar interes a unora din cei angajaţi în aceste discuţii.

Informare

2015-02-04T09:17:00.000-08:00

Ultima sută de metri ?

Aşa s-ar părea, conform comunicatului semnat de cei doi membri reprezentativi ai conducerii SCMD. Este o veste care nu poate decât să ne bucure, deşi după atâtea „abureli” nu putem fi siguri de nimic până nu vom avea şi lucrul făcut ( cât de bine făcut, vom vedea atunci...). Pe lângă bucuria primirii veştii nu poate să nu-şi facă locul şi frustrarea, generată de marea întârziere cu care se va finaliza această cerinţă a noastră, Legea pensiilor militare, şi de care mulţi, foarte mulţi dintre camarazii noştri nu vor avea parte.

În mod legitim, ne punem întrebarea : de ce abia acum ? De ce a trebuit să ajungem la bunăvoinţa unui guvern care se teme pentru propria lui supravieţuire şi care, prin urmare, se dovedeşte foarte harnic în rezolvarea unor angajamente restante, pe care ani de zile le-a tot amânat ? Ştiam cu toţii că în „celelalte structuri” (MAI,SRI), nu au existat diferenţe la aplicarea noilor condiţii de muncă (mai avantajoase) în cazul celor pensionaţi înainte şi după 01.01.2011. Şi atunci ce părere să ne facem despre bunăvoinţa acelui „Mircea”, desemnat de premier încă de la începutul mandatului, să rezolve problemele pe care ni le-au promis în campania electorală ce a premers accederea domniilor lor la Putere ?

Desigur, nu ne dorim schimbarea guvernului, deoarece ar însemna o amânare „sine die” a acestei chestiuni, şi , în definitiv, guvernele trebuie lăsate să lucreze pentru a da măsura propriilor abilităţi în conducera ţării, şi nu ar trebui schimbate precum lenjeria intimă. În acelaşi timp, nu putem să nu ne întrebăm dacă acest guvern, care a ignorat atâta timp abordarea solicitărilor militarilor în rezervă/retragere , ar fi manifestat aceeaşi deschidere în condiţiile în care forţa politică ce l-a emanat nu ar fi primit un croşeu de dreapta în plină figură (politică) la alegerile prezidenţiale, şi acum ar face orice pentru a se menţine pe poziţie ?

Chiar şi aşa, maniera în care a fost abordată „facerea” acestei legi este departe de transparenţa la care ne-am fi aşteptat. Acest lucru dă naştere la multe nedumeriri şi interpretări, ca de exemplu prevederea art. 28, în care se afirmă că baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda funcţiei de bază avută în ultima lună de activitate, care include solda de grad corespunzătoare la data trecerii în rezervă, fără nicio referire la alte elemente precum indemnizaţia de conducere, solda de merit sau ordinele militare primite.

În aceeaşi ordine de idei, aceia dintre noi care primesc pensiile în condiţiile Legii 241/2013 nu înţeleg la ce reparaţii să se aştepte, deoarece în afară de faptul că se presupune reluarea indexării acestor cuantumuri, redevenite pensii militare de stat, nu există niciun indiciu că se va pune capăt discriminării atât faţă de ceilalţi pensionari militari, prin acordarea aceloraşi grupe de muncă, cât şi faţă de pensionarii civili expuşi prevederilor Legii 19/2000, cărora după recalculare li s-au lăsat cuantumurile cele mai favorabile ale pensiilor, în timp ce nouă, militarilor, timp de 19 luni, ni s-au diminuat pensiile. Iar exemplele pot continua.

Referitor la statutul nostru de militari, de rezervă a Armatei, aici lucrurile trebuie privite în dinamica vremurilor. Ca militari de profesie, şcoliţi şi nu făcuţi, suntem conştienţi că în condiţiile progresului tehnologic extraordinar resimţit şi/sau mai ales în domeniul militar, armamentul, echipamentele şi procedurile au suferit modificări de esenţă faţă de perioada în care noi eram în activitate. Aceasta presupune o permanentă punere la punct cu noutăţile, lucruri de care noi am fost privaţi. Mai mult, trecerea anilor au lăsat urme şi asupra rezistenţei fizice cât şi asupra puterii de concentrare şi de asimilare a noilor cunoştinţe. Să nu mai punem la socoteală că unii dintre noi au trecut în rezervă cu grade de căpitan sau maior, şi acum , prin grija conducătorilor uneia din asociaţiile militarilor în rezervă/retragere, pentru merite pe care doar le putem bănui, se bucură a purta pe epoleţi grade superioare . Îi îndreptăţesc gradele primite în asemenea condiţii, ca în caz de pericol pentru naţiune, să primească funcţii şi responsabilităţi corespunzătoare ? Să ne mai gândim !

Prin urmare, trebuie să înţelegem, pentru binele Ţării, al Armatei şi chiar al nostru, că nu toţi pensionarii militari vor fi şi militari în rezervă, că este necesară elaborarea cât mai rapidă şi aplicarea în practică a unei legislaţii referitoare la rezerviştii voluntari, aşa cum se întâmplă în majoritatea armatelor moderne, iar celor trecuţi în pensie să li se acorde drepturile şi onorurile corespunzătoare meritelor dobândite în timpul serviciului activ sub Drapel, conform unei legi corecte.

În aceste condiţii , pentru ca legea să treacă prin Parlament, şi mai ales să treacă aşa cum ne-o dorim, este necesar şi acceptul forţelor din opoziţie, aşa că o susţinere prea vocală din partea reprezentanţilor noştri, numai a celor din arcul guvernamental nu este chiar benefică. Să nu uităm că există ceva antecedente în acest sens, când cei cuprinşi în tandra îmbrăţişare a conducerii SCMD şi-au dat invariabil obştescul sfârşit politic sau se află pe marginea gropii (tot politice, desigur): Mircea Diaconu, Teodor Meleşcanu, Călin Popescu Tăriceanu, Victor Ponta. Este vreun câştigător printre ei ? Ca să nu mai amintesc de penibilul clip cu tractorul...

De fapt, aici a greşit SCMD, care prin acţiuni şi luări de poziţie neinspirate s-a îndepărtat de cei care ar fi putut să facă demult ceva pentru noi, aşa că acest dialog între factorul guvernamental şi reprezentanţii pensionarilor militari în loc să se desfăşoare constant, din timp şi fără ameninţarea unei schimbări politice, are loc abia acum, sub spectrul îndepărtării de la Putere a celor care , în sfârşit, şi-au amintit de noi.

Col.(r) Radu AROMÂNESEI

Informare cu privire la stadiul Proiectului Legii pensiilor militare de stat

În data de 03.02.2015, între orele 10.00-13.00, s-au purtat discuţii pe textele amendamentelor, între reprezentanţii sindicatelor şi ai ANCMRR şi reprezentanţii la vârf ai ministerelor şi structurilor din sistem.

Majoritatea amendamentelor propuse au fost acceptate, discuţia fiind pe formularea textului şi pe articolele la care acestea trebuie încadrate. Este vorba despre principalele propuneri pe care le susţinem de ani de zile, privind racordarea la sistem şi la drepturile rezerviştilor din sistem. Obiecţiile s-au axat pe probleme legate de vârsta pensionării.

Cu surprindere s-a constatat că discrepanţele privind aplicarea HG 1294/2001, completată cu extensia ei HG 1019/2010, există doar la MApN. În celelalte structuri n-au existat diferenţe la aplicare.

La sfârşitul acestei săptămâni reformularea textelor articolelor va fi finalizată, urmând a fi asumate de demnitarii care le pot iniţia în Parlament.

Atât noi, cât şi sindicatele de la Interne, care cunosc procedura, am insistat că este vorba nu de un proiect nou de lege, care ar trebui să preia procedurile de la capăt, ci de proiectul care a trecut pe la toate ministerele, care are toate avizele de la comisiile parlamentare, la care se adaugă nişte amendamente, putând astfel intra în procedura de vot. Orice amânare, dictată de varii considerente sau interese, atrage pericolul ca acest lucru să nu se întâmple în luna februarie, astfel încât o eventuală schimbare a Guvernului ne va aduce în situaţia de a o lua de la capăt, pentru a obţine avizul unor eventuali noi miniştri şi al unui eventual nou premier, indiferent cine ar fi aceştia.

Se păstrează principiul ca nimeni nu trebuie să piardă vreun drept câştigat, dar discrepanţele trebuie să dispară astfel încât să fim acoperiţi pentru prezent şi viitor, ca rezervişti cu obligaţii militare atât în sensul tradiţiei cât şi al legislaţiei NATO.

PREŞEDINTE SCMD,

Col. (r) dr. Mircea DOGARU

VICEPREŞEDINTE SCMD,

Col. (r) Valeriu PRICINĂ

Informare

2015-01-28T09:31:00.001-08:00

Va fi cum va rămâne...

Am onoarea să vă prezint în continuare poziţia oficială a SCMD referitoare la un proiect de lege despre care noi am aflat în mod neoficial (despre proiect e vorba, căci propunerile de modificare a ceva neoficial le-am primit, într-adevăr, oficial).

Importanţa momentului este dată atât de îndelungata aşteptare, cât şi de consecinţele adoptării sau nu, precum şi a formei în care va fi adoptată respectiva lege.

În aceste condiţii, era de dorit o prezentare mai succintă şi mai concretă a situaţiei, astfel încât lucrurile să fie explicate mai puţin stufos şi pe înţelesul tuturor, cu mai puţine referiri politice, chiar dacă acţiunea în sine are o mare încărcătură politică, nu de alta, dar de când ne-am implicat în jocuri periculoase am ieşit teribil de şifonaţi.

Col(r) Radu AROMÂNESEI

LEGEA PENSIILOR MILITARE DE STAT

ULTIMA RUNDA

- In atentia membrilor SCMD si a tuturor celor interesati –

Doamnelor si domnilor,

Traim sub incidenta a opt (8) legi basiste contradictorii si a doua legi partial reparatorii. Discrepantele dintre noi sunt uriase si se adancesc luna de luna, haosul legislativ, benefic politicului, pecetluind, in ceea ce ne priveste, discriminarea. SCMD si sindicatele din MAI si sistemul penitenciar au declansat lupta pentru omogenizarea legislativa aducand Proiectul Legii pensiilor militare de stat, in septembrie trecut, in faza intrarii in procedura parlamentara de vot cu toate avizele necesare obtinute.

In luna ianuarie 2015 a avut loc evenimentul care, in mod normal, intr-un stat democratic, trebuia sa aiba loc in urma cu cinci ani. Guvernul a chemat la masa tratativelor ministrii de resort, reprezentantii tuturor ministerelor, sefii directiilor de specialitate din ministerele de resort si, de cealalta parte, sindicatele din sistem. In mod exceptional, dintre sutele de ONG-uri, a participat doar presedintele ANCMRR.

Principiile enuntate si modul de definitivare a omogenizarii legislative in interesul militarilor activi si in rezerva v-au fost prezentate direct sau prin intermediul presedintilor de filiale care v-au adus, sau nu, la cunostinta notele noastre interne. Conform graficului, in cinci zile, sindicatele si-au exprimat punctul de vedere, punand la dispozitia omologilor cele 16 amendamente asupra carora am convenit. Presedintele ANCMRR a fost linistit, direct, de ministrul de finante in ceea ce constituie singura preocupare a domniei sale referitoare la cuantum. Tot conform graficului, ieri, 27 ianuarie, reprezentantii directiilor de resort din ministerele si serviciile sistemului s-au intalnit in sedinta de lucru, la chemarea persoanei desemnata drept coordonator, si au analizat propunerile sindicale. Ni s-a transmis sa asteptam zilele acestea convocarea pentru discutia finala cand ambele categorii ale sistemului, in activitate si in rezerva, vor conveni asupra formei finale care va intra in procedura de vot.

Fiind vorba despre omogenizarea legislativa, nu despre implicare bugetara, de abrogare a tuturor legilor si prevederilor emanate din 2010 si pana in prezent si inlocuirea lor cu o lege unica in masura sa elimine discriminarea pentru prezent si viitor, aliniind sistemul la normele si cerintele NATO, toate sindicatele, dar si ANCMRR, am convenit sa nu iesim cu bucataria interna afara pentru a nu adauga foiletoanelor mediatice “Elodia”, “Bahnmuteanu” etc.” din nou foiletonul “Pensii militare”. Cu atat mai mult cu cat vorbim de 5 ani in zadar, nici politicienii, nici reprezentantii media nefiind capabili sa inteleaga ca, sub aspect juridic, pensiile, indemnizatile si ajutoarele sociale reprezinta chestiuni total diferite si amesteca, in continuare si de-a valma, la categoria pensionari, persoane care n-au muncit in viata lor, care au muncit pentru ei, fara contract de munca cu Statul sau vreun patron, beneficiari de indemnizatii ca sportivii, artistii emeriti si ai poporului, revolutionarii etc. Si insista sa vorbeasca despre “pensii speciale” si nu despre legi separate pentru categorii socio-profesionale care nu se pot incadra in cuantificarea regimului de munca de 8 ore, cum ar fi: militarii, politistii, diplomatii, pilotii, grefierii, artistii, sportivii etc.

De data aceasta este o chestiune de zile pana cand vom putea pune capat cosmarului in care ne-a aruncat, in urma cu cinci ani, regimul Basescu. Dar inca mai putem pierde in urmatoarele situatii:

Caderea imediata a guvernului, fapt ce ar aduce noi ministri care vor avea nevoie de timp pentru instalare, pentru intelegerea problemelor si ne vor mai da avizele la “Calendele grecesti” pentru ca, dupa ce si-au vazut sacii in caruta, nu-i mai interesam. Cu atat mai mult daca este vorba despre revenirea “lupilor PDL-isti” vinovati fata de noi, imbracati in blana de oaie PNL-ista. Este motivul pentru care am cerut, tuturor aliatilor nostri aflati in aceeasi situatie – CFR-isti, diplomati, revolutionari, aviatori, grefieri etc – sa nu se lase manipulati si aruncati in lupta politica din cauza disperarii, ca nu e vremea de strigat “Jos ala si sus ala!” ci doar “Sus!”. “Sus Legea pensiilor militare de stat”, “Sus Legea 404!”, “Sus Legea 341!” etc. Si am mai cerut pentru activi lege separata sau capitol aparte in noua lege a sistemului de salarizare. Pentru ca acum este momentul politic favorabil noua, tuturor, sa ne obtinem drepturile si sa le batem in cuie!

Interventia celor care ne-au instrumentat decaderea din drepturi, din interese prioritar externe, combinate cu interese interne. O interventie care se poate face profesionist, prin manipulare mediatica, asa cum s-a procedat inclusiv la recentele alegeri prezidentiale. Se pot folosi, spre pilda, persoane a caror vanitate le intuneca logica sau ale caror interese personale nu au nimic in comun cu interesul general, care sa indemne practic la dezbateri publice, mediatice, cu alte cuvinte, la reluarea de la capat a unui proces incheiat. In conditiile in care se bat iarasi campii despre 5,4 milioane de pensionari, cand real sunt 2,5 milioane si despre faptul ca acestia ar periclita pensiile celor de maine! Fals! Sfanta contributivitate ii lasa pe copiii nostri fara pensii pentru ca n-au locuri de munca sa contribuie, pentru ca lucreaza sporadic, adesea la negru sau pe salarii de nimic, dar sunt prea cruzi sa-si dea seama ca sunt folositi impotriva unicei surse de salvare financiara pe care o au – pensiile parintilor si bunicilor.

In concluzie, intrucat detinatorii de stampile din sindicate sunt statutar desemnati la negocieri, ii rog, respectuos, pe toti, cei care si-au pierdut rabdarea sau care viseaza sa castige acum batalii pe care nu au avut curajul sa le poarte in tinerete sau pe care le-au pierdut atunci, sa se abtina, sa fie persoanele care au fost candva pe linia autodisciplinei impuse, sa nu se mai lase inflamate de zvoneri si manipulatori interesati, care vorbesc de “tradari” si “rasplati” de pe la televiziuni, astfel incat, din vina lor exclusiva, sa reeditam in mic istoria din 1989, cand am fost prostiti sa iesim in strada in numele Libertatii si ne-au dat o Democratie de n-o mai putem duce, ca ne-au luat si cenusa din vatra! Daca “Jukovii” de astazi ar fi fost le fel de belicosi atunci, nu am fi ajuns in situatia in care am ajuns acum. Si, oricum, nu de “Jukovi” avem nevoie in clipa de fata, ci de “Valcovi” care, pentru moment, ne sunt favorabili!

In situatia in care vreun membru de sindicat va da curs vreunei chemari neautorizata, altfel decat in nume propriu, la batutul cuielor in talpa, vom aplica masurile statutare care se impuns. La aceeasi concluzie si procedura au ajuns si liderii celorlalte categorii socio-profesionale aliate noua care asteapta nu “pensii speciale”, cum il citeaza, in continuare pe Boc unii reprezentanti mass-media, ci dreptatea consfiintita legislativ.

Cu stimă,

Preşedintele SCMD,

Col.(r) dr. Mircea DOGARU

Informare

2015-01-15T11:34:00.000-08:00

CONSIDERAŢII PRELIMINARE

Iată că în sfârşit a ieşit la lumină proiectul mult aşteptatei Legi a pensiilor militare DE STAT, cel promis de autorităţi încă de acum peste 2 ani. Unele din presupunerile şi speculaţiile din această perioadă s-au adeverit, altele nu.Oricum, acest proiect, conform spuselor ministrului Duşa, are toate avizele de rigoare, ceea ce nu împiedică formularea unor amendamente, dar şansele ca acestea să se regăseacă în forma finală a legii sunt minime.

Pe parcursul timpului, mulţi specialişti o vor analiza, critic sau laudativ (depinde de punctul de vedere, convingeri şi interese), dar acum, după o sumară analiză, se pot desprinde câteva aspecte:

- încă de la început, de la primul articol, ni se aduce la cunoştinţă existenţa „sistemului pensiilor militare de stat”, iar prin Art.5(2) aflăm că plata pensiilor militare de stat (şi a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari) „se asigură de la bugetul de stat”, ceea ce înseamnă că nu mai depindem de bugetul asigurărilor sociale. Ştim cu toţii ce înseamnă asta şi nu are rost să mai comentăm. Oricum, este un lucru bun.

- Conform Art.28(1) „Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază, avut în ultima lună de activitate care include solda de grad/salariul gradului profesional corespunzător la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.” Desigur, mai sunt şi alte precizări. Prin urmare se renunţă la principiul contributivităţii, cel care îi dezavantaja pe militari, deoarece făcea o medie între venituri foarte diferite pe timpul carierei militare. Este iarăşi un lucru bun, cu atât mai mult cu cât procentele din baza de calcul sunt mai generoase decât în vechea legislaţie (Art. 29- 70% condiţii normale, 72% condiţii deosebite, 74% alte condiţii).

- facem acum un salt la Art.60(1) care stipulează „Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.” Înţelegem, prin urmare, că legiuitorul nu acceptă revenirea rezerviştilor la statutul real de pensionar militar, prin corelarea pensiei cu veniturile corespunzătoare gradului şi funcţiei din activitate. O explicaţie ar fi intenţia de a se institui categoria de „rezervist voluntar”, adică vor avea obligaţii militare cei care după ieşirea din serviciul activ vor încheia un contract cu Armata în condiţii de obligaţii reciproce, în timp ce ceilalţi nu vor mai avea contingenţă cu activitatea militară. Este totuşi o dezamăgire.

- şi pentru ca dezamăgirea să fie completă, ajungem la Art.111, un articol mai amplu, cu 7 puncte, din care înţelegem că NUMAI ”(1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special stabilite în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi SE RECALCULEAZĂ potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie”. Ce înseamnă asta ? Asta înseamnă că în conformitate cu articolul anterior (110), singura „favoare” făcută celor care au trecut în rezervă înainte de 01.01.2011 , şi care au pensiile dobândite fie prin efectul Legii 119/2010 (deci cu pensiile majorate sau egale cu cele dinaite), fie prin Legea 241/2013 (cei cu pensiile „reparate”) este că aceste pensii devin la rândul lor DE STAT, de unde şi posibilitatea (aşa sper eu) de a fi indexate anual, asemenea tuturor pensiilor din România. Cât despre aplicarea aceloraşi grupe de muncă, sau recalcularea conform noii metodologii, rămâne ca şi până acum...

Explicaţiile acestui tratament diferenţiat ar fi, în principal, două: pe de o parte cei pensionaţi după 01.01.2011 sunt mult mai puţini, şi e clar că este mai simplu să li se aplice noile prevederi legale, pe de altă parte, este rezultatul percepţiei asupra noastră ca reprezentanţi ai „celeilalte” Armate, de parcă Ţara căreia i-am jurat noi credinţă ca oşteni nu ar fi una şi aceeaşi! Oricum o luăm, miroase al naibii de urât a discriminare. Şi nu e drept !

Col(r) Radu AROMÂNESEI

PROIECT LEGE PRIVIND PENSIILE MILITARE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI
SENATUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAŢILOR

LEGE

privind pensiile militare de stat

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. – Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, denumit în continuare sistemul pensiilor militare de stat.
Art. 2. – Principiile de bază ale sistemului pensiilor militare de stat, sunt următoarele:
a) principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul de pensii militare de stat bazat pe aceleaşi norme de drept, pentru toţi participanţii la acesta;
b) principiul egalităţii, prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul de pensii militare de stat, un tratament nediscriminatoriu, între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;
c) principiul imprescriptibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie;
d) principiul incesibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parţial;
e) principiul autonomiei, bazat pe organizarea, conducerea şi administrarea, de sine stătătoare a sistemului pensiilor militare de stat de către instituţiile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale.
Art. 3. – În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
a) militar – este cadrul militar, astfel cum este definit la art. 1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, soldatul şi gradatul profesionist, aşa cum sunt definiţi la art. 1 din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările ulterioare, militarul angajat pe bază de contract, jandarmul angajat cu contract;
b) poliţist – este funcţionarul public cu statut special, astfel cum este definit la art. 1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, poliţistul de frontieră angajat cu contract;
c) funcţionar public cu statut special – este funcţionarul public cu statut special, astfel cum este definit la art. 3 din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
d) pensionar militar – este persoana definită la lit. a) – c), care beneficiază de pensie militară de stat în condiţiile prezentei legi;
e)vechimea în serviciu este perioada în care o persoană din sistemul de apărare naţională, ordine publică si siguranţă naţională s–a aflat în una dintre următoarele situaţii:
1. a avut calitatea de cadru militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, în activitate;
2. a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract/jandarm angajat cu contract/poliţist de frontieră angajat cu contract/soldat şi gradat voluntar/soldat şi gradat profesionist;
3. a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii militare de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare/poliţiştilor/funcţionarilor publici cu statut special, cu excepţia învăţământului liceal;
4. a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;
5. a fost în captivitate.
f) vechime – perioadele de timp recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă sau stagiu de cotizare în vederea obţinerii unei pensii în condiţiile legii;
g) vechime efectivă – vechimea prevăzută la lit. f), care nu cuprinde sporurile acordate pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, respectiv grupa II si I de muncă;
h) stagiu potenţial – perioada de timp prevăzută de prezenta lege acordată la calculul pensiei de invaliditate, ca o creditare pentru vechimea nerealizată din cauza afecţiunilor invalidante;
i) stagiu de cotizare – perioada în care persoanele prevăzute la art. 3 lit. a), b), şi c) au datorat/plătit contribuţii de asigurări sociale de stat în sistemul public de pensii.
j) vârstă standard de pensionare – vârsta stabilită de prezenta lege, la care se poate obţine pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile legii, precum şi vârsta din care se operează reducerile prevăzute de lege;
k) case de pensii sectoriale – casele de pensii care funcţionează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, cu respectarea legislaţiei în vigoare privind protecţia informaţiilor clasificate în instituţiile din sistemul naţional de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională;
Art. 4. – Sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activităţii specifice sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi din Constituţia României, precum şi pierderile de venituri datorate invalidităţii, bătrâneţii sau decesului.
Art. 5. – (1) Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii asigură aplicarea reglementărilor referitoare la pensiile militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, exercită controlul aplicării acestora şi pot iniţia propuneri de acte normative în domeniu, în condiţiile legii.
(2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari se asigură de la bugetul de stat prin bugetele instituţiilor prevăzute la alin. (1).
Art. 6. – Administrarea sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin case de pensii sectoriale constituite la nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) şi care funcţionează şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezenta lege.
Art. 7. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat evidenţa drepturilor de pensii militare de stat şi a drepturilor de asigurări sociale se realizează pe baza codului numeric personal, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Datele cu caracter personal actualizate pentru toţi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene, ai statelor membre ale Spaţiului Economic European, ai Elveţiei şi pentru străinii care au înregistrat rezidenţa/şederea în România, pentru care casele de pensii sectoriale stabilesc drepturile de pensie şi întocmesc documentaţii de plată şi/sau efectuează plata pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale, sunt furnizate acestora, gratuit, de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
(3) Datele prevăzute la alin. (2) sunt furnizate gratuit, la cererea caselor de pensii sectoriale, şi de oricare altă autoritate, instituţie publică sau altă instituţie care deţine astfel de informaţii.
Art. 8. – Cheltuielile, în sistemul pensiilor militare de stat, acoperă contravaloarea pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale, cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea sistemului pensiilor militare de stat şi alte cheltuieli prevăzute de lege.
Art. 9. – Condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special pot fi:
a) normale;
b) deosebite;
c) speciale;
d) alte condiţii.
Art. 10. – Reglementările privind locurile de muncă şi activităţile cu condiţii deosebite şi speciale stabilite pentru sistemul unitar de pensii publice se aplică şi militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special detaşaţi în afara instituţiei din care fac parte şi care îşi desfăşoară activitatea în condiţii similare.
Art. 11. – Încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii se realizează pe baza criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările şi completările ulterioare, şi
de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, specifice pentru poliţişti, cu modificările ulterioare.
Art. 12. – În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele drepturi:
a) pensii militare de stat;
b) alte drepturi de asigurări sociale.
Art. 13. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pot beneficia de o singură pensie militară de stat.
CAPITOLUL II
Sistemul pensiilor militare de stat
Art. 14. – În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele categorii de pensii:
a) pensia de serviciu;
b) pensia de invaliditate;
c) pensia de urmaş.
SECŢIUNEA 1
Pensia de serviciu
Art. 15. – Pensia de serviciu poate fi:
a) pentru limită de vârstă;
b) anticipată;
c) anticipată parţială.
Art. 16. – (1) Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă;
b) vechimea efectivă minimă de 25 de ani, din care cel puţin 15 ani vechime efectivă în serviciu.
(2) Vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă, prevăzută la alin. (1) lit. a), este de 60 de ani. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
Art. 17. – (1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ condiţiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă diminuată cu 5 ani şi se află în una dintre următoarele situaţii:
a) sunt trecuţi în rezervă ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
(2) La acordarea pensiei anticipate, diminuarea vârstei standard de pensionare cu 5 ani prevăzută la alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative.
Art. 18. – (1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, indiferent de vârstă, care au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani vechime efectivă în serviciu şi care se află în una dintre următoarele situaţii:
a) sunt trecuţi în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
(2) Cuantumul pensiei anticipate parţiale pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate prevăzuţi la alin. (1) se calculează pentru numărul anilor de vechime în serviciu stabiliţi în condiţiile art. 3 lit. e).
(3) La împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută de prezenta lege, pensia de serviciu anticipată parţială devine pensie de serviciu pentru limită de vârstă, iar cuantumul pensiei militare se recalculează prin luarea în calcul a vechimii realizate până la data trecerii în rezervă.
Art. 19. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii de serviciu, dar au o vechime în serviciu efectivă de cel puţin 15 ani, beneficiază de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de prezenta lege, pentru numărul anilor de vechime în serviciu, stabiliţi în condiţiile art. 3 lit. e).
Art. 20. – La împlinirea vârstelor prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei militare de serviciu pentru limită de vârstă, pensia de serviciu anticipată devine pensie de serviciu pentru limită de vârstă.
Art. 21. – (1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă/retragere sau încetării raporturilor de serviciu îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b) au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), dar nu mai puţin de 45 ani, astfel:
a) pentru activitate realizată în condiţii de muncă deosebite:
Vechime realizată în condiţii deosebite
(ani împliniţi) Reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2):
AICI URMEAZĂ TABEL CARE NU A FOST LUAT DE PAGINA Cei care doresc legea cu tabele si anexa sa ma apeleze pe mail.
b) pentru activitate realizată în condiţii de muncă speciale şi alte condiţii:
Vechime realizată în condiţii speciale şi alte condiţii
(ani împliniţi) Reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2):
TABEL
(2) Reducerile vârstelor standard de pensionare prevăzute la alin. (1) precum şi cele prevăzute de alte acte normative pot fi cumulate fără ca reducerea totală să fie mai mare de 13 ani.
(3) Vârstele de pensionare reduse potrivit alin. (2) nu pot fi mai mici de 45 de ani.
Art. 22. – (1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de 20 de ani în calitate de personal în unităţi de intervenţie antiteroristă, personal navigant pe elicoptere, aeronave de vânătoare, vânătoare-bombardament şi cercetare, supersonice, precum şi scafandrii beneficiază la cerere de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială, indiferent de vârstă, dacă au o vechime efectivă ca militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, în activitate, de cel puţin 10 ani.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) beneficiază de pensie de serviciu pentru limită de vârstă în condiţiile prevăzute de art. 18 alin. (3) sau, după caz, de art. 20.
Art. 23. – (1) Vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei de serviciu este perioada în care o persoană s-a aflat în una sau mai multe din situaţiile prevăzute la art. 3 lit. e).
(2) Vechimea în serviciu pentru deschiderea dreptului la pensia de serviciu nu cuprinde şi sporul acordat pentru activitatea desfăşurată în condiţiile de muncă prevăzute de Hotărârea Guvernului nr.1294/2001, cu modificările şi completările ulterioare şi Hotărârea Guvernului nr.1822/2004, cu modificările ulterioare.
Art. 24. – La stabilirea pensiei, se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat efectiv, astfel:
a) 1 an şi 3 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite;
b) 1 an şi 6 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale;
c) 2 ani în situaţie de război, participare la misiuni în afara teritoriului statului român sau în alte condiţii prevăzute prin Hotărârea Guvernului nr. 1294/2001, cu modificările şi completările ulterioare şi Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004, cu modificările ulterioare.
Art. 25. – (1) Constituie vechime pentru stabilirea pensiei militare de stat în condiţiile art. 16, 17, 18, 22 şi art. 40, perioadele prevăzute la art. 3 lit. e), precum şi perioadele recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Vechimea valorificată pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1) nu se poate valorifica şi în sistemul public de pensii.
(3) În cazul în care din însumarea perioadelor de vechime rezultă fracţiuni de cel puţin 6 luni, acestea se întregesc la un an în favoarea beneficiarului, iar cele mai mici se neglijează.
Art. 26. – (1) Pentru cadrele militare/poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii prevăzute la art. 14 lit. a) si b), deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de către sistemul în care îndeplineşte condiţiile cumulative de pensionare, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 19.
(2) Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemele de asigurări sociale se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie în condiţiile alin. (1).
(3) În situaţia prevăzută la alin. (1) pensia militară de stat se stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciu, iar la calculul pensiei de invaliditate stagiul potenţial se acordă doar de către ultimul sistem în care persoana a fost asigurată.
Art. 27 – Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 3 lit. e) pct. 3-5, care sunt recunoscute ca perioade asimilate în sistemul public de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei, opţional, în unul din sisteme.
Art. 28. – (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază, avut în ultima lună de activitate care include solda de grad/salariul gradului profesional corespunzător la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.
(2) În cazul în care au avut loc modificări ale soldelor de funcţie în ultimii 5 ani de activitate, baza de calcul o constituie media soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiilor de bază corespunzătoare funcţiilor îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii dreptului la pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) – c), mai puţin solda de grad/salariul gradului profesional. La media obţinută se adaugă solda de grad/salariul gradului profesional prevăzută la alin. (1).
(3) În cazul în care modificările prevăzute la alin. (2) au fost determinate ca urmare a modificărilor actelor normative incidente, se aplică prevederile alin. (1).
(4) Pentru cadrele militare pensionate în condiţiile art. 19, 27 şi art. 39, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.
(5) Actualizarea prevăzută la alin. (4) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcţie/salariului de funcţie şi soldei de grad/salariului gradului profesional, deţinute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.
(6) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate, care îndeplineşte, în această perioadă, condiţiile de trecere în rezervă/încetare a raporturilor de serviciu cu drept la pensie, o reprezintă solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază, avută în luna anterioară plecării la misiune permanentă în străinătate, actualizată la data deschiderii dreptului la pensie, care include solda de grad/salariul gradului profesional corespunzător la data trecerii în rezervă. În situaţia în care nu a exercitat funcţia respectivă 6 luni consecutiv, baza de calcul o constituie media soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiilor de bază îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori trimiterii în misiune permanentă în străinătate, actualizate la data deschiderii dreptului la pensie.
(7) Pentru personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special detaşaţi în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pensia militară de stat se stabileşte în raport cu solda funcţiei de bază, respectiv salariul funcţiei de bază, cuvenit în calitate de militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special.
Art. 29. – Pensia de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:
a) pentru activitatea desfăşurată în condiţii normale, 70%
b) pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, respectiv grupa II de munca, 72%
c) pentru activitatea desfăşurată în condiţii speciale şi alte condiţii, respectiv grupa I de munca, 74%.
Art. 30. – (1) Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii, respectiv în grupele II sau I de muncă, prevăzute la art. 29 lit. b) şi c), se acordă militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special care au lucrat efectiv cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite sau 15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii.
(2) În situaţia în care persoanele prevăzute la alin. (1) au lucrat mai puţin de 20 ani în condiţii deosebite respectiv 15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii, la procentul corespunzător activităţii desfăşurate în condiţii normale se acordă un spor proporţional cu timpul efectiv lucrat în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii, respectiv în grupele II sau I de muncă, fără a depăşi procentul prevăzut la art. 29 lit. c).
Art. 31. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au o vechime mai mare de 25 de ani beneficiază, pentru fiecare an în plus, de un spor la pensie de 2% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei.
Art. 32. – Persoanele care beneficiază de pensie militară de serviciu pot fi încadrate în muncă, inclusiv în sectorul public, cumulând pensia cu drepturile salariale în condiţiile legii.
SECŢIUNEA a 2-a
Pensia de invaliditate
Art. 33. – Au dreptul la pensie de invaliditate militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă datorită:
a) producerii unor accidente în timpul şi din cauza serviciului, accidentelor asimilate acestora conform legii, bolilor contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, tuberculozei, neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;
b) accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului.
Art. 34. – Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la art. 33 lit. a) şi elevii şi studenţii instituţiilor de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională care şi-au pierdut cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, survenite în timpul şi din cauza activităţii în aceste instituţii.
Art. 35. – Pensia de invaliditate se determină în raport cu gradul de pierdere a capacităţii de muncă, astfel:
a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire, necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;
b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoîngriji fără ajutorul altei persoane;
c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională după trecerea sa în rezervă/încetarea raporturilor de serviciu, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.
Art. 36. – (1) Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate sunt prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 56/2012 pentru aprobarea criteriilor şi normelor de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se stabileşte aptitudinea şi încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii profesionişti, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu modificările ulterioare.
(2) Comisiile centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, organizează, îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală.
Art. 37. – (1) Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, de către comisiile de expertiză medico–militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.
(2) Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la comisiile de expertiză medico–militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.
(3) În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale, comisiile de expertiză medico–militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională emit decizii medicale de încadrare într–un grad de invaliditate, care vor fi avizate de comisia centrală de expertiză medico–militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(4) În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3), sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, comisiile de expertiză medico–militară propun, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.
(5) Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situaţiile prevăzute la alin. (4) termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(7) Contestaţia prevăzută la alin. (6) se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.
(8) Deciziile comisiilor centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, prevăzute la alin. (7), date în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
(9) Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile prevăzute la alin. (7) necontestate în termen rămân definitive şi executorii.
Art. 38. – Constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiză medico–militară se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul apărării naţionale, ministrul afacerilor interne, ministrul justiţiei şi directorul Serviciului Român de Informaţii.
Art. 39. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care şi–au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor accidente sau a unor boli, beneficiază de pensia de invaliditate dacă au realizat, în condiţiile legii, vechime în serviciu.
Art. 40. – (1) Cuantumul pensiei de invaliditate se stabileşte conform prevederilor art. 29-31.
(2) Vechimea utilizată pentru calculul pensiei de invaliditate se stabileşte potrivit prevederilor art. 25 si 26.
(3) La suma procentelor cuvenite pentru vechimea efectiv realizată se adaugă, pentru fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), următoarele procente:
a) 1% pentru invaliditate de gradul I;
b) 0,8% pentru invaliditate de gradul II;
c) 0,6% pentru invaliditate de gradul III.
(4) Numărul anilor potenţiali nu poate fi mai mare decât vechimea pe care persoana ar fi putut să o realizeze de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare.
(5) Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit în condiţiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 39, va fi diminuat după cum urmează:
a) cu 10% pentru gradul I de invaliditate;
b) cu 15% pentru gradul II de invaliditate;
c) cu 20% pentru gradul III de invaliditate.
Art. 41. – Pensia pentru invaliditatea survenită ca urmare a unor acţiuni specifice, din cauza unor accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român, este egală cu solda funcţiei de bază/salariului funcţie de bază avută la data respectivă. Militarul, poliţistul ori funcţionarul public cu statut special, în rezervă sau în retragere, poate opta pentru pensia din sistemul public de pensii.
Art. 42.– (1) Pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizaţie pentru însoţitor, în afara pensiei, în cuantumul stabilit pentru această categorie în sistemul public de pensii.
(2) Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat.
(3) În cazul pensionarilor încadraţi în gradul I de invaliditate care beneficiază de pensie de invaliditate în mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizaţia pentru însoţitor se acordă numai de către ultimul sistem în care aceştia au fost asiguraţi.
Art. 43.– (1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, pană la împlinirea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), la termenele stabilite de comisiile centrale de expertiză medico–militară.
(2) După fiecare revizuire medicală, comisiile centrale de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:
a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
c) redobândirea capacităţii de muncă.
(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.
(4) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plătii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală, sau după caz, încetarea plătii pensiei, în condiţiile legii.
(5) Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s–a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare, conform prevederilor art. 37.
Art. 44. – (1) Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:
a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de munca;
b) au împlinit vârsta prevăzută la art. 16 alin. (2);
c) au dreptul la pensia de serviciu în condiţiile art. 17 lit. b) şi ale art. 18 lit. b).
(2) Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul comisiilor centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
Art. 45. – (1) Comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii pot convoca pentru expertizare pensionarul de invaliditate.
(2) Concluziile expertizării sunt obligatorii şi definitive până la următoarea revizuire medicală
(3) Neprezentarea la comisiile centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plătii pensiei.
Art. 46. – La împlinirea vârstelor prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei militare de serviciu pentru limita de vârsta, beneficiarii pensiei de invaliditate pot opta pentru pensia care îi avantajează.
Art. 47. – (1) Beneficiarii pensiei de invaliditate de gradul I îşi menţin dreptul la indemnizaţia de însoţitor, indiferent de pensia pentru care optează.
(2) Casa de pensii sectorială comunică, lunar, comisiei centrale de expertiză medico-militară, pensionarii încadraţi în grad de invaliditate care au împlinit vârsta standard de pensionare sau, după caz, condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă.
SECŢIUNEA a 3–a
Pensia de urmaş
Art. 48. – Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul, la data decesului, era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii militare de stat.
Art. 49. – Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
a) până la împlinirea vârstei de 16 ani;
b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s–a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).
Art. 50. – (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei prevăzută la art. 16 alin. (2), dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puţin 15 ani şi nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5 % pentru fiecare lună, respectiv 6,0 % pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Art. 51. – (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puţin un an.
(2) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârsta şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s–a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, asimilată unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare pentru care asigurarea este obligatorie ori dacă acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Art. 52. – Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 50 sau la art. 51 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului soţului susţinător, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Art. 53. – Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Art. 54. – (1) Pensia de urmaş se stabileşte, după caz, din:
a) pensia de serviciu pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei de serviciu pentru limită de vârstă.
(2) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din pensia susţinătorului prevăzută la alin. (1), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:
a) 50% – pentru un singur urmaş;
b) 75% – pentru 2 urmaşi;
c) 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.
Art. 55. – Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş calculate după fiecare părinte.
Art. 56. – (1) Urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate şi ai celor în rezervă, mobilizaţi sau concentraţi în unităţi militare, decedaţi ca urmare a unor acţiuni specifice, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român, beneficiază de o pensie de urmaş egală cu solda funcţiei de bază/salariului funcţiei de bază avut la data decesului.
(2) În cazul în care nu există urmaşi, dacă cel decedat era singurul susţinător al părinţilor săi, aceştia vor beneficia de jumătate din pensia de urmaş stabilită potrivit prevederilor alin. (1).
(3) Urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special în rezervă, aflaţi în situaţiile prevăzute la alin. (1), pot opta între pensia stabilită potrivit prezentei legi şi pensia proprie din sistemul public de pensii.
Art. 57. – În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se recalculează în conformitate cu dispoziţiile art. 54 alin. (2).
Art. 58. – Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
Art. 59. – Opţiunea prevăzută la art. 58 poate fi făcută atât în cadrul sistemului pensiilor militare de stat, cât şi faţă de celelalte sisteme de pensii.
SECŢIUNEA a 4–a
Indexarea pensiilor
Art. 60. – (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.
(2) Indicatorii prevăzuţi la alin. (1) sunt cei definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.
(3) În situaţia în care unul dintre indicatorii prevăzuţi la alin. (1) are valoare negativă, la actualizarea cuantumului pensiilor militare de stat se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă.
(4) În situaţia în care indicatorii prevăzuţi la alin. (1) au valori negative, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.
Art. 61. – (1) Începând cu anul 2021, cuantumul pensiilor militare de stat se majorează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 45% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizate pe anul precedent. Procentul din creşterea reală a câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, luat în considerare la majorarea pensiilor militare de stat, se reduce gradual cu câte 5% în fiecare an.
(2) Începând cu anul 2030, cuantumul pensiilor militare de stat se majorează anual cu 100% din rata inflaţiei realizată pe anul precedent.
SECŢIUNEA a 5–a
Stabilirea şi plata pensiilor
Art. 62. – (1) Pensiile militare de stat se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a tutorelui sau curatorului acesteia, a persoanei căreia i s–a încredinţat sau i s–a dat în plasament copilul minor, după caz, depusă personal ori prin mandatar desemnat prin procură specială.
(2) Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (1), poate fi retrasă la cererea persoanei îndreptăţite, până la emiterea deciziei de pensionare.
(3) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special depun cererea de pensionare împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, astfel:
a) la unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană de informaţii/ instituţia sau unitatea, după caz, din care a făcut parte persoana la data trecerii în rezervă sau direct în retragere/încetării raporturilor de serviciu odată cu îndeplinirea condiţiilor de acordare a unei pensii;
b) la centrul militar zonal/judeţean/de sector sau la unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană de informaţii/instituţia sau unitatea din care a făcut parte, după caz, în situaţia celor care îndeplinesc condiţiile de pensionare după data trecerii în rezervă sau încetarea raporturilor de serviciu.
c) la centrul militar zonal/judeţean/de sector, unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană de informaţii/instituţia sau unitatea, după caz, din raza de domiciliu a urmaşilor pensionarilor militari decedaţi. Urmaşii pot depune cererea şi documentele necesare şi la casele de pensii sectoriale în a căror evidenţă s–au aflat susţinătorii.
(4) Pentru persoanele prevăzute la alin. (3), cererea de pensionare, însoţită de actele doveditoare, se transmite de către structurile prevăzute la alin. (3), în termen de 30 zile de la data depunerii, la casa de pensii sectorială, în funcţie de ultimul loc de muncă.
(5) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, dosarele de pensionare se transmit la casa de pensii sectorială aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informaţii, după caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea.
(6) Casele de pensii sectoriale aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informaţii stabilesc şi plătesc pensiile militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, potrivit protocoalelor încheiate.
Art. 63. – (1) În vederea stabilirii pensiei militare de stat organele prevăzute la art. 62 alin. (3) sunt obligate să întocmească dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru respectarea termenelor de depunere şi exactitatea datelor înscrise.
(2) Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conţină în mod obligatoriu şi decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate.
(3) Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se stabileşte prin ordin al ministrului apărării naţionale, ministrului afacerilor interne şi directorului Serviciului Român de Informaţii.
Art. 64. – (1) Drepturile de pensie se stabilesc şi se plătesc astfel:
a) de la data încetării plăţii soldelor/salariilor lunare ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, după caz, a soldei/salariului sau pensiei susţinătorului decedat dacă cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusă la casa de pensii sectorială în cel mult 90 de zile de la data ivirii acestor situaţii.
b) din prima zi a lunii următoare celei in care cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusă la casa de pensii sectorială peste termenul prevăzut la lit. a).
(2) Pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare ulterior datei ieşirii din rândul militarilor în activitate/încetării raporturilor de serviciu sau ulterior decesului susţinătorului, pensia se stabileşte şi se plăteşte cu începere din prima zi a lunii următoare celei în care s–a depus cererea, împreună cu actele necesare, la casele de pensii sectoriale.
Art. 65. – (1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii la casa de pensii sectorială.
(2) Decizia prevăzută la alin. (1) cuprinde temeiurile de fapt şi de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare, precum şi termenul în care poate fi introdusă contestaţia.
(3) Decizia casei de pensii sectoriale se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii.
Art. 66. – (1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plătii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
(2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.
Art. 67. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se face lunar.
(2) Pensia se plăteşte personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s–a încredinţat ori i s–a dat în plasament copilul urmaş sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.
Art. 68. – (1) Plata pensiei se face, în funcţiei de opţiunea pensionarului, prin mandat poştal, în cont curent sau în cont de card, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între casele de pensii sectoriale şi Compania Naţională „Poşta Română” – S.A. sau, după caz, între casele de pensii sectoriale şi bănci.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în situaţia celorlalte drepturi băneşti pentru stabilirea şi plata cărora competenţa revine, potrivit legii, caselor de pensii sectoriale.
(3) Casele de pensii sectoriale transmit lunar, la domiciliul beneficiarilor din România, prin Compania Naţională „Poşta Română” – S.A., taloanele de plată a drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2), indiferent de modalitatea de plată pentru care au optat beneficiarii acestora.
Art. 69. – (1) Cheltuielile cu transmiterea către beneficiari a drepturilor prevăzute la art. 68 alin. (1) şi (2), precum şi cele cu transmiterea taloanelor de plată la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din bugetul de stat, prin stabilirea unor procente şi tarife conform legilor bugetare anuale.
(2) Procentul prevăzut în situaţia în care achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 1% din valoarea totală a sumelor plătite.
(3) Comisionul bancar prevăzut în situaţia în care plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 0,15% din valoarea totală a sumelor plătite.
Art. 70. – (1) Beneficiarii drepturilor băneşti stabilite de casele de pensii sectoriale, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al acestor drepturi, în condiţiile legii.
(2) Pensiile militare de stat sau alte drepturi de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliţi în străinătate, pot fi transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internaţional la care România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s–a convenit.
(3) Cheltuielile generate de transferul în străinătate al pensiilor militare de stat sau altor drepturi de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepţia plăţilor care intră sub incidenţa Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, în cazul acestora din urmă comisioanele fiind suportate, proporţional, de către beneficiar şi de către casele de pensii sectoriale.
Art. 71. – Procedurile referitoare la efectuarea operaţiunilor de plată a drepturilor băneşti se aprobă prin ordine ale conducătorilor caselor de pensii sectoriale.
Art. 72. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul a decedat;
b) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i–a fost acordată pensia;
c) pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 49 lit. c), precum şi cel prevăzut la art. 52 şi–au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
d) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul de urmaş prevăzut la art. 49 lit. c) sau cel prevăzut la art. 51 alin. (1) nu s–a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;
e) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 49 lit. c) sau cel prevăzut la art. 51 alin. (1) nu s–a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea prevăzută la art. 45;
f) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 49 lit. c) sau cel prevăzut la art. 51 alin. (1) nu a mai urmat programele recuperatorii prevăzute la art. 46 alin. (1);
g) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 49 lit. c);
h) pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului.
(2) Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea plătii pensiei, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
(3) Instanţele judecătoreşti au obligaţia să comunice, în scris, informaţiile de natură să conducă la încetarea plăţii pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. h), casei de pensii sectoriale în evidenţele căreia se află pensionarul condamnat.
Art. 73. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul şi–a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat;
b) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş prevăzut la art. 49 lit. c) ori cel prevăzut la art. 51 alin. (1) nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea comisiilor centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informaţii;
c) pensionarul urmaş, prevăzut la art. 49 lit. a), a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;
d) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
e) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;
f) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii militare de stat, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din sistemul public de pensii, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;
g) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se încadrează în muncă, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni;
h) pensionarul de invaliditate, gradul III, se încadrează în muncă depăşind jumătate din programul normal de lucru al locului de munca respectiv, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni.
(2) În situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş, în condiţiile prevăzute la art. 49 lit. b), care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs.
(3) Plata indemnizaţiei pentru însoţitor prevăzute la art. 42 alin. (1) se suspendă pe perioada în care pensionarul este internat într-o instituţie de asistenţă socială sau într-o unitate medicală specializată, în care se asigură supraveghere şi îngrijire permanente, cu excepţia situaţiilor în care pensionarul este nevăzător.
(4) Suspendarea plăţii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se poate face şi la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plăţii se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
Art. 74. – În sistemul pensiilor militare de stat, reluarea plăţii pensiei se face, la cerere, după cum urmează:
a) începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
b) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s–a făcut după expirarea termenului prevăzut la lit. a);
c) de la data începerii anului şcolar, în situaţia în care suspendarea plăţii pensiei s–a făcut în temeiul prevederilor art. 73 alin. (1) lit. c).
d) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea de reluare a plăţii pensiei în cazul prevăzut la art. 73 alin. (4).
Art. 75. – Încetarea, suspendarea sau reluarea plăţii pensiei, precum şi orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele de pensii sectoriale, în condiţiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie.
Art. 76. – Prevederile prezentei legi, referitoare la stabilirea şi modificarea drepturilor, la încetarea, suspendarea şi reluarea plăţii acestora, se aplică şi indemnizaţiilor acordate prin legi speciale, ale căror stabilire şi plată se află, potrivit legii, în competenţa materială a caselor de pensii sectoriale, cu excepţia situaţiilor în care legea specială de reglementare dispune altfel.
Art. 77. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, pot cumula pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de pensionari:
a) pensionarii militari care beneficiază de pensie de serviciu;
b) nevăzătorii;
c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmaş, încadraţi în gradul III de invaliditate;
d) copiii, pensionari de urmaş, prevăzuţi la art. 49 lit. a) şi b).
(2) Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Art. 78. – Pensionarii militari care realizează stagii de cotizare, nevalorificate la stabilirea pensiei militare de stat, pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 79. – (1) Deciziile de pensii pentru limită de vârstă şi anticipate ale pensionarilor militari rechemaţi în activitate sau care au redobândit calitatea de poliţişti sau funcţionari publici cu statut special în instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională se revocă.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul, poliţistul sau funcţionarul public cu statut special a fost rechemat în activitate sau a redobândit calitatea de poliţist sau funcţionar public cu statut special.
(3) Instituţiile prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a comunica caselor de pensii sectoriale în termen de 15 zile persoanele care beneficiază de pensie militară şi au fost rechemate în activitate sau au redobândit calitatea de poliţist sau funcţionar public cu statut special.
(4) La o nouă trecere în rezervă/încetare a raporturilor de muncă, vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei militare de stat este cea stabilită la pensionarea anterioară, la care se adaugă timpul servit după rechemarea în activitate, respectiv, timpul lucrat în calitate de poliţist şi funcţionar public cu statut special.
(5) În baza de calcul a pensiei se iau soldele/salariile prevăzute la art. 28.
Art. 80. – Beneficiarii drepturilor prevăzute de prezenta lege sunt obligaţi să comunice casei de pensii sectoriale, în evidenţele căreia se află, orice schimbare în situaţia proprie, de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care i–a fost stabilită sau i se plăteşte pensia, în termen de 15 zile de la data apariţiei acesteia.
Art. 81. – (1) Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite şi neîncasate până la deces, se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.
CAPITOLUL II
Alte drepturi de asigurări sociale
Art. 82. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, în afara pensiilor, se mai pot acorda, în condiţiile prezentei legi, următoarele drepturi de asigurări sociale:
a) tratament balnear care se suportă de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru asiguraţi şi pensionari;
b) bilete de odihnă şi tratament, acordate conform prevederilor legale;
c) ajutor de deces, conform prevederilor legale, în cazul decesului militarului, poliţistului sau funcţionarului public cu statut special, pensionarului militar sau a unui membru al familiei acestuia.
(2) Ajutorul de deces se acordă unei singure persoane care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces şi care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul sau, în lipsa acestora, oricare persoană care face această dovadă.
(3) În cazul decesului unui membru de familie, ajutorul de deces se acordă dacă acesta nu era asigurat sau pensionar la data decesului.
(4) Se consideră membru de familie, în sensul alin. (3):
a) soţul/soţia;
b) copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, precum şi copiii incapabili de muncă, indiferent de vârstă, dacă şi-au pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor menţionate.
Art. 83. – (1) Ajutorul de deces se suportă din bugetul de stat şi se acordă, la cerere, pe baza certificatului de deces.
(2) Acordarea ajutorului de deces nu este condiţionată de realizarea unei anumite vechimi în serviciu.
Art. 84. – Ajutorul de deces se achită în termen de 24 de ore de la solicitare de:
a) angajator, în cazul decesului militarului, poliţistului sau funcţionarului public cu statut special, respectiv al unui membru de familie al acestuia;
b) casa de pensii sectorială sau centrul militar zonal/judeţean/sector în cazul decesului pensionarului, respectiv al unui membru de familie al acestuia.
Art. 85. – (1) Ajutorul de deces se achită persoanei îndreptăţite sau mandatarului desemnat, prin procură specială, de către aceasta.
(2) Ajutorul de deces poate fi solicitat, pe baza actelor justificative, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data decesului.
(3) Cuantumul ajutorului de deces solicitat potrivit alin. (2) se achită la nivelul cuvenit la data decesului stabilit conform legii.
CAPITOLUL III
Casele de pensii sectoriale
Art. 86. – (1) Casele de pensii sectoriale se înfiinţează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, ca structuri cu personalitate juridică şi cu sediul în municipiul Bucureşti.
(2) Casele de pensii sectoriale prevăzute la alin. (1) sunt succesoare de drept ale caselor de pensii sectoriale din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii.
Art. 87. – Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 88. – Cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale se suportă din bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor publice în subordinea cărora funcţionează.
Art. 89. – În aplicarea prevederilor prezentei legi, casele de pensii sectoriale îndeplinesc, în principal, următoarele atribuţii:
a) asigură evidenţa la nivel naţional a tuturor beneficiarilor dispoziţiilor prezentei legi;
b) stabilesc cuantumul pensiilor din sistemul pensiilor militare de stat prin decizii, conform prezentei legi;
c) asigură evidenţa drepturilor şi obligaţiilor stabilite în sistemul pensiilor militare de stat, pe baza codului numeric personal, în condiţiile legii;
d) aplică prevederile convenţiilor internaţionale de asigurări sociale, la care România este parte, precum şi ansamblul reglementărilor comunitare şi dezvoltă relaţii cu organisme similare în domeniul pensiilor militare şi asigurărilor sociale din alte ţări, în limita competenţelor prevăzute de lege;
e) organizează selecţia, pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din domeniul pensiilor militare, în condiţiile legii;
f) asigură introducerea, extinderea, întreţinerea şi protecţia sistemelor automate de calcul şi de evidenţă;
g) asigură reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi;
h) asigură exportul în străinătate al prestaţiilor stabilite potrivit reglementărilor legale în domeniu;
i) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţii legale.
Art. 90. – Realizarea atribuţiilor ce revin caselor de pensii sectoriale, potrivit legii, este supusă controlului Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
CAPITOLUL IV
Răspunderea juridică
Art. 91. – Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.
SECŢIUNEA 1
Infracţiuni
Art. 92. – Completarea cu intenţie a formularelor–tip referitoare la stabilirea şi plata pensiilor cu date nereale, având ca efect denaturarea evidenţelor privind pensionarii militari, vechimea în muncă sau efectuarea de plăţi nejustificate din bugetul de stat, constituie infracţiune de fals intelectual şi se pedepseşte potrivit Codului penal.
SECŢIUNEA a 2–a
Contravenţii
Art. 93. – Constituie contravenţie următoarele fapte dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:
a) nerespectarea metodologiei şi a criteriilor de încadrare în condiţii deosebite şi speciale de muncă;
b) nerespectarea prevederilor art. 28 privind baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat;
c) nerespectarea prevederilor art. 80 privind obligaţia comunicării casei de pensii sectorială a modificărilor intervenite referitoare la condiţiile de acordare a pensiei;
d) nerespectarea eliberării la cerere a actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii, necesare stabilirii drepturilor de pensie, care sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.
Art. 94. – (1) Contravenţiile prevăzute la art. 93 se sancţionează după cum urmează:
a) cele de la lit. c) şi d) cu amendă de la 500 lei la 1000 lei;
b) cele de la lit. a) şi b) cu amendă de la 1500 lei la 5000 lei.
(2) Nivelul amenzilor prevăzut la alin. (1) poate fi actualizat prin hotărâre a Guvernului.
Art. 95. – Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 93 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 94 se fac de către organele de control ale caselor de pensii sectoriale.
Art. 96. – Amenzile contravenţionale aplicate potrivit prevederilor art. 94 şi 95 constituie venituri la bugetul de stat.
Art. 97. – Dispoziţiile referitoare la contravenţii prevăzute la art. 94–96 se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
CAPITOLUL V
Jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat
Art. 98. – (1) Deciziile de pensie emise de casele de pensie sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii.
(2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie,fără caracter jurisdicţional.
(3) Deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.
Art. 99. – (1) Comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii sunt organisme de verificare, care examinează şi hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele de pensii sectoriale şi urmăresc aplicarea corectă a legislaţiei referitoare la pensiile militare de stat.
(2) Organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii se stabilesc prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, ministrului afacerilor interne şi directorului Serviciului Român de Informaţii, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) În soluţionarea contestaţiilor, comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii adoptă hotărâri.
(4) Termenul de soluţionare a contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia
(5) În situaţia în care contestaţia nu este soluţionată de comisiile de contestaţii în termenul de 45 de zile, deciziile de pensie pot fi atacate la instanţa în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.
Art. 100. – (1) Hotărârile comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii se comunică persoanelor în cauză şi caselor de pensii sectoriale interesate, în termen de 5 zile de la adoptare.
(2) Hotărârile comisiilor de contestaţii pot fi atacate la instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(3) Hotărârile comisiilor de contestaţii, care nu au fost atacate la instanţele judecătoreşti în termenul prevăzut la alin. (2), sunt definitive.
Art. 101. – Jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin tribunale şi curţi de apel.
Art. 102. – Tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind:
a) hotărârile comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii privind deciziile de pensie;
b) deciziile comisiilor centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii date în soluţionarea contestaţiilor privind deciziile medicale asupra capacităţii de muncă;
c) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de pensie militară de stat sau de asigurări sociale;
d) plata pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale;
e) plângerile împotriva proceselor–verbale de contravenţie încheiate în baza prezentei legi;
f) contestaţiile împotriva măsurilor de executare silită, dispuse în baza prezentei legi;
g) alte drepturi şi obligaţii din sistemul pensiilor militare de stat născute în temeiul prezentei legi.
Art. 103. – (1) Cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.
(2) Celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul.
Art. 104. – (1) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face recurs la curtea de apel competentă.
(2) Hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor, neatacate cu recurs în termen, sunt definitive.
Art. 105. – Prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat, se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 106. – Cererile în faţa oricăror organe sau instanţe, precum şi toate actele procedurale în legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi sau obligaţii de pensii militare de stat sau de asigurări sociale, sunt scutite de taxă de timbru.
CAPITOLUL VI
Dispoziţii tranzitorii
Art. 107. – (1) Dovada vechimii pentru stabilirea pensiei militare de stat, pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi, se face cu actele prevăzute de legislaţia în vigoare la data emiterii acestora.
(2) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupele I şi a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiţii deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare, cu excepţia celor realizate în activităţile care, conform prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, sunt încadrate în condiţii speciale.
(3) Constituie vechime şi perioada suplimentară la vechimea în muncă acordată în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I, a II-a de muncă.
(4) Adeverinţele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I şi/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai în situaţia în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.
CAPITOLUL VII
Dispoziţii finale
Art. 108. – (1) Cererile în legătură cu eliberarea actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii necesare stabilirii drepturilor de pensie sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.
(2) Cererile prevăzute la alin. (1) se soluţionează în termen de 30 de zile de la data înregistrării.
Art. 109. – (1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţia individuală la bugetul de stat/bugetul asigurărilor sociale, contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară, respectiv contribuţia individuală de asigurări sociale de stat, beneficiază de un spor procentual la cuantumul pensiei stabilit in condiţiile art. 29–31 şi ale art. 60 astfel:
a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5 – 15 ani;
b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15 – 25 ani;
c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.
(2) Cota de contribuţie individuală la bugetul de stat este de 5%. Baza lunară de calcul pentru care se va determina contribuţia individuală o reprezintă solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază.
Art. 110. – Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate şi revizuite în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională devin pensii militare de stat în înţelesul prezentei legi.
Art. 111. – (1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special stabilite în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie.
(2) Recalcularea pensiilor prevăzută la alin. (1) se realizează în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) Stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform alin. (1), precum şi cele realizate ulterior intrării în vigoare a prezentei legi se valorifică în sistemul public de pensii.
(4) Pensiile recalculate potrivit alin. (1) se cuvin începând cu luna următoare intrării în vigoare a prezentei legi şi se plătesc începând cu luna următoare celei în care se împlineşte termenul prevăzut la alin. (2).
(5) Persoanele care au realizat stagiu de cotizare în specialitate şi ale căror drepturi de pensie au fost stabilite de către casele teritoriale de pensii conform Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, pot opta pentru recalcularea pensiei, în condiţiile prezentei legi, la casele de pensii sectoriale în funcţie de ultimul loc de muncă din care au trecut în rezervă/retragere sau le-au încetat raporturile de serviciu.
(6) Prevederile alin. (3) şi (4) se aplică şi în cazul persoanelor de la alin. (5) dacă cererea a fost depusă la casele de pensii sectoriale în termenul prevăzut la alin. (2).
(7) În situaţia în care cererea a fost depusă la casele de pensii sectoriale cu depăşirea termenului prevăzut la alin. (2) drepturile de pensie recalculate se cuvin şi se plătesc începând cu luna următoare depunerii cererii.
Art. 112. – În situaţia în care se constată diferenţe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 111 şi cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos.
Art. 113. – (1) În cazul modificării numărului de urmaşi după intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru o pensie stabilită pe baza legislaţiei anterioare, pensia de urmaş cuvenită soţului supravieţuitor se recalculează potrivit prezentei legi, cu păstrarea condiţiilor existente la data deciziei iniţiale.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul pensiilor de invaliditate stabilite pe baza legislaţiei anterioare, la modificarea încadrării într-un alt grad de invaliditate.
(3) Drepturile pentru urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate şi ai celor în rezervă, mobilizate sau concentrate în unităţi militare, decedate ca urmare a unor acţiuni militare, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului militar sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, se actualizează, anual conform prevederilor art. 60.
(4) Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător pensiilor prevăzute la art. 41.
Art. 114. – (1) În perioada de aplicare etapizată a prevederilor Legii–cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, prin legi speciale anuale de aplicare, înţelesul sintagmei „solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază” prevăzută la art. 28 este cel cuprins în Anexa nr. VII la Legea–cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, la care solda de funcţie/salariul de funcţie cuprinde elementele prevăzute de legislaţia privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2010.
(2) În perioada prevăzută la alin. (1), pentru militari, la baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat determinată în condiţiile art. 28 se aplică un indice de corecţie de 1,18.
Art. 115. – Litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul prezentei legi, aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit dreptul.
Art. 116. – (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripţie de 3 ani.
(2) Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor de pensii sectoriale se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei de pensii sectoriale respective, care constituie titlu executoriu.
(3) Debitele reprezentând pensii şi alte drepturi de asigurări sociale mai mici de 10 lei nu se urmăresc.
(4) Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc.
Art. 117. – (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie militară de stat, ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar, se recuperează de la acesta, de la data primei plăţi a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului.
(2) Sumele stabilite în conformitate cu prevederile alin. (1), rămase nerecuperate de la pensionarii decedaţi, nu se mai urmăresc.
Art. 118. – (1) Debitele provenite din drepturile de pensie din sistemul pensiilor militare de stat se recuperează potrivit legii şi se fac venit la bugetul de stat.
(2) La recuperarea debitelor în conformitate cu dispoziţiile alin. (1) se aplică prevederile Codului de procedură fiscală în materie.
Art. 119. – Bazele de date privind beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi sunt proprietatea caselor de pensii sectoriale şi au caracter confidenţial.
Art. 120. – Cererile adresate casei de pensii sectoriale constituite la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii se soluţionează în termenul prevăzut de lege şi sunt scutite de orice fel de taxă.
Art. 121. – Cererile înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi se soluţionează conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de pensii şi asigurări sociale.
Art. 122. – La stabilire, pensiile se rotunjesc din leu în leu în favoarea beneficiarului.
Art. 123. – În termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii emit norme metodologice de aplicare a prezentei legi aprobate prin ordin comun al conducătorilor acestor instituţii.
Art. 124. – Prezenta lege intră în vigoare la data de …….
Art. 125. – Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
a) art. 1 lit. a) şi b), art. 4 alin. (1) lit. a), art. 5 alin. (1), (2) şi (3), art. 8, art. 9 lit. b) şi art. 11 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010;
b) Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare;
c) art. II şi III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2011 pentru modificarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor administrate privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 22 noiembrie 2011, cu modificările ulterioare;
d) art. 89 alin. (1) din Anexa nr. VII la Legea–cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28decembrie 2010, cu modificările ulterioare;
e) dispoziţiile contrare din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare;
f) orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.

Informare

2015-01-13T07:13:00.003-08:00

- - IN ATENTIA TUTUROR MEMBRILOR SCMD SI NU NUMAI -

În data de 13.01.2015, intre orele 10.30-12.30, s-au purtat discutiile la Guvern pe tema uniformizarii legislatiei militare privind situatia militarilor activi, in rezerva si in retragere.

Au fost prezenti dl. Viceprim-ministru, 3 ministri, 10 secretari de stat din ministerele de resort, reprezentantii structurilor juridice din ministerele si structurile militare, presedintii sindicatelor din MAI, SCMD, iar din partea ONG-urilor presedintele ANCMRR.

S-a cazut de acord asupra necesitatii uniformizarii legislative cu privire la pensiile militare de stat, pe proiectul din 2012, in comun elaborat, avandu-se in vedere principiul pastrarii drepturilor patrimoniale legal dobandite, dar si eliminarea tuturor discrepantelor si discriminarilor din sistem.

SCMD a sustinut necesitatea eliminarii discrepantelor in privinta aplicarii hotararilor de Guvern pe grupele de munca, abrogarea intregii legislatii, inclusiv a Legii 241/2013, pentru acordarea echitabila a indexarilor, drepturilor legitime la pensie militara pentru militarii angajati pe baza de contract si pentru categoriile cu misiuni speciale, detasati in economie (ex. "SOIMII"), ale celor care au fost in teatrele de operatii, etc.

S-a solicitat introducerea in preambulul legii, ca argument, a Directivei 41/2003 a CE a UE si explicarea faptului ca rezervistii, avand obligatii militare pana la varsta trecerii in retragere nu primesc practic pensie ci solda de rezervist. Prin urmare, obligatiile militare continuand, acesta este argumentul forte al introducerii ACTUALIZARII tuturor pensiilor (sa nu se mai sperie unii ca ii privim cu alti ochi pe cei care au implinit 65 de ani) cu cresterile salariale ale activilor, pe functiile echivalente celor avute. Tot SCMD, sustinut de toate sindicatele din MAI, a propus si obtinut urgentarea procesului, astfel ca proiectul sa-si urmeze cursul legislativ firesc in Parlament, odata cu deschiderea noii sesiuni.

La discutia finala, care va avea loc la inceputul saptamanii viitoare, va fi prezentat punctul de vedere al Departamentului Juridic al SCMD privind propunerile legislative de mai sus. Rugamintea pe care v-o transmitem tuturor, in conditiile in care toti cei prezenti au cazut de acord sa se elimine orice discriminare in interiorul sistemului - Guvernul manifestand, de data aceasta, o disponibilitate reala in acest sens, este sa incetam orice dat cu parerea in necunostinta de cauza sau dupa interes propriu, in spatiul public, daca dorim uniformizarea legislativa in ceea ce priveste natura juridica si specificul pensiilor militare de stat.

Honor et Patria! Vae victis!

PRESEDINTELE SCMD

Informare

2015-01-08T11:01:00.003-08:00

Mircea Duşa despre pensiile militare

Mircea Dușa, ministrul Apărării Naționale, a făcut dezvăluiri exclusive pentru DC News cu privire la pensiile militare.

Acesta a vorbit despre un proiect de lege privind pensiile militare, care a fost supus dezbaterii publice.

"El (n.r. Proiectul) a fost supus dezbaterii publice, conceput împreună cu militarii, nu doar de MApN, că nu vizează legea numai militarii de la apărare, ci și de la Interne, și cei de la servicii, și toate sistemele militare. Documentul și proiectul de lege este finalizat, sunt obținute și avizele de la ministerele care trebuie să le avizeze. Marți o să se organizeze o ultimă întâlnire cu structurile care sunt interesate de acest proiect de lege, inclusiv cu sindicatele și cu rezerviștii pentru că nu doresc să ajungem încă o dată în situația din 2010 când a fost bulversat sistemul militar de pensii și au fot plimbați militari pe la tot felul de instituții să își caute documene pentru a li se putea stabili pensia.

Chiar ieri am discutat cu prim-ministrul. Săptămâna viitoare avem această întâlnire și eu doresc ca până la începerea sesiunii parlamentare, la 1 feruarie, să trimit proiectul de lege în Parlament, pentru a crea odată un sistem juridic stabil referitor la pensiile militare", a spus Mircea Dușa.

Ce aduce nou legea

"În primul rând, stabilitate legislativă, un criteriu de stabilire a pensiilor nediscriminatoriu pentru că ceea ce s-a întâmplat în 2010 a creat și un sistem discriminatoriu. Militari care trebuiau să aibă un anumit nivel al pensiei, s-au trezit cu pensii mai mici. Și alți militari, care nu trebuiau să ajungă la acel nivel, datorită unor elemente de conjunctură, și de aplicare a legii, au ajuns să aibă pensii mult mai mari", a exlicat acesta.

E posibil ca pensiile mult ma mari să scadă?

"Vreau să precizez că pensionarii militari care și-au dobânit pensiile mai mari în urma aplicării legii din 2010 nu vor pierde la pensie. E un drept câștigat și vom respecta acest drept, dar va exista un sistem just și un raport real între pensia cea mai mică din sistemul militar și pensia cea mai mare. Nu vrem să ajunge la pensii aberante", a încheiat ministrul pentru DC News.

Proiect GUVERN	Proiect SCMD
Art. 28. – (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază corespunzătoare funcţiilor îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii dreptului la pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) – c), mai puţin solda de grad/salariul gradului profesional. La media obţinută se adaugă solda de grad/salariul gradului profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.	Art. 28. – (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media tuturor veniturilor realizate in 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) – c), actualizate la data deschiderii dreptului la pensie.
Art. 28.(3) Actualizarea prevăzută la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcţie/salariului de funcţie şi soldei de grad/salariului gradului profesional, deţinute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.	Art. 28. (3) Actualizarea prevăzută la alin. (1) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcţie/salariului de funcţie şi soldei de grad/salariului gradului profesional, deţinute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.
Art. 28 (4) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate, precum şi pentru personalul suspendat ca urmare a exercitării unor funcţii de demnitate publică, care îndeplineşte, în această perioadă, condiţiile de trecere în rezervă/încetare a raporturilor de serviciu cu drept la pensie, o reprezintă media soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază, corespunzătoare funcţiilor îndeplinite în 6 luni consecutive, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) – c), din ultimii 5 ani de activitate anteriori trimiterii în misiune permanentă în străinătate, sau suspendării pentru exercitarea unei funcţii de demnitate publică, actualizate la data deschiderii dreptului la pensie. La media obţinută se adaugă solda de grad/salariul gradului profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.	Art.28 (4) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate, precum şi pentru personalul suspendat ca urmare a exercitării unor funcţii de demnitate publică, care îndeplineşte, în această perioadă, condiţiile de trecere în rezervă/încetare a raporturilor de serviciu cu drept la pensie, o reprezintă media tuturor veniturilor realizate corespunzator functiilor indeplinite în 6 luni consecutive, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a-c, din ultimi 5 ani de activitate anteriori trimiterii în misiune permanentă în străinătate, sau suspendării pentru exercitarea unei funcţii de demnitate publică, actualizate la data deschiderii dreptului la pensie.
Art. 32. – (1) Cota de contribuţie individuală la bugetul de stat este egală cu cota de contribuţie individuală de asigurări sociale. Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale o reprezintă solda lunară brută/salariul lunar brut.	Art. 32. – (1) Cota de contribuţie individuală la bugetul de stat este de 5%. Baza lunară de calcul pentru care se va determina contribuţia individuală o reprezintă solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază.
Art.32. (2) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, contribuţia individuală la bugetul de stat, suportată de personalul prevăzut la art. 1, nu va conduce la diminuarea soldelor/salariilor nete realizate lunar.	Art. 32(2) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, contribuţia individuală la bugetul de stat suportată de personalul prevăzut la art. 1, nu va conduce la diminuarea sau majorarea venitului net realizat lunar din solde/salarii.
Art. 41. – Pentru invaliditatea survenită ca urmare a unor acţiuni specifice, din cauza unor accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român, militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special beneficiază de o pensie egală cu solda funcţiei de bază/salariului funcţie de bază avută la data respectivă, dacă aceasta este mai avantajoasă decât o altă categorie de pensie la care are dreptul.	Art. 41. – Pensia pentru invaliditatea survenită ca urmare a unor acţiuni specifice, din cauza unor accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român, este egală cu solda funcţiei de bază/salariului funcţie de bază avută la data respectivă. Militarul, poliţistul ori funcţionarul public cu statut special, în rezervă sau în retragere, poate opta pentru pensia din sistemul public de pensii.
Art.61. – (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional* şi/sau soldele de funcţie/salariile de funcţie... a) potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi a mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la cererea persoanelor* ale căror drepturi de pensie au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi;	Art.61. – (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori *se majorează solda de grad/salariul gradului profesional* şi/sau soldele de funcţie/salariile de funcţie... a) potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi solda corespunzatoare celei mai mari functii detinute pe timpul activitatii. Actualizarea se face din oficiu.
Art. 61. (2) În situaţia în care, în termen de 6 luni de la data primei majorări, persoanele îndreptăţite nu depun cerere în acest sens, actualizarea se face, din oficiu, pe baza mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie din ultimele 6 luni de activitate.
Art.64.(3) Plata drepturilor de pensie pentru care optează soţul supravieţuitor se efectuează începând cu data suspendării pensiei proprii.
Art.75. (2) Nu constituie modificare a drepturilor de pensie măsurile de indexare şi actualizare a pensiilor generate de evoluţia estimată a indicelui preţurilor de consum corelată cu creşterile medii salariale, acordate prin hotărâri ale Guvernului, cu excepţia primei actualizări reglementată de art.61 alin.(1).
Art. 78. – Pensionarii militari care realizează stagii de cotizare în sistemul public de pensii sau care realizează vechime în muncă în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, și care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei militare de stat, pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în sistemul public de pensii sau în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, în condiţiile protocoalelor încheiate între entităţile implicate.	Art. 78. – Pensionarii militari care realizează stagii de cotizare, nevalorificate la stabilirea pensiei militare de stat, pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 82. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, în afara pensiilor, se mai pot acorda, în condiţiile prezentei legi, următoarele drepturi: a) tratament balnear şi de recuperare, în condiţiile legii;	Art. 82. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, în afara pensiilor, se mai pot acorda, în condiţiile prezentei legi, următoarele drepturi de asigurări sociale: a) tratament balnear care se suportă de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru asiguraţi şi pensionari; b) bilete de odihnă şi tratament, acordate conform prevederilor legale;
Art.82. (3) Dovada prevăzută la alin. (2) se poate face prin orice mijloc de probă prevăzut de lege. (4) Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Art.107. (2) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupele I şi a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 care nu au fost asimilate stagiilor de cotizare în condiţii speciale, respectiv condiţii deosebite, se utilizează la reducerea vârstelor standard de pensionare conform prevederilor art. 21 alin. (1).	Art.107. (2) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupele I şi a II-a de muncă până la data de 10 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiţii speciale, respectiv condiţii deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare cu excepţia celor realizate în activităţile care, conform prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, sunt încadrate în condiţii speciale.
	Art.108. (3) În perioada de aplicare etapizată a prevederilor Legii–cadru nr. 284/2010, contribuţia individuală la bugetul de stat prevăzută la art. 32, se calculează la solda lunară/salariul de bază prevăzute de legislaţia în vigoare la 31.12.2009.
Art.111. – (1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, revizuite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificarile şi completările ulterioare, şi pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat în înţelesul prezentei legi.	Art.111. – (1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special rezultate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională devin pensii militare de stat în înţelesul prezentei legi.
Art.111. (2) Prima actualizare prevăzută la art. 61 alin. (1) lit. a) se realizează în termen de maxim 24 de luni de la data primei majorări a soldelor de grad/salariilor gradului profesional şi/sau soldelor de funcţie/salariilor de funcţie ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special şi se aplică începând cu luna majorării acestor drepturi.	Art.111. (2) Prima actualizare prevăzută la art. 61 alin. (1) lit. a) se realizează în termen de 12 de luni de la data primei majorări a soldelor de grad/salariilor gradului profesional şi/sau soldelelor de funcţie/salariilor de funcţie ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special şi se aplică începând cu luna majorării acestor drepturi.
Art.111. (5) Procedura de recalculare prevăzută la alin. (3) se stabilește prin ordinul prevăzut la art. 61 alin. (4).	Art.111. (5) Procedura de recalculare prevăzută la alin. (3) se stabilește prin ordinul prevăzut la art. 61 alin. (3).
Art.112. (1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special stabilite în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie. (2) Recalcularea pensiilor prevăzută la alin. (1) se realizează în termen de maxim 12 luni* de la intrarea în vigoare a prezentei legi.* (8) Procedura de recalculare prevăzută la alin. (1) şi alin. (5) se stabilește prin ordinul prevăzut la art. 61 alin. (4).	Art.112. – (1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special stabilite în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie. (2) Recalcularea pensiilor prevăzută la alin. (1) se realizează în termen de 12 luni* de la intrarea în vigoare a prezentei legi.* (8) Procedura de recalculare prevăzută la alin. (1) se stabileşte prin ordinul prevăzut la art. 61 alin. (3).
Art. 123. - (1) Diferenţele între cuantumurile pensiilor cuvenite pentru luna decembrie 2010 şi cele stabilite în baza Legii nr. 119/2010 şi OUG nr. 1/2011, se restituie titularilor, la cererea acesora, în mod eşalonat, pe o perioadă de cel mult 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (2) Modalitatea de aplicare a prevederilor alin. (1) se va stabili prin norme aprobate prin hotărâre a Guvernului, elaborate in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.	Art. 123. - (1) Diferenţele între cuantumurile pensiilor cuvenite pentru luna decembrie 2010 şi cele stabilite în baza Legii nr. 119/2010 şi OUG nr. 1/2011, se restituie titularilor, la cererea acesora, în mod eşalonat, pe o perioadă de cel mult 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (2) Modalitatea de aplicare a prevederilor alin. (1) se va stabili prin norme aprobate prin hotărâre a Guvernului, elaborate in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
Art. 124. În termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei Legi, persoanele prevăzute la art. 3 pot opta pentru modul de calcul a pensiei în baza prezentei legi sau al Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 125. – Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2016.	Art. 124. – Prezenta lege intră în vigoare la data de
Art. 126. – Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: a) art. 1 lit. a) şi b), art. 4 alin. (1) lit. a), art. 5 alin. (1), (2) şi (3), art. 8, art. 9 lit. b) şi art. 11 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010; b) Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare; c) Legea nr. 165/2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 19 iulie 2011; d) Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 19 iulie 2013, cu modificările şi completările ulterioare; e) art. II şi III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2011 pentru modificarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor administrate privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 22 noiembrie 2011, cu modificările ulterioare; f) art. 89 alin. (1) din Anexa nr. VII la Legea–cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, cu modificările ulterioare; g) dispoziţiile contrare din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare; h) orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.	Art. 125. – La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: a) art. 1 lit. a) şi b), art. 4 alin. (1) lit. a), art. 5 alin. (1), (2) şi (3), art. 8, art. 9 lit. b) şi art. 11 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010; b) art. II şi III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2011 pentru modificarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor administrate privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 22 noiembrie 2011, cu modificările ulterioare; c) art. 89 alin. (1) din Anexa nr. VII la Legea–cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28decembrie 2010, cu modificările ulterioare; d) dispoziţiile contrare din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare; e) Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; f) Legea 165/2011 pentru aprobarea OUG nr.1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; g) Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; h) orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.

TIMISOARA - SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE

Comunicat

INFORMARE

UN PUNCT DE VEDERE

Citiţi şi luaţi aminte...

Col(r) Radu AROMÂNESEI

“Veritas Simplex Oratio!”

NEDUMERIRE

CHIAR AŞA...?!

(2)

Col(r) Radu AROMÂNESEI

COMPARAŢIE

CHIAR AŞA...?

SOLICITARE

PE NOI CINE NE LĂMUREŞTE ?

O opinie

Altă opinie

INFORMARE

Col.(r) Radu AROMÂNESEI

INFORMARE

OPINIE

Col(r) Radu AROMÂNESEI

SOLICITARE

ÎNCOTRO SCMD ?

Informare

CONTROVERSE

VOM VEDEA...

PRECIZĂRI

Cu privire la Proiectul Legii Pensiilor Militare de Stat- În atenţia tuturor celor interesaţi -

OPINIE

Mircea Dogaru a furat startul, înfruntându-i pe vicepremierul

Oprea și pe ministrul Dușa

By: Huhurez Rez On: 3/28/2015

Informare

Scrisoare deschisă parlamentarilor României

Informare

DNA cu dublă măsură

Informare

S-a făcut primul pas

OPINIE

„Unde-i unul...”

Col(r) Radu AROMÂNESEI

Informare

ATENŢIE !

urmăriţi articolele 28, 29, 30,31,60,61,110,111,112,113,123

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Informare

AUDIATUR ET ALTERA PARS

CONTINUARE

Informare

Informare

Ultima sută de metri ?

Col.(r) Radu AROMÂNESEI

Informare cu privire la stadiul Proiectului Legii pensiilor militare de stat

Informare

Va fi cum va rămâne...

LEGEA PENSIILOR MILITARE DE STAT

ULTIMA RUNDA

- In atentia membrilor SCMD si a tuturor celor interesati –

Informare

CONSIDERAŢII PRELIMINARE

Col(r) Radu AROMÂNESEI

PROIECT LEGE PRIVIND PENSIILE MILITARE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI SENATUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAŢILOR

LEGE

privind pensiile militare de stat

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Informare

Informare

Mircea Duşa despre pensiile militare

PARLAMENTUL ROMÂNIEI
SENATUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAŢILOR