Totul despre cresterea copilului

Febra: linia de aparare a corpului impotriva bolii

2013-03-07T01:10:00.000-08:00

Mai intai face o introducere in care explica de ce suntem cu totii atat de speriati de febra.
Va ingrijorati cand copilul dvs are febra si imediat dati telefon doctorului? Multi parinti procedeaza astfel pentru ca medicii si asistentele i-au facut sa creada ca orice tip de febra este periculoasa. Doctorii de asemenea intaresc parerea gresita ca marimea temparaturii este o masura a cat de bolnav este copilul. De aceea febra este simptomul care detemina aproximativ 30% din vizitele la pediatru.
Cand sunati pediatrul ca sa ii spuneti ca este bolnav copilul, aproape invariabil prima intrebare este: “I-ati luat temperatura?” Orice ati raspunde, ca e 38 sau 40 este foarte probabil sa va spuna sa ii dati o aspirina si sa il duceti la cabinet. Acest ritual este aproape universal printre pediatri. Suspectez chiar ca unii repeta mecanic acest lucru si ar oferi acelasi sfat chiar daca ii spui ca temperatura este 43.
Nota mea: Cartea la care fac referiree mai veche (a fost scrisa in anii 80). Intre timp aspirina a cazut in dizgratie in vest (cam toti doctorii stiu ca aspirina poate duce la mari efecte adverse si nu o mai recomanda). Insa aspirina a fost inlocuita cu alte medicamente si esenta cartii nu se schimba. Dovedeste chiar ca Dr. Mendhelson avea dreptate atunci cand inota “impotriva curentului” legat de aspirina. Din pacate in Romania aspirina este inca privita de multi ca pilula buna la toate.
Revin la ce scrie Dr. Mendhelson:
Ce ma deruteaza este ca doctorii pun intrebari gresite si ofera sfaturi gresite. Faptul ca temperatura este prima lor grija implica ca febra in sine este periculoasa. Iar atunci cand va prescrie aspirina, dvs trageti in mod inevitabil concluzia ca este necesar sa dati copilului medicamente si sa reduceti febra.
Șarada continua cand ajungeti la cabinet. In cele mai multe cabinete primul lucru pe care asistenta il face este sa ia temperatura si sa o noteze. In principiu nu este nimic rau in asta. Temperatura este un indiciu care poate fi important pus in corelatie cu tot ce mai afla doctorul in timpul consultului. Problema este ca febrei i se da o importanta cu mult mai mare. Cand doctorul va examineaza in cele din urma se uita pe notite afiseaza o mina ingrijorata si spune grav: “Hmmm, 39, ar fi bine sa facem ceva in privinta asta”
Totul este “nonsense, misleading nosense”. Prezenta febrei in sine nu inseamna ca trebuie facut ceva. Daca NU sunt simptome aditionale precum apatie extrema, comportament anormal, dificultati de respiratie sau alte simptome care ar putea indica o boala grava precum difterie sau meningita, doctorul ar trebui sa va spuna ca nu este nimic de care sa va ingrijorati si sa va trimita acasa.
In acest context in care doctorii se arata atat de preocupati de febra, nu este de mirare ca marea majoritate a parintilor sunt foarte ingrijorati atunci cand apare febra si ca ingrijorarea lor creste cu cu fiecare grad. Rareori insa aceasta ingrijorarea este justificata. O sa fiti scutiti de multe griji iar copilul dvs va evita multe teste si medicamente potential periculoase daca retineti cateva fapte clare despre febra. Acestea sunt adevaruri pe care orice doctor ar trebui sa le stie, dar pe care cei mai multi nu vi le spun.
Acum urmeaza acea serie de fapte, adevaruri. La fiecare din ele vine cu argumente si le discuta pe toate fetele. Eu NU o am tradus toata argumentatia din lipsa de spatiu, cel mult una, doua idei care sa ajute la o minima intelegere. Uneori am facut eu un rezumat. Retineti asadar ca aceasta parte e mult mai lunga in carte si este explicat totul foarte clar si argumentat.
Faptul 1. Temperatura de 37 de grade nu este temperatura “normala” pentru toata lumea
37 de grade este doar o medie statistica. Si mai ales la copii “normalul” poate varia destul de mult, de la 36 la 37.4 grade. Foarte putini copii sanatosi au temperaturi de fix 37. Mai mult chiar, temperatura poate varia semnificativ in timpul zilei. Dupa amiaza poate fi cu pana la un grad mai ridicata decat dimineata.
Faptul 2. Sunt multe alte motive care pot duce la cresterea temperaturii fara a fi vorba de o boala
Spre exemplu poate creste in atunci cand digera o masa “mai grea”, la adolescente poate creste in timpul ovulatiei, etc
Faptul 3. Febra de care trebuie sa va temeti provine de obicei de la o cauza evidenta
Este vorba despre intoxicari (cu otrava, chimicale) sau insolatii (de la soare sau stat prea mult in sauna etc). In aceste cazuri trebuie sa mergeti imediat la urgenta.
Faptul 4. Diferite metode de a lua temperatura vor produce rezulate diferite (rectal, subrat, oral)
Faptul 5. Fac o exceptie la nou-nascuti atunci cand va sfatuiesc sa nu faceti nimic impotriva febrei
Daca bebelusul are pana in 2 luni este mai bine sa mergeti imediat la doctor pentru ca s-ar putea sa aiba infectii aparute in timpul sarcinii sau in timpul nasterii.
Faptul 6. Nu treceti cu vederea “supra-imbracarea” ca o posibila cauza a febrei
Parintii sunt adesea prea preocupati sa isi tina bebelusii calzi. Pun pe copil strat dupa strat de haine si paturici, uitand ca bebelusii nu pot sa dea la o parte straturile in plus atunci cand caldura devine de nesuportat. Astfel temperatura se poate ridica. Daca copilul are temperatura, poate insotita de frisoane, si dvs reactionati prin a mai pune o patura pe el, pur si simplu fortati temperatura sa cresca si mai mult. O regula simpla, pe care o sugerez tuturor pacientilor mei, este sa tineti copilul imbracat cu tot atatea straturi cate aveti si dvs.
Faptul 7. De cele mai multe ori febra este cauzata de infectii virale sau bacteriale pe care mecanismele proprii de aparare ale corpului le vor invinge fara ajutor din partea medicamentelor
Racelile obisnuite si gripele sunt cele mai comune cauze pentru temperatura, la copiii de toate varstele. Pot produce febra de pana la 40.5 grade insa chiar si la acel nivel nu sunt motiv de panica. Singurul risc este deshidratarea care poate rezulta de la alte simptome prezente cum ar fi transpiratie excesiva, respiratie rapida, tuse, curgerea nasului, varsaturi sau diaree. Puteti preveni deshidratarea asigurandu-va ca bea suficiente lichide.
De cele mai multe ori veti putea identifica febra produsa de infectii virale sau bacteriene prin simptomele tipice ce o acompaniaza: tuse usoara, nas infundat sau “curgator”, ochi aposi etc. Nu este nevoie sa chemati doctorul sau sa ii dati medicamente daca nu exista si alte simptome, pentru ca nu va poate prescrie nimic care sa vindece o infectie virala sau sa invinga o infectie bacteriana mai eficient decat o va face mecanismul de aparare al organismului. Medicamentele prescrise pentru a usura disconfrotul pot interfera cu eforturile organismului de a se vindeca singur, din motive pe care le voi explica in alt capitol. Antibioticele ar putea scurta durata unei infectii bacteriene insa riscurile depasesc beneficiile.
Faptul 8. Nu exista nici o legatura consistenta intre marimea temperaturii si severitatea bolii
Unele boli obisnuite produc temperaturi foarte mari la unii copii (spre exemplu pojarul de o zi) pe cand alte boli mai grave s-ar putea sa nu se manifeste cu febra. Nu este nevoie sa va panicati chiar si la 40.5 grade decat daca sunt prezente si alte simptome precum varsaturi sau dificultati respiratorii.
Mai important pentru a determina daca o febra este rezultatul unei infectii usoare precum raceala sau a uneia grave precum meningita, sunt aspectul, comportamentul si atutudinea generala a copilului. Acestia sunt factori pe care dvs ii puteti judeca mai bine decat medicul pentru ca dvs sunteti expertul in ceea ce priveste aspectul si comportamentul copilului. Daca este apatic si confuz sau afiseaza un alt comportament foarte anormal, sunati la doctor daca aceste simptomele persista una, doua zile. Pe de alta parte daca este activ, se joaca si se comporta normal atunci nu va temeti ca boala este grava.
Faptul 9. Febra netratata produsa de infectii virale sau bateriene nu creste la nesfasit si nu va depasi 40.5 grade - asta sustine si dr. Christa Todea-Gross
Doctorii va fac un mare deserviciu dvs si copilului atunci cand va prescriu medicamente care sa reduca febra. Ei nu va spun ca reducerea temperaturii nu ajuta la insanatosire si nici faptul ca organismul are un mecanism (ne-explicat in totalitate) prin care febra determinata de infectie nu va atinge 41 de grade.
Numai in caz de insolatie, intoxicatie sau alta cauza externa este mecanismul organismului coplesit si nu va functiona. In aceste cazuri febra va putea atinge si depasi 41 de grade. Doctorii stiu acest lucru dar cei mai multi se comporta ca si cum nu ar sti. Cred ca sunt motivati de dorinta de a va face pe dvs, parintii, sa credeti ca a facut ceva pentru a va ajuta copilul. In plus se simt obligati sa intervina atunci cand au ocazia, ezitand sa adminta ca sunt boli pe care nu le pot trata eficient.
In afara de boli terminale, a spus doctorul vreodata: “Nu pot face nimic”?
Faptul 10. Masurile care reduc temperatura precum medicamentele sau udatul corpului cu buretele nu numai ca nu sunt necesare, dar sunt chiar contraproductive.
Daca copilul dvs capata o infectie, febra este o binecuvantare, nu un blestem. Apare datorita eliberarii spontane de pirogen, care duce la cresterea temperaturii corpului. Este mecanismul natural de aparare al organismului. Prezenta febrei va spune ca mecanismul de vindecare a “pornit la viteza maxima”.
Apoi explica mai in detaliu ce mecanisme se declanseaza in corp si cum ajuta acestea la vindecare (am sarit partea asta).
Daca aveti o febra datorita infectiei rezistati tentatiei de a folosi medicamente sau buretele ca sa o reduceti. Lasati febra sa isi urmeze cursul. Daca fireasca grija parinteasca va impinge sa faceti totusi ceva pentru a-i reduce copilului discomfortul, atunci udati-l cu buretele cu apa calduta sau dati-i o tableta ce contine paracetamol. Nu faceti nimic altceva decat daca febra persista mai mult de trei zile, sau apar alte simptome, sau copilul arata foarte bolnav. In acest caz mergeti la doctor.
Vreau sa subliniez ca reducerea febrei s-ar putea sa il faca pe copil sa se simta mai confortabil, insa s-ar putea de asemenea sa interfereze cu procesul natural de vindecare. Singurul motiv pentru care discut aceste metode de reducere a febrei este probabilitatea ca unii parinti sa nu reziste sa nu o faca. Daca o faceti, folosirea buretelui cu apa calduta este preferabila medicamenteleor datorita riscurilor asociate cu aspirina sau paracetamolul. In ciuda folosirii curente acestea sunt departe de a fi inofensive.
Urmeaza explicatiile riscurilor celor doua medicamente.
Faptul 11. Febra produsa de infectii virale sau bacteriale nu afecteaza creierul si nu produce vreo alta trauma fizica permanenta
Frica de febra prea mare provine in principal de la credinta foarte raspandita ca traume permanente (fizice sau asupra creierului) pot rezulta daca permitem ca febra copilului sa ajunga “prea mare”. Daca acest lucru ar fi adevarat, ar justifica orice nivel de panica din partea parintilor.
Daca aveti aceasta teama, lasati deoparte orice v-a facut sa credeti despre febra de catre doctor, parinti, bunici sau chiar acel “friendly medical expert” care va este vecin si va da sfaturi la cafeaua de dimineata. Raceala, gripa sau orice alta infectie nu va duce la temperaturi mai mari de 41 de grade, si sub acel nivel febra nu va provoca nici un fel de traume permanente.
Faptul 12. Febra mare nu produce convulsii. Convulsiile apar atunci cand febra creste foarte repede
Ei bine acesta e un subiect mai lung. Rezum ideile principale nu mai este o traducere mot-a-mot.
Pe buna drepatate este infricisator atunci cand vand vezi un copil in convulsii si este greu de crezut ca rareori este ceva grav. Convulsiile apar de asemenea relativ rar (la 4% din copii). Nu exista nici o dovada ca acei copii care au convulsii raman cu vreun fel de trauma. De asemenea nu exista dovezi convingatoare ca prezenta convulsiilor in copilarie duce la epilepsie mai tarziu. Dr. Todea Gross spunea acelasi lucru in cartea ei la pag. 50 (cap. Febra la sugari si la adulti)
Explica apoi ca incercarea de a preveni convulsille pe moment vin de obicei prea tarziu. Convulsia nu e legata de un nivel al temperaturii ci de rapiditatea cu care ajunge la acel nivel. Pana sa iti dai seama ca temperatura creste prea repede momentul critic a trecut deja.
Apoi dezbate pe larg faptul ca multi doctori prescriu tratamente pe termen lung pentru a preveni convulsiile in viitor (asta se invata la scoala de medicina). Discuta riscurile si efectele adverse ale acelor tratamente si explica de ce el a renuntat la astfel de tratamente considerand ca pot face mai mult rau decat bine.
Repet, toate cele 12 puncte de mai sus sunt bine explicate, unele pe mai multe pagini. La sfarsitul capitolului este un rezumat cu sfaturile sale legate de febra pe care il redau in totalitate. Este un rezumat foarte util pe care il pot citi in 2 minute cand am nevoie.
Dr. Mendelsohn’s quick reference guide to fever
Febra este un simptom obisnuit la copii si nu indica o boala grava decat daca este insotita de schimbari majore in aspect si comportament sau alte simptome importante precum dificultati de respiratie sau lesin. Marimea febrei nu este o masura a gravitatii bolii. Febra provocata de infectii nu va atinge un nivel care poate duce la traume permanente asupra copilului. Febra de obicei nu necesita tratament, cu exceptia recomandarilor de mai jos. Febra este modul natural de lupta al corpului impotriva infectiilor si trebuie lasata sa isi urmeze cursul fara a interveni cu medicamente sau alt tratament al carui scop este sa scada temperatura.
1. Daca bebelusul are mai putin de 2 luni si temperatura sa trece de 37.7 sunati la doctor. Febra ar putea fi simptomul unei infectii ce isi are originea in timpul sarcinii sau la nastere. Febra e atat de neobisnuita la nou nascuti incat, din prudenta si pentru linistea dvs, merita o vizita la doctor chiar daca se va dovedi inutila.
2. La copiii mai mari nu este necesar sa sunati la doctor decat daca febra nu scade in trei zile sau daca este insotita de alte simptome precum: varsaturi, probleme de respiratie, tuse repetata ce dureaza mai multe zile sau alte simptome semnificative ce nu sunt asociate de obicei cu raceala obisnuita. De asemenea mergeti la doctor daca copilul afiseaza apatie permanenta, iritabiitate sau orice alt comportament sau semn care indica ca este grav bolnav.
3. Sunati doctorul, indiferent de temperatura, atunci cand copilul respira greu, vomita repetat sau daca are febra insotita de spasme sau alte miscari ciudate, sau daca sunteti ingrijorat de alte elemente din comportamentul si aspectul general al copilului.
4. Daca copilul are frisoane in timpul febrei nu reactionati punand si mai multe paturi pe el. Asta nu va face decat sa ii creasca temperatura si mai repede; frisoanele nu sunt de speriat, sunt pur si simplu o reactie normala a organismului. Frisoanele nu inseamna ca ii este frig copilului ci sunt parte a mecanismului prin care corpul se adapteaza la temperaturi mai mari.
5. Incurajati-va copilul sa se odihneasca insa nu faceti mare caz din asta. Nu exista nici un motiv medical sa il tineti la pat sau chiar sa il tineti in casa daca afara este o vreme rezonabila. Aerul curat si activitati moderate ii pot imbunatati starea de bine, si in nici un caz nu ii vor inrautati boala. Ar trebui totusi sa il descurajati sa participe la activitati sportive intense.
6. Daca aveti vreun motiv sa credeti ca febra este cauzata de altceva decat o infectie, precum supraincalzire (insolatie, sauna) sau prin intoxicare (otrava, chimicale), mergeti imediat cu copilul la urgenta.
7. Ignorati zicala “feed a cold and starve a fever” (n.r. noi avem oare o asemenea zicala?). Nutritia este importanta in procesul de vindecare. Daca copilul accepta ar trebui sa ii dati mancare atat cand e racit cat si cand are febra. Ambele stari afecteaza rezervele de proteine, grasimi si carbohidrati si ar trebui inlocuite. Daca copilul nu vrea sa manance, dati-i lichide precum sucurile de fructe care au o anumita valoare calorica.
8. Febra si alte simptome asociate in mod obisnuit cu ea pot provoca o pierdere semnificativa de lichide. Acest lucru poate duce la deshidratare, dar puteti sa o preveniti asigurandu-va ca bea multe lichide. Sucul de fructe este bun insa daca il respinge orice alt lichid este bun. Totul este sa consume aproximativ 220 mg pe ora.

Cateva metode bio pentru cresterea unui copil sanatos

2013-03-06T06:21:00.000-08:00

Generalitati

Dupa nasterea copilului, fiecare actiune pe care mama o intreprinde in ingrijirea lui isi pune amprenta asupra sanatatii acestuia. Fiecare lucru cu care este imbracat, spalat sau hranit ii pot spori sanatatea sau i-o pot pune in pericol. Exista lucruri simple si la indemana pe care le pot face mamicile pentru a creste un copil in conditii sanatoase.

Mobila si decoratiuni

Compusii volatili organici se gasesc adesea in mobila din casa sau in decoratiunile pentru camere.Trebuie ca inainte de cumpararea lor sa citesti eticheta si sa te asiguri ca este lipsita de ingrediente toxice pentru sanatatea copilului.

Alaptare vs. hranire cu biberon

Alaptarea este cea mai sanatoasa, organica si completa hrana pentru bebelusi. Ea nu necesita preparare, depozitare sau alte instrumente pentru harnirea lui. Acesta se hraneste direct de la sanul mamei.Biberoanele, in schimb, dar si alte instrumente folosite in prepararea laptelui praf pot creste riscul infectiilor si imbolnavirilor copilului. Acestea pot fi infestate cu germeni sau pot fi create din compusi toxici, ca de exemplu Bisfenol A, care pot pune in pericol sanatatea pe termen lung a copilului.

Scutece reutilizabile vs. de unica folosinta

Ambele tipuri de scutece pot fi folosite in ingrijirea copilului, daca se respecta cateva reguli. Este recomandat sa se citeasca cu atentie eticheta scutecelor de unica folosinta si sa fie lipsite de inalbitori sau alte componente toxice care pot afecta sanatatea copilului.Cele reutilizabile sunt considerate ecologice, dar consuma foarte multa energie si apa. Daca exista o masina de spalat cu consum mic de apa si energie, atunci pot fi folosite cu succes.

Alimentatie naturala, gatita in casa

Odata cu diversificarea alimentatiei bebelusului este important sa se apeleze la produse organice in ceea ce priveste alimentele solide. Fructele si legumele proaspete, dar si mancarurile gatite in casa reprezinta cel mai bun mod de hranire a copilului.

OBEZITATEA-UN MOTIV DE INGRIJORARE PENTRU PARINTI

2012-02-13T11:26:00.000-08:00

Din ce in ce mai multi copii depasesc limitele normale ale greutatii si trec in categoria persoanelor supraponderale. Cauzele sunt multiple: de la factori genetici pana la sedentarism si obiceiuri alimentare proaste.

Obezitatea infantila constituie o problema extrem de ingrijoratoare, numarul copiilor supraponderali sau obezi inregistrand o crestere anuala de 400.000, si asta doar in Europa, releva un raport anual al Uniunii Europene.

Copiii obezi nu au doar probleme de sanatate, precum diabet si afectiuni ale ficatului, atunci cand sunt mici, dar este mai mult decat probabil ca ei sa se confrunte cu un risc sporit de boli cardiace, cancer, hipertensiune arteriala, accidente vasculare cerebrale si depresii, pe masura ce inainteaza in varsta.

Dincolo de problemele care pot aparea la maturitate, efectele negative se manifesta si asupra psihicului copilului mic: acesta este izolat de colegi, socializeaza greu, este retras, apatic, irascibil si neinteles. In aceste conditii, uneori scade chiar si randamentul la invatatura. Un copil obez este imatur, vulnerabil si dependent de adultii din jurul sau, intr-o mai mare masura decat cel normoponderal.

Camelia Stanescu, medic pediatru si medic de familie, afirma: “Varsta biologica a copilului obez este mai mare decat cea normala. Un copil cu 10-15 kilograme peste limita normala are, practic, o varsta mai inaintata, ca urmare a uzurii organelor interne care muncesc pentru a intretine masa corporala suplimentara. De aici si problemele in cerc vicios care afecteaza inima, ficatul, metabolismul, in general.”.

Dr. Camelia Stanescu sfatuieste parintii cu copii care depasesc greutatea normala sa apeleze de urgenta la medic si, impreuna, sa puna la punct un program sustinut, pentru a-l ajuta pe cel mic.

“Obezitatea in copilarie este o problema foarte severa, care lasa urme adanci in organismul copilului si in psihicul acestuia. Medicul si familia sunt cei care trebuie sa intervina concentrat, pentru a aduce lucrurile pe fagasul cel bun. Este greu si este nevoie de foarte multa rabdare.”, a adaugat dr. Stanescu.

Virginia, mama unei fetite in varsta de 11 ani, Maria, marturiseste: “Fetita mea s-a ingrasat mult in ultimii doi ani. Aproape ca nu am sesizat. A devenit retrasa, timida. Am analizat problema si mi-am dat seama ca este in mare masura vina mea, pentru ca am lasat sa-mi scape din mana ce mancau ai mei, in casa. Ajunsese fiecare sa faca ce vrea. Uitasera ce inseamna o ciorba…”.

Virginia povesteste in continuare despre greutatile pe care le intampina: “Acum am inceput o dieta si trebuie sa recunosc ca este foarte greu. Ma bucur ca fiica mea, Maria, care are 11 ani, este foarte intelegatoare si dornica sa slabeasca. I-am spus ca ii sunt alaturi si ca o sustin si cred ca a inteles. Am inceput sa alergam in parc, amandoua. Regret ca nu am luat masuri mai devreme.”.

Reabilitarea copilului obez

Demersul, efectuat concomitent de parinti, familie, cadre didactice si, nu in ultimul rand, supravegheat de medic, trebuie sa fie unul sustinut si pe o perioada indelungata.Procesul este lent si trebuie sa tina seama de un fapt esential: alimentatia reprezinta un proces care are o incarcatura afectiva profunda. A-l priva pe copilul sub 13-14 ani de lucrurile pe care le-a mancat in mod obisnuit va fi receptionat de acesta ca fiind odemonstratie de agresivitate asupra lui si de lipsa de dragoste din partea parintilor.

Medicul pediatru Camelia Stanescu declara: “Sunt cateva reguli pe care parintii copilului obez trebuie sa le respecte pentru a ajunge la rezultate pozitive: perseverenta in aplicarea remediilor, puterea exemplului, demonstratii concrete ale afectivitatii parintilor fata de copil, colaboararea intre parinti si a parintilor cu copilul, incurajarea copilului si recunoasterea eforturilor depuse de acesta. Evident, toate trebuie adaptate in functie de problemele copilului obez, de varsta acestuia si de scop.”.

Simona este mama unui baietel de 10 ani, care are aproximativ 10 kilograme peste limita normala. Mamica povesteste: “Mi-am dat seama ca am intrat pe o panta periculoasa. Am fost la medic si, cu ajutorul lui, am schimbat complet alimentatia lui Tudor, fiul meu. Am renuntat la sucurile acidulate. Consumam si patru litri, pe zi. Un dezastru! Am mare grija ce cumpar, am reinceput sa gatesc, si, din momentul in care am luat aceste decizii, acum cinci luni, Tudor a slabit mai mult de cinci kilograme.”.

Simona a continuat: “L-am dus la inot, am renuntat, dar, pana la urma, mi-am impus autoritatea in fata lui si am reusit sa continuam. A fost luat intr-o echipa de polo juniori, si cred ca acesta a fost momentul miraculos, cand Tudor a descoperit ca poate face fata cu brio unei competitii. Acum este in competitie cu el insusi, pentru a manca sanatos. A fost greu, dar a meritat!”.

Zece reguli de aur:

1. Mancati mereu impreuna, la ore fixe. Excludeti complet din meniu mancarurile de tip fast-food, cele cu aport caloric ridicat si cu exces de zahar.

Preparati mancare in casa: mancarea gatita este sanatoasa, mult mai saraca in calorii decat cea semipreparata sau cea de tip fast-food. Aveti grija ca alimentele din frigider si camara sa fie proaspete si sanatoase. Din alimentatia copilului nu trebuie sa lipseasca fructele.

Renuntati complet la sucurile carbogazoase. Consumati doar apa plata si inlocuiti sucul cu ceaiurile de fructe, reci (cu lamaie, fara zahar si pastrate in frigider).

2. Promovati constant activitatile care presupun miscare fizica. Spre exemplu, mergeti pe jos, de acasa pana la scoala si de la scoala pana acasa.

Stimulati interesul copilului pentru sport: inot, baschet, echitatie, schi, patinaj etc. Aveti grija! Este foarte usor sa incepeti sa practicati un sport, dar foarte greu sa continuati. Cumparati-i o bicicleta sau role, astfel incat copilul sa fie stimulat sa faca miscare in mod constant.

3. Petreceti cat mai mult timp posibil in compania copilului si provocati-l sa participe la diverse activitati: mergeti impreuna la plimbare, instituiti programul “Un muzeu in fiecare week-end” sau “Saptamana aceasta nimeni din familie nu foloseste liftul!”.

4. Gatiti impreuna. Daca micutul va participa la “bucatareala” impreuna cu tine – iar copiii adora sa se implice, va savura mancarea sanatoasa gatita in casa si va intelege ca este mult mai gustoasa decat cea de la fast-food. Urmariti programe de televiziune care pledeaza pentru un stil de viata sanatos. Inventati retete sanatoase. Este simplu!

5. Nu ii impuneti un regim dietetic strict. Este greu de respectat pentru un adult, cu atat mai mult pentru un copil.

Renuntati la tentatiile dulci si la mancarurile hipercalorice. Controlati cu foarte mare atentie cantitatea de mancare consumata de copil si oferiti-i alternative sanatoase pentru poftele lui: spre exemplu, fructe si dulciuri preparate in casa, nu prajituri de la cofetarie.

6. Aveti grija ca micul dejun sa fie consistent si hranitor: cereale, lapte degresat, fructe si, din cand in cand, oua si carne slaba sau peste. Un copil care mananca bine dimineata nu va avea nevoie de suplimente.

Oferiti-i un pranz echilibrat si variat. Nu este usor, dar efortul merita din plin. In primul rand, bazati-va pe carnea de pui, peste, fasole verde, legume fierte si salate. Supele si ciorbele de zarzavat sunt de real ajutor, fiind bogate in vitamine si sarace in calorii.

Copilul nu trebuie sa consume o cantitate exagerata de paine.

Invatati-l sa manance unele feluri de mancare fara paine.

7. Renuntati la: mezeluri si salamuri, carne de porc si cartofi prajiti, aluaturi, paste fainoase in exces sau inghetata. Introduceti in alimentatie: iaurturi, creme de braza, peste la cuptor, legume, carne de pui. Un ajutor pretios primiti de la Eva.ro, unde gasiti numeroase retete delicioase, cu un continut caloric redus.

8. Renuntati la obiceiul rontaitului la televizor. Sau, daca altfel nu se poate, inlocuiti chipsurile si floricelele cu fructe si seminte.

9. Mentineti o legatura stransa cu medicul pediatru si un specialist in nutritie. Doctorul trebuie sa va fie un prieten, iar copilul trebuie sa il priveasca cu simpatie si incredere.

10. Laudati, apreciati si incurajati reusitele micutului, dar aveti grija sa faceti totul cu masura, pentru a nu transforma kilogramele in plus intr-o obsesie.

Sursa: eva.ro

Avantajele alaptarii pentru bebelusi

2012-01-28T07:47:00.000-08:00

Toti parintii isi doresc tot ce e mai bun pentru bebelusi. Primul si cel mai de pret cadou oferit de mama este laptele matern. Despre alaptare exista doar pareri pro, cu beneficii chiar si dupa ce se intrerupe. Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda tuturor mamicilor sa isi alapteze copii cel putin 6-9 luni.

Laptele matern este cel mai sanatos aliment. Are un continut unic. Este singurul aliment care corespunde tuturor nevoilor alimentare specifice bebelusilor. Contine cantitatile ideale de proteine, grasimi si glucide si se digera mult mai bine decat orice formula de lapte praf. Compozitia laptelui variaza in timpul unei zile si chiar in timpul unei mese, pentru a se adapta permanent la necesitatile bebelusilor. La inceputul mesei este mai apos si potoleste setea, iar apoi mai consistent pentru a satisface foamea.

Favorizeaza dezvoltarea creierului.

Contine substante necesare dezvoltarii sistemului nervos (taurina, acidul arahidonic etc). Studii recente demonstreaza coeficienti de inteligenta mai mari la copii alaptati la san.

Ii linisteste pe bebelusi. Hormonii secretati prin alaptare si anume ocitocina si prolactina ajung prin lapte si la bebelusi. Ei sunt responsabili de efectul de linistire.

Contine factori de crestere care ajuta la maturizarea intestinelor micutilor.

Favorizeaza dezvoltarea dintilor. Alaptarea imbunatateste si intareste dintii. Copiii alaptati vor avea mai putine carii.

Ii protejeaza de infectii. Cel mai important atu al laptelui matern este continutul mare de anticorpi. Bebelusii alaptati se imbolnavesc mai rar, iar cand se intampla, au simptome mai putine si boala dureaza mai putin comparativ cu cei care nu au fost alaptati.

Ofera sanatate

pe termen lung. Scade riscul multor boli ale copilariei (rahitism, anemie, infectii urinare, otita, boli respiratorii, diaree), adolescentei sau maturitatii, (diabetul zaharat, obezitatea, boala Crohn, colita ulcerativa etc).

Permite dezvoltarea si cresterea armonioasa. Bebelusii hraniti cu formule de lapte praf cresc mult mai repede si mult in greutate si pot deveni obezi mai tarziu. Bebelusii alaptati cresc in primele luni mai mult, dupa care ritmul de crestere in greutate stagneaza. Acesta este ritmul normal de crestere.

Protejeaza impotriva alergiilor si astmului.

Daca bebelusii care au parinti cu alergii sunt alaptati cel putin 4 luni, riscul pentru alergie si astm bronsic scade semnificativ.

Reduce spitalizarea si riscul de boli severe la nou nascuti prematuri. Chiar daca nu pot suge, pediatrii recomanda mamelor sa colecteze laptele matern si sa le dea cu biberonul. Are beneficii incredibile pentru prematuri. Grabeste maturarea creierului si scade semnificativ riscul de infectii severe amenintatoare de viata (de ex enterocolita necrotizanta).

Scade riscul sindromului de moarte subita la bebelusi.

Cand bebelusul doarme in patul parintilor

2012-01-28T07:38:00.000-08:00

Unii parinti (adica mamici) isi culca bebelusul in patul lor.

Avantajele dormitului impreuna
Daca e sa vorbim concret, principalul avantaj este comoditatea. Bebelusul fiind la o intindere de mana, e mult mai usor si pratic mamicilor in muncile de noapte (alaptare, hranire, mangaiere, bolboroseala...). In acest caz, imediat ce bebelusul maraie, icneste, misca in somn sau ofteaza, mama tresare si il priveste - adica e acolo, la punctul de lucru.
Diverse studii facute de Academia Americana de Pediatrie, conduc la ideea ca bebelusul care doarme cu mama mananca mai des si mai bine in timpul noptii, comparativ cu bebelusii care dorm singurei in patutul lor. Tocmai de aceea, Academina Americana de Pediatrie a emis o recomandare oficiala ca bebelusii sa doarma in proximitatea mamicii pentru a imbunatati rata de succes a alaptatului. Desigur, aceasta recomandare nu specifica necesitatea ca bebelusul sa doarma cu mama in pat - se pot asigura conditii de proximitate si daca bebelusul doarme in patut - in aceeasi camera cu mama.

Avocatii, foarte vocali - ai dormitului impreuna - sustin ca avantajele sunt: atasamentul mama-copil, creearea sensului de siguranta si incredere bebelusului si protejarea impotriva mortii subite a bebelusului. Trebuie insa adaugat ca nu exista studii care dovedesc sau certifica cu date stiitifice aceste teorii.
Un sondaj facut in 2010 in SUA a dovedit ca 12% din familiile cu bebelusi practica dormitul impreuna (bebelusul doarme in patul parintilor). Din acest procent, partea cea mai mare o constituie imigrantii si grupurile cu venit scazut.
Dezantajele dormitului impreuna Primul risc si cel mai importanta este acela de moarte subita a bebelusului . Un alt risc major este pericolul mortii prin sufocare a bebelusului. Un alt aspect real este ca dormitul bebelusului cu parintii duce sigur la oboseala parintilor (sau a mamei in mod cert).
In plus, acest gen de cocolosire a copilului interfereaza cu viitoarea abilitate de independenta a copilului.

Cum linistetsti bebelusul cum doarme?

2011-05-20T12:00:00.000-07:00

Cu o precizie de ceasornic, chiar in momentul in care taticul lui intra pe usa dupa o zi grea de munca, iar tu esti deja obosita si nu-ti doresti decat sa te relaxezi, bebe incepe sa planga. Si, desi vrei ca lucrurile sa reintre in normal, ele se transforma intr-un adevarat calvar.

Dar nu te nelinisti! ?i asta face parte din normal, pentru ca, de regula, cam pana la 3 luni, crizele astea sunt si obisnuite, si frecvente. In asa masura incat au primit si un nume: disritmie.

De ce plange?

Asa s-a obisnuit. Cand era in burtica ta, seara, era cel mai agitat, infl uentat de oboseala ta. Acum, nu face decat sa continue.

Nu a intrat in ritm. In timpul zilei, bebe reuseste sa alterneze perioadele de somn cu cele de veghe, dar spre seara… se incurca. Practic, nu mai reuseste sa se relaxeze si sa adoarma.

Se descarca. Pe tot parcursul zilei, bebe a acumulat diferite tensiuni, stres, trairi, dar inca nu stie sa scape de ele. Asa ca, atunci cand paharul s-a umplut, il descarca asa cum poate.

Il doare ceva.

Cand bebe are probleme, plange strident. De cele mai multe ori, de vina sunt niste colici sau o punga de aer ramasa in stomac ori in esofag. si, din pacate, astea dor.

Ce faci tu?

Te linistesti, obligatoriu. Daca nu o faci, nu-i poti transmite puiului tau starea de liniste la care visezi, pentru ca el percepe foarte bine in ce ape te scalzi tu. E absolut inutil sa-l iei in brate, de exemplu, daca esti incordata. Nu vei reusi decat sa-i intensifi ci supararea.

Leagana-l! Pentru ca acum are nevoie sa se relaxeze, schimba-I perceptia, distrage-i atentia si leagana-l putin in carucior, in patut sau chiar in brate, lipit de tine.

Fa-i baia de seara. Apa calda si clipocitul ei se dovedesc adesea deosebit de linistitoare pentru nou-nascutii nervosi. Ca si cum apa ar dizolva si incordarea.

Ocoleste biberonul. Rezista tentatiei de a incerca sa-l calmezi umplandu-i stomacelul! Daca mananca mai mult decat ii trebuie, ii provoci complicatii digestive, care il vor supara si mai tare.

Daca ai eliminat toate cauzele posibile, se prea poate sa fii nevoita sa-l lasi sa se linisteasca singur, evitand sa-i faci astfel mai mult rau decat bine. Nu ezita insa sa ca esti prezenta si sa incerci sa-l linistesti.

Maseaza-i burtica. Daca se contorsioneaza si se screme, e evident ca-l doare burtica. Cu podul palmei, maseaza-l incet pe abdomen in sensul acelor de ceasornic. Poti sa incerci si masajul talpilor. Foloseste ulei pentru bebe si maseaza-i usor talpile, tot in sensul acelor de ceasornic, cam 3 minute.

femeia.ro

Naterea prin cezariana

2009-06-25T09:41:00.000-07:00

Sunt multe motive pentru care un medic poate lua decizia sa va recomande o nastere prin cezariana. Unele cezariene sunt facute in situatii critice, altele sunt efectuate pentru a preveni eventualele situatii critice, iar altele sunt facute la alegerea viitoarelor mame. In orice caz, o viitoare mamica trebuie sa stie ca o nastere prin cezariana presupune o incizie prin peretele abdominal si uter, in locul nasterii vaginale. O rana pe uter deci. Iata care sunt motivele medicale pentru nasterea prin cezariana si sfatul obiectiv :

O cezariana = o rana pe uter
O nastere prin cezariana presupune o incizie prin peretele abdominal si uter, in locul nasterii vaginale. In ultimii 30 de ani s-a inregistrat o crestere tot mai mare a ratei nasterilor prin cezariana.
Ca termen de comparatie, in SUA, in luna noiembrie 2008, centrul de prevenire si control al bolilor din SUA a raportat ca rata nationala a nasterilor prin cezariana a fost cea mai mare inregistrata vreodata, adica 29,1%, ceea ce inseamna aproximativ un sfert din totalul nasterilor. Asta presupune ca aproximativ una din patru femei nasc prin cezariana.
World Health Organization a declarat ca in mod normal, fiecare regiune a globului ar trebui sa aiba o rata de cel mult 10-15% nasteri prin cezariana.
Timp de aproape 3 ani, din iunie 2004 pana la sfarsitul lunii martie 2007, comunitatea “Desprecopii.com” a dezbatut o dilema cu care toate ne confruntam la un moment dat in viata: nastere naturala sau prin cezariana? La un sondaj efectuat pe Desprecopii.com despre cum s-a efectuat nasterea primului copil am obtinut aceste rezultate. La sondaj au participat 1200 persoane.
prin nastere vaginala (normala) [41%]
prin cezariana [59%]
De ce atat de multe operatii cezariene in Romania?
Din alte raspunsuri a reiesit ca nasterea naturala le sperie pe multe dintre cele care trebuie sa aleaga si de cele mai multe ori chiar insista ca medicii sa le aduca pruncii pe lume prin cezariana.
Care sunt motivele reale ale unei nasteri prin cezariana?
Sunt multe motive pentru care un medic poate lua decizia sa va recomande o nastere prin cezariana. Unele cezariene sunt facute in situatii critice, altele sunt efectuate pentru a preveni eventualele situatii critice, iar altele sunt facute la alegerea viitoarelor mame.
Placenta previa: Asta se intampla atunci cand placenta este asezata prea jos in uter si acopera partial sau complet cervixul. Una din 200 de femei insarcinate au placenta previa in timpul trimestrului trei de sarcina. Tratamentul include odihna la pat si monitorizarea frecventa. Daca medicul a diagnosticat o placenta previa completa sau parțiala, de obicei este necesara o interventie cezariana. Daca medicul a diagnosticat o placenta previa marginala, atunci este posibila o nastere vaginala.
Dezlipirea placentei: Asta inseamna separarea placentei de tesutul care captuseste uterul, ceea ce se intampla de obicei in al treilea trimestru de sarcina. Aproximativ 1% dintre toate femeile insarcinate fac dezlipire de placenta. In corpul mamei se produce sangerare la locul dezlipirii si mama simte durere in uter. Aceasta separare poate impiedica oxigenul sa ajunga la bebelus si in functie de gravitate, medicul poate face o cezariana de urgenta.
Rupturile uterine: In aproximativ una din 1500 de nasteri uterul se rupe in timpul sarcinii sau al travaliului. Acest lucru poate duce la hemoragii si poate afecta alimentarea bebelusului cu oxigen. Este un motiv pentru efectuarea unei cezariene de urgenta. Pozitia bebelusului: Atunci cand bebelusul se afla in prezentatie pelvina, nasterea prin cezariana este adesea singura varianta, desi in anumite conditii este posibila si nasterea vaginala.
Totusi, daca bebelusul are de suferit sau are prolaps de cordon (ceea ce se intampla frecvent la bebelusii cu aceasta prezentatie) este necesara cezariana. De asemenea, cezariana poate fi facuta si daca bebelusul este prematur.
Prolapsul de cordon: Aceasta situatie nu apare frecvent, insa atunci cand apare se face o cezariana de urgenta. Prolapsul inseamna ca alunecarea cordonului ombilical prin cervix si patrunderea sa in vagin inainte de nasterea copilului. Atunci cand uterul se contracta, creste presiunea asupra cordonului ombilical, ceea ce reduce fluxul de sange catre bebelus.

Spalarea pe dintisorii de lapte

2009-06-14T03:27:00.000-07:00

Inca de la aparitia primului dinte al copilului, masati-i gingiile. Aceasta va ajuta urmatorii dinti sa iasa mai usor. Atunci cand are mai multi dintisori, puteti sa-i dati o mica periuta de dinti adevarata si putina pasta de dinti pentru copii, pentru a accepta cu bine acest obiect nou.
Fiti un exemplu pozitiv, deoarece vazandu-va ca va spalati pe dinti, bebelusul dumneavoastra va dori sa va imite. Dupa ce a implinit 3 ani, invatati-l sa se spele singur pe dintisori de 2 ori pe zi (dimineata si seara).
Dentistul (buhuhu....)
Nu este necesar sa mergeti cu copilul la dentist de cand ii apare primul dinte.
Primele vizite la stomatolog vor avea loc pe la 3 ani, la inceput, pentru o familiarizare cu dentistul (pentru ca, mai tarziu, sa nu-i fie frica sa mearga la dentist). Dupa implinirea varstei de 4 ani, puteti incepe vizitele regulate la medicul stomatolog.
Cariile dentare
Primii dinti ai copilului, numiti "dinti de lapte" se pot caria. Aceste carii sunt cu atat mai neplacute cu cat se pot transmite viitorilor dinti, care sunt definitivi.
Cariile evolueaza mult mai repede la copii decat la adulti, in consecinta, aratati chiar si cel mai micut punct negru dentistului: cu cat mai devreme este descoperita si cu cat mai repede este tratata o carie, cu atat este mai putin neplacut pentru bebelus.
Daca dintele de lapte nu este tratat la timp, va trebui sa fie extras, si, in acest caz, dintele definitiv ar putea sa iasa stramb.
Important - Spalatul pe dinti trebuie sa dureze ... trei minute!
Daca nu va spalati pe dinti in fiecare dimineata, minimum 3 minute, inseamna ca ati irosit timpul degeaba. Cei mai multi pacienti ajung la stomatolog tocmai din cauza unei proaste ingrijiri a danturii.
Pentru o igiena bucala corespunzatoare sunt necesare pastrarea sanatatii dintilor prin periaj dentar, efectuat dupa masa si extractia dintilor distrusi. Tratamentul cariilor, indepartarea tartrului, inlocuirea lucrarilor incorecte. Cea mai des practicata metoda de spalare pe dinti este periajul orizontal, care prezinta o serie de inconveniente majore:
resturile alimentare sunt aglomerate astfel in spatiile interdentare
se favorizeaza retractia paridontiului dezgolindu-se radacina dintilor
nu se efectueaza un masaj al gingiei
Datorita acestor inconveniente, metoda e indicata numai pentru copii, pentru etapa cand acestia trebuie sa invete sa se spele singuri.
Cea mai eficienta tehnica de periaj este metoda periajului vertical deoarece:
efectueaza o buna curatire a suprafetelor dentare si a spatiilor interdentare
activeaza circulatia parodentara, evitand retractia gingiei si dezgolirea radacinii
Periuta se foloseste astfel:
de sus in jos la dintii superiori
de jos in sus la dintii inferiori, miscare efectuata din articulatie.
Se periaza astfel fiecare grup de dinti, atat dinspre obraji, cat si dinspre limba si palat, pe fiecare grup cu 10 miscari verticale. Singura modalitate apare la perierea fetelor dinspre limba, cand pozitia periutei trebuie sa fie verticala, iar miscarea se efectueaza la fel: de sus in jos pentru dintii superiori, de jos in sus pentru dintii inferiori.
Se continua apoi cu perierea fetelor de masticatie a dintilor laterali, cu miscari orizontale, dinspre interiorul gurii spre inafara sau invers. Dupa perierea tuturor dintilor se face clatirea gurii cu apa. Se ia apa in gura, se inchid buzele, apa fiind trecuta cu putere printre dinti, apoi se elimina din gura. Clatirea se face de 4-5 ori. Daca efectuati aceasta tehnica corect, periajul nu are cum sa dureze mai mult de trei minute.
Rolul alimentatiei:
Alimentatia are un rol extrem de important in dezvoltarea unor dinti sanatosi, care vor fi mai rezistenti la aparitia cariilor. Doua ingrediente sunt absolut necesare pentru a asigura dezvoltarea unor dinti si oase de buna calitate. CALCIUL si VITAMINA D (care este necesara pentru absorbtia calciului din alimente).
Cele mai bune surse de calciu sunt: laptele si produsele lactate, ouale, painea, legumele verzi, fructele. Vitamina D este numita si "vitamina soarelui" deoarece organismul uman poate produce si poate stoca aceasta vitamina cand este expus la soare. Sursele alimentare de vitamina D include: laptele integral, untul, margarina, pestele. Se recomanda ca toti copiii pana la 18 luni sa primeasca vitamina D, zilnic, iar dupa aceasta varsta, pana la 12-15 ani, sa primeasca vitamina D in sezonul rece.
Exista o legatura directa intra vitamina D si absorbtia de calciu.
Calciul este extrem de important pentru dezvoltarea oaselor si a dintilor. Cercetarile au aratat ca, la copilul intre sase si trei ani, exista riscul deficitului de calciu din cauza ratei mari de depunere in oase la aceasta varsta.
Nu exista nici o indoiala ca o dieta corecta si o igiena dentara buna pot reduce incidenta cariei dentare la copii.

Alaptatul in timpul noptii!!!

2009-06-03T11:12:00.000-07:00

Alaptatul in timpul noptii poate reprezenta o problema daca te depriveaza de somn sau daca bebelusul tau a devenit dependent de acest lucru. Faptul ca bebelusul tau se trezeste de mai multe ori pe noapte si nu se culca la loc decat dupa ce il alaptezi poate avea mai multe cauze.

Una dintre ele ar putea fi faptul ca ai stabilit o rutina prin care copilul tau asociaza adormitul cu alaptatul. Lucrul acesta se poate intampla daca in fiecare noapte, exact inainte sa adoarma, l-ai alaptat. Pe parcursul noptii copilul se va trezi destul de des si nu va adormi decat dupa ce a fost alaptat din nou.

Copiii, ca si adultii, se trezesc de mai multe ori pe parcursul noptii.

Majoritatea mamelor stiu ca un copil hranit cu lapte praf va avea un somn mai linistit si se va trezi de mai putine ori pe parcursul noptii decat cel hranit cu lapte matern, deoarece laptele praf se digereaza mai greu. Crearea unei conexiuni intre alaptat si somn este demonstrata stiintific, si daca persista, te va depriva de somn in fiecare noapte.

Pentru a scapa de acest obicei, incearca sa stabilesti o rutina de dormit in fiecare seara. Poti sa-l alaptezi mai intai, sa-i citesti o povestioara, sa-i canti sau sa-i schimbi scutecul. In aceasta rutina poti sa incorporezi si o baita calduta, un masaj sau chiar ascultatul unei muzici linistitoare. Poti sa iti alaptezi copilul seara, dar fa-o mai devreme si apoi creeaza o rutina inainte sa adoarma.

Pune-l in patut inainte sa fi adormit complet, pentru a capata obiceiul de a adormi singur.

Acest lucru te va ajuta si in timpul noptii. Asta nu inseamna ca nu trebuie sa-l mai alaptezi niciodata in timpul noptii, doar ca nu trebuie sa faci din acest lucru un obicei pentru ca iti va crea si tie si copilului probleme cu dormitul pe termen lung.

Daca totusi nu poti sa-l scapi de acest obicei, iti poti face viata mai usoara dormind cu copilul in acelasi pat pentru a face alaptatul mai simplu. Dormitul impreuna cu copilul tau este in regula doar daca nu esti fumatoare, nu consumi bauturi alcoolice si nu iei droguri, nu esti supraponderala si nu esti extrem de obosita. Ca o alternativa, poti sa pui patutul copilului langa patul tau.

O alta varianta ar fi sa incerci sa pui intr-un recipient laptele tau, sau lapte praf si sa il lasi pe partenerul tau sa hraneasca copilul pe parcursul noptii pentru a putea sa te odihnesti.

Mai exista si alte cauze care ar putea sa-l faca pe bebelusul tau sa se trezeasca des in timpul noptii: ii poate fi sete, ii pot da dintisorii, ii poate fi frig sau se poate simti rau.

Baita

2009-05-27T08:51:00.001-07:00

Contrar opiniei generale, majoritatea copiilor nu necesita imbaiere zilnica. Avand in vedere schimbarea frecventa a scutecelor si curatarea fetei (in special in zona gurii si a nasului) dupa fiecare alaptare, cei mai multi copii necesita imbaiere de 2-3 ori pe saptamana sau din doua in doua zile.Baia poate fi facuta in orice moment al zilei. Imbaierea inainte de alaptare este, de obicei, binevenita. Multi parinti prefera sa-si imbaieze copilul seara, ca fiind o parte a ritualului zilnic de ingrijire a copilului. Astfel, baia este un moment de relaxare si calmare a copilului inaintea somnului de noapte. (Nu este recomandata imbaierea imediat dupa alaptare intrucat poate cauza discomfort digestiv si regurgitari sau voma, se recomanda un interval de circa 20 de minute dupa alaptare.)Buretii de baie sunt necesari pentru inceput. Imbaierea in cada trebuie amanata pana in momentul in care buricul este complet vindecat, iar in cazul baietilor circumcisi pana cand operatia este vindecata, prevenindu-se astfel posibilele infectii. (Pana atunci se recomanda baia “uscata”, care presupune curatarea copilului cu un burete de baie sau un prosop umezit, fara introducerea copilului in apa.)Ce echipament este necesar imbaierii “uscate” a nou-nascutului?- prosoape groase sau o perna de baie de tip burete- prosoape din material fin pentru spalare sau burete natural de baie- cadita sau chiuveta curata (sau un lighean)- tampoane de vata- sampon si sapun pentru copii (neiritante, pentru piele sensibila)- halat de baie pentru copii- scutec curat si imbracaminteCum se face imbaierea “uscata”:- asigurati-va ca incaperea este incalzita corespunzator (23-24C).- organizati din timp spatiul si lucrurile necesare.- turnati apa calda in cadita (sau chiuveta) - temperatura apei trebuie verificata si ajustata intre 35-37C (prin “metoda cotului” sau cu un termometru de baie).- puneti copilul pe perna de baie sau pe prosoapele groase asa incat mijlocul sa-i fie ridicat.- in timpul imbaierii, acoperiti copilul cu un prosop (acest lucru ii confera o senzatie de siguranta, stiut fiind faptul ca nou-nascutilor le displace sa ramana complet dezbracati).- SUB NICI O FORMA, NU lasati copilul nesupravegeat si nesustinut de maini, nici macar pentru o secunda! Daca ati uitat un obiect care va trebuie, inveliti copilul intr-un prosop si luati-l cu dumneavoastra!- incepeti imbaierea de la fata - folositi cate-un tampon de vata curat, inmuiat in apa, ca sa stergeti fiecare ochi, dinspre nas spre coada ochiului.- spalati fata copilului cu un prosop fin, umezit, fara sa folositi sapun.- curatati paviloanele urechilor cu un prosop fin. NU introduceti betisoare cu vata in ureche intrucat puteti vatama timpanul.- adaugati o cantitate mica de sapun de copii in apa sau pe prosop si sapuniti cu grija restul corpului, dinspre gat in jos. Dezveliti cate-o singura parte a corpului, fara a lasa copilul complet dezvelit. Clatiti cu un prosop curat sau cu un mic recipient (poate fi o cana, un vas de la bucatarie). Feriti zona buricului de a fi udata.- spalati la final capul copilului cu sampon si un prosop. Clatiti cu atentie, fara ca apa sa curga peste fata copilului. Tineti copilul cu grija, sprijinindu-i spatele pe antebrat, iar gatul si capul in palma.- nu este necesar sa frecati pielea copilului, dar multi copii prefera ca mainile si picioarele sa le fie masate in timpul imbaierii.- inveliti copilul in halatul de baie si tineti-l strans in brate ca sa-i oferiti o senzatie de comfort si siguranta.- urmati sfaturile de ingrijire a buricului oferite de medicul pediatru. Poate fi necesara curatirea cu alcool si uscarea locului.- periati parul copilului cu o perie moale. NU folositi uscatorul de par pe treapta superioara intrucat exista riscul de ardere a pielii.- asteptati-va ca copilul dumneavoastra sa planga la primele baite. Este o noua experienta pentru copil. Daca copilul plange brusc, asigurati-va ca apa are temperatura potrivita si ochii ii sunt protejati de sapun.Cum se face imbaierea in cada:Dupa ce buricul copilului e complet vindecat sau, dupa caz, circumcizia e vindecata, puteti imbaia copilul in cada. O astfel de baita poate fi o experienta foarte placuta pentru copil si parinti. Exista, insa, copii carora, pentru inceput, le poate displace baita in cada. Daca copilul protesteaza, vorbiti-i incet sau cantati-i si incercati sa-i atrageti atentia cu jucarii.Ce lucruri sunt necesare pentru baia in cadita:- o cadita pentru copii (de preferat sa aiba scurgere cu dop)- e indicat sa puneti pe fundul caditei ceva nealunecos, de exemplu un scutec sau o bucata de material- termometru de baie (de obicei, aceste termometre au marcat intervalul de temperatura al apei indicat imbaierii copilului).La imbaierea in cadita:- asigurati-va ca in imediata apropiere nu exista obiecte care se pot sparge sau aparate electrice.- umpleti cada cu apa calda si folositi termometru de baie pentru a regla temperatura apei.- urmati aceleasi sfaturi generale de imbaiere oferite si-n cazul imbaierii uscate.- SUB NICI O FORMA, NU lasati copilul nesustinut de maini, nesupravegheat, nici macar pentru un minut.- curatati cadita dupa fiecare folosire.Si in cazul imbaierii in cadita, este recomandat sa nu lasati copilul complet dezvelit, acoperiti-l cu un prosop peste corp, pe care il veti indeparta inainte de

Infasarea bebelusului

2009-05-27T08:50:00.001-07:00

Ce inseamna sa infesi un copil
Infasatul inseamna a inveli bebelusul intr-o paturica sau scutec pentru a-i tine cald si a-l face sa se simta in siguranta. In acelasi timp il poate proteja de propriile reflexe de tresarire si il poate ajuta sa isi pastreze temperatura corpului in primele cateva zile de viata, pana cand termostatul sau intern incepe sa functioneze. Si mai important, este o metoda prin care bebelusul poate fi linistit.
In zilele noastre, cel mai probabil nu vei parasi spitalul fara sa fi invatat ceva despre aceasta tehica. Incearca dupa ce te-ai asigurat ca bebelusului nu ii este foame, nu este ud sau obosit. Metoda poate fi folosita pentru a-ti calma bebelusul cand e prea agitat sau cand pur si simplu doreste sa simta ceva strans in jurul lui, senzatie care trebuie sa fie cat mai aproape de ceea ce simtea atunci cand inca era in corpul mamei inainte, de a se naste. Cand bebelusul are in jur de o luna s-ar putea sa nu mai vrei sa il infesi in timpul zilei pentru ca aceasta metoda ar putea sta in calea mobilitatii si dezvoltarii lui. E in ordine daca il tii infasat in timp ce doarme daca pare sa se simta mai confortabil, te va anunata prin plans sau va fi nelinisit daca nu mai vrea sa fie infasat.
Cum sa te descurci?
Pune o patura pe o suprafata plata si pliaza spre interior coltul din drepta sus aproximativ 15 centimetri
Aseaza bebelusul pe spate cu capul pe coltul indoit
Trage coltul de langa mana stanga a bebelusului pe sub aceasta, trece-l peste corpul lui si pe sub mana drepta pana la spate
Trage coltul de dedesubt pana sub barbia copilului
Ia si coltul liber din dreapta, trece-l peste mana dreapta si du-l pana la spate in partea stanga.Unii bebelusi prefera sa aiba mainile libere pentru a se putea misca in voie asa ca s-ar putea sa vrei sa infesi bebelusul pana sub umeri

Igiena nou nascutului

2009-05-27T08:48:00.000-07:00

Igiena nou nascutului are un rol important in dezvoltarea lui fizica. Inca de la venirea din maternitate mama trebuie sa ii asigure conditiile optime de curatenie si prevenire a infectiilor.
Primele zile acasa pentru un nou nascut sunt cele mai grele, mama impreuna cu bunica vor avea grija ca plaga ombilicala (ceea ce ramane dupa taierea cordonului ombilical la nastere) sa nu se infecteze, curatand zilnic zona si pansand-o cu comprese sterile, pana la caderea bontului ombilical. Caderea “buricului ” are loc intre a 8a si a 10a zi de la nastere. Orice sangerare sau roseata trebuie semnalata medicului pediatru.
Pielea copilului nou nascut este foarte sensibila. Daca nu este schimbat la timp sugarul devine agitat, iar pe piele poate sa apara o roseata - eritem fesier. Aceasta iritatie se observa la pliurile pielii din spatele urechilor, plicilor inghinale unde in cazul transpiratiei apar santuri rosii, pe gat sau la subsuoara. Pielea sugarului are nevoie de spalare zilnica. In zona cu probleme se aplica unguente recomandate numai de medicul pediatru.
Zona anala este foarte sensibila, de aceea, dupa fiecare scaun se va curata copilul cu ceai de musetel sau apa si sapun ori servetele umede speciale. In urma toaletei se aplica un unguent, recomandat de medic sau crema de galbenele. In cazul unei iritatii este bine ca zona afectata sa se lase descoperita pentru a se vindeca mai repede.
Toaleta ochilor se va face folosind doua comprese sterile inmuiate in apa calduta sau ceai de musetel, cate una pentru fiecare ochi. Ochiul se va sterge incepand de la unghilul extern (coada ochiului), spre partea interna cu miscari fine fara sa se apese.
Urechile la nou nascut se vor curata la cateva zile, iar la sugarul mai mare zilnic. In comert se gasesc tampoane speciale, insa pentru a evita orice problema e bine sa se folosesca bucatele de vata sterila rasucita, cu care se sterge usor conductul autiv , pavilionul si zona din spatele urechii.
Unghiile la sugar se vor taia cu forfecuta speciala cu varful rotunjit, numai atunci cand acesta doarme si numai dupa baie. La maini unghiile se taie usor rotunjite, iar la picioare drepte. Se va evita taierea prea scurta a unghiilor, pentru a nu ciupi pielea copilului.
Igiena nasului consta in picurarea de ser fiziologic pentru a inmuia secretiile sau cozitele si a facilita curatarea. Dupa aplicarea serului fiziologic in nari, cu ajutorul unei pompite nazale (o puteti procura de la farmacie) nasul se va aspira.
Atentie, trebuie sa stii ca: niciun articol de pe acest site nu inlocuieste vizita la medicul de specialitate. Sfaturile oferite de noi sunt suplimentare si generale, recomandarea fiind ca pentru orice problema de sanatate sa apelati mai intai la medicul dumneavostra in masura sa va prescrie tratamentul tolerat de copilas

Ce semnificatii au desenele copilului tau

2009-05-27T08:46:00.000-07:00

Inainte de a reusi sa faca alte lucruri, uneori chiar inainte sa vorbeasca bine, daca ii vei oferi o bucatica de hartie si un creion, copilul tau va desena… sau macar va mazgali ceva!
Inainte de orice trebuie sa stii ca micile mazgaleli, daca este vorba despre micuti de sub doi-trei ani, reprezinta modul in care copilul tau isi exprima bucuria, indoielile, temerile, spaimele… Exprima ceea ce ii dicteaza instinctele, in forma lor pura. Desenele micutului sunt o mina de aur pentru mama, daca aceasta stie sa le inteleaga, pentru ca exprima mai mult decat poate micutul sa o faca prin limbaj, de exemplu.
Mazgalelile de la 2-4 ani
La aceasta varsta, uneori, copilul deseneaza rotocoale, gheme de linii, linii lungi sau diagonale, care aparent nu exprima nimic. Roselin Davido, psiholog si specialist in desenele copiilor, autoarea cartii “Desenele copilului” (editura l’Archipel, 1998), spune ca mazgalelile sunt o etapa obligatorie, fara de care nu se poate.
“Ghemele pe care micutul le realizeaza, fara nici un pic de indemanare, ii reprezinta propriul eu. O sa observi ca micutul va prefera sa foloseasca culoarea cea mai des intalnita. Roz-rosu la fetite si albastru la baietii. Micutii transpun realitatea pe care o percep in desenele lor si este foarte bine. Daca vrei sa patrunzi tainele desenului lor, analizeaza daca are o ordine a lui proprie, daca are un anume soi de echilibru. Acest echilibru inseamna uneori doar a desena ceva in mijlocul paginii, care se traduce prin ‘eu sunt centrul univesului!’, ceea ce este perfect adevarat”, afirma Roselin Davido.
Operele de “arta” la 5 ani
La aceasta varsta, copiii sunt interesati sa-si proiecteze propria imagine in desenele lor, sau de lucrul care ii intereseaza cel mai tare. Daca baietii vor fi preocupati de a schita masina tatalui, fetitele vor fi dornice sa creioneze mutrite de fetite, dar nu vor uita sa puncteze cerceii sau bratara de la mana.“Caracteristic la aceasta varsta este faptul ca micutul va renunta imediat la desenul lui, daca greseste, sau daca ceea ce deseneaza nu se potrtiveste cu ceea ce isi imagineaza. Acceptati aceasta risipa de hartie”, explica Roselin Davido.
“Este un mod in care copilul isi exerseaza perseverenta, ambitia, dorinta de a reusi ceea ce si-a propus. Desenele la aceasta varsta sunt deziderate, si uneori exprima frustrari. Un baietel de 5 ani desena mereu rachete, toate in pozitia de lansare. Micutul era fratelui lui mai mare, care il domina. In desene, cel mic, era liderul, era racheta… ”, spune Roselin Davido.
Pe de alta parte, copilul va pune in desenele lui ceea ce isi doreste sau ceea ce il deranjeaza. “O fetita desena mereu mutrite, carora le facea doi dinti vizibili si galbeni. Micuta avea dinti stricati si aceasta era un motiv de stres pentru ea”, povesteste Roselin Davido.
Desene adevarate, la 6 ani
Dupa 6 ani, copilul va descoperi lumea fantastica a desenelor sale. Si, daca a fost ajutat si stimulat sa faca asta, este cu atat mai bine, sustine Roselin Davido. Copilul poate reda miscarea, desenele nu mai sunt statice, se poate vorbi de compozitii, de imagini complexe.
“De cele mai multe ori, copilul va pune in desenele lui ceea ce l-a marcat puternic in respectiva perioada. Un spectacol de circ, o vizita la zoo, un drum la bunici. La aceasta varsta copiii adora sa deseneze case – este o altfel de reprezentare a propriei persoane, a univesului lor, a locului in care sunt protejati si aparati – copaci si, mereu, in toate desenele, un soare mare si foarte sclipitor. Si copacii si soarele sunt reprezentarea binelui din ei, al optimismului si inocentei copilului de 6-7 ani, lipsit de griji, iubit si bine ingrijit”, explica Davido.
Pe de alta parte, tot pe la 6 ani apar scenele violente, daca acestea au fost traite, acasa, pe strada sau vazute la televizor. “Parintii pot descifra usor, vorbind cu micutul despre ce reprezinta desenul, pot afla detalii deosebit de importante si pot interveni. De exemplu, o fetita de 6 ani desena mareu fetite care mergeau pe strada, foarte ciufulite. Mama a aflat astfel ca educatoarea fetitei o antipatiza pe micuta si ca o tragea deseori de par”, povesteste psihologul Roselin Davido.
Concluzii:
Nu trece niciodata cu vederea desenele copilului tau;
Indeamna-l sa deseneze, pentru ca acesta este un mod util, complex si complet de exprimare; Nu ezita sa ceri sfatul unui specialist atunci cand ceva din desenele copilului tau iti atrage in mod special atentia. Mai bine sa fi exagerata, decat sa lasi sa iti scape lucruri esentiale;
Vorbeste cu micutul tau despre desenele lui. Vei afla lucruri noi despre copilul tau. Intreaba-l ce a desenat, intra in joc alaturi de el si vei fi uimita de ce lume fantastica vei descoperi.