Tribuna Basarabiei

Marsul centenarului

noreply@blogger.com (Unknown) — Tue, 31 Jul 2018 07:01:00 +0000

Nu ți-ai planificat vacanța? Hai cu noi în cea mai mare aventură a verii.

Alături de oameni care țin la valorile neamului vei avea parte de o experiență inedită, dar și de șansa de a descoperi la pas locurile semnificative pentru Marea Unire și Primul Război Mondial.

Marșul Centenarului începe din Alba-Iulia, Cetatea-simbol, la 1 iulie, iar destinația finală va fi Chișinăul, la 1 septembrie. Vom traversa Carpații și Prutul, vom urca dealuri și vom coborî văi, toate acestea pe o distanță de 1300 km.

Sursa: http://www.actiunea2012.ro

Protest de amploare la Chisinau: 40.000 de oameni scandeaza "Jos Guvernul, jos Parlamentul!'

noreply@blogger.com (Unknown) — Sun, 03 May 2015 19:02:00 +0000

Mii de persoane s-au adunat duminica in centrul Chișinăului la un miting organizat de Platforma 'Demnitate și Adevăr' "împotriva guvernării si inacțiunilor instituțiilor de stat in continuarea parcursului european și devierea de la implementarea reformelor".

Potrivit organizatorilor, la miting s-au adunat peste 40.000 de persoane, venite din intreaga tara. Circulatia in centrul Chisinaului a fost restrictionata.

Protestatarii au scandat "Miliardul inapoi", "Demisia", "Jos Guvernul, Jos Parlamentul!", potrivit Unimedia.

Membrii platformei "Demnitate si Adevar" solicita demiterea mai multor funcționari publici, renuntarea imediata la atacurile antidemocratice asupra libertății presei si restituirea miliardului furat din cele trei banci - Banca de Economii, Banca Sociala și Unibank.

Platforma a mai organizat un protest la 5 aprilie, la care au participat mii de persoane si in cadrul căruia s-a adoptat o rezoluție cu mai multe revendicări, despre care protestatarii spun ca nu au fost îndeplinite de guvernanți.

"Mai mult decât atât, guvernarea a continuat șirul de crime împotriva propriului popor prin asumarea răspunderii pentru Legea Bugetului si politica bugetar-fiscala, încălcând Constituția Republicii Moldova, împovărând cetățenii cu impozite și taxe grele", mai spun reprezentanții platformei, potrivit Jurnal.md.

Sursa: Ziare.com

Iohannis: Marea izbanda a lui Stefan reprezinta o lectie pentru noi, cei din secolul XXI

noreply@blogger.com (Unknown) — Thu, 26 Feb 2015 07:42:00 +0000

Ar fi fost normal ca televiziunile lui Filat si ale Contrabandistului sa fie prezente astazi in Aula Magna a Universității de Stat a Moldovei plina pana la refuz de studenți și profesori care au ascultat cu rasuflarea intretaiata discursul președintelui României, Klaus Iohannis care a devenit, prin ceea ce a spus, si presedintele nostru.

I-am ascultat pe Ion Iliescu, pe Emil Constantinescu, pe Traian Basescu, rostind discursuri, dar niciunul dintre ei nu au fost atat de aproape de adevarul care trebuie sa ne uneasca pe vecie. Nu-i vom condamna, fiindca nu este vina lor ca au avut omologi care tineau adevarul la zdup, invocand prezenta armatei ruse in Transnistria.

Din acest punct de vedere presedintele Timofti care ne aduce la disperare prin docilitatea fata de Filat si Plahotniuc, este sincer si deschis. Daca vreti, este un roman care pune raul inainte, dar vrea unirea, crede in ea. Desigur, este vina lui ca Filat si Plahotniuc i-au bagat lui Timofti o echipa abominabila, care il tine legat ca si piticii pe Gulliver.

In rest, nu vom uita ca anume Timofti l-a primit pe Traian Basescu, care dupa semanrea acordurilor de asociere la UE a facut o escala la Chisinau ca sa-l lase acasa pe Dorin Chirtoaca. Basescu l-a luat cu el la Vilnius pentru a transmiste un semnal cert romanilor de pretutindeni – urmatorul proiect mare este al unirii si persoana de langa el, Chirtoaca, va misca lucrurile inainte.

Asta i-a scos din minti pe Filat, Lupu,Corman, Leanca. Ei nici nu au vrut sa-l vada pe Basescu. L-a primit omologul sau Timofti, care nu a fost la Vilnius, desi locul lui era acolo. Dupa aceasta Filat a alergat cu coada intre picioare la Cotroceni.

Ei nici astazi, dupa discursul lui Klaus Iohannis nu vor intelege ca noi suntem solidari fiindca ne uneste identitatea spirituala, lingvistică și istorică. Iohannis a prezentat un discurs istoric. El a mulțumit tuturor in persoana celor prezenti pentru apărarea și pastrarea limbii române, a adresat un omagiu eroilor, inclusiv celor din razboiul pentru independenta pentru faptul ca s-au jertfit pentru pastrarea și propasirea identitații romanești. Astfel, Iohannis a concretizat ca parcursul european al Republicii Moldova devine o prioritate naționala, adevar certificat si de pozițiile comune ale Presedintiei, Guvernului și Parlamentului României.

„Cine ajunge la statuia lui Ștefan cel Mare de la Chișinau poate vedea mareția lui prin insemnele puterii medievale pe care le reda această sculptura din perioada interbelica: coroana, palos și cruce, dar un strain poate rata ceva foarte important daca s-ar multumi cu atat. Ștefan este un simbol al identității noastre comune, faptele lui au contribuit decisiv la solidaritatea unui neam, cel romanesc, iar marea izbanda a vietii sale reprezinta o lectie pentru noi, cei din secolul XXI”, le-a spus studenților președintele.

„Pentru noi obiectivul este mult mai mult decat acela ca moldovenii sa devina cetateni comunitari, pentru ca, de la Timisoara la Orhei se aude o singura limba, cea romană, iar trecutul nostru incape intre copertile aceleiasi carti de istorie”, a afirmat el.

Apropierea centenarului Marii Uniri este, potrivit lui Iohannis, un moment foarte important pentru ambele state românesti. Actul istoric, despre care președintele spune că este „cel mai profund și mai frumos proiect de țară al istoriei moderne”, a fost posibil pentru ca „cei care au făurit Unirea nu erau nici mai buni, nici mai harnici decat noi, dar aveau un sentiment al inaltei datorii pe care noi, azi, nu il mai avem”. Astăzi, colaborarea dintre București și Chișinău, bazată pe identitatea comuna, este una inedita pentru Uniunea Europeana, considera Iohannis, care este convins ca românii se vor regasi „nu doar in uniune, ci si in comuniune. Solidaritatea noastra de neam nu doar ca poate dobori garduri de sarma ghimpata, dar poate construi și un viitor comun pentru noi”.

Marian Lupu a vorbit despre Iohannis in termeni elogiosi astazi. A facut-o pana a asculta discursul lui Iohannis de la USM. Cunosc aberatiile lui Bulbuc despre natiunea civica moldoveneasca. Daca ar fi istoric, filolog, filosof i-as da ascultare. Dar nu o fac pentru ca e un pretins economist care nu are idee de economia de piata. Dovada – mizeria in care ne balacim si pe care el a creat-o pe parcursul a 10 ani. Mai intai sub comunisti si apoi sub democrati, dar tot cu prietenul sau, Plahotniuc. Vreau sa cred ca macar astazi Iohannis, dupa ce l-a dat cu capul de pereti pe Filat, i-a bagat mintile in cap si nu va renunta public la cele spuse despre presedintele nostru Iohannis care si-a asumat sarcina deloc simpla de a aduce acasa Basarabia.

Sursa: cuget-liber.md

Declarații de presă comune Nicolae Timofti - Klaus Iohannis.

noreply@blogger.com (Unknown) — Wed, 25 Feb 2015 10:34:00 +0000

Declarații de presă comune Nicolae Timofti - Klaus Iohannis. Cum am putea avea în R. Moldova o justiție asemănătoare celei de peste Prut? a fost întrebat președintele român de o jurnalistă din Republica Moldova.

Klaus Iohannis: „Este nevoie de două lucruri: de voința populară și de voința politicienilor. Sigur, poate să sune foarte superficial chestia cu voința populară, dar să știți că dacă electoratul își dorește o reformare, o îmbunătățire a clasei politice – și am avut situații când electoratul s-a exprimat foarte clar, de exemplu în noiembrie anul trecut, când am avut noi alegeri – atunci o să vedeți că dintr-odată, politicienii înțeleg că ceva trebuie schimbat. Evident că trebuie să existe voință politică pentru schimbare, mai ales în domeniul combaterii corupției, independenței justiției, consolidării statului de drept este nevoie de foarte multă voință politică, fiindcă oricât de mult și-ar dori oamenii și oricât ar vota pentru ceva, de pus în practică aceste lucruri trebuie puse în practică, totuși, de politicieni. Eu cred că este un drum greu. Pe de altă parte, sunt convins că este singurul drum care merită parcurs pentru a schimba profund țara, pentru a crea condiții foarte bune pentru toată lumea, pentru a elimina corupția, care, până la urmă, indiferent cum este văzută și cum este definită, atentează la bunăstarea oamenilor simpli. Aceste lucruri se pot face, în România am dovedit că acești pași se pot face, am avut sprijin foarte consistent de la parteneri europeni. Vă recomand să-i obligați pe politicienii dvs. să facă același lucru!”

Sursa: Digi24.ro

SENZATIONAL ! Un jurnalist rus scrie corect și în premieră despre tezaurul României la Moscova! – румынское золото

noreply@blogger.com (Unknown) — Wed, 25 Feb 2015 06:54:00 +0000

Serghei Golubițki, scriitor, filolog și jurnalist, specialist în internet-trading de la Moscova. S-a născut la 11 iulie 1962. A absolvit magna cum laude (diplomă roșie) facultatea de litere a Universtității de Stat din Moscova în 1984, iar în 1989 și-a susținut teza de doctorat cu tema “Mitologia socială și nomenologia filosofică în lirica romanescă contemporană”, la aceeași universitate. Posedă limbile rusă, engleză, franceză, germană, portugheză și română. În 2004 a publicat o carte în două volume cu titlul “Care este numele Dumnezeului vostru? Marile afaceri oneroase ale secolului XX”, în care descrie peste douăzeci de afaceri oneroase din Statele Unite ale Americii, începând cu scandalul panamez și terminând cu cazul Enron. Este autor al cursului multimedia “TeachPro Internet Trading”, care, potrivit revistei de bursă “Technical Analysis Of Stocks And Commodities”, nu are analogie pe piața americană. În clasamentul celor “100 de creatori din spațiul postsovietic”, stabilit de “Global Intellect Monitoring” în anul 2009, a fost plasat pe locul 30, “pentru gândirea creatoare asupra realităților în transformare dinamică”.

FRAGMENTE TRADUSE ÎN ROMÂNĂ DIN ARTICOLUL LUI SERGHEI GOLUBIȚKI:

(….) Așadar, despre ce alegere a grâului de neghină este vorba? Dragi colegi, cred că v-ați dat seama deja că este vorba despre tema scoasă în titul postării de astăzi. (…)

Cu alte cuvinte, în ceea ce ține de „drepturile omului” avem o alegere. Cu totul aparte stă chestiunea „aurului româmesc”, care nu permite în nici un chip, sub nici o formă, sub nici un fel interpretătări ambigue. Și vreau să subliniez încă o dată că această chestiune are o importanță principială anume pentru Rusia, anume pentru noi, și într-o măsură cu mult mai mare, decât pentru România și, cu atât mai mult, pentru Moldova, ai cărei parlamentari, apropo, au și intervenit pentru includerea chestiunii în rezoluția APCE.

De ce are această chestiune o importanță principială anume pentru noi, dar nu pentru România? Pentru că în cazul României este vorba pur și simplu despre pierderea unor bunuri materiale, în timp ce în cazul Rusiei această chestiune se pune într-un cu totul alt plan, în cel moral. Dacă noi nu recunoaștem această chestiune, noi îi spunem nu atât străinătății, câte ne spunem nouă înșine că, da, noi suntem niște HOȚI! Noi recunoaștem conștient, în deplinătatea facultăților mintale, că suntem urmașii și continuatorii de drept ai unei hoții bolșevice, că suntem pui destoinici din cuibul lui Troțki.

Doar așa și nicidecum altfel. Și nici un fel de inepții de genul comentariilor oficiale ale cinovnicilor ruși despre faptul că, adicătelea, tema „aurului românesc” ține de timpurile demult apuse, este o chestiune istorică, fără nici o tangență cu politica actuală, nu pot acoperi monstruoasa prăpastie morală care ne separă pe noi de Lumea Binenului și a Luminii dacă refuzăm să ne recunoaștem obligațiunile de returnare a ceea ce am furat în mod deschis, cinic și impertinent.

Presupun că atât colegii mei, cât și marea majoritate a cetățenilor ruși, nu au nici cea mai vagă idee despre ceea ce reprezintă chestiunea “aurului românesc”, motiv din care nu există nici cel mai mic temei să tragă vreo concluzie pripită și, cu atât mai mult, să se lanseze în acuzații de imoralitate împotriva cuiva. Întrucât mass-media oficială din Rusia nu s-a obosit să aducă faptele la cunoștința cititorilor săi, voi încerca, pe cât îmi stă în putință, să completez această lacună măcar pentru publicul cititor al Rețelei Naționale a Oamenilor de Afaceri.

În august 1916, România a intrat în Primul Război Mondial de partea Aliaților și a ocupat Transilvania. Las în spatele scenei motivele care au determinat această țară să adopte, timp de doi ani, starea de neutralitate: politica țărilor mici este o chestiune complicată și – ceea ce este mai important! – absolut neprincipială din punctul de vedere al demersului nostru. Aici și cum, nu mă interesează România, pe mine mă interesează doar Rusia.

Demersul României a avut consecințe foarte deplorabile: armatele aliate ale Mittelmächte (Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria și Imperiul Otoman) au replicat imediat printro contraofensiva, care, în cel mai scurt timp posibil, a înfrânt Armata Română.

Guvernul României a fost evacuat în grabă de la București la Iași, la granița cu provincia Basarabia din Imperiul Rus. Dobrogea, Oltenia și Muntenia fuseseră deja ocupate, astfel încât cotropirea totală a teritoriului național părea, pe bună dreptate, doar o chestiune de timp.

În noiembrie 1916, Consiliul Național al Băncii Centrale a României a decis să transmită, pentru păstrare temporată, întregul său Tezaur aliatului său – Rusia, care, de fapt, îi oferise cu amabilitate serviciile. O variantă alternativă luată în calcul era transportarea Tezaurului la Londra, dar poziția dominantă pe care o aveau submarinele germane în spațiul maritim a fost determinantă pentru alegerea făcută în favoarea Imperiului Rus.

La 2 decembrie Banca Centrală a decis, iar la 12 decembrie Consiliul de Miniștri al României a aprobat această decizie. Ca precedent internațional s-a apelat la experiența Franței, care transmisese deja Tezaurul său spre păstrare Statelor Unite ale Americii.

Pentru Rusia procesul verbal cu privire la transmiterea Tezaurului a fost semnat de general-locotenentu Aleksandr Aleksandrovici Mosolov, șeful cancelariei ministeriale a Curții Imperiale, iar din toamna anului 1916 – ministru-delegat în România.Guvernul rus s-a angajat nu doar să pregătească transferarea, dar a și garantat integritatea necondiționată a Tezaurului României atât în timpul transportării, cât și pe întreaga durată a ulterioarei lui păstrări.

Trebuie să spun că în Rusia au fost trimise nu numai rezervele de aur ale Băncii Centrale a României, dar, efectiv, toate economiile băncilor private românești, ale companiilor și ale cetățenilor. Inventarul a cuprins: documente, manuscrise, monede vechi, tablouri, cărți rare, arhivele mănăstirilor din Moldova și Țara Românească, colecțiile muzeistice aparținând instituțiilor publice și celor private, precum și 93,4 tone de aur.

Întrucât toate aceste comori au fost descrise în cel mai amănunțit mod cu putință în procesul verbal de transmitere, nu este dificil să calculăm valoarea lor actuală (desigur, cu excepția valoarii pur istorice a exponatelor de muzeu) : 2 miliarde 800 milioane de dolari.

“Aurul românesc” a fost transmis în Rusia în două etape: la 12 și 14 decembrie 1916 – în 17 vagoane cuprinzând 1738 lăzi, cu un conținut în valoare de 314 580 456 lei și 84 de bani. Acestor lăzi li s-au adăugat altele două cu bijuteriile ale Reginei Maria, toate în valoare de 7 milioane de lei.

În zilele de 23-27 iulie 1917 (deja după revoluția din februarie), a fost trimis la al doilea eșalon cu părți ale Tezaurului României: 24 de vagoane, bunurile având o valoare de inventar de 7,5 miliarde de lei. Sub paza unei unități de cazaci trenul a ajuns cu bine la Moscova, la 3 august 1917.

Apoi s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat: o bandă bolșevică de teroriști a acaparat puterea sub directa conducre a Statului Major german, iar la 26 ianuarie 1918 Leiba Dovidovici Bronstein, alias Troțk, a declarat public cu cinism: „Activele românești plasate la Moscova, vor fi indisponibile pentru oligarhia română. Guvernul sovietic își asumă obligația de păstrare a acestor active, ca și pe cea de returnare ulterioară a lor în mâinile poporului român “.

Cuvântul lui Leiba este lege, astfel încât poporul român, care de mult și-a răsturnat regii, așteaptă și în prezent să-i fie restituit propriul Tezaur. Pentru a aprecia întreg cinismul situației trebuie să amintim în mod neapărat despre cele trei restituiri oficiale, făcute în 1935, în 1956 și 2008. Aceste restituiri au fost însoțite de o retorică triumfalistă de genul celei din următorul comunicat publicat la 12 iunie 1956 în presa sovietică: “În toți acești ani poporul sovietic a păstrat cu meticuloasă grijă operele de artă de o mare valoare istorică și artistică. Guvernul URSS și poporul sovietic au tratat întotdeauna aceste valori ca fiind proprietatea inalienabilă a poporului român”.

E frumos, nu-i așa? E nobil. E onest. Cum i se și cuvine oricărei țări cu demnitate, nemaivorbind despre o superputere. Am înapoiat picturi, desene, manuscrise, hrisoave, arhive, monede de aur, medalioane, icoane, odoare bisericești, am înapoiat până și rămășițele pământești ale eminentului gânditor Dimitrie Cantemi. Am uitat însă un mizilic colea: să restituim 93,4 tone de aur. Acest mizilic nu a făcut obiectul sentimentelor bolșevicilor de solidaritate de clasă cu poporul român. După cum nu a făcut nici obiectul obligațiunilor de restituire a ceea ce nu-ți aparține.

România nu a încetat niciodată să revendice restituirea de către Rusia a ceaa ce fusese transmis, pe cuvânt de onoare, spre păstrare în anii Primului Război Mondial. Din toate declarațiile publicate în presa sovietică reieseclar și univoc faptul că Uniunea Sovietică a recunoscut întotdeauna dreptul de proprietate al României asupra Tezaurului său.

Și atunci, care-i problema?! De unde apar astăzi aceste cinice și monstruoase fraze ale oficialilor ruși privind chestiuni de interes pur istoric?! AU FURAT CEEA CE NU NE APARȚINE! Și ne-au făcut pe toți ostatici ai acestei meschinării! Pe toți cetățenii Rusiei! De ce eu, de ce anume eu, trebuie să trăiesc cu sentimentul că sunt cetățean al unei țări care săvârșește pe față și cinic cea mai oribilă crimă damnată de codul moralei creștine: înșelarea celor care ți-au dat încredere?

La Dante Alighieri, cei care au înșelat încrederea sunt supuși la cele mai îngrozitoare cazne în cea de-a noua – ultima – treaptă a Iadului: pe lacul înghețat Cozit dracii le sfârtca capetele

Pentru orice creștin nu există o crimă mai oribilă decât înșelarea celor care ți-au dat încredere. Și aici nu mai este vorba despre cântecelele și țopăiturile celor de la Pussy Riot în biserică, aici este vorba despre un lucru cu mult mai îngrozitor.

Din păcate însă, nimănui nu-i pasă de “aurul românesc”. De Riot Pussy – da, aceasta este o crimă strigătoare la cer împotriva puterii. Pe când tezaurul furat altui neam, propriului nostru aliat, care ne-a încredințat toată averea sa, e așa, un fleac , „o chestiune istorică”.

Sursa: http://romaniabreakingnews.ro ; http://i-business.ru
Pentru ARTICOLUL ORIGINAL IN LIMBA RUSA, accesați pagina: http://romaniabreakingnews.ro

Wall Street Journal: Moldova, tara curajoasa care-i tine piept Rusie

noreply@blogger.com (Unknown) — Wed, 25 Feb 2015 06:23:00 +0000

Noul prim-ministru al Republicii Moldova, Chiril Gaburici, tinde sa devina o problema pentru Vladimir Putin, observa presa internațională.

Văzut ca un om de afaceri cu opțiuni pro-occidentale, Gaburici poate reprezenta o provocare pentru intenția Rusiei de a redobândi controlul asupra fostelor republici sovietice din Europa de răsărit.

In ciuda unor relații economice intense cu Rusia, partidele pro-europene din R. Moldova au înregistrat o ascensiune constanta in ultimii ani, iar desemnarea lui Chiril Gaburici in funcția de prim-ministru poate reprezenta un factor decisiv pentru stabilirea viitoarei traiectorii a tarii, scrie Wall Street Journal.

Republica Moldova, calul de bătaie al Kremlinului

Una dintre cele mai sărace tari ale Europei, R. Moldova, a fost și victima constanta a agresiunilor Kremlinului, încă de la declararea independentei, in 1990.

Primul conflict înregistrat după căderea blocului sovietic a fost cel din Transnistria, regiune de peste Nistru la care... citește mai departe despre "WSJ: Moldova, țara curajoasa care-i tine piept Rusiei" pe Business24.ro.

Ungaria, destabilizatorul NATO? Interviu cu Dan Dungaciu

noreply@blogger.com (Unknown) — Tue, 24 Feb 2015 11:04:00 +0000

Este Romania în război "hibrid"?

O Budapesta asistata de Moscova si nesanctionata de spatiul euroatlantic devine o amenintare regionala, avertizeaza analistul Dan Dungaciu, subliniind faptul ca este pentru prima oara cand un stat din interiorul UE si NATO "joaca la doua capete", si cu Estul si cu Vestul.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Dan Dungaciu, presedintele Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane (ISPRI) si al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN), explica ce este razboiul hibrid (cazul Ucrainei fiind unui "de manual"), si afirma ca problema esentiala a NATO in acest moment este lipsa unor "raspunsuri hibride".

"NATO este o masinarie enorma, indestructibila in razboaiele militare clasice, dar actualele provocari sunt de alta natura", spune Dan Dungaciu, exprimandu-si opinia ca una dintre mizele esentiale ale vizitei presedintelui Putin la Budapesta a fost "viitorul rol destabilizator jucat de Ungaria in regiune".

Se vorbeste in ultima perioada tot mai mult despre "razboi hibrid". Explicati-ne pe scurt ce inseamna si daca se poarta astfel de razboaie in acest moment?

Sintagma "razboi hibrid" e un concept care nu are o definitie unanim acceptata si, pana recent, nu figura in doctrine militare sau de securitate. E ca si cu asa numitele "conflicte inghetate" - nu e clar ce inteleg prin ele cei care utilizeaza sintagma.

In esenta, "razboaiele hibride" sunt razboaie nedeclarate de catre state, respectiv sunt acele confruntari in care componenta militara nu este asumata explicit si nu este in niciun caz singulara. In razboiul hibrid, esentiale nu sunt doar slabiciunile militare, ci mai ales cele societale, adica celenon-militare, pe care cel care genereaza agresiunea incearca sa le fructifice: tensiuni etnice, institutii slabe si corupte, dependenta economica/energetica etc.

Bazat pe aceste slabiciuni, un razboi hibrid comporta actiuni diverse, de la terorism la propaganda mediatica, trecand prin actiuni militare neregulate si neasumate.

Cititi tot interviul pe Ziare.com

Previziuni Stratfor: Cum devine Romania actor regional anti-Rusia

noreply@blogger.com (Unknown) — Tue, 24 Feb 2015 10:19:00 +0000

Romania devine un membru important al unei coalitii anti-Rusia, condusa de Polonia, si SUA vor avea tot interesul sa vadă țară noastră cât mai stabila din punct de vedere economic.

Uniunea Europeana nu isi va mai gasi unitatea de odinioara si Germania va avea de suferit economic. Acestea sunt doar cateva dintre previziunile Stratfor pentru urmatorul deceniu, grupate in asa-zisul "Decade Forecast 2015-2025".

Previziunile pornesc de la premisa ca Americaeste principala putere a lumii si se concentreaza pe tendintele majore ale viitorului planetei.

Deceniul ce urmeaza

Lumea se restructureaza din 2008, cand Rusia a invadat Georgia si s-a produs criza financiara. Atunci au aparut trei modele. Mai intai, UE a intrat intr-o criza pe care nu a putut sa o rezolve si care a crescut in intensitate. UE nu se va mai intoarce niciodata la unitatea de odinioara si, daca supravietuieste urmatorului deceniu, va opera intr-un model mai fragmentat si mai limitat.

Zona de liber schimb nu va functiona in continuare fara o crestere a protectionismului si Germania va suferi pierderi economice, pe masura ce Polonia isi va spori puterea regionala.

Actuala confruntare cu Rusia cu privire la Ucraina va ramane o piesa centrala a sistemului international in urmatorii ani, insa Federatia Rusa nu poate exista in forma actuala in decursul urmatorului deceniu, pentru ca dependenta covarsitoare de exporturile de energie si preturile ridicate la petrol inseamna ca este imposibil ca Moscova sa isi sustina relatiile institutionale pe intreg teritoriul Federatiei.

Este de asteptat ca autoritatea Moscovei sa slabeasca substantial, ceea ce va duce la fragmentarea formala si informala a tarii si, pe masura ce acest proces se accelereaza, devine de importanta capitala securitatea arsenalului nuclear rusesc.

SUA vor continua sa fie principala putere economica, politica si militara a lumii, dar mai putin angajate decat in trecut.

In general, sustine sursa citata, va fi o lume dezordonata, in care singura constanta este puterea continua si in maturizare a SUA.

Europa va fi definita in deceniul urmator de reaparitia natiunii-stat, pe masura ce diverse miscari secesioniste isi sporesc puterea, pe fondul presiunilor economice si politice generate de criza.

In centrul cresterii economice si sporirii influentei politice se va afla Polonia. Mai mult, sursa citata se asteapta ca "Polonia sa devina liderul unei coalitii anti-Rusia ce va include, in mod semnificativ, Romania, in prima jumatate a deceniului.

In a doua jumatate, alianta va juca un rol major in remodelarea zonelor de granita ale Rusiei si recuperare a teritoriilor pierdute prin mijloace formale si informale. Pe masura ce Moscova slabeste, alianta va deveni influenta dominanta nu numai in Belarus si Ucraina, ci mai departe spre est", ceea ce ii va spori pozitia economica si politica.

Fiind vorba de recuperarea unor teritorii pierdute in favoarea Rusiei, unii analisti s-au grabit sa traga concluzia ca ar fi vorba si de unirea Romaniei cu Republica Moldova, ceea ce insa raportul Stratfor nu mentioneaza explicit.

In schimb, previziunile arata ca Polonia va beneficia de pe urma parteneriatului strategic cu SUA, si Romania la fel.

"Oricand o putere globala intra intr-o relatie cu un partener strategic, este in interesul puterii globale sa faca partenerul cat de viguros economic posibil, atat pentru a stabiliza societatea, cat si pentru a o face capabila sa construiasca o forta militara. Polonia va fi in aceasta pozitie cu SUA, la fel ca si Romania. Washingtonul si-a facut cunoscut interesul in regiune", scrie publicatia citata.

Sursa: Ziare.com

Trupele ruse au lansat exerciții în Transnistria, iar Ucraina a trimis soldați la frontieră

noreply@blogger.com (Unknown) — Tue, 17 Feb 2015 08:00:00 +0000

Geniștii din cadrul Grupului operativ al trupelor ruse de menținere a păcii din Transnistria au început o serie de exerciții militare, iar Ucraina a trimis soldați ai Gărzii Naționale pentru a asigura securitatea de-a lungul frontierei cu regiunea separatistă moldoveană, relatează Deutsche Welle.

Potrivit presei transnistrene citată de Deutsche Welle în pagina electronică, "geniștii ruși din Transnistria învață să instaleze și să camufleze dispozitive explozive, să construiască fortificații şi bariere inginerești și adăposturi pentru personal și echipamente".

La rândul său, Ucraina a pus în aplicare noi măsuri de securitate la frontiera cu Transnistria. De la 1 februarie, segmentul de frontieră care leagă Ucraina de regiunea separatistă prorusă a Republicii Moldova, care are o lungime de 411 kilometri, este păzit nu doar de grăniceri ucraineni, dar şi de soldați experimentaţi ai Gărzii Naţionale, care au luptat în cadrul conflictului separatist din estul Ucrainei. Potrivit publicaţiei ucrainene Kyiv Post, este vorba de aproape 1.000 de soldaţi. Aceştia au creat posturi de control pe traseele principale care duc spre regiunea transnistreană.

Presa ucraineană scrie despre un plan prin care Rusia ar urmări preluarea controlului asupra regiunii Odesa, pentru a îngrădi, astfel, accesul Ucrainei la mare, un plan ce ar urma să fie implementat inclusiv cu ajutorul trupelor ruse de menţinere a păcii din regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

La sfârşitul anului trecut, armata ucraineană a săpat un şanţ de protecţie de-a lungul segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Autorităţile de la Kiev au anunţat că, în acest fel, încearcă să împiedice accesul tehnicii militare ruseşti din regiunea transnistreană în eventualitatea în care militarii ruşi, dislocaţi în Transnistria, vor primi ordin să atace din această parte Ucraina.

Sursa: Realitatea.net

Reuters: Cum concurează România cu Rusia în Republica Moldova

noreply@blogger.com (Unknown) — Mon, 16 Feb 2015 07:45:00 +0000

In apropiere de tancul sovietic T-34 amplasat in centrul orasului Balti din Republica Moldova se afla serviciul SMURD infiintat de Romania, una dintre miscarile prin care autoritatile de la Bucuresti incearca sa-si indeparteze vecinul de la est de pe orbita Moscovei, scrie Reuters intr-un reportaj citat de ziare.com.

Ingrijorata de intentiile Rusiei dupa ce Ucraina a pierdut controlul asupra Crimeii, Romania incearca sa apropie Moldova de Uniunea Europeana, noteaza astfel Reuters.

Mijloacele sale, ambulantele, gazele ieftine sau consolidarea legaturilor comerciale, au fost intampinate cu entuziasm de noul Guvern al Republicii Moldova.

Desi exista si unele ingrijorari cu privire la intentiile Romaniei, cei mai multi locuitori ai acestui colt noroios al Moldovei sunt recunoscatori, iar copiii sunt impresionati de masinile occidentale ca ambulantele Volkswagen rosii.

"Oamenii care suna la 903 pentru ambulanta ne cer sa le trimitem masinile rosii, cu oamenii rosii", spune Ion Picalau, care lucreaza la noul serviciu de ambulanta din Balti si care s-a pregatit timp de sase luni in Romania pentru postul sau.

Moscova a avertizat Moldova ca ar putea pierde Transnistria definitiv si ca s-ar putea confrunta cu o scumpire a gazelor livrate de Rusia, principalul sau furnizor, ca urmare a actiunilor sale de apropiere de Europa.

In schimb, Guvernul de la Bucuresti, desi vede Rusia ca pe o amenintare serioasa de securiatate, este interesat, pentru moment, de intensificarea legaturilor economice, si nu de partea militara, mai spune sursa citata.

In Moldova, actiunile Romaniei intampina reactii amestecate: in timp ce unii considera tara noastra un parapet in fata Rusiei, altii se tem ca Romania ar putea incerca sa inghita Moldova.

Comandantul fortelor NATO din Europa, generalul american Philip Breedlove, a avertizat ca Rusia ar putea anexa cu usurinta Transnitria, insa Moscova a negat ca ar avea pe agenda un asemenea obiectiv.

Dupa ce Moldova a semnat un acord comercial cu Uniunea Europeana in iunie, iar Rusia a impus restrictii pentru mai multe categorii de importuri in Moldova, Romania a devenit principalul sau partener comercial.

Moldovenii pot calatori fara vize in spatiul Schengen si isi poate reduce dependenta de gazul rusesc datorita conductei Iasi-Ungheni de 43 de kilometri construita de Romania.

Romania a asigurat instruirea personalului medical din Balti, a donat cinci ambulante orasului, iar elicopterele sale vor trece in curand granita pentru a transporta victimele la Chisinau sau la Iasi.

De asemenea, tara noastra a donat autobuze si carti pentru scolile din Moldova si a acordat pasapoarte pentru 500.000 de moldoveni din 1991.

Sursa: Realitatea.net

De ce conteaza, dintr-o data, Moldova? Analiza Stratfor

noreply@blogger.com (Unknown) — Fri, 11 Jul 2014 10:00:00 +0000

Republica Moldova are nevoie de ajutor din partea Occidentului, pentru a contracara acțiunile lui Vladimir Putin, se arata într-o analiza recenta a Stratfor despre realitățile economice, politice si sociale din R. Moldova după semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeana.

La începutul analizei, Robert D. Kaplan, analist-sef al grupului de analize strategice Stratfor, îl citează pe consilierul prezidential pentru securitate națională, Iulian Fota.

"Articolul 5 al tratatului NATO oferă prea putina protecție împotriva Rusiei lui Vladimir Putin", i-a spus Fota analistului, într-o vizita recenta pe care Kaplan a făcut-o la București.

Potrivit consilierului prezidential, "tratatul NATO protejează tarile est-europene de o invazie militara, însa nu oferă protecție și în fata acțiunilor subversive", cum ar fi activitățile de culegere de informații, achiziția de bănci ori de alte active strategice, controlul mass-media cu scopul de a influenta opinia publica si, mai ales, nu protejează pe nimeni in ceea ce privește dependenta energetica fata de Rusia.

Analistul Stratfor îl citează si pe președintele Traian Băsescu, care a spus ca "Romania este o insula destul de bogata in energie, inconjurata de gigantul Gazprom". Seful statului roman i-a aratat, pe harta, lui Kaplan cum vecinii Romaniei,Bulgaria si Ungaria, sunt dependenti de gazul rusesc.

"Compania Gazprom, mai periculoasa decat armata rusa"

In secolul 21, a explicat Basescu, "compania Gazprom este mai periculoasa decat armata rusa". La randul sau, consilierul Iulian Fota a adaugat ca Putin este un fost ofiter de informatii, ceea ce inseamna ca va actiona subtil si va lupta neconventional "pentru inimile si mintile" oamenilor din fostele state sovietice.

Astfel, arata analistul, strategia Moscovei este de a destabiliza din interior aceste tari. "In aceasta lupta, tocmai in perioadele de liniste, atunci cand problemele din Ucraina sunt scoase de pe prima pagina a ziarelor din cauza crizei din Orientul Mijlociu, ar trebui sa ne facem griji. Amintiti-va ca democratiile slabe pot fi mai folositoare Moscovei decat dictaturile puternice. Un autocrat comunist si nemilos, precum Josip Broz Tito, a reusit, in timpul Razboiului Rece, sa ii tina pe sovietici departe de Iugoslavia. Pe de alta parte, un regim politic slab, democratic totusi, cum este Republica Moldova, ofera rusilor multi politicieni care sunt predispusi la coruptie", mai scrie Kaplan.

Vizita la Iasi si intalnirea cu Adomnitei

Analistul a facut o vizita si la Iasi, la frontiera de nord-est a Romaniei cu Republica Moldova. Acolo s-a intalnit cu presedintele Consiliului Judetean Iasi, Cristian Adomnitei, cu care a discutat despre cum un grup relativ mic de "conspiratori bolsevici" a reusit sa puna stapanire, in 1917, pe orase din Moldova si Sankt Petersburg.

"Putin este mostenitorul aceastei traditii", a spus Adomnitei. "In inima lui, el este un bolsevic. El stie ca se pot cuceri teritorii vaste, fara armate mari", a adaugat presedintele CJ.

Adomitei l-a condus pe analistul Stratfor intr-o plimbare scurta la Teatrul National Iasi, unde i-a aratat sala de teatru, "o bijuterie arhitectonica, care celebreaza stilurile rococo si baroc" si unde urma sa se joace Traviata lui Verdi. Singuri in sala, Adomitei i-a spus analistului strain ca "aici este Europa, istoria si cultura, valorile sale artistice si, poate in curand, valorile sale politice. Aici este fosta granita a Imperiului Habsburgic. Avem nevoie de ajutor pentru a ne apara".

In Basarabia istorica

De la Iasi, Kaplan a trecut Prutul in Moldova, in Basarabia, un teritoriu istoric "care a fost pasat, de-a lungul timpului, intre Romania si Rusia", dar care, dupa prabusirea Uniunii Sovietice, a fost independent.

Analistul vorbeste despre drumurile proaste si casele darapanate, trotuarele "devorate" de buruieni, asa cum erau cele din Romania cu o generatie in urma. Locuintele oamenilor sunt conectate la conducte de gaze din Siberia, astfel ca in Basarabia calitatea vietii depinde de gazele rusesti.

Aproape un sfert de secol dupa prabusirea imperiului sovietic, mostenirea sa inca dainuieste, nu numai prin subdezvoltare, ci, de asemenea, prin coruptie - care in Republica Moldova a coplesit clasa politica. Din cauza puternicelor minoritati etnice ruse, ucrainene si bulgare, dar si din pricina faptului ca minoritatea romana a folosit alfabetul chirilic pana la finalul Razboiului Rece, identitatea nationala ramane o problema, a recunoscut premierul moldovean Iurie Leanca.

Cititi continuarea articolului aici: Ziare.com

Sursa: Ziare.com
Autor: Diana Robu

"Moldova revine acasa, in Europa!" Zi istorica pentru Chisinau

noreply@blogger.com (Unknown) — Fri, 27 Jun 2014 11:05:00 +0000

Premierul Republicii Moldova, Iurie Leanca, a subliniat in discursul tinut la Bruxelles cu prilejul semnarii acordului de asociere la UE, ca integrarea europeana va face tara sa mai puternica si ca astfel ea se va intoarce "acasa, in Europa".

Premierul moldovean a vorbit mai intai in limba franceza, subliniind inca de la inceput ca este o zi istorica, foarte importanta pentru viitorul Republicii Moldova, care "a facut o alegere, inca din 2009, iar aceasta alegere este definitiva", informeazaUnimedia.

"Este vorba despre integrarea europeana, iar aceasta alegere ne obliga. Ne da forta de a merge inainte! De-a lungul acestui parcurs strategic nu avem dreptul sa facem nici compromisuri, nici sa ezitam pentru a indeplini un obiectiv primordial, acela de a deveni membru cu drepturi depline in marea familie a Uniunii Europene", a mai declarat Iurie Leanca.

Acesta s-a aratat hotarat in ceea ce priveste reformarea si modernizarea Republicii Moldova si a multumit pentru sprijinul oferit tarii sale pana acum, sprijin care va fi necesar si de acum inainte, pana la incheierea procesului.

Limba romana, limba Republicii Moldova

"Voi continua acest discurs intr-o alta limba oficiala a Uniunii Europene, limba romana, care este si limba tarii mele", si-a incheiat premierul moldovean prima parte a discursului, tinuta in franceza.

Citeste continuarea pe Ziare.com

Şapte deosebiri dintre slavitul oraş Chişinau şi Targul Ieşilor

noreply@blogger.com (Unknown) — Sat, 31 May 2014 20:24:00 +0000

I. La 27 august 1991 Chișinăul se dezice de Origini

a) Chișinău. Dupa aproape 200 de ani aflare in sclavia slavilor, pasalacul Chisinaului trufas isi schimba numele (23 mai 1991), dar nu si naravul. Lipsit de scrupule, incalca legea umanitatii privind unitatea natiunii si se autoproclama „Statul Republica Moldova”. Nu se intoarce acasa, de unde a fost rapit, ci, incitat fatis de “multi-etnici”, doreste a fi, efectiv, membru al ONU. Siretlicul ajuta ex-sovietica republicuta sa se transforme peste noapte din bastarda a gulagului intr-un “fermecator” statulet cu „antice” traditii.

Abilitatea de a minti e cocotata in capul mesei potentatilor zilei: facand vajnice prezentari “ot Moldova“, habar n-au de sechestrarea ei (vezi: http://www.asm.md; accesat la 24 aprilie 2014). Bine-a zis, cine a zis: ticalosenia catorva este o nenorocire pentru toti. Romantismul framantarilor de fraza “(1) Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil.” nu reuseste sa acopere excentricitatea vanitosilor “alesi“. Mai degraba, vorbeste de falimentul beizadelelor (impreuna cu taticii mentori), calificand indubitabil biruinta moscalului.

Aranjamentul contemporan int-rus, adunat in rapa din jurul Chisinaului, reitereaza suta la suta fantasmagorica inventie a Uniunii Sovietice despre „doua popoare (doua limbi)” pe malurile Prutului. Multi, prea multi (adica, prostii – vorba boerului Motoc), inhiba minciuna si o promulga nu numai la intalniri protocolare cu om-ologii. Lehamite. Proclamandu-si l’indépendance (27 august 1991), Sovietul Suprem al R.S.S.M. a preluat de facto stafeta mentinerii frontierei artificiale pe Prut, instalate de agresor in a.a.1812 / 1940 / 1944. La randu-i, silind a recunoaste enclava separatista, Romania indeparteaza pe cat poate sclipirea reunirii.

Iar obiectivul unificarii populatiei si a teritoriului din centrul (macar) Basarabiei s-a evaporat, asemenea unui miraj. Nemaipomenitul fenomen sta in vadita opozitie cu nulitatea (recunoscuta de intreaga omenire) Pactului incheiat la 23 august 1939, intre Guvernele U.R.S.S. si Germaniei, ce voalase re-inrobirea Moldovei Orientale. Consecintele politico-juridice ale unui act nul ab initio (Sfinte, Doamne!) apasa continuu pe mormintele stramosilor (episod relevat la Conferinta internationala „Pactul Molotov-Ribbentrop si consecintele sale pentru Basarabia”, prin Declaratia de la Chisinau, 28 iunie 1991).

In context, nu m-asi incumeta sa cred ca intre “proletarii” din marginimea Bicului si istoria neamului se manifesta vreo legatura spirituala adecvata. Colegii canta osanale unei „Maldove” trunchiate, dar „scapa” din vedere trecatoarea pe unde-a descalecat legendarul Dragos din Giulesti, voievod al Maramuresului; se omite constient si vesela smecherie ca lumea savanta anume lui ii atribuie introducerea “rumaneascei limbi“[1]. Declanseaza amar de tensiuni cu vatra (scuipatul in maica-sa reprezinta strategia de inmatriculare a „moldovenismului”), dand imbold atator pretendenti la un loc in haremul vitregelor „statalitati”.

b) Iasi. De la 1564 incoace, unitatea seculara a Tarii o intruchipeaza localitatea de scaun, Iasii. In a.1600, Domnitorul Mihai Viteazul consfinteste la Iasi Unirea Principatelor Romane. La o distanta oarecare, Iasii initiaza miscarea de contopire (a.1859) a Principatelor si, chiar de-o vrea acum, intrat in Hora Uniriii, n-are chip sa refuze povara mostenita.

II. Chisinaul fura Moldova de la Targul Iesilor, metropola „nu vede”

a) Chisinau. Fara un trecut demn de condeiul cronicarilor, Chisinaul contemporan exiba si ridica in protap „meritele” scornite de ocupant vizavi de formarea si dezvoltarea socantei marionete din varful dealului dintre satele Vanatori, Gaureni, Balanesti, Cabaesti (altitudinea de 429,5 m). Devenit captiv al tentatiei de a se impune pe arena publica, recurge intrigant la derivatii sinonimice, potrivit carora mosia sa ar si purta numele Moldova (in sintagma, Tara Moldovei).

Alteori, neclipind din ochi, se prezinta sub flamura Basarabiei. Desi contrazicerea flagranta – daca esti Moldova, n-ai cum fi, in acelasi timp, Basarabia – impinge agramatismul la superlativ. Dar jonglarea deliberata cu parametrii notiunilor antrenate acopera starea deplorabila a suprafetelor scindate. Mai mult, ciudata sincronizare a cuvintelor cu sensuri apropiate ii permite baiatului sa proiecteze existenta figurativa a Moldovei / Basarabiei. O lume stie insa ca mioritica “gura de rai” e dezmembrata violent. In rest, adeptii “moldovenismului” opereaza ofensator cu tinuturile ei, sustrase prin jaf armat.

In situatia, cand reprezinta doar o minuscula particica a Patriei, cum e posibil - o, Allah - sa etaleze bolsevicul Moldova sau Basarabia? Aplica reverente sub numele Basarabiei, dar „uita” cavalereste de abandonul Cernautilor, Hotinului, Cetatii Albe, Ismailului, Renilor, Insula Serpilor, delta Dunarii… Contrar fantasticelor margaritare precum ca iaste el coscogea Moldovlahia, Chisinaului ii revine culpa de a nu proteja “piciorul de plai” in trei circumstante: a) la fragmentarea abuziva a Trasnistriei si Basarabiei de catre Moscova si Kyev, in august-noiembrie 1940; b) rateaza sacrala sansa de reintrupare a anului 1991; c) nu riposteaza nici acum, cand suzeranul hacuie instantaneu teritoriul Musatinilor. Magnificii protozauri locali adapteaza lejer distorsiunea, declarandu-se, intru consolare, buricul „Maldovei”.

Si atunci, pe cat de corecta e atitudinea de suprapunere a notiunilor? Ori, odata cu delegarea prerogativelor statale la noua structura, Valahia minor nu dispare in neant. Asumandu-si eronat denumirile vizate, Chisinaul smulge patrimoniul, in primul rand, de la Targul Iesilor - centrul cultural, economic si politic recunoscut al Moldovei. In al doilea, cu ochii inchisi achita indulgenta cotropitorului si, in unison, interpreteaza frivol drama moldovenilor. Tovarasi, nu incercati sa menajati ceea ce nu va apartine, degradandu-i memoria. Aducerea apei cu sita la monumentul gloriosului Stefan cel Mare si Sfant nu salveaza altarul Moldovei de sacrificare.

Avem ferma convingere ca punerea semnului egalitatii intre evlaviosul „imperiu” al Chisinaului si frumoasa Tara de odinioara a Moldovei este un gest alogic, inacceptabil. Argumentul? Departe, lele, departe, pana la identificarea unei infame interferente intre cuvant si fapta. Patriotismul, jertfirea de sine, altruismul (mai bine sa dai, decat sa iei) nu stau in prim planul conducerii, elocventa fiind receptivitatea la cultura straina si ignoranta (fatala) a propriilor vestigii. Chestiunea nu trebuie sa ne surprinda, cunoscand radacinile lor depravate. Cert este ca, fara suport national, actiunea denota dezicerea de izvoare si abroga speranta reintregirii gliei si a natiei.

b) Iasi. Din cealalta parte, Targu’ Iesilor pastreaza intacte imaginea si numele Patriei, in posteritate. Deoarece municipiul este localitatea ei de fruntarie, Iasilor le revine in unicitate oportunitatea de ai coordona domeniul constitutional.

III. Asimilarea de catre preacinstitul oras Chisinau a nominatiei de „capitala” a Moldovei, valoreaza cat o ceapa degerata

a) Chisinau. Impertinenta Chisinaului oficial nu cunoaste bariere. De unde si pana unde se reclama impostorul “inima” Moldovei? De parca nu ar fi indeajuns promulgarea secesionismului pagubos, iata-l angajand mantia de “mandra capitala”. Nesabuita atribuire a dulcelui cognomen aseamana uluitor cu povestea regelui gol – acela, chipurile, tot era “imbracat“.

Realmente, admnistratia provinciei cucerite se concentreaza la Chisinau abia in a.1818 si, atentie la lichele – nu cu titlu de „capitala” a Universului, ci a unei firave autonomii. La scurt timp, conform Legii din 29 februarie / 15 martie 1828, aceasta e categorisita deja cu titlul de gubernie, in care “toate afacerile se lucreaza in limba rusa“[2].

Ca sa vezi. Cat de iute au insusit aborigenii limba “eliberatorului” – in numai16 ani (1828 – 1812).

b) Iasi. Scrie prin carti ca la a.1564, in a doua sa domnie, Alexandru Lapusneanu isi trece cancelaria din Suceava in municipiul Iasi. Drept urmare, Iasii detin coroana voevodala in perioada 1564-1859; intre 1859 si 1862 orasul gazdueste sediul uneia dintre cele doua guvernari ale Principatelor Unite, iar intre 1916-1918 exercita statutul de resedinta a Romaniei.

Incercat de vitregiile vremii, tronul Bogdaniei sta temeinic in Iasi – apa trece, pietrele raman. Cu toate ca suma de 148.150 lei, alocata pentru pierderile provocate orasului in 1861 prin schimbarea sediului guvernului la Bucuresti, ramane nerecompensata pana astazi[3]. Dar si asa, Moldova nu are nevoie de o alta capitala; Ea asteapta eliminarea eresiei “Principatul Moldovei a fost un stat (sublinierea ne apartine) ce a existat in Europa timp de peste cinci veacuri.“[4] Parerea mea e ca utilizarea timpului trecut nu concorda probelor.

IV. Somptuoasa afirmatie precum ca la Chisinau locuiesc moldoveni, iar in Iasi romani, constituie o extraordinara sarlatanie sovieto – post-independista

a) Chisinau. Din mapamondul nestirbit, numai logaritmul marxist al sovieticilor reuseste imposibilul si explica „enciclopedic” nastrusnica diferentiere a jumatatilor unui corp integral. Asmutand moldovenii rasariteni contra celorlalte parti ale etniei romane, Rusia se poate pronunta, intr-un fel, multumita: procedeul defaimarii integralitatii s-a incununat de succes. Si, cat n-ar parea de straniu, dar steagul defaimarii consangenilor e preluat de corifeii “canducatori“. Instructiunea lor – ce lasa de dorit, dar, si mai ales, absenta nationalismului, determina indicele plauzibil ca, plutind pe “valurile Volgai“, ei n-au avut si nu vor avea vreodata personalitate.

Intelepciunea plugarilor invata: cum e Tanda, asa-i si Manda. Latinii o redau usor sofisticata: fiecare popor isi merita guvernantii. Nu incape indoiala ca nenorocirea cea mare vine la prostime din prejudecatile infiltrate din copilarie de agresor. Si, lucru stiut, cine traieste impreuna cu cei rai, devine si el rau. O parte bunicica a bastinasilor republicii nici sa auza / vaza, nici sub strasnice canoane n-a spovadui ca dincolo de Prut sau mai in sus – spre Bucovina, mai in jos – pe litoral, ar fi existat moldoveni. Ba nici ca-si perceapa viitorul decat sub cizma militara si, cu o “ruseasca” al naibei de “haraso“, cu “independenta” in vizorul tancurilor Armatei a 14-a pe Nistru, in ruptul capului nu se lasa de experienta comunismului deformat.

b) Iasi. Constituie o axioma enuntul despre omogenitatea diviziunilor egale ale unui intreg (chiar si ale unui norod). Cand au muscat Adam si Eva din fructul interzis, n-au gustat ei fruct analog? Si daca in a.1812, Curtea Imperiala Ruseasca a rupt Principatul in doua, cum pot fi jumatatile lui diferite?

Aferim si iarta, Doamne, hotul.

V. Cel putin din 2 puncte de vedere, Chisinaul n-are cum fi “al doilea stat romanesc”

Prima ipoteza. Istoria romanilor acrediteaza traditional TREI, Doamne, si toate TREI tari romanesti – Moldova, Ardealul si Tara Romaneasca.

Dintotdeauna statele mici si-au valorificat capacitatea de rezistenta intemperiilor vremii prin eventuale uniuni, comasari. Exista oare pentru moldovenii stramtorati de tragedia anului 1812 o alta reteta, decat cea clasica? Bineinteles, ca nu. Din care motive, ordonarea rationamentelor o facem in consideratiunea evolutiei firesti a statalitatii noastre exclusiv in parametrii Principatului, parte constituanta (a.1859) a Romaniei. Nu ramane loc, prin urmare, pentru „a -sprezecea” dublura suspicioasa de viitor.

A doua ipoteza.

a) Chisinau. Asa cum importul “calului troian” in spatiul moldovenesc anexat sesizeaza o realitate alarmanta, evocam succinct discernamantul pataniei:

1. Republica Autonoma Sovietica Socialista Moldoveneasca (RASSM) – 12 octombrie 1924.

Cel mai socialist, prin forma, „stat moldovenesc”, releva prin continutul sau nu altceva, decat o mizerabila parodie la vechea constructie autohtona. In fapt, este “primul” la declansarea devierilor paranormale. Promulgand pseudo-formatiunea ca pe un ”al doilea” stat romanesc, Uniunea Sovietica comite o injustitie fata de Romania.

2. Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca (R.S.S.M.) - 2 august 1940.

Iese din umbra „capitala” de sorginte kominternista, a Chisinaului. Doar ca paroxismul cotcariei razbate din sechestrarea si risipirea abuziva a intinsurilor romanesti invadate. Este tocmai momentul-cheie al celor ce „iubesc Maldova” – adunati mormintele inapoi.

Dar ce le pasa lor, tradatorilor, de pamant strabun imprastiat? Multi, prea multi din ei, nearticulandu-i macar graiul…

Asa ori altfel, in perioada 2 august 1940 – 27 august 1991, pretinsa R.S.S.M. ajunge sa fie „al doilea” la numar „beneficiar” – fictiune (exceptand incadrarea in frontierele Romaniei in intervalul de timp iunie, 1941 – august, 1944).

3. Republica Moldoveneasca Nistreana – RMN ( pana la 25 august 1991, Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca Transnistreana) - 2 septembrie 1990.

Consemnam aparitia pe „globul Moldovei” (cu merituos efort din partea Parlamentului RM) al celui „de-al treilea stat moldovenesc” (facatorii lui – nu autorii – il numesc succesor direct al „primului stat al clasei muncitoare moldovenesti”- RASSM).

4. Unitatea Teritoriala Autonoma Gagauzia (initial, Republica Gagauza) / Avtonom Territorial Bölümlüü Gagauz Yeri – luna decembrie, 1990.

Nu includem formatiunea in site-ul „novatiilor” moldo-ivanesti (indiferent de marcanta voluptate a separarii), caci ea se dezice de tot ce este moldovenesc (nu e clar, in acest caz, pe-ale cui campii s-au oplosit?). Totusi, pentru a evita invinuirea de partinire, lasam teza in suspans.

5. Republica Moldova (RM) - 27 august 1991 (care se da tot mai des cu formula „Maldova / Teara Maldovei”).

Cu netarmuita afectiune evidentionam repetenta incurabila a proaspetei „capitale a Maldaviei” la iarmarocul „statalitatilor revolutionare”. Criteriul cronologic marcheaza impartial locul „al patrulea” in sirul aspirantilor la falsificarea si denigrarea conceptului autohton. Aforismul lui Emil Cioran “Absurditatea este insomnia unei erori, esuarea dramatica a unui paradox.” pare lipit de halucinanta “pasare Phoenix” a Moldovei.

b) Iasi. Vitalitatea Romaniei demonstreaza persistenta instrumentelor moldave in timp; si asta in lipsa avizului partidului comunist (bolsevic) al Uniunii Sovietice. Este punctul de reper „neglijat” in referintele savante. Cu certitudine, unicul „stat romanesc” al moldovenilor nu poate fi altul, decat Moldova Istorica. In baza criteriului enuntat, subliniem esenta absolut defectuoasa a creaturilor diversioniste din albia Nistrului.

Desfasurarea ulterioara a evenimentelor devoaleaza scopul de lunga durata al liderilor U.R.S.S., care nici pe departe nu tintea Principatul Moldova (acesta nefiind subiect de sine statator al raporturilor internationale), ci intreaga Romanie. Sub care aspect, vorbind despre atrocitatile ce afecteaza constitutionalitatea moldoveneasca in ultima vreme, ne indreptam cugetul si inima inspre Iasi, capitala tuturor moldovenilor si a caminelor instrainate silnic.

VI. Distingerea din sfera distractiva

a) Chisinau. Popas la o intrebare: ce trebuie sa intreprinda un carmuitor atunci, cand economia e sub zero, iar dorinta (competenta) de a o reanima lipseste?

Antica Roma a gasit solutia ideala: panem et circenses (paine si jocuri). Judecand ca e prea mult, Chisinaul modern ofera jocuri. Moderam usor regulile catorva din ele.

1. Jocul „de-a limba”. Odata ce moldovenii Iasilor vorbesc romana, normal este ca „moldovenii” Chisinaului, sub unghi de vedere rosian, ciripesc in limba… mercuriana. Descoperindu-se imperfecte aici, legile naturii, denumirea limbii e stabilita prin vot politic[5] (?) de catre ditamai Parlamentul „terii”. Hai ca si procesul educativ al alolingvilor la patimita limba… calaraseana s-a transformat intr-o parabola, tot datorita stradaniei autoritatilor.

Sanctificarea ulterioara a limbii vorbite – cea fara de nume[6] – indica prin excelenta gradul de indobitocire al indigenilor (Vai de biet roman saracul…) constransi sa califice libertatea de asi vocifera graiul printre garduri drept sarbatoare. De altfel, la discretia participantilor la joc se propune multime de variante: andorreza, argentiniana, austriaca, australiana, belgiana, braziliana, cipriana, etiopiana, lihtensteiniana, luxemburgheza, mexicana, monacheza… si a.m.d., corespunzator alfabetului „rosu”.

2. Jocul „de-a istoria”. Stiinta atesta ca Iasii studiaza „Istoria romanilor”. Pentru vajnica discriminare, Chisinaul aplica orice alta disciplina, numai sa fie substantial izolata de imaginea particulara.

Flexibila lista a jocurilor mai include: „votarea unsilor”, „de-a prezidentu”, „reformele”, „privatizarea”, „utilizarea bonurilor patrimoniale”, „reparatia drumurilor”, „repartizarea ajutoarelor din strainatate”, „impozite / tarife / preturi europene – lefe / pensii locale”, „majorarea (nu indexarea) lefilor / pensiilor”, „combaterea coruptiei”…

b) Iasi. Adesea se aud zvonuri despre eventuale dileme economice in dreapta Prutului – o fi starea normala a activitatilor. Dar si asa, statistica plaseaza Romania, de regula, la cativa pasi inaintea Chisinaului.

Devine clar ca daca „statalistul nu observa” desartaciunea materiala a „ecuatiei” scornite, nu se merita cearta pe tema rusinoasa. Dar nici e bine sa tina Iasii hangul „moldovenistilor” (consulta orori mass-media: Romania are frontiera la est cu Moldova (vasu mati – uite asa) / accidentarea a doi moldoveni in Iasi / reparatia trenurilor moldovenesti in Pascani[7]…).

VII. Deslusirea geografica

a) Chisinau. Copiii de la gradinite, scoala, ba si lumea de buna credinta, adera la Adevar: inca inainte de facerea lumii, Prutul marca mijlocul Tarii, ci nu hotar nenatural. Si daca proaspata “capitala” a Chisinaului e asezata in partea stanga a fluviului, dimensiunea ei, totuna, nu poate fi rupta din incadramentul divinitatii. Municipiul e localizat la marginea pantei de sud-est a Podisului Moldovei Centrale, continuare a Podisului Moldovei din partea dreapta a Prutului.

Intermezzo, pentru sumedenia „carturarilor”: Podisul Moldovei[8] este un podis situat in partile de est si nord-est ale Moldovei (Romania), continuandu-se dincolo de Prut, in Republica Moldova si Ucraina. Extremele formei geografice sunt:

nord: Prutul superior
est: Valea Nistrului (Republica Moldova)
sud: Campia Romana, Dunarea si Marea Neagra
vest: Culoarul Siretului si Subcarpatii Moldovei

Interesanta conjunctura, stimati cercetatori: rezulta ca “nase rodnoe gosudarstvo” (scumpul nostru stat) - suveran si independent, unitar si indivizibil (nu ma abtin de la un insemn al mandriei rabufnite), depaseste limitele posesiunii sat Vanatori, Nisporeni (in epoca de piatra, judetul Iasi). Problema delicata e ca pe creasta Balanestilor vantul bate permanent dinpre Ural, iar seara pe cer rasare o singura stea, a Kremlinului.

b) Iasi. Daca Dumnezeu a plasat metropola Iasiului pe malul drept al Prutului, asta nu inseamna ca acolo locuieste specimenul cretinozaurilor. Per contrario, o superba aberatie ascund eruptiile combinate ale mass-media din „Statul Republica Moldova” / Romania despre depistarea „moldovenilor” in cogeamite mijlocul Iasilor. Minutul de triumf, de altfel, al cuceritorului de acum 200 de ani, care isi vede implinita sarcina „deosebirii” partilor identice. Ori, noi trebuie sa asteptam cuminti testul aleator “solem quis dicere falsum audeat?” (Indrazni-va cineva sa spuna ca soarele e fals?)

Pentru podgoreni, “doua” Moldove pe harta e prea din cale-afara. Cu atat mai mult, ca in Carpatii Orientali vantul are obicei sa bata si dinspre occident. Apoi, la vest de Prut, noaptea cerul e insemnat de constelatii…

Rezulta ca in nici un chip nu poate hotarnici, domnilor academicieni, Romania la est (a se citi, Principatul Moldova) cu „Moldova”. E un non-sens, vorba ex-secretarului general al PCUS, ex-presedintelui U.R.S.S., tov. M.Gorbaciov.

A bon entendeuer.

(…)

Autor: Mihai Dascălu ot Vanatori / 24 aprilie 2014

eternamoldova.wordpress.com

Note

[1] Carti romanesti vechi. Predoslovii. Antologie si cuvant inainte de Tudor Nedelcea. Scrisul romanesc. Craiova. 1994. Pag.17.

[2] A.Boldur. Istoria Basarabiei. Editura Victor Frunza. B. 1992. Pag.333.

[3] http://istoria.md/articol/56; accesat la 24 aprilie 2014.

[4] http://ro.wikipedia.org/wiki/Ia%C8%99i; accesat la 24 aprilie 2014.

[5] art.13 alin.(1) Constitutia RM; Sursa – http://lex.justice.md/document_rom.php?id=44B9F30E:7AC17731; accesat la 24 aprilie 2014.

[6] Codul Muncii al Republicii Moldova. „Articolul 111. Zilele de sarbatoare nelucratoare
(1) In Republica Moldova, zile de sarbatoare nelucratoare, cu plata salariului mediu (pentru salariatii care sunt remunerati in acord sau pe unitate de timp– ora sau zi), sunt: … i) 31 august – sarbatoarea „Limba noastra”; (sursa - http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=326757; accesat la 24 aprilie 2014.

[7] Sursa – http://protv.md/stiri/international/uzina-din-pascani-care-a-modernizat-trenurile-moldovenesti-pusa.html; accesat la 14 iulie 2013.

[8] Sursa - http://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C8%99ul_Moldovei; accesat la 24 aprilie 2014.

La Liceul Alexandru cel Bun cu predare în limba română din Tighina imnul de stat a fost intonat de elevi şi profesori

noreply@blogger.com (Unknown) — Sat, 31 May 2014 19:54:00 +0000

Miliția transnistreană a cerut să nu se intoneze imnul R. Moldova și să nu se arboreze tricolorul.

Viceministrul educației de la Chișinău, Liliana Nicolăescu-Onofrei, a fost împiedicat de autoritățile transnistrene să ajungă la o școală cu predarea în limba română de la Râbnița pentru a lua parte la careul de sfârșit de an școlar. În ultima zi de școală, mici incidente au avut loc la alte două instituții. Miliția transnistreană le-a somat să renunțe la intonarea imnului Republicii Moldova și la arborarea tricolorului. Liceul Alexandru cel Bun de la Tighina care s-a opus, a rămas fără curent electric, scrie europalibera.org.

La Liceul Alexandru cel Bun cu predare în limba română din Tighina/ Bender imnul de stat nu s-a auzit în difuzoare, aşa cum a fost planificat, însă a fost intonat de elevi şi profesori.

Şi asta pentru că instituţia de învățământ a rămas fără curent electric imediat ce a început careul festiv. Deşi nu a fost arborat, drapelul de stat nu a lipsit de la festivitate, iar absolvenţii purtau pe umeri panglici tricolore. Directoarea liceului Maria Roibu se arată convinsă că electricitatea a fost întreruptă intenţionat de autorităţile separatiste, care au avertizat-o, în ajun, să nu fie intonat imnul Republicii Moldova şi nici tricolorul - arborat. Directoarea a fost obligată să semneze şi o declaraţie în acest sens, însă a refuzat:

„Ieri, seara a fost la mine la birou un colaborator de la organele de securitate din Transnistria ţi mi-a spus că există o lege în Transnistria care interzice intonarea imnului şi arborarea drapelului unui stat străin. Insista să semnez în scris că cunosc acest lucru. fireşte că nu am făcut acest lucru. am spus că suntem instituţia Republicii Moldova.”

Maria Roibu spune că festivitatea, care era păzită de un număr mare de poliţişti moldoveni, s-a desfăşurat în prezenţa a zeci de miliţieni transnistreni şi securişti îmbrăcaţi în civil:

„La sfârşitul careului a apărut aşa zisul viceministrul de interne de la Tiraspol, domnul Nicolaev, care era însoţit de câţiva civili de la securitate. Au început a mă interoga de ce am admis să se intoneze imnul. A intervenit comisarul de poliţie, l-a convins să plece. Apoi au mai venit de la securitate. De fapt, nu ştiu ce ne-aşteaptă.”

Maria Roibu spune că habar nu are la ce urmări să se aştepte. Cel mai sumbru scenariu ar fi, spune ea, refuzul de a le oferi în continuare edificiul şcolii pe care îl arendează de la administraţia separatistă.

Şi la gimnaziul din satul Corjova festivitatea de încheiere a anului şcolar s-a desfăşurat în prezenţa miliţienilor transnistreni, însă fără incidente. Directorul gimnaziului Constantin Sucitu spune că, la fel ca în anii trecuţi, câţiva miliţieni şi securişti transnistreni l-au obligat, cu o zi înainte, să semneze o declaraţie că la festivitate nu va fi difuzat imnul de stat şi nici drapelul arborat.

„Am semnat acea declaraţie şi le-am lămurit că nu merg la conflict. Dar le-am zis că imnul îl vom intona cu corul şcolii şi fiecare copilaş o să aibă tricolor. Aşa am şi pornit careul nostru solemn. Ploaia ne-a încurcat puţin şi am mers în sala sportivă şi am petrecut careul aşa cum trebuie. Neplăceri nu am avut. Doar că miliţienii şi securiştii au intrat pe teritoriul gimnaziului, dar nu ne-au încurcat fiindcă eu nu am mers la confruntare cu dânşii.”

Şi la Liceul Evrica din Râbniţa, care funcţionează în clădirea unei grădiniţe, a fost intonat imnul de stat, chiar dacă şi aici administraţia şcolii a fost ameninţată. Directoarea liceului Eugenia Halus:

„Tot drumul în jurul grădiniţei era plin cu maşini ale miliţiei şi securităţii. Dimineaţa am fost întâlniţi de organele securităţii locale. au fost ameninţări să nu intonăm imnul, dar până la urmă imnul a fost intonat.”

Eugenia Halus spune că festivitatea s-a desfăşurat fără incidente. Aici au fost prezenţi şefului biroului pentru reintegrare şi un membru al Comisiei unificate de control. Urma să ajungă şi viceministra educaţiei Liliana Nicolăescu-Onofrei, care nu a fost însă lăsată să treacă de transnistrenii de la aşa numitul punct de control de la intrarea în oraşul Râbniţa.

„Nu mi s-a permis trecerea la aşa numitul punct de control, fără a se aduce argumente pentru aceasta. Se cunoaşte că există o listă. Partea transnistreană foloseşte această listă cu toţi membrii guvernului şi nu avem permisiunea să trecem. Eu dacă aş dori să îmi vizitez rudele, de exemplu, pur şi simplu, ca persoană fizică nu pot trece.”

Incidentele nu au ocolit nici Liceul Lucian Blaga din Tiraspol, care se confruntă în ultima vreme cu mari presiuni din partea administraţiei separatiste. Câţiva miliţieni au încercat să intre în liceu, însă nu au fost lăsaţi de administraţia şcolii. Drapelul de stat nu a fost arborat, însă imnul a fost intonat chiar la începutul festivităţii de încheiere a anului şcolar. În celelalte patru şcoli cu predare în limba română din stânga Nistrului incidente similare nu au fost semnalate.

Președintele Nicolae Timofti: Armata rusă AFARĂ și transformarea misiunii de pacificare!

noreply@blogger.com (Unknown) — Wed, 29 Jan 2014 19:58:00 +0000

CURAJ ȘI VERTICALITATE ÎN REPUBLICA MOLDOVA!

Președintele, Nicolae Timofti, a formulat din nou, în cadrul unei întrevederi cu Radojko Bogojevic, reprezentantul special al președintelui în exercițiu al OSCE, modalitățile de soluționare pe cale pașnică a conflictului transnistrean:

Evacuarea din regiune a trupelor și munițiilor rusești și transformarea actualei misiuni de pacificare într-un contingent civil sub mandat internațional.

Președintele Timofti a ridicat în cadrul discuțiilor și problema funcționării școlilor românești din regiunea transnistreană. ,,Este inadmisibil ca cetățenii R. Moldova să fie obstrucționați în dorința lor de a studia în limba lor maternă”, a spus șeful statului.

Citeste mai mult: R.B.N.PRESS

Cum infloreste singura biblioteca romaneasca din Cernauti

noreply@blogger.com (Unknown) — Mon, 30 Dec 2013 17:21:00 +0000

"Glasul Bucovinei" este singura biblioteca românească din Cernăuți și a fost deschisă, cu multe eforturi, in luna noiembrie a anului trecut. Cum s-au bucurat cei aproximativ 14.000 de romani din orasul ucrainian de acest vis îndeplinit ne-a povestit chiar directoarea bibliotecii, Alexandrina Cernov.

Biblioteca apartine Editurii Alexandru cel Bun si este tinuta in viata, la fel ca editura, de numai trei oameni, prof. dr. Alexandrin Cernov, membru de onoare al Academiei Romane, prof. dr. Ilie Luceac, consilier stiintific si ziarista Nadina Olaru, bibliotecar-sef.

Cernov a povestit, pentru Ziare.com, ca biblioteca a fost deschisa "din necesitatea de a oferi cititorilor de limba romana posibilitatea de a se documenta si de a citi carti, reviste si ziare in limba romana".

"Ca profesor la Catedra de limba si literatura romana la Universitatea din Cernauti

am avut multe dificultati din cauza ca studentii mei nu aveau carti de specialitate in limba romana. Noi nu primeam, de fapt nici astazi nu primim, conform necesitatilor, revistele de specialitate la literatura romana si universala, la limba romana etc.

Acestea au fost motivele pentru care am hotarat impreuna cu colegii mei de la editura sa organizam si o bibliotca. Denumirea de 'Glasul Bucovinei' a fost preluata de la denumirea revistei, care apare deja de 20 de ani, revista de istorie si cultura", a explicat directoarea.

Cine viziteaza cel mai des biblioteca

Biblioteca este vizitata cel mai mult de studenții de la Colegiu Pedagogic, sectia de limba romana, dar si de cei de la Catedra de Filologie Romana si Clasica. Ei nu vin aici numai pentru lectura, ci se pentru a cere ajutor, primind astfel consultatii pentru realizarea tezelor de licența, dar si pentru tezele de curs si lucrarile de control, mai ales la capitolul de alcatuire a bibliografiilor.

De asemenea, studentii de la Facultatea de Istorie si Institutul Teologic, unde se preda si limba romana ca limba straina, gasesc aici manuale de Limba romana ca limba straina.

"Avem pregatite manuscrisele Manualulului de limba romana pentru ucraineni si Ghidul de conversație roman-ucrainean care urmează sa fie tipărite. Materialele din aceste lucrări sunt folosite in timpul consultatiilor. Aplicarea lor in practica ne ajuta

la imbunatatirea lor (...).

Continuam sa completam biblioteca cu reviste si cărți noi. Planificam sa editam in continuare seria de Caiete literare, sa organizam cursuri de limba romana, întâlniri cu scriitorii, lansări de carte etc. Ne propunem sa publicam in continuare cursul de limba romana", ne-a mai spus Alexandrina Cernov.

Citeste mai mult pe Ziare.com

Exercitiul ratat al bravilor „statalisti” moldo-ivani

noreply@blogger.com (Unknown) — Sun, 08 Dec 2013 19:17:00 +0000

Exercitiul ratat al bravilor „statalisti” moldo-ivani (Mihai Dascălu / 26 noiembrie 2013)
http://eternamoldova.wordpress.com

Dedic modesta lucrare „clasei muncitoare” din slavitul oras Chisinau, care “descopera” Europa, devansand realizarile geografice ale marilor exploratori Marco Polo, Fernando Magellan, Vasco da Gama – conte de Vidigueira, Cristofor Columb, chiar a cucoanei Chirita ot Barzoeni; ba mai fac si o “enorma” jertfa de sine prin elucubratiile cu respectivul vector in dezvoltarea „terii”. MD

***

Cand a facut lumea, Dumnezeu consacra poporului moldovean, Tara Moldovei.

Harul Lui si slava Lui sunt insa ignorate brutal de nedemnii urmasi ai moldovlahilor, care la anul 2000 d. Hr. nu percep sa onoreze sfanta lucrare si sa lupte pentru integralitatea Patriei incredintate.

Asemenea, cum arata scriptura ca El „A venit la ai Sai, si ai Sai nu L-au primit.” ( Ioan. 1.11), tot asa, Dumnezeu ne-a juruit Moldova, si noi nu o primim, declarandu-ne multumiti cu faramitura scapata de agresor printre degete.

***

Nimeni si nimic nu poate tagadui ca mandra Tara de odinioara a Moldovei e sfasiata violent in 5 fragmente:

1 – Moldova istorica;

2 – nordul Bucovinei cu Tinutul Herta;

3 – Transnistria;

4 – Bugeacul-vechea Basarabie, cu Insula Serpilor si o parte a deltei Dunarii;

5 – Republica Moldova.

***

Odioasa stare a lucrurilor constituie dovada cea mai peremtorie ca in cot il doare pe „eliberator” de soarta partenerului de la Lutk, 2 aprilie 1711. Ba nici sa aiba pricopseala din palma de pamant cucerita in a.1812 nu tinde, risipind-o in patru vanturi. Cu adevarat, la ce iar trebui, in raport cu imensitatea spatiului pe care s-a intins, atingand tocmai doua continente.

Si atunci, care-i sensul tiranicului dezmat „pe un picior de plai” mioritic?

***

Doua sunt ipotezele ce scot in lumina tragicul destin al indigenilor:

Tendinta rusilor de a se impune in problemele Europei; cu toate ca in ultima vreme nu mai e vorba de intangibilul deja Constantinopolis sau de stramtorile ce le-ar scoate in obiectiv Mediterana. Prin dispersarea unui stat, a unei natii – va mai amintiti, machiavelicul divide et impera? – cotropitorul si-a asigurat prezenta (si dominatia) in directia operativa a platoului balcanic. Regulile jocului sunt dictate apioric si nu permit vreo aluzie la refacerea strabunei Moldove. Nu numai bastinasii, intreaga Europa asista molcum la jocul infernal de la gurile Dunarii.
Lasitatea si Tradarea protozaurilor autohtoni – zambitori in cele 25 de ore ale zilei si gata la orice concesiuni pentru a se randui la putere. Din care motive, iluminatii promulga activ mizeria proaspetilor „iubareti de Maldova”, ridicand la nivel oficial stigmatele despre albeata negrului. Intelegem cuminti ca nu renasterea Tarii le bulverseaza somnul, ci stoarcerea profitului din nenorocirea ei. Caci daca pe ulitele Chisinaului se vocifereaza astazi despre marea „dragoste” fata de „Maldova”, de departe nu pentru intregirea Tarii, ci in unicul scop de a prinde peste in haosul instalat.

***

Desi responsabil de integritatea Basarabiei, Chisinaul e fermecat de culoarea rublei rusesti:

- n-a ripostat la hacuirea teritoriului ce-i apartinea de drept, din 2 august 1940;

- nici la cea de jure, din noiembrie 1940;

- nu riposteaza – a.1991 – la rapturile in continuu, mascate sub voalul sofisticatelor „unitati teritoriale autonome”;

- originea sa o stramuta sub vechiul Arkaim – sub Celeabinsc – indepartandu-se trufas de Arca Carpatina;

- ca sa fie deplina batjocura, isi asuma ne-rugat numele mumei ce l-a nascut. Fara pic de gena, toate mahalalele municipiului se autointituleaza somptuos “Moldova”, ignorand realitatea.

***

Si daca s-au plodit multime de „Moldove” imprejur, stupiditatea ne urmareste angro. Doar cateva exemple, mai sensibile:

- Academia de Stiinte din Republica Moldova isi asuma, bine merci, calificativul inadecvat “a Moldovei” – http://www.asm.md.

Daca si aici nu cunosc frontierele exacte ale Moldovei, apoi, iarta-ma, Doamne. Ori, tocmai forul enciclopedic nu poate sa nu aiba un cuvant de spus in dramatica chestiune a intoarcerei vetrei stramosesti. In fine, interesant, cum vad Dumnealor Moldova viitorului sau ce ganduri ii poarta vizavi de soarta vitrega a etniei, atunci cand toate legile Chisinaului sunt contra bunului simt al naturei?

- Surpriza instanta la Uniunea scriitorilor din Republica Moldova, adresa electronica a careia - http://www.uniuneascriitorilor.md/ - ofera textul major: “1.7. Uniunea Scriitorilor din Moldova este constituita in scopul… ” (Din Statutul A. O. “Uniunea Scriitorilor din Moldova”).

Citeste mai mult aici: http://eternamoldova.wordpress.com

Independenta, ce nu ne aparține

noreply@blogger.com (Unknown) — Sun, 08 Dec 2013 19:11:00 +0000

Independenta, ce nu ne aparține
(http://eternamoldova.wordpress.com)

“Desteapta-te pamant roman si biruieste-ti durerea. E vremea sa iesi din amortire, semintie a domnitorilor lumii. Astepti oare, spre a invia, ca stramosii sa se scoale din morminte? Ei s-au sculat, dar tu nu i-ai vazut, ei au grait, dar tu nu i-ai auzit. Cauta si asculta: cu cat mai mult pleci capul, cu atata cei nelegiuiti isi bat joc de tine si sug sangele tau. Dar ziua dreptatii se apropie.”

Aleco Russo / Cantarea Romaniei

***

Rusinoasa prabusire a Uniunii Sovietice a facut ca fostele republici-„surori” sa purceada in graba la declararea independentei – dovada peremptorie a subrezeniei mult-trambitatei „prietenii” a popoarelor, adunate violent sub steag rosu. De altfel, un proces obisnuit la distramarea oricarei creaturi totalitare si valid -absolutamente- tarilor care au fost, pana la caderea in captivitate, subiecte ale dreptului international. Nu si pentru rapturi din patrimoniul unui stat, care dupa eliberare, in mod normal, revin la starea initiala, adica se reintegreaza cu Patria. Tot asa, cum la eliminarea manifestarii prejudiciabile, copilul rapit de raufacatori, inevitabil, se intoarce acasa. Cei cu 7 ani de acasa pot observa reiterarea axiomei in intreaga lume animala.

Dex-ul interpreteaza notiunea de independenta, dupa cum urmeaza: ”1. Situatie a unui stat sau a unui popor care se bucura de suveranitate nationala; stare de neatarnare si drept de a rezolva liber (cu respectarea drepturilor altor state si a principiilor dreptului international) problemele sale interne si externe, fara amestec din afara; autonomie. (…)“[1] Pe cat de aplicabila e definitia la specimenul Chisinaului?

Subliniem personajele definitiei – statul / poporul – si, pe cale de exercitiu, le suprapunem stralucitelor palate ale Presedentiei, Parlamentului si Guvernului din centrul urbei. Contureaza ele imaginea unui stat? Daca da, atunci cand si-a pierdut independenta? Sau reprezinta un popor? Daca da, care o fi acesta?

Optiunile denota angajarea unui opus de nivelul grupei mari, gradinita de copii. Pretinsa lui statalitate – vai, de sorginte artificiala - intruchipeaza „protocolar”: a) o portiune – dar foarte diminuata; b) dintr-un spatiu – Basarabia; c) rapit de la un stat aflat la mare stramtoare – Principatul Moldovei. Istoriceste e documentat ca voievodatul si-a faurit Independenta pe calea armelor, in indepartatul an 1359. Dependenta, impusa mai tarziu de Imperiul Otoman, a fost depasita. Care-ar fi, prin urmare, necesitatea infiriparii unei parodii ticaloase in secolul XXI?

Contrar vaditei impertinente, Chisinaul exprima o minuscula singularitate din cea parte bunicica a habitatului moldovenesc – practic, o jumatate de Tara – rupta / furata / anexata in a.1812. Realmente, domnia sa nu-i nici tara, nici popor. Adica, el nici nu putea pierde ceea ce nu avea. Criteriul e raportat oportun si la notiunea „popor”, caci ce daca nu o sectiune din nenorocitul popor moldovenesc – hacuit fara mila de cotropitor – reflecta mahalaua Buiucanilor. Ba „imensul regat” din vecinatatea comunei Bacioi se mai da el insusi cu milostivenia, nascand fel de fel de monstruozitati, cum ar fi „minunatele” Unitati Teritoriale Autonome. Iar miraculoasele visuri, amplificate la maximum de intrus, ii alina deja ambitia cu nemaipomenitul vreodata “federation maldavanschii” – bucuria desavarsita a nebunilor.

Pagubos din calea-afara pentru teoria sovietica a „moldovenismului” – antrenata angro de bravii „statalisti” contemporani – apare faptul ca, desi decimat, Principatul ramane subiect al relatiei de vasalitate cu Sublima Poarta pana la binecuvantata unire din ianuarie 1859. Aici si acum Principatele Unite isi redobandesc suveranitatea, rotungind forta neamului. O confirmare precoce a principiului vitalitatii umane – natiunea trebuie sa traiasca intr-un stat national.

Pana la ginduita Independenta mai ramaneau 19 ani. Dar si dupa aceasta, prezenta perpetua - de jure si de facto - a statului Moldova pe arena mondiala nicicum nu poate fi ignorata, deoarece el consacra unul din componentele statului modern, Romania.

„Suntem independenti, suntem natiune de sine statatoare!” - aclama Mihail Kogalniceanu evenimentul de acum 135 de ani, cand „La 10 maiu (1877-n.a.), Camerele proclamasera independenta Romaniei, pe care nu intelegeam a o primi in dar, ca altii, de la Puternica Rusie.”[2]. Era rodul unor indelungate si abile manevre pentru a castiga in sfarsit Neatarnarea de Turcia si a incerca norocul Independentei. Atunci razbate dreptul national al romanilor, care cu mult sacrificiu au reusit sa se ridice in picioare.

Circumstantele invocate categoric nu ingaduie promulgarea “independentei” unei portiuni din teritoriul Tarii. In alt mod, ne ciocnim de o fatala aberatie – dezicerea de origini – pacatul satanic ce ne-am asumat. Fenomenul divulga o culpa grava si “iluminatii” n-au sorti de izbanda in ademenitoarea aventura de a se infatisa calif pe o ora. Mai mult, se observa lejer ca intr-o fireasca inversare a ipostazelor, tampita ecuatie Chisinau vs Bucuresti si-a gasit extrapolare pe masura in tragica dilema Chisinau vs Tiraspol. Astfel, propria elaborare devine arma adversarului, difera doar scara intinderii operative.

Ce concluzie putem trage din judecatile expuse? Secretul e simplu: daca pe vremea gulagului bolsevic, Chisinaul purta pecetea prizonieratului, respectiv, dupa a.1991 incoace protozaurii autohtoni pun la indoiala interpetarea biblica despre fiul risipitor. Prea legate de trecutul aservit comunismului se arata notiunile “enciclopedice” (unele, chiar “constitutionale“), definite prin vot arbitrar. De altfel, calea sinusoidala a vesnicului scandal intr-o societate instabila. Cert este ca proaspatul „subjectum” de drept international - “Statul Republica Moldova” – nu poseda o infima macar capacitate de-a etala mandra Moldova de odinioara, mai si afisand la mezat o deplorabila realitate.

In context, independenta lui poate si trebuie privita sub o singura fateta: independenta fata de ultimul suzeran. Cat priveste corespondenta cu Principatul Moldovei, salvatoarea revenire la vatra nu admite vreo alternativa. Ori, exemplul Actului din 24 ianuarie 1918 e dat, fatalmente, uitarii. Basarabia de asemenea isi declarase independenta, doar ca logica acesteia rezuma din esenta inevitabilei reintregiri de la 27 martie 1918. Demnitatea noastra, acum, unde-a disparut?

Citeste mai mult aici: http://eternamoldova.wordpress.com/

"O mică povestioară despre o mare dragoste" Măicuţa Ana

noreply@blogger.com (Unknown) — Sun, 11 Aug 2013 18:04:00 +0000

Măicuţa Ana

În vara anului 1995 am făcut parte dintr-o delegaţie de români care a vizitat Transnistria. Regimul separatist al lui Igor Smirnov voia să arate că românii nu sunt persecutaţi în ţara lui şi a acceptat ca cetăţeni din România să facă parte din delegaţiile OSCE care monitorizau respectarea drepturilor omului în republica lui nerecunoscută oficial de nimeni în lume.

La ieşirea din Dubăsari, pe strada Lenin ce ne ducea spre satul Cocieri, ne-a ieşit în cale o femeie bătrână.

– Hristos S-a înălţat, dragii mei! – ne-a întâmpinat ea, vorbind în limba română.

– Adevărat S-a înălţat, măicuţă! – i-am răspuns noi în cor.

– Veniţi din România, nu-i aşa? – ne-a întrebat apoi.

– Da, măicuţă, suntem din Bucureşti – i-am spus eu.

S-a apropiat de noi şi ne-a implorat cu multă smerenie:

– Vă rog cinstiţi-mi casa, dragi români!

Am intrat în casa ei – o căsuţă mică şi sărăcăcioasă, dar curată. În sufragerie pereţii erau plini cu icoane ortodoxe, iar masa era aranjată, cu tacâmurile puse, cu pâine, vin, cozonac şi plăcinte, iar din cuptor ieşea mirosul unei fripturi cu usturoi proaspăt făcută, de parcă tocmai aştepta pe cineva la masa de prânz.

– Pe voi vă aşteptam, dragii mei. Haideţi intraţi şi luaţi loc – ne-a îndemnat ea. Cum vă cheamă băieţi? – ne-a întrebat apoi.

După ce s-a prezentat primul dintre noi, l-a sărutat pe obraji şi la îmbăţişat cu mult dor, spunând că pe ea o cheamă Ana. La următorul a început să plângă, în timp ce faţa îi râdea de bucurie. Când a ajuns la un coleg de lângă mine s-a aplecat şi i-a sărutat picioarele, neputând să se oprească din plâns.

– De ce plângi măicuţă? – a întrebat-o el mirat, încercând să o ridice de la picioarele lui, jenat de această situaţie.

– De fericire, dragul mamii, că aştept de ani buni să văd pe străzile noastre venind români. Spuneţi-mi cum mai arată Bucureştiul? S-a mai făcut vreun parc mai frumos ca Cişmigiul sau Herăstrăul?

Am început să-i povestim despre Bucureştiul pe care – am aflat apoi – ea l-a cunoscut în luna de miere în perioada interbelică. Ne întreba despre case din Cotroceni şi de la Şosea, în care ea a stat în 1937, despre troiţa din Herăstrău pe care ea a ridicat-o împreună cu soţul ei. Neştiind ce să-i răspundem, i-am spus:

– Haide cu noi în Bucureşti măicuţă să vezi ce s-a schimbat de când nu l-ai mai vizitat. Noi mai avem de mers în câteva localităţi, dar peste 2 zile venim şi te luăm cu noi în ţară.

– Mare şi Bun este Dumnezeu, dragii mei. Este cea mai frumoasă sărbătoare de Înălţare din viaţa mea.

La plecare ne-a dat fiecăruia câte o iconiţă şi ne-a îmbăţişat picioarele, plângând într-una de bucurie, iar noi i-am lăsat câteva poze făcute cu Polaroidul, cu ea în mijlocul nostru.

– Ciudată femeia – comentam noi când ne-am depărtat de casa ei, apreciind însă ospitalitatea neobişnuită. Poimâine ne întoarcem în Dubăsari şi o luăm la Bucureşti, că prea plângea de dorul Capitalei.

Când am ajuns după două zile, măicuţa Ana era moartă, aşezată în sicriu pe masa la care recent ne ospătase. Preotul a venit spre noi şi a început să ne vorbească.

– Măicuţa Ana a murit fericită, după o viaţă tare chinuită. Bărbatul ei a murit la Cotul Donului în 1942 în războiul pentru reîntregirea neamului, iar fiul ei a murit în Ungaria în 1956, în timpul revoluţiei antibolşevice. De-atunci a trăit singură, fără să aibă nici măcar bucuria să aprindă o lumânare la mormintele celor dragi. Mereu visa la eliberarea Basarabiei şi a Transnistriei de către români. Era o femeie credincioasă şi se pregătea să cinstească cum se cuvine nu numai marile sărbători creştine – de Paşte, de Crăciun, de Sfântă Măria şi de Sfinţii Petru şi Pavel – ci şi sărbătorile mari ale românilor – de 10 mai, de 1 decembrie. După ce voi l-aţi îndepărtat pe Ceauşescu de la putere, a sperat continuu că veţi ajunge curând în Basarabia şi la noi, la Dubăsari. Dar pe măsură ce trecea timpul devenea tot mai abătută. ”Nu mai vin părinte românii la noi, aici” – îmi spunea tristă la spovedanie. ”Vin măicuţă, să nu te îndoieşti – o îmbărbătam eu. Stai să scape de comuniştii de la ei şi o să-i vezi curând pe străzile noastre. O să vină ca atunci, între războaie, în straie de sărbătoare şi o să cânte cu noi în biserică”. ”Cred, Doamne, ajută necredinţei mele! – repeta ea cuvintele din Biblie, dar adu Doamne nişte români mai repede aici, ca să cred şi mai mult”. În ultimii ani era tot mai bolnavă şi la fiecare spovedanie mă temeam că era ultima dată când o vedeam în viaţă, dar ea, citindu-mi parcă gândurile, îmi spunea: ”Nu mor părinte până nu văd venind români pe uliţa noastră”. Alaltăieri la slujba de Înălţare a venit la mine şi mi-a spus că i S-a arătat Dumnezeu şi I-a spus să se pregătească. Am mers la ea cu coana preoteasă să o ajut să facă friptură şi plăcintă cu brânză şi cozonac cu nuci şi îi tot spuneam: ”Măicuţă Ana, n-au venit români la noi în Transnistria de jumate de secol şi dac-or veni, de unde ştii că or să vină la casa ta?” Ea se ruga şi plângea într-una, iar noi am plecat de la ea convinşi că nu o să vină nimeni. Dar aţi venit voi în urma noastră. Doamne, cum îi mai sălta inima de bucurie când m-a sunat pe seară să-mi spună. ”Dumnezeu nu m-a părăsit. Dumnezeu mă iubeşte, părinte. Ei n-au venit la întâmplare, ci Dumnezeu i-a trimis la mine. Acuma pot să mor şi ştiu că mă duc la Domnul fericită”. În noaptea aia a murit, dar vă spun că n-am văzut pe nimeni să moară mai fericit aşa cum a murit ea. Uitaţi-vă la chipul ei să-i vedeţi zâmbetul pe faţă.

Am condus-o pe ultimul drum la cimitir şi atunci am simţit că s-a născut în noi o dragoste faţă de Basarabia şi faţă de românii de peste Nistru care niciodată nu s-a stins. Atunci inima mea a rămas în Basarabia şi Basarabia a rămas în inima mea cu mare dor. În toţi anii aceştia i-am tratat pe toţi basarabenii cunoscuţi ca fiind copiii măicuţei Ana – pe toţi studenţii de peste Prut i-am ajutat mai mult decât pe studenţii noştri români, cu colegii moldoveni din breasla mea am lucrat cu multă dăruire, cei mai buni prieteni ai mei sunt basarabeni refugiaţi în Bucureşti, iar unora le-am botezat copiii. Și la ceilalţi membri ai delegaţiei am văzut aceiași dragoste neostoită faţă de basarabeni: unul s-a căsătorit cu o transnistriancă, altul a adus foarte multe fonduri europene și americane în proiectele unor fundaţii basarabene, altul a devenit unul din cei mai cunoscuţi pro-unioniști români scriind numeroase articole favorabile despre Moldova. Dar parcă nu era de-ajuns. Simţeam că toate discursurile noastre pro-unioniste erau luate în răspăr de ceilalţi şi vedeam din sondaje că tema Basarabiei devenea pe an ce trecea tot mai neînsemnată pentru cei din România.

Săptămâna trecută am fost pe Muntele Athos împreună cu un prieten care a făcut parte din acea delegaţie din Transnistria, iar la chilia unui pustnic basarabean am fost abordaţi de un părinte.

– Nu mă mai cunoaşteţi? – ne-a întrebat. L-am privit nedumerit, căci nu ştiam dacă şi de unde-l cunoaştem. Sunt părintele Vasile, duhovnicul măicuţei Ana din Dubăsari. Vă mai aduceţi aminte de ea? Azi se împlinesc 18 ani de la înălţarea ei la Domnul.

Am rememorat împreună ziua morţii ei, uimit de memoria extraordinară a părintelui.

– Ce-aţi făcut pentru românii din Basarabia şi din Transnistria în aceşti 18 ani? – ne-a întrebat apoi. I-am spus de sumarele noastre legături cu cei de peste Prut.

– Aţi plâns vreodată de dorul vreunui moldovean, aşa cum măicuţa Ana v-a udat picioarele cu lacrimile ei?

Am dat ruşinaţi din cap în semn că nu.

– De aceea voi nu meritaţi unirea cu Moldova, căci nu-i puteţi iubi pe cei de-acolo aşa cum vă iubesc ei pe voi. Pentru voi Basarabia e doar un trofeu, un motiv de mândrie. Pentru moldoveni România este inima lor smulsă din piept, iar voi sunteţi carne din carnea lor şi şi-ar da şi viaţa pentru voi.

Bănuind că ne-a jignit şi nedorind să ne supere, părintele Vasile ne-a propus să facem împreună o slujbă pentru pomenirea măicuţei Ana. I-am spus că nu suntem preoţi şi nu ştim ce trebuie să facem la o slujbă religioasă.

– Staţi liniştiţi, vă arăt eu ce să citiţi.

În paraclisul din chilia athonită a pustnicului basarabean am citit şi am cântat pentru prima oară o slujbă pentru pomenirea morţilor. Mai întâi timid, îngânându-i pe cei doi, apoi cu voce din ce în ce mai puternică şi mai sigur pe mine. Simţeam cum inima mi se înflăcărează şi în faţa ochilor îmi apărea chipul măicuţei Ana cum plângea şi radia de fericire când ne spunea: ”Acum ştiu că Dumnezeu e viu!” Am început să lăcrimez. La sfârşitul slujbei l-am văzut pe prietenul meu cu lacrimi în ochi apropiindu-se de părintele Vasile.

– Iartă-mi părinte puţina mea credinţă – i-a spus el. Acum ştiu şi eu că Dumnezeu e pururea viu!

Bruno Ștefan - 17 iunie 2013

Maresalul razboiului si Maresalul slovei

noreply@blogger.com (Unknown) — Sun, 11 Aug 2013 17:42:00 +0000

IN MEMORIAM Maresal I.ANTONESCU şi prof.GH.BUZATU

OSTASI,

"Va ordon: treceti Prutul! Sdrobiti vrajmasii din rasarit si miazanoapte. Desrobiti din jugul rosu al bolsevismului pe fratii nostri cotropiti. Reimpliniti in trupul tarii glia strabuna a Basarabilor si codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele si plaiurile voastre." - 22 iunie 1941 - Ordinul de zi al Maresalului Ion Antonescu

Pamîntul tău atîţia l-au râvnit ,
Cu sânge şi cu lacrimi acesta e sfinţit
De veacuri, noi, popor de frontieră
Am stat aici , cu pieptul dezgolit .
împinsi de dragostea de glie ,
multe furtuni cu pieptu-am înfruntat
Le-om înfrunta şi cele ce-or să vie.
Ridică-te Ioane, ridică-te Gheorghe ,
Ridică-te Gheorghe , Ridică-te Ioane,
Nu pentru o bucată de rumenă pâine
Ci pentru România de azi şi de mâine.

Murit-au mulţi şi-s fără de mormint ,
Mulţi sunt uitaţi de tine, maică Românie ,
Nedreaptă soarta este azi cu ei ,
Cei ce ţi-au fost spadă dar şi scut
Şi s-au jertfit atăţia, întru statornicie.
Ridică-te Ioane, ridică-te Gheorghe ,
Ridică-te Gheorghe , Ridică-te Ioane,
Nu pentru o bucată de rumenă pâine
Ci pentru România de azi şi de mâine.

Am vrea iar glas de clopot să răsune,
Ostaşi români , luptaţi până la moarte
Pămîntul sfânt al ţarii se cere dezrobit,
Zdrobiţi duşmanul de la răsărit ,
Zdrobiţi duşmanul de la miază noapte.
Ridică-te Ioane, ridică-te Gheorghe ,
Ridică-te Gheorghe , Ridică-te Ioane,
Nu pentru o bucată de rumenă pâine
Ci pentru România de azi şi de mâine.

Sunt mulţi aceia ce te-au asuprit
Şi încă te râvnesc lifte străine
Câti oare , astăzi , dintre fii tăi
Lupta-vor su spada pentru tine ?
Ridică-te Ioane, ridică-te Gheorghe ,
Ridică-te Gheorghe , Ridică-te Ioane,
Nu pentru o bucată de rumenă pâine
Ci pentru România de azi şi de mâine.

Azi , tot mai mulţi , ca trestia în vânt
Umili se-apleacă până la pămînt
În faţa celor ce distrug o ţară ,
Şi vai de tine , maică Românie ,
Mai răi sunt unii dintre fii tăi
Ca liftele venite de afară
Ridică-te Ioane, ridică-te Gheorghe ,
Ridică-te Gheorghe , Ridică-te Ioane,
Nu pentru o bucată de rumenă pâine
Ci pentru România de azi şi de mâine.

Azi , fii tăi s-au risipit în lume ,
Ca să câştige trudnic o amară pâine ,
Tu –i plângi zadarnic, cu lacrimă fierbinte,
Ne-au desţărat ai noştri şi străinii ,
Lăsa-ne vor apoi şi fără de credinţă
Lăsa-ne vor apoi fără morminte .
Ridică-te Ioane, ridică-te Gheorghe ,
Ridică-te Gheorghe , Ridică-te Ioane,
Nu pentru o bucată de rumenă pâine
Ci pentru România de azi şi de mâine.

Glas de tulnic şi caval îl plâng azi pe Mareşal ,
Cel de liftele străine umilit , apoi, ucis
Şi îl plâng şi pe acela ce a trebuit să moară
Tot din dragoste de ţară,
Fiindcă a crezut şi a scris.
Ridică-te Ioane, ridică-te Gheorghe ,
Ridică-te Gheorghe , Ridică-te Ioane,
Nu pentru o bucată de rumenă pâine
Ci pentru România de azi şi de mâine.

Prietenei mele din departate zari , în semn de preţuire pentru nemărginita-i dragoste de ţară
Mihai Beltechi -30 iunie 2013

DW: Ideea că Băsescu poate deveni preşedintele Moldovei îi sperie pe ruşi

noreply@blogger.com (Unknown) — Fri, 09 Aug 2013 18:41:00 +0000

Intenţia anunţată public de a obţine cetăţenia Republicii Moldova, după încheierea mandatului de preşedinte al României, de către Traian Băsescu a isterizat mass-media moscovite.

Presa rusă, dar şi cea de la Chişinău şi Tiraspol oferă astăzi spaţii largi comentariilor despre simpatia preşedintelui român faţă de basarabeni. Publicaţia moscovită „Nezavisimaia Gazeta” scrie că Traian Băsescu a solicitat reducerea taxelor consulare pentru cetăţenii moldoveni, pregătindu-şi astfel terenul pentru începerea unei cariere politice în Republica Moldova, după încheierea mandatului de preşedinte al României.

Totul a pornit de la declaraţiile unioniste făcute de Traian Băsescu în timpul recentei sale vizite la Chişinău, unde a fost întâmpinat cu căldură. Şeful statului român a spus că este decis "categoric" să ceară cetăţenia Republicii Moldova, menţionând că şi-ar dori ca românii să trăiască într-o singură ţară: "Dacă acum nu putem avea cetăţenie română pe ambele maluri ale Prutului, măcar să le am eu pe amândouă. E o chestiune sentimentală. Dacă mi-o vor da, după ce îmi termin mandatul, m-aş bucura să fiu şi cetăţean al Republicii Moldova. Ar exprima ceea ce simt”, a spus Băsescu.

Mai mult: DW.de

Lavrov a trimis Chişinăului un mesaj în ajunul summitului de la Vilnius

noreply@blogger.com (Unknown) — Fri, 09 Aug 2013 18:35:00 +0000

„Rusia vrea să ştie despre relaţiile dintre Republica Moldova şi UE” – acesta este titlul articolului prin care postul de radio Vocea Rusiei relatează despre întrevederea dintre şefii diplomaţiei ruse şi moldoveneşti, Serghei Lavrov şi Natalia Gherman, care s-a desfăşurat miercuri, 24 iulie, la Moscova. Acest titlu, care în română sună niţel stângaci, exprimă cât se poate de clar că Federaţia Rusă urmăreşte cu atenţie posibilele evoluţii ale Republicii Moldova în raport cu Uniunea Europeană, în special, în lumina aşteptărilor autorităţilor de la Chişinău de a primi în toamnă, la Vilnius, undă verde pe calea integrării europene.

Mai mult: Flux.md

La Tvardița a fost deschisă o reprezentanță a Camerei de Comerț și Industrie a Moldovei

noreply@blogger.com (Unknown) — Fri, 09 Aug 2013 18:26:00 +0000

Pe 8 august 2013, la Tvardița, a fost inaugurată reprezentanța filialei Cahul a Camerei de Comerț și Industrie a Moldovei. Noua structură le va oferi agenților economici servicii de expertiză merceologică, certificare a mărfurilor şi consultanţă în afaceri.

Potrivit directorului filialei Cahul a CCI, Simion Platon, reprezentanța a fost deschisă la solicitarea comunităţii de afaceri din localitate, unde există și o zonă economică liberă. ”Anterior, întreprinzătorii erau nevoiți să facă naveta la Ceadâr-Lunga pentru a beneficia de serviciile respective. În business și timpul, și banii costă, de aceea am venit mai aproape de agenții economici. Expertul CCI este instruit şi atestat conform cerințelor, iar reprezentanţa din or. Tvardița este dotată cu utilaj performant.”

Prezent la inaugurare, primarul de Tvardiţa, Ivan Jeleapov, căruia i-a fost încredinţată misiunea de a tăia panglica simbolică, a accentuat buna reputație de care se bucură instituția camerală, precum și responsabilitatea cu care CCI își îndeplinește misiunea privind susținerea și dezvoltarea mediului de afaceri.

Din numele agenților economici din regiune, Constantin Vasiliev, administrator al ZEL ”Tvardiţa” a exprimat cuvinte de mulțumire Camerei de Comerț și Industrie. ”La momentul actual, în ZEL”Tvardiţa” activează șase rezidenți, care își desfășoară activitatea în sectorul textile și confecții și în domeniul agroalimentar. Deoarece produsele finite sunt destinate pentru export, serviciile de expertiză și certificare a mărfurilor sunt foarte solicitate. Deschiderea reprezentanței Tvardița a filialei Cahul a CCI sporește accesibilitatea acestor servicii, dar și atractivitatea ZEL”.

În prezent, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova are 9 filiale în diferite raioane și o întreprindere afiliată, în or. Râbnița, iar acestea, la rândul lor, au reprezentanțe în regiunile deservite.

COMUNICAT DE PRESĂ
Serviciul de presă
tel: 24-42-83,
presa@chamber.md,
Lia Cazacu

Premieră istorică (Evz.ro): Transnistria și Moldova, la aceeași masă în România

noreply@blogger.com (Unknown) — Mon, 27 May 2013 15:46:00 +0000

Pentru prima dată în istoria României, reprezentanți ai autorităților din Transnistria au discutat situația regiunii separatiste cu omologi din Republica Moldova, la noi în țară. Universitatea din Sibiu a organizat întâlnirea ”istorică” dintre cele două părți.

Cu toate că discuțiile au scos la iveală atitudini aspre dinspre ambele părți ale mesei discuțiilor, spre final tonul a fost unul ”optimist”. Negocierile demarate din septembrie 2011 par a fi într-un impas, însă soluții există pentru rezolvarea situației regiunii separatiste, ale cărei autorități invocă referendumul din 2006 pentru apropierea de Federația Rusă. Aceasta este concluzia întâlnirii.

”Să nu mai fie privită această zonă ca una de front. Transnistria își manifestă disponibilitatea pentru discuții”, arată Alexandr Stețiuc, reprezentant al așa-numitului Minister de Externe de la Tiraspol.

Citiţi mai mult: EVZ.ro

Interviu Dan Dungaciu: R. Moldova - "Am vrut sa facem UE, dar ne-a iesit tot URSS!"

noreply@blogger.com (Unknown) — Thu, 09 May 2013 14:30:00 +0000

Republica Moldova nu mai indeplineste in acest moment criteriile politice de asociere la UE, iar Europa institutionala sanctioneaza unanim clasa politica de la Chisinau, care a "gripat zdravan" parcursul european al tarii, afirma Dan Dungaciu.
Directorul Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane a explicat intr-un interviu acordat Ziare.com cum a ajuns Republica Moldova in situatia actuala si care sunt variantele de iesire din criza politica.

Cat despre atitudinea Bucurestiului fata de fratii de peste Prut, acesta critica tacerea politica si mediatica. "Pe 6 mai, de exemplu, s-au implinit 23 de ani de la Podul de Flori, cand, pentru prima data, s-a trecut frontiera URSS fara acte, iar oamenii incingeau hore de bucurie in mijlocul Prutului. Au participat atunci peste un milion de persoane, intr-o actiune unica si care a lasat masca Moscova. Nimeni nu mai vorbeste despre asta, nimeni nu a mai consemnat evenimentul", a comentat Dan Dungaciu in finalul interviului acordat Ziare.com.

Intr-un interviu pe care ni l-ati acordat in februarie, la inceputul crizei politice de la Chisinau, spuneati ca "R.Moldova cade de pe harta" si ca vor fi greu de evitat alegerile anticipate. Cum vedeti situatia acum?

O vad in aceiasi termeni. R.Moldova a cazut de pe harta, adica de pe harta interesului imediat al UE, dar a intrat pe harta preocuparilor si ingrijorarilor Bruxelles-ului. In acest moment, Chisinaul nu mai indeplineste nici macar criteriile politice de asociere cu UE, iar Vilnius nici macar nu se mai intrezareste la orizont. Reactiile recente ale institutilor europene - Comisie, Consiliul Europei, Comisia de la Venetia etc. - arata asta mai limpede decat oricand.

Subliniez acest lucru: nu mai vorbim acum de reactiile unor lideri europeni sau chiar ale unor familii politice europene, vorbim de faptul ca Europa institutionala sanctioneaza unanim Chisinaul pentru ce a putut vota tandemul Filat-Voronin in Parlamentul de la Chisinau.

Este clar ca, desi cam tarziu, oficialii europeni s-au convins ca s-a mers prea departe. Bruxelles-ul nu are cum sa treaca peste cel putin doua legi votate, respectiv legea care dinamiteaza inamovibilitatea Curtii Constitutionale si cea care subordoneaza Centrul National Anticoruptie Guvernului, mai exact premierului. La care se mai adauga si legea cu privire la pragul electoral ridicat acum la 6%, neagreata de Curtea de la Venetia.

S-a blocat parcursul european al R.Moldova?

Pe moment, s-a gripat zdravan. Iar unii dintre cei care l-au gestionat pana acum trebuie sa se retraga. Suntem, pastrand proportiile, in situatia din Rusia de pe vremea premierului V. Cernomardin, care a recunoscut, la bilant, ca "am vrut sa facem ca ei, dar a iesit tot ca la noi", sau, mai clar spus, am incercat sa facem UE, dar ne-a iesit tot URSS. Cam asta ar putea sa admita si premierul R.Moldova astazi...

Citește tot interviul pe Ziare.com