Turambar

Bomba la sectie

noreply@blogger.com (Turambar) — Sun, 22 Nov 2009 10:02:00 +0000

Pe fuga:

Intr-una din sectiile de votare unde avem operatori de exit poll s-a anuntat o bomba. S-a oprit votul in toata scoala. Damn it...

Prezenta la vot e mult mai mare decat cele anterioare. Se prefigureaza clar peste 50%. Daca merge in ritmul asta dracesc, e posibil sa sara chiar de 60%.

Sectiile speciale. Damn it...

:(

Atentie! Duceti-va la vot din timp

noreply@blogger.com (Turambar) — Sun, 22 Nov 2009 08:54:00 +0000

Pe fuga: ma adresez voua, cei care, mai tineri fiind, probabil nu aveti domiciliul stabil in Bucuresti (sau in alte orase mari). Duceti-va la vot din timp, nu lasati pe dupa-amiaza, pentru ca sunt cozi mari la sectiile speciale.

Pentru cei din Bucuresti: evitati sectia speciala de votare de la Gara de Nord. E f aglomerata. Sfatul meu: duceti-va in Regie, unde sunt suficiente sectii speciale.

Acestea sunt adresele sectiilor speciale de vot din Bucuresti. Daca vreti si din alte localitati (esp urban mare), spuneti-mi aici.

SECTOR 1
162/S GARA DE NORD, P-ţa. Gării de Nord Nr. 1-3, CP 010858
163/S ŞCOALA GENERALĂ NR. 1 "Sfinţii Voievozi", Str. Atelierului Nr. 25, CP 010847
164/S AEROPORTUL INTERNAŢIONAL BĂNEASA BUCUREŞTI "Aurel Vlaicu", Şos. Bucureşti - Ploieşti Nr. 40, CP 013695
165/S COLEGIUL TEHNIC MEDIA, Str. Jiului nr. 163, CP 013218
166/S UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI, Blv. Mărăşti nr. 59, CP 011464

SECTOR 2
367/S GARA DE EST (Obor), Blv. Gării Obor nr. 1, sector 2, CP 021746
368/S CĂMINUL DE STUDENŢI Nr. 3 - UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI, Str. Inginerilor nr. 29, CP 023717
369/S CĂMINUL DE STUDENŢI Nr. 4 - UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI, Str. Inginerilor nr. 11, CP 023717

SECTOR 3
632/S Spitalul de Psihiatrie „Dr. Constantin Gorgoş”, Blv. Nicolae Grigorescu nr. 41A CP 030442
633/S Spitalul Justiţiei „Dr. Constantin Angelescu”, Al. Căuzaşi nr. 49-5 CP 030803
634/S Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie , Str. Sf Dumitru nr. 2 CP 030079
635/S Spitalul „Colţea”, Blv. IC Brătianu nr. 1 CP 030572
636/S Spitalul „Caritas”, Str. Traian nr. 29 CP 030572
637/S Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi TropiCAl. „Dr. Victor Babeş”, Şos. Mihai Bravu nr. 281 CP 030303
638/S Căminul de bătrâni nr. 5, CAl. Vitan 267-269 CP 031295

SECTOR 4
814/S Cămin studenţesc C3 - campusul Universităţii „Spiru Haret”, Al. Moldoviţa nr. 10, CP 041823
815/S Spitalul Clinic de Urgenta "Bagdasar-Arseni", Şos. Berceni nr. 12, sector 4, CP 041915,
816/S Autogara "Filaret", P-ţa. Gării Filaret, nr. 1, sector 4, CP 040555

SECTOR 5
1013/S Facultatea de Drept, Blv. Mihail Kogălniceanu nr. 36-46 CP 050107

SECTOR 6
1242/S Căminul C-D, Spl.Independenţei nr. 204 CP 060024
1243/S Căminul C-D, Spl.Independenţei nr. 204 CP 060024
1244/S Complex cămine studenţeşti administrate de „Universitatea Politehnică Bucureşti”, Spl.Independenţei nr. 290 CP 060029
1245/S Complex cămine studenţeşti administrate de „Universitatea Politehnică Bucureşti”, Spl.Independenţei nr. 290 CP 060029
1246/S Complex cămine studenţeşti administrate de „Universitatea Politehnică Bucureşti”, Spl.Independenţei nr. 290 CP 060029
1247/S Complex cămine studenţeşti administrate de „Universitatea Politehnică Bucureşti”, Spl.Independenţei nr. 290 CP 060029
1248/S Complex cămine studenţeşti administrate de „Universitatea Politehnică Bucureşti”, Spl.Independenţei nr. 290 CP 060029
1249/S Complex cămine studenţeşti administrate de „Universitatea Politehnică Bucureşti”, Spl.Independenţei nr. 290 CP 060029
1250/S Complex cămine studenţeşti administrate de „Universitatea Politehnică Bucureşti”, Spl.Independenţei nr. 290 CP 060029
1251/S Complex cămine studenţeşti administrate de „Universitatea Politehnică Bucureşti”, Spl.Independenţei nr. 290 CP 060029
1252/S Complex cămine studenţeşti administrate de „Universitatea Politehnică Bucureşti”, Spl.Independenţei nr. 290 CP 060029
1253/S Cămin A3, Str. Pascal Cristian CP 060222
1254/S Cămin A Leu, Blv. Iuliu Maniu nr. 1-3 CP 061071
1255/S Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport, Str. Constantin Noica nr. 140 CP 060057
1256/S Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie „Panait Sârbu”, Calea Giuleşti nr. 5 CP 060251

Gata! Am votat!

noreply@blogger.com (Turambar) — Sun, 22 Nov 2009 05:16:00 +0000

Evident, l-am votat pe Remus Cernea. Ceea ce va doresc si Dvs.

:)

Vin alegerile!

noreply@blogger.com (Turambar) — Sun, 22 Nov 2009 02:52:00 +0000

Gata. Ultima. Au venit.

Run, you fools...

:/

PS: Nu uitati sa-l votati pe Remus Cernea. Sa-l ajutam sa creasca mare, sa-l doboare pe Smaug peste zece sau peste douazeci de ani.

Prezenta la vot = 55%

noreply@blogger.com (Turambar) — Sat, 21 Nov 2009 19:57:00 +0000

Cel mai recent sondaj, realizat joi si vineri (teren, 1624 cazuri; nu, nu am prins si efectul intalnirii dintre cei trei), vine sa confirme tendinta de crestere de participare la vot pe care o scoteam in evidenta cu cateva saptamani in urma aici.

Deci o sa avem o participare la vot de 55%.

Plus, minus, evident, ca de-aia este sondajul o masurare aproximativa, indiferent ce ati fi tentati unii din voi sa credeti, mai stralucitorilor, mai ales aia care ne ceretzi rezultate cu virgula si rigoare de farmacie si de rocket science, fara sa avetzi vreun pic de habar in mintea aia a voastra cu ce se mananca fundamentu teoretico-metodologico-ontologico-praxiologic al sondajelor (adica cum se fac sondajele, daca nu intzelegetzi covinte complicate).

Buuun.

Deci doua rezultate majore de masurare / cercetare:

a) rezultatul in sine. 55%. Adica, in termeni probabilistici de-aia de va vine voo greu sa ganditi in tipul asta de gandire, most probably peste 50%. Deci s-ar putea ca referendumul sa se valideze.

b) felul in care danseaza impreuna comportamentul si perceptia, in stransa corelatie si convergentza. Ce zice lumea ca va face si ce crede lumea ca vor face ceilalti. O sincronizare subtila si continua a oamenilor la ce fac sau ce cred ei ca vor face ceilalti din preajma lor. Omul, aceasta mare maimutza sociala complicata si convoluta, acest zoon politikon, acest bizon bizantin care adulmenca incontinuu aerul social din preajma, sa stie ce sa spuna, ce sa faca, ce sa evite, cu cine sa se puna bine, cand sa vorbeasca si cand sa taca, cu cine sa voteze si pe cine sa injure ori, din contra, sa laude. Pentru ca asha simt ei in aerul social din preajma pe care il amushineaza la crashma, la coafor, la coada la magazin, in fatza portzii, in birou printre colegi sau in statzie la autobuz. Da, shi la televizor.

Buuun. Nu, nu va dau cifre de sondaj. Nici sherpishori. Pot cel mult sa va dau estimarile mele personale, pe baza cunoasterii mele privilegiate de care voi, azi, aici, acum, nu avetzi parte: Basescu in jur de 35, Geoana in jur de 30, Crin in jur de 20 si un pic (da, a trecut din nou peste 2). Singura necunoscuta: incepe cu doi sau incepe cu trei? Desigur, doar o victorie sau o infrangere simbolica, dar in aceasta competitie atat de stransa fiecare gest, chiar shi doar simbolic, conteaza.

Deci ne auzim maine, ca sigur ma vetzi freca la cap.

Deci imi tzinetzi pumnii, da, shi va potolitzi un pic shi nu mai injuratzi sondajele, da?

Mama voastra...

:/

Fig. 1. Comparatie intre auto-estimare si hetero-estimare

Fig. 2. Structura distributiei hetero-estimarii

Uite-asha mi-ash dori sa fiu

noreply@blogger.com (Turambar) — Sat, 21 Nov 2009 18:38:00 +0000

Uite-asha mi-ash dori sa fiu maine, stralucitorilor. Calm si limpede si senin si nepasator si ascutzit ca brishca de cioban.

Dar nu are rost sa ne amagim: nu o sa fiu asha. Maine o sa traiesc sub semnul isteriei si al telefoanelor si al haosului bine controlat si al strangerilor de inima.

Hai, sa-mi tzinetz pumnii, stralucitorilor. Mai sunt cateva ore....

Noapte buna!

PS: Nu uitati sa-l votati pe Remus Cernea, asa cum va rugam recent.

Vin alegerile!

noreply@blogger.com (Turambar) — Sat, 21 Nov 2009 12:33:00 +0000

Cu dedicatie pentru Remus Cernea. Asta te asteapta, pletosule.

Respect, man, respect...

Long forgotten friend

noreply@blogger.com (Turambar) — Sat, 21 Nov 2009 10:06:00 +0000

De mult timp, de mult timp nu am mai simtit valul asta de caldura si de recunostinta si de bucurie precum acum, cand, in cele din urma, m-am reintalnit cu el.

Cu un prieten. Un bun prieten cu care pe vremuri ma vedeam des si de care, de ceva vreme, am uitat, spre rusinea mea. Un bun prieten pe care il stiam pe de rost si inca il mai stiu.

Pana azi. Pana acum.

Doamnelor si domnilor, lasatzi dracu' politica la o parte si ascultatzi Thick As A Brick.

Really don't mind if you sit this one out.

My words but a whisper -- your deafness a SHOUT.
I may make you feel but I can't make you think.
Your sperm's in the gutter -- your love's in the sink.
So you ride yourselves over the fields and
you make all your animal deals and
your wise men don't know how it feels to be thick as a brick.
And the sand-castle virtues are all swept away in
the tidal destruction
the moral melee.
The elastic retreat rings the close of play as the last wave uncovers
the newfangled way.
But your new shoes are worn at the heels and
your suntan does rapidly peel and
your wise men don't know how it feels to be thick as a brick.

Vă îndemn să-l votați pe Remus

noreply@blogger.com (Turambar) — Fri, 20 Nov 2009 14:26:00 +0000

Gata. Hai să lăsăm un pic gluma și să discutăm chestii serioase.

Rîndurile care urmează sînt fără glumă, fără caragață, fără ironie sau tongue-in-cheek. Rîndurile care urmează reprezintă atît motivația votului meu de poimîine, cît și o recomandare prietenească către Dvs., stimați cititori la fel de interesați de politică.

După cum probabil mulți dintre Dvs. știți, nu mi-am ascuns niciodată simpatiile liberale. Politic vorbind, nu profesional, pentru că profesional în general am colaborat mai puțin cu ei și mai mult cu clienți de la alte partide. Însă politic, din punct de vedere al votului, sunt unul din cei care în mod constant am votat cu liberalii, no matter what.

Call it routine, call it ideology, call it stubbornness. Ziceți-i cum vreți. Nu o să-mi schimbați scufița așa de ușor. Am votat cu liberalii, votez cu liberalii și voi vota cu liberalii. Să nu se supere clienții care poate citesc acest blog. Cei mai mulți dintre ei știu că votul e una și business-ul e altă mîncare de pește.

Asta nu înseamnă însă că poimîine voi vota cu Crin. Nu. Cu tot respectul și simpatia pe care i-o port, poimîine nu se joacă soarta partidului, a reprezentării sale parlamentare. Cu sau votul meu, Crin tot nu iese președinte, spre deosebire de alegerile parlamentare, unde orice vot contează, iar motivația de vot util este mult mult mai puternică. Așadar și prin urmare, poimîine pot să chiulesc de la votul liberal și să votez chiar cu cine vreau eu.

Adică cu Remus. Cu Remus Cernea.

Hooo, nu dați năvală! Știu că aveți multe să-i reproșați. Știu că multe dintre ele sunt, sau probabil sunt, adevărate. Știu că este un candidat de butonieră. Am aflat că locuiește cu maică-sa. Știu că nu are bani. Știu că, uneori, are limitări retorice (deși, față de alții, stă mult mult mai bine). Știu că nu are o organizație în spate care să-l ajute să realizeze ceea ce își propune. Știu că ecologismul nu este astăzi neapărat preocuparea esențială a României.

Da, trebuie să ne protejăm mediul înconjurător, da, nu trebuie să mai fim nesimțiți și mîrlani și să nu mai tăiem pădurile și să nu mai ne poluăm apele și aerul din orașe și să nu mai aruncăm PET-uri și alte mizerii peste tot, pe munte, la mare, în lacuri, pe cîmpuri, pe terenurile virane din mijlocul orașelor, în păduri și pe marginea drumurilor și căilor ferate. Da, știu toate astea, dar astea țin de mica ecologie, cea care vine din sufletul și din lipsa de educație a mîrlanilor care, din păcate, compun marea majoritate a poporului nostru (da, o să mă înjurați, dar cam așa stau lucrurile azi, aici, acum, în scumpa noastră patrie Republica Mitocănească România).

Dar principala problemă a României o reprezintă în momentul de față nu ecologia, ci modernizarea și infrastructura, teme care uneori intră în conflict cu marea ecologie, cea care combate poluarea industrială și asediul habitatului antropic asupra celui non-antropic.

Știu toate astea. Mai are Remus și alte bube în cap, dintre care cele mai vizibile îi sunt pletele și tricourile cu Pink Floyd. (Drept să vă spun, astea chiar reprezintă o bilă albă pentru mine, dar nu și pentru cvasi-totalitatea electoratului român, conformist și trist și îmbrăcat cenușiu, cu ghiu, cravată, costum și adidași Puma).

Dar nu despre asta este vorba în propoziție. Ci despre faptul indubitabil că Remus, deocamdată, nu este copt pentru funcția de președinte. Din varii motive care nu are rost să le detaliem aici.

Și totuși, poimîine, atît eu cît și soția mea îl vom vota pe Remus. Mai mult, nu numai ca îl votăm, ci vă și rugăm cu toată puterea convingerii rugăminților noastre să faceți la fel.

De ce? De ce acest paradox?

Dintr-un motiv foarte simplu : pentru că merită.

Spre deosebire de ceilalți triști instituționali și cu multe voturi la teșchereaua electorală, Remus cred că este unul din puținii, dacă nu chiar singurul (scuze, Crin! no offence meant), care să merite să fie votat în ciuda limitărilor sale.

Pentru că este chiar singurul care chiar crede în ceea ce spune.

Pentru că este singurul care a avut curajul nebunesc, inconștient, de a se lupta cu morile de vînt, cu suficiența și cu rugina valorică a celor în vîrstă, a celor foști și a celor nașpa, a celor care reprezintă trecutul, și nu viitorul României.

Pentru că el și cu alții cîțiva din preajma sa au fost singurii nebuni frumoși și limpezi la cap care au avut curajul să-și pună în cap toată floarea cea vestită a veștmintelor preoțești și a BOR-ului, atrăgîndu-și oprobiul public al majorității ortodox-talibane pentru că au îndrăznit să spună ce gîndeau: hei, suntem atei și avem dreptul să fim respectați la fel ca și restul.

Nu veniți să ne băgați pe gît nouă și copiilor noștri scara voastră de valori, viziunea voastră despre lume și cum trebuie trăită viața cea bună, pentru că noi avem alta, diferită, poate la fel de bună, poate chiar și mai bună, nu știm, dar e a noastră și nu ne frecați la cap cu a voastră. Vă rugăm să ne lăsați în pace să ne trăim viața pe care o vrem noi, nu voi, într-o țară laică și modernă și europeană și mai ales și mai ales tolerantă.

Pentru toate acestea și pentru că știu că Remus gîndește cel mai apropiat de felul meu de a gîndi, eu îl voi vota poimîine pe Remus, și eu și Flo. Pentru că merită și pentru că, uneori, calculele meschine ale utilității electorale trebuie să înceteze și trebuie să votăm cu inima și conform cu principiile noastre de viață. Altminteri suntem niște meschini triști lași și fățarnici, și ne merităm soarta.

Considerați-l un vot de recompensă. Un vot de respect. Un vot de atitudine. Dar și un vot de încurajare. Un vot pentru Remusul cel de peste zece și de peste douăzeci de ani, cînd sper să crească politic suficient de bine și de mult încît să poată să schimbe, împreună cu restul generației noastre, pe toți nasoii ăștia de acum care azi ne conduc, și ne vor mai conduce încă o vreme.

Votul nostru reprezintă o încurajare pentru tot ce a făcut pînă acum, cît și o rugăminte să nu se dea bătut, indiferent de ce scor va obține. Să țină minte ce a spus Admunsen: Ai reușit? Continuă? Nu ai reușit? Continuă. E un drum lung, dar undeva tot trebuie să înceapă, și la fel de bine poate să înceapă poimîine, cu votul meu și al lui Flo și al tău și al nostru, al tuturor celor care suntem de-o vîrstă și de-o fire și de-o gîndire cu Remus.

Sper ca măcar astfel să îl pot ajuta. Cu votul nostru și cu retorica noastră. Nu i-am putut face sondaje, pentru că sondajele costă bani, și pentru că oricum nu ar fi schimbat cu mult lucrurile. Nu l-am ajutat cu bani sau cu altceva. Sper să îl pot însă ajuta cu această declarație de respect și de vot.

Deci vă rog eu frumos : votați-l pe Remus. Merită, indiferent ce se spune despre el.

Bravo, Remus! Chapeau! Îți ținem pumnii duminică, să obții cît mai multe voturi de la cît mai mulți strălucitori de-ăștia zadarnici ca noi, care cred în puterea ideii și a principiului și care îl admiră pe Don Quijote. Fie ca votul pentru Don Quijote-le cu plete și cu tricouri Pink Floyd de azi să reprezinte o primă pietricică pe drumul lung și dificil către votul pentru Tony Blair-ul român de peste douăzeci de ani care ne dorim să devii.

:bow: :friends: :respect:

PS: Aproximativ aceleasi argumente le aduc si Ovidiu si Gramo. Hai, ca nu sint singurul :)

PPS: Va rog sa va abtineti de la comentarii rautacioase. Fiecare dintre noi avem propria optiune. Asta este optiunea mea si nu imi este deloc rusine cu ea. Mi-ar fi rusine daca nu as face-o publica.

Toata lumea sare cu Turambar, ca vin alegerile

noreply@blogger.com (Turambar) — Fri, 20 Nov 2009 12:21:00 +0000

Mai intai a fost Constantin Gheorghe, primul care a preluat ideea si a exploatat-o la greu, semn ca ideea e buna: aici aici aici aici aici aici aici aici aici (si sigur mai sunt si altele, mi-e lene sa le caut pe toate)

Pe urma, hop, si Anca Bundaru, draga de ea: aici

Pe urma, hop hop, si Irina Ursu, draga de ea: aici

Pe urma, et tuu Brutus?, si Catalin Mitroi, dragul de el (grasule, uratule, nasolule :) :p :friends: ) aici

Pe urma, de la Catalin, si Bogdanic (tu care mai esti, bre, ca pe matale nu te shtiu): aici

Si toate astea pentru ca un stralucitor, nu spui nume, il stiti voi, baietu'al mare a' lu' Hurin, cum care Hurin, ala, dom'le, ala batran shi bolnav care sta pe varful ala de munte, cum intri in Thangorodrim pe dreapta, deci ficioru'so, unul tare priceput intr-ale comunicarii vizuale, baiatu' asta a avut curajul, clarviziunea si consecventa (ha! simt cum mi se inmoaie picioarele de atata modestie) sa impuna aceasta idee pe piata: aici

Aaaaargh! E clar: asha nu se mai poate. Acest furt intelectual trebuie oprit si pedepsit, sau daca nu, macar exploatat, sa facem si noi un ban cinstit. Trebuie sa-mi inregistrez seria "Vin alegerile!" ca brand, alaturi de alte nume prestigioase precum Telejurnal, Nike, Coca Cola si Subaru si sa cer royalties in cantitatzi inca neprecizate de whiskey (nu, nu Chivas Regal; eu beau Laphroaig, shi chiar cand voi ajunge preshedinte) de la cei care-mi exploateaza creeru blogului meu.

Aaaaargh. Ce bun shi ce modest shi ce priceput shi ce stralucitor sunt si cum nimeni nu ma aprecieshte shi toata lumea ma copieshte...

:rofl: :wiseguy:

PS: Nu, atz citit degeaba pana la sfarshit. No sherpishori for the wicked ones. Not yet. Poate maine...

:wink:

That's why I love Wales

noreply@blogger.com (Turambar) — Fri, 20 Nov 2009 09:34:00 +0000

Testeaza-ti votul

noreply@blogger.com (Turambar) — Fri, 20 Nov 2009 07:37:00 +0000

Pentru cei (inca) interesati de teme de dezbatere si de structurare ideologica si retorica, va propun sa va auto-aplicati acest test: Test Vot Prezidentiale 2009, realizat de Marina Popescu si Aurelian Muntean, membri SRSP (Societate Romana de Stiinte Politice).

Veti descoperi astfel in ce masura va suprapuneti in privinta principalelor teme de interes public cu profilul candidatilor, asa cum reiese din discursurile si alte luari publice de pozitie ale acestora.

Gorgeous typo, full of significance

noreply@blogger.com (Turambar) — Thu, 19 Nov 2009 18:39:00 +0000

SEXRETARA DE FIRMA

Din cel mai recent sondaj al nostru, variabila "ocupatie".

Cum ar veni: Operatorul de call center le mai gresheshte din tastatura, dar le potriveste de minune.

They don't make them like that anymore

noreply@blogger.com (Turambar) — Thu, 19 Nov 2009 10:19:00 +0000

Sau, cum ar veni, The Quote of the day:

I would give up all the accolades - people have occasionally written and said nice things - of my showbiz career to play just once for the senior Munster team. I will never win an Oscar now, but even if I did I would swap it instantly for one sip of champagne from the Heineken Cup.
Richard Harris (1932 - 2002)

Si inca una, ca sa vedeti ce drac de om a fost tipul asta:

Someone asked me once "What is the difference between Tom Cruise now and you when you were a major star?" I said there is a great difference. Look at a photograph of me from the old days and I'm going to one of my film premieres with a bottle of vodka in my hand. Tom Cruise has a bottle of Evian water. That's the difference - a bottle of Evian water.

Da, dom'le, concluzia e clara: nici actori nu mai fac astia zilele astea ca pe vremuri. Unde sunt colegii lui de suferinta alcoolica? Unde'i Richard Burton? Unde'i Sean Connery? Unde'i Peter O'Tool? Unde'i Michael Caine? Unde's the larger than life directors like Anthony Mann, John Ford, John Huston, Budd Boetticher?

A, ca veni vorba: unde'i Sterling Heyden?

Mda. La mine in avatar. Stiu, Ioana, stiu: am niste modele valorice care imi incetzosheaza mintea profesionala si ideologica si-mi afecteaza viziunea si sondajele shi viatza. Shtiu, Ioana, shtiu. Sunt transparent ca meduza in fatza ochilor tai strapungatori. Shtiu, Ioana, shtiu: fi'mi'ar modelele sa-mi fie, ca mai toate sunt moarte si nashpa si duse si putrede...

:blink:

PS: Aceasta ditiramba trista si inutila si macho se datoreaza rugamintii facute ieri de catre Victor "Dinte", baba noastra de capitan de facto de linia a treia de om puternic si chel si campulungean, mare priceput intr-ale placajului la glezne, sa-i fac rost de This Sporting Life. Ceea ce am si facut, evident. Impreuna cu alte doua filme despre rugby: Forever Young si Alive! (cutremuratoarea poveste de supravietuire si lupta a rugbistilor uruguayeni esuati in pustiul de gheatza al Anzilor).

Da, Victor, ti le-am facut rost pe toate. Ti le dau in dupa-amiaza asta (joi, ca sa nu creem confuzii).

Crouch Touch Pause Engage!

PPS: Hai, ca am mai gasit una, la fel de faina:

"We chose Richard," says Storey, "because of his emotional volatility. His enthusiasm was total, he was completely committed, verging on the edge of insanity in some respects, and that became infused in the film itself."

On the first day of shooting in Wakefield, the local ruby league team congregated on the pitch while Harris prepared in his caravan. "He was spending ages on his makeup," recalls Storey, "and then when he came out and saw all the players standing at the other end of the pitch going, 'Oh Jesus, look at this flower coming out,' he just took one look at them and ran down the whole pitch towards them. And, as he ran, he got faster and faster until they suddenly realised with horror that he was going to run right into them, which he eventually did. It was that initial gesture of total physical commitment, almost indifference and carelessness, that caught the player's admiration and they really took to him in a major way."

The film was not a hit, but critical acclaim duly followed for Harris, with an Oscar nomination and a best actor award at Cannes. Harris attended the ceremony drunk, and when he heard his name called out as winner, he bounced on to the stage. But when Jeanne Moreau handed him his award, in the shape of a plain box, Harris barked: "What's this?" "Cufflinks," Moreau said. "That's what the best actor gets." Instead of taking them, Harris grabbed the biggest trophy he could see and escaped into the night. The festival committee demanded the return of the statue, which was for best animation film, and Harris finally relented. The cufflinks were mailed to him.

Robert Sellers, the author of Hellraisers - The Life and Inebriated Times of Richard Burton, Richard Harris, Peter O'Toole and Oliver Reed.

The elections are coming! Run, you fools...

noreply@blogger.com (Turambar) — Thu, 19 Nov 2009 07:59:00 +0000

Since Josh found me again (long story short: he mailed me recently: hei you bloody Romanian, are you still alive? is there still electricity in Romania? do you still use that bloody e-mail of yours? which one, mate? which one? tell me before I muster an army to conquer Romania, to save you from thy innumerable sins)

soooo

deci

Deci, ashadar shi prin urmare: since Josh found me again and sent me an illuminatory piece of visual advice (see bellow; caution: smoking could irremediably affect your health), I momentarily switch to that bloody foreign language that I still remember (no, not Russian; the other imperialist language; nobody's fault but mine) and urge you to perform various physical intense elusive defensive non-predictive activities in order to avoid all possible spatio-temporal contiguities with the incoming Romanian elections.

In simpler non-sociological terms: run, you fools! The elections are coming. Run!

Run, you fools! Run for your lives. Not only that the elections are coming, but there's a greater danger around. Joshua is on the loose. He might come and getcha, you bloody hopeless bloggin' victim.

Run, I said! Americans prowling this blog. Run!

:) :rofl: :friends:

Geografia sacadata a fantasmei obosite

noreply@blogger.com (Turambar) — Wed, 18 Nov 2009 21:19:00 +0000

Ma frec obosit la ochi. E zece jumate seara, în sfîrșit am terminat chestionarul de editat, să intre mîine în teren cu el. Marta a adormit de aproape o oră. Andra stă călare pe burta lui mă-sa și cîntă în gura mare Săăăăniuțaaaa fuuugeee, nimeni n-o ajuuuungeeee.... E fericită: de cîteva zile, tocmai a descoperit cîntatul la grădiniță și, de atunci, tot într-un cîntec o ține.

Și, frecîndu-mă la ochi, mi se întîmplă din nou. Ca un calup, ca o lespede, ca o grindină cortină lumină, imaginea din visul de azi-noapte. Tronc! Brusc, without warning, ca o năvălire.

Prundul din ce în ce mai larg de gîrlă, cu pietriș de jur-împrejurul apei, cu coasta despădurită în dreapta, cu firul apei ușor în curbă, cu podul de cale ferată suspendat traversînd peisajul în diagonală. Pentru cei care știu cum arată calea ferată prin preajma Boboliei, după ce iese trenul din gara Cîmpina și cînd intră pe firul apei Prahovei, cam așa ceva. Doar că în vis se făcea că e pe undeva printre Telega și Cîmpina, Doftana cum ar veni.

Mă opresc din frecat la ochi și țin imaginea în spatele retinei, să o degust, să nu fugă. Mă bucur de ea, derulez un pic din firul visului. Nu de multe ori mi se întîmplă ca după atîta timp de la trezire să mai îmi aduc aminte.

Îi povestesc Florentinei. Încerc să îi descriu senzația de deszăgăzuire, de izbucnire.

Și atunci chiar izbucnește. Chiar își dă drumul la năvălire. Amintire de vis după amintire de vis, una după alta, toate clari și iminente și rapide și izbucnite, toate geografii imaginare, într-o cadență mitraliată. Nici nu apare bine una, să o rostogolesc pe papilele gustative ale ochiului din spatele ochiului închis, să mă bucur de ea, și vine alta, la fel de gustoasă.

Imposibila Telegă prea deluroasă și prea în pantă, cu muchii de deal presque munte de zici că ești la Șirnea (ăsta era satul de care nu ne aduceam aminte ieri, Victore, ăla cu S. Mama ei de Șirnea care nu ne venea pe limbă). Telega văzută de sus, de pe tăpșanul acela secret, de pe platforma tăiată în deal, spre Buștenari cum ar veni.

Imposibilul drum în pantă din imposibila pădure de deasupra Telegii, drumul acela care duce spre satele ascunse în munte, dinsus de Telega, pe care mă rătăcisem într-un vis cu mașina..

Imaginarul oraș medieval în pantă, cu străzi înguste și cu piatră cubică și ude și în noapte, un amestec de Paris și de Budapesta și de Ankh-Morpork, cu fluviul mîlos și cu splaiurile largi, monumentale, în piatră, și cu podurile care trec pe malul celălalt, în pantă și cu străzile înghesuite.

Pasajul și orașul vechi din imposibilul New York (uite, pe măsură ce scriu altele noi, dar vechi, răsar în memorie; tot apă, tot oraș, tot străin).

Imposibilii munți ai Pietrei Craiului, ba nu! greșesc! (iar vin imagini noi! cabana din peretele vertical, poteca ascunsă, pe urmă celălalt vîrf, altă cabană, ascunsă în zăpadă), deci mă întorc la crestele muntoase pe care le vedeam din tren, ca și cum ar fi fost munții Californiei din Steinbeck și din Ursula K Le Guin (Always Coming Home) combinați cu Piatra Craiului combinați cu Bucegii. Uite! Văd poteca aceea prin hornul de piatră. Alt vis, alte imagini.

Malul mîlos și plin de țipirig și de păpuriș al gîrlei de pe Valea Telegii.

Altul tot acum venit, pe măsură ce scriu: satul bunicilor de la Moldova, pe ulițele acelea pe care nu am mers niciodată.

Altă stație, de metrou de data asta, tot în curbă, în subteran, un mare spațiu subteran care e o ditamai stația luuungă și în curbă de metrou, și uite, văd și intrarea, cu turnicheții care dau într-un lift, cobori în stație cu liftul, și metroul care nu mai vine, și lumea care așteaptă din ce în ce mai nerăbdătoare să vină dracului metroul ăla, și felul în care mulțimea se întinde din ce în ce mai spre gura tunelului, dincolo de peron, intrînd în tunel, unde este pietriș, de-ăla colțuros și pătat de motorină, exact ca în stațiile CFR de la suprafață.

Și altul, tot pe măsură ce scriu (vin în cascadă, dicteu automat al șuvoiului de vis, geografie imaginară), visul visat de-atîtea ori: capătul acela al uliței de la Lămbești, sus spre Călinet, cu un imposibil salcîm și cu o imposibilă bancă lîngă el, cum sînt băncile alea din fața porților caselor pe la țară, să stea țațele pe ea de vorbă. Și Mami, bunică-mea, mergînd cu mine de mînă pe ulița aia pe care nu am coborît în realitate niciodată.

Elemente comune: nostalgia, locurile nevizitate, pe unde nu am îndrăznit să mă duc vreodată, Telega, munții, copilăria, orașul străin, apa, călătoria. Geografia imaginară a sacadării de zece noaptea, cînd oboseala și destinderea, capătul de etapă imaginară, rup băierile subconștientului și revarsă fantasma prin ochi, pe sub ochi, prin spatele retinei. (Și acum, cînd scriu, senzația de ușurare și de fior în capul pieptului. De nouminos. De spovedanie. De ușurare. De ușurare. )

În timpul ăsta, Andra, triumfătoare pe burta maică-sii, clamează numărînd pe degete, mai întîi degetul mare, apoi încă unul, și încă unul: Cînd o să mă fac maaareee, o să mă fac trei lucruri: unu doctoră doi prințesă și trei piiisiiică.

Ce privire triumfătoare. Ce poftă de viață. Ce inundație de numinous pe milimetru pătrat de sinapsă obosită.

Ce descătușare. Ce privilegiu. Ce vise recuperate.

Unu doctoră doi prințesă și trei pisică.

Fără frică, Andra tată, fără frică…

Lansare de carte despre bloguri si politica

noreply@blogger.com (Turambar) — Wed, 18 Nov 2009 12:30:00 +0000

Asa cum am promis, ma alatur efortului comunicational inceput de Chinezu pentru a va invita vineri 20 noiembrie la orele 18:00 la cafeneaua de bar de crashma de hideout intelectual Greenhours (Calea Victoriei, vis-a-vis de hotel Bucuresti si de magazinul Stefanel, ca si reper non-ambiguu pentru blonde si alti non-telectuali) la lansarea cartii Bloguri, Facebook si politica, scrisa de Tudor Salcudeanu, Paul Aparaschivei si Florenta Toader.

Mai multe info despre carte pe site-ul editurii Tritonic si pe blogul Manualul de politica. Despre autorii ei puteti citi mai multe aici.

Fac acest anunt cu asupra de extra interes, entuziasm si de mandrie, deoarece doi dintre autorii ei, Paul si Tudor, imi sunt studenti (mama voastra... sa nu cumva sa chiulitzi in aceasta dupa-amiaza de la curs) :wink: :) :friends:

Deci ne vedem vineri seara, sa punem tara la cale si sa felicitam autorii prin mijloace specifice recreatzionale de tip pahar cu sampanie.

In cinci, fara Basescu

noreply@blogger.com (Turambar) — Wed, 18 Nov 2009 09:29:00 +0000

S-a negociat la sange. S-a ajuns la varianta in cinci, insa fara Basescu (e nenegociabil pt Basescu: vrea doar in trei: Basescu, Geoana si Antonescu).

Deci diseara, la TVR, pe terenul lui Sassu si pe timpul de emisie electoral al liberalilor, se vor balacari cu eleganta urmatorii: Geoana, Antonescu, Oprescu, Kelemen si nemuritorul Vadim.

O a doua emisiune a fost negociata pentru vineri (adica pentru POImaine, mai atemporalule ce sunt, mama mea de sociolog): Basescu, Geoana, Antonescu.

Sa nu zicetz ca nu v-am spus...

LATER EDIT: Intre timp, s-a modificat schimbarea. Vrea si Basescu, dar in acest caz iese nebunul din schema. Deci orele 19:45, la TVR, Realitatea si Antena3: Basescu, Geoana, Antonescu, Oprescu, Kelemen (in ordinea numerelor de pe sondaje). Inainte de asta, la orele 17:00, grupa mica: restul.

Courtesy of Tolontan, care ne trimite la Hotnews. Deci Civiq a avut dreptate.

Sociologii e si ei oameni

noreply@blogger.com (Turambar) — Wed, 18 Nov 2009 06:15:00 +0000

Nu stiu cum, dar mi se intampla. Sunt lovit de stereotipuri.

Pana recent, era o chestie kool si subversiva si underground sa asculti Michael Jackson. Mai un Bach, mai un Van de Graaf Generator, mai un Velvet Underground si pe urma, contraintuitiv si hodoronc-tronc, un Thriller. Ca pe vremea copilariei, in raspar cu stralucitorii gomosi care cand aud de pop sar cu Einsturzende Neubauten si cu alte snoberii de arhitect cu basca si cu teu de'ala si cu sul de'ala rotund, sa-ti scoata ochii ca nu ai stil.

Dar acum? Ce ne facem acum, fratilor snobi? Ca tocmai am citit in dimineata asta pe buda intr-un numar din Catavencu ca, mai nou, e la moda si uber-kool sa pui Michael Jackson in heavy rotation la nunta, acolosha, langa manele si langa cucu si pupaza si langa Irina Loghin, sau ce se mai pune zilele astea pe la nunti.

Si atunci, cu clarviziunea specifica zilelor de dimineata cand inca nu ti-ai baut cafeaua si totul este o ceatza pacloasa dureroasa si matinoasa, mi s-a tarat un gand prin creerul mic: nici Michael Jackson nu mai poate omu' sa asculte, frate, cu globalizarea asta si cu toate decesele astea dureroase si triste din lumea show-biz-ului cu basca.

Stiu, stiu. Si sociologii e oameni. Dar niste oameni snobi, evident.

Ce pana eshantionului meu...

:p

Vin alegerile!

noreply@blogger.com (Turambar) — Tue, 17 Nov 2009 22:58:00 +0000

I wish this would be your colour

noreply@blogger.com (Turambar) — Tue, 17 Nov 2009 16:08:00 +0000

Aaaaaaargh.

Vin alegerile, si nu stitzi ce culoare sa votatzi?

Aaaaaaargh.

Vote madness, then.

Aaaaaaargh.

Marta in actiune

noreply@blogger.com (Turambar) — Tue, 17 Nov 2009 11:00:00 +0000

Ia, stop joc: nu discutam nici politica, nici rugby, nici alte alea.

Azi, aici, acum, ne uitam la scoala de balet Giuliana si o admiram pe Marta ce priceputa este la diagonale.

:)

Statistica in vremuri de macel

noreply@blogger.com (Turambar) — Tue, 17 Nov 2009 06:59:00 +0000

De la Descopera la Ierihon. De la Ierihon la asirieni. De la asirieni la Urartu. De la Urartu la Van. De la Van la masacrul armenilor.

Cum dai, cu o potrivesti, tot in statistica nimeresti.

Expresia grafica si savanta a varsarii de sange si a taierii de beregatzi nevinovate.

Of of of. Ce lume. Ce istorie. Ce cafea amara...

:/

That's why I love Scotland

noreply@blogger.com (Turambar) — Mon, 16 Nov 2009 19:54:00 +0000

Din meciul recent jucat Scotia vs Fiji, din turneele de toamna din acest an.

:bow:

Ocupatii

noreply@blogger.com (Turambar) — Mon, 16 Nov 2009 18:04:00 +0000

Nu de la noi. De la altzii.
Asta nu inseamna insa ca nu sunt la fel de faine.
Courtesy of E. Spasiba, mate! (ca stiu ca-mi citesti blogul)

:)

matinal la radio
liber cugetator
primar
servier
spalator auto
traducator la TVR
expert in combaterea coruptiei
ilustrator
incarcator vola
fierar betonist