Un blog nonconformist

Export

2013-05-19T18:20:00.003+03:00

Dragi cititori! Azi am decis ca e timpul sa fac o schimbare. Prin urmare mi-am mutat blogul pe wordpress. Ma puteti citi in continuare la adresa: supradozadevise.ro. Va multumesc!

VEI STI CA O IUBESTI...

2013-04-26T16:07:00.001+03:00

Ti-e dor de vara abia cand ninge-n anotimpul rece.

Ti-e dor de rasarit doar cand soarele in mare trece.

Ti-e dor de-ai tai cand la poarta n-are cine te petrece.

Ti-e dor de soare abia cand ploaia o sa il inece.

Fi-va-ti sete doar cand arsita izvorul o sa sece.

Florile plang pamantul doar cand sunt puse in ghivece.

Pomii plang Cerul din ziua cand betonul ii intrece.

VEI STI CA O IUBESTI ABIA DUPA CE O LASI SA PLECE.

Hai sa facem toti frumos

2013-04-25T23:56:00.000+03:00

Mai sunt cateva zile pana cand ZUperfanii din toată țara se adună în inima Moldovei, Forza ZU va avea loc în Piața Palatului din Iași. Buzdu' si Morar vor respecta traditia si vor aduce cei mai tari artiști care vor cânta cele mai tari hituri. Douăzeci si cinci de nume mari din industria muzicală românească (confirmate pana la aceasta data, dar sunt sigur ca vor fi mult mai multe) vor urca pe cea mai mare scenă văzută la noi în țară, scena Forza ZU 2013. Pentru ca nu putea difuza deodata absolut toate hit-urile, Radio ZU a facut aroganta maxima! A adunat toti artistii tai preferati intr-un singur hit: Imnul Forza ZU 2013! Asculta-l, invata versurile si da-l mai departe! Pe 17 mai, locul tau este in Piata Palatului din Iasi, la cel mai mare concert de karaoke. Cei mai tari artisti canta imnul celui mai mare karaoke din Romania, printre care Voltaj, Sore, Akcent, Vunk, Hi-Q, Smiley, Lora, CRBL, Connect-R, Inna, Ruby sau Antonia, dar Radio ZU are nevoie si de vocea ta! Forza ZU este cel mai mare karaoke din Romania. Vin cei mai tari artisti. Zeci de mii de oameni vor canta cele mai tari hituri.

Jurnalismul online mi se pare din ce în ce mai trist.

2013-04-05T09:10:00.000+03:00

”ȘTIRE DE ULTIMĂ ORĂ--ȘOC!!” urmată de un link-”Jucătorii de la Rapid nu și-au primit salariile”. Morții lui de șoc!!!Ești nebun? Nu cred că o să-mi mai revin vreodată. Asta-i gen cancan, libertatea,wow biz etc. În fine, ne așteptam... Dar ce te faci când că vine ȘtirileProTv: ”A MURIT BĂSESCU!!” – dăm click pe link și, șoc: ”A MURIT BĂSESCU de ciudă că plouă la Pitești” Bă, ești prost??Ce paștele mă-tii de jurnalist ești tu mă dacă toate articolele tale au la bază o minciună grosolană? Te bucuri că i-ai prostit pe proști să dea click pe link? Serios? Așa vă învață la facultate? Mergem mai departe și intrăm pe sport.ro și pe gsp.ro. După 5 minute de apăsat X-uri, dăm peste 2 știri din sport și 743 de link-uri către cancan, libertatea și mă-sa. Să ne spuneți și nouă din ce sport face parte ”Marica și-a luat geacă de piele” și ”Iubita lui Dodel și-a băgat un băț în cur”.

Atunci si acum

2013-04-04T08:43:00.001+03:00

Era o vreme în ţara asta când cine termena liceul si intra la facultate era privit cu admiraţie şi i se spunea cu respect, „Domnul inginer sau Domnul profesor, sau Domnul avocat". Când unul dintre ei, la cam 10-15 ani de activitate îşi dădea şi lua (dacă îl lua) doctoratul tot oraşul se uita la el ca la Dumnezeu. Era o vreme în ţara asta când dacă vedeai o maşină pe stradă ştiai că cel care se află în ea a muncit ca să o cumpere sau este vreun boss de la partid. Mai târziu au apărut şi norocoşii câştigători la cecuri sau loz în plic, dar îi puteai număra pe degetele la o mână într-un judeţ. Şi mai era o categorie cu maşini, cei care lucrau în comerţ sau alimentaţia publică. Era o vreme în ţara asta când dacă vedeai pe cineva pe stradă între 8 şi 16, te gândeai că este în concediu, libere, sau e bolnav săracu om şi merge la doctor. Era o vreme în ţara asta când dacă vedeai un poliţist pe stradă mergeai liniştit să îi ceri o informaţie, sau daca voiai să te plângi de ceva, erai ascultat. Era o vreme în ţara asta când dacă ajungeai la spital cu cineva şi trebuia operat, îţi era frică să vii cu o floare la asistente sau cu o cafea sau o sticlă de whisky la doctor, şi le mascai neîndemânatic –ca toată lumea – în ziar, sub haină convins că nu ştie nimeni ce e umflătura aia, de la piept. Când te întorceai fericit că nu te-a prins nimeni şi te întâlneai cu altul umflat în piept te uitai superior şi zeflemitor la el gândind „ia uite şi la fraierul ăla, merge cu sticla ascunsă la piept are impresia că eu nu ştiu că o duce lu dom doctor. !” Era o vreme în ţara asta când la şcoală, copii mergeau în uniformă şi cum vedeai unul pe stradă în timpul orelor ştiai că „este unul din ăia de chiulesc sau nu le place şcoala” şi te uitai atent la el să vezi dacă nu e cumva copilul vreunui coleg de fabrică. Şi ce bătaie lua acasă dacă afla tacso că a chiulit. Era o vreme în ţara asta când abia aşteptai să intri în câmpul muncii, să te angajezi undeva, să îţi faci raport pentru locuinţă şi să aştepţi cu înfrigurare, dar temei, să ţi se repartizeze una, ca să te poţi însura, să te aşezi şi tu la casa ta, să îţi întemeiezi o familie. Dacă nu aveai, nu prea îţi ardea de însurătoare, că nu se uita nimeni la tine fără serviciu şi fără casă, că nu erai de viitor. Era o vreme în ţara asta când băieţi deştepţi erau consideraţi cei care ştiau carte, dar să o citească, nu să o joace, făceau o facultate şi terminau primii. La ei se uita lumea cu admiraţie: „ăsta e a lu Ilie de la sculărie. A termenat primu facultatea, l-au luat ăia la Bucureşti. Eheeeeeeeeeeee, o să ajungă mare, e dăştept” Era o vreme în ţara asta când dacă te întâlneai cu un cunoscut pe stradă, te opreai bucuros să mai schimbi o vorbă, să mai auzi un banc, să te lauzi cu ce ai mai făcut sau să îi spui cum a fost în concediu la Mamaia, să te mândreşti că ai fost promovat sau ţi-a luat copilul la liceu, sau să îl inviţi peste o lună la ziua ta sau nunta copilului. Era o vreme în ţara asta când veneai de la serviciu, băgai repede o ciorbă caldă în tine şi ieşeai în faţa blocului „la una mică cu băieţii”. Una mică putea fi o minge, o ţâgară, o tablă, o bere, o şuetă, după priceperile fiecăruia, dar nu era unu să nu facă „una mică” cu prietenii. Era o vreme în ţara asta când mergeai liniştit pe stradă, nu îţi era teamă că te opreşte careva să te întrebe cât e ceasul sau de ce nu ai moţ la bască. Era o vreme în ţara asta când lumea întorcea capul după militarii care treceau cântând sau în pas de defilare de la instrucţie, acolo unde aceştia erau nevoiţi să treacă prin oraş şi auzeai pe câte cineva spunând cu mândrie: ”Uite mamă, trece armata”. Astăzi, în ţara asta, toată lumea termină liceul, ia bacalaureatul pentru că s-a dat lege să nu fie nici un analfabet fără bacalaureat, iar facultatea a devenit locul unde se pun la cale cele mai tari chefuri şi se adună puştoaice pentru „o linie”. Astăzi, în ţara asta, nu mai poţi merge pe trotuar pentru că nu mai ai loc de maşini staţionate şi şoferi grăbiţi. Astăzi, în ţara asta, străzile sunt pline de oameni care în nici un caz nu merg la serviciu, dar nici la doctor. Toată lumea e în concediu fără plată. Astăzi, în ţara asta, când vezi un poliţist pe stradă te uiţi speriat să vezi pe cine urmăreşte sau îl ocoleşti să nu îţi dea vre-o amendă aşa, pentru că l-ai deranjat când te-ai uitat la el. De regulă unde e gâtuit traficul, vei găsi un poliţist în intersecţie, „fluidizând circulaţia”. Astăzi, în ţara asta, când mergi la spital, nu mai mergi cu sticla ascunsă sub haină. Când intri la medic în cabinet înainte de a da cu bună ziua trebuie să dai cu plicul. Nu mai vezi pe nimeni cu pieptul umflat toată lumea intră cu sacoşe burduşite. Nu se mai uită nimeni chiorâş, toţi paznicii ştiu că ai acolo feşe, vată, antibiotice, cearceafuri, dezinfectant, medicamente, analgezice, perfuzii, pungi cu plasmă pentru operaţie. Astăzi, în ţara asta, când vezi copii de şcoală, te întrebi dacă merg la şcoală sau la discotecă, ţinuta este aceeaşi, machiajul la fel de strident, rucsacul din spate are un caiet şi laptopul, ipodul, „ifonul”, sau tableta. Astăzi, în ţara asta, tinerii nu mai au nevoie de serviciu ca să îşi întemeieze o familie, doar de bani de la babaci şi îşi întemeiază câte o familie pe săptămână fără acte, fără biserică, fără serviciu. Fetele abia aşteaptă să fie neveste sau nevestite la câte cineva, cine nu are câte un „my man” este ori urâtă cu crengi ori „tută”. Astăzi, în ţara asta, băieţi deştepţi sunt cei fără carte, care reuşesc să „se învârtă” sau sunt „băieţi de băieţi deştepti” care obţin bani uşor din „afaceri” cu fraierii. Cu cât păcăleşti sau furi mai mult, cu atât eşti mai deştept. Astăzi, în ţara asta, când te întâlneşti cu un cunoscut pe stradă, îl ocoleşti ca să nu te întrebe cum o mai duci, sau să nu îţi ceară bani cu împrumut, să nu te invite la o nuntă. Astăzi, în ţara asta, oamenii nu se mai întâlnesc în faţa blocului, le e ruşine să se întâlnească şi la gunoi, se uită fiecare pe geam să se asigure că nu e nimeni să se uite în gunoiul lui amărât sau să observe că nici câinii vagabonzi nu zăbovesc lângă resturile lui, pentru că nici oase nu mai sunt în gunoi. Cel mai mult oamenii stau ascunşi în casă sau pleacă „la ţară ” de zilele onomastice, ca să nu se trezească cu invitaţi nepoftiţi. Nimeni nu mai zâmbeşte toată lumea circulă cu capul în jos de ai zice că toţi au pierdut câte un galben şi îl caută disperaţi. Te mir că nu se dau cap în cap. Astăzi, în ţara asta, ieşi din bloc şi după doi paşi apare unul cu un cuţit sau un pistol ţi-l pune la gât şi te întreabă de ce te-ai însurat cu nevastă-ta, nu ştiai că era prietena lui? Astăzi, în ţara asta, când lumea aude de armată întoarce capul pentru că „Aştia au tras în noi în '89 şi acum au pensii nesimţite". Oare ce va fi mâine ? Va mai fi ţara asta ?

Pentru ca......

2012-11-13T00:01:00.000+02:00

31 de motive pentru care TE IUBESC:

pentru ca ai fost langa mine cand am avut nevoie
pentru ca ai fost langa mine chiar daca n-am avut nevoie
pentru ca stii cum sa ma iubesti
pentru ca stii cand sunt suparat
pentru ca nu pot sa te mint
pentru ca te temi de "fostele" si nu de "viitoarele"
pentru ca imi citesti bancuri de pe Facebook
pentru ca nu te plictisesti sa imi asculti bancurile de pe Mioritice
pentru ca nu ma intrebi cine ma suna
pentru ca nu te superi ca nu stiu sa dansez
pentru ca ai avut curaj sa te muti cu mine
pentru ca ma ierti cand "ridic" vocea la tine
pentru ca te uiti la serialele care imi plac mie (desi nu le-ai vazut de la inceput)
pentru ca nu te superi daca ma uit la wrestling si tu te uiti pe pereti
pentru ca ma lasi sa ies "cu baietii"
pentru ca nu te superi daca ies seara la fotbal
pentru ca nu esti pisaloaga
pentru ca te vreau mereu langa mine
pentru ca stii ce vreau
pentru ca imi spui ce gandesti
pentru ca nu te-ai suparat cand te-am incuiat pe dinafara la 40 grade(si ti-a dat Dana drumu la usa)
pentru ca iti dai silinta sa gatesti
pentru ca nu astepti flori
pentru ca impartim mereu nota de plata
pentru ca iti place sa ne uitam dupa "gagici"
pentru ca ai apreciat romantismul meu (asa putin cum e el)
pentru ca ai stiut sa ma inveti sa comunicam
pentru ca mi-ai cumparat "motor"
pentru ca mi-ai facut cadou un Aurica
pentru ca nu ma pui sa spal vase
pentru ca iti amintesti ca am dansat noi la banchet "Por tu amor"

Record mondial?

2012-06-03T12:33:00.000+03:00

Aseara am reusit sa demonstram inca o data ca suntem un popor haotic, lipsit de organizare si usor mioritic (adica un popor de berbeci). Pe langa faptul ca nu au fost instructiuni clare ce trebuie sa facem ca sa participam la lansarea evenimentului (sau poate au fost, insa eu n-am dat de ele), ca de obicei ne-am dus cu totii buluc sa prindem un felinar sa intram si noi in ~~"Ghiness Buc"~~ "Guinness Book". Nu o sa fac mare tam-tam ca s-a intariat evenimentul, asta e ceva normal, nu e usor s astrangi 12000 de persoane care sa lanseze lampioane, insa ceea ce m-a deranjat a fost stilul haotic in care s-au lansat lampioanele. Degeaba se chinuia Catalin Maruta sa potoleasca avantul iesenilor de a intra in cartea recordurilor, acestia din urma au inceput sa inalte lampioanele aducatoare de noroc imediat ce orologiul a batut 9 ceasuri din seara. Intr-un final sa zicem ca s-au calmat spiritele si s-a instaurat o oarecare ordine, s-au lansat cele 12000 de lampioane insa eu acum stau si ma intreb: cine a stat sa numere sa vada ca intr-adevar pe cer au fost 12800 lampioane asa cum s-a spus oficial? Eu am vazut foarte multa lume care inca mai aveau lampioanele inca sigilate undeva spre miezul noptii, le purtau cu mandrie ca pe un simbol al intrarii in cartea recordurilor. Probabil le vor atarna undeva pe un perete, binenteles nu inaite de a-i tranti o rama grosolana plina de stralucire. Inca o data am demonstrat ca nu stim sa ne organizam si ca sutem praf chiar si la lansarea unor amarate de lampioane. Poate va veni o vreme in care vom reusi sa facem si noi ceva ca lumea.

Prima oara....

2012-05-28T17:48:00.000+03:00

Iar a trecut ceva timp de cand nu am mai scris nimic original pe blog. De data asta pot sa spun ca am avut o perioada frumoasa care nu mi-a permis sa ma mai gandesc la altceva. Acusi se implinesc 9 luni de cand s-a produs o mare schimbare in viata mea. Se implinesc 9 luni de cand am intalnit o persoana speciala, o persoana care stie exact ce sa zica atunci cand sunt trist, stie sa ma ridice atunci cand sunt "la pamant", ma face sa o iubesc si pentru asta merita alintata, merita rasfatata, merita orice. E singura persoana care poate pune un zambet pe chipul meu trist si prima care stie sa ma aprecieze asa cum sunt, fara sa ma schimbe. Stiu ca probabil o sa treaca ceva timp pana cand va vedea postarea asta si mai stiu ca te iubesc enorm.

Undeva-n Baneasa

2012-05-24T10:33:00.000+03:00

Undeva-n Baneasa,intr-un sat de vile,
Bote sta-n tristete de mai multe zile.
Plange si suspina fiindc-a lui iubita
A plecat la Cristea si s-a-ntors spasita.

Rolex-ul arata… unu si jumate
Dar la vila-n poarta oare cine bate?
- Eu sunt, draga Bote, fosta ta iubita
Eu si de la mama, m-am intors ranita.
Vreau sa-ti cer iertare, m-am facut cuminte
Crede-ma pe mine, caci Cancan-ul minte.

Nu mai merg prin cluburi si o stii si tu,
De cand mi-ai dat verde n-am masa-n Bamboo.
Nu mai ies cu nimeni, crede-ma cand zic,
Simt ca fara tine nu mai am nimic
Am slabit, n-am somn… nu pot sa traiesc,
Hai, mai da-mi o sansa, n-o sa-ti mai gresesc.

Te iubesc mult, Bote, nu stiu daca-ti pasa,
Imi e dor de tine, m-am intors acasa…
- Ce spui tu, straino!… Stii ca ai tupeu?!?
Daca vrei iertare, nu ti-o pot da eu.

Nu-ti mai dau iertare, dragoste sau bani,
Daca vrei acasa, fugi la Petrosani.
Poti sa dai la teatru, ca ai plans cu patos
De-a venit salvarea noaptea la Capatos.

Te-ai vaitat la lume, si-n orice ziar,
Poti sa-ti ceri iertare, dar e in zadar.
Nu e prima oara, nu-i doar inceputu’,
Stii c-a scris “Cancanu” c-o ardeai cu Mutu.
Te-am iertat atunci, te-am lasat in pace,
Ti-am mai dat o sansa, insa n-am ce-ti face.

Stii ca ti-am dat totul, pentru-al tau suras,
Si tu ca rasplata, m-ai facut de ras.
Am facut orice, ti-am luat mii de lucruri,
Te-am plimbat prin lume, nu prin parc la sucuri.

Altii-n locul meu te-ar tine la chiuveta,
Eu iti iau masina si te fac vedeta,
Iar tu mergi la Cristea cu al meu BMW???
De esti tu Bianca, nu sunt Bote eu.
De azi, pentru tine ochii nu-mi mai storc
Te-am lasat in urma… nu ma mai intorc.

De esti tu Bianca, cu adevarat,
Du-te prin Fratelli, fugi la agatat.
Si zicandu-i asta, Bote intra-n casa,
Si pe-a lui Bianca singura o lasa.
Si ca si final la aceasta oda
Ea se-ntoarce-n cluburi, Catalin… la moda.

Să asculţi de medic sau de moralist?

2012-05-22T10:55:00.000+03:00

Aţi văzut prea bine că la consultaţii
Doctorii te-ntreabă despre emanaţii.
Vor să ştie totul: abundenţă, faze,
Unii le zic "vînturi", alţii le zic "gaze".

Dar sã nu vă mire dacă medicina
Studiază astăzi foarte mult "băşina".
Fiindcă, biologic, pentru toti e clar,
A băşi e-un lucru foarte necesar.

Toată lumea bese, asta-i axioma
Nu intereseazã sunet sau aroma.
În privinţa asta toti sîntem la fel

Floarea nobilimii, preoţi, prinţi, prinţese,
Papa de la Roma bese şi iar bese.
Îns-o chestiune trebuie-nţeleasã
Fiecare bese, dar la el acasă!

Fără martori merge, tare sau încet,
Nimeni nu-ţi dictează să te beşi discret.
Vrei rafale scurte sau prelungi să sune
Treaba ta, eşti liber, poţi să faci si spume!

Şi chiar dacă nimeni nu-ţi stă împrejur,
Poti să beşi în lege, pînă pici in cur.
Eticheta cere, însă, să fii pudic
Bunul simţ pretinde să nu beşi în public.

Ce-ar fi, bunăoară, s-auzi pe cutare
C-a băşit in public doamna nu-ştiu-care
Sau că domnişoara, profesoara X,
S-a băşit în clasă, ieri la 9 fix?

Cum ar fi privite, sau calificate,
Ar mai fi prestigiu, autoritate?
Cine le-ar mai crede fiinţe gratioase?
Ar fi socotite niste băşinoase.

Dar mă-ntorc acuma iar la medicină
Să-ţi rişti sănătatea pentru o băşină?
Să n-o laşi să iasă dacă eşti în public,
Fiindcă eticheta cere să fii pudic

În privinţa asta sînt păreri mai multe,
Cine-ar sta pe toate să le mai asculte?
Astfel, după unii poţi să beşi oricît
Dar să ştii la vreme să le strîngi de gît.

Poţi să fii acelaşi om cu demnitate
De le dai tăcut drumu-n libertate
Asta-i o părere, una dintr-o mie
Dar morala spune că-i ipocrizie.

Ce deosebire între om si cal
Ar mai fi atuncea sub aspect moral?
Când te-arăti în lume demn, gras si frumos
Iar realitate esti un băşinos?

Câţi nu sunt din ăştia care bes de zor,
Parcă ştii vreodată ce-i la curul lor?
Dar rămîne lege că e indecent
Să s...zi la gaze pe eşapament.

Fie, cu morala nu te poti certa
Dar mai vine gazul fără voia ta.
Suieră si geme, cu prelung ecou
Iar tu ai neşansa să fii la birou.

În astfel de cazuri, spune, ce te faci?
Să recurgi la scuze sau să te prefaci?
Din experienţă eu vă spun cinstit
Că nicicînd in viaţă nu am îndrãznit

Să recurg la scuze, ar fi fost mai rău
Sã roşească lumea toată-n jurul meu
Am tîrşîit un scaun, am făcut ceva,
Ca să nu se creadă c-am băşit cumva.

Şi oricît s-ar spune că sînt ipocrit
S-au făcut si alţii că n-au auzit.
Chiar şi-ndrăgostiţii cînd admiră luna,
Cu sau fără voie, scapă cîte una

Dar cu-o tuse seacă, bine regizatã
Sau cu-o melodie mai pe nas cîntată
Fac să se ascundă tot, a poezie,
Chiar şi nedorita, scurtă gălăgie

Ce-a trecut prin maţe şi s-a dus in vînt
Si care ne-ncurcă viaţa pe pămînt.
Dar astfel de cazuri cînd ipocrizia
E asociată chiar cu poezia,

Crime moraliştii nostri le socot.
Căci morala-şi bagă nasul peste tot.
În final, tot omul se întreabă trist:
Să asculţi de medic sau de moralist?

Si daca…

2012-05-21T23:26:00.000+03:00

Si daca preturile cresc
De se cutremur plopii,
E ca de pâine si salam
Sa nu te mai apropii.

Si daca mândrul nostru leu
E astazi cât pisica,
E ca sa nu te mai alegi
În viata cu nimica.

Si daca ne-aruncam în lac
Strafundu-i atingându-l,
E ca durerea sa-mi descarc
Ministrul înjurându-l.

Si daca banii nu ne-ajung
De trece ziua, luna,
E ca aminte sa-mi aduc
De Boc întotdeauna…

[tchu tcha tchá tchu tchu tchá] O noua senzatie

2012-04-02T21:00:00.000+03:00

Si tot din ciclul ”Danza Cuduru” (oi oi oioiiii) și "Ai se eu te pego” am mai gasit o noua senzatie "patrunsa" pe piata muzicala romaneasca. Spor la ascultat!

Balada [che tche rere tche tche tche tchea]

2012-04-01T21:36:00.000+03:00

După fenomenul ”Danza Cuduru” (oi oi oioiiii) și "Ai se eu te pego”, o nouă piesă tot așa de ritmată a intrat deja în fm-ul românesc. Bine, piesa este mai veche, din vara anului 2011. Cu siguranță la noi, va fi hitul verii 2012 și o vom auzi toată vara. Hai că e chiar drăguță piesa "che tche rere tche tche tche tchea " :-)) Va invit să ascultați piesa și după aștept păreri. O facem hit ?

Interesting

2012-03-23T08:23:00.001+02:00

O tanara cu miscarile in sange isi arata talentul intr-un film care a starnit reactii total diferite. Daca unii dintre utilizatori se arata profund impresionati de felul in care fata danseaza, altii sunt complet dezgustati.

Tu din ce categorie faci parte?

O zi speciala

2012-03-12T21:16:00.000+02:00

Azi am primit multe telefoane. Unele persoane ma asteptam sa ma sune, altele nu, la unele mi-a facut placere sa le raspund la telefon pe cand la altele nu. Totusi este cineva care inca nu m-a sunat si nici nu mi-a zis "La multi ani" si stiu sigur ca imi citeste blogul...eu inca mai astept...Apropo am primit un cadou super tare de ziua mea :D vi-l prezint pe Aurică.
Revenind la problema care imi da mie dureri de cap: de ce tocmai azi ma cauta toti? De ce nu suna si in alte zile (si nu ca sa imi ceara bani sau alte favoruri) ci doar asa de "sanchi" ca sa vada ce mai fac..Mie asta imi suna a ipocrizie, dar in fine, deja au inceput sa apara invitatii asa ca tre sa fug...ne mai auzim.

Viata de student

2012-02-29T19:40:00.000+02:00

In momentu asta ar trebui sa ma pregatesc pentru intalnirea de maine cu profesorul de licenta, dar nu o fac. Nu sunt prea interesat...de altfel nici el. A trecut prea repede timpul, au trecut 4 ani, cu bune cu rele, alaturi de prieteni (unii noi, altii vechi). Chiar daca pe parcurs am avut anumite regrete, acum cand stau mai bine sa ma gandesc daca as [utea sa dau timpul inapoi as face aceleasi lucruri, doar ca le-as face in alte perioade de timp. As lega prietenii de la inceput si le-as incheia pe alea nocive, in niciun caz nu m-as preocupa mai mult de facultate (studentu fara restante nu e un student adevarat). Abia astept cursul festiv si banchetul...as putea spune principalul motiv pentru care inca mai merg la facultate :)). Sper ca atunci cand o sa ma vad imbracat in roba + toca sa nu ma cuprinda valul de tristete ca a mai trecut o perioada din an, una dintre cele mai frumoase as putea spune. Ma opresc momentan aici...m-a ademenit cineva cu ciocolata (nu pot sa rezist).

Daca femeile ar fi ca barbatii

2012-02-19T15:11:00.000+02:00

Nu stiu exact cum ar fi daca femeile ar fi ca barbatii insa stiu sigur ca nu mi-ar place sa se intample ca in filmuletu de mai jos...nu vreau sa par misogin insa parerea mea este ca femeia isi are locul ei in socitate, bine stabilit si delimitat as spune eu. Sper sa nu imi sara femeile in cap.

Vezi mai multe din Faze tari pe 220.ro

Invincible

2012-02-17T17:14:00.000+02:00

Ştiu că iarăsi nu am mai scris de mult pe blog. Am fost ocupat. Mi-am gaăit un fel de job/hobby care mă ţine cât de cât ocupat pe perioada sesiunii. Sper ca de acum lucrurile să intre la normal. De ceva timp am o melodie care efectiv imi sună în cap. Îmi place la nebunie sper să vă placă şi vouă.

Dincolo de aparenţe, cine suntem cu adevărat?

2012-01-04T19:14:00.000+02:00

Îmi amintesc că în manualul de psihologie pe care l-am studiat în liceu exista lecţia legată de identitatea eu-lui. Mi-a rămas în memorie fiindcă se vorbea practic de trei componente ale aceluiaşi eu, adică noi ca persoane umane avem trei înfăţişări: ceea ce suntem cu adevărat, ceea ce vrem să fim şi ceea ce vor alţii să fim şi să vadă la noi.

De-a lungul timpului, eu personal m-am confruntat cu problema identităţii, în mod special în adolescenţă, când se duce războiul cu tine şi cu lumea. Nu m-am luptat mult ca să mă cunosc şi să-mi dau seama ce fel de om vreau să fiu, însă tot timpul m-am confruntat cu "pretenţiile" celorlalţi raportate la mine. Şi nu mă refer la familie, ci la colegi, profesori, prieteni sau mai puţin prieteni şi alte persoane cu care am intrat în contact. Acum, la maturitate, mă confrunt cu prefăcătoria, cu dorinţa semenilor de a părea ceea ce nu sunt, poate din teama de a nu fi acceptaţi ca atare sau poate fiindcă aşa le place să fie.

Să nu mă înţelegeţi greşit...Nu sunt eu în măsură să judec de ce un om se comporta aşa şi nu altfel, doar că nu-mi place să văd cum oamenii, sărmanii, se mint singuri. Nu e uşor să-ţi clădeşti o personalitate, nu e uşor să placi celorlalţi şi cu toţii ne dorim să fim iubiţi, însă nu cred că trebuie să ne asimilăm comportamente care nu corespund felului nostru de a fi, doar ca să părem simpatici.

Este foarte adevărat că trebuie să fim severi sau cel puţin să părem. Asta ni se cere la şcoală, la locul de muncă, în propria familie, mai ales când eşti părinte. De multe ori, reuşim prin ''prelucrarea'' noastră să devenim ceva indezirabil, mergând până la îndepărtarea de noi a celor care ne iubesc pentru ceea ce suntem. Devenim cu totul altceva de cum ne-am dorit şi suntem introduşi într-o categorie sau alta, fără să vrem. Se produce fenonemul social de punere a etichetei pe fruntea cuiva. Deşi nu merită asta.

Falsitatea poate cuprinde întreaga persoană, începând de la felul de a te îmbrăca, de la accesoriile pe care le porţi, până la gesturi, limbaj, comportamente propriu-zise pe care le imităm şi nu sunt deloc constructive. Ne creăm o imagine, pe care vrem să o vadă cei din jurul nostru. Ne e teamă să fim cunoscuţi, să nu ne fie descoperite defectele? De ce ne ascundem sub o mască?

Lumea răsplăteşte mai adesea aparenţele meritului decât meritul însuşi. Politeţea nu sugerează întotdeauna bunătate, echitate, complezenţă, gratitudine. Ea oferă însă aparenţele lor şi face să pară omul pe dinafară aşa cum ar trebui să fie pe dinăuntru.

Am văzut întotdeauna că pentru a reuşi în lume, trebuie să pari nebun sau să fii şmecher. Trebuie să ştii să te placă lumea. Oare ne foloseşte la ceva, dacă ne minţim pe noi înşine, dacă nu avem conştiinţa împăcată şi nu ne mai simţim bine în propria piele?

Cu toţii am auzit expresia că aparenţele înşeală. Probabil nu este întodeauna aşa, dar noi analizăm oamenii, şi mai grav, îi judecăm după ceva ce vedem, după aspectul fizic sau după cum ni se pare nouă că ar fi. Fiecare are o viziune personală asupra lucrurilor şi e bine să fie aşa, însă nu este mereu cea mai corectă. Facem adeseori greşeala de a ţine cont de părerea unui apropiat faţă de o anumită persoană sau situaţie, fără a ne convinge singuri. Şi e o mare greşeală, pentru că noi putem vedea altfel, dar nu ne dăm şansa asta. Şi avem de suferit mai târziu. Eu, cel puţin, am avut, fiindcă m-am lăsat înşelat de aparenţe, fără să incerc să cunosc totul personal.

În acest sens, vă dau un exemplu de actualitate, oarecum, pentru că e o situaţie constatată cu ceva timp în urmă. Schimbând canalele Tv, am dat peste o emisiune în care era invitată Daniela Gyorfi. Nu mă declar un mare fan, dar mi-am fixat atenţia asupra a ceea ce se discuta, mai precis despre viaţa ei. Şi am rămas foarte plăcut surprins.

Cu toţii am auzit de ea, sau poate unii i-au ascultat muzica. Nu e celebră pentru asta, din nefericire, ci mai mult fiindcă a pozat intr-o revistă pentru bărbaţi şi are mai multe operaţii. Asta e imaginea pe care ne-a afişat-o presa despre ea. Însă ceea ce nu ştim mulţi este că la şase ani a trebuit să treacă prin divorţul părinţilor şi peste patru ani mama ei a suferit un accident, iar ea a fost nevoită să muncească să se întreţină şi să îşi ajute şi mama. Aşa se explică poate compromisurile pe care a trebuit să le facă.

Deci...mult prea uşor judecăm, mult prea lesne aparenţele ne captivează şi suntem tentaţi să ne transformăm într-o persoană care nici nouă nu ne place. Să privim cu încredere în oglinda sufletului nostru! Fiţi sinceri cu voi înşivă!

Oul Kinder....de gaina

2012-01-03T14:20:00.002+02:00

Stau si ma intreb uneori cat de prosti pot fi unii? Cum poti sa iti bati joc de bietul copil si sa il pacalesti cu un ou de gaina ambalat astfel incat sa para un ou Kinder. FAIL
Vezi mai multe din Funny pe 220.ro

Be happy...

2011-12-31T11:26:00.000+02:00

Ai incasat mici lovituri de la viata, dar asta nu inseamna ca ai fost invins/a. Tine capul sus si depaseste aceste mici probleme care sunt menite sa ne invete "legile Universului", nu sa ne doboare.

Bucura-te de ceea ce ai deja, pentru a-ti da seama ce-ti lipseste de fapt.

Gandim

2011-12-30T11:20:00.000+02:00

Gandim .. deci existam !! Si ce se intampla atunci cand te gandesti mai mult decat ar trebui la o anumita situatie? De ce nu ne multumim cu acel schimb de replici sau conjuncturi? De ce trebuie sa fim analitici cand putem fi nepasatori? De ce unul mediteaza si celalalt contempleaza? De ce ceea ce pentru mine este insuficient pentru tine e saturatie? De ce reciprocitatea si-a pierdut adevaratul sens? De ce ne ascundem in spatelor unor masti cand frumusetea se ascunde dincolo de ele? De ce ne ferim sa ne exprimam liber sentimentele, cand de fapt mutualitatea ofera un farmec aparte acelor sentimente? De ce exista atat de multe intrebari cand totul s-ar putea rezuma doar la .... !!!

Te salut tineret în adidaşi, te salut generaţie-n blugi!

2011-12-29T11:41:00.000+02:00

Recent m-am întâlnit cu un bun prieten (fost profesor în liceu) şi mi-a aratat un mail pe care l-a primit şi mi-a mărturisit că i-a smuls o lacrimă în colţul ochiului şi un zâmbet de melancolie. "Eh, ce vremuri dom'le erau o dată". Trebuie să mărturisesc, o parte din evenimente le-am trăit şi eu chiar dacă eram foarte mic sau eram un copil zburdalnic în jurul blocului, tot timpul în cautare de noi aventuri sau provocări.

Dedicaţie: Pentru cei care se recunosc din rândurile urmatoare, identitatea unei generaţii din care aş vrea să fac şi eu parte…

“Născuti la începutul anilor 60-70, vedem acum cum casa părinţilor noştri este de 50 de ori mai scumpă decât atunci când au cumparat-o şi realizăm că noi o să plătim pentru casele noastre în jur de 50 de ani. Nu avem amintiri despre primii paşi pe lună, nici despre războaie sângeroase, dar avem cultură generală, pentru că asta însemna ceva odată.

Suntem ultima generaţie care a jucat ”Ascunselea”, “Castel”, “Raţele şi vânătorii”, “Ţară, ţară! Vrem ostaşi”, “Prinsea”, “Sticluţa cu otravă”, “Pac Pac”, “Hoţii şi vardiştii”, ultimii care au strigat “Un doi trei, la perete stai!”, ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar primii care am făcut petreceri video (închiriam un video şi stăteam să ne uitam la filme 2 zile închişi în casă), primii care am văzut desene animate color, primii care am renunţat la casete audio si le-am înlocuit cu CD-uri.

Noi am purtat jeanşi elastici, pantaloni evazaţi, geci de blugi de la turci, iar cine avea firme gen Lee sau Puma era deja lider de gaşcă. Noi nu am dat examene de Capacitate, nu am dat teste grile la admitere. Noi am fost ultimii ”Şoimi ai Patriei” şi ultimii “Pioneri”. La grădiniţă am învăţat poezii în română, nu în engleză… Si am cântat MULŢI ANI TRĂIASCĂ nu HAPPY BIRTHDAY la aniversări. Am sorbit din ochi Sclava Isaura, Beverly Hills, Melrose Place , Twin Peaks,Dallas .. şi cine zice că nu s-a uitat, ori minte, ori nu avea încă televizor.

Reclamele de pe posturile străine ne înnebuneau şi abia aşteptam să vină şi la noi îngheţata Magnum, sau pustile alea absolut superbe cu apa. Intre timp, ne consolam cu Tango cu vanilie si ciocolata si clasicele bidoane umplute cu apa de la robinet, care turnate in cap ne provocau pneumonii. Si uite un motiv bun sa nu mergem la scoala.

Noi am ascultat si Metallica, si Ace of Base, si DJ Bobo, si Michael Jackson, si Backstreet Boys si Take That, si inca nu auzisem de manele, singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu stia pasii, dar toti dansam!

Dar spre deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit atat de Led Zeppelin, Jimi Hendrix, Abba si de Queen, cat si de noile nume gen 50 Cent si Britney Spears. Am citit “Licurici”, “Pif”, Ciresarii si am baut Cico si Zmeurata si ni s-a parut ceva extraordinar cand au aparut primele sucuri “de la TEC” , fara sa ne fie teama ca “au prea multe E-uri”, iar la scoala beam toata clasa dintr-o sticla de suc fara teama de virusi.

Noi am baut prima Coca-Cola la sticla si am descoperit internetul. Noi nu ne dadeam bip-uri, ne fluieram sa iesim afara, noi nu aveam dolby surround system, taceam toti ca sa auzim actiunea filmului, nu aveam Nintendo sau Playstation, ci jocuri tetris de care ne plictiseam la o luna dupa ce le cumparam si le uitam pe dulap, pline de praf. Abia asteptam la chefuri sa jucam “Fantanita”, sau “Flori, fete sau baieti”, sau “Adevar sau Provocare”, sau orice ne dadea un pretext sa “pupam pe gura” pe cine “iubeam”..

Noi suntem cei care inca au mai “cerut prietenia”, care inca roseam la cuvantul “sex”, care dadeam cu banul care sa intre in farmacie sa cumpere prezervative, pe care apoi sa le umplem cu apa si sa le aruncam in capul colegilor, care am completat mii de oracole, sperand ca persoana iubita va citi acolo unde scrie “De cine iti place?” ca ne place de el/ea.

Este uimitor ca inca mai suntem in viata, pentru ca noi am mers cu bicicleta fara casca, genunchiere si cotiere, nu am avut scaune speciale in masini, nu am aruncat la gunoi bomboanele care ne cadeau din greseala pe jos, nu am avut pastile cu capac special sa nu fie desfacute de copii, nu ne-am spalat pe maini dupa ce ne-am jucat cu toti cainii si toate pisicile din cartier, nu am tinut cont de cate lipide si glucide mancam, parintii nostri nu au “child proof the house”, ne-au trimis sa cumparam bere si vin de la alimentara, si cate un pachet de tigari de la tutungerie.

Noi am auzit cum s-a tras la Revolutie, noi am fost martorii a trei schimbari de bancnote si monede, noi am ras la bancuri cu Bula, noi am fost primii care au auzit-o pe Andreea Esca la Pro TV, noi suntem cei care mai tinem minte emisiunea “Feriti-va de magarus”.

Suntem o generatie de invingatori, de visatori, de “first-timers” …

RO!

2011-12-27T22:44:00.000+02:00

- Suntem nebuni?
- Da!
Apa plată este la acelaşi preţ cu berea. Brânza e mai scumpă decât carnea (brânza telemea 19 lei, brânza de burduf 28 lei, carnea de porc 16 lei). Carnea de pui este mai ieftină decât ciupercile. Nucile noastre mai scumpe decat nuca de cocos. Laptele simplu mai scump decat laptele bătut. Portocalele mai ieftine decat merele. Cărţile sunt mai ieftine decât revistele. Biscuiţii fără ciocolată sunt mai scumpi decât ciocolata. Muzica bună e mai ieftină decât muzica proastă. Măslinele umplute cu gogoşar sunt mai ieftine decât măslinele umplute cu propriul sâmbure. Ceasurile mici sunt mai scumpe decât ceasurile mari. Hârtia nescrisă (A4) este mai scumpă decât hârtia gata tiparită. Vinul este mai ieftin decât strugurii. Pixul cu mină este mai ieftin decât mina de pix fără pix. Şi se mai presupune că omul este o fiinţă raţională... Şi ca o incununare: Oamenii neinstruiţi sunt mai "scumpi" decât oamenii valoroşi care, pentru a supravieţui, se "vând" ieftin.

Se pare că suntem mari amatori de etichete, nu de conţinut :-(

Scrisoare catre Mos Craciun :>

2011-12-24T00:24:00.000+02:00

Poate ca nu am fost cuminte tot anul, poate ca involuntar i-am suparat pe cei pe care ii iubesc, poate ca nu am ascultat atunci cand trebuia sa ascult, poate ca nu am tinut cont de parerea lor, poate ca nu am fost cinstit nici macar fata de mine, poate ca m-am ascuns de adevar sau n-am crezut in mine, poate ca am plans prea des, desi am promis ca voi zambi mai des, poate ca am uitat sa ofer gandidu-ma ca trebuie sa si primesc ... iubire, ganduri bune, imbratisari sau sarutari. Dar nu am uitat de dragoste, nu am uitat sa ii fac sa zambeasca pe cei carora le-au fost furate surasurile. Nu am uitat sa ii fac fericiti pe cei pe care ii iubesc, desi uneori ma pierdeam printre lacrimi noapte de noapte. In fiecare dimineata am gasit puterea de a ma ridica din pat, cu mai multa putere, cu mai multa incredere, cu mai multa rabdare. Nu am dat inapoi nici macar o clipa, oricat de slabit m-as fi simtit, am mers mereu mai departe, entuziasmat de ceea ce m-ar fi asteptat la urmatorul pas, rau sau bine, frumos sau urat, am vrut sa descopar. Nu am trait nici 2 secunde in trecut, iar daca mi-am facut griji, sau m-am plans prea mult, a fost pentru ca imi doream ca fiecare clipa ce va urma sa fie mai linistita, mai stralucitoare, mai norocoasa. Am uitat uneori de prezent. Dar promit ca voi trai din plin fiecare clipa!
Nici nu stiu de ce iti scriu, se presupune ca ar trebui sa iti scriu despre ceea ce imi doresc sa primesc in Noaptea de Craciun! Dar, tot ceea ce imi doresc depinde doar de mine! Nu imi poate oferi nimeni in afara de mine ceea ce imi doresc! Imi doresc mai multa putere si mai multa incredere in mine! Imi doresc mai mult timp pentru iubita mea! Imi doresc sa o imbratisez mai des, sa ii zambesc mai des. Imi doresc sa ma iubeasca, fara regrete, fara reprosuri, fara intrebari! Sa ma iubeasca pur si simplu! Imi doresc sa fie langa mine, mai mult ... mai mult ... mai mult ... Vreau timp .. timp pentru mine ... si pentru ea ... Vreau timp pentru amandoi!!! Vreau sa fie fericita, vreau sa o ajuti sa fie cea mai buna in tot ce isi propune ea sa faca! Vreau sa fie mai linistita, mai putin obosita! Vreau ca atunci cand o strang in brate sa reusesc sa ii iau din acele cateva probleme care ii fac ziua mai urata, vreau sa reusesc sa o fac sa zambeasca atunci cand e trista si sa reusesc sa o linistesc atunci cand este nervoasa! Vreau sa fiu cel mai bun iubit! Vreau sa pot sa ii fac pe toti fericiti! Sa fiu cel mai bun fiu, cel mai bun prieten! Vreau sa fiu mandru de mine! Si sa nu dezamagesc pe nimeni! Vreau sa pot sa le ofer totul celor pe care ii iubesc!

Nu am fost cel mai cuminte, dar m-am straduit sa nu ii supar sau sa ii enervez pe toti cei care ma inconjoara! Am incercat sa indrept fiecare lucru gresit, am incercat sa fac totul ca toti sa fie fericiti si multumiti. In continuare iti cer acelasi lucru: puterea de a avea rabdare, de a ierta, de a iubi neconditionat, de a-i ajuta pe toti, fara sa ii sufoc cu dragostea mea!

Sa iubesc in fiecare zi mai mult!
Nu vreau sa gasesc nimic sub brad (nici macar nu am bradut), vreau doar sa am langa mine oamenii cu cele mai frumoase zambete! Vreau sa ma trezesc de dimineata si sa o simt aproape pe fata asta pe care vreau sa o iubesc enorm! Vreau un sarut si o privire plina de dragoste! Asta este cel mai frumos cadou!