uniKa

Balada pentru Rosia Montana

2012-02-02T04:14:00.000-08:00

Horia Stoicanu - Rosia Montana

Asculta mai multe audio folk

Fotografii Rare

2011-02-04T06:26:00.000-08:00

Pentru a viziona la dimensiune marita intrati pe Eyliot

Ataol Behramoglu - There is One Thing I learned from What I Lived

2010-05-16T21:48:00.000-07:00

There is one thing I learned from what I lived:
When you live something, you must live it fully
Your lover must be exhausted from your kisses
You must be exhausted from smelling a flower

One can look at the sky for hours
One can look for hours at the sea, at a bird, at a child
Living on this world is being one with it
Growing unbreakable roots into it

When you hug your friend, you must do it with all your power
You must be in a fight with all your muscles, body and passion
And when you lie on the hot sand,
You must rest like a grain of sand, like a leaf, like a stone

One must listen to all the beautiful music
Such that the sounds, the melodies fill inside

One must dive headfirst into this life
Like diving from a rock into an emerald sea

People you don't know must attract you to distant lands
You must live with the desire to read all the books and to know all the lives
You must exchange nothing with the happiness of drinking a glass of water
But for all the happiness there is, you must be filed with the longing to live

And you must also live grief, with honor, with all your presence
Because grief also maturates one, like happiness
Your blood must be intermixed with the large circulation of life
The never ending, fresh blood of life must circulate in your veins

There is one thing I learned from what I lived:
When you live, you must live big, like being one with the rivers, the sky, and the whole universe
Because what we call lifetime is a gift presented to life
And life is a gift presented to you.

De la moartea bizara a motanului maro la caderea guvernului BOC

2009-10-13T15:09:00.000-07:00

Dupa o saptamana absolut mizerabila, am incercat noaptea trecuta sa dorm. Numai ca, atunci cand vrei sa inchei relaxandu-te ceva atat de mizerabil ca saptamana mea, nu-i usor. Intai m-au trezit din somn urletele cumplite ale unui motan. Un birmanez, nu stiu al cui e/era, dar il vedeam circuland pe la bloc uneori impreuna cu o pisica aciuata si ea pe aici. Intr-o nisa a blocului avea un fel de culcus ba facuse si cativa pui de curand (pisica, evident). Lumea le punea lapte si mancare.

Ei bine, noaptea trecuta, cand incercam sa inchei 7 zile cum nu se poate mai proaste visand la ce-mi place mie (nu spun) m-au trezit miorlaiturile stranii ale motanului. Atat eu cat si pisica mea am sarit la geam. Jos, mai multi caini il incoltisera si aveam sa asist cu stupoare la o scena unica - l-au sfasiat si au mancat din el! Asa ceva se intampla foarte rar! Era inca viu si urla intr-un fel aparte atunci cand vreo 3 caini mari serveau ...masa din el! M-am dezmeticit, am aruncat cu obiecte in ei, am strigat ... nu s-au deranjat deloc. S-au ferit cateva secunde, apoi au continuat. Dupa 'cina', au patrulat putin pe sub geamul meu. Ii vedeam de sus, erau foarte, foarte slabi, incredibil de slabi, am crezut ca nu vad bine. Bizar. Pentru ca la noi au disparut de cateva luni bune cainii vagabonzi. Si bizar pentru ca astia 3 erau cumplit de slabi, n-am mai vazut asa ceva! Si ... sa manace motanelul de viu ?!

Tipasem destul de tare de sus, presupun. Am privit in jur ... nimeni! Nu s-a aprins nici o lumina, toti dormeau. Visam ? Mi s-a parut ? Cainii au plecat, eu am ramas la geam, apoi cu ochii in tavanul gol. Ma simteam ciudat, foarte singura in linistea adanca de dupa intamplare. Deodata a inceput sa ploua iar eu ...am inceput sa plang. Plansul nu-mi sta in obicei, dar, trecand peste asta, a fost intaia data cand mi-am dat seama cu intarziere ca plang.

Am trait noaptea trecuta o senzatie noua, iar scena la care am asistat m-a dezgolit.
M-am simtit singura si fara puterea de a schimba lucrurile, strigand in noapte tare si fara efect, intr-o lume ... absenta in care traiesc de cand ma stiu.

Dimineata devreme am coborat in spatele blocului sa ma conving ca nu sufar de altceva. Dar nu, acolo, in iarba, era blana uda de ploaie motanului maro, cu stomacul si pulpele sfasiate. Este si acum acolo. Am privit si spre 'culcusul' pisicii. Pustiu, nici urma de pui sau de ea, doua farfurioare de plastic galben stau imprastiate prin iarba, nu departe - cred ca de la mancare s-au luat.

Ziua s-a scurs straniu, cu oameni disperati ca li s-au taiat ajutoarele pentru intretinere pe ecranul TV (culmea e ca eu ma uit la TV extrem de rar, ce m-o fi apucat tocmai azi ?), caderea guvernului si ecoul ei, iar pe seara Boc cosind, dirijand o fanfara, jucand fotbal si cazand in gol, in direct. Apropos de politica, n-am chemare. Ma lasa rece deobicei, dar se intampla sa ma mai mir de cate unele. (De exemplu, azi m-am mirat de PSD. Astia au sanse nu? Ma mir, pentru ca echilibrul de la noi a fost cel mai bine dat peste cap de astia. Deci ... astia au sanse acum iar? Cine ii voteaza iar si iar? - Daca aflati despre copii abuzati sau batuti cu parul in cap de mamica cand erau mici, tineti-i sa nu mearga la vot! Ca ce fac in viata (adica nu se mai despart de poala dulce a 'mamicutei' sadice pana la adanci batraneti) fac si la alegeri... da, uite de ce nu am chemare, asta nu-i diplomatie. Asa ca gata cu politica. Ma intorc la moartea motanului maro, o realitate din spatele blocului meu.

A fost ca o infrangere, prima pe care o resimt. Si a declansat un fenomen aparte - s-au derulat in mintea mea cu viteza, ca in fata mortii, anumite scene pe care le-am inregistrat in timp fara sa le analizez, figuri tampe, nedreptate ucigatoare, cruzime gratuita, ignoranta oamenilor ca un zid de nepatruns, persistenta lor in rau, clisee de mizerie umana. Toate astea s-au derulat in mintea mea uimitor de rapid si clar - cine ar fi crezut ca nu le-am uitat! Nu s-a intamplat nici atunci cand ma uitam la TV, nici atunci cand am ramas cu privirea in gol, si nici atunci cand ploaia a spart in cele din urma linistea cartierului meu adormit si m-am trezit ...plangand. Nu, tot filmul asta s-a derulat simplu si rapid cand am privit mecanic in oglinda de la baie dupa ce m-am spalat pe fata...

Nu stiu ce va urma. Sunt fara expresie si nu ma deranjeaza. O racoare reptiliana ma cuprinde. Calmul meu n-a fost nicicand asa 'perfect'. In spatele lui e o durere cumplita (stiu ca e acolo !) la care nu reactionez, o forta necunoscuta ma ajuta si o anihileaza. Nu imi este teama de nimic, teama nu mai exista. Poate fi orice. Moartea sau viata? Cred ca amandoua. Pentru ca inteleg ce se intampla. Pot sa spun ca asteptam momentul asta. Moartea motanului maro, linistea, plansul, caderea unui Boc, filmul mizeriei umane pe care l-am arhivat zi de zi cu meticulozitate, durerea care nu ma doare, toate, intr-o succesiune bizara, ma anunta de fapt ca strainul din mine renaste acum. Nu ma preocupa foarte tare ce se va intampla cu mine, cea de pana acum. Strainul e mai batran ca omenirea, desi n-ai zice, cu fata asta de copil...

Iluzia fericirii

2009-07-19T20:39:00.000-07:00

NOTA: pentru cea mai degraba decat cel care mai figureaza pe net cu magda191919 - te rog ia legatura cu mine 2 sec sa negociem ceva :)

din versurile mele

cine plange? se-aude ceva asemanator plansului tau,
poate e marea, cine tremura?
se-aude ceva asemanator vocii tale, poate timpul
trece mai repede,
o zi e cat o mare si cumpana e tot veche
aplecata cum o stiu,
mai bine!
balantele goale cantaresc ceva, se inclina singure, si nu inteleg de ce
ma doare vantul din ele,
si ma apasa implinirile toate,
ciudat,
toate, toate s-au adunat sa ma priveasca cu ochi mirati
sunt centrul universului, ceva izbucneste din mine ca un delir
crestetul capului infloreste in lumina zorilor necunoscute,
Ia priviti! Priviti ce dimineata ciudata, fara roua, fara iarba,
am trupul usor,
o scama intr-un covor pestrit,
deasupra mea o femeie nesfarsita cu picioare groase, amenintatoare, da cu aspiratorul,
astept, poate un miracol, poate altul,
poate minuscul si absent raman la locul meu
ca o imperfectiune, ca o mizerie inocenta,
poate soarele va rasari la fel ...

Ma zbat inlauntrul meu intre somn si veghe,
astept secunda sa imi decida soarta,
iarasi surprind umbra ta timid plutind deasupra mea,
adormindu-ma, infricosata de neputinta mea,
inteleg, nu asa ar trebui sa ma trezesc ...
fericirea e o minune interzisa,
pacalici perechi se inlaintuie in vartej,
aici se termina toate cuvintele mele,
si incepe zbuciumul diminetii cunoscute,
cu boabe de roua pe peretii carora le lipseste acoperisul
in casa mea, arsa demult, intr-o noapte cu ierni lungi,
muschii aposi arata Nordul,
Acolo aerul e curat si nu transpiri asa noaptea,
cine plange? ceva din mine e bolnav si plange ca tine?
aud ceva asemanator plansului tau,
poate e marea ...

This Flash Player was created @ FlashWidgetz.com.

Cine sunt EU

2009-06-29T23:55:00.000-07:00

din versurile mele

Cine sunt?
Pot avea chipul tau, intunericul si lumina mea te ucid depotriva
Tin iubirea in cutiute vii de matase ce vibreaza,
Ma descompun in pasari,
si spun ca nu exista decat o singura cale,
Toate celelalte te vor eterniza in orbire.
Cauta calea si nu-mi cauta privirea, eu sunt cel ce ti-a pus pecete...

In rest, poti vorbi de toate
si ai deschise caile mintii, nu-i asa ?!
suprema batjocura sau sansa ta poate ...
esti lumina mai presus de mine si crezi ca ma tem de lumina,
esti sufletul lucrurilor cand eu nu am nimic elementar,

Si totusi,
nimic nu ma poate schimba.

Iti sunt dusmanul care te iubeste si pe care nu-l visezi macar,
si pot fi singurul tau prieten
spun adevarul ca pe un semn al cedarii,
caci pe o singura cale nu voi pasi:
calea ta ...
Esti liber !

Te mint cei care iti spun ca m-ai creat ...
Eu si tu nu avem impreuna decat sansa asta,
Sunt sclavul de la picioarele tale si pot face orice pentru tine,
pentru ca numai eu te pot avea si niciodata invers
si niciodata pentru totdeauna
puterea o ai, toata,
libertatea puterii insa sta in creaturi neintelese,
diferenta e esentiala, le schimba pe toate, sunt legi dincolo de suflet,
sisteme dincolo de sistem,
primordialul, trecutul absolut, esenta lucrurilor
toate astea nu au nici o legatura cu tine, crede-ma ...
Esti curios dintr-o coincidenta, aceea ca ne-am cunoscut.

Eu stiu sa vorbesc pe limba ta,
si te pot invata sa vorbesti in toate limbile, dar iti doresti asta ?
Pot spune adevarul pe care il vei socoti minciuna si minciuna cu care te poti hrani vesnic,
in desfatare.

Vrei mai mult? Cat de mult?
Deja zambesc, deja simt ceva ca o ingaduinta,
si totusi,
nu ma privi inca, asteapta si mai ales, nu ma iubi,

Hai sa privim umar la umar maretia nasterii, a vietii si a mortii tale,
cu simplitate, dincolo de penibilul ritualului si al formei
Vreau sa deschizi ochii asupra adancurilor mele, dar, pentru numele lui Dumnezeu,
Nu incropi vederea din cuburi si cadrane perfecte,
Aceea e orbirea.

Fara teama, deschide-te raului si binelui deopotriva,
doar pentru asta ai suflet,
Totul sau nimic nu inseamna risc, e insusi adevarul!
Vrei sa stii ce te retine?
EU, dusmanul si singurul tau prieten.

Raul Midón

2009-06-06T13:21:00.000-07:00

"Trebuie să te gândeşti la audienţa şi în acelaşi timp faci muzica, asta e interesant la tine, ca artist. Dacă ceva ce urăsti are succes si trebuie interpretat in fiecare noapte, nu poti trai in felul acesta"

ALBUME:
* Gracias a la Vida (1999), RCA International
* State of Mind (2005), Manhattan Records
* A World Within a World (2007), Toshiba EMI

COMPILATII
* Suddenly / He Sings The Blues (2005)
* State of Mind / Blue Note Trip 5: Mashed (Jazzanova) (2006)
* Pick Somebody Up / 15th International Istanbul Jazz Festival (2008)

STATE OF MIND

Used to sit and worry about the future
Worrying about the future don’t change the past
Used to think that tomorrow would be better
But now I know that I’m doing the best I can
I’m just a man trying to find the reasons why I stand
Took some time to realize that I am what I am
And I wanna be rich, I wanna be happy
And live inside a love that shines bright enough to last a lifetime
I wanna be rich more than a fantasy
Ride the winds and climb, cause it’s all a state of mind

Wake up in the morning and I turn the pages
Don’t understand what’s going down
Everybody’s acting so outrageous
It’s gonna take a lot of love to turn things around
I’m just a man trying to find the reasons why I stand
Took some time to realize that I am what I am
And I wanna be rich, I wanna be happy
And live inside a love that shines bright enough to last a lifetime
I wanna be rich, more than a fantasy
Ride the winds and climb cause it’s all a state of mind

Hear people talk about going to heaven
Grab a little bit of heaven right here on earth
Troubled times lead to healing times
I was sad now I’m feeling fine
It’s the taking and the giving that makes this life worth living,
Makes this life worth living
I wanna be rich, I wanna be happy
And live inside a love that shines bright enough to last a lifetime
I wanna be rich, more than a fantasy
Ride the winds and fly,
Spread your wings and fly
Cause its all a state of mind

Ride the winds and climb,
Spread your wings and fly
Cause its all a state of mind

Jekill & Hyde

2009-02-06T05:28:00.000-08:00

A trecut mai bine de un an, a sosit deci vremea sa explic ce se intampla pe blogul asta.
Am si doua motive serioase sa o fac.
Primul, a expirat timpul si conform intelegerii, am toate drepturile.
Cel de-al doilea: cineva nu se tine de cuvant. Era vorba sa stim mai multe unul despre celalalt pe 15 ianuarie 2009. Eu, ca de obicei, mi-am facut lectiile si sunt gata sa ma tin de cuvant. TU insa, nu, refuzi.

Deci :
E vorba de o colaborare, o alianta experimentala cu cea mai ingrozitoare fiinta - din punctul meu de vedere, evident. Cu opusul meu.
Cum am ajuns sa stabilim asta?
Cu banale teste de personalitate si ceva comunicare pe internet.

Nu stiu cum arata, avem insa o intelegere, vom face in curand / sper / un schimb de fotografii. Atunci abia voi sti daca am avut de a face cu o femeie sau un barbat, cati ani are, etc. Pana atunci insa, va spun despre ce e vorba, pe larg asa.

Avem acces fiecare pe blog, putem publica ce ne taie capul, putem sterge ce ne taie capul. Multe dintre articolele mele au fost sterse de Mr. Hyde. Nu m-am lasat nici eu mai prejos, i-am sters 75% din postari.
Tot in intelegerea noastra e prevazut sa nu cerem detalii in legatura cu motivele disparitiei sau ciuntirii articolelor noastre. In legatura cu ciuntirea am obiectii, dar se pare ca s-au inchis negocierile de partea opusa.
Mi-ai sters opiniile personale in legatura cu The Doors, de exemplu. Am insistat, am reluat, le-am modificat, m-am legat de aspecte diferite ... nimic! Le-ai sters din nou. Nu admiti opinii personale la Doors !!!

Se pare ca nu e razbunator si respecta regulile ... nu sterge decat ce i se pare de netolerat, conform intelegerii initiale. Nu a sters ceva din razbunare, de exemplu, la 7 articole ale sale sterse, nu a reactionat in replica.

Il pierdusem pe Mr. Hyde la un moment dat, prin vara lui 2008. A fost un moment de cumpana, am cheltuit multa energie pentru a readuce creatura pe acest teren comun.
E important de spus ca EU am intrat in povestea asta din curiozitate - mi-a traznit ideea, i-am propus fara sa insist si fara prea mare convingere, a acceptat rapid si ... i-am dat drumul. N-as fi crezut atunci ca lucrurile vor scapa de sub control, ca o eventuala renuntare din partea sa m-ar putea afecta atat de mult, ca totul se va complica si capata alte dimensiuni.

In prezent, colaborarea s-a transformat in ceva aproape personal, am avut chiar o perioada de ... cadere, m-am pierdut in amanuntele 'relatiei' noastre si nu vedeam padurea de copaci. Am creat supozitii si am lansat chiar cateva acuzatii absurde la adresa LUI, lucru de care nu ma consideram capabila. Temperamentul meu evolua spre coleric, am avut si cateva iesiri aproape isterice - putin spus, vreau sa ma menajez si am tot dreptul la urma urmei.
Colaborarea cu un strain perfect m-a afectat mai mult decat mi-am putut inchipui. Devenisem asa cum nu imi este felul, artagoasa, insistenta, ba am si calomniat.

Am traversat unul dintre cele mai importante momente de slabiciune, cauzat, ca sa vezi, de o creatura care distruge pentru a construi, o creatura pe care am subapreciat-o, puternica, complementara, patimasa, talentata, neobosita, solida si alunecoasa in acelasi timp, ne-distinsul meu 'asociat', Mr. Hyde.

Fac o pauza acum si daca nu va sterge chestia asta, atunci le explic eu mai departe. Neaparat.

Pentru ca prin banalizarea ideii ca mai e ceva important si concret de stiut ai dat alerta. Chiar cred ca mai este intr-adevar ceva important de stiut. Si nu ai aparut intamplator. Nu cred ca vei disparea. Si cand ai facut-o, anul trecut, a fost o capcana, ti-a placut sa iti bati joc de mine si probabil te-ai amuzat, te-ai hranit regeste cu disperarea mea. Un joc propus de mine a devenit jocul TAU. Cu toate astea, ai un punct slab, dragul meu prieten. Iti dau si un detaliu - caii.

Dr. Jekill

Ce banal! Ai sa stergi singura, scrii tampenii. Puericultura fortata.
Nu sunt nici copil, nici rebel, nici senil.
In ce priveste chestia din final, esti mitocanca. Nu in general, dar cu mine, acum, esti. Simplul fapt ca nu ies lucrurile cum vrei TU, nu justifica nerabdarea ta exagerata. Iti sifonezi imaginea intre aroganta si populism.

Vorbesti de reguli si le calci. Ti-am mai spus ca nu esti facuta sa respecti reguli si protocoale, esti incapatanata pana la absurd. Tu iti calci propriile reguli, esti dictatorul care vorbeste de libertate, extremistul care trateaza probleme sociale.
Eu nu am incalcat decat o singura data 'regulamentul'. Am profitat de faptul ca tu dai mai multe detalii personale ca mine si am vrut sa iti aud glasul. Asta ca sa nu mai speculezi.
Am confirmat supozitiile tale legate de VOCI, atat. Nu degeaba, ai avut ceva dreptate, am o problema cu vocile. Cu vocea ta cel putin, am avut.
Ma explic.
Romantismul tau nu e siropos, nici fortat, e efervescent. Il ascunzi sub o platosa masculina, luminoasa, acida. Am vrut sa stiu daca vocea ta nu suna ca o tigaie aruncata pe scari, asa ca te-am sunat (nu cauta in agenda, ca nu am vorbit pe mobil, nici pe nenumaratele tale telefoane fixe de acasa ). E singura data cand ti-am sfidat dictatura, ca ce-ai facut tu nu e regulament, e dovada frustrarii tale.
Nu mai cauta punctele slabe! Tu visezi sa schimbi lumea, macar societatea, cel putin orasul, si daca te-ai plictisit si de familie, te refulezi in mine. Si TU esti LUMINA ! Pai atunci, draga mea, incepe prin a cauta punctele TARI, nu pe cele slabe.
Asta e numai o dovada cum dai cu stangul in dreptul si lovesti sub centura. Pot sa fiu si eu banal, sa spun 'asa sunt femeile'. Ma abtin nu pentru ca nu e adevarat, ci pentru ca in secolul asta mixt e valabil si la barbati. E tot o masura a frustrarii, putin conteaza sexul cand ideea e sa te cocoti cat mai sus, sa fii TU deasupra si sub tine cat mai multi si de toate sexele. In logica mea de zburator asta e dezmat. Mai bine omori omul decat sa te cocoti pe ce-a mai ramas din el.

Ce e cu 'The Doors' ? Am sters pentru era prost. De 5 ori la rand, tot prost. Iti scapa un amanunt care scapa la toata lumea. Mai cauta. Iti dau si eu un detaliu: un gen muzical adiacent. Acolo cauta.

Mr.Hyde

Imi place cand sunt caracterizata, ma simt bine si atunci cand ar trebui sa ma simt prost.
Am cautat printre randuri un semn ca glumesti. Extremism si dictatura, EU?
Ti-am impus vreodata ceva? Trebuiau facute niste reguli si le-am facut, cu toata scarba. Acum spui ca nu-ti plac?

Nu cred ca m-ai sunat - totusi, de ce-ai spune asta atunci?! De unde stii cate telefoane am in casa? Daca eu sunt banala, inchipuie-ti numai ce banal ar fi sa ma cunosti, s-a dus farmecul, ma retrag imediat ... Totusi, am mare incredere in intuitia mea, care imi spune doua lucruri: ca nu ma cunosti si ca esti un om foarte rau.

Romantismul meu o fi efervescent (daca zici tu), in legatura cu vocea insa ... sa stii ca vocea mea e de mai multe feluri. Nu si personalitatea (sper).

Eu nu visez sa schimb nimic iar in ceea ce priveste familia, inca nu m-am plictisit sa ii abuzez si terorizez pe toti. Din contra, abia acum ma pot bucura in liniste si culege roadele dictaturii pe care am impus-o cu multi ani in urma. I-am indobitocit intr-atat incat nu mai vor sa plece, durerea s-a transformat in placere iar singura lor groaza e ca intr-o zi ii voi elibera din sclavie. Am altruismul aproape prostesc sa las libertate deplina celor din jurul meu. Ti-am spus ca singura data cand am reactionat sub orice critica a fost cand ai disparut tu. Din motive deloc banale, pe care ai sa le stii la momentul potrivit.

Sa nu uit ... de ce nu te tii de cuvant? A trecut vremea, ne lamurim cine cu cine a avut placerea si ... asta a fost. Oricum, mare lucru n-a iesit, nimic extraordinar. Am reusit sa ne dam in cap unul altuia destul de bine, e vremea s-o lasam balta (Sau nu?). Ti-o spun cu tot romantismul efervescent si luminos de care sunt capabila.

Lovesc sub centura? O incercare timida, din genunchi.
- Cand mi-ai folosit ID-ul peste tot creandu-mi o imagine denaturata cum a fost? E drept, eu ti-am permis sa te convingi ca nu ma agat de imagine si fac fatza oricarei denaturari. Nu neg, m-am enervat. Te-ai jucat cum ai vrut si nu pot spune ca ai sarit calul.
- Ai fost pe rand: femeie disperata, schizofrenic cu grad mediu de criminalitate, indragostit depresiv, aristrocrat consumist. Ce mai urmeaza? Ce regal imi mai pregatesti?
- Mi-ai schimbat profesia din profil si ai adaugat una pentru care nu am inca licenta. Bataie de joc !
- Mi-ai tradus pagina de pe youtube in engleza. Tot bataie de joc.

Sa fac o lista? Mai stii de cate ori ti-ai batut joc, ai sfidat, m-ai desfiintat, mi-ai cautat punctele slabe si ai lovit?
Eu te-am respectat.

Cat despre mitocanie sa stii ca acum vad si padurea si copacii, obisnuiesc sa invat din greseli. TU radiezi de mitocanie si misoginism. Esti molipsitor.
Interesanta logica ai depre dezmat, probabil si despre DOORS - caut, caut ... poate ca ar fi frumos totusi sa fii mai explicit, m-ai bagat in ceata definitiv.

Ai fost sau esti cumva militar? Politist? E o intrebare serioasa.

Dr. Jekill
18.01.2009 2:06 AM

Tu te enervezi, improsti cu furie, eu ma supar in diferite grade. Hai pe calea mea.
N-o sa-mi schimb parerea.
Ce conteaza ca ai facut reguli "cu toata scarba", conteaza ca le-ai facut. Si nu mi-am batut joc de tine, traducerea de pe youtube dadea mai bine la momentul respectiv. Cat despre lipsa licentei in psihologie (daca mai e de actualitate) e un blog mixt deocamdata, al nostru. Nu e nici o bataie de joc, am eu hartogele necesare cu varf si indesat, multi s-ar sfasia pentru ele.

Nu ne putem lamuri "cine cu cine a avut placerea" deocamdata. Cel putin nu in felul in care soliciti. Cand ne-am luat cu joaca erau alte vremuri, acum nu pot sa ma tin de cuvant nici cu poze nici cu identitatea.
In compensatie iti pot oferi detalii banale:
Apare zodia ta in profil - eu sunt in zodia pestilor.
Apare varsta ta - eu am 5 ani im plus.
Apare si sexul tau - eu sunt barbat.

Ai 1 PUNCT, e 3:2 pentru mine. Am fost ceva intre militar si politist, timp de 5 ani. Si, ca sa te convingi de bunele mele intentii, incep sa ma dezbrac.
Sunt uniKa progenitura a unei familii de emigranti. Unul din ei, singurul care a contat pentru mine, a fost roman. Nu sunt cetatean roman, am fost in tara de 6 ori. Prima data am adus cenusa, a doua oara flori, a treia oara am stat o luna si jumatate in munti, a patra oara m-am culcat cu o romanca pe care nu am mai revazut-o, nu stiu cum o cheama, a cincea oara am facut o escala (cu intentie), am baut o cafea in aeroport si am mancat o prajitura colorata, a sasea oara am stat doua zile, timp in care m-am convins sa nu incep o afacere acolo.

Nu cred sa mai vin in Romania. Vorbesc romaneste cu accent strain si scriu aproape perfect, am muncit cu incapatanare, am promis cateva ciudatenii la moartea cuiva si m-am tinut de cuvant. Se intampla sa folosesc dictionar, aascult insa emisiuni, comentarii, muzica si citesc in limba romana. De exprimat ma exprim prin tine, ti-am asimilat stilul. Cunosc limba dar fara multe nuante, mi-ar fi fost greu sa gandesc romaneste, asa ca am furat de la tine - ei, si de la inca cineva care m-a ajutat in stradaniile mele de a invata limba romana. Am studiat felul in care faci asocieri, iti exprimi trairile si am folosit asta ca sa le exprim pe ale mele. Cand nu vei mai fi tu nu voi mai comunica cu nimeni in scris la modul asta, nu sunt un impostor.
Esenta, ideile, imi apartin insa si ma definesc.

- Nu te cunosc personal, nu sunt in legatura cu persoane care te cunosc, cand ne-am luat cu joaca eram la 9000 km, acum suntem la aproximativ 6000 km distanta unul de celalalt.
Te cunosc insa, te vad, stiu destul de multe lucruri despre tine, stiu ca ai multe telefoane acasa, ca porti o cruce care nu e a ta, ca esti mama ranitilor, ca nu vrei sa conduci masina, ca speli pacate relative si ai ceva luminos in jurul capului - ori esti blonda, ori 'Sarut Dreapta Sfintia Ta'- chiar daca femeile au mai multa treaba pe stanga.
De ajuns, sa revenim la mine.

Am fost un copil tacut, brutalizat de fiecare intruziune in viata si lucrurile personale. Niciodata rebel, doar tacut. Spun brutalizat pentru ca aveam si am un fel aparte de a privi lucrurile, cumva pe dos, sunt atrocitati pe care le consider firesti si rutine pe care le percep drept agresive.
Nu am avut niciodata probleme la scoala, se pare ca am stralucit, desi nu eram constiincios sau entuziast.
M-am casatorit foarte tanar pentru ca ea a vrut asa. In urma unei legaturi scurte a ramas gravida si nu a conceput un avort. Amanuntele inceputurilor noastre imi scapa. Am fost extrem de surprins sa aflu ca a luat totul in serios, depana amintiri din scurta noastra relatie de care eu nu imi aduceam aminte. Stiu ca m-a cautat acasa intr-o dimineata si cand a incetat de vorbit era pranzul. A incheiat cu o teorie ciudata, conform careia nu poate sa ucida embionul ala dar nici nu poate accepta o 'asemenea situatie', asa ca ... vorbea de sinucidere, de o mare nenorocire prin care trece. A fost un monolog ciudat la care trebuia sa fiu mai atent. Iti spun de ce.

Am renuntat la cealalta relatie in care eram implicat si ne-am casatorit rapid, am plecat de acasa imediat dupa nunta, am avut 2 copii, unul dupa altul, intai un baiat, apoi o fata.

Era neobisnuit de frumosa dar n-am iubit-o, eram mandru cu aspectul ei fizic si atat. In rest, o straina. Fire vesela, alerga pe strada, se imbraca colorat, am vazut la ea multe rochii cu buline. Asta mi-a atras atentia in mod special - rochii cu BULINE! Plangea din cauza mea, ca sunt rece, absent ... punea tot felul de intrebari la care nu-i raspundeam si pe care nu le mai tin minte.

Parca nu am inselat-o in anul ala si jumatate cat am stat impreuna. De multe ori am plecat noaptea din dormitor sa ma culc in biblioteca. Nu mi-a placut niciodata sa dorm cu cineva in pat si ea nu intelegea lucrul asta.

Am plecat de acasa de trei ori, prima data cu grad mai mic, dupa aceea cu grad destul de mare. Cinci ani in total, cu mici intreruperi, in trei zone de conflict.
M-am intors cand sotia mea s-a sinucis. A lasat si scrisoare dar n-am citit decat cateva randuri la mijloc.
Baiatul avea aproape 7 ani, fata 6 si mai aparuse un copil infiat de ea. Cand a aflat ca voi pleca din nou, a doua oara, a vrut sa faca chestia asta, iar eu am fost de acord - nu au rost amanuntele. Pacat ca nu e copilul meu, imi place.

Am ramas acasa si m-am apucat sa studiez intr-un domeniu pe care aproape ca il dispretuiam. M-am descurcat destul de bine si cu studiile si in societate fara sa imi impun asta. Pot spune ca am facut cariera.
Sunt un om dezordonat in viata particulara. Reactionez prost daca isi baga cineva nasul in lucrurile mele. In cea profesionala sunt metronom. Asta apropos de 'regulamentele' si 'ordinea' ta. Am fost antipatic tuturor celor nevoiti sa lucreze cu mine sau sa fie in subordinea mea. Unii au reactionat extrem, uitand ca nu ne-am angajat in 'cariere libere si secretariat'.

Nu m-am recasatorit si nu imi doresc. Copii au crescut cu mine - parintii mei au murit de multi ani, parintii ei s-au mutat in alt stat la 5 luni dupa inmormantarea fiicei.
Am gasit o portita in profesia pe care o practicam si am incaput pe acolo cu toata statura impozanta. A fost cel mai important pas din viata mea.

In prezent, baiatul (un cocktail de emo, retro si romantism pisalcios) a ramas acasa.. Nu ma are la suflet, a reusit sa ma enerveze cu ani in urma, a iesit urat si cred ca n-a depasit momentul. Treaba lui. Fata e cu mine acum, pe alt continent, procupata de terapii alternative. Iar micutul din flori in Europa, studiaza artele plastice in 'custodia' unui prieten mare al meu, tot de origine romana. I-am invitat aici pe amandoi si au promis sa vina. Ti-am mai spus ca imi place baiatul? Da, am spus deja.
Decamdata insa suntem imprastiati pe 3 continente.

Nu iti imaginezi cati te-ar invidia pentru destainuirile mele putine !
Asta este, m-am dezbracat destul. Spre deosebire de tine, care cu cat te dezgolesti cu atat te imbraci mai bine. Nu era vorba sa bagam in discutie alte persoane in afara de noi doi, asa ca, multumita de bonus?

The Doors astia ... in primul rand vreau sa retii ca muzica mea preferata e linistea. In al doilea rand, detaliul e suficient. Da la o parte poza aia cu pieptul adolescentin al tipului, maxilarul viril si sarmalele din cap, distinge-i de celelalte trupe pe val la apogeu, rupe-i din vremuri ( aici e putin mai greu) si pozitioneaza-i la timpul general.
Ceata din care trebuie sa te scot e in alta parte.

Mr. Hyde
21.01.09 9:58 AM +8GMT

Dr.Jekill
22.01.2009 6:40 PM
am sa revin, te las cu muzica.

MODERN FOLK MUSIC

Cateodata nimic nu e mai bun decat un weekend ACASA !

In legatura cu adevarul, a crede sau a nu crede, a avea incredere ... ma abtin sa comentez. EU nu sunt capabila sa spun adevarul, nu pot fi sincera 100%. Am verificat chestia asta.
Nu detin adevarul absolut, nici despre mine insami, nici in general. Cu toate eforturile de a fi sincera in ceea ce ma priveste, nu ma pot privi dinafara si nici studia "la rece".
Asa ca, fara voia mea presupun, reusesc sa mint.
Au fost cateva momente in care mi-am depasit asteptarie, am fost sincera 80%, poate mai mult.
Consider asta un record personal. Am incercat sa depasesc procentul, am reusit sa descopar alt adevar in spatele adevarului, am reformulat, am completat omisiuni si recunoscut erori, am recalculat si ... tot acolo am ajuns.
Deci, dragul meu prieten, fac o exceptie, nu voi fi suspicioasa cu tine, nu voi pune la indoiala destainuirile tale, nu am voie sa fac asta. Poate candva, cine poate sti, eforturile mele vor fi rasplatite, voi atinge limita sinceritatii, voi sti TOT adevarul despre mine insami. Atunci am sa despic firul in patru cu privire la tot ce mi-ai spus/scris.

- De ce nu se face o emisiune "Garantat 80%" ? Nu a fost usor sa ajung la procentul asta de sinceritate !

N-o sa se faca, astia se leaga numai de totul sau nimic. Asta nu inseamna insa ca nu am locul meu pe cer!
Un singur nemernic a atentat la unicitatea mea: Camus. Am simtit eu ca ceva nu e in regula de la prima piesa de teatru a lui care mi-a picat in mana. Absolut puerila. Dar nu m-am oprit, l-am citit mai departe, pana la prima sclipire de geniu. Atunci am luat o pauza de cateva luni, presimtem dezastrul. Dincolo de sclipire am gasit confirmarea talentului si dincolo de asta ... nenorocire! Desconspirare, tradare, lovitura de gratie !

STRAINUL e cosmarul meu.

Nu cred sa fi avut mai mult de 14 ani cand s-a intamplat sa citesc 'Strainul' lui Camus, de atunci a inceput dedublarea, lupta cu realitatea.
Si l-am ucis. Asa ca NU duc crucea altcuiva. L-am inmormantat adanc si am pornit cu fruntea sus pe noul drum.
Am auzit candva la TV un criminal spunand ca cei ucisi nu se intorc sa te bantuie. Si are dreptate. Ideea e sa nu te ucizi pe tine insuti, ori ceva din tine, pentru ca atunci vei trai cosmarul cumplit al propriei tale fiinte crucificate.
Oricat de adanc l-am ingropat Strainul mi-a aparut facand primii pasi intr-o familie care parca nu era a sa, intr-o tara cu care parca nu are nimic in comun, intr-o lume la care priveste ca la teatru, cu ochi mirati, inteles pe dos si condamnat la tot pasul.
A fost nevinovat dar pana si eu m-am indoit de asta. Dupa moartea sa incepusem sa ma indoiesc de toate.
Oare Strainul care-am fost ar fi pierit absurd si neanteles? Sau poate Camus a gresit fatal, ucigand toti Strainii lumii intr-un moment de slabiciune?

Cum se face ca intrand din gluma intr-un joc idiot, jocul cu tine, TU ajungi sa vezi Strainul de odinioara?
Esti singurul care-l mai poate descrie, dezgropi mortii prietene, e o poveste veche. Poate ca nici macar nu l-am omorat eu, poate l-a ucis prima dragoste, sau soarele ca pe un strop de roua, poate ca ai dreptate si crucea pe care o port nu are legatura cu mine.
Totusi, Strainul acela era rebel asa cum spui si puternic in felul sau, mult timp am avut motive serioase sa ma indoiesc ca oamenii l-ar fi putut ingenunchia. Era si extremist, intr-un fel aparte, uneori discret, altori revoltator, socant. Lasa lumea sa isi urmeze cursul spunand adevarul sau intr-o limba pe unii o intelegeau mai tarziu, cei mai multi deloc. Strainul acela nu cauta sa se faca placut, nu se temea de moarte, mergea intotdeuna pana la limita, dar nu ajungea acolo, pentru ca atunci se intampla ceva inexplicabil - se deschideau apele, ceva, o forta, poate un inger, il ridica din gura nenorocirii, in ultima secunda.

Spunea intotdeauna 'adevarul', cu usurinta si simplitate. Stii ce inseamna sa spui intotdeauna tot adevarul si sa nu te creada nimeni? Sa platesti cat nu se poate pentru fiecare gest firesc, pentru o mana intinsa celui care ti-a cerut ajutorul? Sa fii acuzat de furt cand ai dat totul fara sa iei nimic in schimb, de crima cand te-ai jertfit fara sa clipesti pentru altcineva ? Ai ramas vreodata mut in fata unor intrebari simple, care te indemnau sa te disculpi, care iti ofereau in sfarsit ocazia sa devii EROU, care mai ca te disculpau si te inaltau singure, iar TU, in loc sa apuci cu amandoua mainile sansa asta neasteptata, sa taci ? Sa intepenesti si dintr-o data sa nu mai poti spune adevarul?
Stii ce insemana sa NU POTI SPUNE NICI UN ADEVAR IN FAVOAREA TA?

Strainul care am fost eu stia ce inseamna toate astea. Manca cu zgarcenie, nu o paine neagra, ci otrava, cate putin in fiecare zi, ca sa ii ajunga toata viata. Abia acum urmeaza partea cea mai cumplita: nu suferea, primea totul cu calm, nu avea nimic din 'isteriile' si nervii mei de acum. Mergea mai departe si o lua in scurt timp de la capat. Pentru ca nu simtea durerea, era durerea.
Nu vreau sa intru in amanunte, dar o singura ipostaza daca iti redau din viata strainului e mai cutremuratoare decat toate scrierile lui Camus.

Asta e adevarul, adevarul pe care nu l-a crezut si nu il va crede nimeni despre strainul care am fost. Nu stiu ce nebunie ma face sa ti-l spun tie acum ... adevarul de care si eu, cea de astazi, ma indoiesc, pe care si eu, cea de astazi, l-as pune in cumpana.
Atunci nu dadeam doi bani pe nici o religie, nu-l regasem pe Dumnezeu in nici o statuie, icoana sau biserica, radeam in hohote de cei care se inchina pe strada ca nebunii, le strigam ca daca ar fi mai multe biserici in oras ar face 'scurta la mana' de atata crucit.
Acum stiu sa ma prefac, sa imi apar interesele, merg si la biserica, pup si poala popei, mint cu usurinta (considerand ca in viata e necesar de multe ori sa faci asta) si ma ridic in slavi de cate ori am ocazia. TOTI ma cred si ma apreciaza, prietene. Nici eu nu sunt o rebela.

De ce ma vezi TU asa cum eram si nu asa cum sunt?

Apropos de preoti - stii cand strainul care am fost s-a temut prima data? Mergea pe munti si dormea pe unde apuca, in pesteri, pe la manastiri, atarnat sus pe stanci cu lumina lanternei apinsa la hamac si stelele desupra capului. Facea popas la toate bisericile din drum. La manastirile izolate baga 10 lei in 'cutia milei', iar la biserici sau manastirile celebre, arunca 1 leu in fantana (majoritatea aveau o fantana unde lumea arunca bani).

Intr-o buna zi, strainul care am fost nu avea 1 leu marunt, avea o moneda de 5 lei. Nu era vorba de zgarcenie si banii chiar nu erau o problema - era un obicei al sau, o tipicarie, uneori si rebelii au asa ceva.
Ce crezi ca a facut? Pai, a intrat in fantana, a luat 4 lei de acolo si a aruncat moneda de 5 lei in loc. Cand sa plece, a aparut din senin un preot batran si l-a intrebat: 'De ce ai intrat in fantana?'
Strainul care am fost a deschis palma dreapta, unde avea 4 monezi de 1 leu , le-a aratat preotului si a intrebat la randul sau, razand: 'Daca ti-as spune adevarul, m-ai crede parinte?'
Ciudat a sunat raspunsul preotului: 'Pe bandit l-au ridicat in slava necredinciosii, iar pe Isus Hristos nu l-au crezut si l-au osandit'.
'Nu s-a schimbat nimic parinte' a raspuns strainul.
'Glasul diavolului nu e mai puternic decat cel al lui Dumnezeu !' a replicat preotul batran.
Strainului i-a stat pe limba sa intrebe ale cui sunt urechile care asculta. In schimb, a mai deschis o data palma si a spus: 'nu i-am furat'. Si a vrut sa plece.
Vocea altui preot, mai tanar, a sunat atunci, dojenitor: 'Cu 4 lei un om sarman mananca 4 zile !'
'Eu am sa traiesc 40 de ani, parinte' i-a raspuns atunci strainul.

Si asa a fost. Nu au trecut inca cei 40 de ani de care vorbea strainul care am fost.

Prietene, ce e gluma asta cu zodia, sexul si varsta? Oare asta am vrut sa stiu, zodii ?! - apropos, sa stii ca de la o varsta incolo conteaza ascendentul, mai putin zodia. Oare la maxilarul viril al 'tipului' de la Doors ma gandeam eu cand scriam comentarii proaste si de netolerat pentru tine?! N-o lasi mai moale cu misoginismul?

Dr.Jekill
31.10.09 4.44 +2GMT
PS: In legatura cu ceva-ul ala luminos din jurul capului meu - sa stii ca mai exista o varianta: pisica. Am o perna de invidiat. Imagineaza-ti ca in loc de ranita sau vreun podis pietros ai sub cap un fund imens de gasca, gras, confortabil.
ASA E PERNA MEA de acasa. UniKa !
In fiecare noapte, o pisica nemernica si nerecunoscatoare incearca miseleste sa ma inlature de pe perna. Asteapta sa adorm si mi se suie in cap. Asa reuseste sa ma dea cat de cat la o parte de pe perna, iar dimineata troneaza invingatoare si flegmatica, ca un cerc galben in jurul capului meu.

Prietenii mei pierduti
nu stiu ce mi-a venit sa fac asta ...

Vorbesti cu usurinta despre crima si moarte. La fel ca si Camus. 'Strainul' din tine traieste si scrie pe blog.
40 de ani?! Au trecut ca clipele. Nu te mai ascunde in spatele unor justificari ieftine.
Porti o cruce care NU ESTE A TA si nu ma refer la 'strainul' din tine. Ma refer la ceva extrem de concret, misca, respira, vorbeste si poarta nume. Ei bine, acel CEVA e punctul tau slab si trebuie sa te trezesti rapid din letargie.
Nu te bantuie vreo fantoma ci insasi realitatea. Cu privire la ceea ce te protejeaza, sunt de acord, e o 'entitate' puternica, daca nu ar fi vorba sa iti aperi trupul fizic, aproape ca nu ar trebui sa iti faci griji in privinta dusmanilor.

Nu te mai plage atat, nu esti o victima. Oamenii sunt circumspecti datorita felului tau de abordare si exprimare. Poate ca reusesti sa te ascunzi partial in viata sociala, totusi, tu esti cea 'diferita' de ceilalti iar ei simt asta si te trateaza ca pe un suspect. Tu esti cea care poate controla situatia /daca vrei/ insa te simti bine asa, esti aroganta desi negi asta, esti sarcastica si rece ca Polul Nord, exclusivista si extravaganta. In contextul tarii in care traiesti, in vremurile astea saturate de banal, persoanele ca tine sunt privite cu suspiciune si in cercurile largi si in cele restranse. Asa ca nu ar trebui sa te mire nimic.

In legatura cu Dumnezeu, ai dreptate, cadem si noi o data de acord. EL nu e acolo, in icoane si biserici, nici in poala sau mana popii si majoritatea celor care gandesc stiu asta. Se fac exceptii in masura in care e vorba de putere si avantajele puterii, iar cei care le fac au intr-adevar pisici galbene in jurul capului. Cu cealalta ipostaza nu sunt de acord - pot dormi cu capul pe ranita mea, dar nu-mi pot imagina ca e un dos de gasca. Tot ce pot e sa ma visez in cu totul alt loc.

De apreciat stradania ta cu player-ul. Folk music. Iti Imagine o lume a pacii si crezi ca merita lupta impotriva nedreptatii sociale? Atunci invata sa ucizi. Pentru ca omul e in razboi vesnic iar pacea o utopie calauzitoare. Nu exista liniste. Lumea e creata de noi toti si nu avem aceeasi cale. Nu uniformiza si nu face un intreg din realitatea stiintifica si aspiratia aparenta, aspiratia ca instrument de tranzit. E numai o utopie imprastiata de cei care de fapt si-au atins scopul personal si protesteaza pentru a-l mentine viu. Protestul e etern, e comercial, pentru ca e o forma de lupta. Vrei Imagine? Desfiinteaza 'the money system' daca poti. Incearca macar, sa vezi cine te sustine. Visatorii? 'Imagine' people? Te vor lasa cu ochii in soare.

/Te bagi? E nevoie de un geniu si cateva elite/

Spune-mi - te poti rupe de material traind in mijlocul sau? Poti minti ca esti dezinteresat cand actionezi in interesul tau? Poti ajuta fara a te ajuta mai intai pe tine?
Tu mi-ai mai spus prostii si inainte, iar cand am reactionat m-ai improscat cu mizerii. Vrei sa te las in sabloane? Ultimul si cel mai nefericit dintre ele l-ai filosofat in articolul ala umanitar din CARE in care 'oamenii traiesc in si prin copii lor'.
Ce scarbosenie ! Ce aberatie !
Si turma cum a reactionat? A behait frumos sau nu si-au facut antigripal-ul la timp? Asta nu e fata ta ! In numele prieteniei noastre abstracte, fa loc 'strainului' care ai fost, nu fii slaba si excroaca, nu fa bani cu chestii care nu pot fi fluierate. Asa schimbi tu lumea, cu banalitati care nu isi ating scopul, cu vorbe goale? Pe cine eliberezi? Iresponsabilii, bestiile si ignorantii trebuiesc restrictionati, nu ii re-educi cu vorbe frumoase si pliante, ci cu masuri represive.

Simpatici prietenii tai pierduti. Unii dintre ei, vreo patru parca, sunt vii. De ce nu ii cauti? Te pot ajuta. Spune-mi, batrana Bibra are vreo legatura cu C-tin Sanatescu? - Are mare legatura. Iti trimit un E-mail cu detaliile unei istorii triste de o frumusete aparte. Poveste in care demnitatea e fireasca iar vremurile mai prejos ca oamenii.

Mr.Hyde

Multumesc, am stiut ca te vei oferi sa ma ajuti in problema prietenilor, dar nu am voie sa fac asta. Daca ei isi vor dori suficient de mult sa ma gaseasca, o vor putea face. In afara de mine nu pot cauta pe nimeni, tot ce pot e sa astept.
Chestia cu BANII ar trebui sa faca parte din Imagine, de multi ani spun asta. Numai ca solutia ... esti sigur ca mai depinde de oameni?

Ma intorc la inceputurile relatiei mele cu Mr.Hyde. Discutam despre reactia fiecaruia in situatii limita. Ne-am contrazis cu privire la faptul ca intensificarea lor este invers proportionala cu numarul persoanelor przente. El imi tot dadea ca exemplu efectul de masa. Nu am fost de acord cu teoria lui. Reactia este de intensitate (si eficienta) maxima cand esti singur in fata nenorocirii. In sfarsit, se pare ca imi scapa totusi ceva. Cred ca nu efectul de masa ar trebui sa intre in discutie, ci altceva, o situatie sublima dupa parerea mea - aceea in care toti, intr-o strafulgerare, actioneaza si zvacnesc ca unul. Acel "TOTUL sau NIMIC" al omului aflat la limita inmultit cu o mare de oameni, o reactia rezultanta a cumulului de forte limita ... cum numai in Povestiri Istorice mai auzi.
Am pus in discutie atunci elaborarea unei teorii cu privire la reactia maselor in situatii limita (bazate pe experiente trecute) si simularea unor situatii limita - Cum reactioneaza omul in mediul familiar ca intr-o situatie limita?
Ne-am luat cu joaca si am trecut la experimente, care mai de care mai interesante. La un moment dat am sugerat sa experimentam simularea extremelor pe propria piele, mai exact, unul 'impotriva' celuilalt. Ma pasioneaza subiectul, eliberarea la limita a energiei (si supravituire) inseamna renastere, liniste, pace, poate chiar fericire. E o experienta uluitoare, incarcata de trairi puternice si urmata de prospetime. S-a tras la sorti si am pierdut, urma deci sa fiu cobai, eram intr-o situatie inedita de un comic evident.
Nu a vrut sa imi spuna in ce consta experimentul si nici cand anume va incepe desfasurarea de forte, lucru cu care nu am fost de acord. I-am explicat ca prefer sa fiu acasa si nu foarte ocupata in perioada asta, a inteles si am stabilit de comun acord data si ora la care incepe jocul. Nu si ora la cer se termina, din pacate.

Pana atunci nimic din discutiile noastre nu m-a facut banuiesc ca am de a face cu o inteligenta diabolica - daca pui la socoteala ca se organizeaza rapid, e extrem de precis si nu are in vedere altceva decat scopul final, combinatia poate fi letala.
Am asteptat o zi, doua, trei ... nimic. Incepusem sa imi pierd interesul, sa uit de experimentul nostru traznit. Pana cand, intr-o dimineata, au inceput sa sune telefoanele, iar la capatul celalalt al firului, tot felul de indivizi si individe, de pe toate meridianele, in toate limbile, turnul Babel. Donam caini cu pedigree, cumparam cai de rasa, cumparam si vindeam apartamente in toate judetele tarii si toate tarile lumii, casa in Spania, faceam donatii pentru handicapati, copii si batrani, donam telescop, aparate de masura rare, detineam scripturile lui Buddha, practicam BDSM, cautam sclav si stapan si voiam sa fac o investitie indrazneata in domeniu, doream sa daruiesc o pagina din 'Profetiile lui Muhammad' nu stiu carui muzeu din Dublin, ofeream recompense, cumparam si vindeam masini noi si de epoca, motociclete si drezine, cresteam pasari si animale exotice, stiam detalii despre o organizatie extremista, primisem mostenirea Matusii Tamara si cautam sot sincer si tandru care stie sa aprecieze o femeie adevarata, deschisesem un cont de donatii la o societate de cercetare pentru fizica pamantului din Arizona, aveam inregistrari video cu nu stiu ce fenomen paranormal, eram santajata de un infractor, ceream ajutor urgent la fundatii de caritate pentru tot felul de boli, cautam avocat pentru uzucapiune, divort cu violenta extrema, falsificare de testament, etc si ofeream mii de euro pentru pledarea cauzei, donam cavou in Bucuresti, vorbeam cu mortii, chemam spiritele - prima sedinta GRATIS ... am primit sute, mii de telefoane, a fost un cosmar.
M-am organizat si am inceput sa demontez unul cate unul anunturile publicitare, am sunat si la doua televiziuni, le-am cerut tuturor scuze, am infirmat, am confirmat si m-am umplut de nervi, pentru ca, in ciuda eforturilor mele, nu faceam fata situatiei. Am decuplat telefoanele si asa am putut sa dorm linistita. De a doua zi insa au inceput sa sune la usa cu colete, pachete, cartea prin posta, produse cosmetice, pana si de la politie si o asociatie de detectivi particulari.
Explodam de furie. Toti ma cautau, la usa, la telefon, pe net, dadusem anunturi deocheate de care nu aveam habar ... Numai un om nebun si rau putea sa imi faca asa ceva. Totusi, cata eficienta in toata nebunia asta, ce performanta uluitoare!
Totul a plecat de la o scapare a mea. Aveam un yahoomail comun, in care primeam de la el tot felul de documente interesante, carti in format E-book, teste psihologice, referate. Mailul fusese sters, nu si Draft-ul, unde erau salvate aplicatiile mele si anumite email-uri de la prieteni pe care le trimiteam, la randul meu, mai departe. Acolo a gasit el suficiente date personale cat sa poata declansa harababura.

Prietenul Hyde nu m-a implicat doar pe mine, ci si familia si cativa prieteni (unor amici le-a inscenat o treaba destul de urata, dupa cum aveam sa aflu ulterior). Tocmai implicarea altora m-a facut sa intuiesc ca situatia face parte din experiment dar nu reprezinta experimentul propriu-zis.
Ceva din mine nu s-a impacat cu ideea ca totul a fost o gluma proasta, pornita de la o scapare a mea. Am simtit ca partea nasoala abia incepe. Si am simtit asta bine si la timp. L-am contactat si a recunoscut ca pe fondul haosului dinainte urma sa inceapa experimentul propriu-zis. Cand mi-a spus ce avea in cap faca, am ramas fara replica. Un plan care ar fi functionat perfect la momentul respectiv, care ar fi reusit sa simuleze o situatie limita si sa declanseze o reactie limita din partea mea intr-un mediu cunoscut. Dupa explicatiile de rigoare si reactia violenta pe care am avut-o, Mr. Hyde, a disparut.
A urmat partea penibila, cea in care am luptat sa il aduc inapoi. Spun penibila pentru ca ar fi venit si singur, dar acum , asta e, omul mai ia si plasa/e = s.f in viata, nu poti fi tot timpul pe faza.

M-a infuriat omul asta cumplit. Daca imi aparea atunci in fata, batran sau tanar, oribilitate sau printz, viril sau handicapat, pipernicit sau Colosul din Rhodos, as fi gasit intr-o fractiune de secunda si fara sa ezit calea sa ii sifonez mutra, cu toate ca violenta imi repugna. Am resimtit raceala experimentului abia atunci cand lucrurile au scapat de sub controlul meu, cand am realizat ca cele cateva zile de stress sunt inceputul, primul pas dintr-un joc la care nu mai doream sa particip, pe care nu il controlam si din care nu stiam daca mai pot iesi. Teama mea a crescut progresiv cand am primit detalii, cand mi-a dezvaluit scenariul. Fiecare amanunt, mi-a amplificat teama si mi-a sporit neincrederea in el, pentru ca nu ma asteptam la un plan minutios construit, ci la o gluma ieftina, la o joaca. Detaliile primite imi ascutzeau suspiciunea ca am de a face cu un individ neobisnuit, care a folosit perceptia mea de atunci cu privire la relatia noastra (una oarecare, intre doi straini plictisiti care nu se vor intalni vreodata, nu vor sti cum arata si cine sunt de fapt si isi permit sa spuna orice unul celuilalt, atata timp cat nimic nu se poate verifica) ca baza a experimentului. Asa se face ca, momentul adevarului m-a speriat in loc sa ma calmeze, m-a derutat. Imi repetam prosteste 'Nu se poate asa ceva' desi, piesele de puzzle se combinau perfect in fata ochilor mei.
A facut ceva de care eu nu sunt capabila. A luat lucrurile foarte in serios, a luat pana si joaca noastra in serios si ar fi mers pana la capat. In locul lui eu as fi pastrat limita jocului. Mi-a spus ca asa e cel mai simplu si ca felul in care am perceput eu relatia cu el a fost o complicatie fara sens. Mi-a spus ca sunt ingamfata, trag concluzii ieftine despre oameni, ma mint ca le stiu pe toate si detin controlul absolut.
Sa spun ca nu e rezonabil? Nu pot, pentru ca experimentul lui s-ar fi incheiat cu q.e.d, asta fara doar si poate. S-a mobilizat rapid, a pus la cale un plan eficient, a folosit toate resursele si se indrepta spre un Finish surprinzator.

Inteleg toate astea dar pastrez inca ceva din furia de atunci, am ramas cu o anumita sensibilitate pe care nu o pot controla, care se amplifica de cate ori am senzatia ca pierd teren in fata lui. O am si acum, referitor la misoginismul de care l-am tot acuzat. Cred ca ma provoaca si face aluzie la mine ... Consideri cumva ca 'dispretuiesc' barbatii, ca impun o limita intre mine si sexul opus?

Cat despre experimente, ele nu s-au incheiat. Am pus in discutie iluzia imbogatirii rapide si, ca parte a problemei, in ce masura si la ce nivel omul obisnuit este dispus sa devina victima schemelor piramidale, a retetelor de succes financiar. Cu toate ca 'experimentul' va fi finalizat abia in toamna, dupa aproape un an de zile, rezultatele se arata de pe acum neasteptate. Toate la timpul lor ...

Dr. Jekill
12.02.09 2:09 AM

END OF STORY

Jekill & Hyde si-au dat mana si si-au vorbit intr-o lume virtuala. O alta forma a realitatii in care orgoliile, barierele si suspiciunea nu au sens. Se joaca acum de-a ei insisi fara multe explicatii, concluziile de odinioara s-au spart in eternitatea socanta a unor lumi paralele.
Ce-am cautat in Second Life? Habar n-am, n-a fost ideea mea. Nici macar interesant nu mi s-a parut la inceput. Mai sincer spus, creierul meu refuza sa admita ca asa o experienta ar folosi cuiva in vreun fel.
Ne-am nascut acolo acum aproximativ doua luni. Prima problema au fost banii, eram saraci lipiti, am fost nevoiti sa transferam niste bani prin PayPal ca sa ne punem la punct avatarele, pentru ca aratam absolut penibil.
Am plecat la cumparaturi, eu am inceput cu un costum de baie si am continuat cu rochii elegante pe care, nu stiu de ce, nu le mai port in prezent. Surpriza a venit de la prietenul Hyde, care in schimbul a 5000 L$ (echivalent cu aprox. 23$) si-a cumparat un costum de Pitbull. Cu alte 2000 de L$ s-a dotat cu o piele mai good looking. Partea mai dificila a fost sa semanam cat de cat cu noi insine. Am dat gres cu tot talentul artistic, in prima poza facuta impreuna eram Brigitte Bardot si Rambo catarati pe Muntele Athos.
Asa ca am apelat la un expert, care, in schimbul unor fotografii recente si a unei sume modeste de bani ne-a facut 'real shapes'- nu chiar real, suntem ceva mai frumosi in SL decat in realitate.
Hyde a continuat sa ma socheze, nu numai ca a refuzat sa renunte la costumatia BDSM absolut hilara, dar in cateva zile a cumparat o bucata de desert si o vila in cer. A construit si o casa pe insula in care mi-a dat permisiunea sa locuiesc. Am refuzat initial si am ales sa dorm pe strada in Dublin. Ulterior am inchiriat o bucatica din pamantul lui si am facut acolo un ziar si o foarte mica resedinta in stil gotic. De ce refuz sa locuiesc in vila imensa?
Simplu - distractiile lui ma scot din sarite. Cumpara/inchiriaza sclavi, cu apoximativ 1000 L$ pe zi, inregistreaza discutiile private cu ei si rade in hohote. Fotografia si inregistra fiecare zi petrecuta cu 'proprietatile' lui si imi trimitea rezultatul. Mai interesant e ca, ceea ce m-a scarbit la inceput a devenit acum studiu de caz, dar n-are rost sa vorbesc despre asta aici. Oricum, nu l-a prea ajutat Dumnezeu, unul dintre copii a prins parte din inregistrarile lui odioase si am inteles ca nu si-a mai revenit de atunci (din ras probabil).
In concluzie, in Second Life sunt chiriasul unui latifundiar sonat, proprietar de sclavi (costisitoare distractie dar stiu cum sa il dezvat - il asteapta o surpriza teribila in viitorul apropiat si sunt sigura ca renunta definitiv la comertul de sclavi) si de cateva zile am propriul meu ziar (he he!).

Minunat lucru internetul si Second Life! Daca ne intalnean in realitate nu iesea frumos deloc, Mr Hyde! Asa insa, still friends & Welcome inWorld Captain! Interesant e ca pui in practica toate traznaile cu care m-ai bombardat nu demult (!)

Creatura

2008-10-08T17:57:00.000-07:00

... din proza mea

Pentru creatura mea, cu dragoste !

Am intalnit in mare o fiinta ciudata. Schiopata inot si se ciocnea uite asa, in viteza, de pereti inexistenti, creandu-mi o stare de neliniste teribila.

Eu tocmai fugisem de la nebuni si ma ascunsesem in adancuri necunoscute si fara sfarsit. Acolo era linistea de care aveam nevoie, printre fiinte uniforme si tacute, fara urma de cenusiul vibrant care aduce necazuri, cutremure de pamant sau inundatii catastrofale, cand, iata, creatura a tulburat apele si mintea mea, amenintandu-mi citadela, oceanul de liniste.

A devenit, bineanteles, dusmanul meu numarul unu, inamicul principal. O urmaream prin luneta ziua intreaga iar noaptea cu instalatii speciale. O vegheam in secret in mintea mea care nu mai cunostea odihna.

Azi asa, maine asa si uite cum am dat din lac in put ...
Intr-o dimineata creatura n-a mai aparut.
Ce cumplita suferinta m-a facut sa imi recunosc dependenta !
M-am enervat, am plans, am batut cu piciorul de fundul oceanului...

Nimic.
Nimic, iar creatura imi lipsea ingrozitor. Eu, asa scufundata intr-un loc ferit, evident, nu ma puteam apuca de fumat si nici de baut nu se punea problema.

Am zacut, am tanjit, am implorat Dumnezeul meu, apoi toti zeii pagani pe care voi nici nu stiti de unde sa ii luati, si iata, asa cum a disparut a reaparut creand haos dulce si valuri minunate. Am ras din tot sufletul meu, un ras sanatos si puternic, ba era cat pe ce sa o alerg, sa o prind si sa o strang tare in brate, sa o sarut pe gura cu patima.

Dar nu, mai bine o las libera, asa, sa nu ii stric cumva inegalabilul joc stramb si atat de drag mie. Cu teama o privesc, daca as atinge-o cu degetul murdar mi-as murdari sufletul.

Chip Cioplit

2008-10-08T16:58:00.000-07:00

... din versurile mele

( Chipului meu cioplit, o icoana. )

De mi-as putea cere iertare as face-o,
Dar consider ca nu am nimic de spus,
Poate ca nu ma uraste nimeni totusi
Si poate ca norocul meu deoparte e pus.

O boala grea presupun ma indeamna la rau si la moarte,
Iubirea de azi nu e decat o betie in plus,
N-am parte de liniste si nu vreau sa am parte
De o treapta mai sus.

In jurul meu sunt oameni fericiti fara sa stie,
Dumnezeul lor in ceruri e pus,
Al meu se taraste pe pamantul acesta,
M-am rupt ieri din el ca un plans.

Si uite cum treceti peste umbra mea,
Poate nu simt, poate ma doare ...
Las oricand placerea unei victorii in plus.
Iertarea pe care nu stiu sa o cer ma coboara
pana la stele,
Sau ma ridica pana la apus.

Cazino

2008-10-08T16:54:00.000-07:00

... din versurile mele
Pentru Carol, cu dragoste !

Sunt prea multi copii singuri, imi spui,
Sa dam pentru ei cu zarul, sa facem un poker,
Pentru ei si pentru cei ce nu intind mana.

Sa furam cai din grajdurile stapanilor,
Sa fugim in lume, sa imbatranim impreuna,
Mos Craciuni ai acestei omeniri ...

Ce frumoasa e tineretea ta care se sileste sa minta,
Ce frumoase sunt visele tale, neputinta ta,
Si cum stii tu sa razi din tot sufletul !

E dimineata. Se inchid usile cazinoului.

Versuri fara nume

2008-10-08T16:42:00.000-07:00

Jumatatea mea nu e altceva decat eu ....

Multi s-au jucat cu viata nestiind ce e viata
Partea proasta e ca eu o fac si acum.
Atunci cand ma voi juca cu moartea stiind ce e moartea
Voi avea mult mai multe de spus.

---- * ----

Marte mi-a aparut in vis,
M-a strivit si inaltat totodata,
Ar fi ramas pana dimineata, stiu bine,
De nu purtam pe chip o masca uzata.

Nu m-am invatat minte se pare,
Trec prea usor peste lucruri esentiale.
Si aseara, din nou am uitat
Sa ma demachiez inainte de culcare

---- * ----

Am ascuns margini de lume,
Orizonturi pentru alta viata,
Recompensa vesnica gasitorului paiata

Sunt EU la marginea prapastiei ...
tine bine mine minte
trei cuvinte spuse in trei limbi diferite ...

Si va multumesc pentru increderea acordata
Si pentru nastere si pentru moarte
Extremele se pastreaza cu grija, deoparte.

Jocul

2008-10-08T16:33:00.000-07:00

... din versurile mele

Ma trezesc si intreb aerul care duce la tine
Oare meriti o cruce in plus?
Mi-e sufletul limpede sau limpede e lacrima mincinoasa
ce din ochi mi s-a scurs?

Ai doua fete, eu trei, ai un gand eu o suta,
Oare meriti mizeria asta in plus?
Cum sa-ti spun adevarul?
Asculta - poate ca adevarul mai curat e nespus.

Sa iti fac vina din toate, sa te hulesc, sa ma laud
Ca pot sa ucid o data in plus?
Mi-e mintea bolnava de crima la care
Nici in visul cel negru mintea ta n-a ajuns.

Nu te las in genunchi in lumea ta fada
In jocul meu esti inca mai sus
Am sa rad cu tine nebuneste si astazi. Cum se face
Ca mangaierea mea e doar o palma in plus ?

Nu-mi strica visul deci, cand ma tulburi
Nu-i decat o fantana tulburata in plus,
Poate am radacini nestiute in adancuri
Poate sufletul meu in adanc e ascuns.

Si adorm si te iau in vis negru cu mine
Oare meriti o noapte in plus ?
Ce vezi tu in mine, ce vad eu in tine ...
Ma joc si te vad cat mai sus.

Castelul tau

2008-10-08T15:49:00.000-07:00

... din versurile mele

In adancuri te scufunzi fara sa stii
Castelul cel mare din ape ti-e casa,
Revino cu picioarele pe pamant ca sa tipi
Tipatul ce aici te apasa.

O mare de ape il strange si duce departe, in tine
Urechi sa te asculte nu sunt.
Asa te vreau, in adancuri, fara cuvinte
Ce am eu sa-ti arat e imposibil pe pamant.

Alge verzi si roz si nisipul,
Peretii stravezii ai castelului te ascund de indata
Si fara nimeni ai ramas si fara aer e visul
Pe care nu-l descifrezi deocamdata.

Fara sa stii, cum am spus, te scufunzi
Si fara sa stii ai sa revii in lumea ta mata
Acolo te voi abandona intr-o zi
Sa nu mai vezi adancul niciodata.

Un vis tulbure, netalmacit, nefiresc
De ce si cine se joaca cu tine ?
La imparatia ingerilor nu stiu daca ravnesti
Dar in imparatia apelor ai fost cu mine.

M-ai secondat in dimensiuni nestiute
Si ai platit fara sa stii pentru tot.
Sa nu te temi, a sosit vremea sa renasti cuminte
Cu un val tulbure aruncat dintr-un vis, intr-un port.

Am sa rad, am sa plang, am sa plec mai departe,
Numai eu te pot vedea cum te vad,
In puterea ta, fara sa vrei ai murit,
In puterea mea, fara sa stii ai inviat la loc.

Castelul maret din adancuri, tacerea,
Pe pamantul tau sunt ruine.
Iar visul pe care il poti descifra idiot
Ai sa te joci si tu, poate azi, poate maine
Cum se joaca multi altii cu mine.
Dar cum ma joc eu cu tine acum, doar eu pot.

Un cal si un clavecin

2008-10-08T15:34:00.000-07:00

... din versurile mele

Cand am plecat intaia oara sa infrunt Moartea
Totul a inceput de la un cal si un clavecin,
cadouri de nunta
Calul era negru si clavecinul bineinteles alb
Ma jucam cu ele de-a de toate

Intr-o dimineata mohorata, la sfarsit de sezon in Golful Francez
Moartea a incercat sa ma rupa.
S-a zbatut ceva cu mine pana sa ma cuprinda,
Pana sa ma adoarma
Obosita cum era,
Moartea, razandu-mi in fata
Mi-a aruncat doua brate salvatoare
Si am ramas zacand la marginea marii
Cand am plecat intaia oara sa infrunt Moartea

Cand am plecat a doua oara sa infrunt Moartea
Toate drumurile se cascau in jurul meu
Si am pornit la intamplare
Pe unde sunt vami in toate bate vantul
Toate drumurile pietruite alearga spre mare,
In strafunduri cu vitrine colorate,
Cu oameni la vanzare.

Intr-o cafenea, langa port,
m-am oprit sa-mi beau cafeaua de seara,
Intre strada intortocheata cu sex si cea lunga cu arte.
Am pictat cot la cot cu barmanul transexual
eu un vapor, el o moarte
eu oameni in vitrine colorate, el o catedrala sau o cetate
eu clovni in frac, el cai salbatici de la miazanoapte.

Am plecat dimineata sa nu ma mai intorc
Ceata in port nu se ridicase
Atunci a reaparut ea, Moartea
Nu radea, se stramba pur si simplu la mine.

In urma, un transexual spala pe jos in cafeneaua goala
Cand am plecat a doua oara sa infrunt Moartea.

A treia oara cand am plecat
totul a inceput de la un cal si un clavecin
pe care le-a primit mai demult cineva
cadouri de nunta

Am luat lectii de pian si de calarie.
( intr-o lume nebuna nu stiti cat e de util sa devii artist si sa iti mentii conditia fizica !)
Moartea nu-mi mai ranjeste in fata
nu se mai stramba
ca atunci, la marginea marii
sau ca in port, dimineata, langa o spelunca.
Mi s-a catarat delicata in spate
si o revad numai privind intr-o fantana adanca.

In Memoriam - Gil Ionita

2008-08-09T06:30:00.000-07:00

Rammstein

2008-08-06T18:26:00.000-07:00

Richard Z. Kruspe - Chitara, Voce
Paul H. Landers - Chitara, Voce
Till Lindemann - Solist Vocal
Oliver "Ollie" Riedel - Chitara bass
Christoph "Doom" Schneider - Percutie
Christian "Flake" Lorenz - Clape

Stil - hard rock industrial, heavy metal & electronic music
Influente - punk rock, pop music, gothic rock

Discografie

September 29, 1995 : Herzeleid
Polar Studios, Stockholm

1. "Wollt Ihr das Bett in Flammen Sehen?" ("Do You Want to See the Bed in Flames?") – 5:18
2. "Der Meister" ("The Master") – 4:08
3. "Weißes Fleisch" ("White Flesh") – 3:36
4. "Asche zu Asche" ("Ashes to Ashes") – 3:51
5. "Seemann" ("Seaman") – 4:48
6. "Du Riechst So Gut" ("You Smell So Good") – 4:49

7. "Das Alte Leid" ("The Old Sorrow") – 5:44
8. "Heirate Mich" ("Marry Me") – 4:44
9. "Herzeleid" ("Heartache") – 3:41
10. "Laichzeit" ("Spawning-Time") – 4:21
11. "Rammstein" ("Battering Ram") – 4:25

August 22, 1997: Sehnsucht
Temple Studios, Malta

1. "Sehnsucht" ("Longing") – 4:05
2. "Engel" ("Angel") feat. Bobo – 4:25
3. "Tier" ("Animal/Beast") – 3:48
4. "Bestrafe Mich" ("Punish me") – 3:37
5. "Du Hast" ("You Have") – 3:56

6. "Bück Dich" ("Bend down" or "Bend over") – 3:23
7. "Spiel mit mir" ("Play with me") – 4:46

8. "Klavier" ("Piano") – 4:26
9. "Alter Mann" ("Old man") – 4:25
10. "Eifersucht" ("Jealousy") – 3:37
11. "Küss mich (Fellfrosch)" ("Kiss me (Furry frog)") – 3:29

April 2, 2001: Mutter
Studio Miraval, France, 2000

1. "Mein Herz Brennt" ("My heart burns") – 4:40
2. "Links 2 3 4" ("Left 2 3 4") – 3:36
3. "Sonne" ("Sun") – 4:32
4. "Ich Will" ("I want") – 3:37
5. "Feuer Frei!" ("Fire at will!" or "Open fire!") – 3:08

6. "Mutter" ("Mother") – 4:29
7. "Spieluhr" ("Music-box") (feat. Khira Li) – 4:46
8. "Zwitter" ("Hermaphrodite") – 4:17
9. "Rein Raus" ("In out") – 3:11
10. "Adios" (Sp. "Good-bye") – 3:49
11. "Nebel" ("Mist" or "Fog") (feat. Bobo) – 4:54
12. "Hallelujah" ("Hallelujah") - 3:43

Sep 27, 2004 (EU), Nov 16, 2004 (NA): Reise, Reise
2003–2004 El Cortijo Studios, Málaga, Spain

1. "Reise, Reise" 4:12
2. "Mein Teil" 4:32
3. "Dalai Lama" 5:38
4. "Keine Lust" 4:24
5. "Los" 3:42
6. "Amerika" 3:46
7. "Moskau" (featuring Viktoria Fersh) 4:17
8. "Morgenstern" 3:59
9. "Stein um Stein" 3:56
10. "Ohne Dich" 4:32

11. "Amour" 4:50
12. "Mein Teil (You Are What You Eat)"
13. "Amerika (Digital Hardcore Mix)"

Oct 28, 05 (DE) Dec 6, 05 (CA) Mar 28, 06 (US): Rosenrot
2004–2005, Teldex Studios, Berlin

1. "Benzin" 3:46
2. "Mann Gegen Mann" 3:51
3. "Rosenrot" 3:55
4. "Spring" 5:25
5. "Wo Bist Du" 3:56
6. "Stirb Nicht Vor Mir" (featuring Sharleen Spiteri and Bobo) 4:06
7. "Zerstören" 5:29
8. "Hilf Mir" 4:44
9. "Te Quiero Puta!" (featuring Carmen Zapata) 3:56
10. "Feuer und Wasser" 5:18
11. "Ein Lied"

Mesaj

2008-07-23T09:25:00.000-07:00

Trupul lacrimei
s-a zdrobit
de pamant
Cumplita mea lacrima de sange..

Atunci mi-ai dat mana ta.

Papusa,
Ai vrut sa stii daca mai traiesti?

ce urat era sufletul tau
mutilat acolo,
in vazul lumii,
in trupul meu...

Frica erai cand eu deveneam Inger
si uite cum se schimba rolurile noastre....intr-o secunda:
moarte cu viata
munte cu mare
cadere cu zbor

Te invat eu sa ierti.
Lumea e doar stramta...
De ce ai ales legea oamenilor
cand ti-am intins eu mana spre cer?

Ultimul Proces

2008-07-23T09:22:00.000-07:00

Cineva spunea de noi ca suntem ca dupa ploi,
ce s-a mai ales....
un razboi ne tot unea
azi traim, iubirea mea,
ultimul proces.

Am visat sa-ti fiu colind, noptile sa iti aprind
lerui-ler cerea
Sa ma nasc in orice zi
Si sa pier cand vei pieri
Amagirea mea

Sa nu plangi daca ma vand
Mire vesnic pe pamant
Nu raman dator,
Invelita-n ceata grea iarna e mireasa mea,
Mori cand am sa mor.

Vantul, ploile ma bat,
Tu te-nalti cand ele cad,
Eu ma naruiesc
Anii ma vor scufunda,
Cer imi va fi apa ta.
ultimul proces.

Munti sa se inchida in cale,
Mari sa spulbere hotare,
Cel ce ne-a ales
Ne condamna la uitare
unul munte, altul mare
ultimul proces

Credeti ca ma transform in ISUS CHRISTOS?

2008-05-09T10:50:00.000-07:00

Inteleg din legi ca nu ai voie sa iti faci dreptate singur. Implicit, alcineva, adica legea, iti va face dreptate. Si daca nu, ce se intampla atunci?

In legatura cu o lege nedreapta stiu ca esti indreptatit, chiar obligat sa o incalci. Dar in legatura cu o lege inexistenta? Trebuie eu se ma ridic ? Adica meseriasii, politia, procuratura, avocatii, etc, nu se pot sesiza ca lipseste ceva acolo?

Pun acum problema raului din oameni, micimii umane.
Pana la ce limita trebuie sa ii suporti in preajma ta? Pana la ce limita omul acela obisnuit, care crede in creatie, in stiinta, in oameni, poate trai in coasta lui cu o bestie? Nu este insasi prezenta bestiei o provocare? Daca din intamplare esti opusul acelei bestii, nu este normal sa te simti 'atras' de ea ca de un magnet? Nu este oare normal sa iti pui intrebari in legatura cu prezenta bestiei acolo?

Cat rau poate face bestia omului pana cand omul va dori sa ucida bestia? Pana unde razboiul poate fi vecin si in tratate cu pacea? Cele 2 elemente se bat evident cap in cap. Este vorba cumva de o lupta in care unul poate ucide pentru ca e rau iar celalalt trebuie sa moara pentru ca NU poate ucide?

Pana unde iti poti pastra luciditatea in fata raului, a raului provocator, care iti tzopaie prin fata si te sfideaza? Nu cumva rabdarea umana e supraapreciata de legiuitori?

Ce credeti, raul este mai atras de seamanul rau sau de inamicul principal, adica binele? /intrebarea reciproca perfect valabila/

Eu cred ca orice om are o limita. Cred ca religiile sunt utopice cand spun ca trebuie sa nu faci rau, indiferent cat de mult rau ti s-ar face si cat ai fi provocat. Cred ca din punct de vedere uman este imposibil lucrul asta. Cred ca omul are limite, si acolo unde pocnesc ele, ar trebui sa sara legea si legiuitorii ei, sa scoata acel rau din cadru.

Daca nu o fac, si raul persista si topaie pana cand intr-o secunda il spulberi, de ce trebuie sa fii vinovat de crima? De ce trebuie sa fii arestat macar o zi? Pentru ca EI nu pot stabili nevoia ta de bine? Pentru ca EI nu inteleg ca scarba de mizerie, te poate face fiara? Suntem supusi la provocari multiple si serioase in tara asta. Chiar nu se mai poate taia din ele?

Evident, orice om rau a fost bun candva si om ca mine. Dar o data ajuns rau fara ca eu sa fiu vinovat de asta, este oare posibil sa il iubesc ca pe fratele meu? De ce mutilatii astia nu sunt scosi din cadru, daca tot s-au scolit atatea desteptaciuni care spun ca exista leac pentru ca ei sa devina ce au fost o data...adica oameni.

Pana cand tot bagi in puscarie un om si ii tot dai drumul, si devine si mai rau, fara ca sa se schimbe in bine sau sa redevina OM? Daca unul a stat mai mult de jumatate din viata in puscarie si a iesit de acolo din ce in ce mai violent, iresponsabil sau dezechilibrat, este normal sa mai fie lasat printre oameni?
Noi ce vina avem?
Nu sunteti capabili sa ii 'reeducati', nu sunteti capabili sa ii 'integrati' si ii aruncati pe capul nostru, sa ne innebuneasca si pe noi, sa ne scarbeasca cu micimea si rautatea din ei sau sa me faca rau pur si simplu.

De ce nu va recunosteti esecul si il aruncati pe umerii nostri nevinovati? De ce nu ii adunati din societate si va spalati cu ei pe cap? Asta e democratie? Eu sa fiu pe zi ce trece mai tare si sa suport mai multa mizerie umana iar ei pe zi ce trece mai multi si mai rai?

Va spun sincer, nesimtire mai mare nu am pomenit dect practica asta cu eliberatul raului in societate. Cu lasatul nebunului pe strada ca e scump patul la spital. Filosofati si ne dati lectii, va credeti Christosi cu totii, ne indemnati la umilinta si rabdare si intelegere. Si de CHRISTOSI ce sunteti, ne si aruncati laturile sa ne dea in cap, sa ne fure, sa ne ameninte, sa ne omoare, ca sa ne calim intru credinta sau cum?

Asta nu e un articol legat numai de cele scrise de mine zilele trecute. E un articol legat de toata viata mea. De toata lupta pe care o duc sa ma cunosc mai bine. De tot efortul meu. M-am saturat de lupta asta dintre bine si rau in care numai cei de partea raului au arme adevarate, iar ostasii binelui sunt fraierii cu pistoale de jucarie, ipotetic aparati de legi, pentru ca nu se mai face fata sa fim aparati la cat suntem de atacati.

Eu am respect pentru oameni. Iubesc binele. Nu pot avea intelegere pentru rau decat intr-o oarecare masura, dincolo de care vreau sa il starpesc. Gresesc cu ceva?

Concret acum. De ce psihopatii si dezaxatii sunt printre noi, de ce daca reclamam la politie si la parchet si pe unde mai scrie ca trebuie reclamat nu ii consulta nimeni? Vreau sa stiu: exista niste rapoarte care se fac la eliberarea recidivistilor din penitenciare in care sa fie estimat gradul in care ei se vor adapta in societate? Cu cat a scazut sau crescut potentialul lor criminal? Ar semna cineva asa ceva? Exista experti in domeniu. Sunt de partea stiintei. Sunt si oameni, in masura in care protejeaza omul si valorile lui. Omul, atat. Si valorile. De ce exista atata rau?

Pana cand credeti ca va fi tolerat? Pana ma sufoca? Pana mi-e scarba de viata si ma duc dracului sau iau campii ca m-am tacanit?

Pana cand educatia asta masochista, ca altceva nu e? Pana cand povesti utopice si pana cand obrazul celelalt intors celor care nu sunt de nici un folos, nici societatii, nici propriei familii, nimanui.

Nu am nimic cu neevoluatii aia care vor numai mancare sex si bani de la viata. Am cu cei rai, cu cei care nu te lasa sa traiesti si otravesc totul in jur. Ii vreau OUT din viata mea, la dracu sa ii pieptene nu in societate. Asta pentru ca organele care pretind ca se ocupa cu reabilitarea si 'umanizarea' lor NU AU REZULTATE - SUNT DEGEABA!

Ceva nu functioneaza in sistem.
Si ceva serios se intampla cu mine.
1. Ating in curand treapta la care nu ma mai pot enerva.
2. Si pe aia la care nimic rau nu ma mai poate atinge.
3. Am reusit performanta ca dupa toata mizeria sa imi pastrez ratiunea si echilibrul.
4. Iubesc si mai mult omul si valorile lui, vietuitoarele, iubesc viata.

Intrebare capcana pt utopici: Credeti ca ma transform in ISUS CHRISTOS?

Sfatul meu: Opriti-mi transformarea in cele enumerate mai sus, ca nu o sa va placa!

*******************
Si ceva mai luminos acum, sa imi ies dracului din starea asta!

Completare la campania 'Omorati fiecare cate 5 caini vagabonzi'

2008-04-30T20:53:00.000-07:00

Completare la campania 'Omorati fiecare cate 5 caini vagabonzi'

http://new.ablog.ro/2008-04-16/completare-la-campania-omorati-fiecare-cate-5-caini-vagabonzi.html

Uite cum nu are lumea treaba si scrie .... Ce ii mai preocupa pe stupizi: se pune problema daca "s-ar pisha sau nu pe ele de legi cand e vorba sa isi apere progenitura de caini". Doamne cat am ras! De parca scrie undeva ca nu ai voie sa iti aperi copilul muscat de caine ca platesti amenda... Ce drak legatura are legea aia pentru protectia animalelor cu protectia oamenilor?

Apar in cadru si "babele nebune care arunca oase la cainii vagabonzi". Eu am vorbit cu babele alea si mi-au spus ca de aia arunca mancare la caini, ca sa atace progeniturile vecinor!

Si va mai mirati ca nu merge nimic in tara asta, va intrebati care o fi cauza?! Va spun eu cauza, e simplu. Creierele mucegaite ale astora care populeaza tara amesteca borcanele la fiecare respiratie. Adica nu fac distinctia necesara. Daca eu ma hotarasc maine sa donez un milion de euro pentru caini si nu pentru copii strazii sunt psihopat? Dar bine mai aliniatilor, fiecare face cu osul lui ce vrea. Cand n-o mai fi cainele flamand pe strazi, arunc oasele la gunoi si gata. Cum cristosul masii ajungeti voi sa bagati babele in discutia asta? Ca iau cainii si ii scapa de la injectie, ca dau cu oase, ca ar trebui amendate...

Cand va scadea numarul bestiilor care tortureaza animale / ca despre asta e vb in lege / va scadea si numarul alora care si-ar baga-o din toate directiile si pozitiile in progenitura ta. Te poti trezi cu progenitura violata si aruncata in latrina, chiar daca tu nu vezi legatura, iti spun eu ca exista. Si te mai poti trezi si vecin cu criminalul care iese de la parnaie pana mori tu, ca de, nu avea decat 11 ani cand ti-a hacuit copilul.

Tu, ala, care ai scris faza cu baba nebuna - stii ce ma doare pe mine? Mai tare decat griurile din legislatie ma doare ca tu nu vei putea niciodata sa schimbi ceva. De asta te sfidez, ca tine sunt prea multi. Nu vedeti padurea de copaci. Ca tine e si ala la care "cea mai buna toba este cea facuta din piele de caine".
Neputintelor! S-a pus de mult piciorul pe Luna! Chiar nu va dati seama cat de inapoiati sunteti, ce babe carcotase ati ajuns de tineri?!
S-a dat o lege, las-o ca e buna, iti spun eu, chiar daca nu e tot. Mergi inainte, n-o lua inapoi, lasa dracului ipoteticul caine, hranit de nebuna baba, care intr-o zi ti-ar putea musca progenitura... daca nu stii ce te leaga de baba "nebuna" din cantecul tau iti spun eu: sunteti neputinciosi amandoi! Si apropos de asta - daca oricare - baba sau fata babei, sau mosul cocosul, sau progenitura mea - vede in caine un prieten, e problema sa. Fiecare 'opinie' conteaza.

E un tampit care a scris acolo despre 'cainofilii' antipatici care nu sunt in stare sa iubeasca oameni. Un tampit care nu pricepe ca am evoluat, despre asta e vorba. Sau mai bine spus, altii au evoluat si ar fi bine sa faca un salt dupa ei. Lasa dracului killeritul ala care probabil te excita mai tare decat pe mine cainii si invata sa nu te mai uiti in jos. Nu mai fa pe Titi_Durul. Mai largeste-ti orizontul putin. Daca la tine aia care iubesc animalele urasc oamenii, inseamna ca ai tras o concluzie tampita si nestiintifica. Nimic mai mult. Si de asta ma scarbesti, esti superficil si frustrat. Ai creierul patruns de rahat.
Cei care iubesc animalele sunt de toate varstele si categoriile sociale. Statisticile demonstreaza contrariul, ca iubitorii de animale sunt persoane pozitive, se implica in educarea copiilor si se dedica familiei, sunt populari in cercurile de prieteni, au respect pentru oameni si viata. Nu sunt psihopati deci. Nu sunt cainofili cum spui tu. Ei nu sunt de acord cu exterminarea brutala sau cu exterminarea in general din varii motive, nu are rost sa le insir aici. Se tem in principal de modul brutal de exterminare a animalelor. Daca de la inceput euthanasierea s-ar fi facut departe de ochii oamenilor si asa cum este civilizat, asemenea reactii de 'hiperprotectie' a animalelor strazii nu ar fi aparut sau ar fi fost extrem de rare.

Daca exista caini vagabonzi inca, motivul este saracia si faptul ca buzunarele unora s-au umplut prea repede si nu mai vor sa plezneasca. Daca tu vrei sa killeresti, nu le va face sa plezneasca mai repede. In ograda ta sau in cea a cainilor vagabonzi nu va ajunge nici maruntisul de acolo. Asta nu inseamna ca noi trebuie sa fim la fel de idioti ca tine si sa ne murdarim mainile cu animale nevinovate. Prin efortul meu, prin inteligenta si pregatirea mea sunt mai mult decat un macelar. Cainii comunitari nu vor mai fi un pericol pentru oamenii din Romania in scurt timp. Si nici victimele unor Rambo de cartier frustrati care ies cu progenitura in brate nu pentru ca ar fi tatici exemplari, ci pentru ca aia e unica dovada ca au penis functional si au gasit si gaura pentru el.

-nu mai catalogati, nu mai trageti concluzii pripite si tampite, nu mai cautati prilejul sa iesiti in evidenta jignindu-va semenii pe motiv ca nu iubesc oameni ci caini. Astea sunt prostii.
-in cazuri punctuale, anuntati organele in masura sa rezolve problema cainilor agresivi. Pentru ca o vor face. Daca veti considera ca nu se intervine la timp si prompt, luptati, nu barfiti pe la colturi si scrieti rahat ieftin pe net. Nu va apucati ca imbecilii sa otraviti animalele. Luptati ca lucrul asta sa se petreaca in mod civilizat, conform legii, departe de privirile unor labagii care vor sa killereasca ca sa ejaculeze si departe de privirile copiilor vostri.
Ridicarea cainilor de pe strada este si o masura de protectie a animalelor. Asa ca vietii de strada, unde animalele pot deveni periculase sau tinta frustrarii unor dezechilibrati se prefera euthanasierea lor.

Si cel mai important lucru din toate: lasati catalogarea babelor si luptati pentru lichidarea saraciei.
Atat.
A saraciei generale. E o lupta mare si grea, se cer voluntari si e nevoie de eroi adevarati nu de killeri de caini imbecili. Daca dispare saracia, sa vezi cum se rezolva toate. Babele alea nebune iau cainii acasa si scapi de problema. Nu mai fii anticaine, fii tu antisaracie, si sa vezi ce-ti va saruta mana progenitura. Deschide-ti mintea. Daca o ai, nimic nu te poate opri.

Dansul vietii - How Can Animals Encourage Us

http://video.neogen.ro/user/magda1919/b5yxnjgiqisnbwl9n917h6w4klslyo6a/

Bajaga - O poveste ROCK

2008-04-25T17:22:00.000-07:00

Momčilo Bajagić - Bajaga
Compozitor, cantaret - vocal, chitara
N - 19 Februarie 1960, Bjelovar, Croatia
Debuteaza in 1974
Formeaza si conduce trupa rock Bajaga i Instruktori si este membru al trupei hard rock Riblja Čorba.

Bajaga - Moji drugovi

http://audio.neogen.ro/user/magda1919/8yc373mvo8fxmvx2y2zhlh56bhgylhku/

In 1978 se alatura trupei Riblja Čorba la invitatia lui Rajko Kojić.
Bajaga inregistreaza 5 albume cu Riblja Čorba - Kost u grlu (1979), Pokvarena mašta i prljave strasti (1981), Mrtva priroda (1981), Buvlja pijaca (1982), Večeras vas zabavljaju muzičari koji piju (1984) si un album LIVE U ime naroda (1982) - si compune piese de succes. Sa dau si un exemplu, nu-i asa ?

Kad hodaš

Album - VEČERAS VAS ZABAVLJAJU MUZIČARI KOJI PIJU
JUGOTON 1984

Dar Bajaga compune piese comice, de factura pop-rock, si sa dau un alt exemplu:
Muzičari koji piju

- piesa de pe acelasi album -

Faptul ca unele dintre aceste compozitii nu cadrau cu stilul hard al trupei, explica albumul solo al cantautorului - Pozitivna geografija, Januarie 1984.
Alaturi de Bajaga contribuie la inregistrarea acestui album produs de Kornelije Kovač - muzicieni ce aveau sa devina cateva luni mai tarziu membrii trupei rock Bajaga i Instruktori

Dejan Cukić - voce
Miroslav "Cvele" Cvetković - chitara bass
Nenad Stamtović - chitara
Vladimir Golubović - baterie
Žika Milenković - voce

Popularitatea acestui album avea sa creeze animozitati in interiorul trupei Riblja Čorba. Bajaga paraseste trupa in luna Julie a aceluiasi an, 1984, pentru a infiinta Bajaga i Instruktori. Albumul Pozitivna geografija va fi inclus in discografia oficiala a acesteia din urma.
Sub conducerea lui Bajaga, Bajaga i Instruktori devine una dintre cele mai de succes si prolifice trupe rock din fosta Jugoslavie.

Discografie

Pozitivna geografija (1984)
asculta 4 HITuri de pe acest album, (Poljubi me, Limene Trube, Tekila gerila & Tamara- versiune speciala)

Gen Rock, Stil Pop Rock

Muzica, Versuri, Chitara, Voce - Bajaga
Voce - Bora Longa, Dejan Cukic, Cvele
Bass, Voce - Neša Japanac
Clarinet - Ivan Švager
Tobe, Percutie - Vlada
Chitara - Krle
Chitara, Voce - Nele
Producator - Kornelije Kovac
Inregistrari - Zoran Radetic
Trombon (da, da!) - Kire Mitrev

a1 - Berlin
a2 - Mali Slonovi
a3 - Poljubi Me
a4 - Limene Trube
a5 - Znam Coveka

1 - Tekila - Gerila
2 - Marlena
3 - Kosooka
4 - Tamara
5 - Pustite Me Druže
6 - Papaline

Sa druge strane jastuka (1985)
asculta 5 HITuri de pe acest album (Ti Se Ljubis Na Tako Dobar Nacin, Dobro Jutro Dzezeri, Sa Druge Strane Jastuka, Francuska Ljubavna Revolucija, Zazmuri)

13 Mar 1985, Pop, Rock

Chitara, Voce - Bajaga
Voce - Ljilja Sađil* , Marina Sađil, Dejan Cukić , Žika Milenković
Bass - Nenad Stefanović, Bass, Voce - Miroslav Cvetković, Double Bass - Sava Medan
Percutie - Vlada Golubović
Chitara - Dragan Jovanović , Nenad Stamatović, Chitara Jazz - Branko Mačić
Clape - Rade Radivojević*
Prod - Saša Habić*
Prod, Clape - Kornelije Kovač
Sax - Tića Jakšić, Sax Alto, Tenor - Mića Marković, Sax Tenor - Jovan Maljoković
Trombon - Slobodan Grozdanović, Trompeta - Goran Grbić , Vladimir Krnetić, Trompeta, Flugelhorn - Stjepko Gut

A01 220 (3:31)
A02 Vidi Šta Mi Je Uradio Od Pesme, Mama (2:45)
Versuri - M. Bajagić, Muzica - Melany Safka

Ia uite ce i-au facut la cantec, mama !!!!

A03 Nemoj Da Budeš Nja Nja (3:48)
A04 Ti Se Ljubiš (Na Tako Dobar Način) (2:54)
A05 Dobro Jutro Džezeri (3:02)
A06 Sa Druge Strane Jastuka (3:52)
B01 Šarene Pilule Za Li-Lu-Le (2:45)
B02 Dvadeseti Vek (4:26)
B03 Francuska Ljubavna Revolucija (3:07)
Versuri - M. Bajagić, Muzica - Živorad Milenković
B04 Nemoj Da Se Zezaš Sa Mnom (2:10)
B05 Zažmuri (4:02)

Jahači magle (1986)
asculta 3 piese de pe acest album (Rimljani, Samo nam je ljubav potrebna, 442 do Beograda)

Septembrie 6, 1986 Gen - Pop, Rock Stil - Pop Rock

Compozitii - Momčilo Bajagić (a1-a5, b2-b4)
Versuri - Momčilo Bajagić
Producator - Saša Habić
Inregistrari - Đorđe Petrović

a1 - Ja mislim trista na sat
a2 - Kao ne zna da je gotivim
a3 - Gde stiže moje secanje
a4 - Red i mir
a5 - Rimljani
b1 - Samo nam je ljubav potrebna - compozitie Živorad Milenković
b2 - Strah od vozova
b3 - Bam, bam, bam
b4 - 442 do Beograda

Prodavnica tajni (1988)
asculta album

Gen - Pop, Rock Stil - Pop Rock, Ballad

Voce, chitara, chitara acustica - Momčilo Bajagić
Bass, Voce - Miroslav Cvetković
Tobe, Voce - Vlada Golubović
Producator exec, Voce - Saša Dragić
Chitara, Voce - Nenad Stamatović
Clape, Voce - Aleksandar Lokner
Voce - Žika Milenković
In alte roluri - Branko Maćić , Davor Rogik , Bata Božanić , Vlada Negovanović
Producator - Saša Habić
Inregistrare - Jan Šaš
Inregistrari facute in toamna anului 1988 la Studio "M" si Studio "1" Radio Novi Sad

a01 Gore-Dole (3:50) - muzica, versuri Bajaga
a02 Plavi Safir (4:40) - muzica, versuri Bajaga
a03 Verujem - Ne Verujem (3:20) - muzica, versuri Bajaga
a04 Godine Prolaze (3:43) - muzica, versuri Bajaga
a05 Ruski Voz (4:09) - muzica Žika, versuri Bajaga

b01 Vesela Pesma (3:33) - muzica, versuri Žika
b02 Tišina (4:50) - muzica, versuri Bajaga
b03 Život Je Nekad Siv - Nekad Žut (3:49) - muzica Žika, versuri Bajaga
b04 Otkada Tebe Volim (3:58) - muzica, versuri Bajaga

Muzika na struju (1989)

*
Od bižuterije do ćilibara (1997)
*
Zmaj od Noćaja (2000)
*
Šou počinje u ponoć (2005)

Albume live
Neka svemir čuje nemir (1989) - live
Best Of Live (2002)

EPs
Četri godišnja doba (1991)

Compilatii
Neizbrisano (1997)
So Far the Best of Bajaga & Instruktori (1993)
Balade (2000)
Hitovi (2000)
Ruža vetrova Beograda (2004)

Get your own Flash MP3 Player

Amir Kazic LEO-Cija si

http://audio.neogen.ro/user/magda1919/dgruop6er91v1pmrcwq79bdyqa39tax6/

Taylor Ware - 11 ani

2008-04-16T20:58:00.000-07:00

A debutat (voce + vioara) la 4 ani pe scena unui targ regional. Invata singura sa interpreteze si la 7 ani castiga un alt concurs regional si este trimisa sa participe la Illinois State Fair Talent, unde se plaseaza pe locul 2. La 9 ani a castigat Campionatul National Yahoo! Yodel Challenge. E simpatica rau fetita. Are 13 ani in prezent.

SEAN KINGSTON

2008-04-14T19:02:00.000-07:00

SEAN KINGSTON - SEAN KINGSTON
album released July 31st 2007.

Tracks:
01 Intro
02 Kingston
03 Take You There
04 Me Love
05 Beautiful Girls
06 Dry Your Eyes
07 Got No Shorty
08 There's Nothin [Ft. Paula Deanda]
09 I Can Feel It
10 Drummer Boy
11 Your Sister
12 That Ain't Right
13 Change

Bonus Track:
14 Colors 2007 [Reggae Remix Ft. Vybz Kartel And Kardinal Official]

Kisean Anderson [born February 3rd 1990 in Miami, Florida] known by his stage name Sean Kingston, is a Jamaican-American emerging reggae and pop musician who also raps. Kingston, the17 year-old Miami born, Jamaica bred artist, is not just a new face in popular music; he's accomplished the rare task of creating a new genre where rap, reggae, pop, doo-wop and remarkable songwriting all combine into something totally refreshing. Add in Sean's family roots, which cite Jamaican legendary producer Jack Ruby as his grandfather, and you have one of the most exciting debuts this year. And while hip-hop lyrics have sparked the biggest debate in years, Sean finds himself in the centre of the controversy - but not where you might think. The teen prefers to show his creativity without using profanity.

'Sean Kingston' is the eponymous debut album by Sean Kingston, released on July 31st 2007. Producer Jonathan Rotem took it upon himself to produce the entire album while Kingston wrote every lyric with help from Evan Bogart.
The album debuted at No.6 on U.S. Billboard 200.

SEAN KINGSTON & holidays in paradise

Trebuie sa stii - Florin Chilian

2008-04-07T04:56:00.000-07:00

Am facut un videoclip si hai sa il folosesc la ceva! Nu am cine stie ce merit eu, desi e clipul meu, meritul e al lui Chilian in totalitate. La asa o sursa de inspiratie greu iese ceva prost.

U have to know - Trebuie sa stii - Florin Chilian
Lyrics
Traducerea mea cu engleza din facultate...asa ca fitzi intelegatori daca, stiti voi, am dat-o in bara. Chiar v-as iubi mai mult daca veniti cu idei. Mie mi-a placut textul prea tare si nu m-am abtinut sa incerc chestia asta.

U have to know

No right to cheat thee
Don't drain this lie
your useless dream...
your toil in vain...
The wings of dream teach us to fly

No right to give up.
No right to die.

So far you feel, so far alive
Just tell her the truth, why play games with your mind
Tell her that you love
that life from inside.
Will kill in your heart
the destiny child
will shadow
be tied
to the chariot of time.

Ref:
U have to know I know
That's shield!
The future sunrise lies in former lights
You have to know, they steal your life
The unborn smile.

U have to know I know
My shield!
Born yesterday and did not start to live
You're not alone at any gate of mine
Take all the roads I built...

U have to know,
One word in time,
Can rip beyond the grave
No right
To gently drop forgiveness
DO NOT COMMIT MURDER!
His morning dreams,
His glass of light,
Strengthen beliefs
You cannot kill
uproot
decide
what's good for him -
though he feels like,
though you are right,
Don't drill him in
Is not your life.

Eternal good and evil grow
On your path,
this journey unique of its kind
Your life's so full of life
Hate clings to the eternal love
You have to know.
Free choice is yours only
line
You have to know
I know

Hi -

Please join me in taking action to get China to end the crackdown in Tibet immediately!
Send your message here: http://go.care2.com/14358889

Violence against protesters, monks and civilians in Tibet is quickly escalating as the deadly crackdown continues.
Only a few months away from the Beijing Summer Olympics, the Chinese government's violent attacks have already caused the death of around 100 people, while hundreds continue to be shot at, beat up and detained by China's security forces.
I just sent my message to protect the people of Tibet - please send your message here: http://go.care2.com/14358889

Thanks!