urbanismul

Vechii Bucuresti

2012-01-15T12:24:00.001-08:00

De prin Vechii Bucuresti

2011-12-14T15:15:00.000-08:00

Am gasit o arhiva impresionanta de imagini vechi ale Bucurestilor , pe http://www.corbisimages.com/ .

Imi permit sa postez cateva ipostaze, care mi s-au parut mie ca nu le-am mai vazut
in alta parte .

1.Str.Lipscani, colt cu Calea Victoriei -in stanga Palatul Societatii Dacia-Romania, aici a fost redacția ziarului „Timpul”, la etajul I, redacție în care lucra Mihai Eminescu.

2.Probabil Calea Victoriei

3. Palatul Artelor (demolat) , realizat cu ocazia evenimentului Expozițiunea Generală București 1906 , in Parcul Carol I , pe actualul amplasament al Mausoleului

5.Piata Bibescu (actualmente Piata Unirii) , in dreapta pe fundal se zareste Dealul Mitropoliei .

6. Mormântul Ostaşului Necunoscut vis-a vis de Palatul Artelor , din Parcul Carol I

8.Bazinul cu valuri maritime al Hotelului Lido

10.

UPDATE12/12/2011 Cum aratau Ploiestiul si Bucurestiul dupa bombardamentele din 1944

2011-12-09T14:15:00.000-08:00

Un video interesant gasit pe site-ul arhivelor nationale ale SUA , sursa: http://www.archives.gov/.

Pagubele cauzate de razboi pot fi analizate si in imaginile de mai jos ,sursa : http://collections.yadvashem.org/photosarchive/en-us/search.html#q=bucharest

Ar fi interesanta identificarea anumitor locatii , de aceea voi numerota fiecare fotografie ,
cu rugamintea catre cei interesati sa completeze in partea de comentarii raspunsul la aceasta enigma :

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

LUCRARE DE LICENTA -Ansamblu Multifunctional Chitila - Partea III

2011-06-09T14:15:00.000-07:00

Titlul 4.Argumentare solutie propusa pentru P.U.Z. si Regulament Local de Urbanism (pentru 1 UTR).

Conturarea propunerii la nivelul Planului urbanistic Zonal s-a realizat in urma Partiului Urbanistic,prin ilustrarea reglementarilor urbanistice.Referitor la trama stradala ,am ierarhizat circulatiile in functie de importanta traseelor,am rezolvat problema izolarii zonei de S a Chitilei,prin continuarea traseelor in subteran,pe sub calea ferata.Am acordat o importanta deosebita rezolvarii intersectiei dintre DN7 si pasajul de centura,prin realizarea de bretele de descarare in sensul giratoriu,la nivelul DN7.aceste bretele fiind paralele cu pasajul de centura tocmai pentru a favoriza realizarea unei “porti” urbane in zona de contact dintre Chitila si Bucuresti.

Am urmarit urmatoarele reglementari :U.T.R. ,aliniament,retrageri,P.O.T , C.U.T ,Regim de inaltime,regimul de construire.

Unitatile teritoriale de referinta (U.T.R) sunt clasificate astfel:

L-Zona aferenta locuirii

C-Zona Centrala dotarilor publice

M-Zona mixta

V-Zona spatiilor verzi

T-Zona transportului

Open publication - Free publishing - More chitila

Open publication - Free publishing - More puz

Titlul5.Argumentare solutie propusa si prezentare indicatori urbanistici propusi pentru faza de detaliu.

Zona asupra careia m-am decis sa detaliez propunerile conturate in fazele precedente se afla in marginea de E a Chitilei,avand o suprafata de 5,9 Ha,fiind o zona de maxim contact cu Bucurestiul,la o intersectie importanta de cai de comunicatii(Soseaua de centura cu Soseaua Chitilei(DN7),traseul de cale ferata Bucuresti-Ploiesti-Pitesti,cat si calea ferata de centura a Bucurestiului.

Inca din faza incipienta a proiectului de prediploma am mizat pe valorificarea infrastructurii feroviare existente,si pe un transport feroviar rapid, mai putin poluant in vederea unei dezvoltari sanatoase a Chitilei in raport cu Bucurestiul .In faza de PUZ am propus extinderea zonei centrale a Chitilei inspre E(pe fostul amplasament al Fabricii de Zahar),pana in vecinatatea soselei de centura(pasaj suprateran) cat si realizarea unei statii de tren in subteran(deoarece calea ferata se afla in debleu,la sud de podul CF peste Lacul Chitila),propunand accente verticale si o zona de comert si birouri vis – a –vis.

Am considerat un avantaj ingroparea liniilor ferate pe acest segment,astfel ca prezenta unei gari justifica si alte functiuni in zona :comert/servicii-birouri.Considerand zona de studiu o poarta de intrare ,cat si o articulatie intre periferia Bucurestiului( in care se dezvolta activitati comerciale-si servicii) si zona centrala a Chitilei,in acest loc am propus o piata urbana.

Provocarile realizarii propunerii au constat in integrarea ansamblului multifunctional in prelungirea zonei centrale a Chitilei,realizarea unei compozitii urbane echilibrate.Reglementarile din PUZ privind regimul maxim de inaltime au fost aplicate cu atentie asupra ansamblului creat,astfel zona de N a pietei,constituita din gara plus 3 corpuri de cladiri tip lama (adapostind activitati tertiare si cuaternare ,constituite in birouri) realizeaza o descrestere a inaltimii de la P+8 la P+6 la P+4,inspre lacul Chitila,marcand intr-un fel apropierea fata de elementul natural –lacul si forma reliefului.Fiecare corp de cladire respecta o retragere minima fata de marginea pasajului de centura de 13 m.Primul corp inalt(P+8) respecta aliniera constructiilor din partea de V a pasajului,de pe Soseaua Chitilei.Al doilea corp reprezinta cap de perspectiva dinspre strada de categoria II ce debuseaza in zona sensului giratoriu,iar al III-lea corp(P+4) prezinta o continuare a frontului conturat la malul apei.Legaturile pietonale ale acestui ansamblu multifunctional cu zona centrala extinsa a Chitilei se fac la sol ,pe sub pasajul de centura (acesta avand o inaltime fata de sol de 7,50 m.

Pe partea opusa garii(in Sud) am optat pentru o formula spatiala in plan aproximativ in forma de U,care sa justifice amenajarea unei piete urbane.Din punct de vedere al regimului de inaltime,am optat pentru o alternare a regimurilor de inaltime,pentru a rupe din monotonia creeata de frontul opus al garii.Intreg ansamblul se relationeaza bine cu partea opusa prin 2 pasaje pietonale subterane,o pasarela pietonala (ce inchide oarecum frontul pietei si creeaza senzatia unei porti),cat si prin traversari pietonale la nivelul solului.Deoarece in zona garii parcajele subterane nu au fost prevazute,datorita prezentei liniilor de cale ferata in subteran,necesarul de locuri de parcare este rezolvat in partea opusa,unde exista 105 locuri parcare la sol,si tot atata in subteran.In zona garii au fost prevazute locuri de parcare sub pasajul de centura.

Gara are 2 accese principale(unul pe Soseaua Chitilei,dinspre Bucuresti),avand si statie de autobuz,al doilea dinspre Chitila ,paralel cu soseaua de centura.Ambele accese au prevazute statii de autobuz.Numarul de locuri de parcare mai redus in zona garii este justificat tocmai de prezenta acestui mijloc de transport rapid,care ar facilita accesul utilizatorilor in zona.

In vecinatatea pasajului de centura,corpurile tip lama sunt realizate in consola,pentru a sublinia si mai mult accesul in gara dinspre Chitila .

Ansamblul sudic este format dintr-o cladire tip lama de birouri,flancata de 2 corpuri mai reduse ca regim de inaltime ,adapostind functiuni comerciale si servicii.Acestea prezinta la parter rezolvari sub forma de portic,pentru a permeabiliza si mai mult spatiul interior cu cel exterior.Ca si amenajari ale pietei,am mers pe ideea unei conformari simple ,in partea de V exista o movila acoperita cu gazon de 1.50m,cu 3 arbori(platani) asezati geometric ,care este flancata pe partea E de un bazin cu apa special amenajat,in care sunt plantati ficusi.Exista un echilibru intre suprafata plantata si cea pavata,astfel in zona porticurilor pavajul este mai intens ca suprafata tocmai pentru amenajarea de terase.

Am optat pentru amenajarea pietei in partea de sud ,din considerente de confort urban,pentru a creea o alveola care sa retina utilizatorii .

Open publication - Free publishing - More gara

Datorita importantei functiunii de gara ,am optat pentru un H cornisa minim de 11 m,constituit in parter si etaj.In zona de atrium-peroane,exista o supanta-cu o structura speciala metalica ,invelitoare de sticla,pentru a ilumina natural zona peroanelor si a curtilor create.

In UTR. Ul C3a am optat pentru un POT mai redus(24 %) ,pentru a aloca mai mult spatiu pietei urbane,si un CUT moderat de 1,49.

Ca si exemplu de ansamblu functional integrat in sistemul urban este cel din Lille-complexul garii Euralille.Desi acesta este un nod feroviar de mare viteza(TGV),proiectul din Chitila este gandit pentru valorificarea in viitor a infrastructurii feroviare existente (centura de cale ferata a Bucurestiului) si realizarea de trasee de tren urban rapid.

Open publication - Free publishing - More chitila

LUCRARE DE LICENTA -Ansamblu Multifunctional Chitila - Partea II

2011-06-09T14:08:00.000-07:00

Titlul2.Viziune si concept de dezvoltare la nivel teritorial.

In anul 2020,expansiunea spre zona periurbana a Bucurestiului inglobeaza cele doua asezari urbane CHITILA si MOGOSOAIA.Acestea functioneaza ca un sistem,impreuna cu BUFTEA,avand ca dominanta dezvoltarea turismului.Acest lucru a fost posibil in primul rand prin refunctionalizarea forturilor(fortul Chitila-muzeu interactiv,Bateria 1-2-zona paint-ball,fortul Mogosoaia-parc de distractie tematic),implementarea unui zone destinate ridicarii cu balon cu aer cald,oferind o panoramare a numeroaselor puncte de interes(forturile –palatul Mogosoaia-gradina botanica de langa padurea Motoc).De-alungul salbei de lacuri se desfasoara un transport acvatic turistic.Malurile sunt amenajate cu spatii verzi de protectie si cu piste pentru biciclisti.Sistemul de spatii verzi a urmarit refacerea CENTURII VERZI a capitalei,in zona de N a Mogosoaiei,existand culoare verzi de patrundere in Bucuresti.Zona de V a cartierului Rudeni este transformata in Parc urban,in relatie directa cu noua Gradina zoologica de langa Lacul Morii.

Elementul principal de atractie este HIPODROMUL,realizat pe vechiul amplasament al unitatii industriale de pe Valea Mangului,important centru de echitatie national,generator de mari fluxuri de turisti la nivel macroregional..Accesibilitatea este ridicata datorita proximitatii fata de traseul trenului express regional (TER) si metrou.Vecinatatea fata de padurea Raioasa,existenta formelor de relief propice ce necesita o investitie minima in modelarea terenului ,au contribuit la dezvoltarea unui complex de golf.Necesar atat pentru perfectionarea si patrunderea acestui sport in Romania ,reprezinta un spatiu de interactiune sociala,benefic pentru categoriile de populatie instarite.

Relocarea zonei C.F. Triaj in exteriorul autostrazii de centura a adus un plus dezvoltarii integrate a Bucurestiului,eliberand o zona mare de teren ce constituia o bariera fizica.Noile functiuni sunt compatibile cu parcul urban de langa Rudeni.

Intreg teritoriul este bine deservit de transportul public in comun,avand ca suport reteaua de trenuri express(metrou de suprafata).Activitatile turistice sunt sustinute si de existenta centrului comercial COLOSSEUM,bine deservit atat de reteaua extinsa de metrou,cat si de cea de tren.

Importanta intersectiei intre centura Bucurestiului ,DN7,calea ferata si elementul natural-lacul CHITILA,reprezentand zona de maxim contact intre cele doua localitati si Bucuresti,a condus la dezvoltarea integrata a complexului de birouri cu cea a unei zone centrale cu locuintelor colective un cu partiu special realizate prin reconversia fostei Fabrici de Zahar.Acestea contribuie la ridicarea gradului de urbanizare.

In Mogosoaia,la sud de lac,noul cartier cu locuinte colective si individuale,dispun de dotari :liceu,spital,spatii comerciale,etc si retea de circulatii carosabile ierarhizate,ridicand calitatea vietii.Relationarea dintre Chitila si Mogosoaia este imbunatatita prin noua legatura a DN1 cu DN7,ce traverseaza cartierul.Un ax important este cel ce leaga padurea Mogosoaia de gradina botanica .

In vecinatatea padurii Buciumeni,in N Mogosoaiei ,un nou complex de locuinte colective ,relationat cu statia TER ridica standardul de locuire.

Pentru sustinerea noilor activitati desfasurate in zona,se justifica un centru de pregatire profesionala a populatiei locale interesate.Pentru pastrarea specificului local este sustinuta dezvoltarea agroturismului si a amenajarii vaii Mangului pentru pescuit.

Noi functiuni culturale(teatru,cinema) amplasate in locuri centrale din CHITILA,intaresc statutul de oras.In zona intersectiei DN7 cu soseaua de centura,la zona de maxim contact cu Bucurestiul este realizata o articulatie functionala-o poarta urbana constituita dintr-un ansamblu multifunctional,ce inglobeaza o statie de tren express,birouri si spatii comerciale.

Open publication - Free publishing

Titlul 3.Argumentare solutie propusa pentru partiu urbanistic.

Zona aleasa spre interventie la faza de partiu urbanistic se afla in partea de N-V a orasului Chitila,avand o suprafata de 40 de Ha.Este delimitata la N de Lacul Chitila,la E de calea ferata si un tronson al soselei de centura Bucuresti,la S de DN 7 Bucuresti-Targoviste,iar la V de Str.Garii.

Am ales aceasta zona deoarece include in interiorul sau amplasamentul fostei Fabrici de zahar din Chitila(1875),prima fabrica de zahar din prinicipatele romanesti,element ce a devenit in timp promotorul dezvoltarii al acestei asezari.Amplasamentul reprezinta si o zona de maxim contact cu Bucurestiul.Intrata in declin,aceasta zona nu mai prezinta interes pentru locuitorii Chitilei.

Orasul Chitila are ca si ax de dezvoltare drumul national 7 Bucuresti Targoviste.Functiunile importante sunt concentrate spatial in zona vetrei satului si in cateva mici nuclee dispersate in lungul acestui ax de dezvoltare.Considerand ca nucleul istoric nu mai satisface din punct de vedere functional si spatial noile nevoi ale locuitorilor ,necesitatea realizarii unui pol urban principal poate fi realizat pe amplasamentul studiat din mai multe motive:

1.In zona sunt amplasate unitati de productie si depozitare ce ocupa suprafete importante necesare orasului pentru dezvoltare.Sistuate in vecinatatea zonelor de locuit si in vecinatatea apei,acestea produc o serie de probleme la nivel spatial(reprezinta bariere,rezultand o trama stradala neierarhizata),la nivel social(segregare) ,la nivel de mediu natural(poluare).Frontul la apa impreuna cu malul de lac pot fi valorificate in interesul locuitorilor prin crearea de spatii publice.

2.In cadrul zonei de studiu,urmarind si intentiile noastre din viziunea globala ,este posibila realizarea unei gari urbane la intersectia DN 7 cu Soseaua de Centura.Infrastructura caii ferate urmeaza a fi valorificata in scopul transportului public in comun cu tren urban express,intre Bucuresti si zona sa periurbana,pe zona de cale ferata de centura.Pe portiunea analizata,aceasta se afla in debleu,trecand pe sub DN 7.Este interesanta zona de intersectie dintre DN 7 –pasajul de centura-cale ferata-,dar si intersectia cale ferata-Lacul Chitila-pasajul de centura.In zona aceasta de intersectie,dorim realizarea unor elemente de interes general,cu accente verticale:gara urbana cu birouri,hotel,restaurant.

3.Zona de studiu este in relatie directa cu Fortul Chitila,element ce poate constitui un alt pol de atractie al Orasului Chitila.In viziune ,acesta reprezinta un element forte,ce devine un muzeu specializat,interactiv cu publicul, fiind o zona de loisir si recreere.Va fi vizibil datorita baloanelor cu aer cald ce vor fi ridicate de la sol din zona fortului.Noi legaturi rutiere si pietonale sunt necesare peste calea ferata inspre fort.

4.In zona de studiu s-a constituit un nucleu important,in zona noului cartier de locuinte colective Residenz.Exista astfel o piata agroalimentara,un minimarket Plus Discount,scoala generala,biserica ortodoxa,posta,incepand sa se contureze spatial prelungirea zonei centrale.

5.Pe fosta groapa a “Caramidariei” se afla terenul de fotbal al Chitilei.Acest element prezinta un real interes,existand un proiect de construire a unui stadion.

La nivelul modificarii PUG-ului am ierarhizat trama stradala si am anulat functiunea de productie si depozitare in favoarea unor zone de locuit si a dotarilor comerciale,culturale,recreere,

loisir si agrement realizanad axe compozitionale intre elemente importante din zona cat si relationarea acesteia cu restul orasului,creand o compozitie urbana cu o mixtitate de functiuni.

Orasul Chitila are o traditie in locuirea individuala,fiind caracteristice gospodariile de inceput de secol XIX,cu un regim mic de inaltime.Prin realizarea noului pol urban,dorim sa punem accentul pe locuirea colectiva ,cu un regim de inaltime P+3-P+4,concentrate in zona DN 7,cat si inspre lac,in zona stadionului.Dorim sa retesem trama stradala,sa creem o zona de interes general,cu spatii publice in lungul malului de lac ,dar in special un centru de cartier in vecinatatea garii urbane.Vechea hala industriala cu cosul de fum al Fabricii de zahar urmeaza a fi supusa unei conversiei functionale :biblioteca,cu spatii expozitionale,centru cultural.In Chitila exista cateva zone arheologice,spatiul ideal pentru expunerea obiectelor descoperite putand fi constructia Fabricii de zahar.

Ca si element structurant,in interiorul sitului nou ,strada de categoria 3,cu banda speciala pt autobuze urmeaza sa lege elemente importante precum :gara urbana,zone de locuit,stadionul,Padurea Mogosoaia.Dinspre fortul Chitila spre lac se realizeaza axe verzi.

Este necesara o axa comerciala,care sa lege functional si spatial fortul Chitila de zona stadionului si de parcul urban.

In centrul de greutate al zonei de interventie am optat pentru locuire individuala(izolata pe lot,si in regim insiruit),cu Hmediu-P+1-P+2 atat din ratiuni functionale(sunt compatibile cu subzonele invecinate,aproape de dotari,de lac),cat si pentru a continua traditia locuirii individuale in oras.

In ceea ce priveste sistemul de spatii verzi,acesta urmareste o integrare echilibrata la nivelul sitului a spatiilor verzi publice si semipublice(parcul din zona lacului Chitila,cu zona fortului,prin fasii verzi,de asemeni spatiile verzi semipublice din zona locuintelor colective si individuale ,contribuind la cresterea calitatii locuirii).

Open publication - Free publishing

LUCRARE DE LICENTA -Ansamblu Multifunctional Chitila - Partea I

2011-06-08T06:36:00.000-07:00

Da..in vara am absolvit cu brio Facultatea de Urbanism,sectia Planificare si proiectare urbana din cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"-Bucuresti.Mai jos expun introducerea Memoriului de prezentare ,restul documentului il puteti gasi aici

Titlul1. Analiza si diagnostic la nivel teritorial.Concluzii privind potentialul de dezvoltare si permisivitati urbanistice.

Suprafata care constituie obiectul studiului in cadrul fazei I a Proiectului de prediploma ,intitulata Studii de Teren ,este compusa din teritoriul administrativ al orasului Chitila si al comunei Mogosoaia,situate la limita de nord-vest a municipiului Bucuresti,fiind o zona de maxim contact intre interesele diversilor actori urbani ,deoarece acest teritoriu prezinta elemente de importanta deosebita pentru dezvoltarea capitalei,zona fiind supusa presiunilor de dezvoltare din mai multe directii,insa neexistand o corelare intre Planurile Urbanistice Generale aprobate de catre fiecare UAT,neglijandu-se si prioritatile directiilor rezultate din strategia de dezvoltare a capitalei.

Analiza pe mai multe paliere a starii de functionalitate a zonei studiate a realizat suportul sintezei analizelor ,sinteza care ne-a ajutat sa formulam concluzii privind potentialul de dezvoltare ,materializat prin formularea unei viziuni.

In urma vizitelor repetate pe teren ,in grupuri de cate 3-4 studenti,in zile diferite lucratoare ,cat si la final de saptamana am analizat pe domenii de interes problemele cu care se confrunta locuitorii zonei,resursele disponibile si elementele de potential care ar putea imbunatati calitatea vietii,urmand cresterea atractivitatii zonei din punct de vedere economic.In cadrul analizei documentatiilor de urbanism ,am luat in calcul PATN(Planul de Amenajare al Teritoriului National),PATJ Ilfov(Faza 1 si 2),Planurile urbanistice generale ale Bucurestiului,Chitilei si Mogosoaiei,diverse PUZ-uri aprobate,Planul regional de actiune pentru mediu Bucuresti-Ilfov.Datele statistice le-am cules din PIDU Chitila(Plan integrat de dezvoltare urbana),iar pentru Mogosoaia am gasit referinte istorice in lucrari precum Mogosoaia-Trei secole de Istorie 1702-2002,de Narcis Dorin Ion.

Zona studiata se incadreaza in partea de N-V a Campiei Romane,in subdiviziunea denumita Campul Mostistea,care se caracterizeaza prin prezenta unor depuneri argiloase,uneori loessoide la suprafata si care se continua in profunzime cu formatiuni monogranulare de tipul nisipurilor si pietrisurilor de Colentina,ceea ce nu prezinta probleme asupra fundarii constructiilor.Teritoriul este situat intre Valea Dambovitei la sud si Valea Colentinei la nord,altitudinea medie fiind de 95 de m fata de nivelul marii.

Orasul Chitila(avand in componenta sa satul Rudeni) are o suprafata de 12.05 kmp,numarand in anul 2002 12643 de locuitori.Distanta fata de centrul Bucurestiului este de 12.6 km(fata de km0). Orasul este dezvoltata linear in lungul drumului national 7 Bucuresti-Targoviste,fiind constrans in expansiunea spatiala de bariere naturale(lacul Chitila la N),fizice (calea ferata Bucuresti-Ploiesti-Pitesti) in zona de S,fortul Chitila(prima constructie defensiva din sistemul de fortificatie al capitalei)in E. Chitila s-a dezvoltat intens la sfarsitul secolului al XIX-lea ,odata cu realizarea caii ferate Bucuresti-Ploiesti-Pitesti,motiv pentru care s-a putut realiza prima Fabrica de Zahar din Principatele Romane in 1875 de catre printul Nicolae Bibescu,rezident al Palatului de la Mogosoaia in acea vreme.

Comuna Mogosoaia este situata in partea de N-V a Bucurestiului,la N de Chitila,avand o suprafata de 24.45 kmp si o populatie de 5342 de locuitori in anul 2002.Este strabatut de la E la V de drumul national 1A.Fata de Chitila,are o importanta mai mare din punct de vedere istoric si cultural,datorita elementului reper-Ansamblul palatului brancovenesc,resedinta domnitorului Constantin Brancoveanu in secolul al XVII-lea..Mogosoaia s-a dezvoltat in lungul vechiului drum domnesc Bucuresti-Targoviste,ce unea curtile domnesti mai sus mentionate,conturandu-si in timp o vocatie agricola,fata de dezvoltarea industriala cunoscuta de Chitila.

Odata cu dezvoltarea sistemului de fortificatii din jurul Bucurestiului,la sfarsitul secolului al XIX-lea ,constituit din 36 de forturi si baterii,amplasate la distante de aproximativ 2 km intre un fort si o baterie intermediara,se definitiveaza lucrarile la calea ferata de centura(avand rolul aprovizionarii forturilor cu armament si echipament militar),cat si realizarea drumului de centura.In momentul de fata ,fortul Chitila,bateria 1-2 Mogosoaia,si fortul Mogosoaia sunt intrate in anonimat,avand un statut juridic incert,si nu sunt amenajate,prezentand suprafete mari de teren nevalorificate interesului public,fiind neglijate si lasate in declin.

Open publication - Free publishing - More centrua

In Chitila exista elemente de patrimoniu construit valoroase,care refunctionalizate si redate publicului ar putea intari identitatea locului si ar creste atractivitatea:Fortul Chitila(in prezent scoala militara),Vechea hala de productie a Fabricii de zahar.Acestea ar creste suprafata de spatii publice amenajate.

Industriile aparute in vecinatatea elementelor naturale(Fabrica de Oxigen pe Valea Mangului,Fabrica de Piese Auto,pe fostul amplasament al Fabricii de Zahar,langa lacul Chitila),ridica probleme d.p.v. al poluarii elementelor de mediu.Segregarea functionala poate sa apara ca efect al dezvoltarii de hale industriale,spatii mari de depozitare ,parcuri logistice si servicii aferente acestora in lungul soselei de centura,ce tinde sa devina un ax structurant al acestor tipuri de functiuni.Mai mult,existenta zonei CF triaj Chitila constituie o bariera fizica in dezvoltarea normala a Bucurestiului ,fiind o resursa importanta de teren pentru nevoile orasului.Salba de lacuri ,cat si padurile existente(Mogosoaia,Raioasa,Motoc,Straulesti) nu prezinta inca un interes deosebit in randul populatiei,datorita insuficientei de dotari aferente turismului de agrement,dar si a lipsei sistemului de transport in comun rapid,cu acces facil la acestea.

Gradul de echipare teritoriala cu retele tehnico-edilitare ,suprafata aferenta locuirii colective ,cat si cea rezervata dotarilor publice este redusa,rezultand un grad redus de urbanizare,in special Chitila,care tinde sa-si mentina statutul de oras.

Exista comunitati locale bine inchegate,avand un statut traditional,cu un statut social mediu,dar in zona incep sa se aseze si categorii sociale cu venituri foarte mari,datorita proximitatii fata de Bucuresti si a speculei imobiliare in zonele fostelor expolatatii agricole,la sud de lacul Mogosoaia.Se ajunge la un contrast foarte mare in aceste doua categorii,lipsa unei planificari urbane duce la mutatii de ordin functional,aparand zone rezidentiale in afara orasului fara dotari si echipamente edilitare corespunzatoare unei bune functionalitati.

Open publication - Free publishing - More chitila

Problemele majore ale Chitilei sunt poluarea elementelor de mediu,cauzate de tranzitul auto din zona centrala in lipsa segmentului de centura a Bucurestiului ,poluarea cauzata de depozitul de deseuri menajere aflat la V de soseaua de centura ,in zona CF Chitila Triaj,dar si a industriilor existente pe malurile lacurilor.Calea ferata Bucuresti-Ploiesti reprezinta o bariera fizica,care fragmenteaza orasul si ingreuneaza circulatia pe directia N-S.Lipsa unui sistem de transport public echitabil si rapid ,conduce la folosirea automobilului si implicit la poluare.

Mogosoaia prezinta un asalt al malului sudic al lacului de catre investitori privati,care actioneaza individual,conducand la alterearea imaginii urbane prin interventiile nou aparute (zone de locuinte individuale).Ambele localitati au elemente de potential valoroase in ceea ce priveste cadrul natural:salba de lacuri-Mogosoaia,Chitila,Valea Mangului si trupuri de paduri care nu sunt relationate intre ele,si nici amenajate.

De asemeni nu trebuie neglijata proximitatea fata de Buftea ,la N-V de Mogosoaia.Intre Chitila si Buftea ar trebui gasite noi legaturi spatiale si intarite relatiile de cooperare,pentru a incarca si asa dependenta tot mai mare a Chitilei fata de Bucuresti.Suprafetele agricole sunt cele mai potrivite pentru noi expansiuni teritoriale,insa trebuie avute in vedere si vechile intreprinderi industriale intrate in declin,care prezinta potential de reconversie functionala,avand deja asigurata problema infrastructurii .

Atat in Chitila ,cat si in Mogosoaia,nucleul vechi nu mai reuseste sa satisfaca nevoile functionale ale cetatenilor,fiind necesare in ambele cazuri extinderea zonei centrale ,si dezvoltarea altor centre functionale

Realizarea centurii cu profil de autostrada creeaza premisa mutarii intereselor dezvoltatorilor de hale industriale si spatii de depozitare in vecinatatea acesteia,eliberand oarecum actuala sosea de centura de presiuni constante generate de trafic si de aceste tipuri de activitati.Soseaua de centura poate capata o fateta mai prietenoasa fata de utilizatorii spatiului public,existand posibilitatea inchegarii unui traseu verde ce ar lega forturile (spatii publice refunctionalizate),cu alte elemente de cadru natural valorificate.De asemeni nu e de neglijat transportul feroviar rapid si valorificarea centurii feroviare ,ca o alternativa la sistemul de metrou in zona periferica a capitalei,pe modelul parizian.

In zona de S a Chitilei

Daca nu se va tine cont de o dezvoltare urbana integrata,si se va continua neglijarea elementelor de potential turistic,zona risca sa devina o periferie neatractiva,cu probleme sociale si de mediu.

Concluzii privind potentialul de dezvoltare si permisivitati urbanistice:

1.Refunctionalizarea siturilor industriale intrate in declin si aflate in vecinatatea lacurilor prezinta rezerve importante de teren echipat cu retele edilitare in vederea extinderii zonelor functionale mixte ale Chitilei.

2.Valorificarea elementelor de cadru natural ,in special salba de lacuri a Colentinei si Valea Mangului,relationate bine cu padurile,si cu zona centrala a localitatilor.Zona terenurilor agricole din E padurii Raioasa si extremitatea V a Vaii Mangului prezinta un potential ridicat de dezvoltare a unei zone de agrement(golf,hipodrom),datorita formei de relief colinare-pante line,cat si a vecinatatii fata de calea ferata.

3.Reconversia forturilor din jurul Bucurestiului ar insemna un castig important atat prin amenajarea de spatii destinate culturii,loasirului ,cat si prin cresterea necesarului de spatii verzi amenajate,acestea fiind plantate in scopul camuflarii,necesitand investitii minime in acest sens.

4.Valorificarea infrastructurii feroviare in scopul transportului public rapid ,in zonele periurbane ar scadea poluarea cu noxe,ar creste accesibilitatea in zona si ar reduce problemele cauzate de traficul auto.

5.Realizarea autostrazii de centura ar aduce un beneficiu oraselor Chitila si Mogosoaia,prin diminuarea traficului auto de pe actuala sosea de centura a Bucurestiului si constituirea unor noi zone de productie si depozitare in lungul acesteia.

Open publication - Free publishing

Strategia de dezvoltare pentru zona de Sud a Bucurestiului

2011-05-25T05:22:00.000-07:00

Se tot vorbeste despre elaborarea unei strategii ,revizuirea PUG ului pentru Bucuresti si alte intalniri si dezbateri dintre administratia publica si specialisti .

Mai jos gasiti o prezentare a Strategiei elaborata de catre colegii de la Masterul Management Urban pentru Orase competitive,din cadrul UAUIM Bucuresti :
http://www.csb2035.ro/pdf/studenti/zona_sud.pdf

Iar din Bucataria proiectului puteti citi mai multe pe blogul colegei mele Elena Tozaru :
http://hellenalldesign.blogspot.com/2011/05/proiect-master-planificare-strategica.html

Multe idei ,multe cuvinte ,sper sa va placa rezultatul .

Bucurestii transformati

2011-04-03T02:56:00.000-07:00

Splendida fotografie a Pietei Palatului - cu statuia originala a regelui Carol I (flancata se pare de 2 tancuri ) - imagine surprinsa de pe balconul Palatului Regal anii '40 B-dul I.C. Bratianu -Demolari in zona Baratiei pentru degajarea traseului noului bulevard pe directia N-S Piata Universitatii- Piata Unirii.

Piata Victoriei dupa 70 de ani- Palatul Sturdza ( cunoscut ca si sediu al Ministerului de Externe a disparut din peisaj odata cu bombardamentele din '44) - a se remarca apropiera socanta dintre Palatul Victoria si Palatul Sturdza ... ce mai urbanism interbelic..

Bucurestiul bombardat 1944

2011-04-02T15:07:00.000-07:00

Universitatea- fatada principala devastata - aprilie 1944 Intrarea principala -fronton distrus

Holul principal distrus

Palatul Generala Asigurari (actualmente sediu BCR ) - aprile '44

str.Academiei-vedere spre Hotel Union

Scoala de Arhitectura (actualmente Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"-corpul vechi grav avariat aprilie 1944

Scoala de Arhitectura inainte de razboi

Am ramas pur si simplu stana de piatra cand am dat peste aceste fotografii ... ranile razboiului asupra fondului construit din Bucuresti au fost destule de evidente . Nici prin gand nu mi-a trecut ca Scoala de Arhitectura fusese atinsa si ea de bombele americane in aprile 44 .

Noi fotografii vechi cu Bucuresti

2011-03-31T11:27:00.000-07:00

Dupa cum v-am obisnuit in ultima vreme ,am inceput sa descopar imagini inedite cu Bucurestiul si pe aceasta cale doresc sa le fac publice , mai ales nostalgicilor dupa vechiul oras ( poate unele au mai fost scoase la iveala de altii ). As avea nevoie de ajutorul vostru in identificarea locatiilor (si pe cat posibil datarea cat mai exacta ) . Ce ziceti ... va incumetati ?

1.Calea Grivitei

2. Biserica Enei 3. B-dul Magheru 4.Casa cu Lei - Calea Victoriei

5.Vedere aeriana-Parcul Carol

6. Palatul Justitiei

7. Scoala de Arhitectura

8.Piata Victoriei

9. Muzeul Simu

10.Cinema ARO

10.Palatul Ministerului de Externe -Piata Victoriei

11.

12.

13.

14.Intrare principala Palat Ministerul de Externe

15.Vedere spre Dealul Mitropoliei

16.

17.Biserica Domnita Balasa

18.Vedere spre Gradina Cismigiu

19.Piata Victoriei

20.Arcul de Triumf

21.Palatul CEC

22.Biserica Stavropoleos

23.Str. Stavropoleos

24. Mahala Bucuresti

25.

26.

27.Biserica Stavropoleos

28.

29.Panorama spre Biserica Sf.Spiridon

Bucuresti - fotografii vechi

2011-03-26T12:49:00.000-07:00

Multumita schimbarii la fata a site-ului Muzeului Municipiului Bucuresti avem ocazia sa vedem cateva fotografii vechi ale Bucurestiului :

Calea Victoriei- Pasjul Roman in fundal-stanga ( langa Biserica Krtetzulescu ) .Ordinea si coerenta arhitecturala erau la ele acasa .

Palatul Sutu- Piata Universitatii ,actualmente Muzeul Municipiului Bucuresti

Palatul Fundației Universitare Carol I -actualemente BCU Biblioteca Centrală Universitară din București

Calea Victoriei

Rond- Piata Universitatii -Ansamblul statuar I.C.Bratianu-demolat de catre comunisti

Piata Sf. Anton

Strada Selari-dreapta Hanul Rosu

Biserica Stavropoleos

Hala Mare din Piata Unirii (demolata de comunisti ) - in plan secund- Hanul lui Manuc

Bucurestii ciclisti sau ciclistii bucuresteni

2011-03-24T14:46:00.000-07:00

Bucuresti -Piata Universitatii 1955

Va ziceam eu ca arhivele ne-ar putea surprinde cu anumite aspecte de cultura urbana, ca sa ne dam seama ca bicicleta , pe langa tramvai , erau mijloace nepoluante de deplasare , utilizate frecvent si fara ifose de catre bucuresteni ( nu ca acum n-ar mai fi...) .

Ia sa ne gandim pe viitor la un Tour de Bucharest ( avem Soseaua de centura de vreo 50 de km, plus alte cateva zeci de bulevarde ) .

Daca Viena a fost declarata in 2009 metropola cu cel mai inalt grad de calitate a vietii din lume ( si stim bine ce politici urbane de sprijinire a circulatiei cu bicicleta in oras au adoptat ) , haideti sa nu ne mai imbacsim plamanii cu gaze toxice , pe strazi , aici in Bucuresti , sa facem putin mai multa miscare dand din pedale si respirand un aer din ce in ce mai curat (o bicicleta e mai ieftina decat o rata de leasing auto ) .

Panorama Parcul Carol I 1930

2011-03-24T13:27:00.000-07:00

Orasul nostru , surprinzator sau nu , s-a metamorfozat din Alba ca Zapada in Cenusereasa , iar apoi in Scufita Rosie ( in functie de alternarea regimurilor politice , razboaie si cataclisme ) .
Imaginea reprezinta o perspectiva aeriana asupra Parcului Carol I din anul 1930 . Vi se pare ceva ciudat , cateva cladiri in plus (sau altele in minus) fata de situatia existenta ?

Panorama Bucuresti 1870 de Franz Duschek

2011-03-19T08:46:00.000-07:00

Am descoperit recent in biblioteca personala o fotografie veche , o panorama a Bucurestilor patriarhali realizata de catre fotograful Franz Duschek in jurul anilor 1870 .

Din analizele pe care le-am efectuat , se pare ca imaginea este luata de pe promontoriul de la intrarea din actualul Parc Carol . Se remarca silueta dominanta a Bisericii Sf. Spiridon Nou (stanga ) , in fundal vedem ansamblul Manastirii Radu-Voda , in plan secund (mijloc) Biserica Flamanda ( in planul Borroczyn la 1852 era demunita Biserica Saraca , din mahalaua Flamanda).

Planul Bucurestilor - Rudolf Borroczyn 1852

1.Biserica Sf. Spiridon Nou , 2.Manastirea Radu-Voda , 3.Biserica Flamanda

E izbitor caracterul inca rural al Bucurestiului la acea vreme , cu case frumoase (zic eu), scufundate in gradini si verdeata , un peisaj echilibrat , dominat de turlele bisericilor . In prim plan stanga se observa cateva cruci ,probabil un cimitir , in planul de la 1852 terenul apartinea Mitropoliei .

Imagini satelit - JAPONIA dupa Tsunami 11 martie 2011

2011-03-14T16:49:00.000-07:00

Aeroportul din Sendai -inainte si dupa Tsunami

Aici am gasit imagini din satelit cu zonele distruse de Tsunami in Japonia .

http://www.nytimes.com/interactive/2011/03/13/world/asia/satellite-photos-japan-before-and-after-tsunami.html

De prin vechii Bucuresti

2011-03-05T14:33:00.000-08:00

M-am hotarat sa mai scot de la naftalina cateva imagini vechi si planuri ale orasului Bucuresti.

B-dul Magheru-Blocul Patria anii '30 -Arh Horia Creanga ,anii '30

B-dul Magheru -stanga Blocul Patria (fost Aro ) -dreapta tesutul traditional , zona fostului Muzeu Simu

Planul Bucurestiului intocmit de ofiterul Dimitrie Papazoglu -Bucuresti 1871

Taierea Bulevardului Bratianu (fost 1848)-inceput la 1906 ,imaginea din anii '30

B-dul Elisabeta - stanga Hotelul Princiar -imagine din anii '20
Fostul Hotel Astoria -B-dul Regina Elisabeta colt cu str. Brezoianu- vis-a-vis de Hotel Cismigiu

Panorama- prim-plan benzinarie ce se gasea in zona actualei Piate a Natiunilor Unite -intersectia Caii Victoriei cu Splaiul Independentei -anii '30

Front B-dul I.C. Bratianu (acum cunoscut ca si Magheru) cu Biserica Enei(actualmente demolata) si Blocul Carlton(s-a prabusit la cutremurul din 1940 ).

Panorama Piata Universitatii anul 1927

Perspectiva -B-dul Magheru -imagine din anii '30

B-dul Elisabeta -zona Hotelului Cismigiu (tramvaiul arhiplin de calatori ,in capat se observa o reclama Nivea ) anii '30

Propunere mai interesanta de interventie in sit pentru configurarea Bulevardului Victoria Socialismului -se observa incercarea de continuare a Caii Rahovei printr-un pasaj subteran.
Comparatie propunere anii '80 cu plan sursa Google earth 2010.

Harti austro-ungare ale Transilvaniei si imprejurimi

2011-03-01T11:11:00.000-08:00

Ma pasioneaza istoria si evolutia asezarilor umane , astfel ca intr-o incercare de a gasi mai multe date istorice despre satul Gardani , locul pe unde am copilarit , asezat in Campia Somesului - Transilvania , acum in judetul Maramures , cu o evolutie destul de fireasca sub stapaniri diverse (maghiare , austro-maghiare , romanesti ) , am dat peste niste harti pretioase ( accesibile pe net ) , in care putem observa evolutia localitatilor din intreaga Transilvanie si din regiunile invecinate. Totul a pornit de la cautarea pe google.hu a denumirii in limba maghiara a satului Gardánfalva , cautarea m-a impins catre site-uri maghiare , adevarate arhive online cu carti , harti scanate accesibile gratuit.

Despre ridicarea topografica iosefina gasim informatii interesante la http://ro.wikipedia.org/wiki/Ridicarea_topografic%C4%83_iozefin%C4%83

Citez :

"Realizarea hărților a avut o motivație militară. În timpul Războiul de Șapte Ani, dus între 1756 și 1763, trupele austriece au simțit acut lipsa unor hărți precise. Ca urmare feldmareșalul Daun i-a propus suveranei Maria Theresia, în 1764, să ordone ofițerilor din Statul Major General să cartografieze unitar toate țările componente ale Imperiului. Până la această dată, realizarea hărților era atribuțiunea proprietarilor funciari, care comandau hărți ale proprietăților lor. În data de 13 mai 1764, după ce a primit încuviițarea suveranei, Consiliul de război (Hofkriegsrat) a dat ordinele de începere a primei ridicări topografice generale. Lucrările au început în Boemia și Moravia. Aici vedem si o evolutie a cartografierii regiunilor cehesti in deceniile ce urmeaza.
Ridicarea topografică iozefină, începută sub domnia Mariei Theresia, a fost terminată sub cea a lui Iosif al II-lea, Împărat Roman. Hărțile erau desenate de mână și erau făcute la scara de 1 țol vienez : 400 klafteri vienezi (ceea ce corespunde aproximativ cu scara de 1:28.800). Variațiile de altitudine erau redate prin hașuri și nu prin curbe de nivel.

...

În final, ridicarea topografică iozefină a avut ca rezultat peste 4000 de planșe, realizate în perioada 1764 - 1785. O parte din ele reprezintă Transilvania. "

De exemplu pe http://ro.wikipedia.org/wiki/Format:BanatulHartaIozefina gasin harta senzitiva a Banatului .

Aici gasim harta Timisoarei si a imprejurimilor de la 1769.

Timisoara la 1769

Harta topografica a Imperiului Habsburgic ,a fost intocmita intre 1807-1869 in cadrul campaniei a II-a de prospectiuni sistematice de cartografiere ale armatei imperiale asupra regiunilor stapanite , rezultatul fiind o serie de planuri topografice la scara 1:28800.

sursa : http://archivportal.arcanum.hu/maps/html/katfelm2b_google.html

Exemplu : Harta cetatii Timisoara ,cuprinzand si satele invecinate.Gradul de detaliere a situatie din teren este adecvat scarii de intocmire a hartilor 1:28800 .

Detalii despre metodologia de lucru gasim aici .

A 3-a campanie militara de ridicari topografice a Imperiului Austro-Ungar si a statelor invecinate s-a desfasurat incepand cu anul 1869 , fiind intocmite harti la scara 1:200.000 .Provinciile istorice romanesti sunt cuprinse in intregime in cadrul acestei actiuni , fiind finalizate in jurul anului 1910.

Timisoara 1910

Site-ul in care putem explora intregul Imperiu , cat si situatia Romaniei este :

http://lazarus.elte.hu/hun/digkonyv/topo/3felmeres.htm

Despre Hartile austriece ale Romaniei ,dar si multe alte harti intocmite in decursul istoriei a scris Vasile Craciunescu ,Cercetător ştiinţific în cadrul Laboratorului de Teledetecţie şi GIS – Administraţia Naţională de Meteorologie. Domenii de interes: cartografie (webmapping, rapid mapping), GIS, teledetecţie. Vasile este unul din fondatorii geo-spatial.org . sursa :

http://earth.unibuc.ro/download/harile-austriece-1910-reproiectate-in-stereo70

Statuia ecvestra a Regelui Ferdinand in Bucuresti

2011-02-26T03:16:00.000-08:00

Update important !!! Multumita lui Raiden de la rezistenta.net , putem admira in aceasta fotografie de epoca statuia Regelui Ferdinand ( Arhivele landului Baden-Wurttemberg din Germania , anul 1941 ) . A se observa cat de impozanta este statura regelui (si mai ales cea a calului ) . Pacat de o asemenea pierdere din peisajul bucurestean ... e importanta atitudinea calului - pe cale sa faca un pas ( metaforic , aluzie la Marea Unire de la 1918 si modernizarea statului roman , se privea cu incredere in viitor ) . Reconstituirea statuii actuale nu este decat o incercare timida ,daca nu chiar ridicola de a repune in scena ceva ce nu mai e . Stiti voi la ce ma refer .

Propunerea statuii Regelui Ferdinand din 2010 este net inferioara din punct de vedere artistic fata de statuia distrusa de comunisti - grandoarea este transformata in altceva ,analizati pozitia calului, parca se opinteste -parca i-ar fi frica de ceva .

Vedere frontala - primul rond de pe Soseaua Kiseleff-imagine anii '40 Detalii ansamblu statuar-imagini anii '40 cu cele 4 Victorii -femei inaripate -turnate in bronz

Vedere laterala -soclu & statuie

Simbolurile monarhiei romanesti au avut de suferit odata cu venirea comunistilor la putere . Statuile ecvestre ale regilor Ferdinand , Carol I , cat si ale altor personalitati politice din perioada interbelica au fost demontate , distruse/topite . In Bucuresti a existat candva , vreme de 10 ani , o statuie ecvestra turnata in bronz a Regelui Ferdinand . Celebrul sculptor croat Ivan Mestrovic realizase un ansamblu monumental in 1937, fiind insa distrus de catre comunisti in 1948 . Se afla amplasat la rondul I de pe Soseaua Kiseleff , aproape de Biserica Mavrogheni . Raiden , coautor al blogului Rezistenta Urbana a scris in multiple articole despre istoricul statuilor disparute din Bucuresti ,chiar a publicat si corespondenta dintre acesta si nora sculpotrului croat , d-na Rumiana Mestrovic & fiul Prof. Dr. Matthew Mestrovic .

surse:

http://www.rezistenta.net/2008/07/carol-i-izgonit-iarasi-din-piata.html

http://www.rezistenta.net/2008/05/statuia-regelui-carol-i.html

http://www.rezistenta.net/2008/05/patimile-lui-carol-i.html

Despre soarta statuii a mentionat si Radu Olteanu intr-un articol preluat de pe Rezistenta Urbana , dedicat soartei statuilor lui Mestrovic , sursa Carol I, izgonit iarasi din Piata .

Despre intentia autoritatilor romane de reamplasare a statuii evcestre putem citi in articolul Romaniei libere din 15 mai 2010.

Conform procesului verbal aferent sedintei CTUAT (Comisia tehnica de Urbanism si Amenajarea Teritoriului a Primariei Mun. Bucuresti ) din 12 ianuarie 2011 , s-a discutat amplasarea ansamblului monumental Regele Ferdinand .

Extras din acest proces verbal : " Sedinta CTUAT a Primariei Municipiului Bucuresti din 12 Ianuarie 2011 . Comisia a avut urmatoarea alcatuire : Sorin Gabrea – presedinte ; Doina Bubulete , Casandra Rosu , Vlad Cavarnali , Constantin Enache , Tiberiu Florescu , Dan Marin , Dan Serban , Dorin Stefan – membri . Din partea Comisiilor Tehnice de specialitate au participat la discutii Andrei Zaharescu (Retele) si Elena Boghina (Circulatie) . A fost prezent la sedinta si Gheorghe Patrascu , architect-sef al Capitalei . Au fost prezentate urmatoarele documentatii : ...

7. Amplasament ansamblu monumental Regele Ferdinand / proiectant ADMINISTRATIA MONUMENTELOR SI PATRIMONIULUI TURISTIC ,consultare

Se doreste plantarea statuii ecvestre a Regelui Ferdinand in Bucuresti , intr-un locreprezentativ , drept pentru care sunt prezentate Comisiei 3 variante de amplasare – inPiata Charles de Gaulle , in Piata Victoriei si in Piata...............Casandra Rosu face observatia ca „ Aceste statui care ne tot sunt prezentate nu au unstudiu istoric insotitor , care sa ne permita sa intelegem ce avizam si ce semnificatie aremonumentul, daca are vreuna .” Tiberiu Florescu este de parere ca „ statuile de acest fel nu sunt gandite deloc in vreorelatie cu orasul , ci doar aduse spre a fi pantate , ca si cum orasul ar fi o vitrina cubibelouri – ori , orice monument ar trebui sa fie vazut intr-un anume fel , de catre trecatori mai ales , ar trebui sa fie propriu si unor procesiuni , din cand in cand , samd. Aceste lucruri nu sunt gandite aproape niciodata .”

Rezolutie (Sorin Gabrea) : „ Solutia preferabila dintre cele trei variante este cea dinPiata Victoriei , dar va atragem atentia ca ea s-ar afla intr-un spatiu pietonal si asa deficient si slab constituit ; propuneti o amenajare pentru toata suprafata afectata demonument .”

Amplasamentul din rondul de la intrarea in Parcul Herastrau nu este viabil - conform noului proiect de pasaj subteran si de reamenajare pietonala a scuarului

Dezvoltarea zonei Obor-Gara Obor

2011-02-19T00:33:00.000-08:00

In cadrul proiectului de Administratie publica si mangement urban din anul de studiu IV (sub indrumarea d-nului profesor Liviu Ianasi) - Facultatea de Urbanism , am realizat o analiza a zonei de studiu , stabilind obiective strategice si directii majore de actiuni , principii de care sa tina cont mai departe echipa de proiectare .

Exercitiul a fost unul foarte practic , scopul fiind acela de asumare a unor roluri de catre studenti si de prezentare publica a proiectelor in fata unor comisii de proiectanti/decidenti politic .Au existat mai multe subechipe , fiecare avand cate o subzona de studiu la nivelul Bucurestiului , la inceput interpretand rolul de planificatori din partea administratiei publice ,mai apoi in etapa urmatoare , schimbandu-ne zonele de studiu intre noi , cat si rolurile ( din planificatori in proiectanti) .

Revenind la zona de studiu Obor-Gara Obor , in urma vizitelor repetate pe teren am realizat analize ale starii de functionalitate .

1.Descrierea zonei de studiu si motivatia necesitatii interventiilor

Zona studiata se afla in partea de N-E a Bucurestilor , apartinand sectorului 2. Are o suprafata de 242,3 Ha , reprezentand 7,5% din suprafata totala a sectorului , si locuiesc aproximativ 34.000 de locuitori , reprezentand cca 9,3 % din totalul acestuia. Situata in vecinatatea inelului principal de circulatie , dar si in relatie imediata cu axa E-V a orasului , zona este delimitata la V de Soseaua Colentina , la N de Soseaua D-na Ghica,la E de Str. Baicului, la S de Soseaua Pantelimon si Str. Ritmului, iar la S-V de Soseaua Mihai Bravu. Prezinta o buna accesibilitate rutiera atat spre zona centrala cat si spre iesirea din Bucuresti datorita arterelor radiale Soseaua Colentina-Calea Mosilor si Soseaua Pantelimon-B-dul Ferdinand. Sistemul de transport public desfasurat pe strazile tip coridor ridica gradul de accesibilitate. La Obor exista un nod intermodal(metrou,tramvai,autobuz,troleibuz). De importanta regionala, dar nevalorificata, este gara Obor. Un alt element nevalorificat este vecinatatea la N fata de Lacul Fundeni.

Zona are un caracter eterogen, fiind constituita in cateva subzone compacte de locuire, o zona industriala aflata in declin in partea centrala si o zona cu multiple functiuni de importanta locala si la nivel de capitala in zona Pietei Obor. Repere la nivel de oras sunt Piata Bucur Obor-element generator de fluxuri, Primaria sectorului 2-centru administrativ si Gara Obor-element foarte important in sistemul feroviar al capitalei, aflat insa in declin.

La nivelul sectorului,zona are un puternic caracter rezidential, ocupand 40 % din suprafata analizata astfel:44 Ha locuire individuala si 52 Ha locuire colectiva.

Locuintele colective de pe Soseaua Colentina si Soseaua Mihai Bravu formeaza zone tip coridor. Desi confortul locuirii este diminuat datorita densitatii ridicate, un prim pas pentru cresterea acestuia este remarcat prin tendinta de termoizolare a fatadelor si o oarecare atentie fata de spatiile verzi din vecinatatea acestora.

Zona de locuinte colective din zona de N-V prezinta un decalaj fata de celelalte zone, fiind slab deservita de sistemul de transport public in comun. De asemeni starea fondului construit este slaba, relatia cu lacul Fundeni din vecinatatea nordica nu este speculata. Intentia de extindere a soselei D-na Ghica peste calea ferata inspre Piata Delfinul la E a ramas nefinalizata datorita crizei. Izolarea cat si existenta in vecinatate a unor zone de locuit slab dotate, in care persista infractionalitatea pot conduce la dezechilibre sociale.

Constituite in subzone omogene, zonele de locuire individuala reflecta si statutul social al populatiei. Astfel exista o calitate mai buna a locuirii individuale in insulele de locuit dezvoltate in perioada interbelica printr-o planificare rationala, in zona B-dul Ferdinand-Soseaua Pantelimon, dar si o subzona mai redusa in zona intersectiei Soseaua Colentinei cu Str. D-na Ghica, flancate de locuintele colective din perioada comunista. In ambele cazuri exista un echilibru intre suprafata construita si spatiile verzi. Totusi se observa o mixtitate a categoriilor de populatie ,in special in zona de N a caii ferate.

Problema cadru

Principala problema o constituie stagnarea si declinul zonei unitatilor industriale ce ocupa o suprafata de aproximativ 35 % din suprafata zonei studiate. Tendinta la nivel de oras a fost de demolare si de dezvoltare a noi proiecte(rezidentiale,sau tip mall).O supraexploatare necontrolata a terenurilor construibile de catre investitorii privati in detrimentul interesului public general poate aduce mari prejudicii orasului. Exista un fenomen general in zona de studiu in care au fost dezvoltate punctual proiecte de locuinte colective cu un regim foarte mare de inaltime, necorelate cu caracterul zonei , cu dotarile si cu strategia de transport public in comun, reclamand si mai mult folosirea automobilului personal ca mod de deplasare.

In cadrul procesului de evolutie urbana se remarca cateva fenomene recente, cu influente asupra functionalitatii zonei in plan fizic, economic si social, rezultand dezechilibre intre subzonele N si S. La nivelul tramei stradale,traficul auto sufera datorita lipsei legaturilor concentrice, mai ales in zona de N. Acestea rezida ca urmare a dezvoltarilor industriale concentrate in jurul caii ferate, producand o bariera fizica, impreuna cu salba de lacuri ale Colentinei, conducand la fragmentari si la nerelationarea zonelor de locuit . Zona desfasoara intensitati de relatii mai puternice cu vecinatatile pe directia V,S (spre centru)si S-E pe Soseaua Pantelimon. Intenistati slabe sunt spre E si N,datorita barierelor apa si cale ferata.

Pornind de la ideea ca in zona de studiu se poate constitui un pol urban important, datorita resursei de teren liber sau a disponibilitatii spre conversie functionala a unitatilor industriale ramase in picioare, insa aflate in regres economic si in acelasi timp avand ca nucleu de dezvoltare revitalizarea Garii Obor, consideram in intreaga operatiune urbana ce va normaliza si va ridica statutul zonei va fi una benefica atat in ceea ce priveste interesul public, cat si cel al investitorilor privati. Primaria nu doreste ca in zona sa apara segregarea functionala, fenomen ce se remarca cu precadere in cazul unitatilor industriale demolate spre a se dezvolta constructii de locuinte. Consideram ca intreaga zona ar trebui tratata ca un tot, fiind subiectul unui proiect urban.

I.Principalele elemente strategice ale macrozonei de care sa se tina cont

1.Zona studiata poate sa devina o poarta de intrare in oras datorita prezentei Garii Obor, element important in sistemul de gari la nivelul Bucurestiului. Desi este o gara terminus, relationarea cu sistemul de metrou cat si valorificarea infrastructurii feroviare in scopul unui transport public rapid –tren urban express pot aduce un beneficiu la nivel de oras , atat prin relaxarea utilizarii retelei de metrou, cat si prin sporirea influentei capitalei asupra zonei sale periurbane.

2.Zona industriala , ce ocupa 1/3 din suprafata studiata, prezinta o resursa importanta de teren disponibil pentru noi dezvoltari urbane. Concentrate in jurul Garii Obor, reprezinta zona cu potentialul maxim de interventie in vederea readaptarii structurii urbane spre o dezvoltare spatiala policentrica si echilibrata in raport cu zona centrala si extinderea acesteia spre periferii. De asemeni reprezinta o zona cu potential de conversie functionala. De mentionat este si existenta unor centre de invatamant avand ca domeniu cel industrial: Liceul de Mecanica Fina, Liceul Industrial nr 14, Centru national de cercetare in Mecatronica.

3.Vecinatatea elementului natural la N-Salba de lacuri ale raului Colentina. Se va urmari valorificarea deschiderilor catre lac si relationarea acestuia cu zonele de locuit .

II.Obiective strategice

1.Pol urban secundar pe amplasamentul unitatilor industriale(S=80 Ha).

Zona este relevanta pentru oras datorita potentialului ridicat de dezvoltare a unui pol urban pe amplasamentul zonelor industriale aflate in declin(51,2 Ha), a terenurilor degajate de constructii la N de Gara Obor(12 Ha), cat si a zonei destinate transportului feroviar(18,7Ha). Polul urban ce se va dezvolta pe aceste 82 de Ha, reprezinta primul obiectiv strategic la nivelul orasului,deoarece ocupa un loc privilegiat atat ca sit(in vecinatatea zonei centrale)cat si ca accesibilitate ( rutiera si feroviara )va functiona ca poarta de intrare in oras si va contura rolul de zona semicentrala.

Realizarea acestui obiectiv se poate face prin conversia si restructurarea zonei industriale la S de calea ferata,deoarece prezinta cateva elemente apartinand patrimoniului industrial valoroase(hale cu arhitectura deosebita, castele de apa-elemente semnal).Zona ce cuprinde liniile ferate cat si zona de N face obiectul dezvoltarii de la zero a spatiilor ce vor adaposti noile activitati.Acest obiectiv consta in cresterea atractivitatatii economice, indeplinirea acestuia avand ca efect cresterea numarului de locuri de munca.

Acest obiectiv inglobeaza la randul sau si alte subobiective, precum cresterea ofertei de servicii publice si diversitate functionala,satisfacerea necesarului de spatii publice necesare unui cadru de viata urbana dinamic si diversificat. Se urmareste utilizarea mai eficienta a teritoriului(nu neaparat densificare, ci reducere a densitatii locuirii, in favoarea cresterii suprafetei de spatii necesare recreatiei, destinderii sau culturii). Astfel se urmareste punerea in valoare a obiectivelor de patrimoniu industrial din zona de actiune urbana pentru prezervarea trecutului si atractivitate turistica.

Prezenta unitatilor industriale active(Aversa,Prodplast) cat si a unor centre de invatamant si cercetare(Liceul Industrial nr 14, Liceul de Mecanica Fina, Institutul national de cercetare si dezvoltare in mecatronica pot fi mai bine relationate prin realizarea unor zone de cercetare-Laboratoare specializate).

2.Sistem de transport public in comun rapid

A doua prioritate pentru oras o reprezinta sistemul de transport public in comun rapid-tren express urban , realizat prin valorificarea infrastructurii feroviare existente si extinderea acesteia in subteran inspre zona centrala , in vederea interrelationarii cu sistemul de metrou.Se urmareste astfel revitalizarea Garii Obor si realizarea unui nod intermodal (Tren express, autogara, tramvai).Influenta ridicata asupra zonelor periurbane va fi una din consecintele realizarii acestei prioritati strategice. Sistemul de tren express vine si in sprijinul retelei de metrou,pe unele trasee avand ca efect benefic preluarea surplusului de calatori. Avantajele realizarii acestui sistem sunt investitiile in infrasturctura sunt mai reduse fata de cele ale metroului.

Se urmareste decongestionarea traficului rutier, scaderea poluarii fonice si a aerului .

Prioritatile strategice la nivel de sector sunt:

3.Calitate a vietii ridicata.Acest lucru e posibil prin reabilitarea zonelor de locuit,realizarea unui sistem de spatii verzi si spatii publice cu legaturi dinspre lac spre centru , in zona polului urban.De asemeni se urmareste dezvoltarea de activitati de loisir-cultura , in zonele ce prezinta potential mare de conversie a cladirilor industriale vechi.

4.Trama stradala ierarhizata si un transport fluent.

Se urmareste creearea de noi legaturi intre zonele S si N de calea ferata,cat si fata de vecinatatea de E ,S-E,dar si spre malul nordic al lacului Fundeni,in lungul caii ferate. Acest lucru este posibil prin subtraversari sau supratraversari ale caii ferate. O alta directie de actiune reprezinta realizarea de parcari subtereane sau supraterane in jurul inelului central,in zonele de locuire colectiva cu densitate foarte mare,cat si in zona Pietei Obor. Acestea vor avea ca efect fluidizarea traficului,si cresterea intensitatii relatiilor fata de zonele mai putin polarizate .

Transport public in comun eficient.Se urmareste extinderea retelei de tramvai inspre zona de N,in zona str Baicului.

III.Principii si metode pe care elaboratorii vor trebui sa le aiba in vedere

Principalul principiu urmarit in cadrul elaborarii proiectului este cel al dezvoltarii durabile,avand ca scop servirea intereselor comunitare pe termen lung,existand un echilibru intre economie si ecologie.Astfel durabilitatea mediului inconjurator reprezinta mentinerea capitalului natural intr-o stare de echilibru,insemnand ca viteza de emisie a poluantilor sa nu depaseasca capacitatea aerului,apei si solului de a-i absorbi si prelucra.Astfel este necesara reevaluarea si reconsiderarea unitara a zonelor industriale,reorganizarea unei structuri in zona de studiu intr-o multimodalitate a spatiului urban(ex:pietonalizare,spatii ofertante pentru oras).Concomitent cu aceasta este necesara conservarea si valorificarea elementului natural lacul,dar si incurajarea sporirii capitalului natural prin crearea de noi spatii verzi.Inechitatea sociala va fi rezolvata printr-o distributie echilibrata a dotarilor,prin imbunatatirea stilurilor de viata dar si prin dezvoltarea de noi locuri de munca pe termen lung.Referitor la poluare,noi optiuni de utilizare a energiilor neregenerabile sunt luate in calcul.Combaterea emisiilor de la utilizarea combustibililor fosili prin folosirea de alternative vor creste responsabilitatea fata de clima globala.

Principiul implicarii si participarii populatiei in procesul de luare a deciziei.

Principiul parteneriatului public-privat: este procesul prin care sectorul public şi cel privat sunt incitate să colaboreze la cercetarea, elaborarea şi punerea în practică a unor soluţii care nu ar avea şanse de reuşită în ipoteza că fiecare partener şi-ar urmări strict interesul propriu. Sectorul public urmăreşte un interes general, iar cel privat unul particular.Dimensiunea operationala poate lua 3 forme:

1. iniţiativă privată în beneficiu public

2. iniţiativa administraţiei pentru facilitarea sau încurajarea activităţii private în interes public

3. joint venture între guvern şi administraţii private, fie ele firme private,ONG-uri sau organizaţii non-profit.

Metode de management urban

Responsabilii politicilor urbane trebuie sa adopte o abordare integrata pentru a dezvolta durabil si coerent zona studiata.Este necesara o analiza multicriteriala si multidisciplinara a structurii urbane,o analiza a relatiilor ce exista la un moment dat intre elementele orasului,dar si o speculare a procesului de adaptare a unor relatii existente la necesitati noi sau introducere si dezvoltare de noi relatii in contextul existent.Modernizarea implica actiuni si operatii de renovare urbana,amenajare si restructurare.Imbunatatirea structurii existente reprezinta o metoda,fiind o actiune planificata.

Politicile urbane reprezinta sinteza prioritatilor.

Metode folosite in procesul de formulare a politicilor publice

Metodele de cercetare pot fi calitative sau cantitative.De regulă, metodele calitative se aplică mai ales în fazele preliminare de analiză a politicii, în care sunt analizate problemele și sunt identificate alternativele și soluțiile.Brainstorming-ul, focus grupurile și analizele SWOT pot fi considerate metode de tip participativ,deoarece se adreseaza unor grupuri tinta ,putand fi minimizate neglijarile vis-a vis de optiunea majoritatii populatiei..

Metodologia de elaborare a proiectului cuprinde o evaluare a situaţiei existente, o strategie şi un Plan de Acţiune şi presupune o etapă de consultare a populaţiei .

1.Sa tina cont de principiul dezvoltarii durabile,justificand si mai mult activarea transportului feroviar nepoluant, reconsiderearea si reevaluarea zonelor industriale in vederea dezvoltarii polului urban care sa vina cu spatii ofertante pentru locuitori

2.Conservare si valorificare capital natural-deschideri catre lac si sporirea suprafetei de spatii verzi.

3.Rezolvarea problemelor legate de circulatiile carosabile/pietonale,create de barajul caii ferate.

4.Conversia patrimoniului industrial cu valoare arhitecturala in spatii destinate culturii-loisir,comert.

5.Valorificarea prezentei unitatilor de invatamnt in domeniul industrial si a unitatilor industriale active

6.Valorificarea capitalului uman,in functie de disponibilitati

7.Primatul interesului public fata de cel privat in solutionarea proiectului

8.Interventiile in zona trebuie sa ridice statutul zonei ca fiind o zona cu caracter semicentral,fiind echilibrat repartizate noile dotari si servicii publice.

IV.Lista a pieselor scrise si desenate pe care documentatia o va cuprinde in mod obligatoriu.

Piese desenate:

Incadrare in sistemul urban

Analiza relatii intre zona de studiu si sector-oras

Analiza multicriteriale a situatiei existente

Analiza dinamica activitatilor si efectele in timp

Analiza schimbarilor morfologiei si a cadrului construit

Analiza zonelor rezistente la schimbare, asupra carora se poate interveni si implicit modalitatea de interventie

Analiza SWOT

Diagnostic

Viziune

Misiune-2 scenarii de dezvoltare si tipuri de interventii

Sistem de obiective strategice

Strategia(Ansamblu de politici,programe,proiecte).

Piese scrise:

Caracterizarea zonei

Memoriu justificativ privind tipurile de interventii

Abordarea contextului social – influentele proceselor din plan functional, fizic asupra acestuia Prognoza efectelor interventiilor asupra mediului socio-economic.

Pentru o mai buna intelegere a zonei si a obiectivelor strategice la nivelul orasului , s-a decis la analizarea zonei impreuna cu subzona vecina situata la N de raul Colentina.

PLANUL BOROCZYN 1846 -Bucuresti

2011-02-03T09:17:00.000-08:00

Planul Borroczyn 1846 - fata Bucurestiului inainte de marele foc din 1847,cand au ars aproape 2/3 din cladirile orasului. In cadrul cursului de Cercetare istorica a asezarilor in teritoriu,din anul I de master la Facultatea de Urbanism , ne-am ales cu o felie foarte importanta a orasului , avand de analizat functiunile la acea vreme.

TEMA DE CERCETARE : ANALIZA UNUI PLAN ISTORIC - PLANUL BORROCZYN 1846

Analiza functionala zona cuprinsa intre Podul Mogosoaiei - Podul Targul de Afara

1.Metoda de lucru

1.Definirea subiectului cercetat.

Subiectul ales spre cercetare este analiza functionala a zonei delimitata la V de Podul Mogosoaiei(actuala Calea Victoriei) , la E Podul Targul de Afara (Calea Mosilor) si la N de actuala Soseaua Stefan cel Mare , a Bucurestiului de la 1846 , conform planului topografic intocmit de maiorul Rudolf Arthur Borroczyn la acea vreme , avand o suprafata de aprox. 430 Ha . Cele doua mari parti ale metodei de lucru au constat in elaborarea analizei functionale (conform situatiei existente la 1846) si diagnoza.

2.Documentare

Zonificarea functionala a situatiei existente (la 1846) a presupus o analizare atenta a planului topografic - analiza elementelor din legenda planului ( explicatiile autorului de la plansa nr. 8 “Bagari de seama” ) , analizarea atenta a Registrului in care sunt listate cele mai importante constructii din oras pe categorii de functiuni , analiza scarii la care a fost redactat planul(scara 1:1000 stanjeni,aprox 1:2000 m) . Documentarea in plus referitoare la evolutia premoderna a orasului s-a realizat din bibliografia de specialitate,cat si de pe internet ( bloguri despre istoria Bucurestiului) . De pe site-ul Primariei sect. 3 am gasit un document important,anume STUDIUL ISTORIC , P.U.Z. ZONA CENTRULUI ISTORIC AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI ETAPA I / 2002 ACTUALIZARE, ANALIZĂ, DIAGNOZĂ .

Principale surse de documentare au fost urmatoarele lucrari:

1.Constantin C. Giurescu , Istoria Bucurestilor ,1966

2.Giuseppe Cina , Bucurestiul , de la sat la metropola, 20103.Gheorghe Parusi , Cronica Bucurestilor, 20094.

3.Buletinul Societatii Istorico-Arheologice “Bucurestii-Vechi” ,anii I-V ,1935

Din cadrul blogurilor , se desprind 2 bloguri cu material foarte bogat , printre care ne-au fost de folos http://www.bucurestiivechi.ro/ si http://art-historia.blogspot.com/ (autor Radu Oltean) .

3.Intocmirea analizei.

Succesiunea operatiilor efectuate au fost urmatoarele :

1.Prima etapa a constat in lipirea carourilor furnizate la curs , scalarea la o scara de lucru 1 :5000 m , stabilirea limitei de studiu . La prima vedere,zona de N a sitului studiat prezinta o pondere foarte mare a terenului agricol (livezi,vie) , zona avea la acea vreme un caracter rural , parcele foarte mari , cu locuinte individuale izolate pe lot , retrase de la aliniament , dar fara anumite reguli de urbanism . In insulele in care predomina agricolul , pe plan am marcat ca si locuire individuala perimetrul aferent curtii (incluzand si constructia ) , restul terenului fiind alocat destinatiei agricole-livezi sau vii . Cu kaki sunt marcate terenurile a caror functiune nu a putut fi identificata (fara constructii pe lot) , probabil la acea data fiind gradini de legume sau terenuri pe care urmau sa se construiasca locuinte .Tot caracteristic zonei de N a sitului par a fi maidanele (terenuri libere de constructii la intersectie de strazi) cu rol de desfacere a marfurilor-piete ad hoc . Acestea sunt prevazute cu fantani , sau puturi de apa , deducem astfel ca erau locuri publice , in care comerciantii veneau in Bucuresti , cu marfuri ,animale , acestea fiind locurile ideale de comercializare . Datorita densitatii reduse a constructiilor si a resursei de teren agricol din interiorul orasului , maidanele par a fi locul in care marfa se ‘triaza’, existand spatiu destul pentru acest lucru . In Bucuresti existau bariere , puncte de intrare iesire in oras , cu rol de control al autoritatilor . Deoarece nu se putea sta cu marfa la bariera , credem ca maidanele functionau pe principiul unor pungi , buzunare , in drumul marfurilor catre zona centrala din Bucuresti , aceste maidane constituindu-se pe directiile principale inspre centru . Tot in zona de Nord , terenurile agricole tind sa se fragmenteze , prin parcelari succesive , spre o schimbare a destinatiei in cea de locuire . Ca si element de interes social - biserica joaca un rol decisiv . Zona nucleului istoric este caracterizata de o mixtitate functionala (zona Selari,Lipscani,Coltea) predominand comertul . Hanurile joaca un rol important , fiind concentrate in zona str. Lipscani-Podul Mogosoaiei , in incinta acestora existand si biserici . In jurul bisericilor se dezvolta hanuri , spitale(primul Spital din Bucuresti-Spitalul Coltea).Tot in centru se disting cateva institutii(Comisia de Rosu-un fel de primarie,Academia –invatamant,Teatru –actualul Odeon,Sala de Balet,consulate ale un tari importante,Carvaserie- un fel de Vama).

Se disting doua axe de dezvoltare , Podul Mogosoaiei (cu caracter mixt-rezidential-locuire individuala (combinata cu comert la parter sau rezidenta a categoriilor nobiliare,cu palate retrase de la strada) , comerciala , hanuri(care comporta atat locuire temporara cat si schimbul comercial) , biserici , institutii (ex primul teatru-Teatrul Odeon).

A doua axa importabta in dezvoltarea orasului este Podul Targul de Afara (Calea Mosilor) , ce comporta un caracter comercial , mestesugaresc si de rezidenta.Intre aceste doua axe , in zona nucleului istoric - strada Lipscani,strada cu caracter comercial, face legatura intre cele doua axe majore.In privinta bisericilor , care au stat la baza dezvoltarii mahalalelor , se observa dispunerea circulara a acestora fata de centru . Locuirea predomina in zona centrala , zona tampon dintre nucleul istoric si subzona cu caracter agricol , cat si de-alungul marilor axe –Podul Mogosoaiei- Podul Targul de Afara.

Concluzii

La acea vreme , Bucurestiul pre-modern avea o structura semi-rurala , predominand in N functiunile agricole , cu o densitate scazuta a functiunilor rezidentiale.”Centrul de cartier” era reprezentat de biserica si de maidane , spatii cu rol de interactiune sociala(schimburi comerciale) . Nucleul istoric este zona in care predomina mixtitatea functionala (in special zona Lipscaniei –comert,mestesugarit) , evidentiindu-se de asemeni ca si vectori ai dezvoltarii orasului Podul Mogosoaiei(functiuni rezidentiale-palate,institutii,comert,hanuri-principala artera de acces in oras dinspre N) cat si Podul Targul de Afara , ce capata un caracter tot mai comercial , datorita Targului Mosilor ce era amplasat in afara orasului.In centru sunt concentrate si cateva noi institutii cu caracter cultural-invatamant , evidentiindu-se iesirea treptata a Tarii Romanesti de sub influenta otomana-apare un Teatru , Sala de Balet , Academie,odata cu patrunderea in tara modelelor culturale din Vestul Europei . Suprafata alocata institutiilor administrative este foarte mica in comparatie cu suprafata orasului . Functiunile rezidentiale sunt concentrate in zona centrala , in lungul axelor de dezvoltare si foarte slab evidentiata in zona fostelor terenuri agricole la N.

CEAUSIMA

2011-01-31T10:05:00.000-08:00

Ceausima este oarecum forma fenomenului de distrugere a Hiroshimei adaptata la Bucuresti.

http://bucuresti-strictsecret.blogspot.com/2007/11/episodul-16-ceausima.html

http://en.wikipedia.org/wiki/Ceau%C5%9Fima

Muzeu de arhitectura pe Lipscani

2010-11-30T14:04:00.000-08:00

In cadrul proiectului de arhitectura din anul IV 2009-2010- sem I,am avut ca si zona de interventie terenul situat in inima Bucurestilor,in zona str.Lipscani-Selari-Smardan.Tema urmarea insertia unei constructii cu destinatia de Muzeu de arhitectura,ingloband si alte functiuni complementare(cafenea,librarie,shop,etc),rezolvarea unui traseu de spatii publice. Sub indrumarea d-nului profesor arhitect Mihail Cocheci,impreuna cu Elena Alina Tozaru,colega de echipa, am realizat o constructie plomba ,urmarind principalele accese dinspre strazi si fluxurile pietonalemajore,fiind structurata sub forma unei galerii acoperite cu sticla,cu 3 mini-piatete publice.Am respectat inaltimea la cornisa a constructiilor existente vecine.Fatada la str.Lipscani respecta arhitectura traditionala a cladirilor vecine,exista o ordine si rigoare in tratarea gol/plin.Spre deosebire de aceasta,fatada dinspre str.Selari comporta un contrast major fata de arhitectura vecina,preluand cateva elemente de limbaj (alternanta ferestrelor ),in schimb este folosit un finisaj-placa de cupru-in partea dinspre intersectie,la volumul mai mare.La volumul descendent am utilizat sticla si grilaj metalic.Ideea de Muzeu al arhitecturii ,care sa adaposteasca pe diferite niveluri,epoci si stiluri arhitecturale, memoria valorilor arhitectural-urbanistice bucurestene,ne-a incurajat sa adoptam aceasta arhitectura post-modernista.Desi ne situam intr-o zona istorica protejata,am respectat reglementarile urbanistice care se impuneau prin PUG si PUZ zona istorica Centrul istoric al Municipiului Bucuresti.

Front Str.Selari-nov-2009

Front Str. Lipscani nov 2009

schite concept-varianta 1

schite concept varianta 2

Predare finala-dec 2010

Statui -metamorfoza Bucurestilor

2010-11-20T08:49:00.000-08:00

De ceva vreme asistam la schimbarea la fata a spatiului public bucurestean,fiind impodobit sau despodobit de statui publice.Acestea parca ar prinde viata,in momentele in care dispar si reapar in diverse locatii.

>Doua statui turnate in bronz reamplasate in nisele fatadei la strada a Muzeului Theodor Aman,str.C.A. Rosetti nr.8

Statuia lui Ion Heliade Radulescu din Piata Universitatii este asediata in incercarea de a fi stramutata in Parcul Izvor ,pana la finalizarea parcarii subterane din actuala piata(04.09.2010).

Carol I intr-o noua ipostaza reamplasat in Piata Palatului Regal (03.11.2010)

Statui vii la statia de metrou Piata Unirii

CASE CARE [ NU MAI ] PLÂNG-Atât timp cât privim case, le construim și locuim în ele, arhitectura este un subiect ce ne privește pe toți!

2010-11-01T03:59:00.000-07:00

Tuturor pasionatilor de arhitectura si evolutie urbana a Bucurestilor,

Am placerea sa va invit la suita de evenimente organizate la inceputul lunii Noiembrie de catre Asociatia culturala Rhabillage,sub egida a doua proiecte CASE CARE PLANG si CASE CARE [NU MAI] PLANG ,proiecte ce urmaresc promovarea si protejarea patrimoniului arhitectural-cultural romanesc.

RAPORTUL CASE CARE NU MAI PLANG

http://www.casecareplang.ro/

Fragmente de toamna din Cimitirul Evreiesc

2010-10-27T11:30:00.000-07:00

Duminica 24.10.2010 soarele de afara ne-a indemnat la o plimbare , printr-o pura intamplare am descoperit ca Cimitirul Evreiesc din zona B-dul Ion Mihalache poate fi vizitat.
Imediat dupa ce am pasit pragul portii ,ne-a surprins o liniste deplina , culori tomnatice invaluind intr-un mister pietre funerare negre,si nume de persoane mai mult sau mai putin cunoscute.
Surprinderea a fost sa descoperim ca majoritatea monumentelor fusesera vandalizate , 80 % din suprafata cimitirului s-a transformat intr-o adevarata padure , intoleranta,neglijenta dar si uitarea facand-ul si mai interesant.
O alee lunga de aprox. 1 km(dupa spusele portarului) te invita sa descoperi gradual nume ale unor familii cu o anumita rezonanta(Rosenthal,Cohen,Abramovici,etc).

Desi cimitirele dau o senzatie destul de apasatoare,in orasele civilizate precum Paris,acestea sunt privite ca si locuri de promenada,securizate,curate, zone incarcate de insemnatate datorita aglomeratiei de opere de arta(monumentele funerare). Bogatia de detalii si ornamente sculptate este impresionanta.

Cazul cimitirelor evreiesti din Romania este unul mai delicat datorita evenimentelor zbuciumate din istoria noastra,insa potentialul lor turistic poate fi valorificat .

Capela mortuara din caramida aparenta

Aleea principala

Mormantul lui Nelly Ausnit

Despre Nelly Ausnit tind sa cred ca e cumva relationata cu renumitul Max Auschnit , monumentul funerar fiind unul turnat in bronz si frumos prelucrat , momentan suferind o restaurare...

Capela familiei Rosenthal-interesanta este impreunarea palmelor ce formeaza triunghiul cunoasterii,simbol intalnit destul de des si in decorarea altor monumente funerare.

In memoria lui Moritz Haimovici a fost ridicat un monument din marmura alba.

Monumentul ostasilor de etnie evreiasca cazuti la datorie in primul razboi mondial