viermi de ciocolata

Temeri

2011-08-26T21:13:00.003+01:00

Pentru inceput mentionez ca nu doar cei mici au frica de Bau-bau. In sufletul oricaruia exista o astfel de creatura care ii opreste sa realizeze ceva anume sau sa mearga pe o anume cale. Asa-s eu. Simpla fiinta cu o multime de frici. Fragilitatea e una...apoi...nereusita, deziluzia...
Mi-e frica de intuneric...de fapt e ideea de necunoscut. Mi-e frica de un viitor nesigur, de persoane masive si care privesc incruntat, de persoane care nu m-ar putea intelege, de cainii care umblA in haita, de pogourile de la concertele rock, de tipetele oamenilor maniati, de pustietate, singuratate sau orice sinonim al acestui fapt (poate de fapt asta e cea mai mare temere a mea in viata, pentru orice varsta).
In ceea ce ma reprezinta pe mine vis-a-vis de alte persoane, dragi in special, mi-e frica sa-i dezamagesc. Urasc dezamagirea fata de mine dar si mai mult fata de altii. Stiu cum este sa astepti ceva si sa nu primesti. Sa fi rabdator, intelegator, indrumator si totusi s-o dai in bara. Oribil sentiment. Ideea de temere fata de dezamagirea cuiva a pornit atunci cand am mai crescut si am realizat ca o fac prea des. Nu-i ceva ce-mi place, e cred ca doar instintiv. O protectie pe care vreau s-o aplic asupra mea dar fata de cine nu e nevoie. Iar asta e strans legata de o pustiitate viitoare. Om dezamagit+om dezamagit+on dezamagit=solitudine. Sictir din partea lor, neplacere de a le sta alaturi, dispret. Greseli facute de mine rasfrante tot asupra mea. Ce trebuie sa schimb?
Viata? Mentalitatea? Oamenii? Comportamentul?
Poate putin din fiecare.
Dar am si eu o intrebare. De ce a trebuie ca lumea sa ajunga asa egoista, nepasatoare, rea ca eu sa nu mai pot face diferenta cu oamenii buni, intelegatori, sufletisti?
Dar o temere in plus s-a creat. Mi-e teama ca nu stiu sa apreciez.
Stiu sa visez si poate asta imi va da de gandit la un moment dat.

Pentru toate schimbarile ce au fost si vor urma, ma-nclin.

2011-07-09T21:12:00.003+01:00

Cat timp a trecut de cand gandurile mele ravasite si-au gasit locul printre doar niste simple cuvinte? Ce mai conteaza... Sunt aici. Ma gandeam ca as vrea sa incep sa ma mai ametesc astfel, citind peste o vreme si amuzandu-ma. Pana atunci, este insa azi. Si sunt pierduta. De fapt, ce prostii vorbesc...mereu am fost. Cei din jur nu intelegeau cum de nu imi puteam focusa atentia pe un subiect simplu discutat si eram doar cu ochii la nori. Eh...se explica. Pareau foarte aproape de mine, mari, luminosi si pufosi. Iar cel din fata mea nu-mi explica situatia pe intelesul meu. Dar, oricum, e bine totusi sa fii integrat si sa ai o atentie buna ca sunt chichite pe care tre' sa le prinzi exact in acea fractiune in care norul a luat forma de albina. Si haios...aud ca sunt o buna ascultatoare.
Atentia e una. Lucrez sau nu la ea, asta in functie de context. Insa schimbarile majore...deciziile importante, caracteristicile concludente. Ele sunt subiectul meu momentan. Si daca as putea sa ma odihnesc macar dupa fiecare schimbare pe care decid s-o fac, probabil as cantari destul de mult acum. E epuizant cand mintea nu-ti da pace. Un leac? O coma alcoolica sau o supradoza de ketamina poate ar conduce la un sfarsit trupesc si odata cu asta si psihic. Dar ocolind dramele severe. Banuiesc ca e perfect normal sa ma incred in schimbari si sa le aplic ori de cate ori am ocazia. Pentru ca pot! Asta-i deviza. Cum toti din jur spun:"E foarte bine ca nu te limitezi". Pai da...bun...dar cum ramane cu momentele de pauza? Pentru fiecare ractiune de secunda in care eu imi spun: "ar trebui sa iau lectii de canto, sa inot mai des, sa desenez caricaturi, sa citesc carti savante,sa-mi exersez carisma in oglinda, sa ies in aer liber si sa fac fotografii,sa plec intro vacanta dupa ce am muncit pentru 3 banuti, etc." Deci, in toata aceasta enumerare, e trecuta vreo ora de somn? Si tot am impresia ca timpul mi-e limitat. Poate asta e problema. Rabdarea. Dar deja ma simt in urma cu destule. Nu e o varianta buna.Increderea de sine oricum imi lipseste pentru a indeplinii toti acei factori. Asta e un alt punct trecut pe lista de schimbari dar e un subiect mai delicat.
In final...imbratisez orice schimbare apare. Sunt si persoane in jur dornice sa ma mai ajute. Sa-mi pot imparti "poverile". Oricat de epuizante ar fi, ele construiesc din mine o persoana aflata mai aproape de perfectiune.

w.o.w photos

2011-04-22T15:38:00.000+01:00

The Mountain from Terje Sorgjerd on Vimeo.

That...beauty.

2011-04-17T22:30:00.004+01:00

"I guess I could be pretty pissed off about what happened to me... but it's hard to stay mad, when there's so much beauty in the world. Sometimes I feel like I'm seeing it all at once, and it's too much, my heart fills up like a balloon that's about to burst... And then I remember to relax, and stop trying to hold on to it, and then it flows through me like rain and I can't feel anything but gratitude for every single moment of my stupid little life... You have no idea what I'm talking about, I'm sure. But don't worry... you will someday."
Cam asta e concluzia lui Lester Burnham la sfarsitul filmului American Beauty, pe care asta seara am ales s-o citez cu un scop. Astazi l-am inteles.
Am inteles cum o zi cu soare poate sa-ti faca tot corpul sa pluteasca ca intr-o feerie ce te cuprinde atunci cand un vanticel cald iti mangaie pletele, sau cand gura iti este invadata de un gust afrodiziac ce gadila fiecare papila gustativa, sau fiecare sarut primit ce-ti poate zbarli parul de pe intreg corpul, sau cum fiecare tusa data de pensula adanc inmuiata in vopsea iti coloreaza o particica de univers, sau cum o discutie despre un presupus viitor te poate face mai intelept si mai atent cu tine insuti si cu cei apropiati. Am inteles ca natura e viata iar viata e un intreg carusel palpitant pe care merita sa-l traiesti cu cat mai multe senzatii. Am inteleg ca dragostea iti face gandurile nemarginite si invincibile. Am inteles micile momente.
That someday...is today.

Site Fat

2011-03-24T21:31:00.002Z

Azi la ora asta nu stiu despre ce sa scriu si singurul lucru care il gandesc acum esti tu, d-le Fat Frumos. Vorbesc de parca mi-ai fi in fata.Nu prea te-am pomenit prin conversatiile mele cu blogul.Ai fost in atatea feluri, eu deasemenea. Insa, impreuna, aventura abia s-a instaurat.
Tu baiat nebun cu mintea incetosata ce cauta rezolvari rapide pentru probleme greoaie pentru altii din aceiasi categorie cu tine. Ascundeai un gust lasciv pe care am fost bucuroasa sa-l descopar. Ai depasit bariera pe care mi-o imaginam eu aici departe de natal, ai creat emotii, ai avut rasete si ai declansat haos pentru fiecare zi in parte. Normalitatea? Se gaseste probabil doar atunci cand mergem linistiti prin parc tinandu-ne de mana, privita din ochii externi si necunoscuti.
Ce va mai urma? Cine o sa stie? De ce sa stie pana la urma cineva de noi?
Sa stim doar noi de eI . Sau poate nici atunci. Inchisi ca intro cochilie. Nu m-ar deranja. Nu m-as plictisi. Nu m-as teme.
Ce mai vreau eu?
Ce mai gandesti tu ?
Cate dileme si tensiuni creezi. Magnifica senzatie. O fabrica de amintiri. O banda pe care ruleaza actiuni soptite, taine cat mai nebanuite, secrete cat mai invizibile.
Ce importanta au toate?
Ca o panza de paianjen ce se tese pe baza a fiecarei zi trecute, prezente sau viitoare, fiind atenti insa la ce prada se prinde.
Incercari sa abandonez "lupta" ca intr-un val sub care ma scufund nestiind cum sa inot pentru a ma mentine macar la suprafata; primind apoi intr-un tarziu un colac de salvare pe care il refuz doar pentru ca m-am obisnuit cu ideea de plutire in deriva.
Si-apoi refugiile tale. Unele productive, altele distructive.
Om contrariat cu tine insuti ce esti!

Momente in care ideile sunt mai bune

2011-02-10T17:40:00.002Z

O data cu topirea zapezilor si aparitia catorva raze de soare se pare ca fiecare neuron s-a pus in functiune si mi-a creat o gramada de idei si proiecte de viitor, dar si pe ceea ce mai vreau sa imbunatatesc la mine. Am avut o plimbare linistita, in care multe s-au intamplat.Ideea e ca am un weekend in care ma pot documenta despre crearea unui scenariu de scrut metraj, sau poate lung. Voi afla pe parcurs. I'm ready!

Silent porno

2011-01-10T23:20:00.004Z

Studentii de la arte sunt din cale afara plini de imaginatie. Numai astazi am murit de ras pe un subiect dar si o idee destul de buna pentru a obtine un profit.
Filme porno pentru surdo-muti.
Stiti scenele alea de inceput cu eleva si profesorul, pacientul si asistenta, soferita si angajatul de la spalatoria auto, instructorul de tenis si cursanta.
In fine ...ideea e ca ar trebui cineva sa le explice si celor care nu au fost investrati cu toate simturile necesare dar care au nevoia de putina "desfatare". Le-ar trebui o persoana care sa stie acele semne pentru a-i ajuta pe bietii oameni sa inteleaga mai bine mesajele. Macar sa stie cum de s-a ajuns la asemenea posturi, poate va avea si el succes cu vreo replica mai speciala.

Nightwalker

2011-01-09T20:49:00.014Z

J:ce ingrediente pui?
A:un fir de par roscat, o frunza verde, o petala de mac, cateva picaturi de lacrimi
J:un fir din parul tau roscat
cu care vesnic te-ai-mpacat
o frunza verde si matura
precum iubirea de natura
mai pui petala ta de mac
o floare cu care ma-mpac
si picaturi de lacrimi dese
pe-a ochilor fereastra iese
A: sau poate ...o cireasa amaruie ...o atingere caramizie ..un suflu cald si usor ...numai pt un domnisor
J:amarui si caramiziu dar sufletist
miroase a prezenta unei domnisoare
A:suna ...departe ...de a fi real ...dar ce pacat...frumos e sa traiesti in surreal
J:un sarut as vrea sa-mi dai de-ndata...sa mai facem o noapte lata...buze dulci de ciocolata..."ispita" te chema odata
A:oh dar ce frumos graiesti, dar ai grija incotro te-ndrepti , dak stii ca te frigi....te risti?
J:tu arzatoare fiinta...in inima mea sa n-ai credinta...gliaciare imi sunt venele mele...iar locul meu etern printre stele
A:cum strapung cuvintele tale prin zidul meu ...se pare ca te pastrez mereu...undeva in departari dar totusi aproape.dar focul si gheata stau departe
J:departe de tot si mult mai departe, ghetarii au inima...e scris si in Carte, povestea eterna ce noaptea-ti sopteste, vesnic in lume...si-n tine traieste
A:oh ...dar numai soapte, mi-e frica de noapte...caci noaptea imi trezeste-n ganduri , frematatele nedaruite saruturi
J:la fel ca tine, durerea-i in mine, dar ea e aparte, amorul e noapte
A:luceafarul pe cer pt tine va fi, ii voi transmite o sarutare ce la tine va veni, sa smulga durerea pagana, doar amorul in noi sa ramana
J:sarutarea ta mereu o voi primi,desi de tine as vrea sa ma apar,nu ma intelege gresit, pot iubi dar...poate chiar eu sunt acel luceafar
A:si-atunci tu esti cel ce ma veghea in noapte , cand tarziu adormeam cu greu, pleapele grele ce-mi tineau intristarea, cand cu nerabdare mi-asteptam sarutarea
J:ale mele nopti albe, le-am petrecut cu greu si bucurie, caci pe ale tale buze calde, le-am tot simtit ca-ntr-o feerie
A:dovada ca dragostea -i mai vie, cand tu in intuneric stralucesti, sarutarea ce ma invie , iar tu luceafar-mi esti
J:se spune ca recele inspira moarte...caldura ta insa le-ntrece pe toate, ba zbor, ba ma-nnec, ba simt tot deodata, as vrea sa te ating, macar inc-odata
A:rabdare omul meu de gheata, tulburi sunt apele si cerul innorat, departarea ta acum ma-ngheata , te vreau si eu aproape neincetat
J:asa e si totusi, acea departare, e doar o notiune, nu-i nimic prea tare

'cause it's all in my head

2011-01-07T22:35:00.002Z

...pentru ca-s doar intr-un singur loc unde vad o singura persoana

...pentru ca muzica aproape ca-mi confirma asta

...pentru casunt intr-o stare pe care mi-o imaginez doar eu

...pentru ca pentru cateva secunde am devenit o mai buna desenatoare

...pentru ca am senzatia de greata, frisoane,picioare reci, urechi fierbinti

...pentru ca as mai vrea sa inlemnesc pe scaunul asta.

Somn usor!

Urari pentru 2011

2011-01-02T21:07:00.004Z

La un an distanta de Apocalipsa, lista cu lucruri dorite trebuie sa fie lunga. Atata vreme cat sanatatea nu va reprezenta un impediment in indeplinirea tuturoro dorintelor, restul ar trebui duse la bun sfarsit. Si pentru ca anul 2010 nu a fost decat primul pas in noua mea viata, anul nou vreau sa-mi aduca diploma de licenta a Facultatii Ovidius, ca sa pot incheia ciclul asta anevoios si debusolant si deocamdata fara de nici un folos pentru mine, ca apoi sa ma focusez maxim pe cea de arte, pentru care am vise mai mari, probabil de povestit in alt post. Un alt lucru pe lista ar fi independenta totala. Sa poata mintea mea sa gandeasca singura la orice tampenie o cred altii, fara a avea vreo oprire, mai ales din partea parintilor. O stabilitate sufleteasca, dupa care mereu am tanjit si o sa tanjesc in continuare, o fericire de o durata cat mai lunga si un zambet cat se poate de larg pe fata mea. As putea apela si la Botox, doar pentru a-mi paraliza fata astfel. Sa fie loc doar de glume si de buna-stare, de intelegere din partea celor apropiati si de compasiune din partea parlamentarilor probabil. Dar ce sa mai...tipicul de mesaj primit si retrimis la toate rudele la limita dintre ani, care aproape ca nici nu mai e necesar, ca s-ar intelege de la sine. La mine insa, multe din dorinte se nasc pe parcurs odata cu fiecare care trece. Si lasa sa fie cat mai multe, ca macar sa am de unde cerne.

Blogului meu ii doresc scrieri cat mai inteligente care sa aduca cititori cat mai multi, familiei...un organism cat mai rezistent la intemperii iar prietenilor...cunoasterea de noi prieteni care sa le aduca diversitate si experienta sociala cat mai vasta.

2011, te rog nu ma dezamagi!

Nebunii nestapanite si nelimitate

2010-12-27T22:22:00.002Z

N-as fi vrut sa revin cu vreo scriere de genul ce va urma, dupa o absenta de 2 saptamani. Dar vreau sa-mi adresez mie mai intai niste intrebari legate de razboiul asta vesnic intre parinti si copii cu care fiecare casa se confrunta.

Exista copii mai destepti decat parintii lor?

Care sunt sacrificiile pe care fiecare parte trebuie sa le faca pentru a se instala armonia?

Cate incercari pe discutiile interminabile si fara niciun sens trebuie sa existe?

Daca nu mai exista nicio solutie la aceste intrebari, ce-ar mai trebui facut?

Nu sunt o persoana pretentioasa cu anumiti oameni, dar cer respectul cuvenit si limita de intelegere. Nu exista. Sunt considerata nebuna. Trimisa prin diverse usi, sa ma rezolve altii, parintii mei ironizeaza faptul ca ei nu reusesc. Lacrimi in van, vene pronuntate, dureri de cap. In mijlocul sarbatorilor de iarna. Se merita acest efort psihic pentru a discuta lucruri pe care de fiecare data le discuti?

...lipsa unui venit personal, situatia scolara, prezenta baietilor care se interpreteaza ca te-ar influenta negativ, bani "bagati in curul copiilor degeaba".

Mda...sunt eu un personaj negativ aici? Toti cei de-o varsta cu mine imi vor da dreptate. Corect.

Eu vreau doar sa stiu ce-mi lipseste sa pot comunica cu ei fara probleme.

Hot news

2010-12-15T19:08:00.002Z

15 decembrie...frig, noapte...eu implinind 21 de ani si 2 luni. O masina micutza cu el in stanga.Eu cautand disperata in geanta, observand cu intarziere un batranel cu un carucior de butelie traversand pe trecere. Suspans...un pic sa nu nu-l loveasca. Teafar si noi usurati. Doua minute mai tarziu, stirea se aude la radio. Panica...Intrebari...
De ce a anuntat un martor asa ceva la radio?
Ar fi trebuit sa dau declaratie? Sa spun ce? Ca a alunecat putin masina dar nu l-am lovit?
Ar fi trebuit sa raman la fata locului cand s-a intamplat asta daca nu i-am facut nimic?
Daca imi da in urmarire masina?
...
Ce suspans. Ce zi dubioasa. A inceput calm si cu soare, s-a continuat pasional si s-a incheiat cu batai de cap. Amintire.
Waldeck - Memories

Ultima raza calduta de soare pe anul asta

2010-12-08T20:01:00.005Z

Numai intr-un zambet...asa am defilat azi pe strazile largi ale Bucurestiului. O zi ciudat de calduroasa pentru o zi de decembrie. Eram fara griji, fara temeri, fara nevoi. Doar eu si pasii mei, ai lui, ai ei intr-un tarziu. Amuzament...de oameni cu portul si costumatia lor, cladiri trufase bucuroase ca lumina soarelui le pune in valoarea arhitectura, graba noastra haotica printre stradute, multime, semafoare, claxoane ,gropi, gunoaie, masini. Se contopeau atatea elemente: caldura de decembrie, vechiul cu noul, multimea cu pustietatea. Nu sunt trista ca s-a terminat ziua pentru ca s-a creat o amintire, notata aici.

Sunt indragostita de tot ce ma inconjoara. Si inca zambesc.
Joy williams - Sunny day (grey's anatomy season 6)

Love....and scarf

2010-11-24T19:46:00.003Z

Ieri...azi...minunate zile.Am uitat de departe... de tot. Who cares what's going on with the rest?
Eu sunt fericita momentan. Rad mult. Ma uimesc pe mine insami. Ce bine se simte. Daca dragostea incepe sa-si faca loc incet-incet...atunci devin din ce in ce mai implinita. Restul se leaga de la sine. Nu mai vreau deceptii...dar nu voi abandona...cum spunea o melodie.
Si esarfa...cu rostul ei. Farmecul ei. Culorile ei. Adorabila. Doar eu si o esarfa colorata. Uh! Libertate in simtiri!
Everything But The Girl - Single (Brad Wood Memphis Remix)

Free...Flow

2010-11-21T00:52:00.003Z

E ceata...si e drept. Si merg cu o masina inapoi spre casa. Parea dificil de ajuns. Si Guerilla pusese o melodie dementiala.Si s-a rupt filmul.................
N-am inteles de ce s-a intamplat asta tocmai asta seara cand totul decurgea perfect. In fine...senzatia...weird. Dar am ras tot restul drumului. M-am oprit doar cand am realizat ca sunt la gara, aproape de locul inchis al meu.Si am interactionat cu o alta persoana care a furat toata starea pe care n-o mai pot exprima acum si astfel... nu tin pasul cu gandurile asa ca zic pas.
Dar melodia...ea a fost totul asta seara.
She's always a woman to me

Acum e mai bine. M-am racorit. Am revenit. Sunt bine.

Cand enoriasii se imputineaza

2010-11-19T18:58:00.002Z

Culmea culmilor cum in asta seara, in camin m-am trezit cu doi musafiri si anume doi martori de-ai lui Iehova, prezentandu-mi o brosura cu rezumatul Bibliei, iar undeva pe spate imi prezenta si o carte pe care as putea s-o achizitionez daca ma atrageau cele citite in prezentare. Si ma intrebam: Ce i-a facut pe acesti oameni sa vina tocmai in caminul Facultatii de arte, mai toti atei si cu o suta de mii in buzunar de care si-ar cumpara tigari, nici decum rezumatul bibliei, sa prezinte o asa porcarie cu asa mare incredere de sine si un zambet larg, stand in fata usii si pologhind diverse iar eu sa-i ascult in loc sa stau pe facebook? :)) Glumesc. Dar totusi...mi se pare de-a dreptul ilogic. Mi-ar fi placut sa umblu si eu cu ei din usa in usa doar ca sa le pot vedea fetele "vecinilor" mei.
Pierdere de vreme dar in fine...Doamne ajuta!

Daily dreams

2010-11-13T11:29:00.003Z

Requiem for a Dream - Lux Aeterna

Everybody got their own trip. Please welcome!
Far from reality. And that's all I've got to say. For now?...Forever?
No more...anything...for today. Happy birthday!

Atunci cand pare la fel dar e altfel

2010-11-13T10:27:00.002Z

Am creierul ca un burete uscat care asteapta sa descopere putina umezeala sa se poata mari. Asa s-a intamplat si aseara. Persoane noi, locuri noi, ganduri noi, atmosfere noi, artisti noi. In special Beardyman care e genial. Incantata ca am nimerit la un asemenea concert desi nu puteam respira in localul ala mic si inghesuit. Si cate stari imi crease. Inca le am mai am pastrate putin pe undeva. Dar sunt obosita. Am simtit prea nmulte aseara. Regret ca nu le-am putut controla pe unele.
It's morning. Wake up!
Revin la mine. Doar eu. Cu regret.
Pareau atatea la fel, in aceiasi ameteala...dar totusi e complet diferit. The end.

E o simpla stare de spirit

2010-11-07T02:09:00.003Z

N-am somn...Sa fie de la cafea, de la gandul ca mai tarziu voi "calatorii" din nou, de la desenele imprastiate pe pereti, de la tine?

Nici macar nu vreau sa stiu. Nu-mi pasa de ce nu am somn. Nici nu-l vreau. Nu-i simt lipsa. Simt altceva...Nu spun. Nu-ti pasa. Dar de ce?

Ce margini prapastioase crezi ca te-ar putea astepta? Eh...ce mai conteaza.

Mai bine sa zac aiurea intinsa privind in gol la televizor la un film mult prea romantic pentu ora 4 dimineata. Imi astept somnul in continuare. Sa mai visez putin cu ochii deschisi.

Breaking ties

2010-11-01T17:16:00.002Z

Gandesc multe...si simt multe in ultima vreme dar aparent nu vreau sa le expun aici, decat sa las o melodie pentru..."necunoscuti".

Organic

2010-10-27T21:16:00.003+01:00

Sunt unele seri in care doar dormi sau le petreci intr-o amorteala banalafara ca nimic interesant sa se intample si seri (ca aceasta) in care deschizi ochii si dai peste lucruri noi., minunate, de ramai cu gura cascata. Am ajuns la un vernisaj care s-a deschis cu un mic "concert" format din 3 oameni, unul fiind chiar posesorul expozitiei. Partea mai interesanta e genul muzical pe care il abordau. O combinatie de folclor, vintage si new style. Se numeste organic music. Adica un flaut, chitara electrica si cahon (un "instrument bestial din punctul meu de vedere; cautati pe net). Si ce se auzea...suna magnific. Te baga intr-un trip fara sa fi consumat vreo substanta speciala.Pana astazi nu stiam ca se numeste astfel si nici nu auzisem genul asta intr-un asemenea mod unic.M-am chinuit sa gasesc o melodie, dar ca si comentariile lor, stilul e nemaiintalnit, insa am gasit ceva asemanator. Imi pare rau ca nu va pot stransmite starea pe care mi-a creat-o mie dar conta si locul si oamenii si atmosfera. Enjoy it!

Organic Grooves - Banal Reality

Don't...

2010-10-16T21:17:00.004+01:00

Odata cu suflatul in lumanari si cu dorinta pusa, nu prea non conformista ce-i drept, m-am decis ca cei 21 de ani sa-mi schimbe anumite conceptii, perpective si orientari spre lucruri care sa ma bucure mai mult si sa las pentru o vreme trecutul in urma. Pur si simplu trebuia sa fac pasul asta la un moment dat, si se pare ca, la fel ca oricine, am nevoie de un stimulent, de ceva care sa schimbe ceva pentru a schimba tot. Cu asteptarile de rigoare, vreau sa o apuc intr-o directie. Schimbarea orasului a fost primul pas, urmeaza oamenii. Trebuie sa-mi gasesc ceea ce-mi lipseste. Adjudecat!

Télépopmusik - Angel Milk - 01 - Don't Look Back
Asculta mai multe audio diverse

Pe 15 octombrie

2010-10-15T12:54:00.003+01:00

Este cea de-a 288-a zi a calendarului.Potrivit site-ului Wikipedia, se pare ca in aceasta zi s-au nascut vreo 8 scriitori, au avut loc 7 decese printre care si Mata Hari, au avut loc si cateva evenimente, nici unul mai importatnt pentru a fi comentat in mod deosebit si se celebreaza doua sarbatori: Ziua internationala a nevazatorilor Si Ziua mondiala a femeilor din mediul rural. Deci, pe langa toate astea, s-a nimerit sa fie si ziua mea, eu, Alexandra, nereusind pana in prezent sa savarsesc vreun gest maret prin care sa ma fac cunoscuta, aparand astfel pe acea lista ca descoperind vreun nou curent artististic sau contribuind la pacea lumii. Dar am iplinit abia frumoasa varsta de 21 de ani, lucru care ma ajuta pe plan mondial sa ma desfasor in voie pentru ca legea imi va permite asta si cu restul lucrurilor care mai pot fi facute, o sa fiu destul de rabdatoare. Dar nu stiu din ce motiv nu ma simt asa de special ca undeva printre acele personalitati care au ajutat lumea intr-un fel sau altul, apar si eu, cu o steluta in josul paginii, intr-un scris minuscul pe care nimeni nu-l poate deslusi. Oricum, imi inchipui ca 21 de ani e o varsta asezata aproape de mijloc pe o scara imaginara din mintea mea si ca au fost atatea aniversari de care am fost entuziasmata si voi mai fi si ce-i drept, ceva mai putine de care nu am fost, cred ca asta este de fapt a3a, dar stiam aspectul asta cred ca de ceva luni asa ca nu e chiar o noutate, probabil de asta sunt calma si impacata cu ideea si mi se pare o zi complet banala.
Dar totusi...*

15 oct 2010-Alexandra a implinit frumoasa varsta de 21 de ani. La multi ani!

Cand mai uit...

2010-10-11T19:54:00.003+01:00

Ti s-a intamplat vreodata ca dintr-o simpla clipire sa te poti desprinde de realitate, de real, de ceea ce te inconjoara si sa te transpui intr-un alt "univers" doar pentru ca iti doreai prea mult sa schimbi banalul in care te aflai?
Mie da...
Clipesc...si ma pierd. E atat de simplu si de eficient. Esti relaxat, implinit, cu zambetul pe buze, te simti euforic aproape ca atunci cand descoperi ca te-ai indragostit. Pare imposibil pentru ca-ti inchipui ca intr-o fractiune de secunda nu se pot aduna atatea stari, si mai ales sa le poti vizualiza atat de intens. Sau poate sunt doar eu un caz mai special...sau imi impun sa vad lucrurile alea si atunci chiar le vad. Habr n-am. Nici nu vreau sa incerc un raspuns. Damn, prea multe intrebari pe capul meu aiurea. Noroc ca nu uit sa mai clipesc si sa-mi vizualizez lumea mea mica si perfecta, insorita si iubitoare. Depaseste basmul. Poate ca e doar frumos pentru ca nu trebuie sa controlez starile pe care le intampin zi de zi ci pur si simplu am libertate neconditionata.
C'est magnifique!

Untitled

2010-10-07T23:04:00.005+01:00

Stari variabile, schimbatoare in functie de bataia vantului si care te poarta intr-o transa din care greu poti iesi pentru ca nu observi de fapt ca te afli in acea situatie ca sa ai cum sa schimbi asta, cand esti purtat de colo-colo nestiind exact unde vrei sa ajungi, lagune care iti elibereaza mintea si te oftica lipsa de idei, imaginatie si daruire pentru ca frica iti controleaza prea mult intelectul, alcoolul care nu te face decat sa te imbeti cu iluzia ca esti inconjurat de lume si ca ea e cea mai buna prietena a ta, inaltimea la care dormi cu grija cu gandul sa nu te agiti prea tare si sa caz in gol, neincrederea in persoanele "apropiate" care te macina si te face mereu sa privesti cu atentie si suspiciune orice replica pe care o auzi, locul restrans si debusolarea creata prin aranjarea lucrurilor ce te fac sa te pierzi si sa obosesti, gandul ca asta e abia inceputul...multe sentimente care iti soptesc:"Bine ai venit!"