yussuf khalid

Despre inimă

2012-02-16T04:41:00.003+02:00

Dacă despici o inimă vei găsi acolo dragoste şi chestii moi şi scârboase.
Învelite în schizofrenia (post)modernă.

sau:

inimă - indicator lingvistic al schizofreniei culturale şi sociale de azi.

Relativismul extrem recunoaşte măcar că suntem cu toţii bolnavi de sindromul Ganser.

Despre poeţi (2)

2012-02-16T04:33:00.002+02:00

Unii cred că poeţii sunt ăia care stau la cafenea, simt intens lumea, visează, beau, fumează, au fani şi cohorte de admiratori/oare. Sunt deştepţi de la natură, îngerul sau muza le recită poezia, inspiraţia se vede pe faţa lor, au fruntea înaltă şi-l ştiu bine pe Platon. Dispreţuiesc mulţimile, au conştiinţa propriei genialităţi, nu-şi suflă nasul, n-au bani, dorm în păduri. Viaţa lor e ordonată alfabetic, cronologic, teleologic.
Nu-i adevărat. Doar cititorii fac asta.

Despre economie

2012-02-16T04:28:00.003+02:00

În România nu există economie de piaţă. Doar economie la piaţă.

sau cum spunea bunul Quagmire Ghurkas:

"Economia de piaţă e când te duci la librărie şi îţi aduci aminte că trebuie să treci pe la piaţă. Concept care devalorizează durata temporală. Timpul nu poate să fie o valoare când aştepţi să apară cartea la bibliotecă."

Despre poliţişti şi ţigani

2012-02-16T04:24:00.003+02:00

Cand eram eu mic, prin anii 90, erau două categorii de părinţi în cartierele din Bucureşti.
Cei din prima categorie le spuneau copiilor: să nu peci din faţa blocului şi să fii cuminte, altfel vine ţiganul şi te ia.
Cei din a doua categorie spuneau: să nu peci din faţa blocului şi să fii cuminte, altfel vine poliţistul şi te ia.

Astăzi sunt două feluri de oameni mari: cei cărora le este teamă de poliţişti şi cei cărora le este teamă de ţigani. Şi unii şi alţii îi urăsc.

Ce caută oamenii pe google şi uneori ajung la mine pe blog?

2012-01-18T03:17:00.003+02:00

ultimele două sunt absolut fabuloase.

"aventurile lui tom sawyer de la tom nici un raspuns"
"cine este receptorul in pactul cu istoria ?"
"citate imi pasa prea putin"
"fosta nevasta a lui cezar paul badescu"

"scrie o carte de identitate a naratorului"
"poze aventurile lui tom sawyer"

Mi-ar plăcea mult să-i ajut. Mult de tot.

Proteste şi televiziuni

2012-01-16T21:17:00.003+02:00

de aici: http://9gag.com/leovld94.

Tomania

2012-01-16T20:56:00.008+02:00

Welcome in Tomania!
Aţi dorit să spuneţi Romania?

Jos dictatura!
Noi îl vrem pe Vlad Ţepeş!

Iar dacă nu se poate să vină Vlad Ţepeş,
pentru că, nu-i aşa, "unde eşti tu Ţepeş, Doamne" se recită
după fiecare trei culori,
să vină măcar Dumnezeu, ca în perioada interbelică.

n.b. în dreapta - poză cu alt Dumnezeu, contemporan cu cel din perioada interbelică.

Despre câinii vagabonzi

2012-01-12T14:05:00.003+02:00

Nu trebuie omorâţi! E neconstituţional.
Nici plasaţi în adăposturi! E inuman. Faţă de copiii străzi.
Nici castraţi! E nepotrivit, specia "câine comun" poate fi pusă în pericol, deci e neecologist.
Nici adoptaţi. E bătaie de cap şi adopţiile internaţionale nu sunt încă permise.

Trebuie - şi nu-mi dau seama cum nu s-a gândit nimeni la asta - să li se angajeze dresori. 2000-3000 cred că sunt suficienţi. Fonduri europene. Şcoli. Pregătirea resursei umane. Apoi locuri de muncă. Creştere economică. Ieşire din recesiune. Câinii ne pot ajuta.
În plus, vor învăţa şi ei odată să poarte cum se cuvine. Oraşul să fie curtea noastră din spate.
Să ne trăim vieţile împreună, oameni, câini, şobolani şi pisici.

Calm-assertive, vă rog!

Despre arheologi şi birocraţie

2012-01-12T13:42:00.004+02:00

Primii arheologi au fost jefuitorii de morminte.

Astăzi nu mai sunt, la un moment dat în istorie s-au birocratizat:
Nu vând ce găsesc, duc totul la muzeu şi primesc bani pentru asta.
Nu distrug mormintele, sapă în jurul mortului şi-l duc la muzeu.

Procesul prin care omul îşi pierde o bună parte din sensibilitate şi umanitate la locul de muncă se numeşte birocratizare. E ca atunci când o bătrână cu mâna în ghips, fără piciorul stâng, cu o pereche de cârje şi cocoaşă gigant îşi cere ajutorul social în faţa ghişeului tău şi tu o refuzi pentru că nu are cererea completată corect.

Cine vorbeşte?

2012-01-12T13:09:00.002+02:00

Cine vorbeşte când se vorbeşte?
Lingvistul ar spune că limba vorbeşte. La fel vreo doi trei filozofi.
Poate să vorbească gura sau limba cu laringele, împreună toţi toate. Întreaba medicul!
Vorbeşte vorbindul sau logosul sau Dumnezeu/Allah/YHVH, de la începutul lumii până azi sau doar la începutul lumii. Vorbeşte: duhul, divinul, metafizicieni, teologi, teozofi.
Vorbeşte un radio sau un televizor care vorbeşte electric vorbele unui om.
Vorbeşte omul, fară să vrea, în vis sau ca în vis, psihanalist.
Vorbeşte Hitler, vorbeşte Stalin, vorbeşte Mickey Mouse. Glasul mulţimilor reduse la număr. Viitorul e întotdeauna luminos.
Vorbeşte mintea fără mine. Avangardă.
E atât de greu de crezut că vorbeşte un corp. Dualitatea minte corp. Descartes.
Vorbeşte un corp care e minte şi tot.

Corpul meu. Creierul meu. Mintea mea. Sufletul meu. Dumnezeul din mine.
Cine sunt eu când totul e în mine sau îmi aparţine?
Sunt o formă tâmpită, golită de orice pentru a putea încăpea acolo o lume cu metaforele ei.
Eu nu sunt un altul, eu sunt toţi ceilalţi şi în toţi ceilalţi.
Cine vorbeşte?

Despre adolescenţă şi adolescent

2011-12-27T00:46:00.003+02:00

Printre altele, adolescenţa, aşa cum o considerăm azi, este o construcţie socială şi teoretică a modernităţii. O formă de anulare (sau de control) a sexualităţii cu scopul de a îl menţine pe tânăr în sistemul de învăţământ care trebuie să-l pregătească conform necesităţilor societăţii industriale. Până la apariţia sistemului de învăţământ obligatoriu, adolescenţii nu au fost consideraţi un grup distinct.
În evul-mediu, dar şi în capitalismul timpuriu, era considerat absolut firesc ca o persoană de 8, 9, 10 sau 13 ani să muncească. Una dintre cele mai des întâlnite meserii a fost cea de coşar.

În societăţile occidentale de astăzi, un adolescent nu mai este un copil, pentru că este responsabil pentru propriile fapte şi acţiuni, pentru că are dorinţe sexuale şi posibilitatea fizică de a le practica şi pentru că şi-a însuşit multe dintre convenţiile sociale pe care, tocmai din acest motiv, are tendinţa să le pună la îndoială. Dar nu este om pe de-a-ntregul pentru că procesul său de instrucţie (educaţie) nu a fost încheiat, nu are rol economic şi nici relevanţă civică (nu are drept de vot).
Adolescentul este o invenţie socială, care trebuie, sub ameninţarea tuturor acelor forme de control şi opresiune pe care statul, familia, religia etc. le-au inventat în acest scop, să se comporte ca şi cum ar fi real.

www.poemelespam.com

2011-12-06T20:06:00.003+02:00

www.poemelespam.com

Despre claustrofobie

2011-10-24T02:54:00.005+03:00

Un fizician teoretic (ceva cu teoria stringurilor) s-a simţit claustrofob odată după ce a calculat vreo zece ani şi a ajuns la concluzia că universul nu e infinit, ci doar cu vreo 20% mai mare decât ce se vede azi.

Peste 2 milioane de ani va apărea un politician care va propune un plan de lărgire a universului din nevoia de spaţiu vital. Fizicianul claustrofob va deveni fie profet, fie sursă de autoritate.

Despre sistemul cultural, Bucureşti

2011-10-24T02:44:00.004+03:00

Vrei să participi la o conferinţă ştiinţifică, 100 de euro.
Vrei să publici o carte, între 1500 şi 3500 de lei.

Şi nu vorbesc de cât primeşti, ci de cât trebuie să dai.

Aşa că pune-te pe făcut bani înainte de cultură, schimbătorule de lume.

Despre vinuri si publicitate

2011-10-24T02:20:00.003+03:00

La două zile vine un puşti şi îngrămădeşte în cutia de scrisori cataloage cu superoferte de la supermarketuri. De la 5 supermarketuri.
Azi a adus unul cu vinuri, treabă nouă, de toamnă. Prezentate aşa, ca la carte, bucătăria franceză.
Sânge de taur forte (pe etichetă-STF), 5 lei, se serveşte cu brânzeturi grase, vânat sau carne roşie. Bine că nu se serveşte şi cu caviar sau cu paté de gâscă.
Nenea supermarketu' şi nenea făcătoru' de vin, nu-i destul ce-mi urezi pe etichetă, trebuie să-ţi baţi joc până la capăt?
Crezi tu că dacă aş avea bani de vânat, aş bea Sânge de taur forte? Sau vinul aduce şi carnea în cap odată cu pastilele din care e făcut?

Kazi Ploae - Nimic nu e o concluzie cu Silent Strike

2011-10-11T23:42:00.002+03:00

Orice concluzie e o înghesuială.
Dar dacă te înghesui, asta nu înseamnă ceva neapărat.
E bine că încă mişc. Serios, chiar e bine.

Despre poezie

2011-10-11T23:35:00.001+03:00

Poezia este o specie a geniului umanic.

În realitate, există foarte puţine poezii.

Cu cât limbile pe care le vorbeşti sunt mai puţine, cu atât există mai puţine poezii.

Poeziile pot fi păstrate în cărţi, încolonate, în borcane, amestecate, în rafturi, aliniate, în cap, dezordonate, sau în oricare alt mod.

Poeziile în alte limbi nu pot exista decât în variante bilingve. Chiar dacă originalul e în chineză.

Numărul poeţilor este de multe ori mai mic decât numărul poeziilor.

Păunescu nu e poet. Păunescu e textier de folk
(sau Gellu Naum nu e poet, Gellu Naum e un prozator român din vremea lui Păunescu.

Pentru ca o poezie să fie valoroasă, ea nu trebuie să fie neapărat ambiguă, sau pur şi simplu de neînţeles. Decât dacă este modernistă.

Poezia acompaniată de muzică rămâne poezie.
Muzica acompaniată de poezie devine poezie.

Cea mai bună poezie socială contemporană românească este în versurile rap.

si inca: nu, n-am pierdut nimic.

Despre comunism

2011-10-11T23:30:00.002+03:00

Ştii ce a fost atât de periculos cu comunismul ăsta? Că a intrat în oameni şi nu mai iese până mor. Le-a ieşit. Omul nou e printre noi. Nu doar teama de poliţie specifică ţărilor din Est, nu doar dispreţul de vecinul de la parter care mă alerga cu ditamai bâta că mă sui în cireş, nu doar şşşâşşşâiturile aplicate de bunică-mea de fiecare dată când ridic vocea, că "să n-audă vecinii", nu doar respectul idiot faţă de şefi cretini, nu doar toate poveştile stupide pe care le-am îvăţat când eram mici: puiul părăsit în ger că n-a fost cuminte, greierele lăsat să moară de foame că îi plăcea arta, nu munca, Ştefan cel Mare, românii ăia mari cu nume ciudate: Glad, Gelu şi Menumorut, oaia pacifistă, Eminescu proletarul şi niciodată împăratul şi toţi ceilalţi.
Nu doar atât.
Cumunismul ne-a modificat arta, felul de percepe, valorile, mintea. Ne-a falsificat pe noi înşine aşa cum ne-a falsificat arta.
Uite cum:
"Pe masă era o foaie de hârtie. Căpitanul Piele spuse: Citeşte. Pe foaia de hârtie era poezia. Citeşte tare ca să ne distrăm amândoi, spuse căpitaul Piele. Am citit cu glas tare:
aveam câte un prieten în fiecare bucâţică de nor
de fapt aşa sunt prietenii când e atâta spaimă în lume
şi mama spunea şi ea că e normal şi că nu accepta să mă fac prieten
mai bine m-aş gândi la ceva serios"

Singura ţară din Europa în care nu a existat literatură samizdat.
Singura ţară din Europa în care nu a existat nicio opoziţie organizată.
(Mulţumesc Herta Muller pentru: "da, probabil că aţi fost dizident acolo, în interiorul dumneavoastră" adresat lui Liiceanu).

Suntem cu toţii neocomunişti şi vrem să fim postmoderni, atâta tot!

Orice poezie

2010-12-15T19:24:00.001+02:00

Orice poezie trebuie să fie astăzi,
dacă vrea să mai aibă sens,
o operă socială,
cu oameni, furnici, extratereştri
sau ploi.
Altfel ea riscă să fie
limbajul secret al unei secte occidentale
mult prea puţin importante.

Quagmire Ghurkas,
poet şi entomolog somalez
(1956-2011)

Suntem aici

2010-12-15T19:23:00.001+02:00

Suntem aici să apărăm democraţia,
nu să o respectăm.
Scopul nostru este construirea viitorului,
iar datoria noastră supremă
este eliberarea acestuia
de sub oprimarea unui trecut nedrept.
De aceea,
toate ficţiunile totalitare ale istoriei
trebuie distruse.
Libertatea este alegere, nu piaţă publică.

Donald Udall Jr.,
în Declaraţia de Independenţă a Statelor Supravieţuitoare Unite,
anul 4 după Udall

Ce e iubirea?

2010-12-15T19:21:00.000+02:00

Ce e iubirea?
Este o poezie
de Mihai Eminescu,
care se cheamă
„Ce e amorul?”

Beldiman Nicolaescu,
critic şi istoric literar
(1945-1989)

Popoviciu, Swift şi gaura neagră

2010-11-19T04:32:00.002+02:00

Vine povestea. Şi e anunţată de ultimul bufon de la curţile regale din Europa.
Începe aşa:

cap. I.

Un deputat român din 2010 stă de vorbă cu un individ care se foloseşte pe post de cobai ca să vadă dacă poate trăi cu salariul minim. Cobaiul spune că e aproape imposibil să trăieşti cu doar 7 lei pe zi, atât cât îţi rămâne după ce plăteşti toate facturile. Popoviciu-deputat e revoltat. Nu doar pentru că stă faţă în faţă cu un cobai vorbitor cu ochii roşii, ci pentru că: "Staţi să vă explic eu cum stau lucrurile, domnule cobai. Degeaba vă plângeţi că s-au redus salariile cu 25%. Ce, dacă nu se reduceau, vă descurcaţi mai bine?"

cap. II.

Un scriitor englez, călător alături de Gulliver, descoperitor al mai multor ţări îndepărtate ale lumii, identifică, prin secolul 18, două probleme cu care se confruntă societatea umană:
1. existenţa unui număr foarte mare de oameni foarte săraci, care nu au ce mânca.
2. aceşti oameni foarte săraci, nu se ştie de ce, au şi foarte mulţi copii, pe care tot continuă să-i producă şi care, la rândul lor, nu au ce mânca.
Swift propune şi o soluţia: oamenii aceştia foarte săraci ar trebui să-şi mănânce copiii. Aşa ar fi rezolvate ambele probleme: oamenii ar avea ce mânca, iar numărul celor săraci nu ar mai creşte.

cap. III.

Înapoi în 2010.
NASA a descoperit cea mai tânără gaură neagră. Are 30 de ani.
Şi se află la 50 de milioane de ani lumină de Pământ.
Parcă ceva nu se potriveşte. Sigur ceva nu se potriveşte.

Despre Swift, NASA nu spune nimic.
Cineva trebuie să spună ceva şi despre Swift. Swift e cel mai bun să spună ceva despre Swift.
"If you can't be a Houyhnhnm, you don't need to be a Yahoo; just try to be like Gulliver."
sau
"Dacă nu poţi să fii un Houyhnhnm, nu trebuie să fii un Yahoo; încearcă doar să fii ca Gulliver."

Notă:
Un "Yahoo" nu este yahoo şi nici google.
Deşi o asemănare tot există.

cap. final

Şi ce-i cu asta?

Poetul român care l-a elogiat pe dictatorul Ceauşescu a murit

2010-11-06T02:37:00.006+02:00

A murit Păunescu.
"Cartea cărţilor de poezie" se vinde mai ceva ca Herta Muller.
Când văd atâtea ziare şi programe tv şi oameni închinând potirele de cult încep să-mi pierd încrederea în democraţie.
Apoi îmi dau seama că de fapt traim în postcomunism.
Apoi mă întreb unde dracu' sunt ăia care au făcut revoluţia şi de care se ascundea Păunescu prin Ambasada Statelor Unite.
Unde? Unde? Unde?
Apoi îmi dau seama că nu toţi oamenii ştiu ce e o poezie pentru că nici poeziei nu-i pasă de cei mai mulţi oameni.
Apoi citesc în ziare şi pe site-uri străine acelaşi titlu obsesiv:

"Romanian poet who praised dictator Ceausescu dies"
(Poetul român care l-a elogiat/slăvit/preamărit pe Ceauşescu a murit):

http://www.huffingtonpost.com/huff-wires/20101105/eu-romania-obit-paunescu

http://news.yahoo.com/s/ap/20101105/ap_on_en_ot/eu_romania_obit_paunescu

http://www.aol.in/news-story/romanian-poet-who-praised-dictator-ceausescu-dies/1135891

http://abcnews.go.com/Entertainment/wireStory?id=12063305

http://www.cbsnews.com/stories/2010/11/05/ap/entertainment/main7025509.shtml

http://www.thenewstribune.com/2010/11/05/1410969/romanian-poet-who-praised-dictator.html

http://www.herald-review.com/entertainment/other/article_bb30fa9b-53b5-5106-9d0c-c418f0818024.html

http://1500espn.com/news/n3126921

http://theindependent.com/articles/2010/11/05/ap/entertainment/other/eu_romania_obit_paunescu.txt

http://www.forbes.com/feeds/ap/2010/11/05/entertainment-eu-romania-obit-paunescu_8079576.html

şi aşa mai departe.

Apoi mi-e înfiorător de trist că trebuie să citesc adevărul despre România în publicaţiile străine.
Apoi văd că publicaţiile străine au impresia că Păunescu s-a născut în Uniunea Sovietică.

Apoi, nimic.

Philip Roth. Fantoma din maşinărie

2010-10-14T18:29:00.009+03:00

Philip Roth, "Exit Ghost", 2007.

"Fantoma iese din scenă", trad. şi note de Cristina Panaite, trad. şi note revăzute de Nadia Brunstein, Polirom, 2010.

Nathan Zuckerman.
A noua viaţă. Sau a zecea dacă îl punem la socoteală şi pe omonimul inventat de Rushdie în The Ground Beneath Her Feet.
Şi ultima, pentru că trebuie să-l credem pe bătrânul Roth. La 77 de ani autorii nu prea mai mint în legătură cu operele viitoare. Au motivele lor.

Zuckerman are 75, un cancer operat şi nicio prostată. Se pişă pe el, şi e nevoit să poarte scutece, mai exact un fel de tampoane absorbante, şi nişte chiloţi de plastic impermeabili. Desigur, este şi impotent.
Dar asta nu înseamnă că romanul este despre ieşirea din scenă a unei fantome, a unui bătrân fantomatic, aproape mort, ci despre schizofrenia pe care o produce bătrâneţea, într-o lume în care tinerii şi idealul tinereţii sunt adevăraţii stăpâni. E vorba de "ghost in the machine" (Gilbert Ryle) sau "fantoma din maşinărie": raportul minte/corp care seamănă atât de bine cu dualitatea ficţiune/realitate. Astea sunt planurile romanului:
bătrânul impotent dar doritor, romanul lui Lonoff, autobiografie a psihozei sau ficţiune creatoare de psihoză.

Zuckerman se simte ca Chuck Jones, zeul desenelor animate (Looney Tunes, Merrie Melodies etc.) care, aproape la aceeaşi vârstă cu a lui Zuckerman afirma: "nu mă simt bătrân, mă simt ca o persoană tânără cu foarte multe dizabilităţi".

Şi nişte citate din traducerea românească:

"Plec să fac un avort. Nu-mi pasă dacă sunt sau nu gravidă. Să avortăm cât se mai poate".

"Pe vremuri oamenii se foloseau de literatură pentru a gândi. Vremurile acelea sunt pe sfârşite".

"Mă înnebuneşte pentru că mi-am impus să-mi imaginez ceva ce nu-mi pot imagina. Şi-a imaginat nu ceea ce a făcut, ci ceea ce nu ar fi putut face niciodată. N-a fost primul".

"Mi-au cerut să ţin un discurs despre cum e să ai şaptezeci de ani. După ce-am îmbrăcat puloverul primit, m-am ridicat în picioare şi am spus din capul mesei_
- O să fie un discurs scurt. Gândiţi-vă la anul 4000.
Au zâmbit de parcă le-aş fi spus o glumă, aşa că am adăugat:
- Nu, nu. Gândiţi-vă serios la anul 4000. Imaginaţi-vă anul. Cu toate dimensiunile şi cu toate aspectele lui. Anul 4000. Nu vă grăbiţi.
După un minut de tăcere gravă le-am spus calm:
- La fel e când ai şaptezeci de ani".

p.s. un cuvânt despre traducere şi redactare: slabe!

2010-07-12T02:35:00.001+03:00