Pentru restul țării, e încă o zi în care nota de plată a privilegiilor este achitată de toți.

Când amânarea devine politică publică

Oficial, avem proceduri, analize, termene. Neoficial, avem un mecanism simplu: dosarul e plimbat, decizia e amânată, timpul trece, iar România pierde bani. Nu câteva mii de euro, nu un proiect marginal, ci 231 de milioane de euro care ar fi putut merge în infrastructură, școli, spitale sau investiții.

Înalta Curte trimite, CCR amână, iar rezultatul e previzibil: PNRR rămâne bifat cu un eșec, iar costul e suportat de toți contribuabilii. Inclusiv de câțiva magistrații lipsiți de respect la adresa largii majorități a românilor.

Privilegii, nu drepturi

Să fie limpede: nu vorbim despre salarii, nu vorbim despre independența justiției, nu vorbim despre presiuni politice. Vorbim despre pensiile speciale ale magistraților, adică despre un sistem de privilegii care îi scoate pe unii din regulile valabile pentru toți ceilalți.

În timp ce majoritatea românilor, cei fără pensii speciale, cer desființarea acestor excepții, câteva instituții reușesc să țină în loc o reformă esențială. Întrebarea e inevitabilă: e normal ca soarta financiară a unei țări întregi să fie decisă prin amânări succesive, în numele confortului unei caste?

Cine plătește, de fapt

Răspunsul e simplu: plătește România. Pierde bani nerambursabili, pierde timp, pierde credibilitate. Și le pierde nu din cauza vreunui dezastru, ci pentru că sistemul refuză să se atingă de propriile avantaje. Și, să nu uităm, mai ușurăm visteria cu toate pensiile speciale plătite în continuare.

Când apărarea privilegiilor ajunge să coste sute de milioane de euro, nu mai vorbim despre prudență juridică, ci despre cinism instituțional. Iar când interesul public e pus pe pauză pentru a proteja beneficii speciale, mesajul devine limpede: confortul unora cântărește mai mult decât viitorul tuturor.

România nu pierde doar 231 de milioane de euro. Pierde încă o rundă de încredere că statul poate funcționa pentru majoritate, nu pentru excepții.

ZiarMM

Vezi ce spunea Eminescu despre ”pătura superpusă a României”.

Articolul 231 de milioane de euro pentru confortul unei caste. Cine plătește factura pensiilor speciale? apare prima dată în ZiarMaramures.

Un primar din Maramureș a reușit performanța, destul de rară, de a ieși în față la o întâlnire politică națională. Bravo, am putea zice. Doar că nu pentru a fi rostit ceva memorabil, nu pentru vreun proiect fabulos ori vreo idee strălucită. Ci pentru ce purta la mână: un ceas Rolex Sky-Dweller, prezentat publicului ca un obiect de zeci de mii de euro, deși, dincolo de luciul atent întreținut, vorbim despre un ceas placat cu aur. Așa ajungem în circuitul național al știrilor – nu prin fondurile europene atrase, nu prin investiții remarcabile, ci printr-un accesoriu.

Factura și explicații inutile

Să separăm lucrurile, ca să nu le amestecăm inutil. Primarul Ioan Stegeran, edilul comunei Fărcașa, are dreptul să-și cumpere ce vrea din banii lui. Juridic, e acoperit. Moral, nimeni nu poate stabili un plafon de preț pentru ceasurile unui om. Dar problema nu e ceasul. Problema e mesajul.

Iar mesajul s-a complicat inutil când primarul a simțit nevoia să vorbească despre factură, de parcă cineva ar fi bănuit că a „sustras” ceasul de lux dintr-o vitrină bine păzită. Aici, involuntar, discuția a alunecat într-o zonă caraghioasă: nimeni nu s-ar fi întrebat dacă l-a furat sau dacă l-a luat cu împrumut de la un prieten ce a dat lovitura pe piața crypto, ci de ce simte nevoia să se justifice. Dacă ar fi spus, ironic, că nu l-a cumpărat, asta chiar ar fi fost o știre bună.

Gluma cu Pobeda… nesărată

Mai e ceva: replica despre „Pobeda” – că n-ar fi „ok”. Aici nu mai vorbim despre gusturi, ci despre o filosofie de viață exprimată prost și rece. Un ceas simplu nu e un simbol al sărăciei, ci al normalității. Când ajungi să sugerezi că e „nepotrivit” să porți ceva modest dacă ai bani, nu spui nimic despre ceasuri. Spui ceva despre distanța față de oamenii obișnuiți.

Există lideri politici în Europa – șefi de stat și de guvern – care merg la serviciu cu bicicleta sau trotineta, fără escorte, fără coloane oficiale, fără spectacol. Nu pentru că n-ar avea bani sau opțiuni, ci pentru că au înțeles un lucru simplu: discreția e o formă de respect public. Nu epatează. Nu transformă viața personală într-o vitrină. Dau, voit sau nu, exemple de normalitate. Și, uneori, chiar modestie sănătoasă.

Mă gândesc la sportivi și ceasurile lor. Judd Trump, unul dintre cei mai bine plătiți jucători de snooker din lume, poartă un ceas de aproximativ 100 de euro. Nu pentru că nu și-ar permite mai mult, ci pentru că nu simte nevoia să demonstreze nimic prin obiecte. Pe de altă parte Ronnie O’Sullivan, care a făcut din snooker, direct sau indirect, zeci de milioane de euro, poartă un ceas de aproape 5 mii euro. Dar publicul îl îndrăgește mai mult decât pe Trump pentru ceas? Că are unul de 50 de ori mai scump?

Ostentația și nepotrivirea de decor

Să fim corecți: Ioan Stegeran e, din ce știm cu toții, un primar eficient. Comuna arată bine: clădiri publice renovate, sală de sport, școală, blocuri ANL, investiții, locuri de muncă. Inclusiv componenta de bază în proiectul gestionării deșeurilor va fi un plus pentru Fărcașa. Asta contează. Și cu asta ar fi meritat Stegeran să apară pe EuroNews România. Nu cu ceasul.

Pentru că ostentația (iar Stegeran a fost ostentativ) nu e bine privită în România – nici de „publicul larg”, nici, foarte probabil, de mulți dintre oamenii din propria comună, care o duc, în majoritate, mai greu decât primarul cu ceas de aur și lingouri declarate în foaia de avere. Într-o țară care încă își numără frustrările mai des decât reușitele, să vii cu simboluri de lux într-un context în care se vorbește despre economii și cumpătare e, cel puțin, o nepotrivire de decor.

Detaliul trădează multe

Un detaliu aproape involuntar, dar grăitor: în interviul postat de EuroNews pe pagina de FaceBook, am remarcat că buza de jos îi cam tremura. Nu e un cap de acuzare, dar e un indiciu. Poate al emoției, poate al iritării, poate al conștientizării târzii că a pășit într-o capcană de imagine perfect evitabilă dacă mergea la întâlnire cu Pobeda. Suntem siguri că are unul pe acasă, de pe vremea când ceasul pe mână avea funcții utile, nefiind doar un accesoriu de lux. În mod evident, nimeni nu remarca faptul că poartă un ceas modest și scăpa de tremuratul buzei.

Măsura contează mai mult decât prețul

Ca să ne facem înțeleși până la capăt. Legal, totul e în regulă. Ca mesaj public, însă, e o gafă de proporții. Nu pentru că un primar n-ar avea voie să aibă lucruri scumpe, ci pentru că politicienii, liderii administrației – locale sau centrale – sunt obligați să înțeleagă valoarea simbolurilor. Iar într-o perioadă în care țara merge ca o covată pe apă, a afișa luxul nu e destoinicie, nu e sinceritate, nu e autenticitate. E, cel mult, lipsă de măsură.

Și măsura, în politică, e uneori mai importantă decât prețul ceasului de la mână.

C. ȘACALUL

Vezi articolul cu Primarul Ioan Stegeran și ceasul Rolex de 50 mii de euro, precum și interviul cu edilul maramureșean în format VIDEO.

Citește și un Editorial despre putere.

Articolul Opinie | Primarul Stegeran: Ceasul, buza și lecția ratată a discreției apare prima dată în ZiarMaramures.

Senatorul PNL Cristian Niculescu-Țâgârlaș revine asupra subiectului primei zile de concediu medical neplătite, prevăzută de Ordonanța de urgență nr. 91/2025 și aplicabilă din 1 februarie 2026, susținând că măsura produce efecte care nu pot fi ignorate și nici corectate ulterior prin simple clarificări tehnice. Potrivit acestuia, consecințele sunt directe, automate și ireversibile pentru persoanele care ajung, din motive medicale reale, în incapacitate temporară de muncă.

Într-o poziție publică, senatorul atrage atenția că impactul nu este doar unul financiar, ci și unul cu potențial juridic.

„Neplata primei zile de concediu medical înseamnă, în mod inevitabil, o zi fără venit și, în același timp, o contribuție mai mică la sistemul public de pensii și asigurări sociale. Acest efect nu este ipotetic și nu poate fi compensat ulterior prin interpretări administrative sau explicații juridice. În lipsa unei clarificări exprese și coerente, există riscul ca această zi neplătită să fie percepută și tratată, în practică, ca nefiind asimilată vechimii în muncă, cu potențiale consecințe asupra drepturilor profesionale viitoare ale salariaților. Venitul pierdut este real, iar impactul asupra drepturilor sociale este, de asemenea, unul concret.”

A declarat Cristian Niculescu-Țâgârlaș.

Indemnizații deja reduse și presiune suplimentară pe bolnavi

Senatorul subliniază că indemnizația de concediu medical este deja diminuată, situându-se între 55% și 75% din venitul obișnuit. În aceste condiții, persoanele aflate în concediu medical vor avea oricum venituri mai mici și, implicit, contribuții mai reduse la bugetele de asigurări sociale. Adăugarea unei zile complet neplătite, spune acesta, accentuează o vulnerabilitate existentă și mută povara dezechilibrelor sistemului pe umerii celor bolnavi.

„Problema reală nu este boala, ci abuzul”

În opinia senatorului, dacă problema reală o reprezintă concediile medicale fictive, soluția nu poate fi sancționarea colectivă a tuturor pacienților. El susține că este nevoie de întărirea controalelor, responsabilizarea celor care eliberează certificatele și verificarea situațiilor suspecte. Cei care abuzează de sistem nu sunt descurajați de pierderea unei singure zile de indemnizație, ci de riscul real al sancțiunilor și al răspunderii.

A trata concediul medical ca pe o culpă generală înseamnă, în această viziune, ignorarea realității celor care se confruntă cu boli cronice, afecțiuni grave sau situații medicale neprevăzute. Un stat echitabil nu pedepsește boala și nu transferă vina unor abuzuri punctuale asupra tuturor celor care respectă legea.

Dublul efect: pierdere financiară și vulnerabilitate juridică

Potrivit senatorului, măsura produce două tipuri de consecințe. Pe de o parte, un impact financiar imediat: o zi fără venit pentru salariat, un venit total mai mic în perioada concediului medical și contribuții sociale mai reduse, inclusiv la sistemul public de pensii. Pe de altă parte, există un impact juridic indirect, dar real, prin riscul ca ziua neplătită să nu fie asimilată vechimii în muncă, cu posibile efecte asupra drepturilor profesionale viitoare și cu apariția unei incertitudini juridice pentru salariați și angajatori.

Efectul de bumerang asupra bugetului de stat

Cristian Niculescu-Țâgârlaș atrage atenția și asupra unui posibil impact macroeconomic ignorat. România are aproximativ 5,7 milioane de salariați, majoritatea în mediul privat. În acest context, scăderea venitului net al salariaților duce la scăderea contribuțiilor CAS și CASS, ceea ce înseamnă venituri mai mici la bugetul de stat. În același timp, scăderea venitului populației active poate reduce consumul intern și, implicit, încasările din TVA și taxe conexe. Concluzia senatorului este că măsura riscă să genereze pierderi bugetare, nu economii reale.

Amendament pentru corectarea măsurii

În acest context, senatorul PNL anunță că a depus și susține un amendament, alături de alți colegi din Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal din Senat, pentru corectarea situației și pentru protejarea drepturilor persoanelor aflate în concediu medical, în special ale pacienților cronici. Demersul urmărește eliminarea efectelor inechitabile ale măsurii și reafirmarea principiului potrivit căruia politicile publice trebuie construite în jurul oamenilor, nu împotriva lor.

„Nimeni nu poate fi sancționat pentru fărădelegea altuia”, este principiul invocat de senator, care susține că politicile publice trebuie să fie juste, proporționale și direcționate corect, nu construite pe ideea unei pedepse colective aplicate celor mai vulnerabili.

Reacții la nivel guvernamental

Senatorul amintește și faptul că, recent, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a admis public că modul în care a fost introdusă măsura privind neplata primei zile de concediu medical a fost greșit, arătând că autoritățile „nu au nuanțat din prima și nu au ținut cont de anumite particularități”. În opinia lui Cristian Niculescu-Țâgârlaș, această asumare confirmă necesitatea unei intervenții legislative rapide, coerente și transparente.

În final, senatorul susține că obiectivul combaterii abuzurilor trebuie urmărit prin mecanisme de control și responsabilizare punctuală, nu prin măsuri generale care produc pierderi directe de venit și creează incertitudine juridică. Guvernarea responsabilă, spune el, înseamnă nu doar asumarea greșelilor, ci și corectarea lor rapidă, pentru ca nimeni să nu plătească prețul unei politici publice insuficient calibrate.

Pe aceeași temă: Prima zi de concediu medical neplătită: senatorul Niculescu-Țâgârlaș cere corectarea legii.

Articolul Prima zi de concediu medical neplătită, criticată din nou: „Concediul medical nu poate deveni pedeapsă colectivă” apare prima dată în ZiarMaramures.

Euro la minimul ultimelor trei săptămâni pe piața valutară

Cursul euro a scăzut de la 5,0959 lei, la începutul săptămânii, la 5,0923 lei, la finalul ei, acesta fiind minimul ultimelor trei săptămâni, în condițiile în care cotațiile din piață au coborât până în intervalul 5,091 – 5,094 lei.

Prognoze oficiale: unde ar putea ajunge cursul euro

Prognoza de toamnă a Comisiei Naționale de Prognoză, publicată în decembrie, anticipează pentru acest an un curs mediu de 5,11 lei/euro. În schimb, valoarea medie a anticipațiilor membrilor CFA România este de 5,1894 lei/euro, în timp ce majoritatea prognozelor realizate de analiștii bancari văd cursul în jurul nivelului de 5,15 lei.

ROBOR revine sub nivelurile dinaintea alegerilor

După două zile de stagnare, indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 5,87% la 5,85%.
ROBOR la șase luni, utilizat pentru creditele ipotecare, a coborât de la 5,95% la 5,93%, iar cel la 12 luni de la 6,11% la 6,09%.

Sondajul CFA România realizat în decembrie anticipează o retragere a indicelui ROBOR la trei luni spre 5,80% la finalul acestui an, în condițiile în care rata inflației ar urma să coboare la 6,65%, față de prognoza guvernamentală de 4,5%.

Dolarul, francul elvețian și lira: evoluții mixte

Nominalizarea de către președintele Trump a lui Kevin Warsh drept viitor președinte al Rezervei Federale americane a redus presiunea asupra dolarului, care a recuperat o parte din pierderile recente.

Euro s-a tranzacționat vineri în culoarul 1,1765 – 1,1827 dolari și a închis piața americană la 1,1817 dolari. Pe piața locală, cursul dolarului a fluctuat între 4,2958 și 4,3215 lei, iar la finalul săptămânii a fost stabilit la 4,3190 lei.

Deși Banca Națională a Elveției a coborât în iunie dobânda de politică monetară la 0%, cererea pentru francul elvețian rămâne ridicată. Acesta a fluctuat între 5,5372 și 5,5565 lei, iar vineri a fost stabilit la 5,5529 lei. Lira sterlină a urcat miercuri la 5,9129 lei, dar a scăzut la finalul săptămânii la 5,8630 lei.

Aurul și argintul, sub presiunea marcărilor de profit

Volatilitatea aurului a rămas ridicată, pe fondul marcărilor rapide de profit apărute după atingerea maximului istoric din 29 ianuarie, de 5.595,47 dolari/uncie. Vineri, uncia a fluctuat între 4.654,50 și 4.972,50 dolari, iar prețul gramului de aur stabilit de BNR a coborât de la 678,2085 lei la 676,6689 lei.

Argintul, care a urcat la finalul anului trecut la un record de 120,4448 dolari/uncie, a avut și el o evoluție descendentă, cu pierderi de circa 12% într-o singură zi, pentru ca la finalul săptămânii să revină spre 78 dolari/uncie. Analiștii estimează o valoare medie anuală de aproximativ 80 dolari/uncie.

Bitcoin și ethereum: corecții puternice pe piața cripto

Bitcoin s-a apropiat joi noaptea de pragul de 60.000 de dolari, pentru prima dată din 2024, ștergând astfel câștigurile apărute după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, care culminaseră cu maximul de 126.251,31 dolari, atins în 3 octombrie.

La rândul său, ethereum a pierdut de la începutul anului până la 37% și s-a apropiat de nivelul de 1.750 de dolari. La finalul săptămânii, ethereum era cea mai tranzacționată criptomonedă, cu fluctuații între 2.066 și 2.119 dolari, în timp ce bitcoin s-a mișcat în intervalul 68.867 – 70.653 dolari.

Vezi și cât de periculos poate fi ChatGPT.

Articolul Curs euro ianuarie-februarie 2026: leul se întărește, ROBOR scade, piețele rămân volatile apare prima dată în ZiarMaramures.

Senatorul PNL, avocat Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș, atrage atenția asupra efectelor pe care le va produce aplicarea Ordonanței de urgență nr. 91/2025, care, începând cu 1 februarie 2026, introduce regula neplății primei zile de concediu medical. Potrivit acestuia, măsura riscă să genereze ceea ce el numește o dublă sancțiune pentru pacienții cronici: una financiară și una juridică.

Din punct de vedere financiar, neplata primei zile de concediu medical înseamnă o pierdere directă de venit pentru persoane care, prin natura afecțiunilor de care suferă, sunt nevoite să apeleze frecvent la concedii medicale. În același timp, aceste persoane suportă deja costuri ridicate pentru tratamente, investigații și medicație, iar diminuarea veniturilor lovește exact în categoriile cele mai vulnerabile.

Riscuri privind vechimea în muncă

Pe lângă impactul financiar, senatorul semnalează și un posibil efect juridic negativ. Lipsa unei clarificări exprese în actul normativ creează riscul ca ziua de concediu medical neplătită să fie interpretată ca nefiind recunoscută drept vechime în muncă, cu potențiale consecințe asupra drepturilor profesionale viitoare ale salariaților, inclusiv asupra accesului la beneficii legate de vechime.

Deși OUG nr. 91/2025 prevede că perioadele de diminuare a indemnizației constituie stagiu de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, senatorul atrage atenția că lipsesc precizările explicite privind menținerea neafectată a vechimii în muncă și a drepturilor corelate acesteia. În opinia sa, această ambiguitate creează confuzie și insecuritate juridică în rândul persoanelor aflate în concediu medical.

„Pacienții cronici nu trebuie transformați în victime colaterale”

În acest context, Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș critică abordarea actuală a actului normativ și cere o corectare legislativă.

„Statul nu poate cere solidaritate socială de la cei mai vulnerabili, penalizându-i tocmai atunci când sunt obligați medical să lipsească de la muncă. Pacienții cronici nu trebuie transformați în victime colaterale ale unor corecții bugetare grăbite.”

Acesta susține modificarea Ordonanței de urgență nr. 91/2025 printr-un amendament care să elimine efectele disproporționate asupra pacienților cronici și să reafirme obligația statului de a proteja persoanele aflate în situații de vulnerabilitate medicală.

Demers legislativ comun

Inițiativa de corectare a actului normativ a fost realizată împreună cu senatoarea Nicoleta Pauliuc, fiind prezentată ca o abordare menită să aducă mai multă claritate și echilibru în aplicarea noilor reguli privind concediul medical. Potrivit senatorului, pacienții cronici nu cer tratament preferențial, ci „dreptate, claritate și protecție” în fața unor modificări legislative care le pot afecta direct veniturile și statutul profesional.

Vezi cine este noul director al OCPI Maramureș și ce priorități are.

Sursa foto: Depositphotos

Articolul Prima zi de concediu medical neplătită: senatorul Niculescu-Țâgârlaș cere corectarea legii apare prima dată în ZiarMaramures.

La 5 februarie 1965 se năștea Gheorghe Hagi, considerat de mulți specialiști un reper al sportului românesc, nu doar al fotbalului. Cariera sa s-a construit într-o perioadă în care jucătorii români ajungeau rar la nivel înalt în Vest, iar traseul lui Hagi a depășit granițele competițiilor interne: Steaua, Real Madrid, Brescia, Barcelona și, mai ales, Galatasaray sunt reperele unui parcurs care a ținut aproape două decenii.

Palmaresul său cuprinde titluri în România, Spania și Turcia, o Cupă UEFA câștigată cu Galatasaray în 2000 și peste 120 de selecții în echipa națională, pentru care a marcat 35 de goluri. La nivel internațional, turneul final din 1994 rămâne punctul de referință, când România a ajuns până în sferturile de finală, iar Hagi a fost unul dintre jucătorii care au dat identitate acelei generații.

Nu întâmplător, presa internațională l-a numit adesea „Maradona din Carpați”, un apelativ care spune mai mult despre stilul său de joc decât orice statistică: un fotbalist capabil să decidă meciuri prin execuții tehnice, viziune și șut de la distanță. Mircea Lucescu avea să spună despre el că „Hagi a schimbat fața fotbalului românesc”, prin modul în care a arătat că un jucător format aici poate conta la cel mai înalt nivel.

Hagi însuși a vorbit adesea despre munca din spatele succesului: „Talentul te ajută să începi, dar munca te face să reziști”, o frază care rezumă bine traseul său. După retragere, rolul de antrenor și de formator, prin academia care îi poartă numele, a continuat să-l țină în centrul fotbalului românesc. Dincolo de statistici și trofee, Gheorghe Hagi rămâne un reper al sportului românesc prin impactul său asupra mai multor generații.

Alte evenimente în istorie

1867 – Este încheiat acordul austro-ungar, care duce la formarea Imperiului Austro-Ungar, cu impact major asupra Europei Centrale.

1936 – Are loc premiera filmului Timpuri noi de Charlie Chaplin, una dintre cele mai cunoscute satire despre era industrială.

1946 – Statele Unite și Marea Britanie recunosc guvernul condus de Petru Groza, un moment-cheie pentru România postbelică.

1971 – Misiunea Apollo 14 aselenizează, continuând programul american de explorare a Lunii.

ZiarMM

Vezi când și de ce a refuzat ultima oară Gheorghe Hagi preluarea echipei naționale de fotbal ca antrenor.

Articolul Notițe de calendar: 5 februarie – Gheorghe Hagi, Maradona din Carpați apare prima dată în ZiarMaramures.

A fost cel care, după alegerile parlamentare, ne-a spus adevărul. Clar, răspicat și pe înțelesul tuturor. Cheltuim prea mult și mâncăm în exces pe datorie. Nu de un an sau doi, ci de mai bine de zece ani. Nu din vina FMI, a UE sau a ocultei mondiale. Din reflex și pentru că, în cultura românească, pântecele umflat e semn de bunăstare, nu de obezitate sau boli de inimă.

O realitate pe care nu o acceptăm, așa cum nu acceptăm faptul că trebuie să mâncăm ca să trăim, nu să trăim ca să mâncăm. Poporul este bolnav, supraponderal și suferind de obezitate morbidă. Românul poate renunța la mândrie, dar nu la a mânca în exces, dând vina pe sindromul foamei ceaușiste. Fals. Nu comuniștii sunt de vină că mâncăm ca sparții până facem infarct, accidente vasculare, boli respiratorii sau cancere. Astfel, avem spitale pline și servicii de urgență sufocate de pacienți care clamează inocența, dar înjură guvernul.

O societate care preferă să caute vinovați

Neavând cultura necesară, vulgul îl înjură pe premier, în loc să caute adevărul uitându-se în oglindă. În fapt, societatea noastră este divizată în proști săraci, proști care supraviețuiesc, afaceriști veroși, cozi de topor, idioți spălați pe creier, politicieni imbecili, intelectuali ratați, judecători castrați și șmecheri îmbogățiți.

Bolojan merită să fie înjurat, dar nu pentru onestitate și bune intenții. Ci pentru că a eșuat în câteva direcții esențiale: nu a demarat reforma administrativă, legislația pentru Parlament unicameral, modificarea legilor justiției, pensii doar după contributivitate, asanarea corupției, desființarea sinecurilor.

Astăzi avem tot 41 de președinți de consilii județene, 41 de prefecți, 3.180 de primari, 40.022 de consilieri locali, 1.338 de consilieri județeni, 130.000 de angajați la nivel central și aproximativ 465.000 la nivel local, toți în administrația publică. Ați promis, domnule premier, și nu ați făcut. De ce? Este o altă poveste…

Coaliția incestuoasă și murdară

Cunoscătorii fenomenului politic spun că PNL nu trebuia să intre la guvernare după ultimele alegeri. Este și opinia mea fermă. După guvernarea dezastruoasă realizată de Ciucă și gașca lui de ratați, pierderea președinției, a consiliilor județene, a primăriilor și a alegerilor parlamentare, liberalii trebuiau să-și facă mea culpa și să refuze guvernarea. Măcar din respect față de electoratul dezamăgit. Dar nu au făcut-o, căci aveau de protejat sinecuriștii vechi și noi, amantele, poponarii și lipitorile.

PSD-ul este și va rămâne cancerul care falimentează România. Degradarea agramatului Ciolacu, trimis să facă matrapazlâcuri la județeană, în loc de pușcărie, și fără decapitarea echipei de farisei tudoseieni, ne-a pecetluit soarta pentru încă o generație. Mizerii cu iz de latrină, la care se adaugă reactivarea rebelului Sorin Grindeanu, „pseudo-minunea” pesedistă care a urcat meteoric în ierarhia partidului-stat până la a fi numit premier de Dragnea.

Oare s-a uitat așa de repede de ordonanța cu amnistiile din ianuarie 2017, refuzul de a demisiona la cererea partidului și baricadarea în Palatul Victoria împreună cu Ponta? Sau rușinea lui Grindeanu de a fi unicul premier demis de Parlament prin moțiune de cenzură, cu votul propriului partid? Ori corupția ca ministru al Transporturilor și al Comunicațiilor, președinte de județeană, șef la ANCOM și asocierea cu Nordis?

Acest mincinos patentat, ajuns jupanul PSD, blochează activitatea coaliției și inițiativele lui Bolojan, invocând sărăcia românilor, nevoile persoanelor cu dizabilități, femeile gravide, pensionarii flămânzi și politicienii stresați. Nu ne va mira dacă, în 2027, dacă nu mai devreme, acest personaj alunecos cu aer intelectual va gira predarea României în mâinile grupurilor de interese, interne și externe, pentru a se retrage și huzuri în paradisurile fiscale cunoscute și necunoscute.

USR și UDMR: dezamăgiri diferite

Useriștii se prăbușesc în propria lor suficiență și megalomanie pseudo-meritocratică. Am sperat că neamțul Fritz va face ordine în partidul canibalizat de ambiții deșarte. Nici vorbă, căci greii ONG-iști se complac în certurile zilnice ce alimentează latrina publică din mass-media. Mă gândesc cu furie la gașca de talibani zgomotoși care, în loc să muncească, se prostituează la televiziuni doar pentru încă un orgasm mediatic personal. Și aștept cu nerăbdare ziua când vor pleca din nou, trântind ușile și, mai ales, devoalarea mizeriilor lăsate prin cotloanele puterii.

Despre UDMR, acum nimic. Reamintesc doar că Uniunea a fost constituită la 25 decembrie 1989, fiind înregistrată la Tribunalul Sectorului 1 din municipiul București la 28 ianuarie 1990 ca organizație cu o platformă culturală. Adică este neînregistrată ca partid politic, conform Legii nr. 14/2003, cap. IV.

Guvernul a eșuat din cauza noastră. Noi l-am votat!

Nu avem ce face. Degeaba vorbim de educație și speranță în generațiile viitoare. Realitatea cruntă este că actualele generații mature nu mai pot fi schimbate și nici (re)educate. Nu poți scoate subiectivismul prostesc din mintea unor oameni pentru care PSD-ul este doar un hoț mai mic decât PNL.

Scena politică este asemenea unui bordel cu dame bătrâne și expirate, exploatate de niște mafioți obezi, analfabeți și consumatori de manele.

De fapt, guvernarea este prea importantă ca să fie făcută de politicieni. Doar că nu avem alternative. Sau avem?

SOMOGYI Attila

Citește și despre România sub giulgiul fricii, radiografia unei societăți speriate și manipulate.

Articolul Schimbăm guvernul sau doar hoții?! EDITORIAL despre putere apare prima dată în ZiarMaramures.

După finalizarea acestui pas administrativ, clădirea va intra oficial în patrimoniul municipiului Baia Mare. Autoritățile locale au anunțat că procedura este în faza finală din punct de vedere administrativ, iar documentele necesare sunt pregătite pentru a permite încheierea tranzacției în condițiile stabilite prin licitație.

Cât plătește municipiul pentru sediul REMIN

Prețul stabilit pentru achiziție este de 13.100.000 lei. Din această sumă, 653.800 lei au fost deja achitați sub forma garanției de seriozitate depuse la momentul participării la licitație. În plus, din prețul total va fi scăzută suma de 3.273.120 lei, care reprezintă datoriile istorice ale societății REMIN către bugetul local.

După aplicarea acestor deduceri, rămâne de achitat suma de 9.173.079 lei, care trebuie transferată până la data de 30 aprilie 2026. Structura financiară a tranzacției permite compensarea unei părți din obligațiile restante și reduce impactul direct asupra bugetului local.

Ce urmează după ce Primăria Baia Mare cumpără sediul REMIN

După finalizarea formală a tranzacției, administrația locală intenționează să demareze studiile și expertizele tehnice necesare pentru evaluarea stării actuale a clădirii. Aceste documente vor sta la baza deciziilor privind lucrările necesare și costurile estimate pentru eventualele intervenții.

În paralel, vor fi analizate surse de finanțare pentru reabilitarea imobilului și pentru integrarea acestuia în circuitul public, astfel încât clădirea să poată fi utilizată în condiții de siguranță și eficiență administrativă.

Istoricul clădirii REMIN

Clădirea cunoscută astăzi ca sediul REMIN a fost construită în perioada 1934–1940 și a deservit, de-a lungul timpului, activitățile legate de mineritul din Maramureș. După cel de-al Doilea Război Mondial, imobilul a fost folosit ca sediu al primăriei, iar ulterior a găzduit un institut de subingineri și o școală tehnică minieră.

Din anii 1980, clădirea a devenit sediul REMIN, de unde erau administrate activitățile mineritului neferos pentru județele Satu Mare, Maramureș, Suceava și Sălaj. Prin această achiziție, municipalitatea preia un imobil cu o istorie administrativă și industrială importantă pentru oraș.

ZiarMM

Citește și despre alte clădiri emblematice pentru Baia Mare.

Articolul Primăria Baia Mare cumpără sediul REMIN. Cât scoate municipiul din buzunar apare prima dată în ZiarMaramures.

Podul de pe Drumul Județean 188 din Vișeu de Jos, afectat de o cedare a unei grinzi laterale și închis temporar din motive de siguranță, a fost redeschis circulației rutiere și pietonale cu restricții.

Decizia a fost luată după ce Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Maramureș a aprobat expertiza tehnică elaborată de specialistul angajat de autoritățile județene.

Ce a spus Gabriel Zetea

Președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, a anunțat reluarea circulației pe baza măsurilor de siguranță agreate. Într-o postare pe contul său de Facebook, el a precizat:

„Așa cum le-am spus locuitorilor din Vișeu de Jos, mă țin de cuvânt: podul care leagă comunitatea de satul Bocicoel se deschide și circulația se reia…”

Zetea a menționat, de asemenea, că lucrările de punere în practică a măsurilor prevăzute în expertiză sunt în curs, pentru ca redeschiderea să se facă cu siguranță maximă.

Restricții de circulație

Redeschiderea podului a venit cu reguli speciale pentru siguranța participanților la trafic. Autoritățile au stabilit:

• acces rutier permis numai vehiculelor de până la 3,5 tone;
• circulație pe o singură bandă, reglementată cu semafoare mobile;
• bandă de 4 metri centrată pe axul podului;
• viteză maximă de 20 km/h;
• oprirea pe pod este interzisă;
• acces pietonal permis doar pe partea din aval, cu traseu marcat;
• acces pietonal pe partea afectată din amonte rămâne interzis.

Următorii pași prevăzuți

Pe termen mediu, autoritățile județene intenționează să includă podul într-un proiect mai amplu de reabilitare a infrastructurii, în cadrul lucrărilor planificate pentru Drumul Județean 188.

În același timp, Societatea de Drumuri și Poduri Maramureș continuă lucrările de semnalizare și punere în siguranță, iar experții vor monitoriza structură pe parcursul viitoarelor luni.

Articolul Vișeu de Jos: Podul afectat de surpare, redeschis traficului. Ce restricții sunt apare prima dată în ZiarMaramures.

Din administrație, în conducerea OCPI Maramureș

Daniela Onița Ivașcu preia funcția de la Elena Mihaela Soponar, director interimar după pensionarea fostului șef al instituției.

Avocat în cadrul Baroului Maramureș din 2002, cu peste 23 de ani de experiență juridică, Ivașcu a deținut anterior funcția de viceprimar al municipiului Sighetu Marmației.

Priorități și obiective

La preluarea mandatului, noul director OCPI Maramureș a subliniat că această numire reprezintă „mai mult decât o reușită profesională”. Într-un mesaj public, ea a spus:

„Voi munci cu seriozitate, onestitate și respect față de oameni, punând în slujba tuturor întreaga experiență dobândită ca și avocat și viceprimar.”

Ivașcu a menționat că își dorește colaborare sinceră și deschisă cu colegii din ANCPI, cu instituții publice județene, notari, avocați, magistrați și ingineri experți.

Mesaj pentru maramureșeni

În postarea sa, Ivașcu a adresat un mesaj direct locuitorilor județului:

„Voi fi aici pentru voi. Voi asculta, voi încerca să înțeleg și voi face tot ce ține de mine ca OCPI Maramureș să fie o instituție deschisă și aproape de oameni.”

Ea a mai spus că privește mandatul cu „emoție, responsabilitate, curaj și recunoștință”, conștientă de provocările viitoare.

Vezi și cum a ajuns Moisei un pol regional de dialog juridic european.

Articolul Daniela Onița Ivașcu, noul director al OCPI Maramureș: priorități și declarații apare prima dată în ZiarMaramures.