Pe scurt: creeaza jumatatii tale un portret care sa fie declaratia ta de iubire. Necesar: sinceritate, putina creativitate si un tool online (la prima mana il recomand pe asta, dar e foarte posibil sa gasiti/ sa stiti altele similare/ mai bune nu neaparat online).

Se vor folosi intr-o scurta analiza dupa pricepere si iubire cuvinte care descriu cel mai bine partenerul, de la obiceiurile pe care le are, ticurile, trasaturile care iti plac la detalii pe care le-ai observat si poate jumatatea ta nici nu constientizeaza cat sunt de importante pentru tine. E o terapie curata sa observi cat de frumos te poate vedea cel pe care il ai la inima! Nu stiu sa va ofer alt model decat acest portet de lady care mi s-a facut acum doi ani, ori cel pe care l-am facut la randul meu. Puse intr-o forma simpatica, imprimate pe o fata de masa, pe o lenjerie de pat ori pe prosopul de baie de exemplu, ca alternativa la mesajele gata facute pe care le gasim pe obiectele personalizate gen cana/ tricou…

De mare efect sunt si pozele din care faci un colaj sau un filmulet de 2/3 minute care sa ruleze cu o muzica bine aleasa. Iar daca chiar te pricepi ai putea edita niste inregistrari video (daca le aveti, evident) care surprind etape din viata de cuplu si nu cred ca n-ai cum sa flatezi oferind un cadou atat de muncit.

Pana una alta, weekendul viitor va ofer in numele indragostelii un city break la Oradea: il puteti castiga destul de usor!

PS. Nu am uitat de Bunoiu, daca l-ati vizitat azi imi fac mea culpa ca nu am apucat sa punem la punct un post si la el pe blog, dar maine clar rezolvam :D

Nule sanse ca PR-ul Metrorex sa fie de-acord cu asa ceva dar, trecand peste rigorile lor de organizare si aprobari, ar fi un gest atat de neasteptat care ar arata cat de descurcareata si convingatoare e persoana de langa tine.

Pe urma am adaptat ideea pentru el: 3 tineri tenori care sa apara pe peron cu cate un trandafir fredonand melodia voastra de cuplu. De mare efect si emotionant! Daca si asta e prea idealista, atunci asigurati-va o sedinta foto profesionista. Undeva intr-un studio cu un fotograf care stie sa va ia din unghiurile potrivite si sa ramaneti cu un album frumos.

Si stiti ce? Asta chiar e posibila pentru ca am cu limba de moarte de la mentorul agentiei un pachet cu funda pentru indragostiti. Primiti un weekend la Oradea intre 10- 12 Februarie cu:

- o sedinta foto asigurata de Sensation Photo - ia uitati!

- 2 nopti de cazare (10-11 si 11-12 Februarie) la Living In in Oradea – vedeti cum arata hotelul

- gustari de bistro – sa aveti pofta la Lactobar sau la Fabrica de Bere

- plimbarea asigurata – va arata ghidul vostru locurile misto de vazut in oras si pe unde trebuie sa ajungeti

Daca va tenteaza facem asa: scrieti la voi pe Facebook primul cuvant care va vine in minte cand va ganditi la EL/ EA. Incadrati cuvantul intre 3 stelule si aveti grija sa selectati optiunea “Public” pentru status. Asa cum vedeti in imagine:

Atat! Nu uitati sa imi lasati linkul in comentarii sa vad unde ati scris (si mai ales care e cuvantul). Si treceti si pe la bunoiu.ro fiindca voi lasa ideea de maine de V Day acolo :)  Concursul e in picioare pana marti, iar miercuri anuntam castigatorul ales prin random.org

La petrecerea de aseara (vezi tot felul de impresii si poze adunate de pe Twitter/ #ziuaz & de pe Facebook/ ZongaMusic) am primit un cod pe care inca nu l-am folosit. Deci momentan nu va pot spune ce muzica gasiti aici sau cati artisti sunt. Cand voi testa o sa profit de optiunea lor de Smart Play care se bazeaza pe recomandarile pe care ti le face Zonga. Eu niciodata nu stiu nume de piese, nu mai suport sa aud in cluburi melodii de pe radio si consum destul de repede orice playlist as face, fiindca le fac in functie de stari de moment. De-aia imi plac mixurile gata facute (thank Ligia Adam, la tine am gasit linkul), fiindca te pastreaza intr-o stare dar au si un element de surpriza neurmarind ce melodie urmeaza. Plus ca eu nici nu stiu prea multe melodii si atunci e si un mare element de noutate :D

Daca aruncati un ochi pe site o sa vedeti ca e integrata si optiunea de interactiune cu ceilalti useri si ma gandeam ca avem deja in .ro social eating, social reading si acum social music. Oare ce mai urmeaza?

Revenind la ideea din titlu, costumatia mea de aseara mi-a adus diverse titluri: de la “nu stiu ce” pe covorul rosu, la Marlyn si chiar Mata Hari, aceasta seducatoare de barbati cu scopuri ascunse. Cert e ca mie mi-au placut niste prietene – amice – bloggerite care au venit foarte aranjate si pregatite portrivit tematicii lor. A fost o petrecere in 5 teme diferite de la rock in black & white, flower-power, disco la rat pack si inca una pe care nu am retinut-o deloc. Iar e ca cea mai mare provocare pentru mine nu a fost rochia ci sa ies in pantofi stiletto cu toc de 7 pe nametii care sunt afara. Asta a fost culmea! :))

Inainte sa iesiti de pe blog, cititi-i si pe ei:

Razvan Baciu|| Zonga – nu stiu ce sa zic

Ruxandra Predescu || ZiuaZ: zuper party de la zonga.ro!

Corina Scheianu || Zonga sau ZiuaZ

Victor Kapra || Zonga by Trilulilu si-a propus sa of…

PS. N-am mai folosit FISA DE EVENIMENT ca aveam prea multe de spus :))

Recomand pe cat posibil sa fie ori desertul ei preferat ori doua cupcakes – noi femeile inca le consideram foarte sexy desi nu sunt decat niste briose pufoase, simple, nepretentioase. Le poti cumpara la cutii de aici sau de aici, dar mai gasesti si pe la bistrourile din oras care gatesc mancare pentru pranz, la boutique-urile gourmet ori pe la bacanii. Cred ca briosele astea americane personalizate in fel si chip vin ca un mesaj subtil de a transmite ca genul de relatie in care te simti cel mai bine e la fel de simpla si fara pretentii…

Cum se face? O pui dimineata sa aleaga un numar intre 10 si 100 in joaca vorbind de-ale voastre. Dupa-amiaza o suni, o intrebi ce face si ii spui sa coboare in 10 minute in fata blocului ca esti prin zona. O legi la ochi, o urci in masina, pui playlistul ei cu cele 10 melodii preferate si va opriti cand s-au scurt minutele echivalente numarului ales (nu-mi dau seama cand o lasi sa vad drumul, poate cand ghiceste ce melodie urmeaza). Cand va opriti scoti cupcake-urile si o saruti pe varful nasului. Restul depinde de voi, eu nu ma mai bag… :D

E o idee simpla de tot! Si acum va las, in seara asta trebuie sa ajung la o super petrecere si incep sa ma pregatesc. Nu de alta dar vor veni 150 de invitati si tinuta e obligatorie. Trebuie sa respect prin tinuta tema “Rat Pack” specifica vremurilor lui Frank Sinatra si pentru ca nu am gasit in sifonier nimic vintage-retro o zana m-a salvat cu o rochie rosie, lunga de care m-am indragostit. Maine vin cu o idee traznita!

Nu sunt pentru abrutizarile inutile ale spiritului dar consider ca doar pe deplin savuram “ceva bun” atunci cand suntem deja intr-o stare de bine si multumire. Cand am atins cat de cat echilibrul hormonal si din cand in cand vrem sa ne rasfatam. Acest “bun” se mananca perfect constienti de starea pe care o traim si de efectul pe care il generam.

Pe scurt: sunt de-acord sa mananci o inghetata (cu toti colorantii ei si grasimile asociate in procesul de fabricatie) daca ea e intr-un cornet crocant si faptul ca lingi cupele de-ti curge bucuria pe la colturile gurii te face sa iti retraiesti copilaria, vacanta la bunici, ultimul concediu pe o plaja straina. E nostalgie, bucurie, emotie la mijloc. O metoda de a readuce farmecul si magia intr-o dupa-amiaza linistita. Dar nu sunt de-acord sa faci din inghetata un obicei de consum care sa iti astupe neputintele, frustrarile, incordarea, tristetea, singuratatea, delasarea…

“Ceva bun” se consuma cu parcimonie si se imparte cu cineva drag. Nu se mananca pe saturate ori in intimitate, pe furis. Nu aruncam in “ceva bun” toata otrava sufleteasca pe care nu avem unde sa o ducem. Orice emotie pe care o aruncam in lumea asta proiecteaza un efect pe care il resimtim fara sa stim cand/ unde/ de unde ni se trage…

Nu “ceva bun” ne aduce impacarea si fericirea si faptul ca am ajuns sa stim sa traim in impacare si fericire ne lasa libertatea de ne condimenta relatiile/ prieteniile/ munca/ pauzele cu mici placeri vinovate. Si totusi, placerile pot fi si placeri pana la capat fara niciun fel de vinovatie asociata. Dar pentru asta e nevoie de pasul urmator: sa reconsideram valoarea pe care o dam acestui “ceva bun” si sa gasim alternative noi, benefice, neasteptate, sanatoase… Saptamana viitoare gasesc alte 20 de moduri de a manca un banal iaurt.

*Post din sectiunea Sanatate, publicat in fiecare zi de joi, care exprima o atitudine personala legata de mancare, ganduri sau emotii.

Credit foto

Asadar, pana in ziua prea-numitului Valentin voi pune pe blog cate o sugestie pentru ce poti face de azi in doua saptamani. Nu stiu in ce masura apreciati sau nu initiativa, dar macar ca ma oblig sa scriu in fiecare zi pe blog si asta e deja o premiera. Si o promisiune pe care ma oblig sa o respect in fata voastra. Basca, exclusivitatea si ineditul situatiei! :))

Incep de azi cu o varianta clasica, dar foarte eleganta: cina la un restaurant de lux. Pentru cei care inca nu au dat ochii peste cap, nu au oftat plictisti si nu au dat “back” de pe pagina, urmeaza detaliile. O cina neaparat pe roluri! Ea cu desuuri negre si jartiere, o fusta cuminte, o camasa pe sub care se vede dantela sutienului, un pardesiu simplu, manusi si ruj rosu. El cu pantaloni la dunga, maneci suflecate si vesta.

Atmosfera de respect reciproc, aproape de inabordabil. Meniu select ca de scenariu. Si mult curaj: sa tii rolul pana la capat, ca intr-o scena de film. O chestie de atitudine, de indrazneala, de ne-confort, de mangaieri cu picioarele pe sub masa, de zambit cu subinteles chelnerului.

De incercat aici, aici sau aici (clik sa vedeti la ce restaurante din oras). Doar daca dai la schimb intre 300 si 600 de lei pentru o seara. Fara sa ai regrete!

In primele dintre locurile recomandate mai sus am ajuns de cateva ori. Fara ruj rosu si fara rol… Imi plac in general pentru ca te desprind din limitele unui buget lunar modest si dorinte asemenea [iar cei care ma cunosc stiu ca nici n-as fi putut incepe cu altceva :))]. Le poti gasi inhibante si extravagante daca nu esti genul, dar stiu ca impresiile pe care le transmit e ca pe acolo iubirea nu se traieste cu jumatati de masura!

Credit foto

Linisteste-te! Atipeste. Cocosat. Puf. Soare. Amiaza. Cacao. Piscoturi. Zid. Scheletron. Riboane. Pampoane. Nisip. Retetar. Fainos. Dens. Intretinere. Biliara. Scofala. Altceva. Cineva. Nimenea. Suferinta. Umilinta. Sufertas. Umeras. Rosioara. Oglinda. Fasole. Grinda.

Oua. Sparte. Lapte. Iarba. Oaie. Inceput. Nedumerit. Patru. Roti. Roate. Acte. Sampanie. Vanilie. Artificii. Mici. Micuti. Mititei. Lei. Soparle. Par. Gol. Ulei. Papucit. Dezemeticit. Bezmetic. Valatuceala. Rasuceala. Smolit. Inscolit. Sculat. Trezit. Ras. Necuvantat. Cravata. Lopata.

Zorro. Beculete. Globulete. Cadou. Ace. Crema. Frig. Plat. Lat. Somn. Pranz. Ai venit? Ce zice? Frate. Maiculita. Maica. Vesta. Ciorapii de lana. E bine? I-auzi! Dulceata. Ceata.

Latra. Soapta. Uratita. Barbatita. Epilata. Cravata. Linoleu. Parchet. Buchet. Perfect. Infect. Afectiune. Inima. Zana. Fluture. Cabalism. Catalizator. Stabilizant. Tranchilizant. Zapant. Trabant. Oxid. Sulf. Zuluf. Ciufulina. Pampoane. Elastic. Plastic. Fantastic. Roz. Zor. Rozo. Ozor. Omor.

Gat. Rusine. Ruj. Umectanti. Sosea. Grau. Poze. Dinti. Parinti. Lup. Crang. Crangasi. Asi. Dealer. Covoare. Lampioane. Tomberoane. Toblerone. Calzone. Blat. Batatura. Muratura. Piper. Haz. Spiritual. Amuzant. Romantic. Romanta. Tanta. Autobuz. Rata. Sonerie. Jucarie. Cauciuc. Saltele. Bezele. Patinoare. Vapoare.

Trasatura. Trasura. Mizilic. Pitic. Cutie postala. Banala. Afara. Norisori. Ochisori. Prajiti. Prajitura. Desprajiturit. Noima. Soim. Neam. V-am!

Lectura. Scrisoare. Pijamale. Pijamalit. Hamalit. Scari. Vila. Caldura. Frigider. Calorifer. Busuioc. Vasc. Emotie. Nou. Bou. Imbujorat. Fapt. Faptura. Maternitate. Spital. Programare. Calvare. Caviar. Sapcalie. Ragalie. Ciumpalac. Nu stiu. N-am chef. Nu pot.

Criza. Crapatura. Terapie. Mie. Mioara. Mama. Tremurat. Pat. Zona. Calatorie. Butaforie. Butoi. Butoiala. Poleiala. Ploi. Ape. Mape. Trandafiriu. Serbet. Cochet. Dantela. Turtica. Plita. Posibil. Dunga. Sant. Creta. Asfalt. Tango. Curcubeu. Zmeu. Al meu. Bagatela. Gips. Scaiete. Baiete. Etajera. Jartiera.

Imposetat. Lubrifiat. Verset. Cesti. Linguriti. Sanatate. Dineu. Ateneu. Caimac. Sumac. Fermentare. Uitare. Visare. Zburatura. Pauza. Regresiune. Pasiune. Solutie. Patalama. Boicot. Tricot. Gogu. Purcoi. Fan. Gradina. Benzina. Vernisaj. Albastru. Ilinca. Masina. Umbrela. Gheata. Fum. Tigari. Club. Mese. Bautura. Batatorit. Cubaneze. Caramel. Banane. Napolitane. Alune. Ambalaj. Platou. Bunici. Pici. Ochelari. Tocilari. Banca. Penar. Albina. Ac. Acut. Tacut.

Incercati! Puneti pe hartie toate cuvintele care va trec prin cap fara sa le ganditi. Se vor lega intre ele ca intr-o impletitura.

Parca, parca, ti-ar placea totusi iarna ca e zapada, putin mai romantic, orasul pare mai curat. Ti-ar placea daca nu ar fi nevoie sa te imbraci asa gros. Da, ca un pinguin. Am mai spus. Si iar vezi prin fata ochilor cum vara iesi imediat afara si nu ai nevoie sa tot dai jos lucrurile de pe tine… Clar, iarna iti place si mai putin.

Poate, in copilarie, nu ai avut o geaca groasa. Si ai facut frigul in fiecare an. In fiecare dimineata cand trebuia sa pleci la scoala si zapada inca nu era data pe strazi tu tremurai timp de 20 de minute pana intrai in scoala. Incercai tu sa mai pui un pulover in plus, chiar daca nu aveai niciun stil si de-aia nu statea nimeni cu tine in pauze. Nu erai cool. Macar nu mai simteai frigul pe la coate…

Nu ti s-a intamplat niciodata sa iei ceva de frig pe sub singura ta geaca dar sa nu vrei sa vada ceilalti, fiindca nu mergea deloc? Cum ar fi sa zicem o bluza de trening peste o camasa alba. Ca un strat intermediar intre camasa si singura ta geasca buna. Nu mergea neam, dar, la naiba, tu aveai un plan: lasai treningul la gareroba sa ramai in camasa aia peste noapte in club… Stiti, la munte, mai degraba ajungi la club pe jos decat cu taxiul…

Sau poate cand erai mai mic ai avut o caciula urata pe care erai nevoit sa o porti. Ca strigau ai tai dupa tine inainte sa iesi pe usa. Uneori o purtai doar pana la jumatatea drumului si pe urma o bagai in buzunar. Daca te intalneai cu vreun cunoscut si te vedea cu animalul ala in cap? Nu mai zic cat de greu e sa gasesti caciula care sa iti vina cand esti ochelarist fara sa arati ca un cartof…

Nu stiu daca apartineti categoriei care are un set de imbracaminte pentru fiecare situatie si folosit doar in acele cazuri. Uite, cum ar fi un set din ala de haine “de piata”. Cu care se iese din casa in urmatoarele cazuri: cand ai treaba prin cartier, cand suna la usa, cand cobori la parterul blocului la cosmetica ori cand te duci pana la niste amici la bauta de vineri seara unde se fumeaza si de unde stii ca vei pleca mirosind ca o scrumiera. Sau un set de haine pe care sa le imbraci cand iesi undeva unde de fapt nu iti face prea mare placere sa mergi. De exemplu, cand mergi pe tren. Seara. Si ai nimerit intr-un accelerat prost, murdar si plin de navetisti…

Revenind. Iarna e complicat. Ori arati ca un pinguin dar te tine la frig ori dardai de ger si uite asa incepi sa urasti frumusete de anotimp. Vezi daca nu ai hainele potrivite? :D

*post nerecomandat soferilor. La ei frumusetea anotimpului se incadreaza in cu totul alti parametri.

Nu contest ca dincolo de calitatea croielii si a materialului este senzatia cea care conteaza si in baza careia se face alegerea. Pana la urma porti ceva in care te simti bine. Dar pentru ca stilul este legat de alegerea produsului corect ar cam trebui sa purtam ceea ce ne pune in valoare nu doar ceea ce ne place, nu?

Vad ca noile modele au depasit sfera unei masculinitati traditionale si vor sa dea personalitate barbatilor prin variante foarte colorate, chiar comice (click sa vedeti cat de jos a ajuns Obama). Inteleg ca strategia este de a oferi barbatului o experienta degajata atunci cand isi cumpara lenjerie si un aer tineresc atunci cand o poarta (cine isi cumpara lucruri sa arate batran?). Experiente care sa nu mai fie atat de mult legate de obsesia trupului (vezi celebrele reclame Calvin Klein).

Dar imi pare ca unele modele de acum sunt a-masculine si din punctul meu de vedere total neprovocatoare. In plus, se fac insistent haine in marimi foarte mici care sustin imaginea uni barbat cat mai slab si foarte efeminat. Imi aduc aminte ca iarna trecuta am vazut pe undeva cei mai colorati boxeri masculini (o sa radeti, dar era cat pe ce sa imi iau o pereche din cauza culorilor :D)

Personal accept mai usor acest model sau similar si nu varianta asta care se numara printre cele mai vandute modele de pe site-ul respectiv. Poate ca peste ei poti purta si pantaloni mai stramti, de costum sa zicem, ori dintr-un alt material afara de blugi, dar daca te loveste vreun taxi? Sper sa nu incepem sa vedem mai mult roz :)) ca tot citeam ca tendinta este de a face lenjeria purtabila cat mai mult la vedere… Ar fi incurajator ca preferintele barbatilor sa fie totusi pentru versiunile erotic-clasice si mai putin pentru cele de bufoni.

Apropo, in  SUA corsetele inregistreaza cele mai bune vanzari din sectorul de lenjerie (desigur pentru femei) datorita modelelor sexy care modeleaza forma corpului. Stiati ca lenjeria intima de barbati este singura categorie din gama pentru barbati care tine de imbracaminte care e cumparata mai mult de femei? - explicatie :D

Si ca sa nu intru in detalii instabile, pun o alta intrebare: voua maieurile nu vi se par redundante?

Credit foto

Cred ca oamenii zgarciti au mancat toata viata lor stafide. Da, stafide. Din acelea mici, uscate, care ti se lipesc enervant de masele si raman agatate printre gingii. Cu rigori fortate despre ideea de a lasa de la ei si cateodata chiar de a primi ceva banuind ca astfel creeaza ocazii de a fi pusi vreodata sa dea ceva la schimb.

Nu ii recunosti de la prima interactiune, fiindca tactul, calmul, istetimea ori dorinta lor nemasurata de a se lauda ii fac fie prezentabili, fie impresionanti. Neputinciosi in dragoste, ostili cu cei din jur, in realitate nu pot decat sa iti cultive latura prudentei exagerate si a unei umilinte care nu isi are rostul.

Sa-i dam omului zgarcit un rol: sa presupunem ca omul asta ar avea un conac simandicos si are nevoie de tine sa intelegi cat mai bine business-ul, modul de lucru si atmosfera din carciuma lui. Iti vorbeste despre cum organizeaza evenimentele, cum a fost ultima petrecere aici, care sunt preparatele care se dau cel mai bine din bucatarie, care se pregatesc mai greu, cati ospatari are.

E dispus chiar sa iti faca un tur al casei sa vezi bucataria, camerele, sala de mese. Iti povesteste de furnizorii lui de lup de mare si trufe si cum trimite oamenii la 6 dimineata in piata. Iti pune in brate un meniu si te roaga sa il suni peste 3 zile cand vei fi scris un text de prezentare care ii trebuie lui pentru niste invitati pe care vrea sa ii cheme la masa. Iti explica ce le va pregati si te roaga sa pui vorbele lui in fraze frumos curgatoare si voluptoase. Iar textul trebuie scris in engleza, ca niste CEO importanti urmeaza sa ii calce pragul.

Te blochezi la felul de baza, cand nu intelegi daca muschiul de vita este pe pat tagliatelle de dovlecel si rosii uscate cu rozmarin ori muschiul este decorat cu rozmarin si asezat pe legume. El nu pricepe de ce nu intelegi ori ce diferenta este, insa tu stii ca nuanta asta in engleza se traduce diferit. La desert iarasi ai o problema fiindca habar n-ai cum arata dantela de migdale crocante si fiindca tu ai un creier senzorial lucrurile ar fi fost mult mai simple daca vedeai, atingeai, gustai si miroseai toate sofisticariile propuse.

Insa omul nostru, caruia tu ii faci un serviciu, nu este dispus sa piarda pentru tine 50 de grame de muschi si o lingurita de desert, fiindca ar fi pierderea lui pe care nu o poate recupera. Dar vrea sa ii intelegi mancarea si sa scrii despre ea…

Acum sa presupunem ca omul nostru zgarcit vinde niste bomboane. Unele foarte noi pe piata cu strat dublu de caramel. Si are nevoie de tine sa cunosti produsul asta cu toate particularitatile lui ca sa poti sa il prezinti in niste brosuri. Incerci sa iti intri in stare, sa descrii caramelul asa cum nimeni nu a mai facut-o pana acum dar comunicarile tale au doar gust de carton uscat…

Nu te paraseste bunul simt si ii transmiti subtil ca ar cam trebui sa vezi macar cum arata ambalajul ala ori ce scrie pe eticheta… Omul isi increteste nasul si spune ca ala e un produs premium, foarte scump si deci imposibil sa faca risipa. Cu toate astea el asteapta de la tine sa intelegi foarte bine ce are el de vanzare. Intr-un final iti da un pachet. Cand ti-l intinde in mana simti deja bucuria in varful lumbii, dar omul nostru te priveste in ochi si iti spune: “Pune-l la vedere la tine pe birou si nu te atinge de el. Poate il vad colegii tai si facem niste vanzari”.

Oamenii zgarciti nu cunosc linistea si placerea de a cumineca. Inversunarea lor devine searbada fiindca nu si-au lasat vreodata simturile in voia desfatarii. Si orice mic cadou smuls din bruma lui de generozitate nu ar fi decat o palma oferita pentru a te obliga sa raspunzi intereselor lui.

Oamenii zgarciti nu vor face niciodata social media. Pentru ca ei considera interactivitatea ca pe o amenintare  la serviciile si produsele lor pe care nu le vad niciodata impartite ci doar vandute cu bani…